Stilul Renasterii 1515-1643 Perioada renastentista reprezinta mai mult un spirit decat un stil si aduce cu sine o atitudine noua

in arte. Insasi cuvantul "renastere" sugereaza acest lucru. Curentul artistic pornit din Renasterea Italiana se extinde treptat in toata Europa. In Franta, stilul a fost adus de regele Charles VIII din Italia dupa invazia din 1494 din cadrul razboaielor Franco-Italiene din prima jumatate a secolului al 16-lea. Mobila, in mare parte din stejar si din nuc, era ceva mai functionala decat in stilurile precedente, sculpturile erau mai detaliate si mai precise. Spre sfarsitul perioadei se observa accentuarea importantei formelor si a liniilor. Ca modele de sculptura, frunza de acant ocupa un loc important, apoi forme de animale si diferite plante. Nu sunt abandonate nici motivele gotice nici cele clasice. Chiar de multe ori ele sunt puse unul langa altul in aceeasi piesa de mobilier. Piesele franceze tind sa fie mai usoare si mai delicate decat cele italiene cu mai multe motive florale. Artistii francezi isi decorau mobila cu sulpturi adanci copiind arhitectura clasica - vitrinele si bufetele aveau un stil arhitectural si semanau cu cladiri in miniatura cu coloane, balustrade si ferestre. De multe ori inspirarea vedea din lucrarile lui Michelangelo sau Raphael sau desprinse din teme mitologice sau biblice. In aceasta perioada apar si se dezvolta seminee din stejar sculptat in locul celor de piatra, sacaunele in forma de X si oglinzile cu rama de lemn sculptat.

Scaun in forma de X

Scaunele cele mai folosite in Spania sunt asa numitele "saune de calugar". Saune rectangulare cu sezutul din panza iar picioarele extinse formeaza manere. Bufetele sunt realizate din doua parti, cea de jos si cea superioara. Partea de jos e

sustinuta de cariatide sau inchisa cu usi intens decorate. Partea de sus, compusa din usi sculptate care, atunci cand se deschid, lasa la iveala sertare cu fete laborios sculptate.

Vitrina renascentista

Paturile renascentiste apar in diferite forme si structuri dar cel mai comun este patul cu sfori format dintr-un cadru de lemn umplut cu sfori. Se dormea direct pe sfori sau pe saltele asezate pe sfori. Mobila, in general, nu mai are decoratiuni din alte materiale (pietre, metal, broderii) ci lemnul, prin indoire, imbinare si sculptura reprezinta forma de expresie acum. Renasterea in mobila isi atinge culmile in vremea regelui Henri II care a durat 75 de ani. Piesele de mobila erau mari si solide, patrate sau rectangulare, bine sculptate, cateodata cu spice sau coloane rasucite sau canelate. Picioarele scaunelor erau drepte, de cele mai multe ori strunjite iar pernele erau legate de sezut. Decorarea a evoluat tot timpul iar in timpul lui Henri IV, mobila a ajus chiar sa posede decoratiuni excesive. Foarte intalnite in arta renascentista sunt figurile grotesti. Figuri inspirate din desene romane care infatisau creaturi fantastice si plante agatatoare. Decoratiunile din de piele presata erau frecvent intalnite. Ele erau folosite adesea pentru a borda motive arhitecturale. Decoratiunile maure sunt inspirate de populatiile din nordul Africii si constituie un motiv caracteristic renasterii.

Busturi sculptate de femei sau barbati intr-un cerc erau un motiv popular in renastere. De cele mai multe ori erau surprinse din profil. Putem presupune ca motivul este inspirat din monezile romane.

Scaun cu figura de femeie intr-un cerc