Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea Economia Agroalimentare si a Mediului

Judetul Ialomita

Prof: Marcela Stefan

Nume:Popa Alexandra grupa 1307 an universitar 2011-2012

Aezare. Judeul Ialomia este aezat n S-E Munteniei, la ntorsura Dunrii; strbtut de drumul care leag Bucuretii cu portul Constana. Este un jude de step. Judetul Ialomita este situat in sudestul Romaniei si se intinde pe o suprafata de 4.453 km patrati, suprafata ce reprezinta 1,9 % din teritoriul tarii. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita. Municipuil contine doua suburbii, Slobozia Noua si Cartierul Bora. Localitatile principale ale judetului sunt: doua municipii (Urziceni si Fetesti), un oras (Tandarei), si 49 comune. Intreaga populatie a judetului numara 304.985 locuitori din care 126.812 locuitori se gasesc in zona urbana si 178.173 locuitori, in zona rurala. Clima este temperat continentala, si forma de relief intalnita este o campie traversata de raul Ialomita. Bogatiile solului si subsolului constau in lut materia prima din care se fabrica tigle si caramizi; nisip - material de constructie, namol sapropelic - in Lacurile Amara si Fundata, recomandat in tratarea reumatismului; ape sulfuroase - care contin clorura de sodiu si magneziu; ape sarate in lacurile Amara si Fundata excelente in tratarea reumatismului; ape sulfuroase de adancime (peste 100 m); ape termale de adancime (peste 3.000 m); petrol si gaze naturale (in cantitati mici).. nfiarea pmntului. Cea mai mare parte a judeului este un cmp nalt i uscat, Brganul propriu-zis, cuprins ntre Dunre i Ialomia, adic ncadrat ntre zone joase i umede (lunci i bli). Judeul cuprinde totui i o parte a cmpiei de pe stnga Ialomiei. Cmpul Brganului propriu-zis este, n general, foarte neted ; totui, ctre Dunre, el coboar n mai multe trepte (terase) i este tiat de cteva vi scurte, care nlesnesc coborrea spre balt ; spre rul Ialomia e neregulat, vlurat i mai nalt, din cauza dunelor pe care le-a construit aici Crivul, din aluviunile nisipoase ale rului vecin. Clim i ape. Clima este de tip pontic, adic foarte secetoas (sub 500 mm precipitaiuni anual) i cu contraste puternice de temperaturi ntre iarn i var (26-27). Crivul, vntul dominant n tot anul, ngrmdete iarna zpada n troiene, care de multe ori opresc circulaia trenurilor. Apele mari sunt numai cele care vin de departe (Ialomia i Dunrea cu blile ei, Iezerul, Clrai, Boianul). Vile scurte, afluente Ialomiei pe stnga, se termin n mici limane, unele din ele srate (Amara, Fundata). n cmpia nalt apa se gsete la mare adncime (20- 30 m). Vegetaie. Cu excepia marginii estice unde se mai ntlnesc puine plcuri de stejar nchircii i

aprai cu bruri de salcmi, tot restul judeului a fost, pn nu de mult vreme, o step cu pioase, tipic. Au mai rmas de altfel i acum cteva petice, dup care ne putem da seama de compoziia ei floristic: graminee dominante, n asociaie cu plante spinoase (ciulini, scaiei, holer, centauree, etc.), pelinuri, lumnric, euforbii ( laptele cucului), cucut, etc.. Judetul Ialomita este situat in sud-estul Romaniei si se intinde pe o suprafata de 4.453 km patrati,suprafata ce reprezinta 1,9 % din teritoriul tarii. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita. Municipuil contine doua suburbii, Slobozia Noua si Cartierul Bora. Localitatile principale ale judetului sunt: doua municipii (Urziceni si Fetesti), un oras (Tandarei), si 49 comune. Intreaga populatie a judetului numara 304.985 locuitori din care 126.812 locuitori se gasesc in zona urbana si 178.173 locuitori, in zona rurala. Clima este temperat continentala, si forma de relief intalnita este o campie traversata de raul Ialomita. Bogatiile solului si subsolului constau in lut - materia prima din care se fabrica tigle si caramizi; nisip material de constructie, namol sapropelic - in Lacurile Amara si Fundata, recomandat in tratarea reumatismului; ape sulfuroase - care contin clorura de sodiu si magneziu; ape sarate in lacurile Amara si Fundata excelente in tratarea reumatismului; ape sulfuroase de adancime (peste 100 m); ape termale de adancime (peste 3.000 m); petrol si gaze naturale (in cantitati mici).

Ovzul ocup 18.894 ha, cu o producie de 147.364 chint. (prod. medie la ha 7,8 chint.). Meiul ocup 13.949 cu o producie de 95.989 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.). Fneele cultivate i alte culturi furajere ocup 23.342 ha. Din aceast suprafa dughia ocup 15.802 ha, cu o producie de 249.587 chint. (media la ha 15,8 chint.). Lucerna ocup 4.565 ha, cu o
producie de 104.361 chint. fn (media la ha 22,8 chint.) i 100 chint. smn.

Plantele alimentare ocup 227.484 ha. Din aceast suprafa fasolea ocup 17.732 ha, cu o producie de 148.823 chint. (media la ha 8,4 chint.). Mazrea ocup 17.140 ha, cu o producie de
72.367 chintale.

Pepenii verzi i galbeni ocup 1.433 ha, cu o producie de 110.699 chint. (media la ha 77,2 chint.). Plantele industriale ocup 18.147 ha. Din aceast suprafa rapia ocup 8.590 ha, cu o producie de 54.489 chintale (media la ha 6,3 chint.). Floarea soarelui ocup 2.783 ha, cu o producie de 20.470 chint. (media la ha 7,3 chint.). Soia ocup 2.247 ha cu o producie de 15.858 chint. (media 7,0 chint.). Inul ocup 2.068 ha, mutarul ocup 1.173 ha, iar tutunul 907 ha, cu o producie de 10.087 chint
(media 11,1 chint.).

Caracteristic. Suprafeele ocupate de mazre i de mei sunt clasate n locul nti din ar, iar suprafeele ocupate de fasole, soia, porumb i secar sunt clasate n locul al doilea din ar. In privina produciei la hectar a tutunului, judeul I. ocup locul al doilea din ar.
Ministerul Agriculturii ntreine o ferm-model la Feteti.

n jude se afl o seciune a Institutului de Cercetri Agronomice a Romniei, de experimentare agricol a Brganului.

Vegetaie i culturi diverse. Din suprafaa total a judeului (709.500 ha), ogoarele sterpe ocup
2.255 ha.

Din cele peste 352.000 hectare cultivabile, pn la sfritul anului trecut n Ialomia s-au semnat 94 de mii de hectare cu gru, peste 41.500 de hectare cu rapi i circa 16.000 de hectare cu orz i orzoaic. Potrivit Gura Ialomiei, Suprafeele nsmnate, n cuantum de aproape 152.000 de hectare, reprezint cu aproximativ 20% mai puin dect programul stabilit de agricultorii din jude pentru culturile din toamna lui 2010. Din cauza secetei din toamna trecut, n Ialomia s-a cultivat mai puin rapi i mai puin gru fa de toamna anului 2009. Secara ocup 23.234 ha, cu o producie de 157.255 chint. (prod. medie la ha 6,7 chint.). Fneelenaturale ocup 2.627 ha, cu o producie de 46.760 chint. (prod. medie la ha 17,8 chint.). Punile ocup 34.746 ha. Pdurile ocup 25.269 ha. Pomii fructiferi ocup 161 ha. Via de vie ocup 3.787 ha cu o producie de 106.306 hl. Creterea animalelor. n judeul I. se gseau n anul 1935:
C ai 102.768, boi 76.216, bivoli 1.904, oi 372.842, capre 961, porci 46.986, stupi sistematici 2.016, stupi primitivi 2.977. De remarcat marele numr de oi i de cai fa de alte judee. Ministerul Agriculturii i al Domeniilor ntreine un depozit de armsari n oraul Slobozia.

Industrie. 6 mori sistematice, 99 mori rneti, 6 fabrici de rachiu, 4 de uleiu, 13 de lumnri, 1 de

crmid i igl, asfalt, carton, etc., 1 de beton, 1 de tuburi de metal, 2 de articole metalice, 1 de pielrie, 2 tbcrii i 1 carier de argil.

Comer. Principalul comer se face cu produse agricole i animale din care un mare numr se
export spre rile din Europa Central. Comerul de pete se practic destul de intens. Debueele principale n Bucureti, Ploieti i n localitile industriale din Valea Prahovei. n cuprinsul judeului se afl circa 2.500 ntreprinderi comerciale

Bibliografie: http://romaniainterbelica.memoria.ro http://agroromania.ro/articole/Stiri/ http://ro.wikipedia.org http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=ii http://www.ialomita.insse.ro/main.php