Manipularea comunicrii prin imagini Campania electoral din 2012

In secolul XXI comunicarea verbala a fost in mare parte inlocuita de comunicarea non verbala prin imagini. Pe strada, in magazine, la televizor, in ziare si reviste intalnim nenumarate imagini menite sa ne influenteze direct sau indirect. n plin secol XXI, suntem asaltai de imagini la tot pasul: la televizor, pe strad, n magazine vizualul nlocuind n mare msur comunicarea verbal. O contribuie foarte important o are mass media, n special televiziunea, care influeneaz comportamentul uman prin intermediul comunicrii vizuale.
"O haina, un automobil, o mancare gatita, un gest, un film, o imagine publicitara, o mobila, un titlu de ziar - iata in aparenta o serie de obiecte eteroclite. Ele au insa in comun faptul ca sunt semne si li se aplica aceeasi activitate: LECTURA. Omul modern isi petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: masina imi indica statutul social al proprietarului sau, haina imi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului sau, aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viata al gazdei mele. Toate aceste lecturi sunt prea importante in viata noastra, implicand prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflectie sistematica sa nu incerce sa le ia in discutie. Pentru moment vom numi aceasta reflectie semiologie. Stiinta a mesajelor sociale? Stiinta a mesajelor culturale?" (R. Barthes, 1985, p 227). http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-INCONTEMPORANEITATE52326.php

I. Despre comunicare
In Dictionarul encyclopedic termenul ,,comunicare are o definitie ampla:
-

Instiintare, stire, veste. (DR) Aducere la cunostinta partilor dintr-un process a unor acte de procedura (actiune, intampinare, hotarare) in vederea exercitariidrepturilor si executarii obligatiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, in limita unor termene care curg obisnuit de la data comunicaarii;

Prezentare intr-un cerc de specialist a unei lucrari stiintifice; ,,mod fundamental de interactiune psiho-sociala a persoanelor, realizata in limbaj articulate sau prin alte coduri, in vederea transmiterii unei informatii, a obtinerii

stabilitatii sau a unor modificari de comportament individual sau de grup. (de vazut de unde este citata asta)

In ,,A vocabulary for talking about communication comunicarea este definita astfel: ,,In sensul cel mai general, se vorbeste de comunciare de fiecare data cand un system, respective o sursa influenteaza alt system, in speta un destinatar, prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leaga., in timp ce Shannon si Weaver ofera urmatoarea definitie ,, Cuvantul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta alt spirit. Evident, acesta include nu umai limbajul scris sau vorbit, ci si muzica, artele vizuale, teatrul, baletul si, in fapt, toate comportamentele umane. In anumite cazuri, este poate de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mechanism (spre exemplu echipamentul automat de reperaj al unui avion si de calcul al traiectoriei acestuia) afecteaza un alt mechanism (spre exemplu, o racheta teleghidata in urmarirea acestui avion). (de vazut de unde este citata asta)

Despre semiotic
Cea mai general definiie a semioticii este aceea care o desemneaza ca fiind tiina care se ocup de studiul semnelor. Conform Daniela Rovena Frumuani, n viziunea lui Umberto Eco, semiotica reprezint corelarea dialectic a dou domenii: teoria codurilor i teoria produciei de semene, altfel spus semiotica seminificrii i semiotica comunicrii (U Eco, 1982: 14)1 Roman Jakobson numete semiotica astfel: comunicarea oricrui tip de mesaje, pe cnd Perice o descrie ca fiind doctrina quasi necesar sau formal a semnelor.2

II. Despre manipulare

Conform Dicionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina un actor social (persoan, grup, colectivitate etc.) s gndeasc i s acioneze ntrun mod compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd impresia libertii de gndire i decizie.3.
1

Rovena-Frumuani, Daniela, Semiotic, Societate, Cultur, Editura Institutul European, Iai, 1999, p 28 Idem p.34

Surs online: http://www.scribd.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie, accesat la data de 08.12.2012, ora 15:00

Manipularea informaional ocupa un loc important n aproape toate formele de confruntri ideologice, religioase, etnice, politico-economice sau teritoriale. Aceasta se realizeaz att la nivelul informaiei ce urmeaz a fi transmis i la acela al modului de structurare i codificare a informaiei reale sau invocate n cadrul mesajului, ct i la nivelul factorilor implicai n sistemele de comunicare ( relee informaionale, ageni de influen, alte surse de influen dect cele implicate n manipularea informaional etc.); toate aceste elemente coordonate constituie mpreun aciunea de dezinformare, care poate avea un caracter permanent sau sporadic. Diferena dintre persuasiune i manipulare este c aceasta din urma imit logica, se adereseaza ratiunii insa denatureaza rationamentul. Sub aparena unei demonstraii corecte se ajunge la o concluzie fals. Aceasta se obine n special prin recurgerea la manevre - de natur logic sau psihologic - care l fac pe manipulat s confunde premisele, substituindu-le pe cele adevrate cu unele false, ori s apeleze la legturi cauzale

III.Comunicarea prin imagine

Se realizeaz cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare, cum ar fi : televizor, video, calculator, videoproiector, diapozitive. Dezvoltarea acestui tip de comunicare se datoreaz nevoii moderne de a insoi orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare, fotografia lui, schema de funcionare, pri componente, hri, grafice, fotografii. Comunicarea vizual se subcategorizeaz n:

semiotica cinematografului (Christian Metz); semiotica benzii desenate (Pierre Fresno de Ruelle); semiotica fotografiei (Roland Barthes); semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); comunicarea de mas (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lttich); publicitatea (Georges Pninou).

Conceptul de imagine Termenul imagine provine din latinescul Imago si poate fi definit ca ansamblul perceptiilor pe care un individ le are fat de un obiect. Dar perceptia noastr asupra lumii nu este suma perceptiei unor prti componente, ci o perceptie global care cuprinde totalitatea asteptrilor, ideilor si sentimentelor pe care le are o persoan fat de un obiect. Imaginea este portretul subiectiv, impregnat psihologic si cultural al realittii. Putem spune c imaginea este un mediu prin care se comunic o informaie vizual, atat prin form, cat si prin coninut. Pornind de la etimologia greac, imaginea, cu sensul de eikon (reprezentri mentale imaginea unui lucru, viziunea intr-un vis si reprezentri materiale ale unor realiti fizice portret, statuie), este o noiune legat de experiena vizual, care ne ofer lumea intr-un mod spaial, desfsurat dup cele trei dimensiuni si colorat. Dar nu numai ochiul, ca organ si vzul, ca funcie biologic a fiinei vii are contribuie la formarea imaginilor. Asa cum am vzut in capitolul anterior, toate simurile, totalitatea corpului particip la producerea de semne si imagini, pentru sine sau pentru ceilali. Aceast participare confer experienei senzoriale funcii expresive si de comunicare noi.

Putem spune c imaginea este un mediu prin care se comunic o informaie vizual, atat prin form, cat si prin coninut. Pornind de la etimologia greac, imaginea, cu sensul de eikon (reprezentri mentale imaginea unui lucru, viziunea intr-un vis si reprezentri materiale ale unor realiti fizice portret, statuie), este o noiune legat de experiena vizual, care ne ofer lumea intr-un mod spaial, desfsurat dup cele trei dimensiuni si colorat. Dar nu numai ochiul, ca organ si vzul, ca funcie biologic a fiinei vii are contribuie la formarea imaginilor. Asa cum am vzut in capitolul anterior, toate simurile, totalitatea corpului particip la producerea de semne si imagini, pentru sine sau pentru ceilali. Aceast participare confer experienei senzoriale funcii expresive si de comunicare noi. Imaginea vizual In percepia vizual, mintea elaboreaz o imagine analogic a datului exterior, traducand un anumit numr de stimuli in informaii neuronale, care vor induce in

constiin o anumit viziune a obiectului. Aceasta are calitatea de conformitate cu mesajele externe si cea de autonomie. Prelucrarea de ctre creier a vizualului presupune o modelizare a datelor externe. Rezultatul modelizrii corespunde unui obiect fr a fi replica lui exact. Cu alte cuvinte, putem spune c imaginea presupune asemnare si neasemnare, este o duplicare a imaginii si o abatere de la model. Imaginile vizuale trebuie s indeplineasc anumite funcii. - s atrag atenia prin elemente cum ar fi contrastul, culoarea, compoziia neobisnuit - s informeze, s joace rolul de mediator al unor triri - s constituie un instrument important in influenarea comportamentului uman Necesitatea comunicrii vizuale este determinat de intraductibilitatea unor informaii vizuale in cuvinte. Spre exemplu, pentru o mai exact orientare intr-un oras vizitatorul are nevoie si de o hart a orasului pe ling alte explicaii verbale sau pentru executarea unei piese la strung e nevoie de un desen tehnic. Pentru construirea unui avion sau automobil e nevoie de planuri detaliate. Tristeea de pe faa unui om poate fi redat mai bine prin imagini decat prin cuvinte. Descrierea in cuvinte nu poate reda felul in care sunt inlnuite elementele ce simbolizeaz bucuria, entuziasmul sau durerea sfasietoare. Arborele genealogic are ineles ca intreg doar dac este vizualizat. Doar fragmentele lui pot fi inelese dac sunt explicate prin cuvinte. Funciile comunicrii vizuale -Stabilirea si definirea unor relaii contactul vizual determin tipul de interaciune care urmeaz s aib loc si felul in care aceasta va evolua prin privirea-adresare si privirea-rspuns; prin privire se pot cere informaii, se poate manifesta interesul fa de o persoan sau subiect de discuie -Canal de control informarea altei persoane c poate interveni in discuie, manifestarea puterii, manifestarea aversiunii -manifestarea emoiilor expresivitatea privirii faciliteaz observarea emoiilor: bucurie, tristee, plcerre sau aversiune fa de cele vzute -realizarea feedback-ului Feedback-ul este reacia de rspuns a receptorului la mesajul primit de la emitor; este un mod de a ajuta pe cineva s ineleag efectele pe care le produce un anumit mesaj (aciune, atitudine, comportament) asupra celui cruia I-a fost adresat mesajul respectiv.

Avantajele comunicrii vizuale: - Impact vizual O imagine red instantaneu ceea ce se poate scrie in numeroase pagini. Beneficiaz de cele mai eficiente canale de comunicare interpersonal: dialogul cu auditorul si relevarea deosebit prin vizual. - Manevrabilitate deosebit Instrumentele vizuale pot fi folosite relativ usor si transport mesajul pentru a fi preluat de public (Curs de comunicare vizuala, Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan, Babes Bolyai)

IV.

Utilizarea semioticii in campanile electorale

Rolul semioticii in construirea mesajelor politice este unul major, datuorita influentei pe acre o au simbolurile, indicia si iconii in interpetarea mesajui.. n acest sens, ni s-a prut important observaia Conform Danielei Rovena- Frumuani, orice semn iconic, efect al codificrii unei experiene perceptive, necesit un proces de nvare; adesea vedem ntr-un obiect ceea ce suntem nvai s vedem.

Compunerea unui mesaj implica utilizarea cuvintelor, indicilor, iconilor sau simbolurilor. Cum tema noastra se axeaza in principal pe manipularea vizual, ne vom opri asupra indicilor, iconilor sau simbolurilor. Indicii apar ca mijloace naturale de cunoatere, mai exact, ca manifestri periferice, pri, efecte etc. ale unui obiect, fenomen sau proces. Categorii de indici foarte importani:
1.

elementele de paralimbaj (n cazul comunicrii orale: ritmul,

intensitatea, volumul, calitatea i sunetele de acoperire a pauzelor din vorbire, iar n cel al comunicrii scrise: mrimea, forma i calitatea literelor, ordinea n care sunt niruite propoziiile, dispunerea rndurilor pe coala de scris, prezena, respectiv absena unor stereotipii etc.),
2. 3.

micrile i posturile corpului, tipul corporal,

4. 5. 6. 7. 8.

charisma, vestimentaia i accesoriile, utilizarea spaiului i impunerea unor distane sociale, contactul tactil i indicii de control a timpului.

Iconii sunt semne care dobndesc capacitate referenial n virtutea asemnrii lor cu obiectele denotate.
Minile si degetele - ascunderea lor sub brat sugereaz anxietate, neliniste legat de secrete personale - ducerea lor la spate un plus de siguran, chiar daca se realizeaz prin atingere - gesturile ample reflect patos si grandoare, au ceva aristocratic; dac sun bruste si repezite reflect dorina de a iesi in eviden aambiiosilor, ludrosilor - gesturile simple reflect modestia, simplitatea, reinerea - trupul adunat, capul intre umeri trdeaz timiditate, nesiguran, complexe de inferioritate - gesturile orientate spre propriul corp indic egoism si invers. - imprunareamiinilor gest de frustrare, afresivitate - incrucisarea lor la piept este gest de inchidere - etalarea degetului mare semn de superioritate, arogan Contactul corporal stringerea mainii gest ritual, dar insoit de alte atingeri mangaiere, cooperare. , intimitate, posesiune sau agresiune Manifestrile ostile scrsnetul dinilor, pumnul strns, mainile inclestate, intoarcerea capului,spatelui ctre interlocutor, scanteierea metalic a privirii Puterea palmei palma deschis spre cellalt este expresia sinceritii, onestitii, are conotaii pozitive Acoperirea gurii nesinceritate, minciun, fals Susinerea gestual a discursului susinerea discursului verbal cu elemente nonverbale - mesajul trupului face parte din discurs - mesajele trupului trebuie s se coreleze cu cele verbale - oratorul are o anumit mim si pantomim: se misc, d din maini, din cap, pune

in miscare muschii feei, schimb poziia picioarelor - miscrile capului, corpului, si braelor subliniaz, dau ineles mai clar cuvintelor Bariera picioarelor - incrucisarea lor semn de inchidere, defensiv - incrucisarea gleznelor fric, discomfort, nervozitate Gesturi deschise sau nchise - orientarea palmelor ctre interlocutor semn de deschidere - Incrucisarea picioarelor, mainilor, evitarea contactului vizual, lsarea pe sptarul scaunului gesturi de inchidere, creeaz bariere nfisarea exterioar vestimentaia trebuie s fie potrivit cu ocazia Mimica Sprncenele si ridurile frunii cutele verticale-ale concentrrii si voinei - sugereaz - incordarea ateniei spre exterior - agresivitate si furie - sugereaz fermitate si concentrarea vointei in rezolvarea problemelor - cutele orizontale sugereaz incordarea ateniei spre interior, surpriz, uimire, team, confuzie sau arogan Gura una din cele mai expresive pri ale corpului, nuaneaz expresia feei - ridicarea colurilor gurii indic stri pozitive, bucurie gropie - coborarea colurilor semnaleaz stri de spirit negative, tristee, furie, incordare - coborarea lor involuntar pesimism, pasivitate - coborarea ostentativ dispre, arogan, dezgust, respingere Privirea si contactul vizual expresie a interesului, inceput de intimitate Zmbetul dezarmeaz, deschidere Nasul strambm din nas, dilatm nrile, atingem nasul cand vrem s ascundem ceva Plnsul si lacrimile de suprare sau bucurie, tensiune, incordare Tenul - cearcnele sugereaz oboseal, pielea se face de gin de spaim, transpir faa in momente de mare tensiune, paliditatea sugereaz boal Ochii, privirea, contactul vizual1 Privirea este cea mai simpl metod de comunicare. Privirea este un comportament nonverbal fiind in strans legtur cu alte elemente nonverbale exprimate

de trupul si, mai ales, de faa interlocutorilor. In acelasi timp, privirea este un comportament social. Privirea poate indica interesul fa de o persoan sau un obiect. Ea poate indica o atitudine pozitiv fa de o persoan sau fa de situaia in care se afl aceasta. Poate indica dezaprobarea, chiar stigmatizarea persoanei, dar si dominarea fa de o persoan sau o situaie concret. Prin urmare, ochii sunt canalul prin care se realizeaz comunicarea social prin intermediul privirii. Contactul vizual ia nastere din intalnirea a dou priviri si este influenat de distana dintre dou persoane, cresterea proximitii sociale determin reducerea contactului vizual. In schimb, cresterea duratei contactului vizual indic existena unor sentimente foarte puternice intre dou persoane, dragostea, simpatia sau ura. Putem spune c vorbim despre ochi din perspectiv biologic, despre privire din perspectiv psihologic, iar despre contactul vizual din perspectiv sociologic. In realitate exist o interdependen intre cele trei perspective. Ochii nu comunic izolat de restul corpului, chiar dac ochii pot spune mai mult decat cuvintele, poziia sprancenelor, miscarea mainilor, a pleoapelor. Ochii sunt organele prin intermediul crora primim informaia trimis ulterior spre creier in vederea decodrii. Pupila reprezint deschiderea cirdular, plasat in mijlocul ochiului si este perceput ca avand culoarea neagr, iar pein intermediul acesteia se face adaptarea vederii in funcie de lumin, de distan.Irisul reacioneaz la lumin si poate mri sau micsora pupila, controland astfel expunerea excesiv a retinei la lumin. Menit s perceap stimulii optici, ochiul ar trebui s reacioneze numai la radiaia lluminoas. In realitate, pupila isi modofic dimensiunile si sub efectul strilor sufletesti. Privirea este funcia organic a ochilor prin care oamenii isi exprim tocmai sentimentele, emoiile, atitudinea. Contactul vizual presupune existena altor persoane cu care s comunicm din priviri. In funcie de gradul de deschidere a ochilor au fost delimitate cateva stadii: - ochi holbai exprim dorina de a capta cat mai multe imagini, de a vedea si inelege mai mult. - pot exprima fric, groaz, curiozitate, asteptare, speran, neputin, naivitate - ochi larg deschisi indic o mare receptivitate senzorial

- ochi deschisi - indic o stare de interes, optimism - Ochi intredeschisi oboseal, plictziseal, participare redus, inerie, obtuzitate, resemnare - Ochii acoperii indic o persoan indiscret, agresivitate, ascunderea propriilor intenii - Ochii strans inchisi protecie impotriva unui corp strin, un ochi inchis inelegere secret In funcie de direcia privirii au fost delimitate categorii de priviri: - privirea paralel, la distan mic persoan adancit in propriile ganduri - privirea drept in ochi sugereaz dorina de cooperare, persoan corect, constient de sine - privirea de sus in jos semnific dominare, arogan, orgoliu - privirea de jos in sus semnific dorina de supunere sau agresiune - privirea lateral, oblic de sus-sugereaz dispre, dorina de a minimaliza interlocutorul - de jos-sugereaz slugrnicie - a mtura cu privirea campul vizual invers dect privirea direct, poate sugera dezinteres, dar si cutare, spionare, predispoziia spre aciuni rapide - privirea fix este insoit de o mimic ce denot tensiune nervoas si indic o apreciere critic sau interes fa de un obiect.

Culorile si simbolistica lor

1 v.

Comunicarea nonverbal n spaiul public, coord. Septimiu Chelcea, p. 147-152

Indiferent de schimbrile si tendinele diverselor epoci si domenii de activitate culorile si-au pstrat semnificaia primordial si valoarea tradiional.Aceast constan este susinut de caracterul universal al simbolisticii, de faptul c inssi gandirea simbolic este cosubstanial fiinei umane. Semnificaia simbolic a culorilor conine elemente universal umane, dar si trsturi difereniatoare, conotaii de ordin cultural religios. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte larg, intrucat culorile pot fi asociate in diferite pri ale lumii elementelor primordiale: ap, aer, foc, pmant.

Culorile mai pot simboliza timpul, alternana lumin/intuneric, dar si dualismul intrinsec al fiinei umane, conflictele forelor care se manifest la toate nivelele existenei, de la nivel cosmic la lumea intim : fore nocturne (negrul)/fore diurne (albul). Perspectiva simbolic ce a dominat concepia despre culoare a artistilor poate fi difereniat in funcie de perioada istoric. Conotaiile de ordin cultural religios se regsesc cu precdere in pictura heraldic, care foloseste atributele simbolice ale culorilor si convenia cromatic a artei medievale. Interpretarea culorilor avea punctul de plecare in normele antichitii, dar cu timpul a cptat semnificaii proprii, care se regsesc in mozaicuri, miniaturi si vitralii. Astfel, culoarea simbiliza o for in ascensiune cumulat jocului de lumini si umbre din casele si bisericile romane, unde umbra nu este contrarul luminii, ci o insoeste pentru a o pune mai bine in valoare si a contribui la revrsarea ei. Aceste consideraii au facilitat asimilarea culorii albe Tatlui, culorii albastre Fiului, Culorii rosii Sfantului Duh. Conform aceluiasi principiu au aprut si alte asimilri : verdele era similat vieii si speranei, albul credinei si castitii, rosul dragostei si caritii, negrul cinei si Judecii de apoi. De aici culorile care simbolizeaz ansamblul elementelor constitutive ale lumii, aer, ap, foc, pmant si asimilarea culorilor la vesmintele liturgice. In tradiiile islamice, simbolismul culorilor implic si politica lumii islamice. Negrul era culoarea emblemelor califatului abasizilor, albul adevenit culoarea dusmanilor lor si, cu timpul simbolul intregii opoziii. Asemeni arabilor, europenii au dezvoltat un sistem de interpretare a culorilor, dar cel mai bine precizat este cel masonicunde albul corespunde Inelepciunii, Harului, Victoriei, Rosul corespunde Inteligenei, Rigorii,si Gloriei, albastrul Coroanei, Frumuseii, negrul regatului, albastrul desemneaz Cerul, Templul. Rosul a devenit in secolul XX culoarea comunismului si a posibilului atac la libertate si proprietate. Deosebit de important din perspectiva noastr este legtura intre culoare si psihicul uman. Asfel culorile sunt delimitate intre calde si reci. Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaz procesele de adaptare si un tonus ridicat organismelor, iar cele reci (albastru, indigo, violet) faciliteaz opoziia, cderea si au un efect sedativ, calmant. Aceste valorizri ale culorilor sunt folosite pentru a inclz spaiul, pentru a-l mri sau micsora, chiar apropia. De asemenea culorile sunt definitorii pentru

temperamente si personaliti diferite si transmit mesaje diverse cand sunt folosite in particularizarea vestimentaiei indivizilor. De aceea culoarea hainelor pentru serviciu este diferit de cea a hainelor de sear sau de discotec. La serviciu, culoarea trebuie s favorizeze concentrarea, sobrietatea, in timp ce la plimbare sau in cluburi sunt preferate culorile deschise, vesele sau chiar usor stridente. Indiferent de diversitatea semnificaiilor in regiuni si timpuri diferite, exist semnificaii general-valabile ale culorilor : - rosul sugereaz cldur, energie, dinamism, agresivitate - albastrul sugereaz liniste, melancolie, dar si fidelitate, incredere, eternitate - verdele sugereaz tineree, sntate, speran, regenerare, siguran - galbenul sugereaz libertaea, bucuria, optimismul, dar si invidia - rozul se refer la finese, erotism, feminitate, naivitate, tineree, romantism - violetul semnific mandria, fantezia, dar si nesigurana - portocaliul sugereaz cldur, energie, extrovertire - negrul semnific putere, conservatorism, dar si brutalitate, singurtate egoism - albul sugereaz puritate, elegan - auriul sugereaz bogie, putere, lux, magie, snobbism - argintiul dinamism, elegan, originalitate care se potrivesc produselor electronice