Sunteți pe pagina 1din 14

Facultatea Management Financiar Bancar Specializarea Finante-Banci

Evaziunea fiscal n Romnia


Student, Laver Monica Anul II Satu Mare 2012

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Conceptul de evaziune fiscala Formele de evaziune fiscal Definirea fraudei fiscale n legislaia unor tri Funciile evaziunii fiscale Cauze i efecte ale evaziunii fiscale Evaziunea fiscala in Romania Concluzii

1. Conceptul de evaziune fiscal


Multitudinea obligaiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor, de fapt povara acestor obligaii au fcut s stimuleze ingeniozitatea contribuabililor n a inventa procedee diverse de eludare a obligaiilor fiscale, nc din cele mai vechi timpuri. Evaziunea fiscal a fost n special activ i ingenioas pentru motivul c fiscul, lovind indivizii n averea lor, i atinge n cel mai sensibil interes: interesul banesc.

Noiuni importante
Fiscalitatea reprezinta sistemul de constituire a veniturilor statului prin redistribuirea venitului national, cu ajutorul impozitelor si taxelor, acest sitem fiind reglementat prin norme juridice exprese si imperative. Fiscul defineste trezoreria statului, administratia insarcinata cu perceperea umpozitelor si vine de la lainescul fiscus care inseamna ladita, cos, paner in care se pastrau banii. Etimologic, cuvantul finante inseamna a plati si vine din limba franceza finer. Desi cuvantul nu circula ca atare finantele au existat din timpul primelor societati umane ce s-au putut organiza in forme statale.

2. Formele de evaziune fiscal


Evaziunea fiscala in perioada actuala in tara noastra imbraca forme din cele mai variate, agentii economici dovedind o adevarata iscusinta in a specula imperfectiunile unei legislatii in continua schimbare si care lasa loc la tot felul de interpretari subiective. Astfel, formele de evaziune fiscala sunt: Evaziunea fiscala legala (licita) Evaziunea fiscala prin mijlocirea facilitailor fiscale Evaziunea fiscal: zone defavorizate Evaziune fiscal: taxe vamale. Evaziune fiscal: amortizare accelerat Evaziune fiscal: paradisuri fiscale Evaziune fiscal: normele de venit Evaziune fiscal frauduloas sau frauda fiscal Evaziune fiscal: formarea capitalurilor Evaziunea fiscal n impozitul pe salarii Frauda fiscal: accize

3. Definirea fraudei fiscale n legislaia unor ri


In Olanda frauda fiscala este definite ca fiind faptul de a stabili in mod intentionat o declaratie inexacta, de a prezenta documente false sau de a nu respecta obligatia legala de a furniza administratiei anumite informatii necesare stabilirii controlului impozitului. Ea este pedepsita prin inchisoare, putand atinge 6 luni si amenda de pana la 20 000 florini daca impozitul eludat depaseste aceasta suma. In Luxemburg, conform legii, frauda fiscala imbraca doua forme care sunt sanctionate in mod diferit: frauda simpla si frauda internationala. Frauda simpla are un caracter involuntar si este comisa de orice contribuabil, mandatar sau persoana care se ocupa de afacerile unui contribuabil si care prin neglijenta duce la reducerea incasarilor fiscale sau acordarea sau mentinerea nejustificata de avantaje fiscale. Aceasta infractiune se pedepseste doar cu plata unei amenzi a carei suma variaza in functie de gravitatea fraudei, nedepasind insa 1 milion de franci. In Spania frauda fiscala este foarte des intalnita, datorita diverselor cauze sociologice cat si sistemului fiscal foarte complex care alatura impozitele de stat celor provinciale si celor ale comunitatilor autonome.

4. Funciile evaziunii fiscale


Evaziunea fiscala este o mrime endogen, dar i exogen, ea depinde att de autoritile fiscale ct i de factori exteriori precum variabile economice, sociale, culturale, psihologice. Funcia general a evaziunii fiscale are un caracter empiric i valoarea ei poate varia de la o ar la alta i de la o perioad la alta. Ea are urmtoarea reprezentare:
E=E(U,X,Y) Unde E= funcia evaziunii fiscale; Y=o mrime reprezentativ a variabilelor din economie (produsul intern brut, venit naional); X= o mrime reprezentativ a politicii fiscale (mrimea presiunii fiscale, a permisivitii legislaiei fiscale, rigurozitatea aplicrii acesteia i severitatea sanciunilor) U=o mrime reprezentativ a gradului de nclinaie a contribuabilului spre evaziune fiscal, care depinde printre altele i de cultur, tradiii, starea de sntate social i economic a societii.

5. Cauze i efecte ale evaziunii fiscale


Presiunea fiscal - cauz fundamental a evaziunii fiscale: Presiunea fiscal (nivelul fiscalitii) este, n general, dat de rata prelevrilor obligatorii, care se calculeaz prin aportarea sumei totale a prelevrilor obligatorii (impozite, taxe, contribuia la asigurrile sociale) dintr-o anumit perioada, de regul un an, la mrimea produsului intern brut realizat n aceeai perioad de o economie naional.

Economia subteran - suport al intensificrii evaziunii fiscale. mai des se vorbete de existena unei economii subterane de mari proporii n Romania. ncercarea de a defini riguros economia subteran este sortit eecului, fiind mai simplu s o descrii printr-o list de acte comerciale desfurate n afara circuitelor reglementate prin lege.

6. Evaziunea fiscala in Romania


Romania ocupa locul al doilea in Uniunea Europeana, in ceea ce priveste evaziunea fiscala, potrivit datelor publicate de Asociatia Contribuabililor Italieni. Astfel, in Romania, 42% dintre sumele taxabile nu sunt nedeclarate, fata de 51% in Italia, arata datele citate de agentia bulgara Novinite. Bulgaria ocupa locul al treilea in clasament, cu o cota de 38% a veniturilor nedeclarate, urmata de Estonia (37%) si Slovacia (32%). La polul opus, Suedia are o rata a veniturilor nedeclarate de numai 8%, urmata de Belgia (10%) si Marea Britanie (12%). Domeniile n care s-a nregistrat o prevalen a muncii la negru sunt variate: construcii, industria textil, exploatarea si industrializarea lemnului, industria lemnului, panificaie, agricultur, micul comer, micii transportatori, industria alimentar si prestri de servicii (paz i protecie, service auto, spltorie auto, frizerie, coafur), depozite en-gros si supermarket-uri, activiti din alimentaia public (baruri, restaurante, patiserii, cofetrii) etc.

[1]

Tabel 1 : Evoluia controalele privind combaterea muncii nedeclarate

Indicatori Nr. Controale Nr. angajatori care utilizeaz munca nedeclarat Nr. persoane depistate fr forme legale de angajare Valoare amenzi aplicate (mii lei)

2000 44269 4193

2001 69889 9014

2002 78322 3713

2003 80289 4095

2004 78529 3442

2005 74109 3525

2006 100200 7840

2007 90677 7701

2008 99698 7963

2009 101407 8500

2010

2011

109349 99600 9263 9731

19228

33519

11651

13031

10446

8492

16571

16059

16162

17464

17755 29095

1890

6008.6

6318

762

6946.8

7980.9

255622

24218

22736

22480

50615 105374

Sursa: www.gov.ro

Tabel 2: Economia neobservat exprimat ca pondere in PIB (1998-2010)

Perioada 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Pondere n PIB (%) 23.5 20.0 18.1 17.9 17.6 15.4

2004
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS

14.5
16.6 16.6 20.0 19.6 20.1 20.3

7. Concluzii

Principalele ci de aciune pentru prevenirea i combaterea muncii nedeclarate au fost: Remedierea efectului direct al utilizrii muncii nedeclarate prin obligarea angajatorilor de a ncheia contracte individuale de munc n form scris pentru persoanele care prestau munc fr forme legale; Consolidarea controlului si aplicarea sanciunilor adecvate mpotriva celor care beneficiaz de avantajele muncii nedeclarate. Amenzile contravenionale s-au aplicat gradual, n funcie de tipul, calificarea si gradul de pericol social al faptelor contravenionale. n cazuri repetate de utilizare a muncii nedeclarate, angajatorii au fost sancionai penal; Dispunerea de msuri cu caracter obligatoriu pentru respectarea prevederilor legale n domeniul RM si urmrirea modului de ndeplinire a acestora la termenele stabilite; Obligarea angajatorilor s respecte normele stabilite n sistemele de asigurri sociale, prin declararea muncii; Constientizarea angajatorilor si a opiniei publice, prin intermediul mass-media, cu privire la efectele negative ale muncii fr forme legale de angajare; Intensificarea colaborrii cu celelalte autoriti ale administraiei centrale care au atribuii de control n domeniile cu inciden major privind munca nedeclarat (Inspectoratul General al Poliiei Romne, Oficiul Romn pentru Imigrri, Jandarmeria Romn si Inspectoratul General de Stat n Construcii), n baza protocoalelor ncheiate cu aceste instituii.

Intensificarea aciunilor de combatere a muncii nedeclarate care se va realiza prin desfsurarea urmtoarelor activiti: controlul ndeplinirii cerinelor legale pentru angajarea persoanelor, precum si controlul modului de executare a contractelor individuale de munc; controlul respectrii legislaiei cu privire la munca copilului ; controlul respectrii legislaiei cu privire la munca strinilor, controlul activitilor susceptibile utilizrii frecvente a muncii nedeclarate: agricultur (munca sezonier), construcii (n regie proprie), comer (stradal si n piee), turism (catering si alte servicii), imobiliare (nchirieri ctre persoane fizice), modeling etc. ; controale comune cu instituiile cu care Inspecia Muncii a ncheiat protocoale de colaborare.