ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4
OVIDIU VEGHE S
Decembrie 2010
CUPRINS
1. Obiectivele unit atii de nv atare 4 1
2. Functionale liniare, biliniare si p atratice 2
2.1. Functionale liniare si spatiu dual 2
2.2. Functionale biliniare 3
2.3. Functionale biliniare simetrice 4
2.4. Functionale p atratice reale 4
3. Exercitii rezolvate 6
4. Test de autoevaluare 10
5. R aspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare 11
6. Setul de exercitii nr.4 13
Bibliograe 14
1. Obiectivele unit

A Tii de nv

A Tare 4
Acest material este destinat studentilor din nv at amntul economic din anul I, ID, de
la Facultatea de Cibernetic a, Statistic a si Informatic a Economic a din Academia de Studii
Economice Bucuresti.
Unitate de nv atare 4 contine, o prezentare ntr-o form a accesibil a, dar riguroas a a
principalelor rezultate privind o functionalele liniare, biliniare si p atratice.
Sarcinile impuse n parcurgerea materialului sunt:
- memorarea notiunilor descrise n material, descrierea lor n limbaj matematic ca si
exprimarea alternativ a a lor,
- memorarea principalelor rezultate matematice si urm arirea aplic arii lor n exercitiile
propuse,
- parcurgerea unora din titlurile privind teoria (T) recomandate n bibliograe, pentru
a recupera demonstratiile principalelor propozitii si teoreme,
- parcurgerea altor probleme rezolvate cuprinse ntr-unul din titlurile privind aplicatiile
(A) recomandate n bibliograe, pentru a identica diferite tipuri de probleme,
- reconstituirea unor rationamente matematice implicnd notiuni si rezultate din unit atile
de nv atare 1,2 si 3,
- autotestarea cunostintelor si deprinderilor dobndite folosind testul de autoevaluare,
urmat a de reluarea pasilor anteriori n caz de esec.
- efectuarea temei cuprins a n setul de exercitii nr.4,
- utilizarea acestor notiuni cu nc arcatura semantic a aferent a n combinatie cu limbajul
cotidian atunci cnd contextul face posibil acest lucru.
1
2 OVIDIU VEGHE S
Obiectivele avute n vedere sunt:
-nsusirea limbajului specic model arii realit atii economico-sociale prin modele liniare,
-dezvoltarea capacit atii de a construi un rationament,
-dezvoltarea atentiei pentru a face conexiuni,
-dobndirea unor noi competente privind analiza unor procese sau fenomene economice
dintre cele mai diverse.
Dup a studiul acestei unit ati de nv atare, studentul va avea cunostinte despre: dualul
algebric al unui spatiu vectorial, functionalele liniare, biliniare si functionalele p atratice
reale, reprezent arile lor matriceale si elemente de calcul vectorial n spatiul dual.
Desi materialul prezent nu evidentiaz a acest aspect studentul dobndeste cunostintele de
fundamentale necesare la alte discipline ce se ocup a cu modelarea matematic a a realit atii.
2. Func Tionale liniare, biliniare Si p

Atratice
2.1. Functionale liniare si spatiu dual. Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, n situatia
n care K este corp comutativ.
2.1.1 Denitie Functia , : V !K se numeste functional a liniar a dac a:
i) ,(r
1
+r
2
) = ,(r
1
) +,(r
2
), 8r
1
, r
2
2 V;
ii) ,(cr) = c,(r), 8r 2 V, 8c 2 K.
Se noteaz a cu
L
K
(V; K) = f, : V !Kj , functional a liniar ag .
K-spatiul vectorial L
K
(V; K) se numeste dualul algebric al K-spatiului vectorial V.
2.1.2 Observatie O functional a liniar a este un caz particular de operator liniar,
deaorece corpul de scalari K este la rndul s au un spatiu vectorial peste el nsusi. Drept ur-
mare rezultatele obtinute pentru operatori liniari r amn valabile, cu adaptarile de rigoare,
si n cazul functionalelor liniare.
2.1.3 Propozitie Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, nit dimensional. Atunci:
i) K-spatiile vectoriale L
K
(V; K) si V sunt izomorfe ntre ele;
ii) pentru orice reper 1 = (c
1
, . . . , c
m
) n V, unde : = dim
K
V 2 N

, exist a un unic
reper 1

= (c

1
, . . . , c

m
) n L
K
(V; K), astfel nct
c

i
(c
j
) = c
ij
=
_
1 i = ,
0 i 6= ,
, 8i, , 2 f1, . . . , :g .
2.1.4 Denitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, cu : 2 N

si , : V ! K o
functional a liniar a. Se numeste matricea functionalei , corespunz atoare perechii
de repere 1, f1g matricea
[,]
E
f1g
=
_
,(c
1
) ,(c
2
) ... ,(c
m
)

2 M
1;m
(K) .
2.1.5 Propozitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, unde : 2 N

si , : V ! K o
functional a liniar a.
i) Exist a o singur a matrice = [a
1;j
]
j=1;m
2 M
1;m
(K) pentru care
,(r) = [r]
E
, 8r 2 V.
ii) Matricea [,]
E
f1g
2 M
1;m
(K) veric a relatia precedent a.
2.1.6 Teorem a Fie V un K-spatiu vectorial nit dimensional, 1 si G dou a repere n V
si , : V !K o functional a liniar a. Atunci
[,]
G
f1g
= [,]
E
f1g
C,
unde C este matricea de trecere de la 1 la G.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 3
2.1.7 Denitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, unde : 2 N

si , : V ! K o
functional a liniar a. Se numeste matricea coordonatelor functionalei , corespunz a-
toare reperului 1

matricea
[,]
E
=
_
_
,(c
1
)
...
,(c
m
)
_
_
2 M
m;1
(K) .
2.1.8 Propozitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, unde : 2 N

si , : V ! K o
functional a liniar a.
i) Exist a o singur a matrice = [a
i;1
]
i=1;m
2 M
m;1
(K) pentru care
,(r) =

m
i=1
a
i;1
c

i
(r) , 8r 2 V.
ii) Matricea [,]
E
2 M
m;1
(K) veric a relatia precedent a.
iii) [,]
T
E
= [,]
E
f1g
.
2.1.9 Teorem a Fie V un K-spatiu vectorial nit dimensional, 1 si G dou a repere n V
si , : V !K o functional a liniar a. Atunci
[,]
G
= C
T
[,]
E
,
unde C este matricea de trecere de la 1 la G.
2.2. Functionale biliniare. Fie V
1
, V
2
dou a K-spatii vectoriale, nenul, n situatia n care
K este corp comutativ.
2.2.10 Denitie Functia c : V
1
V
2
!K se numeste functional a biliniar a dac a:
i) c(r
1
+r
2
, j) = c(r
1
, j) +c(r
2
, j), 8r
1
, r
2
2 V
1
, 8j 2 V
2
;
ii) c(cr, j) = cc(r, j), 8r 2 V
1
, 8j 2 V
2
, 8c 2 K;
iii) c(r, j
1
+j
2
) = c(r, j
1
) +c(r, j
2
), 8r 2 V
1
, 8j
1
, j
2
2 V
2
;
iv) c(r, ,j) = ,c(r, j), 8r 2 V
1
, 8j 2 V
2
, 8, 2 K.
Se noteaz a cu
L
K
(V
1
, V
2
; K) = fc : V
1
V
2
!Kj c functional a biliniar ag .
2.2.11 Denitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V
1
, 1 = ()
1
, . . . , )
n
) un reper n
V
2
, unde :, : 2 N

si c : V
1
V
2
! K o functional a biliniar a. Se numeste matricea
functionalei biliniare c n reprezentarea natural a corespunz atoare perechii de
repere 1, 1 matricea
[c(c
i
, )
j
)]
i=1;m;j=1;n
2 M
m;n
(K) .
2.2.12 Propozitie[caracterizarea matricei asociat a unei functionale biliniare] Se con-
sider a c : V
1
V
2
!K o functional a biliniar a.
i) Exist a o singur a matrice = [a
i;j
]
i=1;m;j=1;n
2 M
m;n
(K) pentru care
c(r, j) = [r]
T
E
[j]
F
, 8r 2 V
1
, 8j 2 V
2
.
ii) Matricea functionalei biliniare c n reprezentarea natural a corespunz atoare perechii
de repere 1, 1 veric a relatia precedent a.
2.2.13 Teorem a[modicarea matricei unei functionale biliniare la schimbarea reperelor]
Fie V
1
, V
2
dou a K-spatii vectoriale nit dimensionale, 1 si G dou a repere n V
1
, iar 1 si
H dou a repere n V
2
si c : V
1
V
2
!K o functional a biliniar a. Dac a , 1 sunt matricele
de reprezentare a functionalei biliniare c n perechea de repere 1, 1 si respectiv G, H,
atunci
1 = C
T
1,
unde C este matricea de trecere de la 1 la G si 1 matricea de trecere de la 1 la H.
4 OVIDIU VEGHE S
2.3. Functionale biliniare simetrice. Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, n situatia n
care K este corp comutativ.
2.3.14 Denitie Functia c : VV !K se numeste functional a biliniar a simetric a
dac a:
i) c(r
1
+r
2
, j) = c(r
1
, j) +c(r
2
, j), 8r
1
, r
2
, j 2 V;
ii) c(cr, j) = cc(r, j), 8r, j 2 V, 8c 2 K;
iii) c(r, j
1
+j
2
) = c(r, j
1
) +c(r, j
2
), 8r, j
1
, j
2
2 V;
iv) c(r, ,j) = ,c(r, j), 8r, j 2 V, 8, 2 K;
v) c(r, j) = c(j, r), 8r, j 2 V.
Se noteaz a cu
L
s
K
(V, V; K) = fc 2 L
K
(V, V; K) j c functional a biliniar a simetric ag .
2.3.15 Denitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, unde : 2 N

si c : VV !K o
functional a biliniar a simetric a. Se numeste matricea functionalei biliniare simetrice
c n reprezentarea natural a corespunz atoare reperului 1 matricea
[c(c
i
, c
j
)]
i=1;m;j=1;m
2 M
m
(K) .
2.3.16 Observatie Matricea de reprezentare a unei functionalei biliniare simetrice c
coincide cu matricea de reprezentare a lui c ca functional a biliniar a, dar ea este o matrice
simetric a.
2.3.17 Propozitie[caracterizarea matricei unei functionale biliniare simetrice] Se con-
sider a c : V V !K o functional a biliniar a simetric a.
i) Exist a o singur a matrice = [a
i;j
]
i=1;m;j=1;m
2 M
m
(K) simetric a pentru care
c(r, j) = [r]
T
E
[j]
E
, 8r, j 2 V.
ii) Matricea functionalei biliniare simetrice c n reprezentarea natural a corespunz atoare
reperului 1 este o matrice simetric a ce veric a relatia precedent a.
2.3.18 Teorem a[modicarea matricei unei functionale biliniare la schimbarea reperelor]
Fie V un K-spatiu vectorial nit dimensional, 1 si G dou a repere n V si c : V V ! K
o functional a biliniar a simetric a. Dac a , 1 sunt matricele de reprezentare a functionalei
biliniare simetrice c n reperul 1 si respectiv G, atunci
1 = C
T
C,
unde C este matricea de trecere de la 1 la G.
2.3.19 Denitie Fie V un K-spatiu vectorial nit dimensional si c : V V ! K o
functional a biliniar a. c se numeste diagonalizabil a dac a exist a un reper 1 n V pentru
care matricea de reprezentare a functionalei biliniare c n perechea de repere 1, 1 este o
matrice diagonal a.
2.3.20 Propozitie Fie V un K-spatiu vectorial nit dimensional. Orice functional a
biliniar a diagonalizabil a este o functional a biliniar a simetric a. Dac a K este un corp de
caracteristic a diferit a de 2 atunci reciproca armatiei precedente este adev arat a.
2.4. Functionale p atratice reale. Fie V un spatiu vectorial real, nenul.
2.4.21 Denitie Functia o : V ! R se numeste functional a p atratic a dac a exist a
o functional a biliniar a simetric a c

: V V ! R astfel nct o (r) = c

(r, r), 8r 2 V.
Spunem c a c

este polar atasat a lui o.

2.4.22 Denitie Functionala p atratic a o : V !R este:
i) pozitiv denit a dac a o (r) 0, 8r 2 Vrf0
V
g;
ii) pozitiv semidenit a dac a o (r) > 0, 8r 2 V f ar a ca o s a e pozitiv denit a;
iii) negativ denit a dac a o (r) < 0, 8r 2 Vrf0
V
g;
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 5
iv) negativ semidenit a dac a o (r) 6 0, 8r 2 V f ar a ca o s a e negativ denit a;
v) nedenit a dac a 9r, j 2 V astfel nct o (r) o (j) < 0.
2.4.23 Denitie Fie 1 = (c
1
, . . . , c
m
) un reper n V, unde : 2 N

si o : V ! R o
functional a p atratic a. Se numeste matricea functionalei p atratrice o corespun-
z atoare reperului 1 matricea functionalei biliniare simetrice polar atasat a lui o n
reprezentarea natural a corespunz atoare reperului 1.
2.4.24 Propozitie Fie V un R-spatiu vectorial nit dimensional si o : V ! R o
functional a p atratic a. i) Functional a biliniar a simetric a c

: V V !R polar atasat a lui

o este denit a prin
c

(r, j) =
1
2
(o (r +j) o (r) o (j)) , 8r, j 2 V;
ii)Dac a este matricea de reprezentare a functionalei p atratrice o n reperul 1, atunci
este diagonalizabil a si
o (r) = [r]
T
E
[r]
E
, 8r 2 V;
iii) Dac a , 1 sunt matricele de reprezentare a functionalei p atratrice o n reperul 1 si
respectiv G, atunci
1 = C
T
C,
unde C este matricea de trecere de la 1 la G.
2.4.25 Denitie Fie V un R-spatiu vectorial cu dim
R
V = : 2 N

si o : V ! R
o functional a p atratic a. Se numeste forma canonic a a functionalei p atratice o o
exprimare de forma
o (r) = [r]
T
F
[r]
F
, 8r 2 V,
unde 2 M
m
(R) este o matrice diagonal a, iar 1 un reper n V. Se numeste signatura
functionalei p atratice o, si se noteaz a sgno, un triplet (:

, :
0
, :
+
), cu :

+:
0
+:
+
=
:, unde :

, :
0
, respectiv :
+
este num arul de coecienti negativi, nuli, respectiv pozitivi
de pe diagonala matricei . :

+:
+
se numste rangul functionalei p atratice o.
2.4.26 Observatie Functionala p atratic a o : V ! R este: i) pozitiv denit a dac a
:
+
= :; ii) pozitiv semidenit a dac a :

= 0 si :
+
6= :; iii) negativ denit a dac a
:

= :; iv) negativ semidenit a dac a :

+
= 0 si :

6= :; v) :

6= 0 si :
+
6= 0.
2.4.27 Teorem a[de inertie a lui Sylvester] Signatura unei functionale p atratice sunt
invarianti ai functionalei p atratice (adic a nu depind de metoda folosit a pentru g asirea
reperului 1 al formei canonice).
2.4.28 Observatie Orice functional a p atratic a poate adus a la forma canonic a. Tre-
buie retinut c a exist a mai multe metode de aducere la forma canonic a a unei functionale
p atratice. Metoda elemetar a a lui Gauss este o metod a ntotdeuna aplicabil a chiar dac a
uneori sunt necesare articii de calcul. Metoda Jacobi este o metod a care poate aplicat a
doar dac a ipoteza de lucru a metodei este valid a. Metoda vectorilor si valorilor proprii
(numit a si metoda transform arilor ortogonale) este o metod a ntotdeuna aplicabil a, dar
solicit a rezolvarea unor ecuatii polinomiale de grad superior. Se va exemplica folosirea
acestor metode n al doilea exercitiu rezolvat.
2.4.29 Observatie i) Natura unei functionale p atratice se poate aa f ar a a determina
reperul formei canonice prin metoda Jacobi. Dac a
= [a
i;j
]
i=1;m;j=1;m
2 M
m
(R)
este matricea functionalei p atratrice o corespunz atoare unui reper 1 si

0
= 1,
1
= a
11
,
2
=

a
1;1
a
1;2
a
2;1
a
2;2

, . . . ,
m
=

a
1;1
. . . a
1;m
. . . . . . . . .
a
m;1
. . . a
m;m

,
6 OVIDIU VEGHE S
atunci o este pozitiv (negativ) denit a dac a toate rapoartele

0

1
,

1

2
, . . . ,

m1
m
sunt pozi-
tive (negative). Dac a unele dintre rapoarte sunt pozitive si altele negative, atunci functio-
nala p atratric a o este nedenit a. Nu putem arma nimic dac a o este pozitiv semidenit a
sau negativ semidenit a.
ii) Natura unei functionale p atratice se poate aa f ar a a determina reperul formei ca-
nonice prin metoda vectorilor si valorilor proprii. Dac a
= [a
i;j
]
i=1;m;j=1;m
2 M
m
(R)
este matricea functionalei p atratrice o corespunz atoare unui reper 1 si
`
1
,`
2
, . . . , `
m
sunt valorile proprii ale matricei ,
atunci o este pozitiv (negativ) denit a dac a toate valorile proprii sunt pozitive (negative).
Dac a unele dintre rapoarte sunt pozitive si altele negative, atunci functionala p atratric a o
este nedenit a. Dac a zero este valoare proprie si nu avem valori proprii negative (pozitive),
atunci o este pozitiv semidenit a (negativ semidenit a).
3. Exerci Tii rezolvate
3.0.1 Exercitiu n spatiul vectorial real R
3
se consider a vectorii
q
1
= (2, 1, 1) , q
2
= (1, 2, 1) , q
3
= (1, 1, 2) .
i) S a se verice c a G = (q
1
, q
2
, q
3
) este un reper n R
3
si s a se determine functionala
liniara , : R
3
!R care satisface conditiile ,(q
1
) = 1, ,(q
2
) = 3, ,(q
3
) = 6.
ii) S a se determine reperul G

= (q

1
, q

2
, c

3
) din L
R
_
R
3
; R
_
, astfel nct
q

i
(q
j
) = c
ij
=
_
1 i = ,
0 i 6= ,
, 8i, , 2 f1, 2, 3g .
iii) S a se determine reprezent arile matriceale ale functionalei liniare , : R
3
!R asociate
perechii de repere G, f1g si respectiv G

.
Solutie. Fie 1 = (c1 = (1, 0, 0) , c2 = (0, 1, 0) , c3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. i) Fie
C =

[j1]
E
, [j2]
E
, [j3]
E
_
=
_
_
2 1 1
1 2 1
1 1 2
_
_
.
G = (j1, j2, j3) este un reper n R
3
, n conformitate cu criteriile ce nsotesc teorema rangului privind
liniar independenta si respectiv sistemul de generatori, deoarece rang C
det C=66=0
= 3 = num arul de vectori
= dim
R
L
_
R
3
, R
_
. Din datele problemei [,]
G
f1g
=

,(j1) ,(j2) ,(j3)

_
=

1 3 6
_
. Atunci
[,]
E
f1g
= [,]
G
f1g
C
1
=

1 3 6
_
_
_
1
2

1
2
1
2

1
6
5
6

1
2

1
6

1
6
1
2
_
_
=

1 1 2
_
si ,(r) = [,]
E
f1g
[r]
E
=

1 1 2
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
= r1 +r2 + 2r3, 8r = (r1, r2, r3) 2 R
3
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 7
ii) Relund rationalentul precedent obtinem pentru orice r = (r1, r2, r3) 2 R
3
j

1
(r) = [j

1
]
G
f1g
C
1
[r]
E
=

1 0 0
_
_
_
1
2

1
2
1
2

1
6
5
6

1
2

1
6

1
6
1
2
_
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
=
1
2
r1
1
2
r2 +
1
2
r3,
j

2
(r) = [j

2
]
G
f1g
C
1
[r]
E
=

0 1 0
_
_
_
1
2

1
2
1
2

1
6
5
6

1
2

1
6

1
6
1
2
_
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
=
5
6
r2
1
6
r1
1
2
r3,
j

3
(r) = [j

3
]
G
f1g
C
1
[r]
E
=

0 0 1
_
_
_
1
2

1
2
1
2

1
6
5
6

1
2

1
6

1
6
1
2
_
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
=
1
2
r3
1
6
r2
1
6
r1.
Faptul c a G

= (j

1
, j

2
, c

3
) este un reper n L
R
_
R
3
; R
_
rezult a din 2.1.3.
iii) Putem privi expresia functionalei liniare , : R
3
!R obtinute n dou a moduri:
"primul:" ,(r) = [,]
G
f1g
[r]
G
, 8r = (r1, r2, r3) 2 R
3
, unde [,]
G
f1g
=

1 3 6
_
, iar [r]
G
=
_
_

1

3
_
_
cu
_
_
_

1
= j

1
(r1, r2, r3) =
1
2
r1
1
2
r2 +
1
2
r3

2
= j

2
(r1, r2, r3) =
5
6
r2
1
6
r1
1
2
r3

3
= j

3
(r1, r2, r3) =
1
2
r3
1
6
r2
1
6
r1
.
[,]
G
f1g
=

1 3 6
_
este matricea functionalei , corespunz atoare perechii de repere G, f1g.
"al doilea:" ,(r) = j

1
(r) + 3j

2
(r) + 6j

3
(r), 8r 2 R
3
sau echivalent scris o = j

1
+ 3j

2
+ 6j

3
.
[,]
G

1 3 6
_
T
este matricea coordonatelor functionalei , corespunz atoare reperului G

.
3.0.2 Exercitiu Se d a functionala p atratic a o : R
3
!R denit a prin
o (r
1
, r
2
, r
3
) = 3r
2
1
+ 6r
2
2
+ 3r
2
3
4r
1
r
2
4r
2
r
3
8r
3
r
1
.
i) S a se pun a n evident a forma algebric a si forma matriceal a a expresiei ce deneste
functionala p atratic a o. ii) S a se determine functionala biliniar a, simetric a, polar (prin
dedublare) atasat a functionalei p atratice o. iii) Utiliznd metoda lui Gauss s a se aduc a
functionala p atratic a la forma canonic a. iv) Utiliznd metoda lui Jacobi s a se aduc a
functionala p atratic a la forma canonic a. v) Utiliznd metoda vectorilor si valorilor proprii
s a se aduc a functionala p atratic a la forma canonic a. vi) S a se verice legea de inertie a
lui Sylvester. vii) S a se precizeze natura formei p atratice.
Solutie. Fie 1 = (c1 = (1, 0, 0) , c2 = (0, 1, 0) , c3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. Un vector r = (r1, r2, r3) 2 R
3
arbitrar se scrie r = r1c1 + r2c2 + r3c3 sau echivalent [r]
E
=

r1 r2 r3
_
T
.
i) Forma algebric a a functionalei p atratice o este
o (r) = 3r
2
1
+ 6r
2
2
+ 3r
2
3
4r1r2 4r2r3 8r3r1, 8r 2 R
3
,
iar forma matriceal a a functionalei p atratice o este
o (r) = [r]
T
E
[r]
E
, 8r 2 R
3
, cu =
_
_
3 2 4
2 6 2
4 2 3
_
_
.
Solutionarea cerintelor (iii), (iv) si (v) se face prin determinarea unei nou reper 1 = ()1, )2, )3) n care
matricea de reprezentare a lui o are forma diagonal a. Dac a C este matricea de trecere de la 1 la 1, atunci
[r]
E
= C [r]
F
si [r]
T
E
= [r]
T
F
C
T
. Rezult a
o (r) = [r]
T
E
[r]
E
= [r]
T
F
_
C
T
C
_
[r]
F
, 8r 2 R
3
.
Vom concluziona c a 1 = C
T
C este matricea diagonal a cautat a, corespunz atoare formei canonice a lui o.
ii) Fie c

: R
3
R
3
!R, este denit a prin c

(r, ) =
1
2
(o (r +) o (r) o ()), dac a folosim forma
algebric a, si c

(r, ) = [r]
T
E
[]
E
, dac a folosim forma matriceal a. Am considerat r = (r1, r2, r3) , =
(1, 2, 3) 2 R
3
arbitrare. n ambele situatii obtinem
c

((r1, r2, r3) , (1, 2, 3)) = 3r11 2r12 2r21 4r13 + 6r22 4r31 2r23 2r32 + 3r33.
8 OVIDIU VEGHE S
iii) Algoritmul este iterativ
o (r) = 3r
2
1
+ 6r
2
2
+ 3r
2
3
4r1r2 4r2r3 8r3r1
= 3
_
r
2
1

4
3
r1r2
8
3
r3r1
_
+ 6r
2
2
+ 3r
2
3
4r2r3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
3
_
4
9
r
2
2
+
16
9
r
2
3
+
16
9
r2r3
_
+ 6r
2
2
+ 3r
2
3
4r2r3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
+
14
3
r
2
2

28
3
r2r3
7
3
r
2
3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
+
14
3
_
r
2
2
2r2r3
_

7
3
r
2
3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
+
14
3
_
r
2
2
2r2r3
_

7
3
r
2
3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
+
14
3
(r2 r3)
2

14
3
r
2
3

7
3
r
2
3
= 3
_
r1
2
3
r2
4
3
r3
_
2
+
14
3
(r2 r3)
2
7r
2
3
.
Not am
_
_
_

1
= ,
1
(r1, r2, r3) = r1
2
3
r2
4
3
r3

2
= ,
2
(r1, r2, r3) = r2 r3

3
= ,
3
(r1, r2, r3) = r3
.
Putem privi relatia obtinut a n dou a moduri.
"primul:" Dac a [r]
F
=

1

2

3
_
T
, atunci
o (r) = 3 (
1
)
2
+
14
3
(
2
)
2
7 (
3
)
2
= [r]
T
F
_
_
3 0 0
0
14
3
0
0 0 7
_
_
[r]
F
.
Relatia
_
_

1

3
_
_
=
_
_
1
2
3

4
3
0 1 1
0 0 1
_
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
este relatia [r]
F
= C
1
[r]
E
. Obtinem
C =
_
_
1
2
3

4
3
0 1 1
0 0 1
_
_
1
=
_
_
1
2
3
2
0 1 1
0 0 1
_
_
si identic am 1 =
_
)1 = (1, 0, 0) , )2 =
_
2
3
, 1, 0
_
, )3 = (2, 1, 1)
_
reperul formei canonice.
"al doilea:" o (r) = 3 (,
1
(r))
2
+
14
3
(,
2
(r))
2
7 (,
3
(r))
2
, 8r = (r1, r2, r3) 2 R
3
sau echivalent scris
o = 3,
2
1
+
14
3
,
2
2
7,
2
3
, unde (,
1
, ,
2
, ,
3
) este un reper n L
R
_
R
3
; R
_
(deoarece rang
_
_
1 0 0

2
3
1 0

4
3
1 1
_
_
= 3 =
num arul de functionale din L
R
_
R
3
; R
_
= dim
R
L
R
_
R
3
; R
_
).
iv) C aut am acel reper 1 = ()1 = (c11, 0, 0) , )2 = (c21, c22, 0) , )3 = (c31, c32, c33)) pentru care sunt ver-
icate relatiile
(3.1) f,

(c1, )1) = 1
_
,

(c1, )2) = 0
,

(c2, )2) = 1
_
_
_
,

(c1, )3) = 0
,

(c2, )3) = 0
,

(c3, )3) = 1
.
Suntem condusi la rezolvarea sistemelor
(3.2) f3c11 = 1
_
3c21 2c22 = 0
6c22 2c21 = 1
_
_
_
3c31 2c32 4c33 = 0
6c32 2c31 2c33 = 0
3c33 2c32 4c31 = 1
.
Dac a toate sistemele sunt compatibile, atunci, deoarece 1
T
=
_
C
T
C
_
T
= C
T

T
_
C
T
_
T
= C
T
C =
1, avem
o (r) = [r]
T
F
_
C
T
C
_
[r]
F
= [r]
T
F
_
_
c11 0 0
c21 c22 0
c31 c32 c33
_
_
_
_
3 2 4
2 6 2
4 2 3
_
_
_
_
c11 c21 c31
0 c22 c32
0 0 c33
_
_
[r]
F
= [r]
T
F
_
_
c11 0 0
c21 c22 0
c31 c32 c33
_
_
_
_
1 0 0
1 0
1
_
_
[r]
F
= [r]
T
F
_
_
c11 0 0
0 c22 0
0 0 c33
_
_
[r]
F
= c11 (
1
)
2
+c22 (
2
)
2
+c33 (
3
)
2
, unde [r]
F
=

1

2

3
_
T
, 8r 2 R
3
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 9
Rolul coecientilor c11, c22, c33 devine esential n determinarea signaturii lui o. Acesti coecienti sunt
dati de
c11 =
0
1
, c22 =
1
2
, c33 =
2
3
, unde 0 = 1, 1 = 3, 2 =

3 2
2 6

, 3 =

3 2 4
2 6 2
4 2 3

.
Rezolvnd sistemul 3.2 obtinem matricea C =
_
_
1
3
1
7

2
7
0
3
14

1
7
0 0
1
7
_
_
de trecere la de la baza 1 la 1, iar
matricea de trecere la de la baza 1 la 1 este C
1
=
_
_
3 2 4
0
14
3

14
3
0 0 7
_
_
. Putem privi relatia obtinut a
pentru o (r) n dou a moduri.
"primul:" o (r) =
1
3
(
1
)
2
+
3
14
(
2
)
2

1
7
(
3
)
2
= [r]
T
F
_
_
1
3
0 0
0
3
14
0
0 0
1
7
_
_
[r]
F
si identic am
1 =
_
)1 =
_
1
3
, 0, 0
_
, )2 =
_
1
7
,
3
14
, 0
_
, )3 =
_

2
7
,
1
7
,
1
7
__
baza formei canonice.
"al doilea:" o (r) =
1
3
(,
1
(r))
2
+
3
14
(,
2
(r))
2

1
7
(,
3
(r))
2
, 8r = (r1, r2, r3) 2 R
3
sau echivalent scris
o =
1
3
,
2
1
+
3
14
,
2
2

1
7
,
2
3
, unde
_
_
_
,
1
(r) = 3r1 2r2 4r3
,
2
(r) =
14
3
r2
14
3
r3
,
3
(r) = 7r3
,
construieste un reper n L
R
_
R
3
; R
_
(deoarece rang
_
_
3 0 0
2
14
3
0
4
14
3
7
_
_
= 3 = num arul de functionale din
L
R
_
R
3
; R
_
= dim
R
L
R
_
R
3
; R
_
).
v) Se stie c a orice matrice simetric a este diagonalizabil a. Ecuatia caracteristic a a matricei este
det (`1) =

3 ` 2 4
2 6 ` 2
4 2 3 `

= `
3
+ 12`
2
21` 98 = 0.
Obtinem spectrul matricei ca ind o () =
_
(1)
2,
(2)
7
_
.
Pentru ` = 2 avem 12 = (2) 1 =
_
_
5 2 4
2 8 2
4 2 5
_
_
si sistemul
_
_
_
5r1 2r2 4r3 = 0
8r2 2r1 2r3 = 0
5r3 2r2 4r1 = 0
.
Obtinem
ker ((2) 1) =
_
_
_
c
_
_
2
1
2
_
_
j c 2 R
_
_
_
.
Pentru ` = 7 avem 17 = 71 =
_
_
4 2 4
2 1 2
4 2 4
_
_
si sistemul
_
_
_
4r1 2r2 4r3 = 0
2r1 r2 2r3 = 0
4r1 2r2 4r3 = 0
. Obtinem
ker (71) =
_
_
_
,
_
_
1
2
0
_
_
+
_
_
0
2
1
_
_
j ,, 2 R
_
_
_
.
Fie 1 = ()1 = (2c, c, 2c) , )2 = (,, 2,, 0) , )3 = (,
0
, 2,
0
2, )) un reper n R
3
format cu vectori
proprii pentru care
(3.3) C
1
= C
T
,
10 OVIDIU VEGHE S
unde C =

[)1]
E
, [)2]
E
, [)3]
E
_
. Atunci 1 = C
T
C = C
1
C =
_
_
2 0 0
0 7 0
0 0 7
_
_
. Deoarece
C
T
C =
_
_
2c c 2c
, 2, 0
,
0
2 2,
0

_
_
_
_
2c , ,
0
c 2, 2,
0
2
2c 0
_
_
=
_
_
9c
2
0 0
0 5,
2
, (4 + 5,
0
)
0 , (4 + 5,
0
) 5
2
+ 8,
0
+ 5(,
0
)
2
_
_
,
sistemul 3.3 (sau echivalent 1 = C
T
C) devine
_

_
9c
2
= 1
5,
2
= 1
5
2
+ 8,
0
+ 5(,
0
)
2
= 1
, (4 + 5,
0
) = 0
.
Alegem o singur a solutie (ct mai simpl a): c =
1
3
, , =
1
p
5
, ,
0
=
4
15
p
5 si =
1
3
p
5. Rezult a
imediat matricea C =
_
_
_
2
3
1
p
5

4
p
5
15
1
3

2
p
5

2
p
5
15
2
3
0
p
5
3
_

_ de trecere la de la baza 1 la 1 si respectiv matricea

C
1
=
_
_
2
3
1
3
2
3
1
5
p
5
2
5
p
5 0

4
15
p
5
2
15
p
5
1
3
p
5
_
_
de trecere la de la baza 1 la 1. Putem privi relatia obtinut a pentru
o (r) n dou a moduri.
"primul:" o (r) = 2 (
1
)
2
+ 7 (
2
)
2
+ 7 (
3
)
2
= [r]
T
F
_
_
2 0 0
0 7 0
0 0 7
_
_
[r]
F
si identic am
1 =
_
)1 =
_
2
3
,
1
3
,
2
3
_
, )2 =
_
1
5
p
5,
2
5
p
5, 0
_
, )3 =
_

4
15
p
5,
2
15
p
5,
1
3
p
5
__
reperul formei canonice.
"al doilea:" o (r) = 2 (,
1
(r))
2
+ 7 (,
2
(r))
2
+ 7 (,
3
(r))
2
, 8r = (r1, r2, r3) 2 R
3
sau echivalent scris
o = 2,
2
1
+ 7,
2
2
+ 7,
2
3
, unde
_
_
_
,
1
(r) =
2
3
r1 +
1
3
r2 +
2
3
r3
,
2
(r) =
1
5
p
5r1
2
5
p
5r2
,
3
(r) =
1
3
p
5r3
2
15
p
5r2
4
15
p
5r1
,
construieste un reper n L
R
_
R
3
; R
_
(deoarece rang
_
_
_
2
3
1
p
5

4
p
5
15
1
3

2
p
5

2
p
5
15
2
3
0
p
5
3
_

_ = 3 = num arul de functionale

din L
R
_
R
3
; R
_
= dim
R
L
R
_
R
3
; R
_
).
vi) Signatura formei p atratice este sgn o = (2, 0, 1) indiferent de metoda de aducere la forma canonic a.
vii) Functionala p atratic a o este nedenit a.
4. Test de autoevaluare
4.0.1 Exercitiu Deniti notiunile: i) functional a biliniar a simetric a; ii) functional a
p atratic a negativ semidenit a; iii) signatura unei functionale p atratice.
4.0.2 Exercitiu Enuntati rezultatul matematic privind: i) propriet atile matricei coor-
donalelor unei functionale liniare; ii) teorema lui Sylvester; iii) modalit atile de recunoastere
a unei functionale p atratice pozitiv denit a.
4.0.3 Exercitiu S a se demonstreze propozitia privind caracterizarea matricei asociat a
unei functionale biliniare simetrice.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 11
4.0.4 Exercitiu Se consider a functionala p atratic a o : R
3
!R, o (r) = 2r
1
r
2
+2r
2
r
3
,
unde r = (r
1
, r
2
, r
3
). S a se aduc a functionala p atratic a la forma canonic a, s a se precizeze
reperul n care este scris a forma canonic a si s a se precizeze natura functionalei p atratice.
4.0.5 Exercitiu S a se determine matura functionalei p atratice \ : R
3
! R, \ (r) =
3r
2
2
+r
2
3
+ 4r
1
r
2
2r
2
r
3
+ 2cr
1
r
3
, unde r = (r
1
, r
2
, r
3
) si c este un parametru real.
5. R

Aspunsuri Si comentarii la testul de autoevaluare

n rezolvarea testului trebuie s a tinem cont c a solutiile propuse trebuie s a e clare,
corecte si complete.
Exercitiul 4.0.1.
Solutie. Este vorba de denitiile i) 2.3.14; ii) 2.4.22; iii) 2.4.25.
Exercitiul 4.0.2.
Solutie. i) Este vorba de urm atoarele rezultate 2.1.3 si 2.1.8; ii) 2.4.27; iii) 2.4.26 si 2.4.29.
Exercitiul 4.0.3.
Solutie. Este vorba de urm atorul rezultat 2.3.17. Fie 1 = (c1, . . . , cm) un reper n V, unde i 2 N

.
i) Fie , 1 2 Mm (K) dou a matrice simetrice astfel nct
[r]
T
E
[]
E
= c(r, ) = [r]
T
E
1[]
E
, 8r, 2 V.
Pentru r = ci si = cj, avem cu necesitate oi;j = c(ci, cj) = /i;j pentru orice i, ) 2 f1, . . . , ig. Obtinem
c a = 1.
ii) Fie oi;j = c(ci, cj), cu i, ) 2 f1, . . . , ig si = [oi;j]
i=1;m;j=1;m
2 Mm (K). Atunci, oi;j =
c(ci, cj) = c(cj, ci) = oj;i, pentru orice i, ) 2 f1, . . . , ig si n consecint a
T
= . Mai mult, dac a
[r]
E
=

r1 . . . rm
_
T
si []
E
=

1 . . . m
_
T
, atunci pentru orice i 2 f1, . . . , ig avem
c(ci, ) = c
_
ci,

m
j=1
jcj
_
=

m
j=1
jc(ci, cj) =

c(ci, c1) . . . c(ci, cm)

_
_
_
1
. . .
m
_
_
,
si, drept consecint a,
c(r, ) = c
_

m
i=1
rici,

m
j=1
jcj
_
=

m
i=1
ric
_
ci,

m
j=1
jcj
_
=

r1 . . . rm
_
_
_
c(c1, )
. . .
c(cm, )
_
_
=

r1 . . . rm
_
_
_
c(c1, c1) . . . c(c1, cm)
. . . . . . . . .
c(cm, c1) . . . c(cm, cm)
_
_
_
_
1
. . .
m
_
_
= [r]
T
E
[]
E
, 8r, 2 V.
Am demostrat astfel si cea de a doua cerint a.
Exercitiul 4.0.4.
Solutie. Fie 1 = (c1 = (1, 0, 0) , c2 = (0, 1, 0) , c3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. Un vector r = (r1, r2, r3) 2 R
3
arbitrar se scrie r = r1c1 + r2c2 + r3c3 sau echivalent [r]
E
=

r1 r2 r3
_
T
. Vom utiliza metoda elemetar a a lui Gauss. Not am
_
_
_
1 =
1
2
r1 +
1
2
r2
2 =
1
2
r1
1
2
r2
3 = r3
.
12 OVIDIU VEGHE S
Atunci r1 = 1 +2, r2 = 1 2, r3 = 3 si
o (r) = 2 (1 +2) (1 2) + 2 (1 2) 3 = 2
2
1
+ 213 2
2
2
223
= 2
_

2
1
+13
_
2
2
2
223
= 2
_
1 +
1
2
3
_
2
2
_
1
4

2
3
_
2
2
2
223
= 2
_
1 +
1
2
3
_
2
2 (2 +23) 2
_
1
4

2
3
_
= 2
_
1 +
1
2
3
_
2
2
_
2 +
1
2
3
_
2
+ 2
_
1
4

2
3
_
2
_
1
4

2
3
_
= 2
_
1 +
1
2
3
_
2
2
_
2 +
1
2
3
_
2
= 2
_
1
2
r1 +
1
2
r2 +
1
2
r3
_
2
2
_
1
2
r1
1
2
r2 +
1
2
r3
_
2
Not am
_
_
_

1
=
1
2
r1 +
1
2
r2 +
1
2
r3

2
=
1
2
r1
1
2
r2 +
1
2
r3

3
= r3
.
Dac a [r]
F
=

1

2

3
_
T
, atunci
o (r) = 2 (
1
)
2
2 (
2
)
2
+ 0 (
3
)
2
= [r]
T
F
_
_
2 0 0
0 2 0
0 0 0
_
_
[r]
F
.
Relatia
_
_

1

3
_
_
=
_
_
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
0 0 1
_
_
_
_
r1
r2
r3
_
_
este relatia [r]
F
= C
1
[r]
E
. Obtinem
C =
_
_
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
0 0 1
_
_
1
=
_
_
1 1 1
1 1 0
0 0 1
_
_
si identic am 1 = ()1 = (1, 1, 0) , )2 = (1, 1, 0) , )3 = (1, 0, 1)) reperul formei canonice. Signatura formei
p atratice este sgn o = (1, 1, 1). Functionala p atratic a o este nedenit a.
Exercitiul 4.0.5.
Solutie. Fie 1 = (c1 = (1, 0, 0) , c2 = (0, 1, 0) , c3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. Un vector r = (r1, r2, r3) 2 R
3
arbitrar se scrie r = r1c1 + r2c2 + r3c3 sau echivalent [r]
E
=

r1 r2 r3
_
T
. Vom utiliza, pentru nceput, metoda lui Jacobi. Forma matriceal a a functionalei
p atratice o este
o (r) = [r]
T
E
[r]
E
, 8r 2 R
3
, cu =
_
_
0 2 c
2 3 1
c 1 1
_
_
.
Fie
0 = 1, 1 = 3, 2 =

0 2
2 3

= 4, 3 =

0 2 c
2 3 1
c 1 1

= 3c
2
4c 4.
Atunci
c 1
2
3
2 1
3 + 0 0 +
Pentru c 2 R r
_

2
3
, 2
_
calcul am rapoartele
0
1
< 0,
1
2
0,
1
2
=
4
3c
2
4c 4
.
Pentru c 2
_

2
3
, 2
_
vom utiliza metoda vectorilor si valorilor proprii. Polinomul caracteristic al matricei
este
det (`1) =

` 2 c
2 3 ` 1
c 1 1 `

= `
3
2`
2
+
_
c
2
+ 8
_
` +
_
3c
2
4c 4
_
.
Pentru c =
2
3
obtinem spectrul matricei ca ind o () =
_
(1)

1
3
p
85 1,
(1)
0 ,
(1)
1
3
p
85 1
_
.
Pentru c = 2 obtinem spectrul matricei ca ind o () =
_
(1)

p
13 1,
(1)
0 ,
(1)
p
13 1
_
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 13
Concluzia este
c 1
2
3
2 1
sgn o (2, 0, 1) (1, 1, 1) (1, 0, 2) (1, 1, 1) (2, 0, 1)
o-nedenit a X X X X X
Observatie: Metoda lui Jacobi s-a aplicat pentru functionalei p atratice o : R
3
! R, o (r1, r2, r3) =
\ (r2, r1, r3), iar 1 = ;1, 2 = ;2, 3 = ;3.
6. Setul de exerci Tii nr.4
6.0.1 Exercitiu S a se precizeze dac a urm atorul sistem de functionale liniare (,
1
, ,
2
, ,
3
),
unde ,
i
: R
3
!R, este liniar independent:
,
1
(r
1
, r
2
, r
3
) = r
1
+r
2
r
3
,
,
2
(r
1
, r
2
, r
3
) = r
1
r
2
+r
3
,
,
3
(r
1
, r
2
, r
3
) = r
1
+ 3r
2
3r
3
.
S a se cerceteze dac a functionalele date formeaz a o baz a n L
R
(R
n
; R).
6.0.2 Exercitiu S a se arate c a functionala ) : R
n
[A] ! R, ) (1 (A)) = 1 (a), unde
a este un num ar real xat, este o functional a liniar a. S a se determine matricele de
reprezentare a acestei functionale folosind reperele 1 =
_
1, A, A
2
, ..., A
n
_
si respectiv
1 =
_
1,
Xa
1!
,
(Xa)
2
2!
, ...,
(Xa)
n
n!
_
.
6.0.3 Exercitiu n spatiul vectorial real R
3
se consider a vectorii
q
1
= (0, 1, 1) , q
2
= (1, 0, 1) , q
3
= (1, 1, 0) .
i) S a se verice c a G = (q
1
, q
2
, q
3
) este un reper n R
3
si s a se determine functionala
liniara , : R
3
!R care satisface conditiile ,(q
1
) = 1, ,(q
2
) = 0, ,(q
3
) = 1.
ii) S a se determine reperul G

= (q

1
, q

2
, c

3
) din L
R
_
R
3
; R
_
, astfel nct
q

i
(q
j
) = c
ij
=
_
1 i = ,
0 i 6= ,
, 8i, , 2 f1, 2, 3g .
iii) S a se determine reprezent arile matriceale ale functionalei liniare , : R
3
!R asociate
perechii de repere G, f1g si respectiv G

.
6.0.4 Exercitiu Se dau V si Wdou a K-spatii vectoriale si c : VW!K o functional a
biliniar a. Not am
X
?

W
= fj 2 Wj 8r 2 X, c (r, j) = 0g
complementul ortogonal (n al doilea argument) al K-subspatiului vectorial X V n W.
S a se arate c a:
i) X
?

W
este subspatiu vectorial a lui W;
ii) dac a 1
0
= fc
1
, ..., c
p
g este o baz a a lui X atunci j 2 X
?

W
() c (c
k
, j) = 0,
8/ 2 f1, . . . , jg;
iii) dac a X si W sunt spatii nit dimensionale atunci dimW6 dimX + dimX
?

W
;
iv) dac a X si Wsunt spatii nit dimensionale atunci c este nedegenerat a pe X n primul
argument (i.e. W
?

X
= f0
V
g) dac a si numai dac a dimW= dimX + dimX
?

W
.
v) dac a c este nedegenerat a pe V n primul argument (i.e. W
?

V
= f0
V
g) si nedegenerat a
pe W n al doilea argument (i.e. V
?

W
= f0
W
g) atunci dimV = dimW.
6.0.5 Exercitiu Fie V un K-spatiu vectorial si c : V V ! K o functional a biliniar a
simetric a. Reformulati cerintele exercitiului precedent pentru noul context.
14 OVIDIU VEGHE S
6.0.6 Exercitiu Fie c : R
3
[A] R
3
[A] !R,
c(1 (A) , Q(A)) =
_
1
0
__
1
0
1
0
(t) Q
0
(:) dt
_
d:.
i) S a se arate c a c este o funtional a biliniar a cu valori reale; ii) S a se cerceteze dac a functio-
nala biliniar a este simetric a si nedegenerat a; iii) S a se determine matricea functionalei c
n reprezentarea natural a corespunz atoare reperului canonic al spatiului real R
3
[A]; iv) S a
se determine matricea functionalei c n reprezentarea natural a corespunz atoare reperului
_
A
2
1, A
2
A, A
2
, A
2
A
3
_
; v) S a se evidentieze relatia de leg atur a ntre cele dou a
matrice determinate anterior.
6.0.7 Exercitiu Fie V un K-spatiu vectorial, cu dim
K
V = : 2 N

. Functionala
biliniar a, simetric a c : V V ! K este nedegenerat a pe V (n ambele argumente) dac a
si numai dac a matricea functionalei biliniare simetrice c n reprezentarea natural a cores-
punz atoare unui reper este inversabil a.
6.0.8 Exercitiu Dati exemplu de functional a biliniar a, simetric a care este: i) nenul a
si degenerat a pe ntregul spatiu vectorial; ii) nedegenerat a pe ntregul spatiu, dar este
degenerat a pe un subspatiu vectorial.
6.0.9 Exercitiu Se dau functionalele p atratice o
i
: R
4
!R, i = 1, 2, 3, denite prin
o
1
(r) = r
2
1
+r
2
2
+r
2
3
+r
1
r
2
+r
2
r
3
+r
3
r
1
,
o
2
(r) = 2r
1
r
2
+ 2r
2
r
3
+ 2r
3
r
1
,
o
3
(r) = 2r
1
r
2
6r
1
r
3
6r
2
r
4
+ 2r
3
r
4
,
unde r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
). Utiliznd metodele lui Gauss, lui Jacobi si respectiv metoda
vectorilor si valorilor proprii s a se aduc a functionalele p atratice la forma canonic a, s a se
precizeze reperele n care sunt scrise formele canonice, s a se verice legea de inertie a lui
Sylvester si s a se precizeze natura functionalelor p atratice.
6.0.10 Exercitiu S a se determine valorile reale ale parametrului a pentru care func-
tionala p atratic a \ : R
3
!R este pozitiv denit a.
i) \ (r) = 2r
2
1
+r
2
2
+ 3r
2
3
+ 2ar
1
r
2
+ 2r
3
r
1
, r = (r
1
, r
2
, r
3
);
ii) \ (r) = r
2
1
+r
2
2
+ 5r
2
3
+ 2ar
1
r
2
+ 4r
2
r
3
2r
3
r
1
, r = (r
1
, r
2
, r
3
).
Bibliograe
[1] G. Cenus a si colectiv catedr a. Matematici pentru economi sti. Ed.CISION, Bucuresti, 2000. T
[2] G. Cenus a si colectiv catedr a. Matematici pentru economi sti. Culegere de probleme. Ed.CISION, Bu-
curesti, 2001. A
[3] Colectiv catedr a. Matematici aplicate n economie. Ed.ASE, 1990. T
[4] S.H. Friedberg, A.J. Insel. Linear Algebra. Printice Hall, 2003. T
[5] R. Serban (coord.) si colectiv catedr a. Culegere de probleme de algebra liniara. Ed.ASE, 1986. A
[6] C. Necul aescu, O. Veghes. Introducere n algebra liniara. Ed.ASE, 2005. T
[7] A. Toma. Algebra liniara. Culegere de probleme. Ed.Economica, 2002. A
[8] G. Cenus a, I.S acuiu, V.Burlacu. Matematici. Curs pentru studen tii din anul I de la specializarea: Pla-
nicare si Cibernetica Economica. Ed.ASE, 1986. T