02 Circulatia Persoanelor

LIBERA CIRCULATIE
A PERSOANELOR
Bucuresti 2002
1
La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:
Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN
Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU
În cadrul proiectului
„Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar“
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.
© CRJ 2002
ISBN 973-8338-51-4
2
Lista capitolelor în care este împartit acquis-ul comunitar,
în vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica în domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: Întreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica în domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului înconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse
3
ABREVIERI
ANOFM Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

CE Comisia Europeana
CEE Comunitatea Economica Europeana
CNRED Centrul National de Recunoastere si Echivalare a
Diplomelor
JOCE Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
ONR Oficiul National pentru Refugiati
SIS Sistemul Informatic Schengen
UE Uniunea Europeana
4
Actele normative adoptate la nivel comunitar
Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia în vigoare, legislatia
în pregatire, precum si hotarârile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc în cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
În temeiul si în conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,

institutiile UE cu competente în procesul legislativ adopta, în esenta,
urmatoarele acte normative:
• Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor în vigoare atât pentru statele membre, cât si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea îngradi aplicarea lor directa. Daca în text nu este
precizata data intrarii în vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
• Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasând la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. În text este precizata data pâna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva în cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
• Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (având un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).
5
• Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter
obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
• Acordurile si conventiile sunt întelegeri în forma scrisa supuse
dreptului international dar încheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
între statele membre, în conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate în cadrul prezentarii domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative în

vigoare sau în pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
în functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie în text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împartit cel putin pe
subcapitole).
6
CUPRINS
I. Introducere ..................................................................................11
II. Acquis-ul comunitar în domeniul liberei circulatii a persoanelor15
1. Temeiul legal................................................................................................... 15
2. Politica în domeniul vizelor ........................................................................ 16
3. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 18
4. Probleme legate de azil................................................................................. 19
5. Protectia datelor cu caracter personal...................................................... 19
6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 20
7. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 20
8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ......................................... 21
III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul
liberei circulatii a persoanelor......................................................22
1. Politica în domeniul vizelor ........................................................................ 22
2. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 24
3. Problemele legate de azil............................................................................. 25
4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 25
5. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 26
6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ........................................ 26
7. În perspectiva ................................................................................................... 27
ANEXA ...........................................................................................29
Legislatia comunitara relevanta în domeniul liberei circulatii a
persoanelor .....................................................................................29
Politica în domeniul vizelor ............................................................................. 30
Controlul frontierelor si migratia ................................................................... 39
Probleme legate de azil...................................................................................... 41
Circulatia fortei de munca................................................................................ 44
Coordonarea sistemelor de asistenta sociala .............................................. 46
7
8
LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
1. „Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii

Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si
stabili resedinta în mod liber pe teritoriul statelor
membre“.
2. „Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie
acordata, în conformitate cu Tratatul instituind
Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte
care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat
membru.’’
(Carta Uniunii Europene privind drepturile
fundamentale - Articolul 45)
9
10
I. Introducere
Prin încheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul
European), România s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene.
Strategia nationala de pregatire a aderarii României la Uniunea
Europeana, adoptata la Snagov în iunie 1995, a trasat etapele
procedurale si actiunile ce urmau a fi întreprinse în procesul de apropiere
de structurile comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a
întârzierilor semnalate în Avizul Comisiei Europene (CE) din iulie 1997,
România a încercat sa accelereze ritmul reformelor economice si
institutionale. Statutul de candidat la aderare dobândit în urma Consiliului
European de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de
negocieri si aderare la Uniunea Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu
al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de responsabilitati sporite în
îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, în alinierea la normele si
practicile comunitare.
Parteneriatul de Aderare semnat de România constituie actualmente

elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enuntând
principiile, obiectivele si prioritatile de actionare si mobilizând într-un
cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata în faza de
pregatire intensificata pentru aderare, România participa activ la procesul
de examen analitic al acquis-ului communautaire, al carui obiectiv îl
constituie armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare.
În 2000 au început efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale

României la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a
persoanelor a început sa fie negociat abia în 2002, la Bruxelles, în cadrul
primei Conferinte de Aderare.
În dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a

persoanelor apar în cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste
"eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei
11
circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca
"în scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei
prevederi speciale incluse în acesta, este interzisa orice discriminare pe
motiv de nationalitate".
Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera

circulatie a persoanelor, pâna la sfârsitul anilor '80 eforturile depuse în
acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera
circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora,
furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a
jucat un rol extrem de important în consolidarea acestui proces, atât prin
semnalarea si eliminarea neclaritatilor, cât si prin semnalarea golurilor
legislative.
Libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatii Europene a fost

definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru
libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest nou statut a dus la
accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra
unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati
economice, dar au resurse suficiente de trai).
Conceptul de “cetatenie europeana” a fost prima oara introdus prin

Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera
circulatie si de libera rezidenta în interiorul Uniunii tuturor cetatenilor
statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat în
domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la
azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la
imigratie (Titlul VI - cooperarea în domeniul justitiei si afacerilor interne,
cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste

aspecte în Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte
politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada
de 5 ani pâna la momentul în care se vor aplica procedurile comunitare si
în aceste domenii.
12
Prin politica sa, Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone
europene de libertate, securitate si justitie în care nu mai este nevoie de
controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de nationalitate. În
acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor
standarde comune în ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale
Uniunii si politicile de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu
au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la
Roma, iar Danemarca va participa doar în cadrul masurilor referitoare la
politica de vize.
Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati

din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii
Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera circulatie a
serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si

de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat în avantajul
tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie însotita de un nivel
corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla
cerinta a fost înscrisa în Tratat sub forma înfiintarii progresive a unei
zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera
nu a fost însa pe deplin înfaptuita în cadrul Uniunii. Obiectivul a fost
realizat doar de câteva state membre în baza Conventiei de Implementare
a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în vigoare la
26 martie 1995).
Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre

principiile de baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma,
si nici Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut si sub denumirea de
Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale.
Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului în Uniune
este acela de a asigura protejarea acestor drepturi în proiectarea, aplicarea
si interpretarea legislatiei comunitare.
13
În contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale
recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre, Curtea
Europeana de Justitie a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind
fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal,
nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea
comerciala, libertatea industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea
au facut obiectul unor procese desfasurate în fata Curtii de Justitie, dar
aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor
fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme în distingerea
unui drept economic fundamental de altul si în distingerea acestora de
“libertatile fundamentale” mentionate explicit în Tratatul de la Roma –
libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de a
furniza servicii si libertatea de stabilire.
În cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul

UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta
Drepturilor Fundamentale, document ce aduce într-un cadru unic
drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate într-o serie de
documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al
sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire între cetateni,
întrunind – pentru prima data – în cadrul unui document unic drepturile
tuturor persoanelor care se gasesc în mod legal pe teritoriul Uniunii
Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul
oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta
un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii în orice
stat membru. Tot acest articol, în alineatul 3 dispune ca « rezidentii
tarilor parti, care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor
membre, au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care
beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene ».
Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, în special în

legatura cu cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, în spiritul
prevederilor Tratatului Uniunii europene, modificat la Amsterdam, se
recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi
ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în oricare stat
14
membru al Uniunii în aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat. În
acelasi timp, toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa circule liber în
spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se adreseze
Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.
II. Acquis-ul comunitar în domeniul liberei circulatii a

persoanelor
1. Temeiul legal
Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale
prevazute în dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie îndeplinit în
vederea realizarii pietei comune. Esenta acestei libertati consta în
eliminarea discriminarilor între cetatenii statului membru pe teritoriul
caruia se afla acestia sau îsi desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte
state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste
discriminari se pot referi la conditiile de intrare, deplasare, munca,
angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim
nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor în spatiul
comunitar.
Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele

interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata
interna – ce nu poate fi realizata în conditiile existentei unor frontiere
interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de
libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul
aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau
individul doar ca agent economic - ca angajat sau furnizor de servicii.
Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de
notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune
economica sau de diferente legate de nationalitate. Acest lucru se
intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca ulterior
eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se
verifice nationalitatea.
15
Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de:
• Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna,
acesta incluzând libera circulatie a persoanelor;
• Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul
cetatenilor Uniunii de a circula si de a rezida liber pe teritoriul
statelor membre;
• Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse
sub Titlul IV (IIIA) „Vize, azil, imigratie si alte politici legate de
libera circulatie a persoanelor’’;
• Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile
fundamentale.
2. Politica în domeniul vizelor

Cea mai importanta etapa în evolutia spre o piata interna reala, în care sa
nu mai existe obstacole în calea liberei circulatii a persoanelor, este
reprezentata de încheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul
Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare
Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în vigoare la 26 martie
1995). În prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si
Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei, dar au avut posibilitatea
sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie
Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria
(1 aprilie 1998), au fost eliminate controalele la frontierele interne ale
tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei. În plus, Islanda si
Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de
membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002
reglementeaza cererea Irlandei de a participa la câteva dispozitii ale
acquis-ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aquis-
ului Schengen de catre acest stat.
Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor

la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzând bineînteles masuri
de întarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica o
politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil,
16
cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de
informatii. La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE
trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii
tertelor tari cuprinse în lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie
de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila în întregul
spatiu Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza
în cazul cetatenilor altor terte tari.
Acquis-ul în domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din

Conventia de Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte
acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen în
tarile UE, stabilirea unui model tip de viza – Regulamentul Consiliului
334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea
unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele
membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul
membru care stabileste formularul – Regulamentul Consiliului 333/2002
CE.
În privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în

spatiul comunitar, Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista
tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de viza pentru a
trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabileste
si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. În
prezent lista negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie
de viza pentru a intra în spatiul comunitar, cuprinde un numar de 134 de
tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind

recunoasterea reciproca a deciziilor de îndepartare a rezidentilor statelor
terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de îndepartare a unui
cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe întreg spatiul tarilor
membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor în spatiul comunitar, cetateni

posesori ai unei vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul
17
Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce
poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile.
În perspectiva crearii unui spatiu comunitar în care controalele la

frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este
nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate
a statelor UE în acest sens.
Fortele de politie coopereaza în depistarea si prevenirea criminalitatii si

au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe
teritoriul unui stat învecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea cât
mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica
compensatorie esentiala – Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem
ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari,
problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS
este restrictionat în principal la politie si la autoritatile responsabile cu
controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de
art. 92-125 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen.
3. Controlul frontierelor si migratia

Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor în tot spatiul
comunitar poate duce la aparitia unor probleme legate de migratia
clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen reglementeaza modul de
supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lânga stabilirea unei
liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la
Regulamentul 539/2001) sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001)
pentru a intra în spatiul comunitar, au fost luate o serie de masuri privind
controlul si securitatea frontierelor UE în tarile ce constituie frontiere
externe ale spatiului. În acest sens se înscrie initiativa Portugaliei
2001/C73/05 privind întarirea supravegherii si controlul frontierelor.
În vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii

migratiei ilegale este nevoie de o cooperare a statelor în acest domeniu.
Programe privind cooperarea între administratiile vamale ale statelor
membre sau între serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programe
18
de cooperare în domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la
realizarea unei solidaritati între state si la crearea unui spatiu comunitar
sigur. În acest sens sunt Regulamentul Consiliului 743/2002 CE ce
stabileste un cadru general comunitar de activitate în vederea facilitarii
cooperarii judiciare în materie civila sau Decizia Consiliului din 28
februarie 2002 referitoare la masurile de control si sanctiunile penale în
domeniul drogurilor.
4. Probleme legate de azil

Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea
cererilor de azil înaintate într-un stat membru, a intrat în vigoare la 1
septembrie 1997 în 12 state membre, la 1 octombrie 1997 în Austria si
Suedia si la 1 ianuarie 1998 în Finlanda. Conventia stabileste principiul
conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza
cererilor de azil.
Tendinta este de a crea un sistem comun în vederea tinerii unei evidente

cu privire la cererile de azil. În acest sens Regulamentul Consiliului
407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza câteva modalitati de aplicare
a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea
sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale.
În acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada

desfasurarii procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui
standard minim de viata si de respectarea drepturilor lor. Pe de alta parte,
este necesara întarirea cooperarii administratiilor vamale în domeniul
problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune întreg
spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti.
5. Protectia datelor cu caracter personal

În cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important îl
constituie protectia datelor cu caracter personal. Politicile privind
controlul frontierelor, al migratiei, politicile în domeniul dreptului de azil
sunt strâns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii
19
bilaterale si multilaterale între state în vederea realizarii unui spatiu
comunitar sigur al liberei circulatii a cetatenilor.
Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea

automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28
ianuarie 1981 face parte din lista aquis-ului comunitar în domeniul liberei
circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la asigurarea
securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice
ale caror date se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date
precum si regulile fluxului transfrontalier de date în cadrul cooperarii
internationale.
6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la
sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel
comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie de Directive reglementeaza
libera circulatie a persoanelor care îndeplinesc anumite servicii precum:
medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest
domeniu face însa parte din libera circulatie a serviciilor în spatiul
comunitar astfel ca tratarea în amanunt a subiectului se gaseste în brosura
privind libera circulatie a serviciilor.
7. Circulatia fortei de munca

Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera
circulatie a lucratorilor în cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569
CEE de aplicare a Regulamentului contin prevederi referitoare la
ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile
lor în interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa îndeplineasca anumite conditii
si sa aiba dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde
lucreaza. Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a creat un Comitet
consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de a
propune masuri de îmbunatatire si de uniformizare a legislatiei în
domeniul circulatiei fortei de munca în spatiul comunitar.
20
8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala
Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind
procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind
aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora,
care circula în cadrul Comunitatii stabileste procedura de implementare a
Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se
afla împreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe
teritoriul altui stat membru al Uniunii
Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt

prevazute de Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea
Consiliului 92/441 CEE se refera la instituirea unor criterii comune în
materie de resurse si prestatii facute în cadrul sistemului de protectie
sociala
În privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea

Comisiei 90/326 CEE instituie o lista europeana a bolilor profesionale.
Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a

persoanelor fac subiectul unor limitari pe motive de politica publica,
securitate publica si sanatate publica – Articolele 48(3), 56(1) si 66 din
Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele
aplicarii si scopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale
dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii,
proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale).
Libera circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul

dreptului de stabilire - de libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra
sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si este tratata separat. De
asemenea, referirea la persoane în mod general ridica întrebari referitoare
la persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate în cadrul altor capitole:
libertatea de circulatie a serviciilor, legislatia societatilor comerciale,
întreprinderi mici si mijlocii.
21
III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în
domeniul liberei circulatii a persoanelor
Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care
s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei,
procesul de armonizare legislativa, pâna atunci limitat la domeniile pietei
interne, s-a extins asupra întregului acquis comunitar, în acelasi timp
accelerându-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de
la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere
sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii
Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening)
a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar.
Statele candidate trebuie sa integreze în dreptul lor intern, sa negocieze

acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa
transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar
înainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se
acorda doar în circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea
s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar în integralitatea sa si sa-l
dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. În
procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea
examineaza în prezent, împreuna cu statele candidate, în ce masura
legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis-
ului comunitar presupune, atât armonizarea legislatiei, cât si constructia
institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.
1. Politica în domeniul vizelor

a) Armonizarea legislativa
România a facut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a
UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate în
Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor
în România nr. 123/2001 (Hotarârea Guvernului nr. 476/2001) si în
instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului
22
de Interne si Ministerului Muncii publicate în data de 29 mai 2001.
Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu înalte
tendinte de migrare.
În domeniul armonizarii „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a

României (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat
prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise
proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor
statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile,
Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta,
Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador,
Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse în „lista
pozitiva” a Uniunii Europene, dar nu si în cea a României. Aceasta
înseamna ca România va trebui sa încheie cât mai repede acorduri cu
aceste tari si sa înlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul
României.
În ceea ce priveste „lista negativa”, diferenta între anexa II a

Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a României
priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si
Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile
Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate.
Recomandarile pe termen scurt si mediu în alinierea la politica de vize a

UE catre România sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, în special
în vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un înalt
potential de migratie.
Desi, de facto , Instructiunile Consulare române concorda cu Instructiunile

Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face în
momentul aderarii.
b) Capacitatea administrativa
Capacitatea administrativa de implementare a politicii în domeniul
vizelor în România este asigurata de Ministerul de Interne si de
Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de
23
misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia
finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de
migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru
Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne.
2. Controlul frontierelor si migratia

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
Progrese semnificative au fost facute în alinierea cu acquis-ul din
domeniul controlului frontierelor externe. În iunie 2001 au fost adoptate
doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a României
(Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si
functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001).
Acestea aliniaza legislatia româneasca din domeniu cu cea similara a
statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o
noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea între
Politia de Frontiera si alte agentii. Tot în anul 2001 au fost schimbate
pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici
de securitate suplimentare.
Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare în

domeniu, România trebuie sa înceapa pregatirile pentru participarea la
zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata,
este nevoie de o îmbunatatire a cooperarii între agentii în ceea ce priveste
gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie
intensificate.
În privinta migratiei, România a încheiat acorduri de readmisie cu toate

statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt
toate în vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au
fost semnate dar nu si ratificate. În plus, 6 acorduri de readmisie cu tari
candidate sunt în vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia,
Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si
Moldova. De asemenea, România a renegociat acordurile de readmisie cu
Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si
standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt înca
24
conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face
greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.
3. Problemele legate de azil

Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor în România a fost
eliminat al doilea apel în cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la
frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste
modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern,
mentinând conformitatea cu acquis-ul comunitar în materie.
Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor

Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul
213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri în vigoare sunt în
deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil, cu
exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a
acesteia.
De asemenea, dupa intrarea în vigoare a Hotarârii Guvernului
nr.1191/2002 au fost derulate activitati în vederea integrarii socio-
profesionale a refugiatilor, prin compartimentul special înfiintat în acest
scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).
4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a
elaborat si publicat în luna martie 2002, brosura “Directivele sectoriale si
directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea
calificarilor profesionale’’, ce include si lista profesiilor reglementate în
România, precum si institutiile care au responsabilitati în recunoasterea
calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care
trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor
25
calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect,
asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a
serviciilor unde vor fi tratate în detaliu fiecare din profesiile amintite si
vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala
si administrativa a României de implementare a acquis-ului comunitar în
domeniu.
5. Circulatia fortei de munca

În acest domeniu România a înregistrat unele progrese în domeniul
permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara
continuarea alinierii legislatiei în domeniul lucratorilor migranti si a
familiilor lor.
România a încheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia

fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari în vederea încheierii unor
noi acorduri bilaterale, pe lânga cele deja existente. Prin aceste
instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al
lucratorilor români pe piata europeana a fortei de munca.
În vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru

Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale
serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost
semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat,
sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM
poate intra în contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem
informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea
participarii ANOFM la reteaua EURES.
6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale în vederea aplicarii
regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala
constituie o prioritate pentru toate institutiile implicate: Ministerul
26
Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi
de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite
competentele pentru unele dintre institutiile implicate în sensul
mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de coordonare a
sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii.
Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de

pensii, iar în mai 2002 a fost adoptata Legea privind acordarea asistentei
medicale în România cetatenilor straini în baza acordurilor, întelegerilor,
conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul
sanatatii, la care România este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul
legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile
sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor
Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii români
asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte
legate de procesul de pregatire pentru aderare la UE, care include
pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 CEE referitor la
aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza în
interiorul comunitatii si a Regulamentului 574/72 CEE care stabileste
modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71 CEE. În vederea
viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, România trebuie sa
dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.
7. În perspectiva
În ultimii ani, în domeniul liberei circulatii a persoanelor, România a

adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la
regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a
Acordurilor încheiate între Guvernul României si guvernele altor state
privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara în
scopul angajarii lucratorilor români pe teritoriul altor state. Acte
normative adoptate de România privind libera circulatie a persoanelor:
27
• Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor în România (M. Of.
nr. 168/03.04.2001);
• Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului
dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Portugheze privind
sederea temporara în scopul angajarii lucratorilor români pe teritoriul
Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of.
nr. 511/28.01.2001);
• Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului
dintre Guvernul României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg
privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001
(M. Of. nr. 511/28.08.2001);
• Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra
cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (M. Of.
nr. 490/09.07.2002).
Pe termen scurt România are ca prioritati:

• participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;
• alinierea progresiva la legislatia si practica UE în materie de vize.
• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în materie de stabilire
a persoanelor;
• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul initiativei
private;
• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul liberei
circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de
securitate sociala;
• dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state
privind mobilitatea fortei de munca.
28
ANEXA
Legislatia comunitara relevanta în domeniul liberei
circulatii a persoanelor
Legenda:
32002R1221 Codul alocat actului normativ,

sub care acesta poate fi cautat în
original în limbile oficiale ale UE
în bazele de date legislative
Celex si Eur-Lex
Regulation/Directive/Decision … Denumirea actului normativ în
limba engleza
Regulamentul/Directiva/Decizia Denumirea actului normativ în
limba româna
Publicatia: Publicatia oficiala a UE în care
actul normativ a fost publicat
initial, si eventualele modificari si
completari ale formei initiale
Continut: Xxxxxxxxxx Prezentarea pe scurt a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Key words: Cuvinte-cheie în limba engleza cu
care pot fi operate cercetari
tematice în bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte cheie: Cuvinte-cheie în limba româna cu
care pot fi operate cercetari
tematice în baza de date legislative
a Centrului de Informare al
Comisiei Europene la Bucuresti,
www.infoeuropa.ro, si a Centrului
de Resurse Juridice, www.crj.ro.
29
Politica în domeniul vizelor
32001R0539
Council Regulation (EC) No 539/2001 on the 15 th of March 2001
listing the third countries whose nationals must be in possession of
visas when crossing the external borders and those whose nationals
are exempt from that requirement.
Regulamentul Consiliului 539/2001 CE ce fixeaza lista tarilor terte ai
caror resortisanti sunt supusi obligatiei de a avea viza pentru a trece
frontierele exterioare ale statelor membre UE si lista tarilor ai caror
resortisanti nu sunt supusi acestei obligatii.
Publicatia: J.O. L 081 din 21.03.2001 p.1
Modificat de:
• 32001R2414 – publicatia J.O. L 327 din 12.12. 2001 p.1
Continut: Regulamentul contine în doua anexe lista tarilor ai
caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în
spatiul comunitar, asa zisa ,,lista negativa’’ a UE si
lista tarilor ai caror cetateni nu au nevoie de viza
pentru a intra în spatiul comunitar, asa zisa ,,lista
pozitiva’’ a UE. Anexa nr. 1 a Regulamentului
cuprinde lista tarilor ai caror cetateni au nevoie de
viza pentru a intra în spatiul comunitar, aceste tari
fiind în special cele din Africa, Asia si Europa de Est.
Anexa 2 a Regulamentului cuprinde lista tarilor ai
caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a sta pe
teritoriul statelor UE o perioada de cel mult 3 luni.
Aceasta lista cuprinde tarile europene care înca nu
fac parte din UE si o serie de tari din America Latina
si Asia Orientala.
Key words: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement.
Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain,
politica de vize, Acordul Schengen.
30
32002R333
Council Regulation (EC) No 333/2002 on the 18 th of February 2002
on a uniform format for forms for affixing the visa issued by
Member States to persons holding travel documents not recognised
by the Member State drawing up the form.
Regulamentul Consiliului 333/2002 CE ce stabileste un model tipizat de
cerere pentru obtinerea de viza eliberata de statele membre titularilor unui
document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste
foaia.
Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4
Continut: Regulamentul stabileste un model tipizat de cerere
pentru obtinerea de viza ce trebuie completat de un
cetatean al unui stat ce are nevoie de viza de intrare
în spatiul comunitar. Acest model de formular de
cerere pentru obtinerea vizei este valabil pentru toate
statele membre UE, în vederea uniformitatii
cerintelor pentru obtinerea vizei. Datele furnizate în
acest formular vor fi secrete si nu vor putea fi
utilizate în alte scopuri, având în vedere protectia
datelor cu caracter personal. Conform prevederilor
sale, Regulamentul a intrat în vigoare la 24 februarie
2002.
Key words: visa policy; identity document; technical specification.
Cuvinte cheie: politica de vize, document de identitate, specificatie
tehnica.
32002R334
amending Regulation (EC) No 1683/95 laying down an uniform
format for visas.
Regulamentul Consiliului 334/2002 CE din 18 februarie 2002 de
modificare a Regulamentului 1683/95 ce stabileste un model tip de viza.
Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4
31
Continut: Regulamentul stabileste un model tip de viza ce trebuie
eliberat de un stat membru UE. Acest model tip de viza
este valabil pentru toate statele membre UE.
Key words: admission of aliens; visa policy; identity document;
technical specification; European standard
Cuvinte cheie: admisia strainilor, politica de vize, document de
identitate, specificatie tehnica, standard european
399R0574
Council Regulation (EC) No 574/1999 on the 12 nd of March 1999
listing the third countries whose nationals must be in possession of
visas when crossing the external borders.
Regulamentul Consiliului nr. 574/1999 din 12.03.1999 care determina
statele terte ai caror nationali trebuie sa fie în posesia unei vize pentru a
trece frontierele exterioare statelor membre.
Continut: Dispozitiile acestui Regulament au fost preluate si
completate de cele ale Regulamentului 539/2001 CE
care fixeaza lista tarilor ai caror cetateni trebuie sa
obtina viza pentru a intra în spatiul comunitar.
Aceasta lista cuprinsa în anexa Regulamentului
cuprindea mult mai multe tari ai caror cetateni aveau
nevoie de viza pentru a intra în spatiul comunitar.
Printre tarile ce figurau în lista Regulamentului din
1999 se afla si România, însa dupa modificarea
Regulamenului în 2001, România nu mai figureaza în
aceasta lista.
Key words: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement.
Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain,
politica de vize, Acordul Schengen.
32001L0051
Council Directive 2001/51/EC on the 28th of June 2001 supplementing
32
the provisions of Article 26 of the Convention implementing the
Schengen Agreement on the 14 th of June 1985.
Directiva Consiliului 2001/51/CE de completare a art. 26 din Conventia
de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985.
Continut: Dispozitiile Directivei se înscriu în contextul luptei
împotriva imigratiei ilegale pe teritoriul statelor
membre UE si cuprind prevederi referitoare la
controlul si sanctionarea celor care transporta
cetateni ce apartin unor terte tari si care se afla ilegal
pe teritoriul comunitar. Directiva impune si anumite
sume cu care sunt sanctionati astfel de transportatori
si este o masura de securitate în plus împotriva
imigratiei clandestine. Astfel ca cei gasiti vinovati de
infractiunea de a transporta clandestin cetatenii ce
stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE sunt
supusi unei amenzi de cel putin 5000 euro pentru
fiecare persoana transportata. Statele membre
trebuie sa ia masurile necesare combaterii acestui
fenomen pâna cel târziu în februarie 2003. Directiva a
intrat în vigoare pe data de 10 august 2001, adica în a
treizecia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al
Comunitatii.
Key words: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return
migration; rights of aliens.
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, comisionar, strain, înapoierea
migrantilor, drepturile strainilor.
32002D0192
2002/192/EC: Council Decision on the 28th of February 2002
concerning Ireland's request to take part in some of the provisions of
the Schengen acquis.
Decizia Consiliului 2002/192/CE referitoare la cererea Irlandei de a
participa la câteva dispozitii ale aquis-ului Schengen.
33
Continut: Prevederile acestei decizii se refera la participarea
Irlandei la unele dispozitii ale aquis-ului Schengen
cum sunt cele legate de sistemul informational SIS,
recunoasterea mutuala a deciziilor de îndepartare a
cetatenilor tertelor tari sau dispozitiile legate de
înlaturarea graduala a controalelor la frontiere
pentru cetatenii comunitatii. Toate aceste masuri sunt
luate în vederea uniformizarii normelor si actiunilor
în materie de control al frontierelor în perspectiva
aderarii la spatiul Schengen. Decizia a intrat în
vigoare la data de 1 aprilie 2002.
Key words: Ireland, Schengen Agreement; Community membership.
Cuvinte cheie: Irlanda, Acordul Schengen, membru al Comunitatii.
42000A0922(10)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Sweden to the Convention implementing the Schengen Agreement
on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Suediei la Conventia de aplicare
a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea progresiva a
controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990.
Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Suedia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu si
aplica în consecinta legislatia comunitara în materie
de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Suedia se aliniaza legislatiei comunitare în domeniul
controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiintate
controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul
Schengen iar legislatia nationala este pusa în acord cu
cea comunitara în privinta controalelor frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta
34
42000A0922(09)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of
Finland to the Convention implementing the Schengen Agreement on
the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Finlandei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19
iunie 1990.
Finlanda a preluat acquis-ul Schengen în domeniu si
Finlanda se aliniaza legislatiei comunitare în
domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt
desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele
din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa
în acord cu cea comunitara în privinta controalelor
frontierelor.
42000A0922(08)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Denmark to the Convention implementing the Schengen
Agreement on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of
checks at the common borders signed at Schengen on the 19 th of June
1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Danemarcei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19
iunie 1990.
35
Danemarca a preluat acquis-ul Schengen în domeniu
si aplica în consecinta legislatia comunitara în materie
de control al frontierelor si vize . Prin acest acord
Danemarca se aliniaza legislatiei comunitare în
frontierelor.
42000A0922(07)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of
Austria to the Convention implementing the Schengen Agreement on
the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the
Italian Republic, the Kingdom of Spain and the Portuguese Republic,
and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed on the
27 th of November 1990, on the 25 th of June 1991 and on the 6th of
November 1992 respectively.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si
Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care au
aderat Republica Italia, Regatul Spaniei si Portugalia prin Acordurile
semnate la 27 noiembrie 1990, 25 iunie 1991 si 6 noiembrie 1992.
Austria a preluat acquis-ul Schengen în domeniu si
36
Austria se aliniaza legislatiei comunitare în domeniul
controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate
42000A0922(06)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Hellenic
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
ofn the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of
the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and
the French Republic on the gradual abolition of checks at their
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990, to
which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris
on the 27 th of November 1990, and to which the Kingdom of Spain
and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed at Bonn
on the 25 th of June 1991.
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990 si
Regatul Spaniei si Republica Elena prin Acordurile semnate la Bonn, 25
iunie 1991.
Grecia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu si
aplica în consecinta legislatia comunitara în materie de
control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Grecia se aliniaza legislatiei comunitare în domeniul
37
controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France;
Greece.
Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia ; Benelux; Franta;
Grecia.
42000A0922(05)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Portuguese
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
on the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the
Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on the
27 th of November 1990.
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990.
Portugalia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu
si aplica în consecinta legislatia comunitara în materie
Portugalia se aliniaza legislatiei comunitare în
frontierelor.
38
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France;
Puerto Rico.
Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia; Benelux; Franta; Porto
Rico.
Controlul frontierelor si migratia
31999D0870
1999/870/EC: Council Decision on the 17th of December 1999
authorising the Deputy Secretary-General of the Council of the
European Union to act as representative of certain Member States
for the purpose of concluding contracts relating to the installation
and the functioning of the communication infrastructure for the
Schengen environment, 'SISNET', and to manage such contracts.
Decizia Consiliului 1999/870/CE din 17 decembrie 1999 cu privire la
instalarea si functionarea infrastructurii de comunicare pentru spatiul
Schengen numit SISNET.
Continut: Decizia se refera la implementarea si functionarea
sistemului de informare pentru spatiul Schengen.
Acest sistem furnizeaza informatii referitoare la
intrarea cetatenilor tertelor tari, probleme legate de
vize si cooperare politieneasca la nivel comunitar.
Programul este unul informational si are drept scop
întarirea capacitatii de securizare a frontierelor
externe ale comunitatii împotriva imigratiei ilegale.
Exista astfel o permanenta cooperare si informare a
functionarilor vamali cu privire la datele privind
intrarea diverselor persoane în spatiul Schengen si
interdictiile aferente.
Key words: communication infrastructure, contracts, Council of the
European Union, Schengen environment, Secretary-
General
39
Cuvinte cheie: sisteme de comunicatii, contract, putere de decizie,
Consiliul CE, Acordul Schengen, Secretar General
32002R1030
Council Regulation (EC) No 1030/2002 on the 13th of June 2002
laying down an uniform format for residence permits for third-
country nationals
Regulamentul Consiliului 1030/2002 CE din 13 iunie 2002 ce stabileste
un model uniform de titlu de sejur pentru cetatenii tarilor terte
Continut: Regulamentul se refera la instituirea unui model
uniform de act ce constituie autorizatie de sedere
necesar cetatenilor tertelor tari care nu au nevoie de
viza, dar nici nu sunt cetatenii unui stat membru al
UE. În vederea deplasarii în spatiul comunitar pe o
perioada scurta acesti cetateni au nevoie de un titlu de
calatorie, numit autorizatie de sedere. Anexa la
Regulament stabileste modelul si ceea ce trebuie sa
contina un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a
intrat în vigoare la data de 15 iunie 2002 si se aplica
pe întreg teritoriul ce face parte din spatiul Schengen.
Key words: foreign national; residence permit; migration policy;
technical specification; harmonization of standards
Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, politica migratiei, specificatie
tehnica, armonizarea standardelor
32001L0040
Council Directive 2001/40/EC on the 28th of May 2001 on the mutual
recognition of decisions on the expulsion of third country nationals.
Directiva Consiliului 2001/40/CE din 28 Mai 2001 referitoare la
recunoasterea reciproca a deciziilor de îndepartare a resortisantilor
statelor terte.
Continut: Directiva se refera la recunoasterea reciproca a
deciziilor luate de statele membre UE în materie de
40
îndepartare a cetatenilor unor state terte de pe
teritoriul comunitar. Masura este necesara pentru
crearea unui sistem comun de securitate si de
cooperare în materie de libera circulatie în spatiul
comunitar. În cazul în care un cetatean apartinând
unui stat tert este îndepartat de pe teritoriul unui stat
membru Schengen, decizia respectiva va fi valabila
nu doar pe teritoriul statului care a luat decizia de
îndepartare, ci pe întreg spatiu Schengen. Directiva se
aplica începând cu data de 2 iunie 2002.
Key words: foreign national; residence permit; criminality; EC
countries; cooperation policy
Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, criminalitate, tari EC, politica
de cooperare
Probleme legate de azil
32002R0407
laying down certain rules to implement Regulation (EC) No
2725/2000 concerning the establishment of "Eurodac" for the
comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin
Convention.
Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 ce
stabileste câteva modalitati de aplicare a Regulamentului 2725/2000
referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor
digitale în vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin.
Continut: Directiva se refera la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC de comparare a amprentelor
digitale în vederea crearii unei baze de date cu
persoanele ce solicita azil în tarile Uniunii Europene.
Dupa încetarea Conventiei de la Dublin cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitarile de azil de
41
catre un singur stat UE, sistemul EURODAC are
menirea de a crea o baza de date informationala cu
privire la solicitantii de azil în tarile spatiului
Schengen. Aceasta baza de date va putea fi accesata
de catre orice stat membru al spatiului Schengen în
vederea verificarii exactitatii datelor furnizate de
catre solicitantii de azil. Regulamentul a intrat în
vigoare la data de 5 martie 2002.
Key words: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis
Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie
de date, e-mail, analiza informatiilor
41997A0819(01)
Convention determining the State responsible for examining
applications for asylum lodged in one of the Member States of the
European Communities - Dublin Convention.
Conventia de la Dublin referitoare la stabilirea statului responsabil cu
examinarea cererilor de azil.
Publicatia: J.O. C 254 din 19.08.1997
Completata de:
• Decizia 1/97 din 9 septembrie 1997 – publicatia: J.O. L 281 din 14
octombrie 1997
• Decizia 2/97 din 9 septembrie 1997 – publicatia: J.O. L 281 din 14
octombrie 1997
• Decizia 1/ 98 – publicatia: J.O. L 196 din14071998
Continut: Dispozitiile Conventiei se refera la stabilirea în cadrul
Comunitatii a unui singur stat membru care sa
examineze cererile referitoare la azil pentru a avea o
evidenta completa în cadrul unei unitati centrale
referitoare la persoanele care cer azil. Este un mijloc
mai eficient si mai rapid de operare a datelor si
informatiilor referitoare la persoanele care solicita
azil în statele Uniunii Europene.
42
Key words: right of asylum; approximation of laws; refugee;
cooperation policy; EC countries; EC committee.
Cuvinte cheie: drept de azil, armonizare legislativa, refugiat, politica de
cooperare, tari EC, Comisie EC.
32000R2725
Council Regulation (EC) No 2725/2000 on the 11th of December 2000
concerning the establishment of 'Eurodac' for the comparison of
fingerprints for the effective application of the Dublin Convention.
Regulamentul Consiliului 2725/2000 CE din 11 decembrie 2000 referitor
la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale
în vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin.
Modificat de:
• Regulamentul Consiliului 407/2002 CE – publicatia: J.O. L 062 din
05.03.2002 p.1
Continut: Dispozitiile Regulamentului se refera la crearea unui
sistem informational privind compararea
amprentelor digitale. Acest sistem numit EURODAC
se va aplica din momentul încetarii dispozitiilor
Conventiei de la Dublin care se refera la procedura
solicitarii cererii de azil. În vederea elaborarii unei
baze de date centralizate cu privire la persoanele care
solicita azil se va crea acest sistem care va avea o
unitate centrala de unde vor putea fi accesate
informatii dactiloscopice despre diversele persoane
care solicita azil. Regulamentul a intrat în vigoare la
data de 15 decembrie 2000.
Key words: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis.
Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie
de date, e-mail, analiza informatiilor.
31996Y0919(01)
Council Decision on the 23 rd of November 1995 on publication in the
43
Official Journal of the European Communities of acts and other texts
adopted by the Council in the field of asylum and immigration.
Decizia Consiliului din 23 noiembrie 1995 referitoare la publicarea în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene a actelor si a celorlalte texte
adoptate de Consiliu în materie de azil si imigratie.
Publicatia: J.O. C 274 din 19.09.1996 p.1
Continut: Prevederile Deciziei se refera la actele adoptate de
Consiliu în materie de azil si imigratie care vor fi
publicate în Jurnalul Oficial al Comunitatii. Este
vorba de câteva Rezolutii, Recomandari si Concluzii
ale Consiliului adoptate în perioada 1994-1995 cu
privire la persoanele azilante si imigranti de pe
teritoriul comunitar.
Key words: publication of a law; Official Journal; right of asylum;
immigration; free movement of persons; migration
control.
Cuvinte cheie: publicarea legii, Jurnal Oficial, drept de azil, imigratie,
libera circulatie a persoanelor, controlul migratiei.
Circulatia fortei de munca
368R1612
Regulation (EEC) No 1612/68 of the Council on the 15 th of October
1968 on freedom of movement for workers within the Community.
Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera
circulatie a lucratorilor în cadrul comunitatii.
Amendat prin:
• 392R2434 – publicatia: J.O. L 245 din 26.08.1992 p. 1
Continut: Regulamentul contine prevederi referitoare la
ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru
muncitorii si familiile lor în interiorul Comunitatii. Ei
trebuie sa îndeplineasca anumite conditii si sa aiba
dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului
44
unde lucreaza. De asemenea Regulamentul se refera
la înlaturarea oricarei discriminari între lucratori,
bazate pe nationalitate. Acestia se bucura de
totalitatea drepturilor si obligatiilor în materie de
deplasare si sedere pe teritoriul comunitar ca si
cetatenii statelor ce fac parte din Comunitatea
Europeana.
Key words: free movement of workers; Community worker; equal
treatment; job security; approximation of laws; economic
and social cohesion.
Cuvinte cheie: libera circulatie a lucratorilor, lucrator comunitar,
tratament egal, securitatea muncii, armonizare
legislativa, coeziune economica si sociala
373L0148
Council Directive 73/148/EEC on the 21 st of May 1973 on the
abolition of restrictions on movement and residence within the
Community for nationals of Member States with regard to
establishment and the provision of services.
Directiva Consiliului 73/148/CEE din 21 mai 1973 privind abolirea
restrictiilor de circulatie si rezidenta în interiorul Comunitatii pentru
cetatenii Statelor Membre cu privire la stabilirea si furnizarea de servicii.
Integrata prin:
• 294A0103(58) – publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.401
Continut: Aceasta Directiva prevede obligatia statelor membre
sa acorde drept de resedinta acelor persoane si
anumitor membrii ai familiilor acestora care au
resurse de trai adecvate, astfel încât sa nu devina o
povara pentru sistemele de asistenta sociala ale
statelor membre si sunt asigurate medical. Membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de
nationalitate, au dreptul de a rezida împreuna cu un
cetatean al unui stat membru care este angajat pe
teritoriul altui stat membru. Totusi, drepturile
45
membrilor familiei nu sunt independente, ci deriva
din dreptul cetateanului UE din familia respectiva.
Acesta din urma trebuie sa-si fi exercitat dreptul la
libera circulatie. Daca membrii familiei nu sunt
cetateni UE, acestora li se poate solicita viza de
intrare de catre statul membru pe teritoriul caruia
rezida.
Key words: Community national; free movement of persons;
residence permit; right of establishment; freedom to
provide services
Cuvinte cheie: cetatean al Comunitatii, libera circulatie a persoanelor,
permis de rezidenta, drept de stabilire, libertatea de a
furniza servicii
Coordonarea sistemelor de asistenta sociala
371R1408
Regulation (EEC) No 1408/71 of the Council on the 14 th of June 1971
on the application of social security schemes to employed persons and
their families moving within the Community.
Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 din 14 iunie 1971 pentru
aplicarea sistemelor de asistenta sociala angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor lor de familie.
Integrat prin :
• 372R0574 – publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1
Amendat prin :
• 373D0101(01) – publicatia: J.O. L 002 din 01.01.1973 p.1
46
Interpretat prin :
• 396D0555 – publicatia: J.O. L 241 din 21.09.1996 p.31
Consolidat prin :
Continut: Regulamentul stabileste modalitatea de aplicare a
sistemelor de asistenta sociala pe care statele trebuie
sa le ia cu privire la proprii cetateni care circula si
lucreaza pe teritoriul altor state din cadrul Uniunii
Europene. Regulamentul se refera si la membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de
nationalitate, care se afla împreuna cu un cetatean al
unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui
stat membru al Uniunii.
Key words: social-security harmonization; Community worker;
social legislation; social-security benefit.
Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator
comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale.
372R0574
Regulation (EEC) No 574/72 of the Council on the 21st of March 1972
fixing the procedure for implementing Regulation (EEC) No 1408/71
on the application of social security schemes to employed persons and
their families moving within the Community.
Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind
procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind
aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora,
care circula în cadrul Comunitatii.
Amendat prin:
47
• 3970118 – publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1
Consolidat prin:
• 3970118 – publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1
Continut: Regulamentul stabileste procedura de implementare a
Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea
schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor
acestora, care circula în cadrul Comunitatii.
Key words: social-security harmonization; Community worker;
social legislation; social-security benefit, national
implementation of Community law.
Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator
comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale,
implementarea nationala a dreptului comunitar.
48

02 Circulatia Persoanelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 Circulatia Persoanelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIBERA CIRCULATIE

ANOFM Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

În temeiul si în conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,

Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative în

1. „Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii

Parteneriatul de Aderare semnat de România constituie actualmente

În 2000 au început efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale

În dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a

Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera

Libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatii Europene a fost

Conceptul de “cetatenie europeana” a fost prima oara introdus prin

Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste

Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati

Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si

Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre

În cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul

Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, în special în

II. Acquis-ul comunitar în domeniul liberei circulatii a

Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele

2. Politica în domeniul vizelor

Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor

Acquis-ul în domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din

În privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în

Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind

Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor în spatiul comunitar, cetateni

În perspectiva crearii unui spatiu comunitar în care controalele la

Fortele de politie coopereaza în depistarea si prevenirea criminalitatii si

3. Controlul frontierelor si migratia

În vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii

4. Probleme legate de azil

Tendinta este de a crea un sistem comun în vederea tinerii unei evidente

În acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada

5. Protectia datelor cu caracter personal

Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea

6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

7. Circulatia fortei de munca

Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt

În privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea

Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a

Libera circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul

Statele candidate trebuie sa integreze în dreptul lor intern, sa negocieze

1. Politica în domeniul vizelor

În domeniul armonizarii „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a

În ceea ce priveste „lista negativa”, diferenta între anexa II a

Recomandarile pe termen scurt si mediu în alinierea la politica de vize a

Desi, de facto , Instructiunile Consulare române concorda cu Instructiunile

2. Controlul frontierelor si migratia

Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare în

În privinta migratiei, România a încheiat acorduri de readmisie cu toate

3. Problemele legate de azil

Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor

4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

5. Circulatia fortei de munca

România a încheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia

În vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru

6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de

În ultimii ani, în domeniul liberei circulatii a persoanelor, România a

Pe termen scurt România are ca prioritati:

32002R1221 Codul alocat actului normativ,

Controlul frontierelor si migratia

Probleme legate de azil

Circulatia fortei de munca

Coordonarea sistemelor de asistenta sociala