Sunteți pe pagina 1din 1

Faptul social Sociologia studiaza faptul social Durkhein.

. Un fapt social se poate carcateriza prin 2 determinari necesare : o determinare existentiala, ceea ce inseamna ca orice fapt se refera la o existenta reala; o determinare spatio-temporala in raport cu alte fapte. Orice fapt apare ca o secventa a continumului spatio-temporal a continutului sau material. Spre deosebire de faptele din stiintele exacte (ex:stiintele naturii), pentru care determinarea spatiala este hotaratoare, in cazul faptelor sociale, pe langa atributul spatial, cel temporal apare ca fundamental. Caracterul temporal al faptelor sociale face ca aceasta sa nu poate fi separate de interpretarea lor; o stiinta istorica nu se poate constitui numai din acumularea de fapte, oricat de importante ar fi acestea. Exista multe fenomene sociale care au fost interpretate diferit de-a lungul timpului. O conceptie stiintifica adecvata raportului dintre legic si evenimential in cercetarea sociala a elaborat istoricul roman Alexandru Xenopol. El distinge 2 categorii de fapte : 1. De coexistenta care se repeta necontenit in univers si asupra carora timpul nu are nicio infulenta (ex: dilatarea gazelor, presiune lichidelor, fenomene naturale in general) 2. De succesiune care nu se repetam in mod identic si sunt in neconteninta prefacere prin stagnarea timpului (este cazul faptelor sociale care, in marea lor majoritate, sunt fapte de succesiune) Faptele sociale sunt cu atat mai neasteptate, mai contingente (intamplatoare) cu cat sunt produsul unor grupuri mai mici de indivizi si sunt cu atat mai constante cu cat se ridica pe o baza mai larga (cu cat masa de oameni este mai mare, cu atat putem spune mai cu certitudine ce actiuni vor face). In pofida contingentei si spontaneitatii, faptele sociale sunt de neconceput inafara determinismului cauzal (faptele sociale sunt insa supuse si unui determinism probabilist unele lucrui depinde de noi, altele nu). Datorita determinismului se poate realiza o clasificare a faptelor istorice in contingent si constante, corespunzator unor cauze individuale sau colective. Durkheim : este fapt social orice fel de a face, fixat sau nu, susceptibil de a exercita asupra individului o constrangere exterioara, sau si mai bine, care este generat in intinderea unei societati date, avand totusi si o exsistenta proprie, independenta de manifestarile sale individuale. Pentru a determina stiintific specialitatea faptelor sociale este necesar sa se stabileasca carcateristicile lor generale. Durkheim considera ca sociologia are ca obiect de studiu faptul social, distinct de al celorlalte stiinte, dar care poate fi observat si explicat in mod analog cu faptele apartinand alor discipline, tinand seama de urmatoarele 2 regui principale : 1. Faptele sociale trebui considerate ca fiind lucruri 2. Caracteristica principala a faptului social consta in aceea ca, fiind exterior indivizilor, exercita asupra lor o influenta coercitiva.