P. 1
Drept Penal - Partea Speciala

Drept Penal - Partea Speciala

5.0

|Views: 544|Likes:
Published by Geo Ci
Drept Penal - Partea Speciala
Cioclei si Rotaru
Drept Penal - Partea Speciala
Cioclei si Rotaru

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Geo Ci on Dec 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/20/2015

pdf

text

original

SEMINARE ŞI TESTE

Drept penal. Partea specială
Caiet de seminar

CIOCLEI, VALERIAN Studii: Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1984; Diploma de studii aprofundate în specializarea Drept penal - Ştiinţe criminale, ca bursier al guvernului france/. (1991); doctor in drept al Universităţii Bucureşti, precum şi al Universităţii MontpcHîcr ~ Franţa. Activitate: profesor. Criminologie şi Drept penal - partea specială, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti; prodecan ai Facultăţii de Drept şi Director ştiinţific al Colegiului Juridic Franco-Român de studii europene (2001-2008); jurisconsult (după absolvire); procuror (până în 1991); diplomat (1991-1992); cadru didactic (din 1992); avocat, membru al Baroului Bucureşti (1993-prezent); membru al Consiliului ştiinţific al Analelor Universităţii Bucureşti, seria Drept, Colegiului de redacţie al revistei Curierul Judiciar şi Consiliului ştiinţific al revistei Caiete de Drept Penal; director editorial Editura C.H. Beck (din 2008). Publicaţii: a publicat numeroase lucrări ştiinţifice, articole şi cărţi, în domeniul criminologiei şi dreptului penal, dintre care: Mobilul în conduita criminală (1999); Manual de criminologie (1999, 2003, 2005, 2007); Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra persoanei (2007); Constituţia României. Comentariu pe articole, coautor (2008), lucrare distinsă cu premiul „Hanibal Teodorescu" al UJR; Critica raţiunii penale (2009).

Valerian Cioclei

Cristina Rotam

Drept penal. Partea specială
Caiet de seminar

ROTARU, CRISTINA Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991-1995); Institutul Naţional de Magistratură (1995-19%); doctor în drept. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (2004); doctorand al Departamentului Drept Public al Universităţii Las Palmas de Gran Canaria (2000 - prezent). Activitate: conferenţiar universitar la materia Drept Penal - partea specială la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (din 2009); formator la Institutul Naţional al Magistraturii, materia Drept Penal (2005-prezent); cadru didactic (din 1996); judecător la Judecătoria sector 5 (1995-1999); judecător la Tribunalul Bucureşti (1999-2004); judecător la Curea de Apel Bucureşti (2004-prezent); redactor responsabil de rubricile de drept penal şi drept procesual penal la revista Curiend Judiciar (din 2008). Publicaţii: autoare a mai multor lucrări şi articole de specialitate, dintre care menţionăm: Legea falimentului - doctrină, jurisprudenţă, legislaţie (2001); Drept penal. Drept procesual penal. Teste grilă pentru examene de an şi examenul de licenţă (2002, 2003, 2005, 2006, 2007), Fundamentul pedepsei. Teorii moderne (2006).

Editura C.H. Beck Bucureşti 2009

Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar Valerian Cioclei Copyright © 2009 - Editura C.H. Beck Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck Nicio parte din această lucrare nu poate iî copiată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck. Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIOCLEI, VALERIAN Drept penal - partea specială : caiet de seminar / Valerian Cioclei, Cristina Rotaru. - Bucureşti : Editura C.H. Beck, 2009 ISBN 978-973-135-654-5 1. Rotaru, Cristina 343(498)(075.8) Editura C.H. Beck Cuprins Cuvânt-înainte.......................................................................IX Schema generală de analiză a infracţiunilor.................................1 Titlul L Infracţiuni contra siguranţei statului.........................5 Caracterizare generală a titlului......................................5 întrebări............................................................................8 Speţe.................................................................................9 Teste grilă.......................................................................10 Titlul II. Infracţiuni contra persoanei.....................................12 Capitolul I. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii........................................................12 Secţiunea I. Omuciderea....................................................12 Caracterizare generală a secţiunii.................................12 întrebări..........................................................................14 Speţe...............................................................................16 Teste grilă.......................................................................25 Practică judiciară...........................................................26 Exerciţiu.........................................................................31 Secţiunea a 11-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.....................................................31 Caracterizare generală a secţiunii.................................31 întrebări..........................................................................34 Speţe...............................................................................34 Teste grilă.......................................................................39 Secţiunea a IH-a. Avortul...................................................40 Caracterizare generală a secţiunii.................................40 întrebări..........................................................................41 Speţe...............................................................................42 Teste grilă.......................................................................42 Capitolul II. Infracţiuni contra libertăţii persoanei........43 Caracterizare generală a capitolului..............................43 întrebări..........................................................................45

Str. Serg. Nuţu Ion nr. 2, sector 5, Bucureşti Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.09; 021.410.08.73; 021.410.08.46 Fax: 021.410.08.48 E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Laura Trifa Tehnoredactor: Cătălin Mantu

.................................. 5....................................................................84 Caracterizare generală a capitolului...................54 Titlul III..............96 Titlul VIL Infracţiuni de fals....................................................... 2........................................... 8....................... 10........................105 Subiectul nr............113 Subiectul nr..................... Infracţiuni contra patrimoniului.............98 întrebări.................. 6.................................................................................................................87 Speţe............ 4..................132 Subiectul nr...................109 Subiectul nr...............................................................78 Caracterizare generală a titlului....................48 Capitolul III...........................................91 întrebări.80 Speţe...................................................................................102 Exerciţiu.............................................................. 1................... Infracţiuni contra autorităţii.................................................................... 55 Caracterizare generală a titlului.............88 Teste grilă.............................................................................105 Subiectul tir......91 Caracterizare generală a capitolului......................................................... Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală..............................139 Subiecte de examen .....................................................55 întrebări.....................143 Modtl rezolvare exerciţiu.............Speţe.............89 Capitolul II........328 Subiectul nr................................................................................................78 întrebări......... 50 Caracterizare generală a capitolului........72 Exerciţiu...125 Subiectul nr........84 întrebări................ 7.................................................................57 Speţe..136 Subiectul nr...............................149 .........................117 Subiectul nr...............101 Teste grilă...............................................121 Subiectul nr....................................53 Teste grilă........................................................................59 Teste grilă...................................................................................104 Subiecte de examen................95 Teste grilă.............................................46 Teste grilă............................................................................ Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei............... Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege............................50 întrebări..........................................................................................................................................................................100 Speţe.......................... 9............................82 Titlul VI.................................93 Speţe....................... 3................................................................>...............................................................68 Practică judiciară......80 Teste grilă... Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul............................ 84 Capitolul I.......................................................................98 Caracterizare generală a titlului........52 Speţe.....................................................................77 Titlul V.......răspunsuri...........................................................................................................................................................................................................

de asemenea. Se urmăreşte prin aceasta stimularea dobândirii unor abilităţi practice incipiente. in partea finală. în practica judiciară din România. studenţilor. întrebări şi teste grilă. iar celelalte cinci din materia semestrului al doilea. prunele cinci aferente materiei studiate în primul semestru. Am inserat două hotărâri judecătoreşti. ca un suport în rezolvarea celorlalte exerciţii. ca mijloc de verificare a cunoştinţelor. ci s-a urmărit punctarea unor probleme care să suscite discuţii precum şi formarea abilităţii de a argumenta. capitolele şi secţiunile stabilite în tematică. ci doar exemple privind modul în care arată o decizie în materie penală. ce nu se doresc a fi modele de redactare. în cadru] unor exerciţii. la această disciplină. de aceea cuprinde o scurtă irecere în revistă a noţiunilor teoretice din titlurile. lucrarea cuprinde zece subiecte de examen. studenţilor de la -Hcultâţile de drept şi este destinată desfăşurării activităţii la seminarele de Drept penal — partea specială. Şi textde acestor hotărâri reprezintă. plecând de la o speţă dată. liinităndu-se la tematica fixată pentru examenul de an şi pentru examenul de licenţă. Lucrarea este structurată conform diviziunilor existente în partea specială a Codului penal. tui s-a dorit canalizarea atenţiei către o soluţie pretins corectă. Acest Caiet de seminar se doreşte a fi un mijloc de fixare a cunoştinţelor de bază în această materie. speţe cu diferite grade de complexitate. de fapt.Cuvânt-înainte Prezenta lucrare se adresează. fund conceput ca un instrument de lucru pentru seminare. Caietul nu oferă şi rezolvarea speţelor. . un prilej de analiză şi dezbatere. în primul rând. să încerce să redacteze dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti. Tot în pariea finală se oferă un exemplu de redactare a dispozitivului unei hotărâri. Caietul propune. deoarece. ce pot constitui o bază minimă pentru aptitudini ce vor trebui dezvoltate în activelaîca viitoare a absolvenţilor. oferindu-se şi rezolvarea acestora.

este protejată şi o altă valoare socială (spre exemplu. II. in timp ce obiectul special se referă doar la libertatea psihică). Obiectul juridic este reprezentat de valorile şi relaţiile sociale protejate prin incriminarea unei fapte. La unele infracţiuni există şi un obiect juridic secundar (adiacent). Subiecţii infracţiunii 1. capitol. O infracţiune poate avea şi un obiect juridic special (specific. Autorii Schema generală de analiză a infracţiunilor Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate !a disciplina Drept penal .parte generală. infracţiunile de rezultat au obiect material. integritatea fizică şi sănătatea persoanei). siguranţa statului. 2. cei care pregătesc un examen de admitere la un Maşter în Ştiinţe penale sau candidaţii la concursurile de admitere în diferite profesii (avocatură. Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială. în măsura în care valorile ocrotite reprezintă doar un fragment al obiectului generic (spre exemplu. . Obiectul material este reprezentat de acea entitate mate rială. prin care se exprimă valoarea socială ocrotită. şi împotriva căreia se îndreaptă fapta (elementul material al infracţiunii). De regulă. la infracţiunea de ameninţare obiectul juridic generic este dat de libertatea persoanei. un înscris etc. Obiectul ocrotirii penale 1. la atentat. secţiune). Poate fi obiect material al unei infracţiuni: corpul persoanei. un bun mobil sau imobil. exerciţiile şi speţele propuse în lucrare pot fi utilizate ca material didactic pe parcursul formelor de pregătire postuniversitară menţionate. magistratură) pot găsi în acest Caiet un instrument util de verificare a cunoştinţelor. în timp ce infracţiunile de pericol nu au. Subiectul activ este persoana care comite nemijlocit sau care participă ia comiterea unei infracţiuni. în acelaşi timp. unde pe lângă valoarea ocrotită în principal. Fiecare infracţiune are un obiect juridic generic. I.Credem că modul în care a fost concepută lucrarea permile utilizarea ei şi de către absolvenţii facultăţilor de drept care doresc să urmeze diferite forme de învăţământ postuniversitar. Astfel. atunci când. comun unui grup de infracţiuni (titlu. pe lângă valoarea ocrotită în mod direct. propriu). în mod adiacent sunt ocrotite viaţa.

intenţia şi culpa. Cu privire la timp. să aibă o anumită calitate (funcţionar.). Trebuie stabilit dacă subiectul pasiv poate fi orice persoană sau doar una care are o anumită calitate. aceasta poate consta într-o stare de pericol (spre exemplu o stare de pericol cu privire la siguranţa statului. praeterintenţia. sau juridic (ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni). condiţii esenţiale pentru existenţa infracţiunii. în cazul nedenunţării). nu îl acceptă. Trebuie. de asemenea. IV. nu îl urmăreşte. sau acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia altuia. spre exemplu. Latura obiectivă a oricărei infracţiuni are trei componente: Elementul material (verbum regens) este chiar actul de conduită interzis şi poate fi realizat. stare) fără de care comiterea faptei nu este posibilă (spre exemplu. în cazul ultrajului contra bunelor moravuri (art. 156 C. această legătură trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat (materiale) şi rezultă implicit din comiterea faptei (ex re) în cazul infracţiunilor <Jc pericol (formale).pen. acţiunea de ucidere. este susceptibilă de a fi realizată doar de un autor unic (in persana propria). Intenţia se prezintă în două modalităţi: directă (autorul prevede rezultatul faptei şi îl urmăreşte) şi indirectă (autorul prevede rezultatul. fie printr-o acţiune (spre exemplu. în unele cazuri.Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă acesta trebuie să îndeplinească o anumită activitate. Cu privire la loc. în cazul trădării) sau într-un rezultat (spre exemplu o pagubă materială în cazul înşelăciunii). iar în iazul unor infracţiuni. Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii. Urmarea imediată este modificarea pe care realizarea elementului material o produce asupra realităţii. cea care suferă răul provocat prin infracţiune. este necesar ca fapta să se comită în timp de război. fie printr-o inacţiune (spre exemplu omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea unei infracţiuni. la care se pot adăuga unele condiţii privind mobilul sau scopul infracţiunii.) este necesar ca fapta să se comită în public. în cazul omorului. elemente circumstanţiale prin care se realizează varianta agravată sau calificată a unei infracţiuni: spre exemplu. Nu toate infracţiunile presupun o situaţie premisă. cetăţean român etc). dar îl acceptă). . Locul şi timpul pot constitui. militar. în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului (art. dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori sau. Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă hibridă de vinovăţie în care autorul comite cu intenţie o faptă. adică să fie circumstanţiat (calificat). timpul nopţii. în cazul pruncuciderii (copilul nou-născut) sau în cazul ultrajului (funcţionarul). ci socoteşte fără temei că acesta nu se va produce) şi simplă (autorul nu prevede rezultatul. vătămată prin comiterea faptei. dar rezultatul produs este mai grav decât cel urmărit sau acceptat. în două modalităţi: cu prevedere (autorul prevede rezultatul. deşi trebuia şi putea să-1 prevadă). Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui. cum este cazul la nedenunţare. ambele forme se combină într-o formă mixtă. destul de reduse ca număr. la pruncucidere etc. sau juridică. Există un subiect pasiv circumstanţial. Există două forme de vinovăţie. dimpotrivă. Vinovăţia este atitudinea psihică a făptuitorului faţă de faptă şi urmarea ei. Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptuito rului faţă de propria faptă. existenţa unei persoane în viaţă în cazul infracţiunii de omor. 2. V. spre exemplu. Subiectul pasiv este persoana fizică. Culpa se prezintă. III. VI.pen. stabilit. 321 C. calitate. nu îl urmăreşte. Legătura de cauzalitate este relaţia cauză-efect ce trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia. în alte cazuri. complici. pe care legea penală o sancţio nează. existenţa sarcinii în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului etc). în cazul infracţiunii de furt calificat. la rândul ei. respectiv dacă subiectul pasiv este calificat (circumstanţiat). spre exemplu. Latura obiectivă a infracţiunii este acea conduită aptă să producă o modificare a realităţii. dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori. în cazul furtului). Ea constă în preexistenta unei realităţi (situaţie. sau locul public. Este important de precizat. instigatori) sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul).

unde obiectul material este constituit din teritorii. Subiecţii infracţiunii 1. epuizare. amenda penala). la infracţiunea de atentat care pune în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi există un obiect material secundar reprezentat de corpul persoanei (persoanelor) asupra cărora se acţionează. respectiv: suverani tatea. De exemplu: — la infracţiunea de trădare. Scopul este acel factor psihic de natură raţională. la unele infracţiuni însă este calificat. Sancţiunile sunt acele măsuri cu caracter coercitiv. acestea putând fi variante agravate sau variante atenuate. la care se pot adăuga diferite variaţiuni în raport cu incriminarea de bază.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România. — la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra sta tului. oraşe. incontrolabil. art. VIIL Variantele infracţiunii se referă la incriminarea diferenţiată a unor fapte. de regulă iraţional şi. în acest sens trebuie făcută distincţia între: acte preparatorii. valori ete. XIX. aeronave. independenţa. Prezintă interes felurile pedepselor principale aplicabile unei infracţiuni (detenţiunea pe viaţă. Subiectul activ. în raport cu gradul de pericol social pe care îl prezintă. ca atare. unde obiectul material este alcătuit din documente sau date care constituie secrete de stat (în măsura în care datele sunt redate pe un suport material). Obiectul juridic Valoarea protejată prin incriminările din acest titlu este reprezentată de statul român împreună cu trăsăturile sale fundamentale stabilite prin Constituţie. precum şi infracţiunile pentru care aplicarea pedepselor complementare este obligatorie. II. 2. 155. respectiv pedepse. Obiectul material.Mobilul este acel factor psihic de natură afectivă. Titlul I Infracţiuni contra siguranţei statului Caracterizare generală a titlului I. predate sau procurate inamicului. măsuri educative şi măsuri de siguranţă. tentativă. art. armament. calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României. Formele infracţiunii se referă la fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale din punctul de vedere al laturii obiective. Obiectul ocrotirii penale 1. ce pot fi luate în urma comiterii unei fapte penale. care desemnează rezultatul prefigurat şi urmărit de individ printr-un anumit comportament. Infracţiunile contra siguranţei statului sunt lipsite în general de obiect material. Există întotdeauna varianta de bază a unei fapte. infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete.pen. in cele trei modalităţi legislative (art. VII. 157 C. unitatea şi indivizibilitatea. absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. Excepţie fac: infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului. care îl împinge pe individ spre un anumit comportament. închisoarea. varianta tip. La cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ nu este circumstanţiat. 156. consumare. .

157 C. în urma acestei descinderi în forţă. inculpatul I. 156 C. primulministru a fost obligat să demisioneze. c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. Care este încadrarea juridică a faptei? Teste grilă 1. masele de mineri să săvârşească acţiuni violente ce au fost de natură să slăbească puterea de stat întrunesc elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de subminare a puterii de stat. şi apoi la U. dar a fost surprins în flagrant în timp ce se deplasa la întâlnirea cu ziaristul respectiv. începând cu anul 1996.Guvernului. după trecerea sa în rezervă. pe care le-a deţinut la domiciliu. (XXX) Bucureşti.) urmarea imediată principală constă în: a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa.) poate fi săvârşită numai: a) pe câmpul de luptă. c) în timp de război. 4. în schimbul unor avantaje materiale. în cazul infracţiunii de „Complot" (art.pen. în varianta atenuată. integritatea corpo rală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. sub forma participaţiei improprii. a încercat să pună la dispoziţia unui ziarist de la cotidianul J. unele clasificate secret de stat. S-a apreciat de către instanţa supremă că faptele inculpatului CM. b) decesul. cât şi cetăţean străin. 2.C.pen. art. La infracţiunea de „Atentat care pune în pericol siguranţa statului" (art. a S. vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă.I. 156 şi art. b) în condiţii de luptă.pen. c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domicili ază pe teritoriul statului român. 155. documente conţinând date şi informaţii cu caracter secret. a sustras mai multe documente. 3. de a determina. precum şi în unele secţii de poliţie.) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român.) au ca subiect activ: a) numai cetăţeanul român. Ulterior. Infracţiunea de „Trădare prin ajutarea inamicului" (art. punând astfel în pericol siguranţa statului. 167 C. precum şi mai multe casete audio cu date şi informaţii secrete.pen. s-au găsit mai multe documente. în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere avute la Secţia Judeţeană D. Fiindu-i percheziţionată locuinţa. Infracţiunile de trădare (art.N. al Parlamentului şi al unor partide politice.M. Este corectă reţinerea participaţiei improprii? Este corectă reţinerea variantei atenuate şi nu a variantei tip (acţiune armată)? 2. c) poate fi atât cetăţean român. cu intenţie.R. . 160 C. b) nu poate fi un cetăţean străin. b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domicili ază pe teritoriul statului român.

prevede că în cazul unor infracţiuni contra siguranţei sloiului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi. nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective. omisivă. legătura de cauzalitate trebuie stabilită. fiind aşadar infracţiuni comisive. suni sancţionate. V. Timpul este. Variantele infracţiunilor Deoarece sunt fapte cu un grad de pericol generic ridicat. Există şi o infracţiune omisivă. poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi din culpă. VII. VI. 173 C pcn.la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa stalului. sub aspectul laturii subiective. 2. art. In unele cazuri avem şi un subiect pasiv secundar: în cazul infracţiunii prevăzute de art.pen. Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie. Latura obiectivă Elementul material. ca atare. de regulă. La loate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este statul. este menţionat cuvântul „scop". face excepţie nedenunţarea (art. VIII.pen.pen. (atentatul care pune în pericol siguranţa statului) — o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă. urmarea secundară constă într-o atingere adusă vieţii. Legătura de cauzalitate. Urmarea imediată se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care. Deşi în art. pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. în cazul art. în cazul variantei tip. (infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin) . Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în participafie: coautorat. în cazul infracţiunii de trădare prin transmiterea de secrete este necesară existenţa unor secrete de stat. 160 C. 160 C. instigare. subminarea puterii de stat). Ciinsumarea infracţiunilor are loc în momentul producerii stării de pericol. prin acţiuni. III. 171 C.reprezentantul unui stat străin. Locul şi timpul în general nu prezintă relevanţă. De exemplu. (l)]. însă pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război. Subiectul pasiv. integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.pen. Fiind vorba de infracţiuni de pericol. motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol. există în schimb . infracţiuni. la care tentativa nu este posibilă. calitatea autorului este aceea de funcţionar. varianta de bază (tip). Formele infracţiunilor Prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal. legiuitorul nu a prevăzut decât într-un riiţui caz o variantă agravată [art. ci de un scop ce fine de realizarea laturii obiective. un element esenţial în cazul acestei infracţiuni.specială (spre exemplu: fapta să fie de natură să slăbească puterea de stat). Tentativa se pedepseşte la toate infracţiunile din acest titlu jart 173 alin. în cazul unei urmări imediate secundare. de regulă. 170). în cazul multor infracţiuni elementul material are şi o cerinţă . 165 alin. Situaţia premisă Unele din infracţiunile acestui titlu presupun existenţa unei situaţii premisă. chiar ir. aşadar. sau a unor documente sau date ce pot periclita siguranţa statului. Latura subiectivă Vinovăţia. cu momentul realizării i material. (2)]. Infracţiunile contra siguranţei starului se săvârşesc. moment ce coincide. în cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare: spre exemplu. legătura de cauzalitate rezultă ex re. în cazul variantei atenuate. în cazul art. Pentru existenţa unor infracţiuni este necesară o pluralitate de făptuitori (de exemplu: complotul. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor.. aceea de nedenunţare. 157 C. IV. complicitate.

pen. minerii au atacat forţele de ordine şi au pătruns în sediul material? 3. (1)] şi o cauză de reducere a pedepsei pentru partici pantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a început ori infractorii au fost descoperiţi [art. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comu nicare de informaţii false? întrebări 1. 166 C. 162 alin.trei infracţiuni pentru care au fost prevăzute variante atenuate [an. Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul infracţiunii prevăzute de art. de regulă. (2) C. Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin aju tarea inamicului? 16. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra unei colectivităţi? 8. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot? 13. Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmă noase contra statului? 5. Inculpatul CM. au violat o femeie. IX. printre altele.tăinuirea şi favorizarea privitoare la infracţiunile contra sigu ranţei statului se pedepsesc mai sever în comparaţie cu infrac ţiunile prevăzute de art. 162 alin. dar limitele pedepselor se reduc la jumătate [art. în cazul celor mai grave infracţiuni contra siguranţei statului. (3) şi (5) C. Care este diferenţa între infracţiunea de trădare şi cea de spionaj? 6. tot diferit faţă de regimul comun. Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect 4. (2). 162 Cod penal? 9. Pe drumul spre Bucureşti. sub pretextul unor revendicări salariale. a fost condamnat. au prixJus vătămări corporale şi moartea a patru persoane. pedeapsa complementară: . Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenuntare? Speţe 1. art. tulburând activitatea de transport pe calea ferată. (2) raportat la art. respectiv art. „actele de diversiune"? 10. au distrus bunuri. Ajunşi în i:aji.). Care este elementul material în cazul infracţiunii prevăzute de art. art. 172 alin.ia!ă. 31 alin. Sancţiuni Pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre. 264 C. în toamna anului 1991. Care este diferenţa între noţiunea de „acţiune armată" şi cea de „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună" în cazul infracţiunii prevăzute de art. .pen. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea statului? .este prevăzută o cauză de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei [art. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compro mitere a unor interese de stat? 15. un număr mare de mineri (de ordinul miilor) a venit din Valea Jiului în Bucureşti. 169 alin. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot? 14. (2).pen. Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare? 2. 173 alin. înarmaţi cu bastoane de cauciuc.pen. pentru infracjiunea prevăzută de art. bare metalice şi sticle iiKriiiiiare.pen. instigaţi fiind de inculpatul CM. tăinuirea şi favorizarea săvârşite de soţ sau o rudă apropiată se sancţionează. S-a reţinut în fapt că. (2). 221. (2)]. 172 alin. (3) şi (4)). 163 C. minerii au ocupat abuziv mai multe trenuri a căror circulaţie a fost deturnată. 157 alin.? 12.. 7. de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani. Ia care se asociază. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminare a economiei naţionale? 11.

Avortul. . Omuciderea. . 3. drepturile şi libertăţile fundamentale ale acesteia: viaţa.infracţiunile din acest capitol au fost abrogate prin Legea nr. integrităţii corporale şi sănătăţii (Capi tolul I).Infracţiuni contra vieţii.Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV) . Capitolul I Infracţiuni contra vieţii.Titlul II Infracţiuni contra persoanei în Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului.Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II). Omuciderea Caracterizare generală a secţiunii I. libertatea şi demnitatea. Valoarea ocrotită prin intermediul infracţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei. Titlul este structurat pe patru capitole: . 278/2006. integritatea corporală şi sănătatea. Obiectul juridic. Secţiunea I. Obiectul ocrotirii penale 1.Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi . Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. . 2. integrităţii corporale şi sănătăţii Acest capitol este format din trei secţiuni: 1.

printr-o acţiune. în cazul omorului deosebit de grav prevăzut de art. Urmarea imediată constă. 175 lit. în cazul infracţiunii de omor calificat [art.pen. 2. Există o singură excepţie. Latura obiectivă Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane şi se realizează. Pot exista cazuri în care legea prevede un subiect activ circumstanţiat. c)]. judecătorul. . 179 C. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoane în viaţă. Poate fi subiect pasiv orice persoană în viaţă. în general. Autor al infracţiunilor de omucidere poate fi în general orice persoană. g)]. e) C. Subiectul pasiv. 176 lit. IV. unde elementul material constă în acţiunea de a determina sau de a înlesni sinuciderea.pen. soţul sau o rudă apropiată. 175 lit. Subiecţii infracţiunii 1. II. i) C. de exemplu femeia gravidă. HI. 176 lit. în cazul acestor infracţiuni. unde poate consta şi în încercarea de sinucidere a victimei. Subiectul activ. în cazul art. Locul public reprezintă un element circumstanţial în cazul infracţiunii de omor calificat [art. legea prevede un subiect calificat. subiectul activ este mama copilului nou-născut.. dar poale consta şi într-o inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară datorată). Locul şi timpul în general locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor infracţiuni. de exemplu: în cazul infracţiunii de pruncucidere. V. în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav [art.2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane în viaţă.]. poli ţistul. în anumite cazuri. pen. în moartea victimei. cu excepţia infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. jandarmul sau militarul. procurorul.

. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vino văţiei. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost i'omis cu premeditare? 8. 175 lit. 176 C. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate"? 10. alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. determinarea sau înlesnirea sinuciderii). h) C. este posibilă.). Variante Pruncuciderea are doar variantă tip. Formele infracţiunilor Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor (art. 175. omorul are şi două variante calificate. 175 şi art. art. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut". Latura subiectivă Vinovăţia. VI. c) C. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi" în cazul omorului deosebit de grav? 16. nu este posibilă la uciderea din culpă. sau intră în concurs cu cea de omor? 14. Legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie (omor. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei gravide să constituie omor deosebit de grav? 18.pen. VIII. dar nu este sancţionată.pen. pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă de omor) de alte infracţiuni contra persoanei? 5. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării? 9. care îmbracă aspectul unor infracţiuni distincte (art.] această infrac ţiune este absorbită. în cazul infracţiunii prevăzute de art. 176 C. VII. Ce se înţelege prin sustragere de la urmărire sau arestare în cazul infracţiunii de omor calificat? 13.Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce reprezintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei sau încercarea de sinucidere) trebuie stabilită. din cauza specificităţii urmării imediate. în cazul infracţiunii de pruncucidere şi a celei de determinare sau înlesnire a sinuciderii.? 17. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de unor in persana sau aberaţia ictus dacă autorul a exercitat o acţiune ucigaşă? 6. Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii? 2. „stare de tulburare pricinuită de naştere"? întrebări 1. Care este conţinutul noţiunii „în public" în cazul infracţiunii du omor calificat? 15. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra"? 11. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor persoane? 12.pen.iii!eiiiat după naştere". dar şi din culpă (uciderea din culpă). Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel ce face obiectul judecăţii. în cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni [art. Aceste infracţiuni nu pot fi continue sau continuate. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive? . 174. IX. Consumarea are loc în momentul producerii urmării imediate. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor? 7.).pen.. 4. Sancţiuni Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă. 176 lit. Este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român? 3. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei infracţiunilor. art.

decesul? V^ h i~ j ^6 L C Mj u — W . survenită la un orga nism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între infracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a sinu ciderii? 21. „stare de ebrietate". Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals.C.C. decizia V din 20 februarie 2006). o puternică loviluiâ cu pumnul. decizia I din 15 ianua rie 2007). Este corectă înca drarea juridică? rvu(p % K-^-P4^ &&< i ~^i ' 6. aflată într-o avansată stare de ebrietate. a lovit victima cu sapa în cap. d) C. în cazul infracţiunii de ucidere din culpă? 20. şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale. Instanţa 1-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. Care a fost soluţia adoptată de I. pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele. Lovitura a determinat i^r" J o înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut r* ca efect moartea copilului. după o scurtă alter caţie. ulcer) s-a deplasat în acea zi cu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci agricole. în cele din urmă. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al Hl-lea al unei clădiri. Victima a părăsit balconul.19. Această lovitură nu a pus în primejdie viaţa victimei. AJU-C CfuJLţSlj>» C£ 5. Inculpatul a lovit victima. i-a \$UrA. în vârstă de 81 de ani si suferind de anumite afecţiuni (diabet. nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea. 24. 176 alin. b). 178 alin.______ 4. în legătură cu apli carea art.C. sprijinindu-se . producând tumefiere a acestuia şi. comisă în condiţiile art. în cazul comiterii unui omor calificat asupra soţului sau unei rude apropiate? (RIL. fără a încerca să o salveze? OAi:)^ 4 \ i $ 9. „îmbi base alcoolică ce depăşeşte limita legală". de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat viclinui şi a lovit-o timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul. ieşirea normală fiind blocată de el. ce a determinat moartea. Inculpatul. având ca urmare moartea victimei? .J. Care estejncadrarea juridică a faptei? ulpatul a aphcat victimelo lovitură *dp cuţit. în legătură cu inci denţa dispoziţiilor art. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 7. iar aceasta a decedat. provocându-i leziuni grave . (1) lit.pen. în speţă. b) C. cu intenţia de a ucide. IV din 26 septembrie 2005 ). ruperea unor organe — constituie infrac ţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da. care a părăsit locul faptei. aşa cum se arată în raportul de constatare medico-legală.C.J. a cărui lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal. 23. 3. care avea un conflict mai vechi cu victima. în aceeaşi împrejurare. lezând pleura şi producându-i un pneumotorax. provocându-i astfel o hemoragie meningo-cerebrală. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acestuia. Ce se poate reţine in sarcina mernpatului care a lovit victima. 75 alin. decizia nr. dintre care doar una a decedat? (RIL. cu focare multiple. instanţa a reţinut că victima.C.U ■ - . aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. (1) lit. Inculpatul. în cazul actelor de violenţă comise. care este încadrarea juridică a faptei?. Speţe j 1. Care a fost soluţia adoptată de I.fracturi ale coloanei vertebrale. cu consecinţa unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile în 7-8 zile. dar care au declanşat o meningită acută. socrul său în vârstă de 75 de ani. ale coastelor. 174-175 ljţ. Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică".J. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei. în legătură cu problema caracterului complex al infracţiunii de ucidere din culpă.. Care este încadrarea juridică a faptei? 8. asupra a două persoane. în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinu ciderii? 22.C. 1 5 ^ .pen. căderea ci fiind auzită de inculpat. (3)? (REL. Care a fost soluţia adoptată de I.

între cei doi s-a iscat o ceartă determinată de modul în care inculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ. între cei doi existau relaţii încordate. ^ gpri'ectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi. s-a reţinut în fapt că într-o seară. suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa. unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului. inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său. a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-un gard. deşi a încercat să fugă. fl^ a cauzat astfel moartea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei? Care este forma (şi modalitatea) de vinovăţie? Ml2. în condiţiile date. Care este încadrarea juridică a faptei? 14. Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca. inculpatul şi victima. mai putea reveni în clădire. în partea infe. victima a introdus o acţiune pentru rezilierea contrac tului. Care va li juridică a faptei. victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia acestuia. a avut drept rezultat moartea victimei. în sensul că nu a prevăzut interpunerea acesteia? 3 1. rude de gradul 5. i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la balcon. Inculpatul. aflat în stare de ebrietate. Victima şi-a pierdut echilibrul. iar inculpatul. Care este încadrarea juridică a faptei? _. o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei \^. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care. care. femurale şi care. A 17. impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane. din cauza unei hemoragii puternice. spre fereastra de la casa scărilor. care a atins sârma gardului încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie? '. determinate de faptul că inculpatul nu-şi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere. Inculpaţii. victima a fost urmărită de inculpat. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag. Pentru acest motiv. au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. a căzut şi s-a accidentat mortal. chiar dacă acestea nu au fost lovite datorită modului în care au acţionat spre a se salva? Dacă da. în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o de cuţit victimei. în timp ce se îndrepta spre casă. să lovească vieri mpite. a provocat la «curt timp moartea victimei. cu fractură de boltă şi iradiere la bază. având în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei? M o?î n speţă. cei doi s-au întâlnit din întâmplare la un bufet.v iară a coapsei. după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie ~ '^ s ^ ^ nOl & râ' însă uciderea acesteia . cultivat cu porumb. în cele din urmă. când se afla în această poziţie periculoasă.cu picioarele de pervazul ferestrei a& la etajul HI şi. din răzbunare. însoţit de alte trei persoane şi. la \KJiT&M t|ardu! împrejmuitor din sârmă al terenului său. iar ulterior.s-au înarmat cu bucăţi lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente ■'în zona capului. cu autoturismul pe care îl conducea cu mare viteză. ^icjiujie_Ja_^areJnşă_ji_je^unjajL In ziua săvârşirii faptei. care este încadrarea juridică? . cu un cuţit de dimensiuni mari. producându-i un traumatism cranio-cerebral acut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? WLA 15. care s-a interpus între cei doi. determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde se afla. singurul loc prin care. inculpatul a atras-o într-un loc retras. după trei săptăde la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc. In speţă. după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc. a aplicat victimei o lovitură cu un cuţit de 1*T*)10.

e rezullăxu certitudine că inculpatul s-a născut din relaţiile din afara_j£ăsâtorie. în actul de naştere al inculpatului. Victima a decedat. jqculpatuj a considerat-o pe partea vătămată ca fiindjaţâi sau. dar ditLprob. dintre mamă <?j patiffl vfttamata Acesta din urmă 1-a considerat întotdeauna drept copilul său. i*W*S (*> 18. rwlpnin dintre g' fiind de notorietate în comuna în care locuiau .J.bucătărie în zona pieptului. partea vătămată nu figurează ca tată al acestuia. nefiind stabilită paternitatea.i. care va fi încadrarea juridică a faptei? . Instanţa 1-a con damnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor ca|ificat. Este corectă soluţia? U*. La rândul lui.comis di interes material. Dacă inculpatul a ucis-o pe partea vătămată.*<M<*. în speţă. 1-a adus în domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară.

pe vreme geroasă. provocându-i leziuni prin ele însele mortale. săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea.irrspe{â. în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei. calificarea juridică 'a faptei unei persoane care. iar aceasta a decedat.19. i'? ) drarea juridică a far !. prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art^iîS4iţ^d) cu motivarea că. Care din cele două soluţii este corectă? 24.noap tea. în timp ce aceasta se afla -i-j în pat înuvun somn adânc.vv : f -. dar numai pe capătul de cerere privind partajul. pe câmp. nu a mai putut opune rezistenţă. pe cure . inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ.22. X a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o declaraţie în calitate de făptuitor. jfij ^J^?~^ > •?■ Y 23. reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. persoană în vârstă. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpaii de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele. pentru a păstra acel toracică . . *Vi . aflată în stare gravă de ebrietate.viu«4-de_£uţit 26. De faţă la luarea declaraţiei a fost . a şi ucis^p. iJuî"{L. iar aceasta a decedat din cauza şocului hipotermic? f) h r). la sfârşitul lunii noiembrie. hotărârea Fiind definitivă şi irevocabilă? e încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea de la etajul VII. dacă fapla a fost săvârşită după ce hotărârea de divorţ a fost atacată cu recurs de către făptuitor. grav rănită. . în speţă. inculpatul major a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor. Care este înca- în regiunea icică. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică. 'j-f. datorită unei stări avansate de ebrietate? y~pH > 2l. a aplicat paznicului o puternică.?Jf (]U p5 violarea ei. cu bunul sustras asupra sa. Care este încadrarea juridică a firptei lîî&ulpatului care a J lăsat victima. lo. fă/ă a le răni pe celelalte? .A"1 ! r. Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului.. parţial dezbrăcată. punându-i în pericol viaţa? <y. după ce a împuşcat victima 'în piept şi aceasta. ţ.

punândui viaţa în pericol. pe tot corpul.. ■ i. . Deşi i s-a spus să aştepte pe hol.şi un student la Academia de Poliţie. dându-şi seama că nu mai are nicio posibilitate de scăpare. X a plecat.P..V. observând acesl lucru şi cunoscând din momentul declaraţiei domiciliul lui X. aflat în practică. Studentul. _ . • f ■■' "'■>-■'' . P. oferindu-i un sac cu zahăr.._ -gT i^^-4--J. la refuzul victimei şi ame ninţarea acesteia de a-1 denunţa la organele de poliţie.. stază în organe şi care au produs decesul victimei._. a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m. cu care se aflau în acelaşi apartament..'"'■ . fracturi ale coastelor. i j "-. în fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe P. cu gândul să-1 ia prin surprindere pe X şi să1 ducă Ia secţia de poliţie. interesând mai mult de jumătate din \ suprafaţa corpului. ■ ( ■ . Care este înca drarea juridică a faptei? ' î . Ignorând acest avertisment repetat. decedând în urma leziunilor suferite. aw sustras dintr-un vagon saci 28.. în momentul în care X a venit acasă. lovituri care au i"jprovocat multiple echimoze. 0 "O(.. cu o deosebită intensitate. cu toate că femeia le-a spus că. Care este încadrarea Jl """în.V.. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri de curea. inculpaţii au stăruit în intenţia lor. fapt. X s-a înarmat cu un cuţit şi i-a aplicat studentului o lovitură în zona toracică. poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi? 30. fără ocupaţie. inculpatul ah?o^l*frM &9£ cu zahăr. inculpatul a încercat s-o mituiască. Ce se va reţine în sarcina lui X? „. pentru a-1 surprinde. soţia 1-a informat despre prezenţa unui poliţist în debara. aflată în dormitor. dacă nu renunţă. a plecat acasă la acesta. la un moment dat.. plăgi contuze. ** 29. j . câ afa ptei? fiind văzut de o femeie de serviciu. i-a spus soţiei acestuia că trebuie să-i permită accesul în casă pentru că este în misiune şi s-a ascuns într-o debara. care i-a cerut a doua zi. Studentul a ajuns înaintea lui X. părăsit de . inculpatul i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din primăvara anului 1977 inculpatul S. se va arunca pe fereastră. astfel că.' 27. pentru că va ii chemat să dea o nouă declaraţie. să restituie zahărul sustras. într-o discuţie.

Fiind internată în spital. a încercat să-i împiedice^împrejurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi. în final. la decesul acestora? v 34.. complicaţie Ipostoperatorie j cu dezechilibru 'metabolic grav. violenţe care au cauzat moartea victimei. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală. Inculpatul.\ 33. Inculpatul era în stare de ebrietate. . aflat în stare de ebrietate. în urma unui conflict personal. data aceasta pentru ocluzie. precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. Inculpata a născut un copil. întrucât femeia a început să ţipe.blocului. Se poale reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză lanţul cauzal.L.. pe când aceştia dormeau. iar în cele din urmă. S-a consta tat că noul născut este sănătos. de . fiind noapte. • ■ . Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale. concepând un copil în afara căsătoriei. s-a urcat cu genunchii peste toracele acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini.din cauza căreia victima a decedat. fără a anunţa pe nimeni. apoi externată. care se afla în autoturism. şi apoi le-a dat foc. constatându-se că prezintă o " ocluzie intestinală. iar când copiii. neasistată. care avea asupra sa o armă de vână toare. şi a asfixiat copilul imediat după naştere? 35. în zona toracică. a ascuns sarcina de familia sa. Ce se va reţine în sarcina mamei? 37. bolnavă de schizofrenie. aflat în stare de ebrietate la volanul autoturis mului proprietate personală. în ziua de 19 ianuarie 1980 inculpatul. a produs un accident rutier în care au decedat 2 pietoni şi fiul său. în speţă. dacă expertiza medico-legală a stabilit că mama. provocându-i ruptura splinei. în vârstă de 58 de ani. a văzut o „mogâldeaţă" despre care a crezut greşit că e un animal. S. Ce se va ţ 32. locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa. vătămând în mod grav inte gritatea corporală a victimei. Inculpatul a scos un briceag şi i-a aplicat poliţistului o lovitură mortală. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 38. trezindu-se. au vrut să se salveze.şi făcea zgomot în faţa .soţie. el a tras în acea direcţie un foc de armă. Agentul de poliţie sosit ia faţa locului i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului în zona abdominală pentru a-1 determina să tacă şi apoi i-a jsf>us să-1 urmeze la secţia de poliţie. şi apoi 1-a pus într-o sacoşă şi 1-a abandonat pe scările unei biserici. a bătut-o din nou pe sora sa: aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri. a avut discernământ? 36. Ce încadrare juridică va reţine instanţa? ^ JÎ. imediat după naştere. la momentul săvârşirii faptei. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care. Copilul a fost găsit după câteva minute de o persoană care 1-a dus la spital. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata. i-a zdrobit ambii globi oculari. victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? \ . a fost trezit din somn de un zgomot şi. înfricoşat. După 5 zile persoana vătămată s-a reinternat. între fapta inculpatului şi decesul -victimei? . pe care adesea o bătea. inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă. inculpatul. motiv pentru care vecinii au chemat poliţia. spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei. însă a intervenit o altă complicaţie -jperitonită postoperatorie . şi-a ucis copilul. a născut într-un loc retras.

Arma a fost luată sarcina de un copil în vârstă de 5 ani care. a abando nat pentru câteva minute arma. produc ând moarte a unui coleg. pentru a purta o discuţie . Cine va răspunde penal pentru această faptă ului? şi care este încadrarea juridică? 41. soldat aflat în post. dar în cădere s-a lovit ul a manevr cu capul de un stâlp şi a decedat. Ce se va reţine în sarcina incul patului? 40. I nculpat victima cu un pistol că o va ucide. manevrând arma în joacă.. inculpatul a ameninţat 39.reţine în la telefonul mobil. a inculpat împuşcat un alt copil. S . inculpatul a fost trimis în at neglijen t un utilaj la locul de muncă. victima a sărit. Observând că trenul se apropie de gară şi a micşorat viteza. Aflându-se într-un vagon de tren.

b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte. în timp ce victima făcea această încercare şi avea încă picioarele înăuntrul camerei de baie. a cerut victimei să deschidă.]. d) C. împreună cu soţul său. . deoarece victima avusese o tentativă de suicid. în disperare de cauză. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane. 177 C. b) omor calificat. c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată. inculpata. astfel încât. în timpul în care se odihnea. c) C. Ce se va reţine în sarcina inculpatei? 43. modalitatea simplă. 6. să se deplaseze până la bucătărie şi să se arunce pe fereastră. victima a refuzat să deschidă. Cunoscând firea violentă a inculpatei. a mers la locuinţa unei vecine.pen. producându-i o fractură de boltă craniană având ca rezultat moartea. profe rând ameninţări la adresa acesteia. b) C. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o z. cu o curea ce avea o cataramă metalică. Există agravanta prevăzută la art.judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. săvârşit asupra unei rude apropiate [art. A fost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o mare suprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. iar aceasta şi-a dat foc. în scopul sinuciderii. constituie infracţiunea de: a) pruncucidere. 2.pen. 176 lit. c) tentativa nu este posibilă. care i-a provocat moartea.).pen. 175 lit.onă vitală. profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra [art. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. ameninţând în acelaşi timp cu moartea. suferind un traumatism cranio-cerebral. victima a încer cat să se refugieze într-un apartament vecin. La infracţiunea de pruncucidere (art.): a) tentativa este posibilă. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina soţului? Dai' în situaţia în care soţul a stropit-o pe victimă cu benzină. Ce va decide instanţa? 42. Victima a decedat şi. Soţul i-a procurat victimei benzină şi o brichetă. 3. însă s-a dezechilibrat şi a căzut de la etajul doi pe bordura de asfalt a blocului. după 7 zile. b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane. cu ocazia autopsierii. Victima. s-a constatat că aceasta prezenta staze în toate organele interne. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs. fapta constituie: a) infracţiunea de ucidere din culpă. protestau în faţa primăriei pentru că nu le fusese repartizată o casă. motiv pentru care incul pata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun. c) omor calificat. Inculpatul a ţinut-o în tot acest timp încuiata în casă pe concubina sa. 175 lit. inculpata a reuşit să spargă uşa şi să pătrundă în apartament. c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă: a) omor calificat.]. în speţă. dacă nu este primită de primar. în care se alia acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie. victima a ameninţat că-şi va da foc. b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. speriată. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de 2 luni. dar nu se pedepseşte. din cauza loviturilor aplicate. victima nu se mai putea deplasa.pen. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. iar aceasta din urmă a aprins bricheta? Teste grilă 1. 174 C. La un moment dat. victima şi-a tras picioa rele. fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. 5.pen. inculpatul chema un prieten să o păzească. b) omor simplu (art. bănuind că acolo se află concubinul ei. 4. Bătând cu violenţă în uşă. Victima a reuşit totuşi în una din zile. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituri pe tot corpul. escaladând fereastra de la baie. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 44. renunţând şi el să mai meargă la serviciu. se poate reţine săvârşirea infracţiunii de: a) omor. (săvâr şirea omorului asupra a două sau mai multor persoane): a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane.

(1) lit. 174 -art.E. Inculpatul a început să o dezbrace. consecutive unei rupturi de col uterin prin viol şi asfixie mecanică prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas. în raport cu succesiunea momentelor survenite. Pentru a pătrunde în locuinţă. inculpatul a acţionat în baza a două rezoluţii infracţionale distincte.pen. ceea ce ar fi condus la identificarea ulterioară a sa de către organele de poliţie. la pedeapsa de 9 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drep turilor prevăzute în art.pen.. i-a succedat acoperirea de către inculpat a căilor respiratorii superioare (nas. prevăzută în art. 197 alin. (3) teza a II-a C... în jurul orelor 23:00. h) C. prevăzută în art. în afară de urmarea specifică violului. 197 alin. 64 alin. (1) şi art. s-a hotărât să meargă la domiciliul numitei C. în final având de executat 20 de ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art.viol. sporită cu un an închisoare. a) şi b) C.pen. în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu aceasta. bănuind că victima l~a şi recunoscut.violare de domiciliu. (1) lit. Din raportul de constatare medico-legalâ rezultă că moartea victimei s-a datorat şocului hemoragie. Astfel. a) şi b) C. (1) lit. (1) lit. la pedeapsa de 4 ani închisoare. inculpatul a spart un geam din partea dreaptă a casei. gură) şi datorită unei agresiuni sexuale (viol cu ruptură de col uterin) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul. Inculpatul D. pentru a nu ţipa şi a nu-i mai cere să părăsească locuinţa şi bănuind că a fost recunoscut de victimă. 175 alin. în art. la pedeapsa de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa comple mentară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 34 alin.art.. pronunţată de Tribunalul Bacău. atunci când a „sufocat" victima. art.R.. cunoscând că uşa de acces era asigurată cu un zăvor. gură). h) C. cu aplicarea art. inculpatul i-a acoperit nasul şi gura. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas.pen. a) şi b) C. ceea ce . a). b) şi art. 192 alin. (2) C. 64 alin. (1) lit.pen. gură). (1) lit. în vârstă de 78 de ani. concretizată în dezbrăcarea acesteia şi întreţinerea de relaţii sexuale.. inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de viol. 64 alin.Practică judiciară Prin sentinţa penală nr. Potrivit textului de lege menţionat. moment în care victima i-a cerut în mod insistent să părăsească locuinţa. determinat de ruptura de col uterin prin viol şi asfixiei mecanice prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas. în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei de viol. după ce a consumat băuturi alcoolice. în seara zilei de 21 noiembrie 2007.pen. a) C.pen. în raportul de constatare medico-legalâ se concluzionează că moartea victimei a fost violentă. în forma agravată prevăzută în art. Succesiunea acestor momente demonstrează că inculpatul a depăşit intenţia iniţială. cu scopul de a întreţine relaţii sexuale cu aceasta. 197 alin. Pentru a pronunţa această sentinţă. (3) C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art.omor calificat. 174 . 197 alin.. (3) teza a II-a C. prevăzută în art.pen. 64 alin. inculpatul D. astfel că nu a mai auzit-o strigând. ea datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute instalate după un sindrom anoxic-asfixic cu hemoragie externă şi şoc hemoragie. 33 lit. pentru ca aceasta să nu ţipe şi să nu-i mai ceară să părăsească locuinţa.pen. care impun reţinerea a două infracţiuni concurente.. (1) C.omucidere. prin rechizitoriu. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. instanţa de fond a reţinut că. gură) .pen.. (1) lit. a unui alt rezultat care constă în moartea victimei. fiind depistat de către organele de poliţie în ziua de 22 noiembrie 2007. în baza art. a fost condamnat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: . 35 alin. se reţine că. a) şi b) C. 175 alin. inculpatul a părăsit locuinţa victimei. .E. după care a intrat în camera unde dormea victima. După comiterea faptei. . intenţiei iniţiale a inculpatului de a întreţine relaţii sexuale cu victima prin constrângere şi profitând de imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa datorită vârstei şi stării de sănătate. 336 din 25 iunie 2008. 33 lit.pen.pen. forma agravată se referă la producerea.

evidenţiază că el a prevăzut şi acceptai posibilitatea ca rezultatul — decesul acesteia prin asfixie mecanică — să se producă. Rezultă că inculpatul a ucis victima pentru a înlesni ori ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, forrna de vinovăţie fiind aceea prevăzută în art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pen. In aceste condiţii, s-a apreciat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de viol, în forma simplă prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen., în concurs cu infracţiunea de omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen. Având în vedere considerentele reţinute şi încadrarea juridică dală faptei de viol prin actul de sesizare a instanţei, s-a dispus scliimbarea încadrării juridice în mod corespunzător. în drept, faptele inculpatului au realizat conţinutul infracţiunilor de viol, de omor calificat şi de violare de domiciliu prevăzute în art. 197 alin. (1), art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) şi art. 192 alin. (2) C.pen. împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul D.E., criticând, în principal, încadrarea juridică reţinută de prima instanţă. Astfel, inculpatul consideră că încadrarea juridică corectă a faptelor este cea reţinută în actul de sesizare al instanţei, respectiv infracţiunea de viol comis în forma agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen., în concurs real cu infracţiunea violare de domiciliu prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen. Prin decizia nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului. Instanţa de apei a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de viol prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. în infracţiunile de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen. şi omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen. Agravanta prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. se referă la producerea, în afara urmării specifice violului, a unui alt rezultat care, de data aceasta, constă în moartea sau sinuciderea victimei. Pentru realizarea agravantei enunţate, este necesar să se stabilească, pe de o parte, raportul de cauzalitate dintre fapta de viol şi rezultatul mai grav produs (moartea sau sinuciderea victimei), iar, pe de altă parte, praeterintenţia făptuitorului. Dacă făptuitorul a

acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte moartea sau sinuciderea victimei, infracţiunea de viol intră în concurs, după caz, cu infracţiunea de omor sau infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii. Analizând situaţia faptică relevată de ansamblu] probelor administrate în cauză, instanţa de apel consideră că inculpatul D.E. a acţionat atât cu intenţia de a viola victima, cât şi cu intenţia a o ucide. Potrivit datelor existente în raportul de constatare medico-legală, moartea victimei s-a produs ca urmare a şocului hemoragie, determinat de ruptura de col uterin, şi asfixiei mecanice prin obstruefionarea căilor respiratorii superioare. Ţinând cont de circumstanţele în care au fost săvârşite faptele, instanţa de apel, ca şi prima instanţă, apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei, rezultat care chiar dacă nu a fost urmărit, posibilitatea producerii acestuia a fost prevăzută şi acceptată de inculpat. Având în vedere că moartea victimei nu a fost un rezultat care a depăşit intenţia inculpatului, instanţa de apel a constatat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către instanţa de fond este corectă, nefiind întrunite în speţă elementele constitutive ale infracţiunii de viol comisă în formă agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.E.. invocând cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C.proc.pen. şi solicitând redozarea pedepsei. Examinând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate şi a cazului de casare în care aceasta formal se încadrează, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat. Materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată a fost corect evaluat de către instanţele de fond şi apel, atât sub aspectul situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpatului, cât şi al încadrării juridice a faptelor comise de către acesta. Inculpatul nu a negat săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, însă a contestat schimbarea încadrării juridice dispusă de instanţa de fond, soluţie menţinută de instanţa de control judiciar, susţinând în esenţă că nu a intenţionat să ucidă victima, moartea acesteia fiind un rezultat praeierintenţionat al infracţiunii de viol.

Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, modalitatea în care inculpatul şi-a conceput şi realizat activitatea infracţională, împrejurările în care faptele au fost comise (victima fiind o persoană în vârstă de 78 de ani), ca şi concluziile actelor medico-legale întocmite în cauză demonstrează existenţa unui raport de cauzalitate directă între leziunile de violenţă suferite de victimă, produse exclusiv de către inculpat, şi decesul acesteia, situaţie în care nu se poate susţine că inculpatul nu a acceptat măcar rezultatul letal al acţiunii sale, chiar dacă nu 1-a urmărit. In consecinţă, inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei, astfel încât corect s-a procedat la schimbarea încadrării juridice, în sensul reţinerii infracţiunii de omor calificat. Sub aspectul individualizării pedepsei, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că au fost avute în vedere prin coroborare toate criteriile prevăzute în art. 72 C.pen., atât cu privire la tratamentul sancţionator stabilit pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, cât şi în ce priveşte pedeapsa rezultantă. Pătrunderea pe timp de noapte într-o locuinţă, violarea unei persoane în vârstă de 78 de ani (despre care inculpatul cunoştea că locuieşte singură şi are posibilităţi reduse de ripostă, inclusiv datorită afecţiunilor de care suferea), urmată de uciderea acesteia prin asfixie mecanică reprezintă fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce denotă o periculozitate sporită a persoanei care le-a comis şi justifică pedepse într-un cuantum superior minimului special. Conduita procesuală corectă a inculpatului, faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de recidivă, ca şi împrejurarea că la momentul comiterii faptelor se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, nu reprezintă circumstanţe de natură a conduce la un tratament sancţionator mai blând, ţinând scama de circumstanţele reale grave în care faptele au fost săvârşite. Prin urmare, pedepsele stabilite de instanţa de fond şi menţinute de cea de apel răspund imperativelor înscrise în art. 52 C.pen., iar sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, este justificat faţă de numărul şi gravitatea infracţiunilor comise. In consecinţă, critica formulată de inculpat nu poate fi primită, sens în care recursul declarat de inculpatul D.E. împotriva deciziei

nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat.

Exerciţiu
Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.07. 2006 mai multe lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejusîiflcat copilul. I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite. A.D. a fost arestat preventiv la 2.08.2006; măsura preventivă a fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.000 lei din care 3.000 daune materiale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 10.000 daune morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu. întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o pronunţe instanţa la 3.05.2009.

Secţiunea a H-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii Caracterizare generală a secţiunii I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din această secţiune au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei. 2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane în viaţă.

II. Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană. Există cazuri în care calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă |de exemplu, la art. 180 alin. (l1) şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei].

Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz, legea prevede uneori un subiect calificat [de exemplu, la art. 180 alin. (l1), şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul pasiv trebuie să fie membru al familiei subiectului activ; la art. 182, în varianta agravată referitoare la fapta prin care s-a produs avortul, subiectul pasiv este doar femeia gravidă]. în cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime.
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.

intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar în varianta de la alin. (3) doar cu intenţie directă (cu menţiunea că este exclusă ipoteza punerii în primejdie a vieţii). Mobilul şi scopul. Prezintă relevanţă doar scopul, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (3) C.pen. VIL Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale grave comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei de vătămare corporală din culpă.

IV. Situaţia premisă Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite violenţele. V. Latura obiectivă Elementul material. Se realizează, de regulă, printr-o acţiune. Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să se aşeze). Elementul material poate consta şi într-o inacţiune (de exemplu, omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv). Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice, atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există şi o excepţie, ia infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, unde urmarea imediată este moartea victimei. Legătura de cauzalitate. în cazul unei simple loviri, legătura rezultă din chiar materialitatea faptei. în ipoteza producerii unor consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul victimei), trebuie demonstrată relaţia cauză-efect, între violenţele exercitate şi rezultatul produs. VI. Latura subiectivă Vinovăţia. Infracţiunile prevăzute de art. 180 şi art. 181 se săvârşesc cu intenţie directă .sau indirectă. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din culpă. Infracţiunea prevăzută de art. 182 C.pen. poate fi săvârşită cu

VIII. Variante
Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agravate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art. 183 C.pen. IX. Sancţiuni Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda [art. 180 şi art. 184 alin. (1), (2) şi (3) C.pen.], fie exclusiv închisoarea la celelalte infracţiuni, cu un maxim de 15 ani în cazul art. 183 C.pen. Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Infracţiune Vinovăţia cu privire la elementul material (exercitarea unor violenţe) intenţie + intenţie + Vinovăţia cu privire la urmarea imediată (moartea victimei) intenţie culpă Forma de vinovăţie cerută de lege pentru existenţa infracţiunii Intenţie Praeterintenţie

Omor Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Ucidere din culpă

culpă

+

culpă

Culpă

Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată (moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cemtă de lege. Pentru a detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma de vinovăţie cu cate a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom încadra în una din cele (rei infracţiuni.

2. X a suflat praf de bachelilă în ochii colegului său. Se poate reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? ]<£'fcJ (c<) 3. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă, cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate func ţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui traumatism anterior, reprezintă infracţiune? 4. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D. a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervului laringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditate definitivă de 15%. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de muncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă a apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist, orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în art. 181 Cod penal. Este corectă soluţia? 5. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penal în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatricea!? 6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţine dacă s-a produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale? 7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile. Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură, iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60 zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile, necesare pentru vindecare, s-a datorat terenului patologic preexistent pe care a suferit leziunea, astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat

întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale"? 2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. ( l ) şi cea prevăzută în alin. (2) din art. 180 Cod penal? 3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şi cea prevăzută de art. 181 Cod penal? 4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile aces teia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal? 5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal? 6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infrac ţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor? 7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corpo rală din culpă? 8. Care este diferenţa dintre infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare corporală din culpă? 9. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu raportul dintre infracţiunile de lovire sau alte violenţe, sau vătămare corporală, pe de o parte, şi infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută de art. 306 C.pen., pe de altă parte (RIL, decizia nr. 37/2008).

Speţe
1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?

Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 12. Care va fi încadrarea juridică? 15. a aplicat o puternică lovitură de pumn victimei în zona feţei. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor medicale. în vârstă de 23 de ani. cu toată împotrivirea acesteia. a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele sale. Inculpatul a aplicat victimei. Inculpatul. Care este încadrarea juridică? 9. Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică. ci fără o ţintă precisă. au deplasat-o. cu toată intervenţia de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 16. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care.pentru 4 săptămâni. enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă. luptându-se la pământ cu victima. considerând că aceasta reprezintă sluţire. n-a putut fi remediată? 19. cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale? 14. provocându-i pierderea unicului dinte pe care îl avea? 17. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 20. a tras cu mâinile spre spate capul victimei şi un picior. Inculpatul a îmbrâncit puternic. Inculpatul. aflaţi sub influenţa băuturilor alcoo lice. lucrători la o sondă petrolieră. au luat foc cu uşurinţă. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe. (2) Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei. lovindu-şi în mod grav cu pumnii şi picioarele soţia. Inculpatul a lovit în mod repetat victima. în cursul unui conflict personal. el aflându-se deasupra ei şi. Inculpatul a reuşii să trântească victima la sol. stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii? 10. iar atunci când s-a reuşit stingerea acestuia. cu forţă. osificarea nefiind completă după 50 zile. el nu 1-a orientat spre capul fiicei sale. după care a imobilizat-o cu faţa spre pământ. au organizat după orele de program. ce i-au pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. şi doar întâmplarea a făcut ca acesta să lovească în cap pe minoră. multiple lovituri în zona feţei. Victima s-a dezechilibrat. După ce au consumat băuturi alcoolice. victima. provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. Hai nele victimei fiind îmbibate cu petrol. victima era deja decedată. fost boxer profesionist. cei doi inculpaţi au cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă. declan şată de violenţe. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzută de art. s-a lovit de un plan dur şi a decedat. urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace. i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele. Este corectă soluţia? 18. provocându-i multiple traumatisme în zona toracică. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat vic timei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care. cu intenţie. Victima a decedat după 2 zile. lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemo ragie puternică ce a condus la deces. o petrecere în aer liber. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? . despre care făptuitorul avea cunoştinţă. s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. Inculpatul şi victima. din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a căzut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. 182 alin. a determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I. Ce infracţiune se va reţine? 8. ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 13. a reuşit să o deposedeze de un briceag cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. lăsând cele 5 fetiţe singure. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie cardiacă. împreună cu ceilalţi colegi. şi au purtat-o deasupra unui foc. Inculpatul. Inculpaţii.

174 C. plin cu apă.pen. Inculpaţii. însă victima încetase din viaţă.pen. unde s-a izbit de peretele tunelului.). Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngri jiri medicale. în urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului. inculpatul. partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medi cale. c) vătămare corporală. Instanţa a reţinut că inculpatul. conducând un tren de metrou. în urma impactului.pen. (1) C. iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale. dacă buletinul de analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1. în lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. c) vătămare corporală (art. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art.21. pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale. traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. care se deplasa regulamentar din sens opus. dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina celor 2 inculpaţi? Teste grilă 1.). 180 alin. celălalt mecanic ajutor la între prinderea de exploatare Metrou Bucureşti.). la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul. s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice. unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism. lăsând victima pe câmp. cu aceeaşi ocazie. fără a fi observat că persoana vătămată. b) lovire sau alte violenţe.].pen. după ce a consumat băuturi alcoolice. a plecat la locul unde o lăsase pe victimă. iar după câteva zile decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală. b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs. care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea semnalului sonor. 183 C. în urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer profesionist.pen. dar acestea au produs leziuni superficiale (excoriaţii.]. (2) C. 3. 4. echimoze. 181 C. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică. Ce se va reţine în sarcina inculpatului. a plecat în sat pentru a aduce haine uscate pentru victimă şi pentru a-şi schimba propriile haine ude. F va fi condamnat pentru infracţiunea de: a) omor (art. iar cu restul corpului în afară. fiind sub influenţa alcoolului. fapta poate constitui infracţiunea de: a) lovire sau alte violenţe [art. dar. c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată. după care au anunţat că se închid uşile. dar inculpatul a salvat-o de la moarte prin înec. a două persoane constituie: a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. Ce se va reţine în sarcina şoferului? 24. în conti nuare. unul mecanic. în urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătă marea corporală a victimei. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa. Victima a căzut într-un şanţ adânc de 2m. Când s-a trezit. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a pro dus victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. plăgi contuze). alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 de zile îngrijiri medicale. sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. 180 alin. c) vătămare corporală (art. căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale grave. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 23. producându-i o leziune profundă. V este examinată şi tratată superficial de medici. a adormit. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 22. tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. Transportată la spital.4 %o? 25. una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medi cale.).pen. b) lovire sau alte violenţe [art. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri. Lovirea intenţionată de către făptuitor.). 181 C. . 180 C.pen. 2. a rămas prinsă între uşi. o persoană a decedat. având ca urmare internarea în spital. cu laba piciorului stâng şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului. ducând cu el îmbrăcămintea necesară.

iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. o altă infrac ţiune contra vieţii sau integrităţii corporale. precum şi în produsul de concepţie. I. Variante Infracţiunea prezintă două variante tip în alin.Secţiunea a IlI-a. II. Subiectul activ poate fi orice persoană(chiar şi medicul specialist). Legătura de cauzalitate trebuie dovedită. Avortul Caracterizare generală a secţiunii Deşi există o secţiune cu acest titlu. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 2. de o persoană care nu e medic de specialitate. Urmarea imediată constă în oprirea evoluţiei sarcinii. integritatea corporală. (1) şi (2) şi două variante agravate în alin. Situaţia premisă este dată de existenţa sarcinii. 185 alin. VIII. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 3. viaţa femeii însărcinate şi libertatea de a duce la bun sfârşit o sarcină. în variantele de la alin. la varianta agravată de la alin. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică. în mod special la varianta agravată. IV. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii de provocare ilegală a avortului? . Subiecţii infracţiunii 1. (3) şi (4). Obiectul material este şi acesta complex. constând Fie în vătămarea corporală gravă. a) (fapta săvârşită în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate). şi praeterintenţiei. Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze înlr-una din împrejurările prevăzute la alin. (3). astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei infracţiuni. VI. VIL Formele infracţiunii Tentativa este posibilă şi se pedepseşte. 2. pentru existenţa infracţiunii în varianta tip de la art. III. Obiectul juridic este complex. 2. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe. dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate. eventual. care prevede decesul femeii însărcinate. la variantele tip. iar. Latura obiectivă Elementul material se realizează printr-o acţiune. V. (1) (în 1. sănătatea. (1) lit. (2) şi (3). Obiectul ocrotirii penale acestei infracţiuni. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii Prezintă relevanţă locul comiterii faptei. dar nu se poate reţine infracţiunea de provocare ilegală a avortului. ea nu cuprinde decât o singură infracţiune. intitulată „Provocarea ilegală a avortului". aceea de întrerupere a cursului sarcinii. IX. Este ocrotită prin intermediul afara instituţiilor medicale. constând în corpul femeii însărcinate. Consumarea are loc în momentul întreruperii efective a cursului sarcinii. Subiectul pasiv este doar femeia însărcinată. cu excepţia femeii însărcinate. fie în decesul femeii însărcinate. Sancţiuni Pedeapsa închisorii pentru variantele tip. Pentru varianta agravată există şi o urmare imediată secundară. se poate realiza. pe de o parte. urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie. Dacă femeia nu este însărcinată. pe de altă parte. este ocrotit produsul de concepţie. întrebări 1.

b) ucidere din culpă. în general. Subiectul activ nu este circumstanţial. în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale. nu prezintă relevanţă. reprezintă: a) omor deosebit de grav. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şi picioarele. ipoteză în care corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii. 2. . (2) C. Subiectul pasiv nu este. cum ar fi. Care este urmarea imediată a infracţiunii de provocare ilegală a avortului? Speţe 1. 1-a rugat pe inculpat să înceteze pentru că este însărcinată. de exemplu în cazul art.4. în ce constă elementul material al infracţiunii de provocare ilegală a avortului? 5. Subiecţii infracţiunii 1. cauzate de manoperele abortive. pentru a o ajuta să avorteze. Pot exista şi excepţii. Excepţie tace art. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina lui B? Capitolul II Infracţiuni contra libertăţii persoanei Caracterizare generală a capitolului I.pen. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30 de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a 4-a. B a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive.pen. ţipând. Locul şi timpul. unde subiectul activ trebuie să aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date. circumstanţiat. iar femeia a decis să păstreze copilul? 2. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită mano pere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni. pentru una din modalităţi. Obiectul material. Teste grilă 1. respectiv sănătatea şi viaţa persoanei. 192 alin. în cazul infracţiunii prevăzute de art. (2). de obicei. ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul: a) elementului material. 189. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii persoanei. III. Victima. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri pe toată suprafaţa corpului. dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui copil viu. când fapta este săvârşită în varianta agravată a supunerii la suferinţe. fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. iar la unele infracţiuni (lipsire de libertate în mod ilegal. c) avort urmat de moartea victimei. Participaţia în general este posibilă. II. 189 alin. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă. Obiectul ocrotirii penale 1. Deoarece obiectul juridic se referă la un drept subiectiv. însărcinată în 5 luni. în cazul violării de domiciliu [art. cu acordul acesteia. aceasta a născut un copil cu malformaţii. când victima trebuie să fie minoră. 196 (divulgarea secretului profesional). Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 3. Obiectul juridic. 189 alin. După o lună. Pot exista şi excepţii. în cazul infracţiunii prevăzute de art. c) situaţiei premisă. 2. de exemplu. violare de domiciliu) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună repre zintă element circumstanţial pentru o variantă agravată. Se poate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar. b) subiectului pasiv.j săvârşirea faptei în timpul nopţii reprezintă element circumstanţial. (2) şi (6) C. o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen. 2.

decesul victimei . pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială. de regulă. din materialitatea faptei. VI. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de liber tate în mod ilegal cu cea de viol? tate? 2. VIII.IV. Latura obiectivă Elementul material se realizează. în cazul infracţiunii de violare de domiciliu. dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate [alin. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de liber . dar cu rezoluţie infracţională distinctă. pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar variante tip. Explicaţii privind diferenţa între omor. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei). V. (6). poate în aceeaşi împrejurare. de regulă. violare de domiciliu. ucidere din culpă. de regulă. este necesară existenţa unui domiciliu în sensul legii penale. VII. iar în unele cazuri (art. şantaj. Sancţiuni Este prevăzută. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol. (l)-(4)] şi pentru infracţiunea de sclavie. nu de violenţele exercitate. unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav . unde forma de vinovăţie este praeterintenţia. pedeapsa închisorii. întrebări 1. Excepţia apare în cazul art. există variante agravate. decesul trebuie să fie determinat de lipsirea de libertate. de exemplu. IX. 193 şi art.în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată. Variante Pentru infracţiunile de lipsire de libertate. pătrunderea trebuie să se facă fără drept. directă sau indirectă. Legătura de cauzalitate rezultă. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de libertate urmată de moartea victimei Elementul material Vinovăţia cu privire la elementul material intenţie + Vinovăţia cu privire la urinarea imediată (moartea victimei) intenţie = Infracţiunea Exercitarea unor violenţe Exercitarea unor violenţe Lipsirea de libertate omor intenţie + culpă = intenţie + culpă = loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Lipsire de libertate urmată de moartea victimei Ucidere din culpă Exercitarea unor violenţe culpă + culpă = Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei. Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei aspecte. Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante. de regulă. violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin inacţiune. Infracţiunile se consumă în momentul producerii urmării imediate. Situaţia premisă Pentru existenţa infracţiunii de violare de domiciliu. La unele infracţiuni. 189 alin. sub forma intenţiei. printr-o acţiune. în unele cazuri (lipsirea de libertate. 196) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută.

Numitul L. iar din cauza temperaturii scăzute. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. conform expertizei medico-legale. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 5. Moartea s-a produs. în situaţia în care cele relevate în plângere se dovedesc a ii adevărate? 10. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? 6. astfel legat. au urcat victima cu forţa în auto furgoneta condusă de unul din ei şi au transportat-o contra voinţei ei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul. inculpatul. i-a legal mâinile şi picioarele cu o bucată de sfoară. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional? 12. însă victima a sărit din maşină şi şi-a fracturat braţul? 3. Când se consumă infracţiunea de şantaj? 10. Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu? 6. produs prin comprimarea toraco-abdominală. în locuinţă. Care este elementul material al infracţiunii de sclavie? 4.A. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care. care locuia şi ea în . după aproximativ o oră. 1-a dus în pivniţă unde. căreia i-au solicitat suma respectivă în schimbul eliberării victimei. în speţă. ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină. Ce se înţelege prin „muncă obligatorie"? 5. victima a încetat din viaţă. Ce trebuie să dispună Parchetul. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare? 8. la locuinţa unuia dintre ei. au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit. aceasta a intrat în şoc hipotermic şi a decedat? 7. Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violare a secretului corespondenţei? Speţe 1. a dus-o în afara oraşului şi a legat-o de un copac. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată? 9.3. fără acordul său. 1-a trântit pe patul din bucătărie şi. întrucât victima 1-a insultat pe inculpat. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată de aceasta. în urma loviturilor primite. Ce se va reţine în situaţia în care. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj? 2. în scopul de a săvârşi infracţiunea de viol. o persoană agresivă până la venirea organelor de poliţie? 4. unde au ţinut-o închisă timp de cinci zile. în speţă inculpaţii au luat partea vătămată într-un autoturism. victima a decedat. a obligat-o să se urce în autoturismul său. în urma unei neînţelegeri cu tatăl său. pentru ca aceasta să-şi poată lua lucrurile din locuinţă. Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate. imobilizându-1 prin apăsarea toracelui cu genunchiul. pentru a face o glumă. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj? 11. făptuitorul a închis-o pe sora sa minoră într-un beci timp de câteva ore. acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele în abdomen şi torace şi a abandonat-o. după care. inculpatul s-a întâlnit cu victima. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare? 9. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat. care i-au provocat rupturi ale organelor interne. De aceea. Care va fi încadrarea juridică? 8. unde au legat-o cu lanţuri la picioare de un par şi au sunat-o apoi pe soţia acesteia. soli citând sancţionarea proprietarului apartamentului în care locuieşte. în scopul imobili zării. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate. spunându-i că vor merge în oraşul Alexandria spre a se distra. în stare de inconştienţă. însă au dus-o în Bucureşti. care a pătruns în repetate rânduri. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet. silind-o să se prostitueze. Care este obiectul material ai infracţiunii de violare de domi ciliu? 7.

Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta in fracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal.) va fi reţinută în vari antă agravată atunci când este săvârşită: a) în timpul unei calamităţi.acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. c) tentativă la şantaj.): a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial. b) tâlhărie.pen. fără acordul acesteia.pen. 3. care lucrează în alimentaţia publică. 192 C. făptuitorul constrânge vic tima (V) să-i dea o sumă de bani. şi apoi refuză să o părăsească. c) de către o persoană mascată. c) divulgarea secretului profesional. b) în timpul unei calamităţi. b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenta domiciliului în sensul legii penale. are o boală contagioasă? Teste grilă 1. 5. La infracţiunea de şantaj (art. o va denunţa la poliţie pentru un furt săvârşit în urmă cu 3 luni? 15. 194 C. Prin aplicarea de violenţe fizice. Folosind aceste chei. inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate.000 lei. 2. Violarea de domiciliu (art. 192 C. Care va Fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatul pătrunde în locuinţa victimei. c) de o persoană mascată. . Violarea de domiciliu (art.): a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat. fără a efectua şi alte acte care să demonstreze că îşi pune în practică această ameninţare? 14. care fuseseră sesizate de un martor. c) este incriminată în forma tentativei. dacă nu îi va remite suma de 2. b) tentativa nu este posibilă. Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de divulgarea secretului profesional în situaţia în care medicul anunţă autorităţile despre faptul că un pacient al său. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. 6. A doua zi. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitive de interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica fideli tatea soţiei sale? 16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat partea vătămată că. în sarcina făptuito rului se va reţine: a) şantaj. 4. b) prin folosire de calităţi mincinoase. Ce se va reţine în sarcina sa? 11. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns în curtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate? 13. b) violarea secretului corespondenţei. la cerinţa expresă a victimei? 12. V este interceptată de organele de poliţie. deghizată sau travestită. deghizată sau travestită. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul a ameninţat victima cu un cuţit.pen. c) tentativa se pedepseşte.

de cele mai multe ori. elementul material diferă de la o infracţiune la alta: act sexual de orice natură (art. unde subiect activ poate fi doar o persoană de sex masculin. 197 şi art. unde subiectul activ este rudă în linie directă sau frate (soră) cu victima. printr-o acţiune. legătura de cauzalitate trebuie stabilită. ca de exemplu. 202). în cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat. calitatea de membru al familiei [la viol în varianta de la alin. integritatea corporală şi sănătatea persoanei. VIII. Există şi un obiect juridic secundar. Infracţiunile din această categorie pot fi comise doar cu intenţie. b1)]. Locul şi timpul prezintă relevanţă. la agravanta de la viol prevăzută în alin. VI. circumstanţial. la hărţuirea sexuală. La unele variante agravate există şi o urmare imediată adiacentă: de exemplu. în momentul realizării elementului material al infrac ţiunii. Urmarea imediatăconstă. Există însă şi excepţii: în cazul infrac ţiunii de seducţie. Capitolul m Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală Caracterizare generală a capitolului I. în funcţie de: sex (la seducţie subiectul pasiv este o persoană de sex feminin). întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale. Variante Seducţia. în toate cazurile. (3)]. acte de perversiune sexuală (art. raport sexual (art. 198). Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale. V. Legătura de cauzalitaterezultă. calitatea de rudă în linie directă. Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei fizice. la varian tele tip ale incriminărilor. precum şi la moralitatea vieţii sexuale. Latura subiectivă Vinovăţia. de regulă. în cazul violului urmat de moartea victimei). II. unde subiectul activ îndeplineşte o funcţie ce îi conferă autoritate sau influenţă asupra victimei. în cazul infracţiunii de hărţuire sexuală. de obicei. 203). Obiectul juridiceste reprezentat de relaţiile sociale referi toare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale a persoanei. Latura obiectivă Elementul materialse realizează. vârstă [Ui actul sexual cu un minor. 201). din realizarea elementului material. într-o încălcare a liber tăţii sexuale. Obiectul ocrotirii penale 1. Obiectul material. celelalte infracţiuni conţin variante agravate. elementul material nu are în mod direct conotaţie sexuală. In cazul unor variante agravate (viol urmat de moartea victimei). corpul persoanei. sau viaţa acesteia (în cazul unor variante agravate. MobDul şi scopul prezintă relevanţă nu VII. de regulă. la celelalte infrac ţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. incestul). 111. acte cu caracter obscen (art. 199 şi art. 2. Situaţia premisănu prezintă relevanţă. forma de vinovăţie este praeterintenţia. (2) lit. moment ce coincide cu lezarea libertăţii sexuale sau tulbu rarea moralei publice. se poate discuta de un obiect material secundar. nu . Consumarea are loc. Infracţiunile din acest titlu nu au obiect material. în cazul violului urmat de moartea victimei. în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală. Subiectul activnu este. urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate. frate sau soră (la incest). Formele infracplunilor Cu excepţia seducţiei şi a hărţuirii sexuale. Subiecţii infracţiunii 1. constând într-o ameninţare sau o constrân gere a victimei. Unele infracţiuni necesită o participaţie naturală (de exemplu. incestul şi hărţuirea sexuală sunt incriminate doar în varianta tip. Subiectul pasiveste uneori circumstanţiat.IV. în cazul infracţiunii de incest. Prin excepţie. 2. care nu se poate obiectiva într-o valoare materială.

Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care. Explicaţii privind diferenţa între omor. dacă unul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere. care locuia în aceeaşi casă? intenţie culpă + + culpă culpă = Notă: La violul urmat de moartea victimei. în legătură cu ipoteza incestului comis în condiţiile de la viol (RIL. se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. împotriva voinţei acesteia. încercând să vio leze victima. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală? 8. iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată? 3. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin constrân gere. având în vedere că victima. moartea trebuie să fie determinată de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului sexual. Care a fost soluţia adoptată de I. a căzut şi a încetat din viaţă.IX. Ce se va reţine în sarcina inculpatului. nu fusese înfiată de inculpat. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol? 6. întrebări 1.O5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a între ţine raport sexual. în legătură cu sensul expresiilor: „act sexual de orice natură" şi „acte de perversiune sexuală" (RIL. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală? Exercitarea unor violenţe Exercitarea unor violenţe Acte sexuale prin constrângere Exercitarea unor violenţe + + omor Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte Viol urmat de moartea victimei Ucidere din culpă Speţe 1. iar aceasta a decedat? 2. deci în imposibilitate de a se apăra. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual? 3. în scopul de a avea raport sexual cu aceasta. persoană suferindă de o atrofie musculară. prin constrângere.J. pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii. iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa? 4.2005)? 9.C. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii. decizia nr.C.2OO5)? 7. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol? 2.J. iar victima. decizia nr. cu bunica sa. Sancţiuni La infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este închisoarea alternativ cu amenda. inculpatul . a izbit-o cu capul de o piatră. majoră. III/23. n/23.05. Care este elementul material al infracţiunii de seducţie? 6. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 5. pentru a se apăra. Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie infracţională separată. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat. ucidere din culpă. s-a urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei.C. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de moartea victimei Elementul material Vinovăţia cu privire la elementul material intenţie intenţie Vinovăţia cu privire la urmarea imediată (moartea victimei) intenţie = culpă = Infracţiunea 4.C. Care a fost soluţia adoptată de I. dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie? 5.

Sunt şi excepţii. pentru ca fapta să nu poată fi descoperită. Infracţiunile din acest t i t l u au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii . Poate fi subiect pasiv persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune. 3. de regulă. indiferent de sex. Violarea victimei. cât şi de un imobil. ci şi posesia şi detenţia. spre exemplu. 175 lit. 4. Obiectul material este reprezentat fie doar de un bun mobil. 197 C. instigare. complicitate). III. Poate exista şi un obiect juridic secundar în cazul unor infracţiuni prin intermediul cărora sunt ocrotite şi alte valori: spre exemplu. c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.a sugrumat victima. Nu este ocrotit doar dreptul de proprietate. b) viol în concurs cu lipsire de libertate. Obiectul juridic. 197 alin. De exemplu: noaptea. circumstanţial. Subiecţii infracţiunii 1. Poate exista şi un obiect material secundar. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? Teste grilă 1. 2.pot constitui elemente circumstanţiale. . c) viol în varianta agravată. 197 alin. în principiu. care a decedat.): a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul. viaţa şi integritatea corporală.]. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni).) este în varianta agravată: a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra. Subiectul pasiv nu este circumstanţial. în cazul delapidării. conduc la reţinerea unor variante agravate. 5. în cazul infracţiunilor de tâlhărie şi piraterie. Violul (ari. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani. în cazul infracţiunii de furi şi a celei de tâlhărie. cum ar fi.pen. 197 C. fie doar de un bun imobil (tulburarea de posesie). reprezintă infracţiunea de: a) act sexual cu un minor. care în cazul infracţiunii de furt îmbracă forma unei infracţiuni distincte (art. fie atât de un bun mobil. reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art.pen. II. La infracţiunea de viol (art. (1) şi art. h) C. b) perversiune sexuală. 209). 175 lit.pen. locul public. atunci când acesta nu se opune. (3) C.]. în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie. 2. cum ar fi corpul persoanei. Subiectul activ nu este. Titlul III Infracţiuni contra patrimoniului Caracterizare generală a titlului I. Obiectul ocrotirii penale 1. urmată de uciderea acesteia. h) C. b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia.pen. imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de: a) viol. unde subiectul activ este dublu circumstanţial. c) viol. b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală.pen. b) infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. în cazul altor infracţiuni (distrugerea). abuz de încredere). c) subiectul activ poate fi orice persoană. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat [art. pot exista toate formele de participaţie penală (coautorat. 2. în cazul unor infracţiuni (furt. respectiv funcţionarul care are calitatea de gestionar sau administrator.

Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă? 3. iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii (distrugerea. cu excepţia unor acte pregătitoare realizate în vederea comiterii furtului calificat de produse petroliere.pen. iar în alte cazuri trebuie stabilită (de exemplu. 219) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. la infracţiunea de tâlhărie. Unele infracţiuni (tăinuire. în cazul infracţiunii de furt calificat? 5. trebuie să existe un raport juridic în baza căruia bunul este deţinut de făptuitor. 208-212. art. ca atare. distrugerea. însuşirea bunului găsit). de regulă. Variante în cazul majorităţii infracţiunilor (art. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă" şi „substanţă narcotică" în cazul infracţiunii de furt calificat? 6. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună". Care este obiectul material al infracţiunii de furt? 2. abuzul de încredere). 215. distrugerea din culpă. 217 şi art. (3). Situaţia premisă în cazul unor infracţiuni. „travestită"? 7. cu o singură excepţie. Latura subiectivă Vinovăţia sub forma intenţiei este necesară pentru existenţa tuturor infracţiunilor contra patrimoniului. „deghizată". art. In cazul abuzului de încredere. Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în impo sibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra? 8. Tentativa este posibilă (cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată şi. Sancţiuni Cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închisorii. 211. Momentul consumării infracţiunilor patrimoniale este diferit.). în general. art. pe lângă varianta tip. integrităţii corporale sau vieţii. 211 alin. 218. dimpotrivă. în funcţie de specificul fiecărei infracţiuni. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii de furt? 4. ce a avut ca urmare decesul victimei). la cea de distrugere). însuşirea bunului găsit. 215. actele preparatorii nu sunt sancţionate. în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie. La infracţiunea de tulburare de posesie este necesar să existe un bun imobil. întrebări 1. IX.pen. cum ar fi furtul sau tâlhăria. (3) C. în varianta agravată. însă multe din infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni (abuzul de încredere. într-o acţiune (luarea unui bun. art. V. pot avea un moment al epuizării. 212. Poate exista şi o urmare imediată secundară. abuz de încredere) prezintă doar variantă tip. art 2151. VI. art. este necesar să preexiste posesia sau detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie obiectul material al infracţiunii. înşelăciunea. 2151 C. . Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. art. în cazul unor variante agravate [art.] forma de vinovăţie este praeterintenţia. 212 alin. în producerea unui prejudiciu. inducerea în eroare etc). VIII. Latura obiectivă Elementul material constă. sunt prevăzute şi variante agravate. Care este accepţiunea noţiunii de „loc public" în cazul infrac ţiunii de furt calificat? VIL Formele infracţiunilor în cazul infracţiunilor contra patrimoniului. Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei (la infracţiunea de furt. constând în atingerile aduse sănătăţii. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată". distrugerea din culpă.FV. Urmarea imediată constă. în posesia subiectului pasiv.

) şi cea de distrugere calificată (art. 217 C. în ce constă elementul material al infracţiunii de delapidare? 27. conform practicii existente în cazul infracţiunii de furt calificat? 10. 59/1934. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie? 32. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiu nile de abuz de încredere. ■ 17.J. Care a fost soluţia adoptată de I. valori sau alte bunuri.pen. (RIL. . Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încredere? 20. 84 alin. comisă de administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari? (RIL. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încre dere? 21.J. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de transport în comun. decizia nr. echipa mente şi instalaţii de telecomunicaţii. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea bunului găsit? 29. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile. UI 2006). 218 C. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de tâlhărie? IX.9. linii. pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie? 15. 192 C. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? Speţe 1. unde erau depozitate mai multe bunuri. decizia nr. 13. 219)? 31. „folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase"? 11. Inculpatul a pătruns într-o casă de unde a sustras o casetă de bijuterii şi un telefon fix. în raport cu sustragerea bunului. cu privire la încadrarea juridică a faptei de însuşire. 2 din Legea nr. Care a fost soluţia adoptată de I. în legătură cu apli carea dispoziţiilor art. Definiţi noţiunile de „efracţie". raportat la art. pentru legitimare sau identificare? 12. 2 11 .C. „escaladare". prin smulgerea cablului prin care acesta era conectat.C.pen. 215 alin.pen.C. 210 C.pen. 25. decizia XXXI/2007).) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (art.C. IX /2OO5). gestiune frauduloasă şi delapidare? 26. (4) C. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării? 16. în momentul în care se pregătea să părăsească acea casă. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă'? 22. 111/2002). Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie? 19. în raport cu art.C.)? 14. Care a fost soluţia adoptată de I. pe care le gestionează sau adminis trează. Ce se va reţine în sarcina sa? 2. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune? 23. (RIL. Când trebuie exercitate violenţele.J.C. bunuri pe care le-a pus într-o geantă.J. Care a fost soluţia adoptată de I. decizia nr. 28.C. în ipoteza în care beneficiarul unui cec cunoaşte şi acceptă împrejurarea că respectivul cec nu are acoperirea necesară? (RIL.C. (1) pct. etc. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune? 24.pen. în legătură cu înca drarea juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri. cu privire la apli carea dispoziţiilor art. folosire sau traficare de bani. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere? 30.. Făptuitorul a pătruns printr-o gură de aerisire într-o boxă aflată la subsolul unui bloc. a fost reţinut de organele de poliţie.

a fost identificat. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care. 209 alin. Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor în vârstă de 13 ani sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate. Făptuitorul a solicitat victimei. a abandonat geanta şi a părăsit în grabă boxa. iar apoi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a pătruns pe poarta deschisă. în procesul penal. motiv pentru care a anunţat poliţia. toate aceste bunuri fiind găsite acolo. reprezintă infracţiune? Dacă dat care este încadrarea juridică? 12. i-a smuls ceasul de la mână? 15. întrucât acesta avea antecedente penale. Ce infracţiune va fi reţinută în sarcina inculpatului care a sustras bunuri dintr-un autoturism parcat pe un bulevard? 14. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina sa? 3. s-a deplasat cu el în satul vecin. La câteva ore după ce a sustras autoturismul. Ce încadrare juridică trebuie reţinută? 6. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea. Când se pregătea să părăsească boxa prin gura de aerisire. Organele judiciare au prelevat urmele papilare lăsate de făptuitor şi. să îi împrumute un minut telefonul mobil pentru a da un telefon de urgenţă. spunându-i că o va ţine drept garanţie. întrucât bunul i-a fost împrumutat de partea vătămată. Se poate reţine în cauză infracţiunea prevă zută de art. pe care nu o cunoştea. până când acesta îi va plăti sumele datorate pentru efectuarea unor munci agricole? 4. strâns într-o coadă.art. Inculpatul a pătruns într-un apartament de unde a sustras haine aparţinând unui bărbat. fără consimţământul acestuia. Care va fi încadrarea juridică? 11.A pus un radiocasetofon şi mai multe casete într-o geantă. un calcu lator şi o cafetieră. care avea părul lung. a sustras mai multe bunuri dintr-o curte şi şi-a asigurat scăparea prin grădină. pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate. inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut compo nentele acestuia. întrucât bunica sa se simte rău. care îl suspectează de furt. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el la munte. (1) Ut. Martorii au declarat că au văzut o tânără îmbrăcată într-un tricou negru şi în pantaloni. în loc să o restituie părţii vătămate. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a pătrunde într-un apartament de unde a sustras un televizor. a auzit un zgomot din direcţia uşii şi. pe care le-a transportat pe rând la autoturism? 7. unde a escaladat un gard pentru a părăsi curtea? . Ce se va reţine în sarcina sa? 8.pen. iară a-1 mişca din locul în care era parcat? 9. unde 1-a abandonat. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a luat o drujbă de la vecinul său. a săpat o groapă pe sub gard? 16. făptuitorul a fugit cu telefonul. crezând că este proprietarul. Proprietarul a venit la boxă abia peste 3 zile. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că o persoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. propunându-şi să-1 aducă în parcarea de unde îl luase după 3 zile. acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său. ci de un tânăr. pentru a dormi în interiorul acestuia. incul patul a susţinut că încadrarea juridică a faptei este aceea de abuz de încredere. de unde a sustras mai multe bunuri. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat încuietoarea unui autoturism. unei femei şi unui copil. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi. După ce a efectuat apelul telefonic. Făptuitorul a sustras un cal de pe câmp. inculpatul a aflat că este căutat de poliţie. Zgomotul auzit de făptuitor provenea însă de pe holul din scara blocului. în această situaţie. A fost identificat autorul furtului şi s-a constatat că acesta corespundea descrierii făcute de martori. pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani? 10. 208 . c) C.? 13. pe când părăsea în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. doar că în realitate nu era vorba de o tânără. a depus-o drept garanţie. până într-o comună învecinată. Ce se va reţine în sarcina acestuia? 5. profitând de faptul că aceasta se afla la pământ. când a constatat că cineva pătrunsese acolo şi pusese acele bunuri în geantă.

Mătuşa a sustras din bagajul nepotului suma de 200 de lei. în sarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie în concurs. a scos telefonul mobil din buzunar.. Care este infracţiunea ce se poate reţine în sarcina rnătuşii? 25. împrejurare în care şi-a însuşit respectivul bun. A trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinând firmei la care era angajat. Inculpatul. diverse obiecte şi sume de bani. Victima. Soţul a formulat o plângere prin care solicita condamnarea soţiei pentru infracţiunea prevăzută de art. inculpata a continuat să locuiască împreună cu fostul soţ. doi ciobani aflaţi cu oile la câmp. Ce va trebui să dispună Parchetul? 24. urmând ca apoi cei doi să împartă banii.17. Inculpaţii au lovit. care a sustras două pahare din hotelul unde era cazat? 27. Inculpaţii au pătruns prin efracţie în depozitul unei firme de telefonie şi au sustras 200 de metri de cablu telefonic. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina fiecăruia dintre cei doi? 31. dacă în troleibuz nu se afla niciun călător? 18. Aceasta a înstrăinat bunurile personale ale părţii vătămate. pentru a îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori. Agresată. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina inculpatului? 30. inculpata a solicitat încetarea proce sului penal pentru lipsa plângerii prealabile. pe când se afla. partea vătămată a plecat din restaurant. Inculpatul a urcat într-un troleibuz aliat pe traseu şi a sus tras un aparat de compostat. Fiind trimisă în judecată pentru infracţiunea de furt. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el? 19. Cum va fi încadrată fapta sa. muncitor într-o echipă de fierari betonişti. Este corectă soluţia? 32. Făptuitorul a smuls din mâna . încercând să sune la poliţie. aparţinând muncitorilor din ambele camere? 26. timp de aproximativ 6 luni. Pentru că fiul lor a suferit un accident. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 22. L-a înştiinţat despre acest lucru pe B şi au convenit ca B să simuleze un atac asupra lui A. având impresia că aceasta a injuriat-o. de a fi sustras într-o noapte. inculpaţii i-au lovit din nou pe ciobani. în care era cazată echipa din care făcea parte. pentru a dormi. fără acordul acesteia. Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de înmatriculare a unui autovehicul? 20. după sustragere. O firmă de transport avea în curtea unităţii un rezervor de 500 de litri de combustibil pentru alimentarea vehiculelor firmei. pentru a-şi asigura păstrarea oilor. într-una din acele încăperi. întrucât la momentul săvârşirii faptei era găzduită de partea vătămată. Soţii trăiau despărţiţi în fapt. pe care a şi lovit-o cu pumnii. parte vătămată în proces. Ce se va reţine în sarcina inculpatului. Ce trebuie să dispună instanţa? 28. a fost tolerat să doarmă alternativ. Ce se va reţine în sarcina lui B. 210 C. soţia a vândut mai multe bunuri mobile pentru a face rost de bani. Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat? 29. După plecarea sa. soţia ocupându-se de creşterea copilului minor. în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti. căruia sa-i aplice câteva lovituri şi să-i ia suma de bani. Partea vătămată a invitat acasă o prostituată. Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie în contradictoriu cu partea vătămată. în Bucureşti. Ce se poate reţine în sarcina inculpatei? 23. După ce a întreţinut relaţii sexuale. pe care i-a utilizat pentru tratamentul copilului. Ce infracţiune săvârşesc doi inculpaţi care pătrund în timpul nopţii în curtea unităţii şi sustrag 50 de litri de combustibil? 21. partea vătămată a adormit. furând mai multe oi. speriată.pen. cu ajutorul unor răngi. iar prostituata a sustras mai multe bunuri din casă. După desfacerea căsătoriei. inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pe masă. care urma să susţină examen la facultate. iMătuşa şi-a găzduit nepotul din provincie.

La 3 august. luându-le banii pe care îi aveau asupra lor? 37. repre zintă infracţiune? mobil şi i 1-a smuls din mână. Care este încadrarea juridică a faptei. Inculpaţii au pătruns într-o seră pentru a sustrage morcovi. Cei doi au convenit ca preţul să fie plătit în mai multe tranşe până la sfârşitul lunii iunie. Este corectă soluţia instanţei? 36. care fusese de curând recoltat şi depozitai pe câmp. Inculpatul s-a dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi a încărcat portbagajul maşinii cu porumb. Inculpatul a pătruns în curtea unei societăţi comerciale. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infrac ţiunea de tâlhărie. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată. doi poliţişti i-au făcut semn să oprească. inculpatul a ameninţat-o că nu îi va permite să plece. sărind gardul. de la executorul judecătoresc. şi a trecut printre ei. Se poate reţine în sarcina inculpatului săvârşirea unei tâlhării într-o locuinţă? 35. Z i-a rugat pe A şi B să conducă oile la stâna sa. la el acasă. acestea se află la o stână din satul vecin. motivând câ a existat o eroare cu privire la persoana agresată. primind în custodie. Z a pătruns în coliba ciobanului angajat de V şi. a accelerat. anumite bunuri pro prietatea persoanei vătămate. pe baza unui proces-verbal. fugind cu el. dacă nu îi dă ceasul şi inelul.victimei telefonul. Fapta inculpatului care. Inculpatul a pătruns prin efracţie într-o locuinţă cu intenţia de a sustrage bunuri. pentru a putea sustrage bunuri. au întâlnit o persoană pe care au început să o lovească crezând că este paznic. au ajuns la o stână şi au constatat că oile se află acolo. abandonându-1. A înmânat în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi i-a spus să facă ce vrea cu el Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului? 33. cei trei s-au deplasat în satul vecin. pe care o cunos cuse în acea zi. conducând autoturismul în direcţia celor doi. Care va fi încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat? 38. după o confruntare fizică cu aceasta. Inculpatul a pulverizat un spray lacrimogen însă. din informaţiile sale. întrucât nu plătise preţul. inculpatul le-a spus prietenilor săi A şi B că noaptea i-au fost sustrase oile şi că. Z a fost nevoit să restituie oile Iui V. să-i restituie oile lui V. cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor? 39. Cum va fi încadrată fapta inculpatului de a sustrage bunuri dintr-un magazin. de teamă să nu fie muşcat. Partea vătămată se afla în casă şi. de a se întoarce apoi şi de a-1 lovi pe poliţist cu o sticlă peste mâna în care avea pistolul. Instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat. întrucât asupra sa nu au fost exercitate violenţe fizice? 34. In momentul în care încerca să pără sească parcela. pentru a o împiedica să sune la poliţie. La 7 august. Unul dintre poliţişti a decedat a doua zi. Este corectă încadrarea juridică? 42. inculpatul a legat-o de un picior al unei mese. în timp ce el va avea o discuţie cu ciobanul. la o cafea. pentru a sustrage bunuri. dacă Z nu îşi îndeplineşte obligaţia. Acolo. A şi B au fost trimişi în judecată. în loc să încetinească sau să oprească autoturismul. până când aceasta le-a dezvăluit că şi ea venise pentru a fura morcovi. Ce ar trebui să dispună instanţa? 41. a fugit. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care a ameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare. Z. Noaptea. Z a cumpărat în luna februarie 100 de oi de la V. Inculpatul. având în vedere că partea vătămată nu şi-a scos un certificat medico-legal. motiv pentru care a fost urmărit şi somat de un . refuză să le restituie acesteia. accidentându-i grav. Inculpatul s-a apropiat de victima care vorbea la telefonul poliţist. Z le-a spus prietenilor săi că a cumpărat 100 de oi şi le-a şi arătat. moment în care a fost atacat de mai mulţi câini folosiţi la pază. celălalt a avut nevoie de 90 de zile de îngrijiri medicale. După ce i-a oferit o cafea şi partea vătămată a încercat să se retragă. cum acesta nu a avut efect. pentru a-1 împiedica pe acesta să se opună sustragerii oilor. urmând ca. în tot acest timp. împrejurare în care i-a rugat să îl ajute să le recupereze. i-a aplicat mai multe lovituri cu un par şi apoi l-a legat de un stâlp. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 40.

S-a constatat însă că D. Auto turismul a explodat. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia? 45. Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice. iar B i-a înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie împotriva inculpatului. B a intrat într-un restaurant. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto" un loz falsificat. pentru a avea grijă de oi. dar acest lucru nu se întâmplă şi Y completează cecul. fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă cumpără torului. Se poate reţine vreo faptă penală în sarcina ciobanului? 47. a fost răcit timp de două zile şi a rugat-o pe soţia sa să se ocupe de vânzare. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina lui B? 56. a refuzat să i-o înapoieze. V. menţionând că le va restitui la plata drepturilor salariale restante. Cel care ocupase în prealabil masa s-a întors şi 1-a întrebat pe B dacă nu a găsit un telefon.? 49. constată că nu există disponibil în cont şi apoi face plângere penală? 50. îl introduce la plată. Inculpatul i-a vândut lui B o vacă pe care o furase cu două zile în urmă. unde şi-a parcat autoturismul. ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare? 52. victima furtului şi-a recunoscut animalul. deşi ştia cui aparţine maşina. întrucât nu i se plătise salariul de două luni. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de două luni cât a păstorit turma. Ce ar trebui să decidă instanţa? 53. i-a dat inculpatului 100 lei pentru a-i înmâna fratelui său. Vecinul a decedat înainte de a fi restituit maşina. a protestat în faţa Ministerului Justiţiei. dar B a negat. Ce se poate reţine în sarcina lui X? Dar dacă X a lăsat un cec în alb drept garanţie . Inculpatul a venit la apartamentul lui V. iar pe altele le-a ascuns în magazie? 55. s-a aşezat la o masă pe care a găsit un telefon mobil. făptuitorul şi-a dat demisia şi a reţinut uneltele folosite în procesul muncii. dintre care pe unele le-a cheltuit. Un vânzător gestionar. 1-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. însă aceasta. şi i-a spus că este prietenul fratelui său. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îi restituie bunul. care îi fuseseră încredinţate de firmă. nu absolvise niciodată facultatea de medicină. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului? 48. D. nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria Craiova se tergiversa. pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat? 51. aterizând pe spaţiul verde din faţa ministe rului. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi de aproximativ 3 ani. pe care 1-a băgat în buzunar. Când s-a prezentat la bancă şi a introdus cecul la plată. că acesta a rămas fără benzină la o distanţă de 500m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentru benzină. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. După câteva zile. Partea vătămată a împrumutat vecinului său. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de a primi un telefon mobil pentru a-1 repara şi de a refuza să îl mai restituie? 44. pentru nunta fiicei sale. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia? 46. Y a constatat că nu exista acoperire în cont. Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X? . angajat la o unitate de comer cializare a fructelor. care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune. Nu s-au înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio persoană. pentru două săptămâni. fără să-i spună soţului. Y a formulat o plângere penală. în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă. spunând că ei nu i-a fost înmânat niciun bun. Cine poate fi tras la răspundere penală pentru lipsurile din gestiune? 54. Soţia şi-a însuşit sumele obţinute din vânzarea fructelor. V a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten la ea. maşter şi autorizaţii de funcţionare. X a cumpărat de la Y o cantitate mare de marfă şi i-a lăsat acestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţul stabilit de cei doi. Ce se poate reţine în sarcina lui D. înştiinţându-1 pe Y că nu are disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash. o maşină de tuns iarba. X. Ulterior. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garde robieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care s-a eliberat fisă. Proprietarul unei turme a angajat un cioban.43.

încadrarea juridică va reţine: a) două infracţiuni de furt. 7. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. Proprietarul a formulat plân gere penală împotriva lor. dar nu reuşeşte să treacă de paznic.57. instanţa supremă a decis că: a) fapta constituie infracţiunea de furt. Deşi proprietarul le-a pus în vedere să pără sească imobilul. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material: a) imobilele prin destinaţie. fiind prins ime diat după sustragere. 5. afirmând că i-o va restitui când va primi chiria. b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius). iar apoi. 8. Se poate reţine vreo infracţiune? 60. până a distrus-o. neprimind chiria de la partea vătă mată. b) fapta reprezintă infracţiunea de furt. c) bunul în cauză fusese pierdut. X a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului? Se poate reţine în sarcina sa vreo faptă penală? 59. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului. nu o atenţionează. iar fiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o ofe rise la acest preţ. dar ea nu a fost dusă până la capăt. iar ulterior îşi însuşeşte bunul respectiv. 2. b) o infracţiune de furt. fără consimţământul ei.pen. o bluză. 4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă: a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început. autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. reprezintă infracţiunea de: a) însuşirea bunului găsit (art. a luat un ciocan şi a lovit-o timp de 5 ore. aceştia au refuzat. deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără să-şi recupereze un bun depus pe bancheta din spate. c) fapta nu constituie furt. Fapta şoferului de taxi care. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când: a) bunul în cauză aparţine făptuitorului. i-a luat acesteia. Mai mulţi romi au ocupat o casă de vacanţă aflată la mar ginea unei păduri. b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile. . S şi-a scos din garaj maşina proprietate personală pe care o condusese fiul său. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. în baza acestei promisiuni. 216 C.). b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana vătămată. 6. deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100 lei. Prin infracţiunea de furt: a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. argumentând că. b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare. Mama 1-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun. c) o infracţiune de furt în formă continuată. deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără consimţământul posesorului său. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoi bicicleta. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur. c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil. Ce faptă penală se poate reţine în sarcina lui S? 58. c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). casa era părăsită. dăruindu-i unele bunuri furate? 61. Teste grilă 1. c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora. în cazul inculpatei care. la momentul când au ocupat-o. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar în sarcina fiului? 3. Nervos că fiul său avusese un accident.

18.E. 193 C. c) existenţa unui act translativ de proprietate. 209 alin. ( 1 ) lit.]. amenin ţând-o cu un cuţit. 13. b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ. . 211 C. dacă sustragerea are loc într-un taxi. b) de obicei. urmată de restituirea autoturismului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă. c) furt calificat [săvârşit într-un mijloc de transport în comun — art. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 14. 213 C.pen. iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă. Tâlhăria este o infracţiune: a) complexă. se va putea reţine: a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făp tuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie repre zintă: a) furt calificat.). c) abuz de încredere. 10. b) ameninţare (art. deţinut cu orice titlu. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.pen.].) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte: a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vola nul unui autoturism. 19. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este: a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. 16. nu servea ca mijloc de transport în comun. b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut. neavând niciun călător şi fiind oprit.pen). b) furt calificat.b) furt (art. c) simplă.pen. întrucât autobuzul. şi victima se conformează. 208 C. săvârşit într-un mijloc de transport în comun [art. b) nu reprezintă infracţiune. dar în care nu se află niciun cum părător. 9. a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. în cazul infracţiunii de tâlhărie: a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. ( l ) lit.pen.pen. c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie. c) furt simplu. b) însuşirea bunului găsit. f) C. un bilet la spectacol ctc). pe numele proprietarului. după o înţelegere prealabilă.). 209 alin. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă: a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public. 209 alin. însuşirea unui bun mobil al altuia. reprezintă: a) furt. f) C. 194 C. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor. b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de trans port în comun. c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plăti torului anumite servicii (o excursie. 11. c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial. e) C. în cazul în care doi făptuitori.). atacă victima. săvârşit în public [art. c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra.pen. unul săvârşind acte de violenţă. dacă bunul se afla într-o cameră de hotel. 17. c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public. 12. încadrarea juridică va fi: a) şantaj (art.]. 15. c) tâlhărie (art.): a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte. (1) lit. 211 C. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina. dacă fapta are loc într-un magazin deschis. b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat.C.pen. b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice.pen.

09. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals.2006. pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti. a fost condamnată inculpata S.20. Inculpata a negat săvârşirea faptei.11.M.2006 la zi. a observat-o pe partea vătămată G. până când poşeta pe care o avea pe umăr s-a deplasat către spate.. inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care a aplicat un spor de 6 luni. (1) Cod procedură penală. intenţionând să se îndepărteze de locul faptei. în timp ce aceasta se uita îndeaproape la vitrinele magazinelor. (2) C. a) Cod penal. c) abuz de încredere. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa con stituie infracţiunea de: a) furt. b) gestiune frauduloasă. 71 — art. 37 lit. atât în cursul urmăririi penale. 191 alin. b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei. pe care 1-a contopit în prezenta. în baza art. prima instanţa a reţinut că în data de 25. 24.pen. e) Cod penal. Inculpata a urmărit-o pe partea vătămată. 215 alin. în baza art. c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane.A. b) Cod penal. c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.A. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă" poate fi: a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică. cât şi cu ocazia audierii în faza cercetării judecătoreşti.G. 90/28.C.G.2006. La infracţiunea de înşelăciune (art. în baza art. 22. onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei. In baza art. după care a acoperit poşeta părţii vătămate cu sacoşa pe care o avea în mâna dreaptă.art. 346 alin. 64 lit. 350 alin. 23. care a fost restituit părţii vătămate în prezenţa martorei D. 61 Cod penal.pen. (1) . 208 alin. a luat act că partea vătămată G. Aici. nu s-a constituit parte civilă. la pedeapsa de 5 ani închisoare. b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals. Practică judiciară Prin sentinţa penală nr. Pentru a dispune astfel. inculpata S. (1) Cod procedură penală. după care a părăsit în grabă magazinul.M. profitând de aglomeraţie. Inculpata a fost imobilizată în momentele imediat următoare de organele ce poliţie care o supravegheaseră până în acest moment. a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25. a revocat liberarea condiţionată privind restul de 373 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. cu aplicarea art. a împins-o pe partea vătămată de mai multe ori. în final inculpata urmând să execute 5 ani şi 6 închisoare. uz de fals. care avea pe umăr o poşetă în al cărei buzunar exterior inculpata a observat că se afla un telefon mobil.F.2003 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. b) doar o sumă de bani. în timp ce se afla în Piaţa Amzei. 21. în baza art. a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpată. (1) Cod procedură penală. iar cu mâna stângă a sustras din buzunarul exterior telefonul mobil al acesteia. şi a urmat-o pe aceasta când a intrat într-un magazin de pantofi. 215 C. Inculpata a .01. s-a aşezat în spatele părţii vătămate şi. c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este: a) doar un bun mobil. A făcut aplicarea art. 88 Cod penal.. asupra inculpatei fiind găsit telefonul mobil. în dosarul nr. urmarea imediată constă: a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei. 2619/29. a obligat inculpata la 800 RON cheltuieli judiciare către stal.09. 33795/299/2006. în baza art. fără aceste ele mente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. 209 alin. b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat.).C. c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile. (1) lit. a) teza finală şi lit. fal sul privind identitatea etc).

F. inculpata afirmă că telefonul i-a fost dat de o persoană care nu fusese în magazin. pe care îl cunoştea din penitenciar.. instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. a fost condamnată la 3 ani închisoare.2001 a Judecătoriei Sector . pedeapsă în care s-a contopit restul rămas neexecutat de 357 zile închisoare. A susţinut inculpata că numitul B a fugit în momentul în care de ei s-au apropiat organele de poliţie. Condamnările anterioare nu şi-au îndeplinit scopul reeducativ. că nu a sustras telefonul mobil respectiv. în momentul când dorea să se îndrepte spre casă. Instanţa a reţinut în acelaşi sens şi declaraţiile părţii vătămate. Astfel. 1 Cod procedură penală poate fi realizată numai dând prioritate scopului eliminatoriu al pedepsei.p. 270/18.susţinut. întrucât din actele dosarului reiese că sustragerea bunului s-a realizat în interiorul magazinului. 1126/22.02. sub toate aspectele. 3312/6. Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei. deşi nu a observat momentul în care a fost comisă fapta. câl şi din oficiu. aspectul că a suferit numeroase condamnări pentru săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură (astfel cum reiese din fişa de cazier aflată la fila 32-33 din dosar). dovedind astfel o periculozitate sporită. criticând-o sub aspectul nelegalităţii si netemeiniciei. a fost condamnată la 1 an închisoare tot minoră fiind. Tribunalul a apreciat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente: Astfel. însă a fost oprită de organele de poliţie. prin sentinţa penală nr. fără să îi spună ce este cu acest telefon. Din această pedeapsă inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 357 zile. a văzut că organele de poliţie au luat de la inculpată un telefon mobil. prin sentinţa penală nr. intenţionând să iasă din piaţă şi să ajungă la staţia de metrou pentru a merge acasă. fără a primi vreun spor. Instanţa a mai reţinut că susţinerile inculpatei nu pot fi primite. pe care partea vătămată 1-a recunoscut ca fiind al său. a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei că. rezultă că aceasta a fost în repetate rânduri condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat după cum urmează: în perioada minoratului a fost internată la SSMR până la 18 ani prin sentinţa penală nr.12. Martora D. date în cursul urmăririi penale. circumstanţele personale ale acesteia. organele de poliţie consemnând în detaliu actele materiale prin care inculpata şi-a pus în aplicare rezoluţia infracţională. considerând că sporul aplicat de 6 luni închisoare nu se justifică.1995 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. poziţia constantă şi evident nesinceră a inculpatei. Instanţa a înlăturat apărările inculpatei. Declaraţiile părţii vătămate confirmă menţiunile procesului-verbal de constatare a infracţiunii.11. necoroborându-se cu materialul probator administrat în cauză. iar când s-a uitat a observat că în mână aceasta avea o sacoşă din plastic pe care o ţinea foarte aproape de poşeta sa.u. a mai fost condamnată la l an şi 6 luni închisoare tot în minorat. care au găsit asupra sa telefonul mobil şi au învinovăţit-o de furt. pedeapsă în care a fost contopit şi restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 117 zile. împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpata. potrivit art. Ulterior. cu care s-a întâlnit în faţa acestuia. 371 alin. pedeapsa de 5 ani închisoare care a fost stabilită pentru infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei. Inculpata a susţinut că s-a deplasai câţiva metri împreună cu numitul B. ca nesincere. în momentele următoare fiind întrebată de organele de poliţie dacă i s-a sustras vreun bun.1998 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti. condiţii în care apare ca evident că ocrotirea ordinii publice şi a valorilor sociale enumerate de art. Şi din această pedeapsă aplicată prin sentinţa penală 1776/15. care i-a dat să ţină în mană un telefon mobil. instanţa a constatat că în cuprinsul procesului-verba! de constatare a infracţiunii a fost reţinută şi descrisă întreaga activitate a inculpatei. ulterior. or. că a intrat în magazin pentru a proba o pereche de ghete după care. a fost condamnată la 3 ani închisoare tot pentru o infracţiune de furt calificat. 72 Cod penal. s-a întâlnit cu numitul B.1995 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti. din care rezultă că aceasta a simţit că este împinsă de persoana ce se afla în spatele său. urmările ce puteau fi produse. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate atât prin prisma criticilor formulate de apelanta-inculpată. în acest sens a evaluat modul concret în care a fost săvârşită fapta. fără însă a i se aplica vreun spor. din fişa de cazier a inculpatei aflată la fila 31 d.06. (2) Cod procedură penală.

385 15 pct. Farmacista a reuşit să se dezlege la câteva secunde de la fuga celor doi. Din fişa de cazier a lui A. . A şi B au pătruns într-o farmacie. cât şi prin prisma cazurilor de casare care.G. dar şi periculozitatea inculpatei. 2007. definitivă prin neapelare la 5 ianuarie 2004. b) Cod procedură penală a respins ca nefondat recursul şi conform art. conform art. Ultima condamnare a fost de 4 ani şi 6 luni închisoare. timp în care B încerca să deschidă casa de bani. Curtea a considerat că o reducere a cuantumului pedepsei nu ar fi de natură să asigure îndeplinirea scopurilor prevenţiei generale şi ale prevenţiei speciale. împotriva sentinţei penale şi a deciziei penale a formulat recurs inculpata.2003 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. conform dispoziţiilor art. Periculozitatea poate fi dedusă în special din antecedenţa penală a acesteia. 385 9 alin. în afara programului cu publicul. Inculpata a fost condamnată la 5 ani închisoare pentru că a fost surprinsă în flagrant în timp ce sustrăgea un telefon mobil din geanta părţii vătămate G. în interior au constatat însă prezenţa unei farmaciste. pe care au ameninţat-o cu un cuţit să spună cum se deschide casa de bani. (3) Cod procedură penală se pun în discuţie din oficiu. născut la 29 decembrie 1993. B. rezultă că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă sporita cu 6 luni. faptă ce în sine prezintă pericol social deosebit. A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 14 Cod procedură penală. cu intenţia de a sustrage bani. pentru întreaga activitate infracţională inculpatei stabilindu-i-se ca pedeapsă rezultantă aceea de 4 ani şi 6 luni închisoare. Curtea. la un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Prin sentinţa penală 1655/25. Inculpata a fost condamnată în repetate rânduri pentru fapte de aceeaşi natură. s-a declanşat alarma.4 Bucureşti inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest neexeculat de 315 zile închisoare. 1 lit. Din această expunere a antecedentelor penale ale inculpatei. care au fost constatate ca fiind concurente. aplicată prin sentinţa penală nr. precum şi faptul că anterioarele condamnări nu au condus la reeducarea acesteia. o periculozitate sporită. este chiar blândă faţă de perseverenţa infracţională a inculpatei şi specializarea acesteia în săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului. cei doi s-au speriat şi au fugit. ora 23:00. a constatat că recursul formulat este nefondat. De aceea. rezultă că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 192 alin. 385 9 pct. în vederea procurării unor sume de bani. nu este cunoscut cu antecedente penale. 112/2003 a judecătoriei J.06. din care s-a liberat condiţionat cu un rest de 373 zile închisoare. La aprecierea cuantumului pedepsei şi a modului de executare a acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere gravitatea faptei comise.C. De aceea. născut la 30 decembrie 1984. motiv pentru care A a imobilizat-o şi a legat-o cu o curea de un dulap. criticând cele două hotărâri ca netemeinice sub aspectul individualizării pedepsei şi solicitând redozarea acesteia. i s-a revocat liberarea condiţionată şi au fost contopite 2 pedepse de 3 ani închisoare fiecare. analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate. întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti. (2) Cod procedură penală a obligat-o pe inculpată la cheltuieli judiciare către stat. Exerciţiu La 14 ian. 90/20. Aceasta a refuzat.01. cu atât mai mult cu cât rezultă că inculpata este consumatoare de droguri.2002 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti inculpata a mai fost condamnată la 3 ani închisoare pentru furt calificat. în momentul în care B a încercat să forţeze încuietoarea casei de bani. ceea ce indică o specializare în comiterea unor astfel de infracţiuni. şi care este de natură să o determine să săvârşească infracţiuni de furt calificat.

(2) poate fi comisă şi din culpă. obiectul material constă în corpul persoanei). subiectul activ este custodele. iar unele din ele au şi un obiect juridic secundar. 241 C. II. jandarm ori militar. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. deoarece prin intermediul lor sunt ocrotite şi alte valori: libertatea. III. directă sau indirectă. 244 alin. iar în cazul de la art. timpul reprezintă un element circumstanţial. (5) subiectul pasiv poate fi doar un judecător. 241. are un caracter continuu. registre. iar în cazul agravantei de la alin. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (de exemplu. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu. executor judecătoresc. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. lovirea sau orice acte de violenţă. VI. circumstanţial. grade sau insigne militare se săvârşeşte în timp de război. De exemplu. organ de cercetare penală. 243 alin. de regulă. (3). 242 unde varianta din alin. expert. 242 alin. 239 alin. 242 C. 2.pen. VII. Latura subiectivă Vinovăţia. documente) sau o persoană care este reprezentantul autorităţii (de exemplu. Latura obiectivă Elementul material se realizează. (2) şi art. fiind vorba de infracţiuni comisive: manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României. în cazul infracţiunii prevăzute de art. Excepţie face art. etc. (2). de regulă. la ofensa adusă unor însemne. de regulă. Obiectul ocrotirii penale 1. ex re. celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuată. existând o variantă agravată. situaţia premisă este dată de existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat. Obiectul juridic. la ultraj. în cazul infracţiunii prevăzute de art. Subiecţii infracţiunii Subiectul activ nu este. V. integritatea fizică şi sănătatea persoanei (de exemplu. 242 alin. ameninţarea. (5). în situaţia în care purtarea tară drept de uniforme. Şi la infracţiunea prevăzută de art. Situaţia premisă Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. La infracţiunea de ultraj. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii în cazul infracţiunii prevăzute de art. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. Infracţiunea prevăzută de art.. dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei. procuror. vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă. poliţist. Legătura de cauzalitate rezultă. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind autoritatea. Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice. este funcţionarul public. IV. în cazul infracţiunii de ultraj). . printr-o acţiune.pen. 236. în cazul infracţiunii de ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe. 239 1 subiectul pasiv secundar este circumstanţial soţul sau o rudă apropiată a uneia din persoanele prevăzute în art. obiectul material constă în înscrisuri: dosare. Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată. Formele infracţiunilor Tenlativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor. (1) C. subiectul pasiv secundar este funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.pen.Titlul V Infracţiuni contra autorităţii Caracterizare generală a titlului l.

lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpa tului. Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun un telefon mobil de la partea vătămată.pen. încercând să scape. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? Speţe 1.VIII. (2). Sancţiuni De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare. în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului. a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce. cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 3. (2). Variante Cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. Care sunt însemnele României? 2. Ulterior inci dentului. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-1 urmeze la secţia de poliţie. dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? . 240. îl deţinea pe nedrept. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 4. cu întrebări 1. inculpaţii A şi B au intrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul. 243. art. VIII. (2) C. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 8. însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. între părţi. In sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultraj prevăzută de art. Ce se va reţine în sarcina acestuia. pe care o considerau nejustificat de mică. partea vătămată în cauză. art. celelalte infracţiuni din titlu prezintă şi variante agravate. 239. 2. Care sunt formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne distinctive? 6. 244] pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii. împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către Parchet. a fost calificată ca fiind infracţiune de ultraj prevăzută de art. la 7 august 2006. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 4. (1). dacă a avut o atitudine ofensatoare şi 1-a ameninţat pe agentul de poliţie? 6. dar la unele infracţiuni [art. Este corectă încadrarea juridică? 7. cu un baston confecţionat din textolit. Este corectă încadrarea juridică? 5. întâlnind pe partea vătămată. pe motiv că acesta semnalase poliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos din pădure. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat să silească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident. faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale. inculpatul stăruind să-1 restituie. 239 alin. în legătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut nicio legătură. care erau vecini. Care este obiectul material ai infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 7. agent de poliţie de poliţie. art. Instanţa a reţinut că. care are doar variantă tip. în legătură cu indemnizaţia lor de con silieri. 242 alin. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sus tragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului. cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale de serviciu. peste mână. 241alin. pe care cealaltă parte. In ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 5.

c) fals intelectual. pe care le-a prezentat băncii. 6. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei socie tăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri. c) orice persoană. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limi tată. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. după care a depus cererea la primărie.pen. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. c) uz de fals. Se poate reţine vreo infracţiune. fiind surprins de poliţie sustrâgând bunuri. b) doar un înscris sub semnătură privată. pe lângă cea de furt calificat. b) fals privind identitatea. c) orice persoană. cerere în care afirma că defunctul nu are alţi moştenitori. expertul sau interpretul. pentru a acoperi lipsuri din gestiune? 13. în cazul infracţiunii de „fals intelectual": a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului. b) fals în înscrisuri sub semnătură privată. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale. în concurs cu uz de fals. atât în numele său. c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.8. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unui t i t l u de proprietate. b) esle necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de: a) fals în declaraţii. însă a indicat în mod corect numele său? 9. 4. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenul de drept penal? 2. 7. pentru a justifica destinaţia unui împrumut. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt. prin ştersături şi adăugiri. 5. b) persoana care face în public declaraţii calomnioase. 3. constituie: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată. în sarcina inculpatului care. . deşi cunoştea că există moştenitori? 14. 288 C. b) doar funcţionarul public. cât şi în numele soţiei sale de care era despărţit în fapt. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii" este: a) martorul. b) alterarea priveşte conţinutul actului. Teste grilă 1. acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 12.): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi: a) doar un înscris oficial. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale. capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă. c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată. şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 10. a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri oficiale" poate fi: a) orice funcţionar.

) prin uciderea victimei. a chemat poliţia.07.)? 2. a fost reţinut şi pe numele său s-a emis un mandat de arestare pe data de 21.pen.2008.Exerciţiu La 20. T.. încercuiţi varianta corectă .4 puncte 1.) şi vătămarea corporală gravă (art.2008. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . folosind un contract de vânzare-cumpărare fals al unei case şi un act de identitate fals. b) infracţiunea de atentat în concurs ideal cu cea de omor.07. la biroul notarial X. 181 C.pen. 1 I. Subiecte de examen Subiectul nr. în ce constă este elementul material şi condiţia ataşată acestuia. întocmiţi dispozitivul hotărârii pronunţate la 15 iunie 2009. având suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor lui T.12.. Care este obiectul juridic şi care este obiectul material la infracţiunea de trădare (art. 155 C. dar mai înainte de a-1 oferi părţilor pentru a-1 semna. 160 C. 182 C.2.2008.pen. c) doar infracţiunea de atentat deoarece aceasta absoarbe omorul. în cazul comiterii unei infracţiuni de atentat (art. T.5 'ntncte p 1. Notarul a redactat actul de vânzare-cumpărare.) din punctul de vedere al laturii obiective? 3.pen. Inculpatul a fost pus în libertate la 15. a încercat să vândă imobilul lui C. se va reţine: a) infracţiunea de atentat în concurs real cu cea de omor. la infracţiunea de viol? II. Cine nu poate avea calitatea de subiect activ Ia infracţ: îunea de avort? 4. în ce constă distincţia între vătămarea corporală (art. .

Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şi atribui fără drept calitatea de detectiv particular. după care 1-a lovit cu o sacoşă în cap. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a soli cita spre control certificatele de producător ale mai multor per soane. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe. 244 C. obţinând astfel mai multe sume de bani drept taxe? 12. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv.motivarea că încadrarea juridică este greşită. între altele. b) de rezultat. Teste grilă 1.pen. cărora le-a spus că este funcţionar la primărie.pen. patrulând împreună cu un coleg al său.pen.). reprezintă infracţiune de: a) ultraj. c) lovire sau alte violenţe.) în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în formă agravată Jart. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru (art. Ce va decide instanţa superioară în grad? 8.). Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustrage mărfuri dintr-un vagon. 208 C. (2) C. c) complexă. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. după ce a sustras un bun. 244 alin. pentru că ar fi trebui să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asi gura scăparea. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. c) furt (art.) are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. se afla în timpul servi ciului. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. b) furt (art. 208 C.]. acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. deşi nu era preot. după distrugerea în prealabil a sigiliului aplicat pe uşa acestuia? 3. 2. soacra părţii vătămate. 242 C. 145 C. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune: a) de pericol. Inculpatul a fost condamnat.. . Partea vătămată Z. de drept public sau privat. 4. c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. Este corectă soluţia? 10.pen. registru. 1-a insultat pe Z.pen. Ce va decide instanţa? 11. Inculpata S. 5. b) sustragerea ori distrugerea unui dosar. pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale şi port nelegal de semne distinctive pentru că oficia slujbe religioase.pen. ce întruneşte ele mentele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S? 9. poliţist comunitar. document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la care se referă art.

la infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă. dar sunt şi infracţiuni la caxe rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări .pen. în cazul acestei infracţiuni. 248 C. între funcţionar şi persoana care realizează un folos material de pe urma activităţii acestuia.). IV. la infracţiunea prevăzută de art. calificat: funcţio narul sau funcţionarul public.). Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul. când purtarea abuzivă constă în exercitarea de violenţe (corpul persoanei). V. cu o singură excepţie. Cele mai multe infracţiuni din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol. Urmarea imediată. Subiecţii infracţiunii 1. Capitolul I Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul Caracterizare generală a capitolului I. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. 250 C.). de exemplu în cazul infracţiunii prevă zute de art. constând în aceea că fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. în cazul celor cu subiect activ circumstanţial coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ.în cazul art. Titlul VI Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege Acest titlu este format din patru capitole: Capitolul I: Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Capitolul II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei. în cazul conflictului de interese (art. ci poate fi orice persoană.pen.. respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazul infracţiunilor prevăzute de art.pen.pen. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele. 252 C. există o cerinţă esenţiala ataşată elementului material. în general. cu precizarea că.pen. Obiectul juridic. 252 C. Obiectul material. prin care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. 2. 246.pen. Capitolul III: Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate. Se va face câte o caracterizare generală a infracţiunilor cuprinse în fiecare din primele două capitole. fie din relaţiile privind ocrotirea demnităţii.pen. (documentul ce constituie secret de stat) sau 1. 247 C. se poate vorbi şi de un obiect juridic secun dar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului (spre exemplu. Capitolul IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de Lege. II. Situaţia premisă constă în preexistenta unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt protejate şi alte valori. La infracţiunea prevăzută de art. de cele mai multe ori. Subiectul activ este. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune. art. pentru una dintre modalităţi. 253' C. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent). existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp de cinci ani. libertăţii. 250 C. aceste infracţiuni nu au obiect material. Există şi excepţii.). Obiectul ocrotirii penale juridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribu ţiilor de serviciu. Prin excepţie. 2. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect IU. integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei (art. subiectul activ nu este circumstanţial. în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale ori de muncă.

IX. 249 alin. 248. este prevăzută pedeapsa închisorii. Tentativa nu este posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. art.însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care se referă art. (1) şi art. şi o variantă atenuată.). consumarea are loc în momentul realizării elementului material. art. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 11.pen. 256 şi art. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice? 4. 253 1.)? 8. religie. Mobilul şi scopul. în ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau aîte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7. VI.pen. 252 C. Multe dintre aceste infracţiuni pot fi cornişe în formă continuată. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 9. 169 C. ura sau desconsiderarea pe motiv de sex.pen. 252 C. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păs trarea secretului de stat (art.pen. pe lângă o variantă tip.. pentru cele de rezultat. 246-250 există. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută. directă sau indirectă. în cazul infracţiunilor prevăzute de art. în ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de primire de foloase necuvenite? 12. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol).. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5. VII. 248'. 257 prezintă doar variantă tip. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. 145 C. întrebări 1.pen. 252.pen. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Vffl. după caz. Existenţa infracţiunii prevăzute de art. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din capitol. La infracţiunile prevăzute de art. în baza căruia acţionează făptuitorul. La infracţiunile prevăzute de art. Sancţiuni De regulă. Variante Infracţiunile prevăzute de art. consumarea are loc. este condiţionată de un mobil special. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu prin îngrădirea unor drepturi? 3. în ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 10. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor? 2. forma de vinovăţie este culpa. dar nu se sancţionează. în forma intenţiei. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 14. naţionalitate etc. . 249 C. art. în momentul producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 13. Celelalte infracţiuni prezintă şi variante agravate. (2) şi (3) C.pen. art. sau o pagubă patrimoniului acesteia (art. La infracţiunile de pericol. 247 C. (1). Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6.) şi cea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului (art. 249 şi art. în genera].. atunci când subiectul activ este un funcţionar. 250 alin.

reţinându-se faptul că a pretins şi primit de la un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contract drept onorariu? Ce va decide instanţa? 6. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa? Teste grilă 1. Inculpatul. a fost trimis în judecată pentru infrac ţiunea de luare de mită. ori unei alte unităţi din cele la care se referă art.Speţe 1. 2. director de bancă. 3. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani. în cursul cercetărilor. pentru a fi cercetat într-o cauză aflată în curs de urmărire penală? 3. (2) C. avocat. 180 C. o pagubă mai mare de 200.pen. în scopul acordării unui credit.pen.pen. .000 lei. c) atât cu intenţie. 249 C. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. cât şi din culpă.D. deoarece 1-a mituit pe paznic. de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinat cu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lor prin dare în plată. cu moti vaţia că foloasele promise au fost date ulterior în rate? 5. 145 C. Este corectă reţinerea art. Inculpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale. Poate fi reţinută această apărare? 9. în urma cercetărilor efectuate.000 lei. a pretins sume de bani unui client. 145 C. întrucât nu s-a prezentat la chemările anterioare. întrucât a denunţat fapta. sau o pagubă patrimoniului acesteia mai mare de 100. b) numai cu intenţie.pen. Inculpatul.pen.) se săvârşeşte: a) numai din culpă. pentru a nu interveni. în cazul infracţiunii de luare de mită (art.000. La dala de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. Cum poate fi calificată juridic fapta şefului postului de poliţie de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane. membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii. Neglijenţa în serviciu (art. b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. pentru a-i elibera o adeverinţă? 7. în sarcina incul patului condamnat pentru infracţiunea de luare de mită.pen.). în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 4. cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 150 de milioane lei s-au prescris? 2. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor. 4. ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 41 alin. 254 C. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă: a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat. pentru care respectivul client îndeplinea condiţiile necesare.. b) se cauzează un prejudiciu mai mic de 100. lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 8. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie cu bomboane. acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia. c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare coqiorală şi vătămare corporală gravă.) folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat. de a nu-şi îndeplini timp de peste un an această obligaţie.

art.pen. 2671 C. 2. reprezentat prin înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor. Obiectul ocrotirii penale 1. art. 255 C.b) poate consta într-un împrumut. Când sunt apărate şi alte valori. La unele infracţiuni. 254 C. judecătorul.). sau interpret pentru infracţiunea prevăzută de art.pen. obiectul material poate consta în corpul persoanei (de exemplu. 5. art. 271. Infracţiunea pre văzută de art. constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice. 266. b) promisiunea sau oferirea de bani. 271 C. 2671 C.pen. 261. funcţionarul public pentru art. subiectul activ trebuie să fie calificai: martor. 267. Obiectul juridic. 260.. 267 1 C.) poate consta în: a) darea de bani ori alte foloase. în general. 269 C.). circumstanţial. Obiectul material. Constrângerea rnituitoruîui de către cel care a luat mită de a săvârşi această fapta este: a) o cauză de nepedepsire. Subiectul activ nu este. art.pen. 260 C. există şi un obiect juridic secundar.pen. 261'. buna funcţionare a acesteia. aceste infracţiuni nu au obiect material. c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pen tru cel mituit. c) se poate săvârşi fie anterior.pen. fie ulterior efectuării sau neefec tuării actului de serviciu. . art.pen. art. art. c) o cauză de reducere a pedepsei. 263 C. 267. 266.) sau libertăţii persoanei (art.pen. are totdeauna obiect material. persoană aflată în stare de reţinere sau deţinere pentru art. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei. precum viaţa sau integri tatea fizică a persoanei. art. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Capitolul II Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei Caracterizare generală a capitolului I. expert. Subiecţii infracţiunii 1. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost pusă în pericol. La infracţiunea de dare de mită (art. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. sănă tăţii (art. art. Elementul material al infracţiunii de luare de mită (art. II.pen. 260.). 259 şi art. de regulă.pen.) elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. 259. 2.. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţele tulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art. art. 7. fi. întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori. c) acceptarea promisiunii unor foloase. 272 C. sau alt organ de jurisdicţie. art.

VI. 272' Cpen. de regulă. 270 alin. 263. existenţa stării de reţinere sau deţinere pentru art. art. Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă? 6.). 265 Cpen. Sancţiuni De regulă. Legătura de cauzalitate. art. ca de exemplu: existenţa unei cauze civile. este prevăzută pedeapsa închisorii. art. 2611. 260 alin. art. La unele infracţiuni. 270 Cpen. IV. iar în unele cazuri există variante agravate (art. 262 alin. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicare a participării în proces? . Infracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca forma tentativei. legătura de cauzalitate rezultă implicit. se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar (art. 261. art. (1). Situaţia premisă Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă. art. (2).procurorul sau un organ de cercetare penală. 261 şi art. art. 260 alin. în ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5. sau de reducere a pedepsei [art. 263. (3). art. art. Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată. III. 267. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. 266. Cele mai multe incriminări din capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi. în cazul infracţiunii prevăzute de art. Latura obiectivă Elementul material constă. 259 alin.). 269. raportul dintre elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul anterior) trebuie stabilit. art. art. fapta are ca resort „un motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea". 262. art. art. 271). întrebări 1. într-o acţiune. (3)J. 261'. dar poate consta şi în inacţiuni (art. Cine poale fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie minci noasă? 4. cu o singură excepţie: în cazul uneia dintre modalităţile torturii. 272'). 265. Uroiarea imediată principală constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei. art. art. tortura care a avut ca urmare moartea victimei). art. 266 este continuă. 269. alături de urmarea imediată principală. 2671. 267. Există şi infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie. (1). 268. poliţist sau jandarm. penale sau disciplinare în cazul art. art. 265). 267\ art. 267'C. De regulă. VIL Formele infracţiunilor Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de art. La unele infracţiuni.]. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase"? 2. VI. altele au câte o variantă asimilată (art. forma de vinovăţie pentru aceste infracţiuni este intenţia. 270. cât şi în culpă (art. în cazul în care existenţa faptei este condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu. Infracţiunea prevăzută de ari. art. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii de denunţare calomnioasă? 3. V. 262. 259. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. 263. (3) Cpen. VIII. 260. în consecinţă. art. (2). art. Latura subiectivă Vinovăţia. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. directă sau indirectă. Variante Unele infracţiuni au doar variantă tip (art.pen. 272). (3). în cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire [art.

pen.) şi cea de nedenunţare Om. în ce constă diferenţa între următoarele două infracţiuni: omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare şi omisiunea sesi zării organelor judiciare? 12. spunând că nu corespunde adevărului.F. 262 C. 272 C. a condus un autoturism fără a poseda permis de con ducere. martorul B. 267 C.? 4. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sau ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune. că inculpata a împiedicat-o pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie. reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor. Este corectă încadrarea juridică? 5. în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie. deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine decla raţii întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual. fără a folosi violenţe sau ameninţări. în fapt. Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni (art. inculpatul a inototolit-o şi a rupt-o. S-a reţinut în fapt că.7. Inculpatul P. pentru a-1 determina să recunoască săvârşirea unui furt. Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de purtare abuzivă? 16. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă. în ce constă elementul materia! al infracţiunii de reţinere sau distrugere de înscrisuri (art. fiind cercetat penal. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infrac torului şi cea de tăinuire? 11. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omi siunea sesizării organelor judiciare? 9. Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.pen. în cadrul audierilor. şi pe cea de sustragere sau distrugere de înscrisuri. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14. în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Inculpatul s-a apărat. Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 19. prevăzută de art. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului. S-a reţinut. calitatea de martor şi.)? 18. în ce constă elementul material al infracţiunii de nerespeclarea hotărârilor judecătoreşti? 21. arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. în sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni.pen. în această calitate.pen. S. i 70 C.F. întrucât iniţial a avut în dosar.A. pe lângă infrac ţiunea de tâlhărie. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură? 15.pen.) şi cea de represiune nedreaptă (art. în ce constă elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17. Este corectă încadrarea juridică? 2. Este corectă soluţia? 3. Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea infractorului? 10.C. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B. în ce constă elementul material a! infracţiunii de arestare nelegală şi cercetare abuzivă? 13. arătând că în reali tate el a condus autoturismul la acea dală. a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului.)? Speţe 1. Cine poate ft subiect activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20. Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la rele tratamente (art. 242 C. Ce ar trebui să decidă instanţa? .)? 8. 268 C. în momentul în care i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată. anterior extinderii penale.pen. iar pe executorul judecătoresc 1-a împiedicat să pună în executare această hotărâre.

pen. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art.) învi nuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana ia o sancţi une disciplinară. 76 C. încercarea de a determina o persoană. iar în sarcina celei de a doua. c) atât cu intenţie. în toate cauzele. în sarcina primei inculpate s~a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii. 6. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă" este: a) doar martorul. 259 C. b) martorul sau persoana care încearcă să-1 determine pe martor să dea declaraţii mincinoase. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea incul patului sau. c) martorul. Sunt corecte încadrările juridice? Teste grilă 1. 5. Infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune.. b) numai din culpă. a judecăţii sau a executării pedepsei. înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase.pen.pen. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor repre zintă: a) instigare la mărturie mincinoasă. 7. c) complicitate la acea infracţiune. b) tăinuire. pentru zădărnicirea urmăririi penale. expertul sau interpretul. c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. în cazul „denunţării calomnioase" (art. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. 4. b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea de claraţii mincinoase. 263 C. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni. b) reducere a pedepsei conform art. cât şi din culpă. b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. una dintre inculpate s-a declarat unică moştenitoare.6. 2. . Ajutorul dat făptuitorului. deşi ştia că decedata mai avusese o nepoată aflată în străinătate. iar cealaltă a declarat că a fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. prin corupere. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. 3. c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei. reprezintă o cauză de: a) impunitate. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. infracţiunea de mărturie mincinoasă.

In principiu.pen. Subiectul activ nu este. Urmarea imediată constă. Subiecţii infracţiunii 1. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. titlul de valoare. directă sau indirectă. cum ar fi. în cazul infracţiunii de fals intelectual. într-o acţiune de falsifycare. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile. latura subiectivă conţine o cerinţă . de regulă. dacă fapta se comite în timp de război. instrumente de autentificare. într-o stare de pericol pentru încrederea publică. Latura subiectivă Vinovăţia. ObiectuJ material. din materialitatea faptei. înscris) reprezintă doar produsul infracţiunii de falsificare. ci şi produsul acesteia. în cazul art. spre exemplu: preexistenta unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice.Falsuri în înscrisuri. 2. Capitolul II . circumstanţiat. urmarea constă în producerea de pagube materiale. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. în modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări). de cele mai multe ori. VI. 2. de regulă. la falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii. Prin excepţie. timbre sau alte valori. de regulă. a înscrisului etc. înscrisul etc. I. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind încrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori mate riale (monede. Legătura de cauzalitate rezultă. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia care a emis moneda. Latura obiectivă Elementul material constă. fie aptitudinea de a certifica (proba) o stare de fapt. Obiectul ocrotirii penale 1.Titlul VII Infracţiuni de fals Caracterizare generală a titlului Acest titlu cuprinde trei capitole: Capitolul I . Prin excepţie. monedă etc. în cazul falsificării prin alte rare entitatea falsificată (înscris. care să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare). Există şi excepţii: spre exemplu. V. 285 C. III. deci poate fi orice persoană.) constituie nu numai obiect material al infracţiunii.Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare. II.) care au fie o semnificaţie oficială determinată. IY. în cazul fal surilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea (plăsmuirea) şi alterarea (modificarea). înscrisuri etc. timbre. titlu de valoare. în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale.. Situaţia premisă Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o situaţie premisă. subiectul activ este funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. în cazul falsului prin folosirea emblemei Crucii Roşii raportul între elementul material şi pagubele produse trebuie dovedit. a titlului de valoare falsificat. Capitolul III . obiectul material al infrac ţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorile ocrotite de lege împotriva falsificării.Falsificarea de monede. nu şi obiectul material al acesteia. cu o singură excepţie: în cazul falsului prin folosirea emblemei Crucii Roşii există o variantă agravată. de regulă. elementul material poate consta într-o inacţiune (Ia falsul intelectual. Subiect pasiv secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul monedei. Prin excepţie.

Variante Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip. în faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă. 283. 286. Ce se poate reţine în sarcina lui X? 2. art.) în varianta falsificare de cecuri şi infrac ţiunea de înşelăciune prin cecuri [art. art. în mod intenţionat. Ce ar trebui să decidă instanţa? întrebări 1. 282. art. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane.pen. In ce constă elementul material al infracţiunii de fals material 3. art. pe care lipise propria fotografie? 6. 289. art. art. 5. Formele infracţiunilor Actele preparatorii nu sunt incriminate. art. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de fals intelectual. dar sunt şi infracţiuni care au variante agravate (art. Tentativa este posibilă şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art. VII. în cadrul unui schimb de valută. art. în mod nereal. 288. le-a pus în circulaţie? 3. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care. Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta caracterul de infracţiune continuată.]? în înscrisuri oficiale? 2. remite celeilalte persoane. în momentul în care Y a introdus fila cec la plată. a constatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec era contrafăcută. art. 292. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe 1. art. (4) C. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 5.pen. Expertul tehnic. Care este diferenţa dintre infracţiunea de falsificare de monedă (art. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? . 291. de regulă.? 6. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat aces tuia o filă cec. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote falsificate? 4. 285. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia. 282 C. dându-şi seama că sunt false.pen. desemnat să întocmească un raport de exper tiză într-o cauză civilă. falsificate. 282. Consumarea are loc. 292 C. pentru a fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de art. art. art. 287. 282 alin. că o anumită persoană este salariat al băncii.).esenţială. VIII. 290) nu este posibilă sau nu este incriminată în cazul altora (art. Deţinerea de monede sau valori falsificate [art. 294 C. Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta. dată de existenţa unui scop special (fabricarea ori deţinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsifycarea valorilor sau titlurilor). (2)] constituie o infracţiune continuă. fiind vorba despre infracţiuni de pericol. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care. 215 alin. deşi ştia care este adevărul? 7. a întocmit greşit raportul din punct de vedere tehnic. 288. Sancţiuni Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închisorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda.pen. IX. în momentul producerii elementului material. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari. 293. 294). contra unei sume în lei.

c) (asupra soţului sau unei rude apropiate) cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art. pentru fiecare făptuitor. 197 alin. 175 lit.pen. 6. (1) lit.] în concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate (art.]: a) implică doar o chibzuire anterioară asupra faptei.2. b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care Je împrumutase părţii vătămate. b) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 192 C. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. Infracţiunea de vătămare corporală gravă (art. c) de către o persoană mascată.). b) vătămare corporală gravă (art.pen.pen. prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public).] pentru fiecare făptuitor. c) omor calificat. cu ajutorul unui somnifer.pen. două persoane au fiecare raport sexual cu aceeaşi victimă. b) implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a infracţiunii.asupra soţului sau unei rude apropiate. d) C. 3. iar aceasta din urmă locuieşte împreună cu autorul faptei.. sprijinindu-se reciproc (prin imobilizarea victimei). fapt ce duce la decesul victimei reprezintă: a) infracţiunea de omor calificat. este săvârşită infracţiunea de: a) omor simplu cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art. calificarea corectă a faptei este: a) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 175 lit. (2) lit. 182 C. Conform soluţiei pronunţate de către I.C. 174 C. ( l ) lit. b) infracţiunea de omor calificat [art.). c) lovire sau alte violenţe [art.pen. 197 alin. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.pen. 181 C.). 175 lit. (2) lit. a) C. b) C. inculpatul profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra [art.pen. 75 alin. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime.pen. c) câte două infracţiuni de viol în variantă agravată [art. 175 lit. 197 alin. 10. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art.] pentru fiecare făptuitor. 180 alin. (2) C. 4. art. 9.): a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată.). c) implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia. prin constrângere.]. . d) C. c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la cererea expresă a unui vecin al locatarului. c) infracţiunea de omor „simplu" (art.pen. chiar dacă făptui torul nu a chibzuit asupra faptei şi nu a pregătit-o. prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public). b) C. a) C. a) C.) poate fi comisă: a) doar cu intenţie. b) fie cu intenţie. Actele de violenţă intenţionate care au pricinuit victimei o vătămare ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medi cale constituie infracţiunea de: a) vătămare corporală (art. c) doar cu praeterintenţie. Omorul săvârşit cu premeditare [art. 189 C.].] în concurs cu complicitate la viol în variantă agravată. c) va absorbi şantajul în ipoteza în care folosul material se cere în mod direct persoanei vătămate.pen. 7. a) C.C. (2) lit.J.pen. 175 lit.pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime. reuşeşte să adoarmă victima. art. In cazul în care.pen. b) omor calificat. după care o leagă de copac şi îi aplică o lovitură de topor în cap. 5. deghizată sau travestită. 75 alin. b) va absorbi în orice ipoteză şantajul.pen. 182 C. în varianta agravată (dacă în schimbul eliberării se cere un folos material): a) va intra în concurs cu infracţiunea de şantaj. într-un recurs în interesul legii. c) . b) în timpul unei calamităţi. 8. Fapta inculpatului care. în cazul în care făptuitorul ucide o rudă apropiată.pen. fie cu praelerintenţie.

) elementul material este reprezentat de: a) acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine. în ce constă elementul material şi cerinţa esenţială necesară pentru realizarea laturii obiective.pen.5 puncte I. b) acţiunea de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea.5 puncte Subiectul nr.)? 2. ori de aservire faţă de o putere străină.pen. în ce constă elementul material şi urinarea imediată la infracţiunea de provocare ilegală a avortului (art. . 2 I.).pen. încercuiţi varianta corectă —2.)? II. 155 C. sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase contra siguranţei statului. suveranitatea sau independenţa statului. Cine poate fi subiect activ în cazul infracţiunii de spionaj (art. 196 C. La infracţiunea de „Trădare" (art. 159 C. 185 C.III.pen. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală 3. 177 C.)? 3. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări — 4 puncte 1. ori de subminare economică sau politică a statului. la infracţiunea de pruncucidere (art. în varianta tip? 4.pen. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de divulgarea secretului profesional (art.

ţinând-o închisă într-o pivniţă. . victima a decedat după 20 de zile. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. motiv pentru care aceasta a decedat. în varianta omo rului săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate [art. c) infracţiunea de omor. (3) C. 2. 5. într-o zi când făptuitorul i-a dus victimei mâncare. în sarcina făptuito rului se va reţine: a) şantaj. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului: a. Lovitura a proiectat victima pe un perete din apropiere.c) acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori eu agenţi ai acestora. c) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de vătă mare corporală. b) lovire sau alte violenţe [art.]). iar în momentul în care se pregăteau să intre în casă au fost surprinşi de paznic şi au fugit. b) infracţiunea de omor deosebit de grav. 184 alin.pen. din cauza unui litigiu privitor la o moştenire reprezintă: a) infracţiunea de omor calificat. c) C. atunci când: a) făptuitorul a tăgăduit paternitatea în privinţa victimei şi acţi unea sa a fost admisă.pen. Fapta reprezintă: a) tentativă la violare de domiciliu. b) lovire sau alte violenţe în concurs cu şantaj. Poate exista infracţiunea de omor calificat. Fapta de a pune o picătură de otravă în cana cu ceai a victimei şi de a o ajuta să bea. în varianta tip. c) infracţiunea de omor calificat în concurs cu infracţiunea de ultraj. V este interceptată de organele de poliţie. Victima unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau a sănătăţii (art. au sărit gardul în curtea acesteia. X a aplicat cu intenţie o lovitură de cuţit lui Y în braţul drept. fapta va fi încadrată ca: a) vătămare corporală din culpă fart. Din cauza unor complicaţii generate de vătămare. c) omor. aceasta 1-a insultat. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru vindecare 8 zile de îngrijiri medicale. A doua zi.pen. b) fapta nu reprezintă infracţiune. de către cumnatul său. încercând să pătrundă în locuinţa victimei. Fapta reprezintă infracţiunea de: a) ucidere din culpă. 8. în scopul de a obţine o răscum părare. c) fapta nu este infracţiune. 9. c) violare de domiciliu în formă consumată. faptă care i-a determinat moartea reprezintă: a) infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.): a) poate solicita doar repararea daunelor patrimoniale. 7. Făptuitorul a lipsit victima de libertate timp de 20 zile. 175 lit.j. b) violare de domiciliu în formă consumată. la rugăminţile insistente ale acesteia. 3.J. c) făptuitorul nu cunoştea legătura de rudenie cu victima. Prin aplicarea de violenţe fizice. c) tentativă la şantaj. 4. făptuitorul constrânge vic tima (V) să-i dea o sumă de bani. provocându-i o leziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale. b) poate solicita şi daune morale. 180 alin. b) făptuitorul se afla în curs de divorţ cu victima. infracţiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei. Făptuitorii. iar făptuitorul i-a dat o palmă. (2) C. Uciderea unui poliţist cu o armă artizanală pregătită special în acest scop. c) poate solicita şi daune morale doar dacă s-a comis o infrac ţiune intenţionată. 6.pen. care fuseseră sesizate de un martor. b) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. nu şi a celor morale. 10. în variantă agravată. 180-184 C.

pen. cu o lopată. în ce constă elementul material (şi modalităţile acestuia) la infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete (art. inculpatul o loveşte de mai multe ori.pen. 167 C.5 puncte 1. c) poate fi atât cetăţean român. în cazul infracţiunii de „Complot" (art.pen. după care întreţine cu victima un raport sexual.) şi vătămare corporală din culpă (art.5 puncte Subiectul nr.4 puncte 1. 184. în zona capului. 3 I. la nivelul laturii obiective. Ce diferenţe există. Care este numărul minim de zile de îngrijiri medicale pentru reţinerea infracţiunilor de vătămare corporală (art. 181 C. Pentru a obliga victima să-i cedeze.)? 3. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . 2. încercuiţi varianta corectă . C. între infracţiunea de viol şi aceea de act sexual cu un minor? II. b) nu poate fi un cetăţean străin.III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de lipsire de libertate 3. în ce constă elementul material al infracţiunii de şantaj? 4.2. 157 C.)? 2.pen. cu putere. cât şi cetăţean străin. Loviturile primite i-au produs victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta .) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român.

. poliţist (. 175 lit. raportat la art. literele e) (prin mij loace care pun în pericol viaţa mai multor persoane). Ce încadrare juridică se va aplica faptei celui care. 197 C. raportat la art. b) lovire sau alte violenţe. b) art. 197 alin. 9. Fapta părinţilor de a deschide corespondenţa copilului lor minor. Ameninţarea adresată de un subaltern şefului său că va da în vileag. c) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei în concurs cu cea de lipsire de libertate în mod ilegal. c) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. . 176 C.. c) ari. combinat cu art.) de la arestare (.. literele f).)] şi i) (în public). combinat cu art. 7.pen. a citit-o şi a sigilat-o din nou reprezintă: a) infracţiunea de ameninţare în concurs cu cea de şantaj şi violarea secretului corespondenţei. Aruncarea victimei de către făptuitori într-un bazin cu inten ţia de a face o glumă. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdominală faptă ce a pus în pericol viaţa victimei şi care a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale.a decedat. comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni {art. b) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de divulgare a secretului profesional.. 10. reprezintă infracţiunea de: a) viol.pen. că îl va da în judecată dacă nu ridică materialele: a) reprezintă infracţiunea de ameninţare. g) şi i) combinat cu art. literele g) şi i).pen. 376 C.pen. 175 C. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui raport sexual. 176 C. b) viol în concurs cu lipsire de libertate. b) infracţiunea de omor calificat. b) în timpul nopţii. 6.) este mai gravă în cazul în care fapta este săvârşită: a) prin simulare de calităţi oficiale. reprezintă infracţiunea de: a) tentativă de omor. c) ucidere din culpă. şi de a nu-i mai permite acestuia să se întâlnească în viitor cu prietenul care îi trimisese scrisorile reprezintă: a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei. în vârstă de 12 ani.). în situaţia în care nu va fi avansat în funcţie. c) viol în varianta agravată. poate fi calificată drept: a) infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte.pen. c) vătămare corporală gravă. 5. 175 C. f) (în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei). h) C.pen.pen. deghizată sau travestită. b) nu reprezintă infracţiune. b) reprezintă infracţiunea de şantaj. | în concurs cu infracţiunea de viol (art. 174 C. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art.pen. pentru a se sustrage arestării. literele b) (asupra a două sau mai multe persoane) şi f) (asupra unui magistrat. c) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de violarea secretului corespondenţei..pen. 174 C. 8.)].pen. (3) C. literele b) şi f)4. 189 C.pen.]. ucide 2 poliţişti în plină stradă prin explozia unei grenade? a) art. informaţii pe care le-a aflat dintr-o scrisoare adresată celui din urmă şi pe care a desfăcut-o.pen.pen. literele b) şi f).. g) [pentru a se sustrage (. 175 C. c) de către o persoană mascată. care nu a putut fi salvată. b) omor cu intenţie indirectă. 174 C. Fapta inculpatului reprezintă: a) infracţiunea de omor (art.)> în concurs cu infrac ţiunea de viol (art.. c) nu reprezintă infracţiune. 3.pen. Ameninţarea lansată de proprietarul unui teren celui care îşi depozitase pe terenul său nişte materiale de construcţii.). la câteva săptămâni după agresiune. 174 C.pen. faptă ce a determinat decesul victimei. raportat la art. 197 C.

pen. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de omor şi cea de ucidere din culpă? II.3.4 puncte 1. la infracţiunea de violare de domiciliu? 4.UI. încercuiţi răspunsul corect -2. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări: . în ce constă elementul material la infracţiunea de incest şi cine poate fi subiect activ al acestei infracţiuni? 3. însărcinată în 3 luni.)? 2.5 puncte Subiectul nr. Intensitatea loviturilor a determinat însă rupturi ale organelor inteme şi au provocat moartea victimei. în ce condiţii se poale reţine ca încadrare juridică o tentativă la infracţiunea de atentat (art. Inculpatul i-a aplicat soţiei sale. mai multe lovituri cu o bâtă în zona abdominală pentru a o ajuta să avorteze. Care este încadrarea juridică a faptei? . 4 I. 160 C.5 puncte 1. în ce constă elementul material şi care este situaţia premisă. Analizaţi pe scurt infracţiunea de şantaj .

pen.pen.pen. b) lovire sau alte violenţe. 10.): a) femeia însărcinată. (asupra a două sau mai multor persoane) există: a) doar atunci când uciderea a două sau mai multor persoane a avut loc printr-o singură acţiune. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art. reprezintă infracţiunea de: a) pruncucidere. c) omor deosebit de grav. 6. b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care le împrumutase părţii vătămate. (2) C. b) C. 184 alin. b) infracţiunea de ucidere din culpă în concurs cu cea de provocare ilegală a avortului. 176 lit. 2. c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. 8. Conform majorităţii soluţiilor date în practica judiciară. b) reprezintă infracţiunea de act sexual cu un minor. Uciderea fratelui mamei reprezintă infracţiunea de: a) omor. 4.192 C. b) făptuitorul a pătruns doar în curtea imobilului. c) reprezintă infracţiunea de corupţie sexuală. indiferent dacă pentru omorul anterior făptuitorul fusese condamnat definitiv sau nu. Nu există infracţiunea de violare de domiciliu dacă: a) proprietarul imobilului a pătruns în locuinţa chiriaşului fără acordul acestuia. c) atunci când omorul este săvârşit de o persoană care a mai săvârşit un omor. c) vătămare corporală gravă. c) chiriaşul a continuat să locuiască în imobilul închiriat şi după pronunţarea unei hotărâri definitive de evacuare. b) medicul de specialitate. elementul circumstanţial al omorului deosebit de grav prevăzut de art. 9. b) omor calificat. Aplicarea mai multor lovituri cu băţul unui minor în vârstă de 10 luni de către mama sa. 3. . întreţinerea de acte sexuale de către o persoană de sex mas culin cu un minor de acelaşi sex în vârstă de 16 ani contra unei sume de bani: a) nu se pedepseşte. c) o persoană care nu este cadru medical. (3) C. 180 alin. c) infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.a) infracţiunea de omor deosebit de grav. lovituri care au produs ruperea unor organe interne şi au cauzat în final moartea acestuia. reprezintă infracţiunea de: a) tentativă de omor. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru vindecare 8 zile de îngrijiri medicale: a) fapta va fi încadrată la vătămare corporală din culpă [art.].].pen. b) omor calificat. indiferent dacă omorul multiplu s-a produs printr-o singură acţiune sau prin mai multe acţiuni. 5. c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la cererea expresă a unui vecin al locatarului.pen. b) ori de câte ori două sau mai multe persoane au fost ucise de infractor în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie. 7.): a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată. 185 C. lovitură ce a pus în pericol viaţa victimei şi a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdo minală. b) fapta va fi încadrată la lovire sau alte violenţe [art. c) fapta nu este infracţiune. Nu poate fi subiect activ al infracţiunii de avort (art.

b) subiectului pasiv. 183 C. încercuiţi varianta corectă -2. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări -4 puncte 1.pen. a) C. ca element circumstanţial al omorului calificat [art. c) elementului material.3.III. . 155C. Analizaţi pe scurt infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte .pen.5 puncte 1. Ce diferenţă poate exista între momentul consumării şi momentul săvârşirii faptei.5 punere Subiectul nr. Diferenţe între infracţiunea de spionaj şi cea de trădare prin transmiterea de secrete apar la nivelul: a) subiectului activ.)? 4. 5 1. în ce constă elementul material al infracţiunii de trădare (art. 175 lit. Care este diferenţa între infracţiunea de viol şi infracţiunea de incest din punct de vedere al obiectului juridic şi al laturii obiective? II.pen.)? 2. la infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. Ce condiţii sunt necesare pentru a se putea reţine premeditarea.]? 3.

pen. Dacă făptuitorul a ucis în aceeaşi împrejurare.) poate avea ca subiect pasiv: a) o persoană în vârstă de 16 ani.pen. 3. două persoane.pen.].prin cruzimi. se poate regine: a) săvârşirea a două infracţiuni de omor simplu aflate în concurs. 181 C.pen.prin cruzimi.pen. Fapta unei persoane de a determina un minor în vârstă de 5 ani să se sinucidă. ce a pro dus victimei o plagă penetrantă care a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. 5. este săvârşită infracţiunea de: a) omor simplu. b) săvârşirea unei infracţiuni de omor.pen. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat [art.pen. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal. 75 lit. b) omor deosebit de grav . fiind un element circumstanţial real. c) vătămare corporală gravă (art.pen. b) vătămare corporală (art. 175 lit. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni).).).]: a) se răsfrânge asupra tuturor participanţilor. 180 alin. . h) C.2. (2) C. pentru a fi sigur că va reuşi să o ucidă. 175 lit.profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra. i-au pus în primejdie viaţa şi au cauzat vătămări care au necesitat pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale. b) omor simplu. încadrarea juridică poate fi: a) lovire sau alte violenţe [art. 6. Omorul cu premeditare [art. b) violarea secretului corespondenţei. şi art.pen. folosind calitatea sa. Violarea victimei urmată de uciderea ei. dacă fapta este săvârşită de îngrijitor folosind calitatea sa. a) C. b) o persoană care nu a împlinit vârsta de 4 ani. b) lovire sau alte violenţe. c) divulgarea secretului professional. (3) C. c) vătămare corporală. reprezintă infrac ţiunea de: a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. 7. 9. Când făptuitorul aplică deliberat victimei lovituri care. prin aruncarea de pe un pod. dacă fapta este săvârşită de admi nistrator. chiar dacă făptuitorul nu a chibzuit asupra faptei. deşi nu vizează o zonă vitală. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală. 4.j. b) doar infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 10.pen. 175 lit. împreună cu reţinerea circumstanţei agravante (săvârşirea infracţiunii prin acte de cru zime) prevăzută de art. c) omor calificat . Dacă făptuitorul aplică victimei multiple lovituri de cuţit. c) omor deosebii de grav . reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. pentru ca fapta să nu poată fi descoperită. ( I ) C. c) presupune luarea hotărârii infracţionale şi exteriorizarea aces teia fie şi numai într-un singur act de pregătire materială sau morală. 197 alin. iar loviturile produc decesul rapid al victimei printr-o hemoragie internă şi externă masivă. b) C. Actul sexual cu un minor (art. b) implică curgerea unei perioade de timp de la luarea hotărârii infracţionale şi până la comiterea omorului.j. 182 C. 198 C. h) C. c) săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav. 8. cu intenţie. c) o persoană între 15-18 ani. 197 alin.

Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări .5 puncte 1. în ce constă elementul material la denunţaiea calomnioasă. în ce constă elementul material şi urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune? 4.5 puncte Subiectul nr. cunoscând acest aspect: a) reprezintă infracţiunea de furt. Fapta de a condamna o persoană ştiind că este nevinovată. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală gravă — 3. b) arestare nelegală şi cercetare abuzivă. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de delapidare? 2. c) supunere la rele tratamente.III.4 puncte 1.pen.2.)? 3. c) reprezintă infracţiunea de însuşirea bunului găsit. 21lC. 6 I. b) nu reprezintă infracţiune. în varianta tip? II. reprezintă infracţiunea de: a) represiune nedreaptă. în ce constă urmarea imediată a infracţiunii de tâlhărie (art. 2. Fapta de a lua un fierăstrău mecanic ascuns de muncitori între frunze pentru a nu fi sustras. . încercuiţi răspunsul corect .

La infracţiunea de mărturie mincinoasă subiectul activ poate fi: a) orice persoană care face afirmaţii mincinoase în public. 6. b) doar găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe care îl găzduieşte. fie găzduitul.3. Dacă funcţionarul corupt. X a împrumutat lui Y un autoturism pentru o săptămână. b) luarea de mită absoarbe respectiva infracţiune. Sunt aplicabile dispoziţiile art. c) infracţiunea de arestare nelegalâ şi cercetare abuzivă. nu îndeplineşte un act privitor la îndatoririle lui de ser viciu. 5. învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere. care fură unul în paguba celuilalt. c) expertul chemat să realizeze o expertiză într-o cauză civilă. b) infracţiunea de mărturie mincinoasă.pen.3. 210 C. c) luarea de mită se reţine în variantă agravată. Se va reţine infracţiunea de furt săvârşit de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică: a) atunci când făptuitorul are asupra sa o pereche de cătuşe. Fapta inculpatului de a solicita părţii vătămate telefonul mobil pentru a chema o ambulanţă şi de a fugi cu telefonul reprezintă: a) infracţiunea de furt. la locul de muncă. 8. Fapta de a oferi un cadou unui funcţionar din primărie. (pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă) în cazul în care subiectul activ este: a) fie găzduitorul. c) infracţiunea de înşelăciune. în scopul de a satisface solicitarea mituitonilui. b) reprezintă infracţiunea de primire de foloase necuvenite. b) doar martorul ascultat într-o cauză penală. 4. La împlinirea termenului. Y a refuzat să-i restituie bunul lui X. b) abuz de încredere. b) atunci când făptuitorul are un cuţit la vedere şi e văzut de mai mulţi aiartori. după întocmirea unui act în virtutea funcţiei sale: a) reprezintă infracţiunea de dare de mită. iar această neîndeplinire constituie prin ea însăşi o infracţiune: a) luarea de mită va intra în concurs cu respectiva infracţiune. 7. III. c) doar găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduieşte. Analizaţi pe scurt infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale . cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană reprezintă: a) infracţiunea de denunţare calomnioasă. 10. c) atunci când făptuitorul are asupra sa un briceag pe care îl foloseşte uneori la desfacerea cutiilor. b) infracţiunea de abuz de încredere. 9.5 puncte . c) înşelăciune. c) nu reprezintă infracţiune. Fapta lui Y reprezintă infracţiunea de: a) furt.

b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto peşte cu pedeapsa ce se execută. b) infracţiunea de tăinuire. indicând locul unde erau depozitate şi ajutându-i să le încarce într-o maşină.5 puncte 1. c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea îndatorirea de a-î păzi pe cel care a evadat. c) infracţiunea de luare de mită. iar mai târziu. cu intenţia de a-1 folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? în sarcina acestuia se va reţine: a) infracţiunea de abuz în serviciu. c) infracţiunea de tăinuire.pen. b) infracţiunea de purtare abuzivă. autorul furtului a aruncat portofelul într-un tufiş. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediat după sustragerea paşaportului. 288 C. Inculpatul. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. încadrat ca agent de pază la o societate comercială. primind pentru aceasta a doua zi trei anvelope. a permis celorlalţi doi inculpaţi să sustragă din incinta unităţii mai multe anvelope. de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.)? II. când urma să-şi atribuie altă identitate. Ce infracţiune poate fi reţinută în sarcina inculpatului X? a) infracţiunea de însuşire a bunului găsit. aflat mai în urmă. aflându-se împreună cu un prieten. b) este necesar ca înscrisul falsificat să ti produs consecinţe juridice. 6. în cazul infracţiunii de evadare: a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la pedeapsa ce se execută.pen. Cum însă victima ţipa. în ce constă obiectul material al infracţiunii de furt? 4. . după care a luat-o Ia fugă.2. c) infracţiunea de furt calificat. c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. 2. 260 C. de unde inculpatul X. b) infracţiunea de favorizare a infractorului. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . întâlnindu-se cu Y. fără o înţelegere prealabilă. 1-a ridicat. 3.): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar. încercuiţi răspunsul corect . 4.4 puncte 1. b) infracţiunea de furt. în sarcina sa se poate reţine: a) infracţiunea de fals privind identitatea. Y. Care este situaţia premisă a infracţiunii de mărturie mincinoasă (art. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. 5. 2. X. a fost de faţă când acesta din urmă. a smuls din mâna unei femei un portofel. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omisiune a sesizării organelor judiciare? 3.Subiectul nr. i 1-a remis. 7 I. fără a fi observat de persoana vătămată. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei. reprezintă: a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoa nelor.

Fapta şoferului de a permite unui coleg care lucra la depo zitul de produse electronice să ascundă în cutia unui televizor pe care şoferul urma să-l transporte la un client. 10. cunoscând că este falsă: a) reprezintă infracţiunea de uz de fals. c) nu reprezintă infracţiune. b) încercarea de a determina mărturia mincinoasă. Analizaţi pe scurt infracţiunea de trafic de influenţă 3. 9. în condiţiile în care prejudiciul total este de 300 RON: a) nu reprezintă infracţiune. c) infracţiunea de favorizarea infractorului. dărâma rea unui stâlp electric şi secţionarea cablurilor de înaltă tensiune. de a nu depune mărturie împotriva fiului său: a) reprezintă infracţiunea de împiedicarea participării la proces.7. b) reprezintă infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori (prin raportare la infracţiunea de falsificare de valori străine). reprezintă: a) infracţiunea de complicitate la furt. Rugămintea mamei inculpatului adresată unui martor. un aparat foto sustras în ziua anterioară din depozit. c) reprezintă distrugere calificată. Fapta de a cumpăra de la o casă de schimb valutar o bancnotă de 100 euro.5 puncte . Fapta unui şofer de tir de a adormi la volan şi de a produce un accident rutier soldat cu dărâmarea unui gard de lemn. c) nu reprezintă infracţiune. 8. b) infracţiunea de tăinuire. urinând ca după ieşirea pe poarta unităţii şoferul să predea aparatul foto celui care 1-a sustras. III. care se dovedeşte ulterior a fi falsă şi de a o vinde după câteva zile la o altă casă de schimb valutar. b) reprezintă distrugere din culpă.

de a se deplasa cu el în alt oraş. c) infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului.Subiectul nr. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? 2. 5.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune. 215 alin. 6.4 puncte 1. 282 C. de a prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat o cantitate mai mare de marfă. c) reprezintă infracţiunea de înşelăciune. însărcinat să transporte marfa. prin apli carea menţiunii „Câştigător-Dacia 1310" cu un pix roşu şi de a-1 vinde unui bătrân în schimbul verighetei acestuia: a) reprezintă infracţiunea de înşelăciune în concurs cu infrac ţiunea de fals material în înscrisuri oficiale. 288 C.. . Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz. Fapta inculpaţilor de a sustrage un autoturism. unde l-au dezmembrat şi au vândut piesele componente constituie: a) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de furt calificat.2.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune prin folosirea de mijloace frauduloase jart. prevăzută de art. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . dacă acesta solicită unui vânzător un telefon mobil.pen. 3. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de mărturie mincinoasă? 4. Degradarea autoturismului propriu. 4. pentru a-1 examina. folosind o parte din ea în interes propriu reprezintă: 2. c) infracţiunea de furt calificat. încercuiţi răspunsul corect . Fapta unei persoane care contraface un cec. b) infracţiunea de falsificare de monedă (art. b) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de distrugere.pen. Care este urmarea imediată la infracţiunea de neglijenţă în serviciu. (2) C. 215 alin. în varianta tip? II. 8 I. şi în momentul în care primeşte aparatul fuge cu el? a) infracţiunea de furt.]. (4)].pen. elementul material constând în „aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului". b) infracţiunea de abuz de încredere. b) nu reprezintă infracţiune.pen. prin apli carea cu intenţie a mai multor lovituri de topor: a) reprezintă infracţiunea de distrugere. c) infracţiunea de înşelăciune. c) nu reprezintă infracţiune. marca Dacia. 217 C. îl prezintă la o bancă şi obţine o sumă de bani reprezintă: a) infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acope rire [(art. b) reprezintă infracţiunea de distrugere calificată. Fapta şoferului angajat la o unitate.5 puncte 1. Care este forrna de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenunţare a unor infracţiuni? 3.

Pentru existenţa infracţiunii de primire de foloase necuvenite: a) este necesar să fi existat o înţelegere prealabilă realizării actului între funcţionar şi cel care oferă foloasele necuvenite. b) infracţiunea de ultraj (art. . c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de delapidare. 180) raportată la art. c) este necesară primirea unor foloase după îndeplinirea actului.5 puncte 7. 9. c) infracţiunea de însuşire a bunului găsit. 193) raportată la art. Fapta lui A de a ameninţa şi a-1 lovi pe copilul procurorului care îl ancheta într-o cauză penală. III. b) este suficientă existenţa unei promisiuni sau pretinderea unor foloase necuvenite de către funcţionar. b) infracţiunea de furt. 2391. cu scopul ca acesta din urmă să-i dea o soluţie favorabilă. Analizaţi pe scurt infracţiunea de mărturie mincinoasă . de către o persoană necunoscută. 8. 239' (cazuri speciale de pedepsire) în concurs cu infracţiunea de ameninţare (art. o sacoşă despre care şi-a dat seama că ar conţine bunuri furate din unitate şi pe care şi-a însuşit-o. c) infracţiunea de ultraj.3. b) mai multe infracţiuni de denunţare calomnioasă în concurs. Fapta unei persoane care. reprezintă: a) infracţiunea de tăinuire. 2391. 239) raportată la art. în concurs cu cea de lovire şi cu cea de ameninţare. c) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta agravată. se va reţine: a) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta tip.a) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de înşelăciune. în cazul în care prin acelaşi denunţ mai multe persoane sunt învinuite mincinos de aceeaşi infracţiune. 10. văzând că din incinta unei între prinderi s-a aruncat peste gard. reprezintă: a) infracţiunea de lovire (art. b) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă.

2. 9 I. b) fals material în înscrisuri oficiale în concurs cu infracţiunea de uz de fals. încercarea de a determina o persoană. Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încredere? 3. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. b) nu reprezintă infracţiune. 5. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. Care sunt modalităţile elementului material în cazul infracţiunii de fals intelectual? II.5 puncte 1. c) uz de fals în concurs cu infracţiunea de fals intelectual. Nu pot face obiectul infracţiunii de furt: a) înscrisurile fără valoare economică. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. 2. a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. 4. în ce constă obiectul material şi care este elementul material la infracţiunea de înşelăciune? 3. încercuiţi varianta corectă . c) totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii). b) energia fără valoare economică. 6.Subiectul nr. c) imobilele prin destinaţie. . 7. b) complicitate la furt. 8. Fapta de a avea o înţelegere prealabilă cu autorul unui furt de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infracţiunea de: a) tăinuire. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă.2. urmată de restituirea bunului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă. gestionar şi administrator. în cazul infracţiunilor patrimoniale continuate. Care este elementul material prin care se poate comite forma tip a infracţiunii de purtare abuzivă? 4. prin corupere. Pentru existenţa infracţiunii de delapidare este necesar ca: a) subiectul activ să cumuleze calităţile de funcţionar. Fapta de a contraface un act provenind de la o societate comercială cu răspundere limitată şi de a-1 depune ca probă într-o cauză civilă reprezintă: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată. c) favorizarea infractorului. caracterul de consecinţe deosebit de grave se determină prin: a) raportarea la prejudiciul produs prin fiecare acţiune sau inac ţiune ce intră în conţinutul infracţiunii continuate. b) totalizarea prejudiciilor ce privesc patrimoniul aceleiaşi per soane fizice sau juridice (nu prin totalizarea pagubelor produse unor părţi vătămate diferite). Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări -4 puncte 1. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vo lanul unui autoturism.

a ameninţat şi a lovit un poliţist. 10 I.3. distrugerea. a) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj. Elementul material al infracţiunii de delapidare constă în: a) însuşirea. c) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj şi cea de ameninţare. Analizaţi pe scurt infracţiunea de înşelăciune . 9.5 puncte Subiectul nr.b) instigatorul sau complicele să aibă calităţile cerute de lege pentru autor.5 puncte 1. traficarea. săvârşeşte. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări . traficarea. folosirea bunurilor gestionate sau admi nistrate. Furtul săvârşit între foştii soţi: a) reprezintă un furt ce se urmăreşte numai la plângerea preala bilă. c) nu există situaţie premisă. c) subiectul activ să fie funcţionar. în ce constă elementul material al infracţiunii de distrugere? 4. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de abuz de încredere? 2. folosirea bunurilor gestionate sau administrate. b) infracţiunea de tâlhărie în concurs cu cea de ultraj. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă? 3.2. c) primirea. în cazul infracţiunii de tăinuire: a) fapta prevăzută de legea penală din care provine bunul tăinuit poate consta doar într-o infracţiune de furt. Care este elementul material şi cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? II. b) însuşirea. III. Făptuitorul care. c) reprezintă un furt ce se urmăreşte la plângere prealabilă numai în situaţia în care cei doi locuiesc împreună. b) sora tâinuitorului beneficiază de cauza de nepedepsire dacă foloseşte bunul tăinuit de fratele său.4 puncte 1. 10. încercuiţi răspunsul corect . încercând să-şi asigure scăparea după ce a sustras un bun. 2. b) nu reprezintă infracţiune. . folosirea bunurilor gestionate sau admi nistrate.

c) furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare de inconştienţă. b) reprezintă infracţiunea de furt calificat. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei cu intenţia de a-1 folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei. 4. b) furtul este săvârşit prin întrebuinţarea unor mijloace frau duloase. Infracţiunea de favorizarea infractorului se poate reţine doar atunci când: a) există o înţelegere prealabilă între persoana care a săvârşit infracţiunea şi cel care îi dă ajutor (favorizator). când urma să-şi atribuie altă identitate. 9. Analizaţi pe scurt infracţiunea de delapidare . 7. a prezentat un buletin de identitate aparţinând altei persoane. în cazul infracţiunii de evadare: a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la pedeapsa ce se execută. iar favorizatorul îl ajută sâ îngreuneze executarea pedepsei. c) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals în declaraţii. III. de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. c) infracţiunea de furt calificat. c) pentru infractorul favorizat există o hotărâre definitivă de condamnare. termenul de restituire fiind de trei săptămâni: a) nu reprezintă infracţiune. c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. 6. b) nu există o înţelegere prealabilă între favorizator şi infractor. b) infracţiunea de purtare abuzivă. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului în concurs cu infracţiunea de conducere pe drumurile publice fără a avea permis de conducere: a) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals privind iden titatea. pe care urma să îl ţină drept garanţie a faptului că B îi va restitui o sumă pe care A i-o împrumutase în urmă cu două luni. Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care: a) furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păs trarea bunului furat. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediat după sustragerea paşaportului în sarcina sa se poate reţine: a) infracţiunea de fals privind identitatea. b) infracţiunea de fals privind identitatea. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale: a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar.3. 5. b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto peşte cu pedeapsa ce se execută. ci un litigiu civil. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. Inculpatul. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.5 puncte f .3. c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea îndatorirea de a-1 păzi pe cel care a evadat. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană. Fapta lui A de a-1 imobiliza pe B şi de a-i smulge acestuia din mână telefonul mobil. reprezintă: a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. aflându-se la volanul unui autoturism pe care îl conducea fără permis şi fiind legitimat de organele de poliţie. b) infracţiunea de tăinuire. 8. b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. 10.

Elementul material constă în actul sexual de orice natură cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex. 2. a. c. Obiect mate rial . fie prin constrângere. Acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii.Subiecte de examen — răspunsuri Subiectul nr. Subiectul nr. 3. la art. a. 8. condiţia ce se cere este ca actul să se realizeze. c. Persoana care în virtutea profesiei sau a funcţiei intră în posesia anumitor date confidenţiale (ex. Urmarea imediată: la art. Femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii. c.nu are. 5. slujirea. farmacist. 6. sau punerea în primejdie a vieţii). 1 I. 3. 3. avortul. . II 1. încetarea funcţionării acestora. c. 4. 1. 181 avem între 21 şi 60 zile de îngri jiri medicale. cu cerinţa ca uciderea să se realizeze imediat după naştere. unitatea şi indivizibilitatea. o infirmi tate permanentă. fie profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. Statul cu atributele sale fundamentale: suve ranitatea. 1. medic. avocat. 4. Cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domi ciliază pe teritoriul statului român. independenţa. 2. 182 avem 61 zile sau mai mult (la varianta tip) sau una din consecinţele prevăzute pentru varianta agravată (pier derea unui simţ sau organ. 10. 4. urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie. stoparea evoluţiei sarcinii. a. c. notar etc). 2. Acţiunea de ucidere a copilului nou-născut. 2 I. b. b. 9. Obiect juridic. 7.

a. b. a. respectiv 11 zile.j. O. c. simplă). 1. 3. 4. 9. b. încăpere. a. c. autorii trebuie să fie persoane de sex opus. 8. Elementul material este reprezentat de un raport sexual. în cazul violului. 6. Urmarea imediată are un caracter complex.II. Subiectul nr. a. b. forma de vinovăţie: în timp ce omorul se comite cu intenţie (directă sau indirectă). 7. . 10. BL 1. c. c. în plus. în sensul că trebuie să existe între ei o relaţie de rudenie specială: rude în linie directă (ascendenţi ori descendenţi) sau fraţi şi surori. c. Subiectul nr. Subiectul nr. după cum o arată şi denumirea. în ambele modalităţi (cu prevedere. b. 1. 8. Funcţionarul care are atribuţii de administrare sau gestionare. 2. Ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de subiect activ al infracţiunii. 7. 10. 6. Elementul material constă în acţiunea de pătrundere fără drept în domiciliul unei persoane sau în refuzul de a-1 părăsi. c. 4. a. a. 9. 3. 4 I. 2. Situaţia premisă constă în preexistenta unui domiciliu în sensul legii penale (locuinţă. 3 I. 6 I. 2. 10. c. Autorii sunt circumstanţiaţi. 3. 9. dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea). 1. c. sau luarea de măsuri) în vederea comiterii infracţiunii [conf. 7. în cazul violului apare o condiţie: actul sexual trebuie să se realizeze prin constrângerea victimei sau profitând de imposi bilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. 6. 9. 7. c. 4. c. 4. Va fi sancţionată pentru tentativă la atentat persoana care va efectua acte pregătitoare (producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. în timp ce la incest este incriminat numai raportul sexual. a. 2. trei modalităţi: transmiterea secretelor de stat. Urmarea imediată principală este similară celei de la furt: schimbarea stării de fapt a bunului. Momentul consumării faptei coincide cu momentul produ cerii rezultatului (decesul). II. la cererea acesteia. Deşi elementul material este identic (actul sexual de orice natură). c. 4. 1. b. 8. a. 3. Subiectul nr. La nivelul laturii subiective. uciderea din culpă. 5. b. deţinerea de docu mente ce constituie secrete de stat. 5.pen. 3. a. 3. 5. b. 10. ce decurge din complexitatea infracţiunii. c. 6. Adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea asupra faptei. 2. c. 1. 5. b. 5 I. 3. 2. Existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide şi punerea ei în executare. Exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de executare. a. b. a. Acţiunea de constrângere realizată prin violenţă sau ameninţare. Momentul săvârşirii infracţiunii coincide cu momentul realizării actului de executare (lovirea sau vătămarea). procurarea de docu mente sau date ce constituie secrete de stat. art. a. b. b. 4. se comite din culpă. fiind vorba de un raport sexual. (2) C. 1. Elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în 4. elementul material la viol este actul sexual de orice natură. b. 21 de zile. 8. c. c. 2. obiectul juridic este libertatea sexuală a per soanei. 173 alin. 1. Acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organi zaţie străină ori cu agenţi ai acestora. în timp ce la incest se protejează normalitatea şi moralitatea vieţii sexuale. 2. c.

bunurile mobile. 4. 2. c. a. c. 1. 8 I. (3)J. Acţiunea de învinuire mincinoasă făcută prin denunţ sau plân gere. Existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. 7 I. 4. a. degradarea. penale. 8. 10. 9. 145 C.. 1. c. Subiectul nr. c. 10. Preexistenta unei cauze civile. . 3. c. b. II. c.energia care are valoare economică. c. 3. aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun.înscrisurile. 1. 3. b. a. b. 4. 3. disciplinare sau altă cauză în care se ascultă martori. a. 9.Urmarea imediată secundară: atingerea adusă integrităţii corporale. 7. sau decesul victimei [în ipoteza de la alin. a. Obiectul material poate fi atât un bun mobil. 5. 4. fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. Intenţia directă în varianta agravată. 7. expertul. cât şi un bun imobil. Elementul material constă în acţiunea de inducere în eroare a unei persoane. c. 5. Falsificarea unui înscris oficial. O tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute de art. 6. 6. a. 2. prin prezentarea ca adevărată a unei fapte minci noase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. c. c. II. 3. . . Intenţie şi culpă. sănătăţii ori libertăţii persoanei. 1. 10. 5. 7. 9. . b. Intenţia în ambele modalităţi pentru varianta tip. Subiectul nr. b. c. 2. interpretul. 4. 3. 6. Poate fi un contract. 2. a. dacă au fost dezmembrate şi au fost furate bucată cu bucată. 9 1 însuşirea unui bun mobil al altuia sau dispunerea pe nedrept de bunul respectiv. elementul material este realizat printr-o acţiune: inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Distrugerea. Subiectul nr. a. b. 3. 3. 1. Subiectul 10 I. 3. un act al unei autorităţi ori o situaţie de fapt în baza căreia se transmite detenţia bunului. Martorul. Intenţie şi culpă. . 4. precum şi înlăturarea măsurilor luate. 4 b. c. ori refuzul de a restitui bunul. 2. 8. 6. b.bunuri imobile prin destinaţie. fie prin omisiunea de a insera unele date sau împrejurări. c. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană. c. 2. 1. o pagubă patrimoniului acesteia sau o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane. 8. n. urmarea imediată constă în crearea unei pagube. 5. 2. 4.pen. a. 9. b. b. c. cu privire la comiterea unei infracţiuni de către o persoană. 10.bunuri imobile prin natura lor. Existenţa unei fapte penale din care să provină bunul tăinuit. 2. Funcţionarul aflai în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 1. a. a. împiedicarea luării măsurilor de conservare şi de salvare a unui bun. . c. b. b. b. 7. n. 8.

c. întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată la 16 septembrie 2009.2006 prin sentinţa penală nr. a. X a beneficiat de serviciile unui apărător din oficiu. condamnă pe inculpatul X la 21 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 175 lit.pen. 8. b. definitivă la 15. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. 64 lit. după executarea pedepsei principale.2007. a. inacţiunea de a nu respinge o promisiune de bani sau alte foloase. prin aplicarea unei lovituri de cuţit în zona toracică. 1.. 174 . iar starea de arest a fost prelungită şi menţinută până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti. c) C.2007 a ucis-o pe soţia sa Y.art.4. Inculpatului îi va fi aplicată şi pedeapsa complementară a degradării militare.05. 64 lit.10. şi dispune executarea acestei pedepse pe lângă cea de 21 de ani închisoare. revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. b). a). 67 alin. b. în baza art. urmând ca în final inculpatul să execute 23 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.2007 şi arestat preventiv la 1. 2.pen. reţinându-se că la 30.04. 3.09. accepta promisiunea de bani sau alte foloase. Element material: acţiunea de a pretinde. a. . 5.. b. în baza art.pen. X a fost reţinut la data de 30.09. 218 a judecătoriei J. II. 9. Din fişa de cazier judiciar rezultă că X a fost condamnat la 23.05. primi. c. în vârstă de 46 de ani.2006. b) după executarea pedepsei principale. definitivă la 15. Hotărâre 16 septembrie 2009 In baza art. Model rezolvare exerciţiu X. Pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii. 6. a) C. la 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. 4.pen. b. 7. a).. aplică inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare. cu aplicarea art. c.2006. 83 C. 37 lit. 10. Subiect activ: funcţionarul (varianta tip) şi funcţionarul cu atribuţii de control (în varianta agravată). 218 a judecătoriei J. (2) C.

191 alin. lei cheltuieli judiciare către stat.pen. 88 C.09. 64 lit. 16 septembrie 2009. obligă pe inculpat la . deduce reţinerea şi arestarea preventivă de la 30. Pronunţată în şedinţă publică azi. a).pen.. Cu apel în 10 zile de la pronunţate pentru procuror şi de la comunicare pentru inculpat.. (1) C. Preşedinte .pen. din care . lei onorariu apărător din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei..71 ..art. b) C. Menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art.Face aplicarea art. în baza art.2007 la zi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->