Sunteți pe pagina 1din 30

INGRIJIREA LA DOMICILIU

Scurta descriere
Ingrijirea bolnavilor in mediu familial, la domiciliu, ridica o serie de probleme in fata personalului de specialitate care trebuie rezolvate in colaborare cu familia bolnavului.
Apartinatorii nu poseda de cele mai multe ori cunostiintele necesare pentru ingrijirea bolnavilor, din acest motiv aplicarea tehnicilor de specialitate revine asistentei medicale.

Scurta descriere
La domiciliu se trateaza si multi bolnavi cronici.
Ingrijirea bolnavilor la domiciliu trebuie condusa dupa aceleasi principii ca si ingrijirea bolnavilor la spital. Mediul familial nu intruneste insa conditiile favorabile existente in institutiile spitalicesti. Transformarea mediului familial in vederea crearii conditiilor optime de ingrijire a bolnavului in limita posibilitatiilor fara a perturba prea mult viata familiei este sarcina cea mai importanta a asistentei medicale care ingrijeste bolnavii la domiciliu.

Scurta descriere
Ingrijirea bolnavilor la domiciliu necesita cunostiite profesionale mult mai temeinice si o experienta profunda pentru ca asistenta sa poata aplica in orice conditii cu mijloace cit mai rudimentare tot ceea ce este esential pentru a ajuta medical la stabilirea diagnosticului si aplicarea corecta a tratamentului.

PROBLEMELE BOLNAVULUI
Problemele cele mai importante ale ingrijirii bolnavilor la domiciliu sunt urmatoarele
Crearea conditiilor corespunzatoare de mediu Asigurarea bazei material a ingrijirii bolnavului Mentinerea igienei personale Servirea bolnavului la pat Supraveghere functiilor vitale si vegetative Supravegherea modificarilor patologice Aplicarea correct a tratamentului prescris

ASISTENTA
Asistenta trebuie
sa aibe o atitudine demna la domiciliul pacientului sa cistige increderea familiei si acest lucru nu este usor in conditiile grele ale activitatii sale nu trebuie sa faca impresia ca este pripita, ajungind la domiciliul bolnavului trebuie sa imbrace halatul, activitatea ei este multilateral si in functie nu numai de bolnav si de conditiile in care va gasi bolnavul, munca ei este mai usoara daca este asteptata de membrii familiei si devine mult mai grea daca gaseste bolnavul singur fara apartinatori.

Nursingul la domiciliu
Este un tip de asistenta medicala relativ nou n Romnia. Sistemul de ngrijire la domiciliu ofera: Dispune de un centru de supraveghere si monitorizare.
Are suportul unui serviciu propriu de transport medicalizat. Foloseste cea mai buna echipa medicala. Asigura vizite medicale la domiciliu ale celor mai reputati medici specialisti. Pacientii pot fi transportati la diferite Centre Medicale pentru investigatii speciale, internare Logistic dispune de echipamente avansate ce sunt utilizate n cadrul programelor de nursing.

Managementul este asigurat de medici

Nursingul la domiciliu
Pentru cine? Orice persoana aflata sub tratament medical / recuperator ( gimnastica medicala,masaj) Orice pacient cu probleme speciale, persoane vrstnice, imobilizate pre si postoperator sau aflate n faze terminale de boala.

Nursingul la domiciliu
Cnd? 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamna. Cine? Medici, asistente medicale, infirmiere Medici coordonatori.

Nursingul la domiciliu
Unde? La domiciliul pacientului
n spitale n hoteluri n timpul transporturilor medicale.

Cum? Folosind Centrul de Supraveghere si


Monitorizare al Pacientilor Aplicnd programe de nursing stricte si personalizate

Stabilind o conexiune permanenta ntre PACIENT - DISPECERATUL DE NURSING - CENTRUL MEDICAL DISPECERATUL AMBULANTA -.

Nursingul la domiciliu
Cu ce? Microclimat de spital - generator de oxigen, scaune cu rotile, pulsoximetre, electrocardiograf, ecocardiografie, echipament antiescara, stativ pentru perfuzie, scaun pentru deplasare, echipament imobilizare fracturi, nebulizatoare pentru aerosoli, truse medicale, medicamente, truse pentru diferite pansamente Transport medicalizat propriu - ambulante.

Nursingul la domiciliu
De ce? Ameliorarea starii de sanatate, confortul pacientului si integrarea rapida n mediul familial si social.

Politica de dezvoltare a serviciilor de ngrijiri la domiciliu Stabilirea principiilor i obiectivelor ngrijirilor Dezvoltarea sistemelor de ngrijire la domiciliu Dezvoltarea i implementarea cadrului instituional Sprijinirea reelei informale existente Formarea personalului calificat, n sistem EMC Creterea calitii i profesionalizarea serviciilor Msuri pentru prevenirea situaiilor de dependen Continuitate in finanare a sistemului de ngrijiri

Factorii care influieneaz decizia de meninere la domiciliu - Starea pacientului, respectiv boala de care sufer i gravitatea acesteia. - Tolerana familiei i gradul de cooperare al acesteia. - Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.

Starea pacientului
Aceasta se apreciaz de ctre medic care decide, cu acordul pacientului, locul unde va fi tratat. Asistentul medical va face o apreciere a strii de sntate i a posibilitii sale reale de a implementa planul de ngrijire i va conlucra cu medicul la luarea deciziei.

Tolerana familiei i gradul de cooperare


n geriatrie, ca i n pediatrie, dialogul se poart n mare msur cu familia care trebuie astfel abordat i educat nct s realizeze un climat de via familial normal ducnd la reuita aciunilor de ngrijire.

Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.


n general, majoritatea persoanelor vrstnice (70% - 75%), i manifest dorina de a fi ngrijii la domiciliu.
Pentru ca s se poat rspund acestei dorine este necesar s fie organizate servicii de sntate comunitare care s asigure o larg gam de ngrijiri, inclusive ngrijiri de recuperare funcional a celor cu handicapuri i ngrijiri paliative a celor aflai n faz terminal.

Echipa de ngrijiri la domiciliu este format din:


Profesionitii de sntate: - medicul - reeaua formal compus din: ajutorul - menajer, ajutorul - infirmier, asistenta medical, kinetoterapeutul asistenta social. Asistentul medical i asistenta social sunt considerate organizatoare de servicii de ngrijire(evalueaz nevoile) Neprofesionitii: - reeaua informal compus din: membrii de familie (natural sau de substituie), benevolii sau voluntarii, biserica, grupurile asociative (ONG-urile, alte asociaii non-profit).

Organizarea serviciilor de ngrijiri geriatrice la domiciliu


n occident, finanarea acestor servicii are surse multiple: - comunitatea i instituiile sociale, - organizaiile non-guvernamentale i alte grupuri asociative non-profit, - biserica, - casele de asigurri sociale de sntate, - persoana vrstnic prin sistemul co-plat dac are un venit propriu, - familia persoanei vrstnice dac acesta exist i este abordabil.

Avantajele ngrijirilor geriatrice la domiciliu


Prin organizarea serviciilor de ngrijiri la domiciliu, n structura serviciilor de sntate se produc o serie de mutaii: - o parte din acestea se dezvolt, - altele rmn la acelai nivel, - altele se reduc.

CENTRELE DE ZI
Funcioneaz pe principiul creelor pentru copii respectiv, persoana vrstnic este adus dimineaa de ctre unul din membrii de familie la acest centru unde i se asigur toate condiiile pentru a se simi bine plus societatea altor persoane vrstnice. Cnd aparintorul se ntoarce de la serviciu vine la acest centru i-l ia acas. Aceste centre sunt necesare n primul rnd pentru persoanele n vrst care nu pot fi lsate singure acas din cauza riscului de a provoca accidente casnice involuntare sau alte evenimente neplcute.

MASA CALDA LA DOMICILIU


Se poate asigura prin servirea unei mese calde mai ales persoanelor vrstnice care triesc singure i au un grad redus de autoservire. Aceasta se realizeaz prin: - aa numitele mese calde pe roi - prin nfiinarea unor cantine n imediata apropiere a comunitii n care triesc persoane vrstnice.

REEAUA DE SOCIALIZARE
Realizeaz contactul vrstnicului cu societatea i facilitarea participrii acestuia la viaa cetii.

TIPUL SEREVICIILOR DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU

SERVICII MEDICALE:

-evaluarea starii de sanatate a pacientului. -monitorizarea parametrilor fiziologici temperatura, tensiune arteriala, puls, respiratie, diureza , scaun. -toaleta pacientului cu probleme medicale.

-administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase, perfuzii. -masurarea glicemiei cu glucometrul. -recoltarea probelor pentru laborator. -alimentatia artificiala. -ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor. -sondaj vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator. -terapia durerii. -educatia pacientilor si a familiei.

TIPUL SEREVICIILOR DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU


GIMNASTICA MEDICALA: -kinetoterapie. TERAPIA VORBIRII: -logoterapie. EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA: -anchete sociale INGRIJIRI DE TIP INFIRMIER: -asigurarea igienei corporale. -ajutor la mobilizare, hranire. -preparare de mancare.

Ingrijirea la domiciliu :
planuirea externarii se face cand pacientul are facilitati de ingrijire acasa se incurajeaza pacientul si se invata ingrijirea ranii si controlul durerii ca si necesitatea urmarii dietei prescrise i se va asigura incurajarea si suportul emotional si va fi sfatuit sa se alature unui grup de terapie a celor care au suferit arsuri se va invata familia sa-l sustina, incurajeze, ingrijeasca

MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU


In cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere de infectii. Pasii de mai jos ajuta pacientii sa se vindece si evita complicatiile: Apartinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu apa calda si sapun inainte si dupa acordarea ingrijirilor. Persoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient (de exemplu in cursul golirii unei pungi colectoare de urina, schimbarii lenjeriei meurdare) trebuie sa poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru a preveni contaminarea. Rufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie schimbate cat mai repede posibil. Rufele murdarite se colecteaza in saci de plastic si se spala separat de alte haine. Apa de spalat trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 50-60 grade C si in ea trebuie adaugat un pahar de inalbitor. Dupa folosire, punga de plastic in care s-au colectat rufele trebuie stropita cu solutie de cloramina 3-5% si aruncata in vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. Oala de pat si plosca pentru urina trebuie golite imediat dupa utilizare, spalate si pastrate curate. Ingrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. Daca acest lucru nu este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie. pansamentele folosite in ingrijire se colecteaza intr-o punga de plastic si se stropesc cu solutie de cloramina 3-5%. Punga se leaga, se pune intr-o a doua punga de plastic si se arunca in vasul de gunoi sau, daca este posibil, se ard.

MASURI DE SIGURANTA LA DOMICILIU PENTRU VARSTNICI


Mentineti holurile si scarile luminate, folositi lampi sau becuri de veghe. Mentineti covoarele, podelele si scarile in conditii bune, pastrati podelele curate dar neceruite, fixati covoarele in cuie si nu folositi covorase. Folositi banda antiderapanta in vana sau in cabina de dus. Cand faceti dus, stati asezati pe un scaun de plastic. Mentineti cablurile electrice si prizele in bune conditii de functionare. Nu intindeti cabluri in zonele circulate, renuntati la cablurile deteriorate si nu supraincalziti prizele. folositi tigai usoare la gatit. Nu lasati servete sa atarne deasupra aragazului sau sobei. Puneti obiectele frecvent utilizate in locuri la care se ajunge usor. Evitati sa va urcati pe scari sau scaune daca aveti tulburari de echilibru. Nu ridicati obiecte grele. Efectuati controale oftalmologice periodice. Purtati pantofi pe masura, inchisi la spate, cu toc jos si care nu aluneca. Tineti telefonul la indemana, cu numerele de telefon de urgenta notate la vedere. Tineti produsele toxice, de curatat, departe de locurile unde se pastreaza si se prepara mancarea.

PREVENIREA ACCIDENTELOR CLASICE

Nu tineti chibriturile la indemana copiilor, nu aruncati chibriturile in cosul de gunoi. Supravegheati continuu o cratita in care fierbe ceva. Nu turnati apa peste uleiul fierbinte. Nu fumati in pat sau cand stati intinsi. Nu supraincarcati circuitele electrice. Nu lasati sa se ude cablurile electrice. Nu folositi benzina sau alte lichide inflamabile in spatii inchise. Pastrati numarul de telefon al pompierilor aproape de telefon. Faceti-va un plan de evacuare pentru zi si noapte.

SFATURI PENTRU APARTINATORI


Fiti bland cu pacientul. Amintiti-va ca sunteti apartinator, nu magician: nu puteti face minuni, oricat de mult ati dori. Gasiti-va un loc retras unde sa va relaxati cat de des posibil. Oferiti sprijin, incurajati si laudati pe cei pe care ii ingrijiti. Invatati sa acceptati laudele. Va veti simti neajutorati la un moment dat datorita suferintei pe care o vedeti. Acceptati acest lucru fara rusine. Schimbati-va adesea rutina. In fiecare zi incercati sa va concentrati asupra lucrurilor bune ca re se intampla in acea zi. Fiti plin de resurse, fiti creativi. Incercati noi abordari in activitatile zilnice.