11.

CARACTERIS TICILE BETON ULUI PROASPAT lucrabilitate, densitate, aer oclus

Caracteristicile betonului proasp\t exprim\ aptitudinea acestuia de a fi pus `n oper\, deci, lucrabilitatea, care, determinnd formarea unei structuri compacte asigur\ premisele ob]inerii unui bun beton `nt\rit. Lucrabilitatea betonului este exprimat\ prin urm\toarele caracteristici m\surabile: { consisten]a; { gradul de compactare. Caracteristicile de lucrabilitate trebuie determinate `n termen de: { 10 minute de la desc\rcarea betonului din mijlocul de transport la punctul de lucru; { 30 minute, `n cazul `n care se fac verific\rile pentru elaborarea re]etei betonului. Toat\ aparatura folosit\ pentru `ncerc\ri trebuie s\ fie umezit\ prin [tergerea cu o crp\ umed\ bine stoars\, pentru a se evita adsorb]ia apei din amestec.

11.1. Consisten]a betonului.

C onsi st en]a bet onul ui exprim\ aptitudinea acestuia de a fi deformat plastic, sub ac]iunea unui lucru mecanic.
Consisten]a poate fi determinat\, practic, prin dou\ metode: { metoda tas\rii (pentru betoanele plastic-fluide); { metoda renodel\rii VE-BE (pentru betoanele vrtoase). | In metoda tas\rii (fig. 11.1.), consisten]a este exprimat\ prin diferen]a "h" dintre `n\l]imea unei matri]e tronconice (din tabl\ de o]el) [i `n\l]imea gr\mezii de beton format\ dup\ ridicarea guler pelungitor rigl\ metalic\ matri]ei. Metoda const\ `n urm\toarea desf\[urare de opera]ii: beton matri]\ { Matri]a, umezit\, [i avnd tasat din tabl\ un guler prelungitor montat, se a[eaz\ pe o suprafa]\ plan\; { Se umple matri]a cu beton, Fig. 11.1. Metoda tas\rii h 1

11. BETONUL PROASPT

`n trei reprize (straturi de `n\l]imi aproximativ egale), `n fiecare repriz\, betonul fiind compactat prin `mpungerea, de cte 25 de ori, cu o vergea metalic\. Primul strat (inferior) trebuie s\ fie `mpuns pe toat\ grosimea. Pentru straturile ulterioare, vergeaua metalic\ trebuie s\ p\trund\ pe circa (3 ... 5) cm `n stratul inferior. Pentru ultimul strat, la turnare, betonul trebuie s\ umple gulerul prelungitor. { Se deta[eaz\ gulerul prelungitor [i se elimin\ surplusul de beton, prin raderea cu ajutorul unei rigle metalice. { Se `ndep\rteaz\ betonul, eventual, c\zut `n jurul matri]ei tronconice. In timpul tuturor opera]iilor men]ionate mai sus, matri]a trebuie s\ fie ap\sat\ pe suprafa]a de rezemare, pentru a se evita refularea betonului pe la partea inferioar\ a acesteia. { In timp de (5 ... 10) secunde, se ridic\ matri]a tronconic\, prin tragerea pe vertical\, f\r\ a se executa rotiri ale acesteia `n plan orizontal [i se a[eaz\ pe suprafa]a de rezemare `n imediata vecin\tate a gr\mezii de beton. { Se a[eaz\ rigla metalic\ pe matri]a tronconic\, pentru transmiterea `n\l]imii deasupra gr\mezii de beton [i, cu ajutorul unui metru, se m\soar\ `n\l]imea pn\ la punctul cel mai `nalt al gr\mezii de beton. In\l]imea astfel m\surat\, exprimat\ `n centimetri, indic\ consisten]a, prin tasarea betonului. In cazul `n care gr\mada de beton sufer\ pr\bu[iri (fig. 11. 2.), se repet\ `ncercarea. Dac\ [i la repetarea `ncerc\rii se constat\ pr\bu[ire, sau dac\ tasarea este mai mic\ dect 1 cm, metoda tas\rii nu este aplicabil\, betonul fiind vrtos. Fig. 11.2. Pr\bu[irea betonului | Pentru betoanele vrtoase, la care tasarea nu este semnificativ\ (tab. 11.1.), se aplic\ metoda remodel\rii VE-BE, `n care consisten]a este exprimat\ prin durata de vibrare necesar\ pentru ca o axa glisant\ gr\mad\ de beton s\-[i modifice forma din tronconic\, `n cilindric\. disc transparent Vscozimetrul VE-BE (fig. matri]\ tronconic\ 11.3.) este format din: { un recipient cilindric, din tabl\ de beton o]el, fixat pe o mas\ vibratoare; recipient { o matri]\ tronconic\ (folosit\ [i `n cilindric metoda tas\rii); masa vibrant\ { o plac\ circular\ transparent\, care poate p\trunde, ghidat, sub greutatea Fig. 11.3. Principiul remodel\rii VE-BE proprie, `n recipientul cilindric. 2

11. BETONUL PROASPT

Metoda const\ `n urm\toarea succesiune de opera]ii: { Se umeze[te toat\ aparatura folosit\. { Se a[eaz\ matri]a tronconic\, centrat, `n recipientul cilindric [i se umple cu beton `n acelea[i condi]ii (de umplere, compactare [i eliminare a excesului de beton) ca pentru metoda tas\rii. { Se ridic\ matri]a tronconic\, `n acelea[i condi]ii ca pentru metoda tas\rii. { Se aduce placa deasupra gr\mezii de beton (prin rotirea dispozitivului de ghidare) [i se coboar\ pn\ la rezemarea ei pe beton. { Se pornesc simultan masa vibratoare [i un cronometru, urm\rindu-se momentul `n care betonul umple corect recipientul cilindric, suprafa]a lui superioar\ devenind orizontal\ [i `n contact cu placa transparent\, moment `n care cronometrul se opre[te. Durata cronometrat\, exprimat\ `n secunde, exprim\ consisten]a betonului.

11.2. Gradul de compactare (Walz).

G ra dul de c ompa ct are exprim\ aptitudinea betonului proasp\t de a fi compactat.
El reprezint\ raportul `ntre volumele aparente pe care o mas\ de beton le ocup\ `nainte [i dup\ compactare. Pentru determinare, se folose[te un recipient prismatic din tabl\ de o]el (fig. 11.4.), cu dimensiunile de 200 x 200 x 400 mm. { Betonul se introduce cu ajutorul unei nivel beton: mistrii care se basculeaz\, succesiv, pe cele patru - la turnare, laturi ale recipientului, la nivelul superior al recipientului. Se urm\re[te umplerea corect\ a -dup\ compactare recipientului, prin c\derea liber\ a betonului. { Excesul de beton se elimin\ prin radere cu recipient o rigl\ metalic\. mas\ Pe durata acestor opera]ii, recipientul nu vibrant\ trebuie mi[cat, pentru a nu se produce compactarea betonului. { Se a[eaz\ recipientul pe masa vibratoare [i Fig. 11.4. Principiul metodei Walz se vibreaz\ pn\ cnd se constat\ c\ nivelul betonului nu mai coboar\, iar la suprafa]\ nu mai apar bule de aer, cnd se opre[te vibrarea. { Se m\soar\, cu ajutorul unui metru, `n\l]imile libere (Dh - fig. 11.4.), la cele patru col]uri ale recipientului, [i se calculeaz\ media aritmetic\ a acestor `n\l]imi. { Se calculeaz\ gradul de compactare (Gc), cu rela]ia: V H , G c = Va max = H % S = h %S H - Dh a min 3
H h Dh

11. BETONUL PROASPT

`n care S este suprafa]a treansversal\ a recipientului. Lucrabilitatea betonului se stabile[te prin `ncadrarea `n domeniile de valori prezentate `n tab. 11.1. [i se exprim\ prin grade de lucrabilitate.

11.3. Con]inutul de aer oclus.

A erul oc lus este aerul care, introdus `n timpul malax\rii, r\mne `n structura betonului, dup\ compactare, sub forma unor bule mici, sferice, dispersate `n matricea acestuia.
Principiul de determinare se bazeaz\ pe legea Boylle-Mariotte, a gazelor (pV = c ).
t

Aparatul folosit pentru determi- nare (fig. 11.5.) cuprinde dou\ camere (camera pentru beton [i camera de presiune) ce pot fi puse `n leg\tur\ prin intermediul supapei de leg\tur\. | Se stabile[te, mai `nti, presiunea de pornire, `n modul urm\tor: { se umple "camera beton" cu ap\ [i se monteaz\ capacul; { se introduce ap\, prin unul dintre tuburile existente la capac, pn\ la apari]ia curgerii prin cel\lalt tub, cnd se `nchid, rapid, robinetele acestor tuburi; { se pompeaz\ aer, `n camera de presiune, pn\ la atingerea unei presiuni mai mari dect cea prev\zut\ pentru volumul "0" de aer oclus, marcat pe manometru (valoarea camer\ de presiune manometru presiunii atinse trebuie re]inut\); pomp\ de aer supap\ { se deschide supapa de leg\tur\, de leg\tur\ urm\rind presiunea la care se stabilizeaz\ acul manometrului. camer\ Presiunea de pornire a fost bine ap\ beton aleas\ dac\ acul manometrului se bule de stabilizeaz\ la reperul "0" -aer oclus. In caz aer oclus contrar, se deschid robinetele tuburilor [i se reiau opera]iile de introducere a apei [i de c\utare a presiunii de pornire, pn\ la Fig. 11.5. Aparat pentru aer oclus realizarea condi]iei men]ionate. Presiunea de pornire se noteaz\ [i va fi aplicat\ pentru determinarea aerului oclus. | Pentru determinarea con]inutului de aer oclus din beton, se execut\ urm\toarea succesiune de opera]ii: { se umple "camera beton", cu beton [i se compacteaz\ pe masa vibratoare, asigurndu-se umplerea complet\ a recipientului; 4

11. BETONUL PROASPT

{ se cur\]\ marginea superioar\ a recipientului de mortar, pentru a asigura prinderea etan[\ a capacului; { se monteaz\ capacul [i se introduce ap\ prin tub, `n acela[i mod ca la stabilirea "presiunii de pornire"; { se pompeaz\ aer, pn\ la atingerea "presiunii de pornire"; { se deschide supapa de leg\tur\ [i se cite[te, pe manometru, valoarea "aer oclus", la care se stabilizeaz\ acul acestuia.

11.4. Densitatea betonului proasp\t.

Principiul metodei const\ `n determinarea masei (nete) a unui volum, cunoscut, de beton. Pentru determinare, se folose[te un recipient metalic cu volum [i mas\ cunoscute, prev\zut cu guler prelungitor. Vasul se umple cu beton [i se compacteaz\ prin vibrare, dup\ care se `ndep\rteaz\ gulerul, se elimin\ excesul de beton, prin radere cu rigla metalic\ [i se cnt\re[te.

Tab. 11.1. Lucrabilitatea betonului .

LUCRACONSISTENTA BILITATEA tasarea (cm) timp VE-BE (s)

Gc
>1,46 1,26 ... 1,11 ... 1,25 1,04 ... < 1,04 -

L0 L1 L2 L3 L4 L5

1 ... 4 5 ... 9 10 ... 15 16 ... 20

30 ... 21 20 ... 11 10 ... 5 <4 -