an univ.

2011 = 2012
SEMINAR NR. 1, REZOLV

ARI
Algebr a liniar a si Geometrie analitic a
ALGEBR

A LINIAR

A
1. MATRICE. DETERMINAN TI. SISTEME DE ECUA TII
LINIARE
1:1: Matrice. Determinanti.
Denitia notiunii de matrice-vezi curs.
Notatii 1: Fie (K; +; ) un corp comutativ. Not am multimea matricelor cu m
linii si n coloane, m; n N

cu
/
mn
(K) =
_
_
_
A; A =
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
m1
::: a
mn
_
_
; a
ij
K; \i = 1; m; j = 1; n
_
_
_
.
Cazuri particulare:
Dac a m = n se obtine multimea matricelor patratice
/
n
(K) =
_
_
_
A; A =
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
n1
::: a
nn
_
_
; a
ij
K; \i = 1; n; j = 1; n
_
_
_
:
Dac a m = 1 se obtine multimea matricelor linie
/
1n
(K) =
_
A; A =
_
a
11
::: a
1n
_
; a
1j
K; \j = 1; n
_
:
Dac a n = 1 se obtine multimea matricelor coloana
/
m1
(K) =
_
_
_
A; A =
_
_
a
11
:::
a
m1
_
_
; a
i1
K; \i = 1; m
_
_
_
:
Denitia 1: Fie \(A; B) /
mn
(K) /
mn
(K) : Denim egalitatea celor
dou a matrice A si B prin
A = B =
_
a
ij
= b
ij
; \i = 1; m; j = 1; n

.
Denitia 2: Pe multimea /
mn
(K) denim opera tia interna de adunare a
matricelor
+ : /
mn
(K) /
mn
(K) /
mn
(K) ;
\(A; B) /
mn
(K) /
mn
(K) ;
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
m1
::: a
mn
_
_
+
_
_
b
11
::: b
1n
::: ::: :::
b
m1
::: b
mn
_
_
=
_
_
a
11
+ b
11
::: a
1n
+ b
1n
::: ::: :::
a
m1
+ b
m1
::: a
mn
+ b
mn
_
_
:
Propozitia 1: (/
mn
(K) ; +) este grup abelian , adic a
(GA
1
) \(A; B; C) /
mn
(K)
3
: (A+B) +C = A+ (B+C)
(adunarea matricelor este asociativ a);
(GA
2
)
Mmn(K)
/
mn
(K) (numit a matricea zero) astfel nct
1
\A /
mn
(K) : A+
Mmn(K)
=
Mmn(K)
+A = A;
(GA
3
) \A /
mn
(K) ; (A) /
mn
(K) (numit a opusa matricei A) astfel
nct
A+ (A) = (A) +A =
Mmn(K)
;
(GA
4
) \(A; B) /
mn
(K)
2
: A+B = B+A
(adunarea matricelor este comutativ a).
Exercitiul 1. S a se precizeze care dintre urm atoarele matrice se pot aduna :
a) A =
_
2
5
_
si B =
_
3 7
_
;
b) A =
_
3 7
_
si B =
_
2
5
_
;
c) A =
_
2 1
3 5
_
si B =
_
1 7
3 2
_
:
Rezolvare.
a) NU.:
b) NU.
c) A + B =
_
2 1
3 5
_
+
_
1 7
3 2
_
=
_
1 6
6 7
_
:
Denitiile 3: Fie (K; +; ) un corp comutativ si m; n; p N

: Se numeste pro-
dusul matricei A /
mn
(K) cu matricea B /
np
(K) (n aceast a ordine)
matricea
A B =
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
m1
::: a
mn
_
_

_
_
b
11
::: b
1p
::: ::: :::
b
n1
::: b
np
_
_
=
=
_
_
a
11
b
11
+ ::: + a
1n
b
n1
::: a
11
b
1p
+ ::: + a
1n
b
np
::: ::: :::
a
m1
b
11
+ ::: + a
mn
b
n1
::: a
m1
b
1p
+ ::: + a
mn
b
np
_
_
;
adic a
A B =
_
m

j=1
a
ij
b
jk
_
i=1;m;k=1;p
/
mp
(K) :
Operatia : /
mn
(K) /
np
(K) /
mp
(K) nu este o operatie intern a
pe vreo multime.
Pentru m = n = p; pe multimea /
n
(K) denim opera tia interna de nmul tire
a matricelor pe /
n
(K)
: /
n
(K) /
n
(K) /
n
(K) ;
\(A; B) /
n
(K) /
n
(K) ;
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
n1
::: a
nn
_
_
+
_
_
b
11
::: b
1n
::: ::: :::
b
n1
::: b
nn
_
_
=
_
_
a
11
b
11
+ ::: + a
1n
b
n1
::: a
11
b
1n
+ ::: + a
1n
b
nn
::: ::: :::
a
n1
b
11
+ ::: + a
nn
b
n1
::: a
n1
b
1n
+ ::: + a
nn
b
nn
_
_
:
Propozitia 2: Propriet ati ale nmultirii matricelor:
a) \(A; B; C) /
mn
(K) /
np
(K) /
pq
(K) :
(A B) C = A (B C)
("asociativitatea" nmultirii matricelor);
2
b) \(A; B; C) /
mn
(K) (/
np
(K))
2
:
A (B+C) = A B+A C
(nmultirea este "distributiv a" la stnga fat a de adunare);
c) \(A; B; C) (/
mn
(K))
2
/
np
(K) :
(A+B) C = A C+B C
(nmultirea este "distributiv a" la dreapta fat a de adunare):
Denumirile puse ntre ghilimele sunt numai pentru m = n = p:
Propozitia 3: (/
n
(K) ;
ntre matrice
) are o structura de monoid, adic a sunt
vericate:
(M
1
) \(A; B; C) /
n
(K)
3
: (A B) C = A (B C)
(asociativitatea nmultirii matricelor p atratice);
(M
2
) I
n
/
n
(K) (numit a matricea identitate) astfel nct
\A /
n
(K) : A I
n
= I
n
A = A:
Propozitia 4: (/
n
(K) ;
ntre matrice
; +) are o structura de inel necomutativ,
cu divizori ai lui zero.
_
de exemplu:
_
1 0
0 0
_

_
0 1
0 0
_
=
_
0 0
0 0
__
Observatia 1: n (/
n
(K) ; ) operatia de nmultirea matricelor nu este co-
mutativ a. n (/
n
(K) ; ) nu orice matrice este inversabil a.
Exercitiul 2. Se dau matricele:
A =
_
2 1
3 5
_
si B =
_
1 7
3 2
_
:
S a se calculeze, dac a este posibil, produsele AB si BA: Este adev arat a egalitatea
AB = BA?
Rezolvare.
AB =
_
2 1
3 5
__
1 7
3 2
_
=
_
5 12
12 31
_
BA =
_
1 7
3 2
__
2 1
3 5
_
=
_
19 36
12 7
_
Se observ a c a AB ,= BA:
Exercitiul 3. S a se calculeze, dac a este posibil, urm atoarele produse de ma-
trice, si s a se comenteze rezultatele relativ la dimensiunile matricei produs:
a) AB =
_
2
5
_
_
3 7
_
;
b) AB =
_
3 7
_
_
2
5
_
;
c) AB =
_
2 1
3 5
__
1 7
3 2
_
:
Rezolvare.
a) AB =
_
2
5
_
_
3 7
_
=
_
6 14
15 35
_
;
3
b) AB =
_
3 7
_
_
2
5
_
= (41) ;
c) AB =
_
2 1
3 5
__
1 7
3 2
_
=
_
5 12
12 31
_
:
Exercitiul 4. Demonstrati asociativitatea operatiei de nmultire a matricelor.
Exercitiul 5. Fie matricele A; B; C; D
A =
_
_
3 0
1 2
1 1
_
_
; B =
_
_
1 5 2
1 1 0
4 1 3
_
_
;
C =
_
_
3 1
2 1
4 3
_
_
; D =
_
4 1
2 0
_
:
Calculati acele matrice dintre cele enumerate mai jos care sunt denite: A +
B; A + C; AB; BA; CD; DC; D
2
:
Rezolvare.
A + B nu are sens.
A + C =
_
_
3 0
1 2
1 1
_
_
+
_
_
3 1
2 1
4 3
_
_
=
_
_
0 1
1 3
5 4
_
_
:
AB nu are sens.
BA =
_
_
1 5 2
1 1 0
4 1 3
_
_
_
_
3 0
1 2
1 1
_
_
=
_
_
0 12
4 2
10 5
_
_
:
CD =
_
_
3 1
2 1
4 3
_
_
_
4 1
2 0
_
=
_
_
14 3
10 2
22 4
_
_
:
DC nu are sens.
D
2
= DD =
_
4 1
2 0
__
4 1
2 0
_
=
_
14 4
8 2
_
:
Denitia 4: Pe multimea /
mn
(K) denim opera tia externa de nmul tire a
matricelor din /
mn
(K) cu scalari din corpul K
: K/
mn
(K) /
mn
(K) ;
\(; A) K/
mn
(K) ;

_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
m1
::: a
mn
_
_
=
_
_
a
11
::: a
1n
::: ::: :::
a
m1
::: a
mn
_
_
:
La capitolul Spa tii liniare (vectoriale) peste K vom ar ata c a:
Propozitia 5: /
mn
(K) are o structura de K-spatiu liniar (spatiu liniar peste
corpul comutativ K) n raport cu operatiile denite anterior (K poate consid-
erat R sau C), adic a sunt vericate:
a) (/
mn
(K) ; +) este grup abelian.
b) (SL
1
) \(; ; A) K
2
/
mn
(K) : ( A) = ( ) A;
(SL
2
) \(; ; A) K
2
/
mn
(K) : ( + ) A = ( A) + ( A);
4
(SL
3
) \(; A; B) K/
mn
(K)
2
: (A+B) = ( A) + ( B);
(SL
4
) \A /
mn
(K) : 1
K
A = A.
Denitia 5. Fie \A /
mn
(K) : Se numeste matrice transpusa matricei
A matricea A
T
/
nm
(K) ce are drept linii, respectiv coloane, coloanele,
respectiv liniile matricei A:
Propozitia 6: Propriet ati ale transpunerii matricelor:
a) \(A; B) (/
mn
(K))
2
: (A+B)
T
= A
T
+B
T
:
a) \(A; B) /
mn
(K) /
np
(K) : (A B)
T
= B
T
A
T
:
a) \(; A) K/
mn
(K) : (A)
T
= A
T
:
Exercitiul 6. Fie matricele
A =
_
_
1 2
1 1
0 2
_
_
; B =
_
3 2
6 4
_
; C =
_
5 4
1 2
_
Calculati, dac a este posibil, urm atoarele matrice:
a) 2B; b) C; c) 3A; d) C 3A; e) C 3B; f ) AB; g) BA; h) BC; i) CB:
n cazul n care calculul nu se poate face, explicati de ce.
j) Calculati, dac a este posibil, matricea (AC)
T
si vericati c a (AC)
T
= C
T
A
T
:
Rezolvare.
a) 2B = 2
_
3 2
6 4
_
=
_
6 4
12 8
_
;
b) C =
_
5 4
1 2
_
=
_
5 4
1 2
_
;
c) 3A = 3
_
_
1 2
1 1
0 2
_
_
=
_
_
3 6
3 3
0 6
_
_
;
d) C 3A nu are sens;
e) C 3B =
_
5 4
1 2
_
3
_
3 2
6 4
_
=
_
4 10
19 10
_
f ) AB =
_
_
1 2
1 1
0 2
_
_
_
3 2
6 4
_
=
_
_
15 10
9 6
12 8
_
_
:
g) BA nu are sens;
h) BC =
_
3 2
6 4
__
5 4
1 2
_
=
_
17 16
34 32
_
:
i) CB =
_
5 4
1 2
__
3 2
6 4
_
=
_
39 26
15 10
_
:
j) AC =
_
_
1 2
1 1
0 2
_
_
_
5 4
1 2
_
=
_
_
3 0
4 2
2 4
_
_
(AC)
T
=
_
3 4 2
0 2 4
_
5
C
T
A
T
=
_
5 1
4 2
__
1 1 0
2 1 2
_
=
_
3 4 2
0 2 4
_
:
Exercitiul 7: Fie \A; B /
n
(R) : S a se demonstreze c a
(A + B) (AB) = A
2
B
2
= A B = B A:
Rezolvare. Fie \A; B /
n
(R) :
" = "Presupunem c a
(A + B) (AB) = A
2
B
2
:
Atunci, folosind presupunerea si propriet atile operatiilor cu matrice=
A (AB) + B (AB) = A AB B =
A AA B + B AB B = A AB B =
A B = B A:
" = "Presupunem c a
A B = B A:
Atunci, folosind propriet atile operatiilor cu matrice=
(A + B) (AB) = A (AB) + B (AB) =
= A AA B + B AB B
AB=BA
= A
2
B
2
:
Exercitiul 8: Fie A =
_
a b
c d
_
/
2
(R) : S a se demonstreze c a
A
2
(a + d) A + (ad bc) I
2
=
Mmn(K)
:
Rezolvare. Fie
A =
_
a b
c d
_
/
2
(R) :
Atunci
A
2
(a + d) A + (ad bc) I
2
=
=
_
a b
c d
__
a b
c d
_
(a + d)
_
a b
c d
_
+ (ad bc)
_
1 0
0 1
_
=
=
_
a
2
+ bc ab + bd
ca + dc cb + d
2
_

_
a
2
+ da ab + db
ac + dc ad + d
2
_
+
_
ad bc 0
0 ad bc
_
=
=
_
0 0
0 0
_
=
M2(R)
Exercitiul 9

: Fie A =
_
4 3
1 0
_
/
2
(R) : Folosind relatia
A
2
= 4A3I
2
si inductia matematic a, s a se demonstreze c a
A
n
=
3
n
1
2
A +
3 3
n
2
I
2
; \n N
2
:
Denitia determinantului unei matrice p atratice si reguli de calcul-vezi curs
Exercitiul 10: S a se calculeze determinantii:
a)

2 1 3
3 :2 0
2 1 2

; b)

2 2 1 1
1 3 3 2
1 0 9 1
3 4 2 0

; c)

1 1 0 2
2 1 1 1
3 0 0 1
1 1 2 1

6
Rezolvare.
a)

2 1 3
3 2 0
2 1 2

= 35:
b)

2 2 1 1
1 3 3 2
1 0 9 1
3 4 2 0

de ex., dezv. dup a l1

=
= 2 (1)
1+1

3 3 2
0 9 1
4 2 0

+ (2) (1)
1+2

1 3 2
1 9 1
3 2 0

+
+1 (1)
1+3

1 3 2
1 0 1
3 4 0

+ 1 (1)
1+4

1 3 3
1 0 9
3 4 2

= 256:
c)

1 1 0 2
2 1 1 1
3 0 0 1
1 1 2 1

= 1:
Exercitiul 11. Fie A /
7
(R) cu det A = 17: S a se calculeze det
_
3A
2
_
:
Rezolvare. det
_
3A
2
_
= 3
7
det A det A = 3
7
17
2
:
Denitia 6: Fie \A /
n
(K) : spunem c a A este inversabila dac a
A
1
/
n
(K) astfel nct A A
1
= A
1
A = I
n
:
n acest caz spunem c a A
1
este inversa matricei A:
Teorema 1: A /
n
(K) este inversabil a = det A ,= 0:
Exercitiul 12. S a se determine, dac a exist a, inversele matricelor
a) A =
_
_
2 2 3
1 1 0
1 2 1
_
_
;b)
_
_
_
_
1 0 1 1
0 0 1 0
1 1 1 0
1 0 0 2
_
_
_
_
;
c) A =
_
_
1 1 1
0 2 1
1 0 1
_
_
R asp. A
1
=
_
_
2 1 1
1 0 1
2 1 2
_
_
;
d) A =
_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 1 1
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
R asp. A
1
=
_
_
_
_
1 1 0 0
0 1 1 0
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
;
e) A =
_
_
_
_
1 1 0 0
0 1 1 0
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
R asp. A
1
=
_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 1 1
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
;
7
f ) A =
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
R asp. @A
1
.
Rezolvare. a) A =
_
_
2 2 3
1 1 0
1 2 1
_
_
Cum det A =

2 2 3
1 1 0
1 2 1

= 1 = A
1
:
Metoda liceu-schit a
A
T
=
_
_
2 1 1
2 1 2
3 0 1
_
_
a

11
= (1)
1+1

1 2
0 1

= 1;
a

12
= (1)
1+2

2 2
3 1

= 4;
a

13
= (1)
1+3

2 1
3 0

= 3;
a

21
= (1)
2+1

1 1
0 1

= 1;
a

22
= (1)
2+2

2 1:
3 1

= 5;
a

23
= (1)
2+3

2 1
3 0

= 3;
a

31
= (1)
3+1

1 1
1 2

= 1;
a

32
= (1)
3+2

2 1
2 2

= 6;
a

33
= (1)
3+3

2 2
3 1

= 4:
A
1
=
1
det A
A

=
1
1
_
_
1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
=
_
_
1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
:
Metoda Gauss relaxat a
Se efectueaz a transform ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; I
n
(adun ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul, permut ari de
linii) dup a regula (A[ I
n
) ~ ::: ~ (I
n
[ A) :
Etapa 1. Se efectueaz a transform ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; I
n
; (A[ I
n
) ; pn a se obtine pe primul bloc o matrice superior triunghiular a,
dup a algoritmul:
pasul 1. Se p astreaz a prima linie a matricei (A[ I
n
) si se face zero pe prima
coloan a, sub diagonala principal a a matricei A;
pasul 2. Se p astreaz a prima si a doua linie si se face zero pe a doua coloan a, sub
8
diagonala principal a a matricei de la pasul 1 ;
s.a.m.d.
Dac a la unul din pasi, la intersectia dintre diagonala principal a a primului bloc
si linia corespunz atoare pasului apare elementul 0; atunci se introduce un pas
intermediar, in care se permut a ntre ele linia cu elementul 0 cu o linie situat a
sub ea.
_
_
[2[ 2 3
1 1 0
1 2 1

1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
pas1
~
l
1
l
1
+ 2l
2
l
1
+ 2l
3
_
_
2 2 3
0 [4[ 3
0 6 5

1 0 0
1 2 0
1 0 2
_
_
pas2
~
l
1
l
2
3l
2
+ 2l
3
_
_
2 2 3
0 4 3
0 0 1

1 0 0
1 2 0
1 6 4
_
_
Etapa 1. Se transform a matricea superior triunghiular a de pe primul bloc al
matricei obtinut a la Etapa 1 n matricea unitate, efectund transform ari ele-
mentare asupra liniilor dup a algoritmul:
pasul 1. Se p astreaz a ultima linie si se face zero pe ultima coloan a a primului
bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la Etapa1;
pasul 2. Se p astreaz a ultima si penultima linie si se face zero pe penultima
coloan a a primului bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la pasul
1;
s.a.m.d. (dac a matricea este de ordin mai mare dect 3)
pasul nal. Se face 1 pe diagonala principal a a primului bloc a matricei de la
pasul anterior.
_
_
2 2 3
0 4 3
0 0 [1[

1 0 0
1 2 0
1 6 4
_
_
pas1
0
~
3l
3
+ l
1
3l
3
+ l
2
l
3
_
_
2 2 0
0 [4[ 0
0 0 1

4 18 12
4 20 12
1 6 4
_
_
pas2
0
~
l
2
+ 2l
1
l
2
l
3
_
_
4 0 0
0 4 0
0 0 1

4 16 12
4 20 12
1 6 4
_
_
pas
final
~
1
4
l
1
1
4
l
2
l
3
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1

1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers a A
1
=
_
_
1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
:
Metoda Gauss cu matrice esalon
Valoarea unui determinant nu se schimb a dac a la elementele unei linii adun am
combinatii liniare formate cu elementele altor linii. n unele probleme cu ma-
trice e necesar a aplicarea de transform ari elementare asupra matricei pentru
aducerea ei la o form a superior triunghiular a, nct n pasii intermediari s a se
p astreze determinantul. Metoda Gauss se poate folosi cu modicarea de mai
9
jos:
Se efectueaz a transform ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; I
n
(adun ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul, permut ari de
linii) dup a regula (A[ I
n
) ~ ::: ~ (I
n
[ A) :
Etapa 1. Se efectueaz a transform ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; I
n
; (A[ I
n
) ; pn a se obtine pe primul bloc o matrice superior triunghiular a
esalon (cu 1 pe diagonala principal a), dup a algoritmul:
pasul 1
p
: Se face 1 la intersectia dintre prima linie a matricei (A[ I
n
) cu prima
coloan a.
pasul 1. Se p astreaz a prima linie a matricei de la pasul 1 si se face zero pe prima
coloan a, sub diagonala principal a a primului bloc;
pasul 2
p
: Se face 1 la intersectia dintre a doua linie a matricei de la pasul 1 cu
a doua coloan a.
pasul 2. Se p astreaz a prima si a doua linie si se face zero pe a doua coloan a, sub
diagonala principal a a matricei de la pasul 2
p
;
pasul 3
p
: Se face 1 la intersectia dintre a treia linie a matricei de la pasul 2 cu
a treia coloan a.
s.a.m.d. (dac a matricea este de ordin mai mare dect 3):
Dac a la unul din pasi, la intersectia dintre diagonala principal a a primului bloc
si linia corespunz atoare pasului apare elementul 0; atunci se introduce un pas
intermediar, in care se permut a ntre ele linia cu elementul 0 cu o linie situat a
sub ea.
_
_
2 2 3
1 1 0
1 2 1

1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
pas1p
~
1
2
l
1
l
2
l
3
_
_
1 1
3
2
1 1 0
1 2 1

1
2
0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
pas1
~
l
1
l
1
+ l
2
l
1
+ l
3
_
_
1 1
3
2
0 2
3
2
0 3
5
2

1
2
0 0

1
2
1 0
1
2
0 1
_
_
pas2p
~
l
1

1
2
l
2
l
3
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 3
5
2

1
2
0 0
1
4

1
2
0
1
2
0 1
_
_
pas2
~
l
1
l
2
3l
2
+ l
3
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 0
1
4

1
2
0 0
1
4

1
2
0

1
4
3
2
1
_
_
pas3p
~
l
1
l
2
4l
3
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 0 1

1
2
0 0
1
4

1
2
0
1 6 4
_
_
Observatie. Pasii 1
p
1; 2
p
2 se puteau grupa astfel:
_
_
2 2 3
1 1 0
1 2 1

1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
pas1p1
~
1
2
l
1

1
2
l
1
+ l
2
1
2
l
1
+ l
3
_
_
1 1
3
2
0 2
3
2
0 3
5
2

1
2
0 0

1
2
1 0
1
2
0 1
_
_
pas2p2
~
l
1

1
2
l
2
3
2
l
2
+ l
3
10
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 0
1
4

1
2
0 0
1
4

1
2
0

1
4
3
2
1
_
_
pas3p
~
l
1

1
2
l
2
l
3
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 0 1

1
2
0 0
1
4

1
2
0
1 6 4
_
_
Etapa 1. Se transform a matricea superior triunghiular a esalon de pe primul
bloc al matricei obtinut a la Etapa 1 n matricea unitate, efectund transform ari
elementare asupra liniilor dup a algoritmul:
pasul 1. Se p astreaz a ultima linie si se face zero pe ultima coloan a a primului
bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la Etapa1;
pasul 2. Se p astreaz a ultima si penultima linie si se face zero pe penultima
coloan a a primului bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la pasul
1;
s.a.m.d. (dac a matricea este de ordin mai mare dect 3)
_
_
1 1
3
2
0 1
3
4
0 0 1

1
2
0 0
1
4

1
2
0
1 6 4
_
_
pas1
0
~

3
2
l
3
+ l
1

3
4
l
3
+ l
2
l
3
_
_
1 1 0
0 1 0
0 0 1

2 9 6
1 5 3
1 6 4
_
_
pas2
0
~
l
2
+ l
1
l
2
l
3
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1

1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers a A
1
=
_
_
1 4 3
1 5 3
1 6 4
_
_
:
b)
_
_
_
_
1 0 1 1
0 0 1 0
1 1 1 0
1 0 0 2
_
_
_
_
Rezolvare. Cum

1 0 1 1
0 0 1 0
1 1 1 0
1 0 0 2

= 1 = A
1
:
Metoda Gauss cu matrice esalon:
Etapa 1.
_
_
_
_
1 0 1 1
0 0 1 0
1 1 1 0
1 0 0 2

1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
pas1p
~
nu e necesar
pas1
~
l
1
l
2
l
1
+ l
3
l
1
+ l
4
11
_
_
_
_
1 0 1 1
0 0 1 0
0 1 0 1
0 0 1 1

1 0 0 0
0 1 0 0
1 0 1 0
1 0 0 1
_
_
_
_
pas
intermediar
~
l
1
l
3
l
2
l
4
_
_
_
_
1 0 1 1
0 1 0 1
0 0 1 0
0 0 1 1

1 0 0 0
1 0 1 0
0 1 0 0
1 0 0 1
_
_
_
_
pas2p
~
nu e necesar
pas2
~
nu e necesar
pas3p
~
nu e necesar
pas3
~
l
1
l
2
l
3
l
3
+ l
4
_
_
_
_
1 0 1 1
0 1 0 1
0 0 1 0
0 0 0 1

1 0 0 0
1 0 1 0
0 1 0 0
1 1 0 1
_
_
_
_
Etapa 1.
_
_
_
_
1 0 1 1
0 1 0 1
0 0 1 0
0 0 0 1

1 0 0 0
1 0 1 0
0 1 0 0
1 1 0 1
_
_
_
_
pas1
0
~
l
4
+ l
1
l
4
+ l
2
l
3
l
4
_
_
_
_
1 0 1 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1

2 1 0 1
2 1 1 1
0 1 0 0
1 1 0 1
_
_
_
_
pas2
0
~
l
3
+ l
1
l
2
l
3
l
4
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1

2 2 0 1
2 1 1 1
0 1 0 0
1 1 0 1
_
_
_
_
pas3
0
~
nu e necesar
pas nal
~
nu e necesar
:
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers a A
1
=
_
_
_
_
2 2 0 1
2 1 1 1
0 1 0 0
1 1 0 1
_
_
_
_
:
Exercitiul 13

: Fie A =
_
1 2
4 8
_
/
2
(R) : Presupunem c a B =
_
a b
c d
_
este o invers a a lui A: Ce concluzie tragem din conditia A B = I
2
?
Rezolvare. Observ am c a
det A =

1 2
4 8

= 0 = A este matrice singular a=

= A nu este inversabil a, nu admite invers a.
Pentru B =
_
a b
c d
_
/
2
(R) (pe care nu are sens s a o numim "invers a"
sau "o invers a" pentru A) impunem ca
A B = I
2
=
12
_
1 2
4 8
_

_
a b
c d
_
=
_
1 0
0 1
_
=
_
a + 2c b + 2d
4a + 8c 4b + 8d
_
=
_
1 0
0 1
_
=
_

_
a + 2c = 1
b + 2d = 0
4a + 8c = 0
4b + 8d = 1
-sistem incompatibil.
Deci @B /
2
(R) care s a verice A B = I
2
; ceea ce era de asteptat.
Exercitiul 14. Este unic a inversa unei matrice? Justicati r aspunsul.
Rezolvare.
Inversa unei matrice din /
n
(K), dac a exist a, este unic a.
ntr-adev ar, e A /
n
(K) o matrice inversabil a. Presupunem c a exist a B
1

/
n
(K) si B
2
/
n
(K) a..
A B
1
= B
1
A = I
n
si
A B
2
= B
2
A = I
n
:
Folosind asociativitatea nmultirii matricelor=
B
1
= B
1
I
n
= B
1
(A B
2
) = (B
1
A) B
2
= I
n
B
2
= B
2
:
Exercitiul 15. Fie A si B dou a matrice nesingulare de aceeasi dimensiune.
Ar atati c a matricea AB este nesingular a si
(A B)
1
= B
1
A
1
:
Rezolvare. ...
Exercitiul 16

. Fie A /
n
(R) si B /
n
(R) dou a matrice care satisfac
relatiile
A
2
= B
2
= (A B)
2
= I
n
:
Demonstrati c a
A B = B A:
Rezolvare. ...
Exercitiul 17. Fie
A =
_
_
0 1 0
0 0 1
5 0 0
_
_
:
Vericati c a A
3
= 5I
3
; deduceti c a A ete nesingular a si g asiti A
1
:
Rezolvare. ...
Exercitiul 18. S a se determine rangul matricelor
a) A =
_
_
3 2 5 4
3 1 3 3
3 5 13 11
_
_
; b) A =
_
_
_
_
1 1 1 1 1
3 2 1 1 3
0 1 2 2 6
5 4 3 3 1
_
_
_
_
;
13
c) A =
_
_
3 2 1
2 1 1
6 2 4
_
_
R asp. rang A = 2;
d) A =
_
_
1 2 1 1
1 2 1 1
1 2 1 5
_
_
R asp. rang A = 2;
e) A =
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
R asp. rang A = 1:
Rezolvare.
a) A =
_
_
3 2 5 4
3 1 3 3
3 5 13 11
_
_
Deoarece A are 3 linii si 4 coloane=
0 _ rang A _ min3; 4 = 3:
Metoda din liceu 1 ("de la mare la mic").
Calcul am toti minorii de ordin 3: Dac a g asim un minor de ordinul 3 nenul
atunci rang A = 3:

3 2 5
3 1 3
3 5 13

= 0;

3 5 4
3 3 3
3 13 11

= 0;

3 2 4
3 1 3
3 5 11

= 0;

2 5 4
1 3 3
5 13 11

= 0:
Deoarece toti minorii de ordin 3 sunt nuli=
0 _ rang A _ 2:
Calcul am toti minorii de ordin 2: Dac a g asim un minor de ordinul 2 nenul
atunci rang A = 2:

3 2
3 1

= 9:
Deoarece exist a un minor de ordin 2 nenul=
rang A = 2:
Metoda din liceu 2 ("de la mic la mare").
Dac a toate elementele matricei A sunt nule atunci rang A = 0: Deoarece A are
si elemente nenule=
1 _ rang A _ 3:
Alegem un element nenul a
11
= 3: Calcul am toti minorii de ordin 2 ce contin
a
11
= 3, obtinuti prin bordare cu elemente r amase din liniile si coloanele matri-
cei. Dac a toti minorii de acest tip sunt nuli atunci rang A = 1:

3 2
3 1

= 9:
Deoarece exist a un minor de ordin 2 de acest tip nenul=
2 _ rang A _ 3:
Calcul am toti minorii de ordin 3 ce contin blocul matriceal
_
3 2
3 1
_
, obtin-
14
uti prin bordare cu elemente r amase din liniile si coloanele matricei. Dac a toti
minorii de acest tip sunt nuli atunci rang A = 2:

3 2 5
3 1 3
3 5 13

= 0;

3 2 4
3 1 3
3 5 11

= 0:
Deoarece toti minorii de ordin 3 obtinuti prin bordare cu elemente r amase din
liniile si coloanele matricei sunt nuli=
rang A = 2:
Metoda Gauss relaxat a
Rangul unei matrice nu se modic a dac a asupra liniilor sale se efectueaz a
transform ari elementare (adun ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul,
permut ari de linii). Atunci se transform a matricea initial a intr-o matrice cu
acelasi rang, de form a superior triunghiular a, efectund transform ari elementare
asupra liniilor dup a algoritmul :
pasul 1. Se p astreaz a prima linie si se face zero pe prima coloan a sub diagonala
principal a a matricei (diagonala ce porneste de la a
11
) ;
pasul 2. Se p astreaz a prima linie si a doua linie si se face zero pe a doua coloan a
sub diagonala principal a a matricei de la pasul 1 ; s.a.m.d.
Rangul matricei initiale este egal cu rangul matricei nale de la algorimul
anterior (egal cu num arul elementelor nenule de pe diagonala principal a):
A =
_
_
3 2 5 4
3 1 3 3
3 5 13 11
_
_
pas1
~
l
1
l
1
+ l
2
l
1
+ l
3
_
_
3 2 5 4
0 3 8 7
0 3 8 7
_
_
pas1
~
l
1
l
2
l
2
+ l
3
_
_
3 2 5 4
0 3 8 7
0 0 0 0
_
_
= rang A = 2:
b) A =
_
_
_
_
1 1 1 1 1
3 2 1 1 3
0 1 2 2 6
5 4 3 3 1
_
_
_
_
:
Metoda Gauss relaxat a:
_
_
_
_
1 1 1 1 1
3 2 1 1 3
0 1 2 2 6
5 4 3 3 1
_
_
_
_
pas1
~
l
1
3l
1
+ l
2
l
3
5l
1
+ l
4
_
_
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 2 6
0 1 2 2 6
0 1 2 2 6
_
_
_
_
pas2
~
l
1
l
2
l
2
+ l
3
l
2
+ l
4
_
_
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 2 6
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
_
_
_
_
= rang A = 2:
15