Sunteți pe pagina 1din 2

Kinetoterapia in afectiunile neurologice (II)-C5 Tratamentul kinetic la pacientii cu sindrom de neuron motor central Pe primul loc se afla leziunile

ischemice pe artera cerebrala medie. Tratamentul kinetic se aplica si la cei cu leziuni tumorale, post-traumatice, principiile de tratament fiind comune. Sechele: -motorii: hemiplegie spastica; -alte tipuri: deficit senzitiv; tulburari vizuale; tulburari de limbaj. Tratamentul kinetic se aplica initial in spital si apoi in centre de recuperare si la domiciliu. Rezultatele tratamentului recuperator depind de gravitatea leziunilor initiale si de regresia acestora, dar sunt implicati si alti factori, precum varsta pacientului, afectiunile asociate, starea economica. Se urmareste adaptarea lor la handicap, obtinerea unei cat mai bune functionalitati si evitarea aparitiei complicatiilor. Kinetoterapia va fi precedata de un bilant kinetic, evaluare ce va aprecia cat mai complet profilul fizic si psihic al bolnavului respectiv. O evaluare corecta este conditia esentiala pentru stabilirea unui tratament kinetic individualizat. Evaluarea kinetica se va incadra intr-o evaluare generala a pacientului facuta de o echipa de specialisti (medic, kinetoterapeut, logoped, asistenti sociali). Se vor aprecia deficitul motor, spasticitatea, coordonarea miscarii, tulburarile de sensibilitate, dispraxia. Dispraxia este perturbarea miscarii voluntare, desi forta musculara, sensibilitatea, coordonarea si intelegerea sunt normale. Ne intereseaza daca exista tulburari sfincteriene, afectiuni asociate, tulburari de comunicare, tulburari emotionale sau mentale. Hemiplegicii spastici: obiective-prezervarea vietii; limitarea extinderii leziunii cerebrale; scaderea deficitului functional si diformitatilor (prin kinetoterapie); prevenirea recurentelor bolii (multidisciplinara). Succesul tratamentului recuperator este orientat de factori predictori: -prognostic prost au pacientii cu leziuni bilaterale cerebrale, cu paralizie flasca prelungita peste 2 luni, afazie severa, tulburari psihice sau cu incontinenta de urina sau fecale prelungita peste 3-4 saptamani; -alt factor predictiv este varsta; cu cat varsta este mai inaintata, cu atat o ameliorare neurologica sau functionala este mai putin posibila; -inceperea precoce a kinetoterapiei si continuarea sa sustinuta si intensiva in primele 6-8 luni este un factor pozitiv. Recuperarea functionala trebuie inceputa cat mai precoce la 12-24 ore de la accidentul vascular ischemic, traumatism sau evacuarea tumorii ce a dus la sindromul de neuron motor central. Exceptie fac accidentele vasculare hemoragice la care se incepe recuperarea dupa 2-3 saptamani (la care exista riscul repetarii hemoragiei). Tratamentul recuperator: Faza precoce: se desfasoara in sectiile de terapie intensiva sau de neurologie. Pacientii pot fi initial comatosi. Kinetoterapia va da atentie urmatoarelor: a).Ingrijirilor cutanate: pentru prevenirea escarelor acordandu-se atentie obezitatii, diabetului zaharat, debilitatiiPrevenirea escarelor are rol esential. Aparitia oricarei pete rosii sau edem (palpabil sau vizibil) este un semn de alarma. Se folosesc mijloacele:

2 -intoarcerea succesiva a pacientului in pat din decubit dorsal in decubit lateral si decubit ventral de 8-12 ori in 24 de ore; exista paturi speciale care usureaza intoarcerea; probleme pun doar cei cu fracturi asociate ce contraindica aceasta manevra; -masajul trofic: tip de masaj profund, foarte eficient, adresat nu numai pielii, ci si tesutului subcutanat si pielii profunde; se practica in zonele fragile cu puncte de presiune (occiput; zona apofizelor spinoase si a spinei scapulelor; sacrul; tuberozitatea ischatica; calcaie; trohantere-in decubit lateral; spine iliace antero-superioare; rotula-in decubit ventral); se efectueaza de 2-3 ori pe zi si permite reducerea frecventei intoarcerilor in pat la 6-8 ori pe zi; durata masajului este de 4-5 minute pentru fiecare dintre regiunile enumerate pentru a asigura o revascularizatie momentana satisfacatoare; -igiena riguroasa a pacientului si evitarea formarii de cute ale lenjeriei (personale sau a patului) si plasarea de perne sub membrele pacientului; b).Ingrijiri ortopedice: posturarea corecta a segmentelor astfel incat recuperarea se va incepe pe articulatii bine alineate; trebuie avut in vedere ca retractiile musculotendinoase si pozitiile vicioase se instaleaza rapid. Datorita imobilizarii prelungite trebuie supravegheata aparitia para-osteo-artropatiilor. Para-osteo-artropatiile sunt osificari ce apar la pacientul imobilizat, in special la nivelul articulatiilor moi, fiind neaderente la tegument. Pentru prevenirea deformarilor si limitarilor de amplitudine articulara datorate spasticitatii, retractiilor osteo-tendinoase, para-osteo-artropatiilor, se folosesc: -posturarea corecta cu rulouri, pernute, saculeti de nisip; -mobilizarea pasiva sau activo-pasiva inceputa cat mai precoce. c).Ingrijirile urinare sunt menite sa pastreze o functie mictionala normala si sa previna instalarea infectiilor urinare prin golirea regulata a vezicii urinare. d).Ingrijirile respiratorii: kinetoterapia va urmari permeabilizarea cailor respiratorii superioare; se va urmari asigurarea unui ritm respirator regulat. Cand pacientul devine constient se vor urmari coordonarea miscarilor respiratorii, prelungirea expirului, educarea tusei. La cei in coma se practica drenaj bronsic postural, obiectivul principal fiind prevenirea instalarii unei pneumonii. e).Evitarea instalarii unor tromboembolii prin mobilizarea precoce a pacientului si tratament medical anticoagulant. Perioada de stare propriu-zisa: dupa trecerea perioadei acute pacientul revine la domiciliu avand un handicap motor si locomotie variabila in functie de gravitatea si localizarea leziunii. Deficitul motor: reeducare-daca initial sindromul de neuron motor central consta intr-o paralizie flasca fara posibilitatea unor miscari active, la un moment dat la acesti pacienti reapare posibilitatea unor contractii active. Aceasta reinstalare a motricitatii la acesti bolnavi are drept caracteristici: -aparitia sinkineziilor: pierderea selectivitatii comenzii cu revenirea la modalitati motorii elementare; -aparitia tulburarilor de tonus al caror impact functional este adesea, dar nu obligatoriu, defavorabil. Metodele de recuperare se vor alege in functie de cooperarea pacientului la programul kinetic; in general se folosesc tehnici FNP (initiere ritmica sau se aplica Kabat sau Bobath). Ramane importanta prevenirea pozitiilor vicioase determinate de contractura musculara (se folosesc atele si orteze). Perioada de sechela: obiective-stimularea miscarilor active care nu se pot executa; recuperarea prehensiunii si mersului (scaderea tulburarilor de echilibru si coordonare).

S-ar putea să vă placă și