P. 1
procedura civila

procedura civila

|Views: 230|Likes:
Published by Erniris Blue
curs de procedura
curs de procedura

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Erniris Blue on Dec 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

PROCEDURA CIVILA Traian Briciu Examenul de semestru Are trei parti:    subiect descriptiv ( comparatii sau corelatii intre

institutii) 10 intrebari tip grila ( deschisa cu 4 variante; numai raspunsul perfect corect e bun ) speta

gradul de dificultate va fi mediu spre plus. Bibliografie: 1. Curs selectiv de licenta Mihai Viorel Ciobanu/Gabi Boroi/ Traian Briciu (adus la ziua de azi; nu si la ziua de maine  2. Cursuri 3. Cursul Mihaelei Tabarca Universul Juridic 2 volume. Universul Juridic. 4. Tratatul teoretic si practic de procedura civila a lui Viorel Ciobanu 2 volume. Editura National 5. Facultativ: Cursul Profesorului I. Les; Tratatul de procedura civila a domnului Deleanu ce face referire la Noul Cod Civil. CURS 1 Forma medota si materia procesului Punerea in imagini a principalelor momente ale procesului civil: Procesul civil are trei momente: I. II. III. I. un debut care presupune sesizarea instantei de judecata; o desfasurare care ar insemna in registrul terminologic al actualului cod dezbaterile si un final care reprezinta hotararea judecatoreasca Sesizarea instantei:

Fiind un proces al intereselor private, prcesul civil nu poate debuta la initiativa instantei ci numai la initiativa partii interesate. Ca regula, vom avea o parte care pt a-si proteja drepturile, sesizeaza instanta, ca cealalata parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Procesul civil nu debuteaza din oficiu. Nemo jude sine actore. Exceptii (unde instanta se sesizeaza in alt mod decat prin sesizarea facuta de o anume parte) : a) punerea sub interdictie- se regaseste in Noul Cod Civil la art 111 NCC, instanta judecatoreasca poate sa instinteze instanta de tutela cu privire la punerea sub interdictie a unei persoane. Art111 lit c.  caz in care instanta judecatoreasca este cea care sesizeaza tot o instanta. Este o derogare partiala intrucat instanta tot este sesizata dar de data aceasta de o alta instanta. Coreleaza textul cu art 165 NCC.

b) reguli in materia divortului: sotii sesizeaza instanta dar de multe ori uita anumite probleme pe care statul le protejeaza mai atent ( copii minori). Art 396 NCC  instanta se pronunta dar nu spune ca se pronunta din oficiu. Corelezi cu art 397 NCC  nu va mai fi incredintat minorul; va fi sub autoritatea parinteasca a ambilor parinti. Instanta trebuie sa se pronunte cu privire la locuinta minorului dar si cu privire la cheltuielile pe care sotul la care nu sta minorul, trebuie sa le suporte. Art 400 NCC + Art 402 NCC ( nu se spune daca s-a cerut deci nu stim daca instanta se pronunta din oficiu sau nu. Toate acestea trebuia sa le aflam din Noul Cod de proced civila „NCPC” care nu e in vigoare). Aspectele le va rezolva Art 907 NCPC; el va prevede pronuntarea din oficiu pentru aceste aspecte. Momentan trebuie sa se interpreteze in acest sens desi NCPC nu a intrat in vigoare. II. Dezbaterile procesului

Dezbaterile au doua sensuri:   Cele cuprinse intre momentul sesizarii si cel al deliberarilor. Posibilitatea partilor de a pune concluzii

Din cod nu rezulta cand se foloseste un anumit sens dintre cele doua enuntate mai sus. Din acest motiv legiuitorul a disecat dezbaterile in doua in NCPC: Prima parte a numit cercetarea procesului  cele cuprinse intre mom. sesizarii si deliberari A doua parte a numit-o dezbaterile finale  posibilitatea partilor de a pune concluzii

Dezbaterile au o serie de principii care sunt si principii ale procesului civil: 1. Contradictorialitatea – nu este in actualul cod un principiu consacrat expres dar rezulta din mai multe aplicatii practice pe care CPC le face. Contradictorialitatea este unul dintre elementele care intra in conceptul de proces echitabil consacrat in art 6 CEDO. DEFINITIE: Reprezinta posibilitatea pe care legea o ofera partilor de a se pronunta cu privire la actele, sustinerile si probele infatisate de catre partea adversa. Procesul civil ca regula nu poate sa aiba loc in contextul in care numai una dintre parti afirma/dovedeste iar cealalta tace. Contradictorialitatea (momentan) este nedefinita dar se regaseste intr-o serie de prevederi. Inca din faza scrisa se prevede (art 114 indice 1 CPC) ca cerea formala de chemare in judecata este comunicata paratului. Paratul formuleaza un act denumit intampinare prin care arata apararile fata de cele invocate, exceptiile daca are de formulat si probele pe care paratul intelege sa le utilizeze. Inca din faza scrisa fiecare parte isi dezvaluie pozitia fata de pretentiile celuilalt  contradictorialitate inca inainte de faza orala. Un alt element e reprezentat de catre faptul ca instanta nu se va pronunta decat dupa citarea legala a partilor. Daca nu e legal citata, instanta va amana cazua ( art. 107 CPC ). O alta regula: actul pe care una dintre parti intelege sa-l depuna la dosar trebuie sa il comunice si celeilalte parti.

Un alt aspect rezulta din modul in care au loc dezbaterile: mai intai vb reclamantul apoi paratul. Chiar si dupa pronuntarea hotararii, contradictorialitatea continua. Exceptii (nu exista contradictorialitate): a. Procedurile necontencioase. Ele presupun neopunerea unui drept unei persoane. Ex: petentul cere o autorizare de la instanta. b. In materia ordonantei prezidentiale: o procedura urgenta; se prevede ca aceasta poate fi judecata chiar si fara citarea partilor. Termenul trebuie sa fie si optim nu numai rezonabil. Exemplu: suspendarea scrisorii de garantie bancare care se face in 48 de ore. Daca imi da termen 5 zile va fi rezonabil dar nu si optim intrucat nu pot sa blochez scrisoarea de garantie bancara. Deci exista situatii in care cerelitatatea predomina. c. Masurile asiguratorii ca poprierea sau sechestrul asigurator se asigura fara citarea partilor: vreau sa dispun poprierea de la un tert care are o datorie, la debitorul meu. Eu pot sa cer ca tertul sa nu plateasca datoria catre debitorul meu pana cand eu ma lamuresc prin proces in ceea ce priveste situatia mea cu debitorul meu. Contradictorialitatea este regula iar lipsa ei este exceptia. Intre contradictorialitate si prezenta fizica exista puncte de contact dar nu trebuie sa facem gresala sa consideram ca procedurile care nu necesita prezenta fizica sunt lipsite de contradictorialitate. Ea este atat scrisa cat si orala. In NCPC sistematizarea este diferita. In art 14 se consacra in mod expres principiul contradictorialitatii. Exista si practica incorecta si abuziva ca dupa inchiderea dezbaterilor una dintre parti sa suplimenteze probatoriul sau consideratiile. Adica ce nu a spus in fata instantei, va scrie in concluziile scrise. In noul cod instanta nu are voie sa se pronunte cu privire la acestea. Totusi aceste aspecte raman in capul judecatorului. Cel mai corect este sa repuna cauza pe rol si sa puna in discutia partilor. 2. Dreptul la aparare - Este consacrat si in constitutia Ro. El formeaza obiectul protectiei asigurata de CEDO prin aceasi notiune flexibila de proces echitabil. CEDO in art 1. nu il consacra expres dar jurisprudenta Curtii il retine. Are 2 componente: cea de a asigura partilor un mecanism procesual care sa le permita exprimarea punctelor de vedere si administrarea dovezilor necesare pentru protectia dr. lor. Practic este un principiu subsidiar si anume ”Principiul egalitatii armelor in proces”. dreptul de a recuza instanta. Al doilea aspect este dreptul de a fi asistat sau reprezentat de catre un avocat sau in cazul pers. juridice de catre un consilier juridic. Acest aspect esential in procesul penal exista si in procesul civil. Principiu de civil de a lui Briciu: „Daca nu deschizi ochii, deschizi punga” :))) Ajutorul public judiciar este un instrument prin care chiar si o persoana care nu are disponibilitati materiale poate sa aiba acces la un avocat. Instanta este cea care incuvinteaza un avocat daca petentul se incadreaza in anumite limite de venit si se concretizeaza prin desemnearea unui avocat din oficiu. Ca sa iei ajutor public total trebuie sa ai venit mediu pe membru de familie 500 de RON si partial 800 RON.

-

-

In NCPC art 13 se insita foarte mult pe aspectele legate de primul sens al dr. la aprare. Noutatea este reprezentata de faptul ca in recurs cererile si pretentiile partilor nu pot fi formulate decat prin avocat sau daca este persoana juridica de catre consilierul judiciar. 3. Rolul activ al judecatorului - S-a constatat ca diferentele de prestatie intre parti justifica un rol mai activ al judecatorului. El nu trebuie sa stea pasiv. Spre exemplu: sa invoce aspecte de drept sau de fapt pe care partile nu le invoca, sa administreze anumite probe pe care partile nu le cer, sa dea explicatii partii cu privire la dr pe care le are si consecintele dr sau. Exemplu: daca nu depune intampinare (care se face cu 5 zile inainte de infatisare), intervine decaderea de a mai administra probe. In acest caz se prevede ca daca paratul nu are avocat poate la prima zi de infatisare instanta ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare spunandu-i ca neindicarea lor atrage decaderea. Codul actual cat si cel viitor au preluat conceptia de rol activ care se aseamana cu un tip de proces inchizitorial. Procesul acuzatorial este tipic britanic in care judecatorul este total pasiv.

SEMNIAR 01 2011-10-10 Procesul are doua parti:   Procedura contencioasa Procedura necontencioasa art331-art333 CPC ( de exemplu cand ceri infiintarea unei fundatii/asociatii, infiintarea partidelor politice). Avem petent si intimat intrucat nu avem o reclamatie. Se judeca in Camera de Consiliu. Ele se judeca de urgenta. Incheierile care se pronunta nu au autoritate de lucru judecat. O alta caracteristica este generata de situatia in care anumiti petenti utilizeaza procedura necontencioasa pt a stabili adevarate drepturi fortand limitele procesuale necontencioase. Judecatorul va respinge cererea ca inadmisibila. Noul Codul de procedura civila va face din procedura uzucapiunii, o procedura necontencioasa. Tertul poate face opozitie la hotarare chiar daca nu a participat la procedura.

Speta: A cheama in judecata pe B solicitand plata unei sume de bani reprezentand un imprumut nerestituit; Instanta respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. Impotriva hotararii formuleaza apel reclamantul aratand ca procedura de judecata in fata primei instante s-a desfasurat cu incalcarea legii. In motivarea apelului, reclamantul apelant arata ca la termenul la care s-a judecat cauza, in mod gresit instanta a procedat la judecarea acesteia deoarece paratul B nu era legal citat si nici nu avea termen in cunostinta, lipsind de altfel la strigarea cauzei. Apelantul arata ca in acest fel sau incalcat principiile contradictorialitatii si ale dr la aparare consacrate indirect in art 85 si 107 CPC. Solutie: Se confrunta trei situatii: Textele de lege care consacra oblig judec de a amana cauza daca nu e legal citata o parte.

In primul caz. CURS 02 12. si se retine ca fiind adevarate. In NCPC art 22. P disponibilitatii – partile au dr sa atace sau sa nu atace hot. Judecatorul nu trebuie sa treaca peste vointa reclamantului. Ce decide instanta de apel? Art 84 CPC + art 129 alin 4 alin 5 CPC In doctrina s-a aratat ca in astfel de situatii in care exista o neconcordanta intre denumirea cererii si motivarea in fapt si in drept. Speta 2 Reclamantul A cheama pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contract de vanz cump intre parti prin care reclam a transmis paratului un imobil pe motiv ca acesta din urma nu a platit pretul. Daca insa nimeni nu invoca si hot. paratul ar putea anula hotararea intrucat nu a fost legal citat. P disponibilitatii invinge p contradictorialitatii in aceasta speta. Daca dupa ce pune in discutia partilor ca e vb de rezolutie nu de nulitate si partea insista sa solicite nulitatea. Rolul activ presupune punerea in discutie a partilor. In cazul in care ar castiga. instanta ar trebui sa procedeze la calificarea corecta a cererii. invocarea nulitatii nu poate fi facuta decat de catre partea vatamata (cel necitat si in lipsa). instanta opreste rolul sau activ si judeca pe pretentia reclamantului. In motivare arata ca desi aspectele nu au fost combatute de parat. ele nu duc la anularea contractului pt ca sunt aspecte ce tin de executare si nicidecum de incheiere. renuntarea si orice acte de dispozitie vor putea fi cenzurate de catre instanta.E clar ca e vb despre principiul contradictorialitatii. Ce face instanta? Amana cauza? Cum se impaca asta cu solutia data dupa ce s-a consumat judecata? In acest caz solutia inca nu s-a pronuntat. Practic judecatorul trebuia sa puna in discutia partilor si afla ce vroia reclamantul. Exista o limitare art 45 CPC  in cazul minorilor. Reclamantul aici are un interes. pers sub interdictie. Situatia sta in mod asemanator cand una dintre parti nu este legal reprezentata. Lipsa citarii intotdeauna poate fi invocata de catre oricare dintre parti chiar si de instanta. Totusi nu trebuie sa uitam principiul disponibilitatii prin care o parte poate alege daca ataca sau nu ataca o hotarare. apuca sa se pronunte.2011 4.10. Paratul nu depune intampinare iar cu ocazia dezbaterilor reiese situatia descrisa de reclamant dar instanta respinge actiunea ca fiind neintemeiata. renuntari la dr. Aici a fost lezata a anume parte care a ales sa nu valorifice acest dr la aparare care i-a fost incalcat. sa incheie tranzactii. Impotriva hot declara apel reclamantul aratand ca este nemultumit de faptul ca pe de o parte instanta recunoaste ca are dreptate dar pe de alta parte ii respinge cererea. solutia a fost deja pronuntata si reclamantul a pierdut procesul si nu are un interes sa invoce incalcarea dr la aparare al paratului care a fost avantajat de solutia data. . Daca totusi in fata instantei reclamantul spune sa nu ii se dea cuvantul pt ca paratul nu e legal citat. disparutilor.

accesul fiind desfasurat cu accesul publicului. Spre exemplu: ascultarea minorului de catre judecator pt a decide asupra masurilor ce se iau privind autoritatea parinteasca. publicitatii – P strans legat de cel al oralitatii.actul final Cuprinde 3 mari parti: a. . Mai exista o serie de exceptii de la aceasta regula: cand publicitatea ar vatama ordinea.e partea cea mai importanta intrucat in realitate ea va fi pusa in aplicare. IN NCPC – Legiuitorul a impartit in doua mari faze procesul – cercetarea procesului si dezbaterea finala si a prevazut ca toata cercetarea procesului va avea loc in Camera de Consiliu. P. Hotararea trebuie sa raspunda la toate motivele invocate de parti iar instanta le poate cumula.5. nu trebuie sa cuprinda motivari. Alte ratiuni: actiunea in anulare a hot. Hotarea Judecatoreasca. NU trebuie sa dam valenta maxima intrucat foarte multe acte capata forma scrisa. moralitatea publica sau partile. Legat de acest principiu este si cel al continuitatii intrucat judecatorul trebuie sa ramana in cauza pana la pronuntare. Este o garantie a corectitudinii procesului. AGA cat si alte actiuni comerciale duc la lipsa publicitatii. Ratiunea nu este procedura urgenta ci protectia datelor societatilor comerciale. Le pui in considerente. Ex: poate muri judecat. Unele decurg din natura cauzelor. Daca partile doresc si pledoaria finala poate fi facuta in Camera de Consiliu dar e nevoie de acordul tuturor partilor. Oralitatii dezbaterilor – P aproape permanent in proced civila. poate intra in concediu. Daca exista suspiciuni. Se stabileste judecata in camera de consiliu in aceste cazuri urgente. distribuirea se va realiza prin metoda ciclica.cauzele se distribuie in mod aleatoriu prin programul Ecris iar daca programul nu functioneaza. procesele se desfasoara in principal in public. pronuntarea se va face in public. Considerente: argument de fapt si drept c. poate pleca la alta instanta si nu mai are compententa. incompatibilitate. Acest principiu al continuitatii nu poate fi imuabil. spre exemplu cauzele ce se desfasoara in procedura urgenta. 6. Si termenul se da aleatoriu dar acest principiu conform NCPC. Principiul distribuirii aleatorii si continuitatii compunerii de judecata. III. 7. Ce s-a desfasurat in fata instantei b. Ori de cate ori se dispune judec in Cam de consiliu sau in sedinta secreta. partile pot cere stenografierea sedintei. Acest principiu are si el limitele sale. Dispozitivul trebuie sa fie clar concis. Dispozitivul . P. termenul de judecata e stabilit de judecatorul investit.

Uneori judecatorul e chemat sa faca si aprecieri de ordin suficient de subiectiv.gasim norme ce stabilesc atributiile instantelor fata de alte organe cu atributii jurisdictionale: Consiliul concurentei. Materiala. Teritoriala. c. in realitate la sfarsitul sau exista eventualitatea unui litigiu. Acest drept de apreciere nu poate fi cenzurat de instanta de recurs. Curtea Constitutionala 2. De ce? In recurs nu mai iei contact cu probele ci doar cu textele de lege. De procedura propriu zise a.stabilesc atributiile intre instantele judecatoresti in raport de ierarhia acestora. b. redactarea actelor de procedura. a statutului magistratilor. termenele procedurale precum si cele referitoare la executarea hotararilor. Normele de procedura civila: In cadrul procedurii avem 3 norme: a.stabilesc atributiile instantelor in raport de delimitare teritoriala a instantelor de acelasi grad. consilile din cadrul OSIM. compunerii compeltului de judecata inclusiv incidentele. Numai judecatorul fondului se poate pronunta asupra acestei aprecieri. Ar fi illogic sa se faca astfel de aprecieri de ordin subiectiv de catre instanta de recurs. Judecatorul mai intai face o activitate de cunoastere a faptelor apoi le incadreaza in textele de lege corespunzatoare.) te raportezi la o .Materia procesului: e reprezentata de conflictul dintre parti. In orice raport juridic am intra. El trebuie sa aleaga intre cele doua constructii juridice sau sa faca o terta constructie juridica pt a adminte cererea reclamantului. spre exemplu: daca o persoana s-a comportat ca un prop. Din acest punct de vedere avem trei feluri de competente: 1. Aceasta clasificarea de trei categ de norme este uneori pusa la indoiala de catre autorii ce zic ca exista doar doua norme (a+b) pe de o parte si c pe de alta parte. diligent. De competenta c. Toate aceste concepte suficient de subiective intra in dreptul de apreciere al judecatorului. Conflictele de interese se transforma in conflicte acute care nu-si mai gasesc solutionarea decat in fata instantei. Se spune ca teoretic in fiecare dintre noi este un potential reclamant sau parat. De organizare judecatoreasca: Ajuta la organziarea sistemului judiciar. De procedura propriu zise: Stabilesc asupra modului de desfasurare a procesului. Metoda procesului – judecatorul are la dispozitie o constructie juridica oferita de reclamant si o constructie juridica oferita de catre parat. Generala. Nu e corect intrucat atunci cand vb de necompetenta (lit b. 3. De organizare judecatoreasca b. Nu are o baza stiintifica corecta si nici macar legala. Acestea trebuie sa fie identice cu cele indicate de catre parti. De competent: Stabilesc atributiile instantelor atat fata de alte organe jurisdictionale cat si intre ele.

N de ordine privata ( dispozitive) Sunt la fel de importante. N de organizare in regula generala sunt de ordine publica intrucat tin de statalitate. Natura normelor: Normele de procedura sunt de doua categorii: 1. N de proced propriu zisa – sunt si de ordine publica si de ordine privata. instanta din oficiu.instanta intreaga insa atunci cand vb de un judecator ca e incompatibil (lit. a). Incalcarea n de ordine publica: este sanctionata prin n absoluta ce poate fi invocata de catre: oricare din parti. Se apreciaza ca partea are dreptul sa aiba incredere sau sa nu aiba incredere. b. Ne folosim de formularea utilizata de legiuitor – cat de imperativa ni se pare – de multe ori iei teapa 2. Exista doua reguli de care putem tine cont pt a ne da seama: 1.304 CPC. procuror daca participa la judecata si teoretic pe tot parcursul procesului. N de competent acestea sunt de ordine publica (cele materiale si cele generale) iar cele teritoriale sunt si asa si asa . Cele nepatriom sunt cele legate de starea si capacitatea persoanei – acestea vor fi de ordine publica. Cererile in genere sunt cele patrimoniale si nepatriomoniale. Exceptie:  normele privind recuzarea – prin recuzare se pune la dispozitia partii posibilitatea de a solicita inlaturarea din cauza a unui judecator asupra caruia exista o suspiciune ca ar fi partinitor uneia dintre parti. nu vb de compententa. se prevad doua motive de recurs ( sunt 9 dar profu’ se refera la punctual 1 si punctul 3). Ne ducem la natura valorii protejate – mai putin inselatoare . Deci si legiuitorul a pus alcatuirea instantei ca un motiv de recurs si necompetenta instantei ca alt motiv de recurs. a. diferenta dintre cele doua o va face regimul nulitatii sau cel al invocarii termenului. Chiar si legea pledeaza in sensul unei atare distinctii art. c. Instanta ramane competenta ci doar judecatorul este schimbat. Desigur exista si exceptii. Incalcarea N de ordine private: este sanctionata prin n relative si va putea fi invocate numai de catre partea vatamata si numai intr-un timp determinat de lege si care in mod obisnuit e prima zi de infatisarea ce a urmat savarisirii nelegalitatii. N de ordine publica ( imperative) 2. Problema necompetentei instantei este dominata de norme dispozitive. este problema judecatorului  nu exista identitate intre a si b.

Ce text aplicam? Raman in vigoare textele din CPC. el va ramane nul. In legatura cu probele: ce se intampla daca se schimba legislatia privind admisibilitatea unor probe sau administrarea unor probe. Raport dintre n generale si cele speciale. N de competent – instantele legal investite potrivit legii vechi raman competente. . E vb despre o curatela speciala in cazul unui proces. Daca insa se caseaza cu trimitere hotararea. Regimul nulitatii: daca un act e nul potrivit legii sub care a fost facut. Sa solicite forta coercitiva a statului pt a ii determina pe terti sa aiba o conduita corespunzatoare dr sau. noul cod are si el o varianta interesanta: NCPC are o viziune mult mai corecta. Cele special deroga de la cele generale. Daca o extinde se aplica legea de la momentul discutarii. ACTIUNEA CIVILA Dreptul subiectiv : Este o posibiitate a partii de a avea o anumita conduita sa ceara ceva . Sa pretinda celorlalti o conduita corespunzatoare dr sau adica sa ii determine sa dea sa faca sau sa se abtina de la a face ceva. sunt supuse cailor de atac motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul. spune: Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a prob preconstituite si a prezumtiilor legale sunt cele de la data producerii faptelor.Aplicarea in timp a normelor: 1. In aceasta privinta NCPC valorificand aceasta teza. Aceasta a treia component este de fapt dreptul la actiune. sa dea sa fac sau sa nu faca ceva. Problema e ca in CPC la art 44: in caz de urgent daca pers fizica lipsita de cap de exercitiu. Daca o reduce va trebui aplicata legea de la momentul sesizarii. Prob se va rezolva de tot cand intra in vigoare NCPC. N de organizare – ele sunt de imediata aplicabilitate daca legea nu prevede altfel. termenul si motivul. In ceea ce priveste n de procedura propriu zise – caile de atac acestea sunt supuse in ceea ce priveste calea. Cele speciale nu pot fi modificate prin n generale decat daca acestea prevad in mod expres abrogarea sau modificarea. aceasta se va face potrivit legii noi. Legea noua plicandu-se numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare. chiar daca legea noua nu mai prevede. Pe cand codul civil se refera la o curatela pt toate actele de administrare. Vezi ca e vb doar de prob preconstituite!!!! In ce priveste caile de atac. Deci este o componenta a dr subiectiv si anume de a chema forta coercitiva a statului sa impuna conduita. nu are reprez legal instanta va numi un curator special. Unii spun ca trebuie sa distingem dupa cum legea noua reduce paleta sau o extinde. Un astfel de aspect in NCC art 178 vb despre cazurile de instituire a curatelei si apoi la art 179 de competent instantei de tutela. sunt supuse legii de la pronuntare. Se spune ca hot. Profu zice ca trebuie sa ne luam dupa probele stabilite de lege la momentul savarsirii faptelor ( incheierii actelor eventual).

Din acest motiv NCPC afirma ca. Obtii titlu correct. Judecatorul le acorda. Obiectul 3. Ratiunea pt care se recunoaste exercitarea actiunilor preventive este data de protectia reclamantului. Judecatorul nu verifica daca reclamantul are dreptul cid oar verifica daca acesta l-a solicitat. Dreptul invocate trebuie sa fie un drept actual  dr supuse unui termen sau unei conditii suspensive nu pot fi primite in urmatoarele cazuri: daca cererea este depusa in termen. unuii spun ca se respinge ca prematura.Dreptul la actiune trebuie corelat cu actiunea civila. O situatie speciala o reprezinta actiunile preventive  posibilitatea de a se deduce judecatii drepturi care sunt inca in termen. 2. Actiunea civilaansamblu de mijloace procesuale menite sa duca la realizarea chestiuniilor deduse judecatii. Obiectul e pretentia. Sediul materiei 110 CPC 3 situatii: . Elementele dr la actiune: 1. Cel care solicita (reclamantul) sa afirme/sa invoce un drept  trebuie privita intr-un mod mai larg pe de o parte pt ca uneori se protejeaza si situatii juridice nu doar drepturi. Reclamantul il impiedica pe parat sa faca un abuz din neexercitarea unui drept. Ex intr-o actiune intr-o anulare a) ar fi inlaturarea dr si reintoarcerea la situatia de fapt pe cand b) ar fi eroarea dolul sau ce s-ar invoca. Cauza actiunii – presupune scopul demersului judiciar b. Cauza cererii – temeiul de drept al cererii formulate in instanta. Ele nu trebuie confundate. altii ca se va respinge intrucat nu exista dreptul inca. Partile 2. Daca este sub conditie. caile de atac sunt cele de la momentul introducerii actiunii. Cauza trebuie sa fie:   Licita Sa nu aiba caracter fals Spalare a banilor: Eu te dau in judecata si nu am niciun fel de dreptate si tu ceri cheltuieli de judecata.2011 Conditiile de exercitiu ale actiunii civile 1. Cauza are doua notiuni a. Cauza Partile si Obiectul – putine lucruri de comentat. CURS 03 19.10. ea va fi prematura.

Ex: in cazul divortului. Din acest motiv. ce rost ar avea sa ajungi pe 3? 4. Se pot face actiuni inainte de implinirea termenului daca au ca obiect executarea la termen a unei obligatii ori de cate ori se va considera ca cererile sunt indreptatite pt a preintampina reclamantului o paguba insemnata daca acesta ar astepta implinirea termenului. Executarea nu se va putea face decat la termen. Existenta unui interes  cine nu are un interes nu poate sesiza instanta de judecata. NCPC art 914 alin 2  cu toate acestea can cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului. Din acest motiv. aceasta putand fi facuta chiar inaintea implinirii termenului de scadenta. este cazul actiunilor preventive. Calitatea procesula  este de doua feluri: a. procesul de divort inceteaza. Partea careia ii s-a incalcat un drept devine reclamant iar cea careia ii s-a incalcat dreptul este parat. Avem o actiunea care desi cu caracter personal poate fi transmisa. mostenitorii vor putea continua actiunea daca se constata culpa exclusiva a sotului parat. Singurul caz cand dr nu e actual si actiunea se primeste. numai ca. de ce am mai judeca. b. ea va respinge cererea fara a o mai analiza in fond. Posibilitatea de a formula o cerere pt predarea unui imobil inchiriat inca inainte de implinirea termenului prevazut in contract pt finalizarea lucrarii cu precizarea ca hotararea va putea fi pusa in executare la finalizarea lucrarii. Daca unul dintre soti moare. In cazul in care instanta va constata lipsa itneresului. 3. Formularea unei cereri privind plata la termen a unei obligatii de intretinere sau alta obligatie cu caracter periodic. Daca am admite ca reclamantul este titularul dreptului.a. Intrebare? Care . Si in materia transmiterii si in materia calitatii trebuie sa retinem ca nu toate calitatile procesuale pot fi transmise. Acest aspect este chiar problema de fond.  personal  nu trebuie sa fie interesul altuia  nascut si actual  corespunde dreptului. Totusi. calitatea procesuala nu o pot avea decat sotii. Se produc efecte in cazul succesiunilor (sotia rea ar deveni mostenitor rezervatar). Activa b. Nici cel de pe 2 nu ar fi luat nimic. !!! La actiunile reale identitatea dintre rec si titularul dreptului trebuie sa stii cine e titularul dreptului. Ea ar reprezenta traducerea in plan procesual a realitatilor din drept substantial. Se uzeaza astfel la unirea procesului cu fondul. Un alt caz s-a facut un tablou de distribuire a creantelor si creditorul de pe locul 4 sustinea ca el trebuie sa fie pe locul 3 potrivit legii. la actiunile reale problema calitatii se uneste cu problema fondului. Practic se pot identifica si alte situatii decat a si b. Ex: Apelul facut de o parte prezenta la proces in care s-a invocat ca alta nu a fost citata. Pasiva DEF  identitatea dintre rec si titularul dreptului dedus judecatii si indentitatea dintre parat si cel implicat in raportul dedus judecatii. nu e atat de corect. el nu avea niciun interes deoarece el nu avea un interes intrucat nici macar creanta primului nu era acoperita din sumele executate. Interesul trebuie sa fie:  determinat  sa fie legitim  legat de protectia unui drept/ situatii juridice (nu un simplu interes moral) . c.

Urmeaza sa verificam efectele ce urmeaza. Mostenitorii acestora o pot introduce si o pot chiar si continua. Aceasta regula a fost indepartata de Curtea Constitutionala. sotului mamei. mostenitorii pot introduce cererea in termenul de 1 an de la data la care donatorul a cunoscut cauza si numai cu conditia ca donatorul sa nu il fi iertat pe donatar. Din acest motiv Art 382 NCC spune ca. Pe cale de consecinta celalalt sot este casatorit cu un mort. tatalui bilogic. ea nu mai poate fi introdusa impotriva mostenitorului. ea revine donatarului si poate fi continuata impotriva mostenitorilor. In ce priveste tagada paternitatii. ea este considerata desfacuta la data decesului. Alte situatii: La actiunea in stabilirea filiatii fata de mama art 423 calitate procesuala activa o are copilul sau mostenitorii copilului. Sindicatele pot actiona in apararea dr membrilor de sindicat. Calitatea procesuala pasiva. fostul cod al fam prevedea ca exista calitate proces activa numai in persoana sotului mamei si nu recunostea calitate copilului. In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva. In unele situatii intre interes si calitate procesuala apare o stransa legatura. Deci mostenitorii pot contiuna actiunea dar au o calitate procesuala proprie. daca donatorul nu a cunoscut cauza. NCC in art 429 preia solutiile generoase ale Curtii constitutionale  actiunea revine mamei. mostenitorii acestuia pot continua actiunea. Daca donatorul a cunoscut cauza. Prin exceptie daca actiunea a fost continuata de mostenitori. In ce priveste calitatea procesuala pasiva. De asemenea poate fi introdusa si direct de catre mostenitorii copilului. Filiatia fata de tata  Calitatea procesuala activa revine copilului care va face actiunea personal. copilul. mamei si nici pretinsului adevarat tata.este statutul sotului part mort in perioada pana la pronuntarea divortului intrucat in acest caz casatoria nu s-a desfacut. Insa in aceasta privinta daca donatarul decedeaza inainte de a se introduce actiunea impotriva sa. casatoria este desfacuta cand hot a ramas irevocabila. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 1024 NCC  calitatea procesuala activa revine in principal donatorului. mostenitorii pot sa si introduca actiunea dar numai in urmatoarele conditii: intr-un termen de cel mult 1 an de la data mortii donatorului. In acest caz. Exista situatii cand legea recunoaste calitate unor parti care nu sunt in raportul dedus judecatii si nici nu justifica un interes personal. Tatal biologic va introduce actiunea impotriva sotului mamei si copilului. celor pusi sub interdictie sau disparuti. ea poate fi introdusa chiar direct impotriva mostenitorilor. Mama si copilul introduc actiunea contra sotului mamei. Mai sunt situatii cand legiuitorul stabileste calitatea procesuala activa in sarcina unor organisme chiar daca acestea nu actioneaza in numele lor propriu si nici in interesul lor propriu. Nu este suficient sa ai un ONG si sa iti creezi o asa zisa calitate ex: „protectia mediului” si sa incepi sa faci actiuni pt intreruperea autorizatiilor de constructii. . Nu este insa permisa aceasta substituire in calitatea altuia decat daca legea o prevede in mod expres. ea revine tatalui dar si direct de catre mostenitori. Interesul va fi cel care va genera calitatea procesuala. Difera insa termenul. Ex: Art 45 CPC procuroul poate formula actiuni privind dr minorilor. Astfel oficiile de protectie a consumatorului introduce actiuni in legatura cu cele consumate de alte persoane. Codul Civil stabileste ca actiunea se introduce impotriva copilului cand e introdusa de sotul mamei.

Capacitatea de exercitiu e reglem de n de ordine privata si e lovita de nulitate relativa. Ea nu va fi o actiune colectiva. salarizati etc). Daca apar conflicte procesual intre reprezentant si reprezentat. ele vor face o coparticipare procesuala activa intrucat exista o cumulare a intereselor personale. Minor intre 14 si 18. Ea poate fi invocata chiar si de celalate parti inainte de savarsirea actului ( au interesul ca actul savarsit sa fie si valabil). Acestia pot sta in proces. ea putand fi invocata oricand. Nu exista o autoritate de lucru judecat. instanta va numi un curator care conform CPC acesta va fi un avocat. numai cel care a fost lipsit de cap de exercitiu mai poate invoca lipsa capacitatii. Ea are o anume particularitate. minor < 14 ani. In leg cu cap de exercitiu intervin:  Reprezentarea  persoana nu are cap de exerciutiu.  Autorizare  reprezentantul unui persoane lipsite de cap de exercitiu doreste sa faca acte de dispozitie: renuntarea la drept. Judecatorul va da un termen prin care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate poate decide daca pastreaza sau nu actele. Nu actioneaza pe cale de reglementare ( de acum incolo asa va fi de acum inainte). E nevoie de incuvintarea instantei de tutela. El sta in proces prin reprezentant. paratul sau reclamantul era decedat.” Daca insa se judeca procesul.  Asistare  intervine pt cei cu capacitate de exercitiu restransa. Capacitatea de exercitiu: Lipsa capacitatii de folosinta atrage o nulitate absoluta prin urmare exceptia va putea fi invocata in tot cursul procesului. Daca la momentul introducerii actiunii. 5. vor savarsi acte de procedura personal dar toate aceste acte vor trebui subscrise de cei care ii asista de reprezentanti legali. nu mai poate functiona transmiterea calitatii intrucat intervine exceptia lipsei cap procesuale de folosinta. vor primi citatie personal. tranzactii etc. Exceptia lipsei calitatii procesuale este una de ordine publica. solicita instantei de judecata masuri privind protectia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal ci determinate numai ca gen (consumatori.Ce sunt actiunile colective? DEF  cele prin care un organism sau un grup cu caracter de reprezentativitate. . Este posibila transmiterea doar daca paratul/rec moare in cursul procesului. Judecatorul de multe ori se pronunta pe cale de qvasireglementare ( el da dreptate doar unei parti). Adica ele pot spune „nu vrem sa trecem la judecata intrucat nu are capacitate de exercitiu si s-ar putea sa ne afecteze ( invoca dupa ce castigam in apel lipsa capacitatii. Pt ca nu exista asemenea actiuni decat cele facute de sindicate. Ce se intampla daca judec constata ca rec sau paratul nu are calitate procesuala? Se va respinge actiunea intrucat a fost formulata de o persoana/impotriva unei persoane fara calitate. de OPC totusi exista o anume situatie: mai multe persoane au situatii diferite ce au o asemanare izbitoare.

2) A si B cheama pe C solicitand lasarea in prop si posesie asupra unui imobil asupra caruia rec considera ca au proprietate. un continuator. Ce solutie va adopta instanta? Instanta ar trebui sa respinga cererea lui A de a introduce in cauza a mostenitorilor.Seminar 03 1) A cheama pe B solicitand obligarea acestuia la plata unei sume de bani acordata cu titlu de imprumut pe care paratul nu mai doreste sa o restituie. Sa invoce din oficiu lipsa cap de folosinta a lui B si sa respinga cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara cap de folosinta. reclamantul A solicita. Acest act este cunoscut si de B intrucat a fost notificat cu mentiunea ca a operat o astfel de cesiune. va continua procesul fie cu unul ( daca nu sunt puncte divergente intre ei) fie cu amandoi ( daca sunt puncte divergente intre ei). calitatea procesuala activa poate sa revina decat tuturor. La unul din termenele de judecata. B) toti traiesc dar A incheie un contract de cesiune de creanta cu C in sensul ca ii cedeaza lui C creanta pe care o are cu B contra unei sume de 50% din valoarea pe care o avea de recuperat de la B. B invoca la termenul urmator exceptia lipsei calitatii procesuale active a lui A aratand ca acesta nu mai este titularul dr de creanta pe care il pretinde. Argumentul ca tertul nu vrea sa continue procesul. Ramane o problema: are dr instanta sa schimbe automat pe A cu C? Se poate intampla sa existe anumite neintelegeri chiar intre A si C (ex A zice ca cesiunea este nula). citatia facut pe numele lui B se intoarce la instanta cu mentiunea destinatar decedat. Ce va decide instanta? . acordarea unui termen pentru a ii permite sa identifice eventualii mostenitori ai lui B pt a fi introdusi in cauza. La acelasi termen. instanta il citeaza pe cesionar dar si pe cedent. nu sta in picioare intrucat si in cazul succesiunilor nici succesorii nu sunt intrebati daca vor sa continue un proces. Noul cod de procedura spune: daca se instraineaza bunul. A si B depun titluri de prop constant intr-un contrac de vanzare prin care tatal lor a dobandit imobilul si un certificat de mostenitor din care rezulta ca ambii reclamanti impreuna cu D in calitate de sotie supravietuitoare ar fi singurii mostenitori ai autorului comun. ii va fi opozabila hotararea. Pune in discutia partilor noua situatie si in functie de pozitia lor. Noul cod prevede si obligatia tertului cesionar de a interveni in proces. In realitate instanta nu introduce o parte noua ci ea introduce ca si in cazul succesiunilor. Daca ar fi murit in cursul procesului. Daca nu participa si a luat cunostinta de proces. pe numele caruia e emis titlul. Fata de aceasta situatie paratul C invoca lipsa calitatii procesuale active aratand ca intr-o actiune in revendicare asupra unui bun aflat in coproprietate . atunci era admisa cererea lui A de a ii introduce in cauza pe mostenitorii lui B. Instanta dispune efectuarea unei adrese la evidenta populatiei si raspunsul acestei institutii este acela ca B era decedat de aprox 1 an adica anterior introducerii cererii de chemare in judecata.

in acest caz actiunea in revendicare va fi un act de dispozitie. Daca il castiga.11.6 CEDO vb de dreptul persoanei la un tribunal constituit conform legii. Pot avea si alte nume dupa faza procesuala sau dupa tipul litigiului. Norme de organizare judecatoreasca sunt n imperative ceea ce inseamna ca nerespectarea lor atrage nulitatea actelor procedurale iar aceasta poate fi invocata in doua modalitati:   Cale de exceptie  in cursul procesului Cale de atac  dupa ce procesul s-a terminat. Profu nu e de de acord cu idee ca D ramane cu cota parte din cat e bunul iar A si B care au pierdut. Art. Reclamant. a facut un bine in folosul tuturor intrucat este un act de conservare. Partile a.2011 Alte incidente privind compunerea completului de judecata: Incidentele de la cursul trecut acopera conditia nerespectarii neutralitatii. il va imparti cu A si B. Cine zice ca e o revendicare pe cote parti. CURS 04 CURS 05 2. nu le mai dobandesc. In cazul apelului: a. Daca pierde.  Trebuie sa acceptam ca in acest caz exista posibilitatea ca 2 hot judecatoresti (cele in defavoarea lui A si a lui B) raman ineficiente din cauza ultimei hotarari judecatoresti. Ori ea daca il ia intreg. nu ii va fi opozabila hotararea celui care nu a actionat!!! Deci. paratul are posibilitatea sa ceara introducerea in cauza si restul persoanelor care au drepturi asupra respectivului bun. greseste intrucat atiunea in revendicare nu este pe cote parti. Ca sa se evite actiunile succesive ale reclamantilor (pe sistemul din 3 neo iesi una). b.Legiuitorul codului civil considera ca oricare are calitate procesuala activa. Aceasta nu reprezinta singura conditie a completului de judecata.  Prin apel: daca neregularitatea apare la nivelul primei instante  Prin recurs: daca neregularitatea apare in apel Nu se poate invoca neregularitatea completului prin contestatie in anulare. Totusi se pune problema ce se intampla daca D castiga dupa ce A si B au pierdut? Ea va castiga doar partea ei? Obiectul actiunii pe care il face D nu este o revendicare? Pai revendicarea vizeaza doar bunul in corpore si nu cote parti. Apelant reclamant . Ceilalti participanti la proces: 2. Parat.

Alt drept procesual abuziv era reprezentat de invocarea exceptia de neconstitutionalitate cu scopul de a obtine o amanare. o In final trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta Abzulul de drept : Art. Au fost considerate drept acte abuzive: Recuzarile tuturor judecatorilor de instante pt faptul ca prin aceasta obtinea amanarea judecatii. Drepturile potestative: posibilitatea unui subiect de a modifica unilateral dreptul astfel incat subiectul pasiv nu se poate opune acestei modificari. pe temeiul lipsei de buna-credinta. Intimat parat In cazul recursului: a. o apoi trebuie sa isi exercite drepturile in condtiile ordinea si termenele instituite de lege. Obligatii  exista la art 129 alin 1 care spune ca: o prima indatorire pt parti este sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului.b. O alta sanctiune este amenda civila art 108 alin 1 CPC. Nu dreptul este abuziv ci exercitiul sau poate fi abuziv. Contestator reclamant b. Instanta ar putea sa nu dea curs actului facut prin abuz  sa il respinga ca inadmisibil. Intimat parat?? CPC stabileste o serie de drepturi si obligatii pt si in sarcina partilor. Recurent reclamant b. In procedura civila unii autori spun ca ele exista in cazul actelor de dispozitie: ex  am dr sa sting procesul prin renuntare. Sunt cazuri pe care legiuitorul nu a putut sa si le imagineze  se aplica cererea in despagubiri in cadrul aceluiasi proces sau intr-un alt proces in cardul teremenului de prescriptie extincitiva. Spre exemplu la recuzare exista text. Intimat parat Daca avem contestare: a. Ca sa existe abuz de drept:      Dreptul sa existe si cel care il exercita sa aiba indeplinatatea capacitatii Dreptul sa apartina celui care il exercita Dreptul sa fie exercitat in formele sale exterioare prevazute de lege Actul trebuie sa depaseasca limitele sale interne  sa urmareasca alt scop decat cel pt care a fost instituit dreptul Reaua credinta. 723 CPC  trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta. . Care este sanctiunea? La anumite acte exista text special. introducerea cererii de chemare in judecata. Drepturile partilor nu sunt formulate. Exista si o teza conform careia nu trebuie sa existe numai aceasta protectie post factum ( adica instanta sa asiste indiferenta).

se considera ca un caz de coparticipare obligatorie. fie din natura efectelor hotararii. cheltuielile de judecata le suporta numai el. face apelul contra respingerii cererii. Daca sunt mai multi coproprietari. daca sunt mai multi participanti iar numarul lor este foarte mare. Plata taxelor de timbru  daca sunt mai multi reclamanti care formuleaza o cerere invocand un dr comun. 251 CPC in materia perimarii  in cazul in care avem o coparticipare. foloseste si celorlalti.Coparticiparea: vizeaza situatia in care avem mai multi reclamanti ( activa) cand avem mai multi parati (pasiva) sau mai multi din ambele categorii ( mixta). ba chiar mai mult potrivit art 114 CPC. nu vor trebui sa plateasca atatea taxe cati reclamanti sunt comuni. De exemplu. Ratiunea: daca pot sa conexes ceva in cursul procesului. judecatorul investit cu judecarea cererii ar putea sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea comunicarilor si proced de citare numai cu mandatarul iar nu cu toti coparticipantii. Art. nici nu profita dar nici nu vatama drepturile altui coparticipant. cererea de perimare. - - . Efectele coparticiparii: Principiul independentei procesuale: spune ca cererile actele facute de catre un coparticipant. nu si ceilalti. o fie printr-o dispozitie juridica a legii. ci o singura taxa va fi suficienta pentru toti. ele au legatura). cererea de partaj. partajul trebuie sa ii cuprinda pe toti coprop sau coindivizarii. atunci se vor lua in considerare actele cele mai favorabile. Chiar VCC prevedea in mod expres ca hot de partaj daca numai cu unii din coprop este nula. Cu alte cuvinte daca sunt mai multi reclamanti si doar unul dintre ei. Exceptie: extinderea actelor procesuale ale unor participanti asupra altora. se va comunica doar un singur exemplar din cererile care se fac. Izvoarele coparticiparii:   Partile au o cauza comuna ( ex: creditori cu creanta indivizivila) Drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cazua ( totusi in practica se recunoaste si atunci cand desi nu au aceeasi cauza. cu atat mai mult trebuie sa o pot face inca de la inceputul procesului. Dispozitiile art 47  litisconsortiul. Ca regula coparticiparea este o facultate pentru reclamant. La fel in cazul declararii nulitatii sau anularii unui act  trebuie chemati in judecata toti semnatarii actului intrucat nu poate fi nul pt unii si valabil pt altii. Daca coparticipantii au un singur reprezentat. Ea se poate produce: o fie prin natura juridica a raportului dedus judecatii. In schimb daca reclamantul apelant pierde apelul. acesta se admite numai in ceea ce priveste reclamantul apelant. Ori de cate ori se indica extinderea efectelor si asupra celorlalti coparticipanti se extind numaie fectele pozitive nu si cele negative iar daca sunt acte potrivnice. Sunt si situatii in care aceasta este o necesitate decurgand fie din natura dreptului dedus judecatii.

In ce priveste interventia accesorie. Ea poate fi facuta si in apel chiar si in recurs si uneori chiar in in caile extraordinare. in ambele cazuri este vb de un interes propriu. find o simpla aparare. Principala (in interes propriu) 2.c. Prin urmare nu s-ar putea accepta participarea tertului care nu ar avea nicio legatura. reprezentantii sau interpretii. Nu poate fi facuta cerea principala direct in recurs. In ceea ce priveste caile extraordinare de atac. In ce priveste cea accesorie  nu este prevazuta forma dar in practica se admite ca trebuie facuta ca si cea principala mai putin in ceea ce priveste pretentiile. Ea poate fi facuta si in apel dar in acest caz este nevoie de acordul partilor in cauza. Ceea ce difera intre cele doua forme nu este interesul ci dreptul la cerere. La cea principala avem un drept in cadrul judecatii sau intr-o stransa legatura. Termen In cazul cererii de interventie principala. 2. cererea nu se poate face in fata acestor instante dar se pune problema admiterii lor. Procedura . expertii. Accesorie ( in interesul altuia) 1. Cea principala se produce cand tertul intervine in proces invocand un dr propriu care poate fi chiar dreptul invocat in cererea principala sau un dr aflat in stransa conexitate cu acesta. aceasta poate fi facuta in fata primei instante pana la incheierea dezbaterii. Interventiile sunt de doua feluri: Voluntare Fortate Interventia voluntara  este de doua feluri: 1. Interventia accesorie este cea prin care un tert intervine in proces pt a formul aparari in favoarea uneia dintre partile implicate dar pt aceasta urmarind protejarea unui dr propriu dar care nu face ob judecatii si pe care nici nu-l deduce dar care ar putea fi pus in discutie de solutia pronuntata in cerea principala. La cea accesorie tertul ramane cu dreptul sau exterior judecatii avand interesul ca cineva sa castige ceea ce se va repercuta asupra dreptului sau exterior. Terti participanti la proces (intervenienti)  ei nu trebuie sa fie confundati cu martorii. ea nu contine cereri proprii. Prima concluzie: desi legea foloseste deumirea de interventie in interes propriu si interventie in interesul altuia. Forma cererii In ce priveste cea principala  forma prevazuta pt cerere de chemare in judecata. Acestia nu-si disputa drepturi proprii pe cand tertii intervenienti participa dezbatand drepturi sau interese proprii.

Daca cererea de interventie se judecata deodata cu cea principala si de catre aceeasi instanta. Ex: reclamantul renunta sau se intelege cu paratul sa tranzactioneze. tertul intervenient va dobandi calitatea de parte si odata cu aceasta si dr procesuale. Efectele pe care le produce admiterea cererii de interventie: Tertul devine parte dobandind dr proprii Cererea de interventie va fi comunicata celorlalte parti iar in cazul cererii de interventie principale. pot solicita orice acte. aceasta judecandu-se in continuare. Daca cererea de interventie principala. concluzia fiind corecta numai in ce priveste litigiile privind conflictele de drepturi care vizeaza numai raport individuale de munca. ar fi fost compententa o alta instanta. putand sa faca inclusiv acte de dispozitie privind dreptul dedus judecatii. Atat interveninetul principal cat si cel accesoriu. solutia nu mai este corecta. In cazul procedurii de admitere in principiu. Totusi va opera o prorogare de competenta.Atat cea principala cat si cea accesorie. Daca partile initiale in proces fac acte de dispozitie privind actele lor. ea va respinge cererea de interventie. La cererea principala. In ce priveste admisibilitatea: La cea principala s-a considerat ca ea nu e admisibila in litigiile de munca. . situatia sa este mai complicata intrucat. instanta verifica numai existenta unui interes al intervenientului in legatura cu judecarea cauzei. el va dobandi o cerere dependenta de cauza principala. Drepturile pe care le au intervenientii: Ei pot face orice acte considera de cuvinta. Din potriva in cazul in care nu constata ca sunt intrunite conditiile. acestea pot fi facute dar procesul continua in ceea ce priveste cererea de interventie. Mai verifica daca cererea este facuta intr-un domeniu in care este admisibila si verifica daca este facuta in termen. In ce priveste intervenientul accesoriu. Instanta nu mai poate interveni asupra incheierii. Daca instanta constata ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate in principiu. cu toate acestea exista cazuri in care nici cea accesorie ( a fortiori nici cea principala) nu este admisa si anume in cazul actiunilor privind starea si capacitatea persoanei. instanta verifica urmatoarele aspecte. instanta va putea dispune sa o disjunga. Numai daca va fi admisa in principiu cererea. acestea nu afecteaza cererea de interventie. Tertul ar putea sa introduca alte persoane in proces: ex: cerere de chemare in garantie. se va putea face chiar si cerere reconventionala. In acest caz se va forma un dosar separat la acelasi complet de judecata si la aceeasi instanta. In cadrul celei accesorii. ea este admisibila in toate domenile pt ca tertul nu trebuie sa arate un interes propriu. Incheierea nu va putea fi atacata decat odata cu fondul cauzei. Cand vb de dr colective. Sunt situatii in care daca cererea intervenientului o face separat. Ei nu vor putea sa solicite refacerea probelor deja administrate. La fel daca se anuleaza cererea principala. existenta unui dr propriu si legatura dintre dr propriu invocat de intervenient si dr dedus judecatii. intarzie cererea principala a cauzei. iau cauza in starea in care se afla. este supusa unei proceduri de admitere in principiu. din acel moment intervenientul devine parte. In ce priveste cererea de interventie accesorie.

Pe cale de consecinta. Dar se pot respinge amandoua sau se pot admite amandoua in parte. In cererea de interventie se arata ca atutoturismul a fost dat paratei cu titlu de dar de nunta si a fost folosit de ambii soti in virtutea relatiilor existente la acel moment. fie sa fie o stransa legatura intre cele doua obiecte. SEMINAR 05 Speta1 proced civila barou 2011. Ce trebuie sa verifice instanta 2. nu e admisibila interventia lui C. C intervine sustinand ca are un ap vecin(ap2) cu reclamantul in imobilul respectiv. atunci pot fi admise amandoua. C arata ca el este cel care a facut darul in calitate de unchi al paratei B. E o stransa legatura intrucat ap au acelasi regim juridic. a. Solutii: La cererea de interventie principala daca dr invocat de tert e identic cu dr invocat de reclamant atunci solutiile nu pot fi decat: Daca se admite cererea de interventie principala trebuie respinsa cerea reclamantului si invers. Speta 2 A cheam in judecata pe B solicitand partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Cum calificati cererea de interventie? Principal sau accesorie? b. Pana cand poate fi facuta cererea? Trebuie sa fie identitate de obiect. apartine paratei. A cheama in judecata pe Consiliul Local pt a revendica un apartament (ap1) dintr-un imobil. El sustine ca are un dr de a cumpara apartamentul 2 de la Consiliul local conform legii. La unul dintre termene se formuleaza o cerere de interventie din partea lui C care solicita sa constate ca autoturismul pe care reclamantul l-a indicat ca fiind bun comun. pot fi respinse sau pot fi admise numai in parte. Sunt situatii in care disjungerea nu e posibila. In cazul intervenientului accesoriu. Se arata in cerere ca casatoria a luat sfarsit prin divort dar in cadrul procesului de divort nu s-a solicitat si partajul. . soarta cererii lui este dependenta de cererea procesuala a reclamantului respectiv a paratului ( depinde de cel in favoarea caruia a intervenit).Disjungerea nu e o obligatie pt judecatori ci numai o posibilitate. Daca dr invocat de intervenientul principal nu este identic ci numai conex. Stabiliti admisibilitatea in principiu. Disjungerea nu e posibila ori de cate ori intervenientul principal invoca dreptul ce face obiectul procesului. Disjungerea se pune numai in cazul cererii de interventie principala. In speta singura legatura este ca au acesi situatie juridica ( nu sunt decat cateva sute de mii de bunuri preluate abuziv in perioada comunista) . 1.

pastrand competenta cat chiar si completul. . E un mijloc proced prin care se poate introduce in proces o terta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. Ulterior afla ca B a vandut mai departe bunul lui C. Chemarea in judecata a unor persoane art 57 si urm CPC. Termenul in care poate fi chemata o alta persoana in judecata: Pt reclamant  pana la incheierea dezbaterilor in fata primei instante. Judecatorul va crea un nou dosar exclusiv cu respectivele persoane. Chiar si interveninetul principal poate recurge la chemarea in judecata intrucat el are pozitia unui reclamant. Daca nu se formuleaza cererea de chemare in jud a altor pers peste termen sanctiunea nu este decaderea si nici respingerea ca tardiva ci sanctiunea este judecarea separata a cererii (art. De exemplu intr-o speta A cheama in jud pe B si solicita anularea contr. Se poate doar in cazul paratului intrucat reclamantul daca o depune tardiv din interpretare inseamna ca o depune direct in apel iar aceasta e inadmisibila. se va introduce in cauza coprop care a fost omis. In cazul partajului daca se omite de catre reclamant chemarea in judecata a tuturor coproprietarilor. Cine este titularul? Atat reclamantul cat si alte persoane pot chema cerere de chemare in judecata. daca intampinarea nu e obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Atunci A se gandeste sa introduca in cauza si pe C solicitand si anularea actului subsecvent pt ca ne aflam in ipoteza art 57.11. O alta ipoteza este in NCC.2011 Interventia fortata 1. Ipoteza acestei cereri se regaseste in situatii cum ar fi cesiune de creanta.CURS 06 9. daca sunt mai multi prop oricare poate face actiune in revendicare hot fiind valabila si pentru ceilalti dar in schimb daca coprop pierde atunci efectul negativ nu va putea fi opus celor care nu au participat. 135 CPC). cedentul introduce cerere de chemare in judecata contra debitorului cedat solicitandu-i plata dar debitorul cedat stie de cesiune si ii este teama sa nu fie dat in judecata si de cesionar. Aparent asa este dar solutia este imposibila deoarece cel care e chemat in proces primeste ipoteza unui intervenient principal care are pozitia unui reclamant. Este inadmisibila in apel sau recurs. Ar putea fi corecta modificarea cererii de chemare in judecata pt a aduce un nou parat si un nou capat de cerere. de vanz-cump intre ei. Nu trebuie utilizata aceasta forma pentru extinderea cadrului procedural prin introducerea in cauza a unor noi parati. Pt parat  doar odata cu intampinarea.

E clar ca se refera la un dr de regres. instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu. In NCPC se schimba situatia. Solutia finala poate fi fie de admitere a cererii principale sau sa fie respinsa cererea cu motivarea ca dreptul apartine paratului. Legea mai prevede o situatie speciala in care procesul ar putea sa continue numai intre reclamant si intervenient adica cel chemat in judecata si anume atunci cand obiectul pricinii este o datorie baneasca. unde instanta de pronunta asupra admisibilitatii in principiu. 60 CPC si urm. Chemarea in garantie Art. Reducerea timpului de acordarea a despagubirii. Daca insa instanta constata ca judecata cererii principale este intarziata prin cererea de chemare in garantie atunci ea poate dispune judecarea separata a acesteia din urma. respectiva persoana primind direct calitatea de parte. In ce priveste judecata cererii: Regula este ca ea se judeca impreuna cu cea principala. paratul recunoaste obligatia si declara ca o va executa fata de cel ce isi va stabili judiciar dreptul. el bucurandu-se de o independent procesuala putand efectua orice acte de procedura.Spre deosebire de interventia principala si accesorie. Nedepunerea in termen atrage judecarea separata. In ce priveste domeniul de aplicare. in cazul acesta legea nu mai prevede ca instanta trebuie sa se mai pronunte asupra admisibilitatii in princip[iu si va lua act de cererea de chemare in judecata. Tertul chemat in judecata dobandeste pozitia unui intervenient principal. Ex am pierdut si eram garantat de evictiune de catre un tert. In ce priveste pozitia procesuala chematul in garantie se . Cel chemat in garantie poate sa mai cheme un chemat in garantie dar se limiteaza la 2 cheamari. Rostul acestei cereri  este in principiu o cerere care poate fi facuta si independent de un proces. el este generat de art 60 care vizeaza pierderea de catre o parte a procesului. Legea vorbeste de faptul ca partile initiale ar putea sa sa cheme in judecata pe tert pt o garantie sau despagubire. Se presupune ca tertul chemat in garantie ar putea sa vina si sa faca aparari in folosul celui care l-a chemat in garantie astfel incat sa contribuie la castigarea acestuia in procesul principal. e liber sa incheie acte de dispozitie. Termnul  Pt reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante Pt parat: odata cu itnampinarea iar daca nu e obligatorie cel mai tarziu in prima zi in infatisare. Este un mijloc proced in care partile intiale pot chema in judecata un tert asupra caruia ar putea sa se redreseze in ipoteza in care ar pierde procesul. Paratul mai trebuie sa si depuna suma consemnand-o la dispozitia instantei. Solutia e posibilia numai pt depunerea tardiva de catre parat. poate administra orice proba etc. 2. nu si de catre reclamant. Un alt exemplu este in cazul fideiusorului chemat in judecata pt a plati datoria debitorului pe care il garanteaza  el are dr de regres asupra debitorului pe care il garanteaza.

Daca pierde: se activeaza garantie si cererea de chemare va fi admisa sau respinsa daca e nefondata Cheltuielile de judecata  va suporta cheltuielile de judecata fata de partea care l-a chemat in judecata. Daca instanta respinge cererea reclamantului. Ea nu se aplica la actiunile personale  Paratul sa fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului. trebuie sa distingem dupa cum se admite sau respinge: Daca se admite: instanta va putea admite si cererea de chemare in granatie facuta de parat daca sustinerile sunt fondate. . In ce priveste solutiile daca cererea de chemare in grantie facuta de parat. Daca le recunoaste si reclamantul consimte la schimbarea paratului in cauza. Paratul nu va face apel in cererea de chemare in garantie. a. Ea nu presupune o admisibilitate in principiu. Totusi e posibil sa se faca apel de catre reclamant. 3. E adevarat totusi ca nu e autoritate de lucru judecat asupra cererii de chemare in garantie. Daca castiga reclamantul. Este un mijloc procesual specific numai paratului.bucura de o pozitie procesuala independenta. Daca cererea de chemare in garantie facuta de reclamant: Daca reclamantul castiga: nu se mai cheama in garantie ca nu are rost. el nu este subordonat intrucat in realitate el este un parat. Problemele se pun in legatura cu poztia celui care este chemat.  Cererea sa fie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare in cazul in care intampinarea nu este obligatorie. Reclamantul nu poate uza de acest mijloc procesual. Caile de atac: Reclamantul cheama in judecata pe parat. Cel aratat ca titular al dr sa recunoasca sustinerile paratului. instanta va admite in parte si practic paratul ramane fara cererea de chemare in garantie care ramane neapelata. ea va respinge automat si cererea de chemare in garantie ca ramasa fara obiect sau lipsita de interes. Aratarea titularului dreptului  este consacrata in art 64 si urm CPC. E necesar sa detina lucrul pt altul. paratul initial va fi scos din proces iar in locul lui va ramane cel indicat ca titular al dreptului. Paratul cheama in garantie. Se respinge cererea reclamantului  se respinge si cererea paratului. Conditii:  Acitunea sa fie reala.

 Tertul va ramane in proces. el dobandind pozitia unui intervenient principal. Daca cel aratat ca titular al dreptului nu se prezinta la proces. De la aceasta regula exista doua limite:  Actele de dispozitie care nu pot fi facute decat in baza unei procuri speciale si autentice in care se mentioneaza expres posibilitatea de a face acte de dispozitie si care anume. hot fiindu-i opozabila. In principiu procura este considerata a fi data pt toate actele judecatii daca nu prevede contrariul. In ce priveste continutul. ad litem. c. . legea prevede ca cel aratat ca titular al dreptului va fi citat in cauza. In ce priveste puterile conferite de o procura. trebuie avute in vedere: 1. dupa cum e posibil sa se prezinte dar sa nu recunoasca sustinerile paratului cum ca el ar fi titularul dreptului. recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte inlocuirea paratului. Legea nu spune nimic. In acest caz. Doua opinii:  Va continua intre reclamant si parat si daca sustinerile paratului se adeveresc se va respinge cererea ca fiind impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si va fi sanctionat pecuniar. Mandatar avocat a. Aceeasi solutie e in NCPC. Acest continut este cunoscut sub denumirea. Sunt situatii in care nu pot fi reprezentate dar sunt situatii expres reglementate. nici resedinta in tara. exceptional poate fi data procura si verbal dar in fata instantei de judecata caz in care se va consemna in incheierea instantei acordarea mandatului. Forma si continutul mandatului. Mandatar neavocat In ce priveste a. Sunt doua cazuri in care procura generala poate fi folosita si pt reprezentarea in instanta:   In cazul in care e data pt un prepus In cazul in care mandantul nu are nici domiciliul. hot trebuie data pt reprezentarea si exercitiul dreptului. Forma consta intr-o procura data sub semnatura legalizata. Reprezentarea este de doua feluri: a. REPREZENTAREA PARTILOR Partile pot sta in judecata personal sau pot fi reprezentate. Mandatar neavocat b. Ea trebuie sa cuprinda mentiuni exprese. tertul devenind intervenient principal.b. ca si paratul. Ne aflam in fata unei procuri speciale. Tertul vine in instanta.

Mandatul acesta nu inceteaza prin moartea partii sau incapacitatea partii.  Acei mandatari al caror mandat sau dr de reprezentare. Procurarul ca participant la procesul civil Este o parte a procesului. Nu revine mandatarului neavocat. decurge dintr-o lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca. El va dainui pana la retragerea sa de catre mostenitori sau de catre reprezentantul incapabilului. Forma  e vorba de o imputernicire emisa de avocat pe baza contractului de asistenta judiciara. Nu poate fi opusa denuntarea la mandat instantei sau celorlalte parti decat de la comunicare sau in sedinta publica. Mandatarul daca renunta la mandat trebuie sa instinteze instanta si partea adversa cu cel putin 15 zile inainte de infatisare. Formele de participare a proc: 1. Iar in recurs este obligatorie reprezentarea de catre un avocat/consilier. Reprezentare de avocat In ce priveste reprezentarea prin mandatar avocat 1. Nu e vb de ratificare ci de o extindere a efectului mandatului pt acte care nu erau prevazute in el.  Mandatarul care reprezinta o ruda pana la gradul al 4-lea inclusiv sau sotul care nu e licentiat in drept dar care poate pune concluzii dar numai la judecatorie. b. Ce inseamna a pune concluzii? 2 opinii:  Pledoaria finala  Orice discutie litigioasa a spetei NCPC –> limiteaza mandatarii ca pot pune concluzii doar pana la gr 4 si in afara recursului. Ex: parintele care isi reprezinta copilul. Declansarea unui proces civil . Dreptul de a pune concluzii. In cazul in care avem acte de dispozitie avocatului nu ii este impus obligatia de a prezenta o procura in forma autentica daca dr de a face acte de dispozitie rezulta din contractul sau de asistenta juridica. Acest contract are puterea unui inscris autentic. De la aceasta limitare mai exista 3 exceptii ( cazuri in care desi nu e avocat are voie sa puna concluzii):  Mandatarul este doctor sau licentiat in drept si reprezinta interesele sotului sau rude pana la gr 4 inclusiv. Forma si continutul. Avocatul care a reprezentat partea in prima instanta va putea sa declare apel/recurs chiar daca nu maia re imputernicire daca dr partii ar fi prejudiciate prin neutilizarea caii de atac.

Nu trebuie o conditie suplimentara adica sa fie neaparat parti minori. s-au pierdut baze de date. Pe langa acest cadru general mai exista si dispoztii speciale care prevad psoib proc de a introduce actiuni: art L 554/2004 cand se incalca dr libertatilor sau interesele persoanelor. Nu este necesar ca hot sa provina dintr-o actiune declansata de procuror. Exercitiul cailor de atac 4. Prin intampinare. Legea nu mai prevede limitarea dr procurorilor de a introduce actiuni mai putin cele cu caracter personal. 2. Proc poate sa ceara punerea in executare numai a hot judecatoresti nu si alte titluri executorii. cand actul administrativ incalcat este unul individual si cand actul administrativ a fost emis cu exces de putere si daca procurorul are acordul prealabil al persoanei in favoarea careia se face actiunea. pers puse sub interdictie si ale disparutilor. nu va fi citata. nu s-au mai primit comenzi etc. 4. cererile de expropriere. Odata cu intampinarea B a depus si o cerere de chemare in garantie a lui C solicitand obligarea acestuia sa plateasca 300 000 lei cu titlu de despagubiri. cererile privind acordarea de despagubiri. Nu orice hot poate sa ceara proc sa fie pusa in executare. ridicarea interdictie. atunci acesta din urma C trebuie sa plateasca executia de calitate . Partea va putea sa-si exercite toate dr procesuale indiferent de atitudinea procurorului. avand o intensitate cu mult peste limita asteptarilor. Solicitarea de punere in executare silita a unor hot judec. In subsidiar a aratat ca in ziua in care s-a produs avaria ploaia a avut un character nemaintalnit. autorizarea functionarii unui partid politic. SEMINAR 06 A cheama in jud pe B pt ca acesta sa fie obligat sa raspunda cu plata sumei de 200 000 lei reprezentand daune. Se considera ca paote ataca orice hot datorita faptului ca nelegalitatea in sine este suficient motiv pt a o ataca. Pe langa acestea legea mai da dr proc de a participa ori de cate ori considera ca este necesar. Echipamentele erau absolute necesare. Art 45 CPC  poate formula actiuni cand e necesar pt a apara dr si interesele minorilor. Sunt cazuri in care legea prevede in mod expres necesitatea participarii proc la anumite procese: punerea sub interdictie. In motivarea cererii A arata ca a inchiriat un spatiu de la B si ca in urma unei ploi de o intensitate destul de mare au aparut scurgeri ale apei fluviale prin plafon ceea ce a dus la o deteriorare a echipamentelor IT pe care le foloseste reclamantul. s-au incalcat comenzi. Daca proc a luat parte la judec termenul curge de la comunicare iar daca nu a luat parte curge de la pronuntare. 3. Participarea la un proces inceput de altii 3. B a aratat ca C e constructor al cladirii si ca in ipoteza in care se va dovedi ca fiind intemeiata cererea formulate de reclamant.2. pusi sub interdictie sau disparuti. Se refera numai la acele categ de pers pt care se poate introduce actiunea. 1. minori. B a aratat ca inundatia s-a produs nu din ca cauza deficientelor imobilului si pt ca angajatii reclamantei au lasat deschis un geam de aerisire. pusi sub interdictie sau disparuti. Acest drept nu se refera neaparat la hot judec declansate de procuror sau in care a participat. El le poate ataca si pe cele la care nu a luat parte. In cererea de chemare in garantie. Faptul ca procurorul declanseaza litigiul nu inseamna ca partea care figureaza in proces.

instanta va fixa un termen in care C poate depune intampinare sau o alta cerere de chemare in garantie. Ce va decide legat de tardivitatea cererii lui C. C a depus la randul lui o cerere de chemare in garantie a lui D solicitand obligarea la plata a 300 000 de lei aratand ca executia lucrarii a fost facuta de angajatii lui D el (C) fiind antreprenor general. Generala 2. Argumentele de intarziere momentan sunt precare. Reclamantul arata ca cererile de chemare in garantie formulate de catre parat si chematul in garantie antreneaza niste probe ce vizeaza calitatea contructilor care implica expertise. C ar trebui sa faca si el cerere de chemare in garantie catre D tot cu 5 zile inainte de termenul de judecata cat si intampinare. Din momentul in care ii se comunica cererea de chemare in garantie lui C. Termenul in mod normal se stabileste de catre instanta la prima infatisare si nu ar trebui sa fie mai mic de 15 zile.indoielnica. Cum sa faca asta in aceeasi zi in care a primit cererea de chemare in garantie facuta de catre B? Art 62 rezolva problema. Momentan cererea trebuie respinsa. in timp ce cererea lui se poate rezolva numai prin inscrisuri deoarece exista dovada firmei de asigurare care a constat avaria echipamentelor si cauza iar alte probe nu sunt necesare. se poate dispune disjungerea. Materiala 3. La prima zi de infatisare. prin urmare D ar trebui sa suporte paguba. C arata in replica ca la prima zi de infatisare el nici nu a depus intampinare si nici nu avea cum sa depuna intampinare pt ca a luat cunostinta de cererea de chemare in garantie a lui B cu numai 5 zile in urma. Instanta va respinge cererea lui A constatand ca cererea de chemare in garantie a lui C este in termen ba mai mult el putea chiar sa ceara un termen la prima infatisare pt a avea timp sa depuna o intampinare sau o cerere de chemare in garantie. In replica paratul B a aratat ca nici cererea principal nu se poate solutiona pe baza unor phjnjknjkn kn kjnjknjknkjnkjnjknjnjknjnkjnkjnkrobe atat de sumare pt ca trebuie verificat in ce masura avaria a fost generate de geamul lasat deschis sau de deficient de constructie si in ce masura ploaia a avut o intensitate care sa o plaseze in zona fortei majore. Teritoriala . CURS 07 – competent instantelor 1. E posibil ca daca ulterior se intarzie. Ce va dispune instanta cu privire la cererea de disjungere? In general instanta nu se pronunta cu privire la o disjungere atunci cand inca nu are datele necesare sa stabileasca care probe va dura mai mult sau mai putin. La acelasi termen insa A solicita disjungerea a cererilor de chemare in garantie facute de B si de C intrucat ele intarzie judecata cauzei principale. B trebuia sa formulize cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea ( 5 zile inainte de termenul de judecata). In aceeasi zi A a invocate tardivitatea cererii de chemare in garantie facuta de catre C aratand ca ea nu a fost facuta odata cu intampinarea. Mai mult C a solicitat diferenta de 100000 de lei pt remedierea stricaciunilor aduse de evenimentul mentionat in cererea de chemare in judecata.

printr-o modificare a CPC s-a prevazut ca invocarea acestei exceptii de necompetenta nu poate avea loc decat la prima zi de infatisare cel mai tarziu. Desi este de ordine publica. Dat fiind faptul ca anumite cause pot fi solutionate pe cale amiabila. Are intreaga paleta de cauze. Materiala  stabileste atributiile intre instantele judecatoresti dar in functie de gradul acestora ( jud . CA. Mai spune legea ca judecatoria judeca si in alte materii date in competenta ei. a. in apel si in recurs. Sunt norme de ordine publica. ICCJ) 3. A. Competenta materiala a judecatoriei In regimul actual. Ex: competent curtii constitutionale. judecatoria este instanta cu plenitudine de competenta. Tribunalele vor fi instante cu plenitudine de competenta asigurand in acest fel o mai mare coerenta. 2. Cea mai greu de analizat este competenta in prima instanta. ea trebuie invocata la prima zi de infatisare inainte de inceperea dezbaterilor pe fond. legea prevede in mod expres ca se judeca la judecatorie ( ex: contraventiile. Vedem 2 lucruri: Prin stergerea distinctiei intre cauze comerciale si cauze civile. competenta comisiilor de solutionare a contestatilor. Insa in anumite cause c ear fi de natura unui contencios. plangerile impotriva comisiilor constituite in baza legii 18 se judeca la judecatorie) In NCPC regula cade. Aceasta regula e instituita de art 1 CPC. Mai mult decat atat. practic tribunalul a pierdut din competenta sa un calup important de cauze. Se pierd inclusiv cauzele neevaluabile in bani vor fi de compententa judecatoriei. 1. Competenta tribunalului Judeca in prima instanta. Art 2 punct 1 lit a este abrogat!!! Prin urmare vom lua de la punct 1 lit b  peste 500 000 de lei sunt in competenta Tribunalului. incalcarea acestor norme va putea fi invocata de catre parti. In aceasta privinta art 2 din CPC face o enumerare exhaustiva a pricinilor pe care trib le judeca in prima instanta derogand de la art 1. B. Ex: partajul succesoral care se poate face si in fata notarului daca partile se inteleg. Tot ce nu vom gasi ca fiind reglementat de competenta unei anumite instante. litigiile in materia fondului funciar ( plangerile impotriva . instanta din oficiu sau chiar de procuror. 2. Se refera la norme special care nu ar apartine in principiu dr comun dar care printr-o norma speciala sunt date in competenta judecatoriei. Ex: sunt anumite plangeri care in mod normal ar apartine instantelor de contencios administrativ. au aparut confuzii. Distinctie intre competenta notarilor si comp instantei. Chiar si dintre cauzele evaluabile in bani si care au o valoare de peste 500 000 de lei legea spune ca o parte merg tot la judecatorie si anume partajele judiciare si toate problemele in materie succesorala. va fi de competenta judecatoriei. T.1. Teritoriala  stabileste atributiile instantelor intre instante de acelasi grad in functie de pozitionarea lor teritoriala. Competenta materiala este reglementata si ea de norme de ordine publica. Prin urmare. Generala  stabilesc competent instantelor fata de competent unor organe din afara sistemului judiciar.

La fel si invers. In materie de contencios adminsitrativ Tribunalul este instanta cu plenitudine. Daca acceptam ca e evaluabil se pune problema cum determinam valoarea? Art. Valoarea care conteaza este cea de la momentul introducerii actiunii. Orice marirea sau micsorare a valorii aceluiasi obiect intervenita in cursul procesului.comisiilor car si actiunile posesorii sau petitorii formulate de catre tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legii fondului funciar ex: actiune in anulare a unui titlu de proprietate dobandit pe baza legii fondului funciar). Ca instanta de apel sunt prevazute expres cauzele. Actiunile posesorii. Aceasta evaloare poate fi contestata fie de parat sau chiar de catre instanta din oficiu. Cererile privind desbagubiri pt erorile judiciare produse in procesele penale indiferent de valoarea lor. In general hotararile atacate cu apel de la judecatorii. . rezolutiunea. alt act juridic cererea este considerata evaluabila in bani chiar daca nu exista un capat de cerere referitor la repunerea partilor in situatia anterioara. Criterii dupa care stabilim competenta: Valoarea obiectului pricinii Identificarea obiectului pricinii - ICCJ a dat o decizie in care a stabilit urmatoarele: in cererile privind anularea nulitatea absoluta. In caz de conexare a unor cauze. pretentiile privind plata unor sume de bani de pana la 2000 de lei inclusiv de competenta judecatoriei dar nu va exista o cale de atac. nu are efect asupra competentei instantei legal investite. repunerea partilor in situatia anterioara se produce de drept. Prin urmare. Cererile privind adoptia si procedurile de executare a hot straine pe teritoriul Romaniei. masurile asiguratorii. Daca este contestata valoarea. actiunile in stare civila. ICCJ a explicat solutia aratand ca din punct de vedere intelectual. nu mai conteaza daca s-a solicitat sau nu repunerea partilor in situatia anterioara intrucat ea oricum se produce. rezilierea unui contract. nu se cumuleaza valoare cererilor conexate. actiunile in evacoare. Cererile in materie de expropriere  printru RIL prin cereri de expropriere se intelege numai acelea care se fac in baza legii 33 nu si exproprierile facute inainte de aceasta data. Tot in competenta tribunalului se mai afla si litigiile privind conflictele de munca si asigurari sociale ce exceptia celor date in prima instanta. Daca mai multi reclamanti formuleaza actiunea fata de un parat in baza unor raporturi juridice distincte. valoarea cererilor nu se cumuleaza. Pt cauzele in care nu este prevazut apel si acestea sunt evaluabile in bani dar a caror valoare este pana la 100 000 de lei. Cererile de contecinos administrativ cu exceptia celor ce intra in compententa Curtii de Apel. Tribunalul judeca ca instanta recurs cand legea nu prevede drept de apel. 112 punct 3  reclamantul indica valoarea dupa aprecierea sa. se va recurge la alte mijloace de evoloare. Sunt considerate evaluabile in bani si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare cumparare. c. Cererile din materia prop industriale si intelectuale sunt de comp tribunalului. competenta fiind pastrata la instanta in fata carora s-au conexat. b.ordonantele prezidentiale si multe altele  Sunt cauze care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac. Acel capat de cerere este necesar numai in ceea ce priveste posibilitatea executarii. contestatiile la executare.

CURS 08 22. In fine. intre care unele sunt principale si unele accesorii. Alternativa c. Atunci cand vb de actiuni ce vizeaza acte adminsitrative . ICCJ 4 sectii: sectia 1 civila. Are si un complet de 5  ele judeca recursurile inpotriva hot pronuntate de ICCJ in prima instanta. D. C. Ele se solutioneaza de catre un complet special format din 25 de judecatori. competenta va fi atrasa de valoarea capatului de cerere principala. Competenta Curtii de Apel La fel in prima instanta ( competenta foarte mica). De drept comun b. judeca hot atacate in tribunal Ca inst de recurs judeca . Mai judeca si recursurile impotriva hot pronuntate de CSM ca instanta disciplinara. institutie centrala. competenta va fi stabilita dupa valoare si anume pana la 500 000 la tribunal. Aceasta regula din legea 554. prevaleaza fata de CPC. ce trece de 500 000 la CA. Judeca si conflicte de competenta. presedintele si 20 de judecatori ( 14 de la sectia interesata si cate 2 de la celelalte sectii). Art 17. In legatura cu cererile incidentale  sunt in comepetenta instantei care judeca cererea principala. presedintii celor 4 sectii. sectia de Complet de 3 in cadrul sectiilor si judeca recursurile impotriva hot pronuntate de CA in apel sau in prima instanta. In prima instanta de cele mai multe ori atunci cand actul administrativ atacat provine de la o autoritate. Daca vinde de la o institutie locala ea este de competenta tribunalului. recursurile pronuntate impotriva hot din tribunale in apel sau impotriva unei hot din tribunal fara posibilitatea de a declara apel.Daca sunt mai multe capete de cerere. NCPC fixeaza ca regula plenitudinea la Tribunal iar ICCJ redobandeste aptitudinea instantei de casare astfel ca toate recursurile se vor judeca la ICCJ. sectia penala. Exclusiva . Sectiile unite analizeaza doua catergorii de cauze: cererile de schimbare a jurisprudentei ICCJ atunci cand un complet apreciaza ca trebuie schimbata jurisprudenta. Mai observam ca CA desi denumirea lor preleva apelul sunt mai mult instante de recurs. Ca apel. impozite sau alte atributii. apel si recurs. sectia 2 civila. Legea da competente speciale CA. taxe. tot la ICCJ se solutioneaza si recursurile in interesul legii.2011 COMPETENTA TERITORIALA a.11.

Daca vb de o cerere indreptata impotriva unei asociatii fara pers juridica. In competenta aceasta se manifesta prin faptul ca comp de drept comun revine instantei de la domiciliul/sediul paratului art 5 CPC. Comp alternativa Art 6 CPC se adauga daca paratul. Ex de astfel de profesii: avocatul ce are un sediu profesional cat si un domiciliu. Doar pt acele actiuni care se executa la locul unde se desfasoara activitatile profesionale si obiectul actiunii trebuie sa fie patrimonial. b. atunci regula se schimba si devine competenta instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Daca nu are nici resedinta cunoscuta. ori a instantei in raza a caruia isi are sediul reprezentanta. medici. In practica. La fel pt notar. a. In acest caz pt obligatiile ce se executa de catre reprezentanti sau care izvorasc din acte sau fapte incheiate ori savarsite de catre reprezentanta. Limitarea este foarte stricta. . cererea poate fi facuta la instanta in raza teritoriala a carei isi are sediul oricare dintre parati. Un alt caz de comp alternativa il reprezinta cel de la art 8 CPC. Art 9 din CPC care prevede ca atunci cand sunt mai multi parati. cereri formulate contra statului sau altor institutii publice. fie se alege instanta din orasul resedinta de judet al judetului in care domiciliaza el. Daca ai si obligati principal si accesoriu (fidejusori) regula se va aplica numai in ceea ce ii preveste pe cei principali. competenta poate fi ori a sediului principal. aceasta este reglementata prin norme de ordine publica. Per a contrario celelalte sunt de n private. nu se genereaza o revenire asupra competentei daca ea a fost corect stabilita. O alta regula e in art 7 si se refera la posib de a alege competenta in cazul in care parat este o persoana juridica ce are o reprezentanta. Daca paratul nu are domiciliul in tara sau are un domiciliu necunoscut cererea se va putea indrepta la instanta resedintei sale din tara. fie a instantei locului unde se desfasoara aceste activitati dar numai in ce priveste obligatiile de ordin patrimonial care sunt nascute din acele profesii sau indeletniciri sau care urmeaza sa se execute la locul unde se desfasoara respectivele profesii sau alte indeletniciri. In ceea ce priveste cea exclusiva spre deosebire de primele doua. are in afara de domiciliul sau si o indeletnicire profesionala care impune un sediu sau un loc de desfasurare acestei profesii sau desfasoara o activitate agricola. regula se aplica si in cazul sucurasalelor unei societati. De drept comun Regula: paratul pana a se dovedi ceva contra lui este considerat nevinovat. Daca ele au sedii centrale (in Bucuresti) competenta este alternativa: fie se alege comp instantelor din capitala. cererea este de competenta fie a domiciliului paratului.La comp alternativa rec are posib sa-si aleaga instanta dupa una sau mai multe variante posibile. comp revine instantei de la domiciliul persoanei care e presedintele asociatiei. cei ce desf activitati agricole etc. executorilor judecatoresti. comp devine alternativa fiind competenta instanta de la domiciuliul oricareia dintre asociati. Daca nu are un presedinte. comerciala industriala. In ce priveste notiunea de domiciliu s-a retinut in jurisprudenta ca prin aceasta se intelege nu locuinta declarata in actele publice ci cea la care locuieste in mod efectiv. Pe parcursul procesului. reclamantul renunta la judecata in legatura cu unul dintre parati.

8. revocare a unei donatii. Cererile facute de descendenti ascendenti pt pensiile de intretinere. domicilui asiguratului. El mai vizeaza situatia in care imobilul se afla in circumscriptiile a mai multor instante. 1. 2. Prevalenta dintre art 13 si art 14. Prima mentiune: nu este vb de instanta locului prevazut in lege pt executarea obligatiei. 5. Locul prevazut in contract pt executarea obligatiei in cazul cererilor de executare. Nu intra situatia in care un tert revendica un bun si posesia a ramas la mostenitorii celui de la care revendica. cel aflat in nevoie. S-a mers pe ideea ca art 14 prevaleaza fata de art 13 datorita caracterului special. bilet la ordin. se pune problema care instanta este competenta. Ele sunt de comp alternativa fie a domiciliului paratului fie a locatiei imobilului. Situatia in care avem o cerere privind locatiunea unui imobil sau cerere privind prestatia tabulara. locul de sosire de pelcare 6. instanta domiciului paratului. Cererile care intra in categoria celor reglementate de art 14: Cererile privind validitatea si modificarea actului unilateral Cererile privitoare la mostenire sau pretentile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. rezolutiune. Deci lasa in afara sferei de reglementare cele personale referitoare la imobile. Cel ce se refera la actiunile in raspundere delictuala unde competenta apartie instantei locului unde s-a savarsit faptul generator de prejudicii. . Cererile care decurg din o cambie. are ca prima posibilitate. cererile de anulare a unui antecontract. instanta locului unde a luat nastere obligatia. Nu e vb nici de cererile mostenitorilor contra creantelor defunctului. Ex partaj succesoral in care intra si un bun imobil. 4. Comp exclusiva Art 13. 3. Cel mai important pare art 13 cererile reale privitoare la imobile. In contract de transport . locul platii. 7. locul bunurilor asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. Cererile privind pronuntarea unor hot care sa tina loc de consimtamantul la incheierea unui act de vazare cump nu intra in art 13. instanta reclamantului. In cazul cererilor de partaj. Nu e vb si de cereri facute si de debitorul obligatiei de intretinere pt micsorarea cuantumului ci se aplica doar pentru creditor. Daca una dintre parti isi are domiciliul intr-unul imobile. Cererile legatarilor. va fi competenta respectiva instanta. daca in masa partajabila sunt mai multe imobile. Trebuie retinut ca o norma de protectie pt asigurat prevede ca alegerea uneia dintre cele trei psobilitati este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubiri. Instanta comp este cea de la ultimul domiciliu al defunctului.Art 10 instituie mai multe cazuri de comp alternativa. Cel din materie de asigurari unde avem o tripla copetenta posibila. El instituie 8 cazuri de comp alternativa din care unul a cazut in desuitudine iar comp in toate aceste 7 cazuri.14. cererile privind rezolutiunea unui antecontract privitor la un imobil. reziliere. creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor. Art 14 cererile privitoare la succesiuni. 15. cec sau bilet la ordin unde alternativa este locul de plata nu cel prevazut in cambie. In cererile privind obligatiile comerciale ( cele ce au fost pana la 1 octombrie). c. anulare. cec.

Judecatoreasca c. Intr-o cauza penala se discuta daca exista sau nu fapta. instanta nu-si va putea extinde competenta. a contractului de vanzare cumparare? Vanzatorul s-ar putea apara prin faptul ca contr de vanzare cump este nul absolut. Solutia este ca e comp instanta celui din urma defunct ( mortul mai putin rece). Nu intra procesele intre societate si terte persoane. Prorogarea de competenta. care in mod normal nu erau in competenta sa. Este o institutie de drept civil in cazul in care o instanta isi extinde competenta unei cereri. Daca paratul nu are domiciliul in tara. Nulitatea poate fi introdusa si pe cale incidenta. sau daca niciunul dintre soti nu isi mai au domiciliul in raza teritoriala a instantei respective se revine la regula de dr comun si anume domiciliul paratului. Natura exclusiva a acestor norme decurge din interpretarea sistematica a art 159 si art 19 din CPC. Daca apararile se constituie in veritabile chestiuni prejudiciabile. In materie de societate. Chestiunile prejudiciabile exced sfera atributilor judecatoresti sau trebuie judecate dupa anumite proceduri. Legala b. instanta civila nu va putea analiza nelegalitatea intrucat ea este data inst de contencios administrativ. instanta de la sediul principal al debitorului. Conventionala . e competenta instanta de la sediul societatii. Din perspectiva prorogarii de copetenta avem trei forme: a. Daca se ajunge la concluzia ca fapta nu a fost savarsita de paratul din civil. instanta reclamantului. Ex: exceptia de neconstitutionalitate. Instanta va trebui sa verifice daca temeiul predarii exista sau nu exista. INTINDEREA COMP INSTANTEI Instanta investita cu solutionarea unei cereri este competenta sa solutioneze si apararile formulate de parti in solutionarea cauzei respective chiar daca acele aparari ar putea fi facute pe cale separata ca veritabile cereri de chemare in judecata. O alta regula este exceptia de nelegalitate a actului administrativ: daca se invoca exceptia de nelegalitate a actului administrativ. Competenta in materie de faliment (insolventa). este cea ca instanta investita cu o cerere este competenta sa judece si incidentele in legatura cu acea cerere. Un alt caz. caz in care ar atrage o alta competenta astfel: daca reclamantul solicita predarea bunului. e comp judecatoria in cirumscriptia careia au avut ultimul domiciliu comun sotii iar daca nu au avut domiciliu comun. Ea nu se pronunta asupra nulitatii ci doar respinge cererea. Art 607 in materia divortului. O alta regula. Ex: moare bunicul.Daca sunt mai multe succesiuni succesive si care nu au fost dezbatute anterior. este cel al regulii penalul tine in loc civilul. comp este tribunalul. nu se va ajunge la obligarea partului la plata de daune. tatal il mosteneste dar moare si el si se pune probelema ca nepotii sa se certe pe averea lor.

Un alt caz este cel de la art 17. Exceptia de conexare poate fi invocata de catre parti sau de catre instanta din oficiu. Litispendentei nu este un caz de prorogare de competenta. Daca instanta admite cererea de conexare. atunci connexareanu poate avea loc.a. Este situatia in care intre doua cauze exista identitate de parti obiect si cauza. Un caz ar fi stramutarea cauzelor. cauza se va trimite catre instanta mai intai investite. Un alt caz e reprezentat de conexarea unor cereri art 164 CPC  presupune reunirea unor procini intre aceleasi persoane sau chiar si parti diferite dar atunci cand obiectul sau cauza cererilor prezinta o stransa legatura. In timp ce recuzarea abtinerea si incompatibilitatea se raporteaza la persoana magistratului. Care sunt conditiile: Stransa legatura intre cele doua pricini Cele 2 pricini sa se alfe in fata unor instante de grad egal. Una din parti are printre judecatori doua rude sau afini pana la gradul al 4-lea. Problema nefiind de complet ci de schimbarea a atmosferei. Banuiala legitia  situatia in care se presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi afectata de imprejurari precum calitatea partilor sau vrasmasiile locale. 3. dar daca una dintre cele doua instante este superioara in grad celeilalte atunci se va trimite instantei mai intalte in grad chiar daca ea ar fi a doua investita. nu antreneaza modificarea regulilor de competenta. Judecatoreasca Instanta isi extinte competenta asupra unor cereri pe care nu le-ar avea in competenta datorita vointei unei instante judecatoresti. Si daca nu e ruda atunci ce e? Sot  2. El opereaza chiar si cond competenta generata de cererea incidentala sau accesorie apartine unei instante de alt grad. Siguranta publica prezumtie ca judecarea cauzei intr-un anume loc ar putea sa produca o tulburare a ordinii publice. Conexarea unor cereri este determinata de o judecata mai eficienta si unitara a diferitelor cauze care sunt in pericol sa genereze solutii opuse. In recurs exista deja autoritate de lucru judecat. Daca una dintre cele doua instante are o competenta exclusiva. Sotul nu este ruda. motivele fiind raportate la detalile personale. Daca se admite. in cazul stramutarii raportarea nu se face la magistrat ci la fizionomia instantei sau a locului unde se afla instanta respectiva. Conexarea se poate face si cand sunt anumite pricini care se afla la instante diferite. a locului. b. Exceptia de litispendenta invocata de parti sau instanta din oficiu chiar daca instantele sunt de grad diferit!!! Legea mai spune ca poate fi invocata atat timp cand cauza se afla in fata instantelor e fond. cauza se va trimte instantei mai intai investite. Daca ari fi ruda ar fi incest. Au fost considerate . Prorogarea legala – art 9 din CPC Renuntarea la judecata unuia. Daca ambele instante sunt deopotriva competente exclusiv. Motive de stramutare: 1. atunci cauzele se vor reuni la aceasta chiar daca ea este cea din urma investita.

Practic art 13 nu cade in incidenta spetei pt ca desi este implicat in speta si un imobil. Rezulta ca va fi competent Tribunalul dar nu cel din Bucuresti ci tribunalul Dolj. Totusi find o actiune in transformare. In primul process B nu a formulat in intampinare vreo exceptie cu privire la competenta instantei. El nu cere sa i se protejeze un drept real intrucat nici nu il are. instanta din oficiu va trebui sa invoce necompetenta. SPETA: A cheama pe B pt a pronunta instanta o hot care sa tina loc de act de vanzare cump cu privire la un imobil. In celalat proces de partaj nici C nu a formulat intampinare. Care este instanta competenta din punct de vedere material si territorial? Imobilul se afla in sect 1 a Mun Bucuresti Reclamantul isi are domiciliul tot in sect 1 iar paratul in Craiova Tot in Craiova a domiciliat si defunctul tata a lui C si B.astfel de cazuri situatia in care una dintre parti este primarul localitatii si are o pricina personala. Intre B si C  judecatoria Teritorial : intre A si B art 5 inst de la domiciliul paratului (Tribunalul Dolj) Intre B si C comp conform art 14 e inst ultimului domiciliu al defunctului ( Judecatoria Craiova) Modificare la Speta: Dar daca cererea ar fi introdusa de catre A contra lui B la tribunalul Bucuresti iar cererea lui B contra lui C a fost la Tribunalul dolj. In motivare. ea nu e o cerere privitoare la imobil ci e o cerere privitoare la o creanta. Paratul mai arata ca in parallel exista si un process de partaj intre el si C. Asta inseamna ca din punct de vedere teritorial trebuie sa mergem la domiciliul paratului adica art.5. exista remedii cu privire la incalcarea regulilor privind competenta? Desi a a introdus cererea la Trib Bucuresti in mod gresit. acest lucru nu va genera o declinare de competenta intrucat B nu a invocat exceptia necompetentei in termenul legal adica prin intampinare. Material: Intre A si B  tribunalul. ea are particularitatea ca la finele procesului reclamantul va avea un drept real. Rec arata ca paratul a refuzat sa incheie actul iar el a consemnat restul de bani la dispozitia paratului considerand ca plata a fost efectuata. se incalca o norma de ordine publica si deci chiar daca C nu a facut intampinare. o actiune personala intrucat valorifica un drept de creanta. Avand in vedere datele existente. Prin intampinare paratul arata ca cererea este neintemeiata datorita faptului ca bunul promis nu-I apartine si este in coproprietate cu fratele sau C. Daca nici ea nu . In ceea ce priveste cererea lui C. rec a aratat ca a incheiat un antecontract de vanz-cump cu B acesta din urma promitand vanzarea unui teren plus constructie pt suma de 700000 de lei pt care a platit 300000 restul ramanand sa fie platiti la ziua perfectarii actului. Care este natura cererii numarul 1? E o cerere personala.

Aceeasi solutie se aplica si in cazul in care instanta de fond a judecat cauza desi instanta de stramutare a decis suspendarea procesului. in a doua cerere e o incalcare a competentei material ceea ce duce la o incalcare a unei norme de ordine publica si ea trebuie astfel declinata.invoca. se va trimite instantei superioare in grad care judeca si daca admite trimite dosarul la o instanta egala in grad cu prima. Daca nu spune nimic. Art 229 Legea de punere in aplicare a NCC. ar rezulta ca actele efectuate sunt desfiintate. dosarul va fi trimis la alta instanta egala in grad. pt ca pana la urma orice norma de competenta chiar si de ordine publica se poate acoperi prin neinvocare in cazul in care pana si instanta nu invoca. Se prevede ca instanta poate sa trimita dosarul la aceeasi instanta sau la o alta instanta egala in grad cu cea care a judecat initial. O situatie anapoda Instanta de fond judeca pricina chiar dupa ce instanta de stramutare a dispus stramutarea cauzei. ICCJ trimite dosarul unei instante egale in grad. In cazul recuzarii. hot pronuntata este nula de drept. Partile pot propoga competenta in urma conditii:    Comp relativa sau alternativa Partile trebuie sa convina sa aleaga o alta instanta decat cea care era competenta Partile trebuie sa aiba deplina cap de exercitiu Exceptia de necompetenta  mijloc procedural prin care se invoca incalcarea normelor privitoare la competenta. Pe scurt: Prima e o incalcare a compt teritoriale care in acest caz se poate acoperi. pana la intrarea in vigoare a instantellor de tutela. suspendarea cererii de fond pana la solutionarea cererii de stramutare. CURS 09 30. daca la instanta respectiva cererea nu poate fi judecata datorita faptului ca toti judecatorii sunt recuzabili sau numarul lor este suficient de mare astfel incat sa nu se judece recuzarea.11. In urma admiterii cerereii de stramutare. Clasificarea exceptiilor de necompetenta de ord publica sau privata are loc la art 159 din proced civila din care aflam ca exceptia de necomp generala si materiala sunt de ordine publica iar cea teritoriala este de ordine privata cu exceptia 13 14 15 16. va ramane asa…din pacate. aceasta poate delega prin incheiere ca anumite acte sa fie efectuate de autoritatea tutelara. Exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata chiar si de instanta dar numai pana la primul termen de judecata. Alte cazuri de prorogare mai gasim in materia recursului. Ultimul caz de prorogare este acea delegare art 23 CPC  imprejurari exceptionale. In timpul soultionarii cererii de stramutare. Tot instanta care aproba stramutarea decide si ce acte se pastreaza. Exceptia este de ordine publica sau privata in functie de normele incalcate. . precum si comp in materia litigiilor care privesc starea si cap persoanei. presedintele instantei care judeca cererea de stramutare. va putea dispune in camera de consiliu. instanta e impiedicata sa judece un timp indelungat. E un caz de prorogare.2011 Specificul hot date in materie de stramutare este acela ca ea nu se motiveaza si nu se ataca.

Daca o admite. In ceea ce priveste solutia asupra exceptiei. pozitive doua isntante se considerea deopotriva competente pt judecarea uneia si celeiasi cauze. Instantele sesizeaza conflictul de competenta. Doar daca intampinarea nu e obligatorie. exceptia trebuie invocata inainte de a incepe aceste dezbateri. Trebuie sa avem o declinare succesiva si reciproca. In ce priveste necompetenta materiala. exceptia nu poate fi invocata decat in fata primei instante pana la prima zi de infatisare iar daca la prima zi de infatisare incep si dezbateriile asupra fondului. Daca o respinge. indicand si instanta competenta. Se poate ajunge prin respingerea unei exceptii de litispendenta. ea poate fi invocata de catre parti dar si de catre judecatori. In ceea ce priveste comp teritoriala. Declinarile succesive la alte instante de la cele de la care a venit declinarea reprezinta o declinare in lant. daca este de ordine privata ea nu poate fi reclamata decat de parat si numai odata cu intampinarea.  CONFLICTELE DE COMPETENTA Sunt:  negative  doua instante isi declina reciproc competenta.Care este regimul de invocare a exceptiei? In cazul celei generale. Hot data de regulator este susceptibila de recurs in 5 zile de la comunicare. Este instanta superioara si comuna celor aflate in conflict. ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA . instanta se pronunta dupa cum o respinge sau o admite. In situatia cand se admite exceptia de necompetenta dar nu o declina cand nu e de comp instantelor romane sau cand nu e de comp org jurisdictionale? nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta la care se trimite dosarul  ea nu va fi tinuta de calificarea la care se trimite dosarul. In cazul ICCJ declinatorul de competenta reprezinta si regulator de competenta. Hot pronuntata de ICCJ este irevocabila. La randul ei ar putea si ea sa isi decline competenta. cea materiala si cea teritoriala exclusiva). Judecatorul este obligat la prima zi de infatisare se verifice din oficiu competenta ( se refera la cea generala. daca e publica se poate critica oricand si de catre oricine. se va da o incheiere continuand procesul.  Conflictele de comp se solutioneaza de instanta care se numeste regulator de competenta. ea va da o hotarare prin care va declina competenta. Solutionarea cererii privind regulatorul de comp se judeca de regulator in camera de consiliu si fara citarea partilor. ea poate fi invocata in tot cursul procesului. In ce priveste persoanele care o pot invoca. Hot de declinare a comp are doua caracteristici:  nu se ataca cu nicio cale de atac  ea se aplica numai in situatiile de declinare a competentei. la prima zi de infatisare cel mai tarziu.

In materia actelor de procedura. nu se ia in considerare. Ex: term de apel. ele trebuie sa imbrace forma scrisa cu precizarea ca sunt si acte care se fac verbal dar se mentioneaza in incheiere sau in alte acte (depozitia unui martor). Legale Ex: declararea apel.I. lovirea de nulitate a lui instrumentum distruge tot! Ex: minuta nu e semnata. Cu alte cuvinte chiar daca nu ti s-a comunicat un act daca ai cerut sa se comunice. instanta neputand apela la elemente extrinseci. Exista termene : a.  Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de la data cand a cerut respectiva comunicare. Calculul termenului: In ceea ce priveste termenul pe zile nu se ia in considerare nici ziua de inceput a termenului. ACTELE DE PROCEDURA: In materia lor se face distinctie intre instrumentum (actul doveditor) si actul in sensul de negotium ( in sensul de operatiune juridica) insa spre deosebire de dr civil. Imperative: nu au de aface cu normele publice. Actele scrise trebuie sa fie in limba romana sau sa fie traduse in limba romana. Legiuitorul opereaza cu o fictiune spunand ca anumite acte care nu sunt comuncari au aceeasi valoare juridica ca si comunicarea in cazul curgerii termenelor. intampinare. Conventionale in materia arbitrajului. Prin urmare. nici ziua de finalizare a termenului. In calcul termenului se iau in considerare zilele nelucratoare sau de sarbatoare legala. nulitatile de forma. Aceasta regula este inclusa in art 102 din CPC. Judecatoresti c. Curgerea termenului: a. Prohibitive: acelea pe care legea sau judecatorul le stabileste in scopul de a nu se efectua un anumit act inauntrul lor. Notiunea se refera la faptul ca fie legea fie instanta le prevede in vederea efectuarii unui act inauntrul lor. Ele atrag sanctiunea decaderii. Momentul de inceput este de obicei momentul comunicarii actului. Termenul de procedura avem 3 categorii de termene: a. Ele atrag sanctiunea nulitatii actului facut in termenul prohibitiv. cerere de interventie. recurs. atrag si nulitati de fond. se va judeca din nou. in care trebuie sa depun. b. b. Eu nu pot sa dovedesc ca cineva a fost citat corect decat chiar prin procesul de citare. Evident ca minoritatile se pot exprima in limba materna dar ele nu vor fi netraduse. Conditiile de validitate ale actelor de procedura se verifica numai prin ele insele. Exista si trei cazuri in care legea asimileaza actul comunicarii unor altor acte creand o asa zisa echivalenta. se considera actul ca si comunicat in ce te priveste. Daca ziua de sfarsit cade intr-o zi de sarbatoare legala sau nelucratoare. . numai ultima zi. intampinarea. ea se va proroga pana la prima zi lucratoare. Legalitatea actului de procedura se verifica prin chiar elementele intrinseci ale acestuia.

In ce priveste nerespectarea regulilor ce privesc Forma Actelor: Sanctiunea este nulitatea. 3. ea produce 2 efecte dupa cum vb in termen imperativ sau prohibitiv. In ce priveste cursul termenelor.  Parta careia nu ii s-a comunicat hot declara apel sau recurs inainte de comunicare. Legea prevede ca partea primeste somatia de executare. Art 105 alin 1  necompetenta instantei. In ce priveste implinirea termenului prohibitiv. 2. Cazuri de intrerupere vom mai gasi in materia prescriptiei executarii. Asta inseamna in cele mai multe cazuri decaderea. In ce priveste intreruperea ca regula generala se cunoaste un singur caz de intrerupere si anume atunci cand actul de procedura nu a putut fi savarsit in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. O alta clasificare ar fi in situatia in care nultiatea intervine direct sau dupa un termen de amanare. Gresita alcatuire a instantei Incalcarea normelor prohibitive Neplata taxelor de timbru . In acest caz legiuitorul prezuma ca hot se considera comunicata. Sunt cazuri de suspendare in anumite ipoteze expres prevazute de lege cum ar fi in materia curgerii termenului de perimare. partea care invoca nulitate trebuie sa dovedeasca ca prin incalcarea regulii de procedura ii s-a produs o vatamare. Cele neconditionate sunt urmatoarele: 1. Asupra motivelor de intrerupere. In ce priveste cazuri de nulitate trebuie sa distingem intre cazuri de nulitate neconditionate de vatamare si cazuri de nulitate conditionate de vatamare. se va pronunta instanta competenta sa analizeze actul de procedura savarsit. Nulitatea expresa in procedura face ca sa se prezume ca partea a fost vatamata in timp ce in cazul nulitatii virtuale. In ce priveste implinirea termenului de procedura. moment la care se considera ca hot pusa in executare a fost si ea comunicata. Daca depui acte prin posta se vor lua in considerare numaia actele depuse prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si data actului este data depunerii la posta. In ce priveste cauzele de nulitate. sediul materiei il gasim la 105 CPC care are 2 aliniate dar mai sunt si cazuri de nulitate distincte. in materia perimarii sau a cailor de atac. In cazul celui imperativ imposibilitatea efectuarii actului ce trebuia executat in termen. acestea ca regula nu sunt susceptibile de suspendari. el genereaza deschiderea posibiltiatii de a face actul ce nu putea fi efectuat in termen. SANCTIUNI 1. tot in acelasi termen se vor arata si motivele pt care nu a putut fi efectuata in termen si se va cere repunerea in termen. Actul de procedura va trebui efectuat in termen de 15 zile de la incetarea starii ce a condus la imposibilitatea de efectuare. 4.

a luat el initiativa. Seminar NCPC prevede expres ca nulitatile extrinseci sunt nultiati neconditionate. Aici avem de a face cu o comunicare privata. In dosar exista dovada ca A a luat cunostinta de hotarare dar asta nu echivaleaza cu o comunicare. totusi. In ce priveste proba vatamarii. judecata avand loc in lipsa sa. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului.Conditionate de vatamare Art 150 alin 2:  Cand actul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale de procedura  Cand actul a fost efectuat de catre un functionar necompetent Aceasta nulitate se va produce numai in urmatoarele conditii: 1. 2. Ce va decide instanta cu privire la exceptia invocata de B iar daca este cazul ce va decide si cu privire la apelul lui A? Lipsa pe citatie este o nulitate relativa vatamarea nu este presupusa. Prin urmare termenul daca spune ca incepe sa curga de la comunicare. Daca nulitatea este expresa exista o prezumtie simpla de vatamare. aceasta facanduse prin intermediul unui executor judecatoresc la diligentele depuse de catre B. Instanta dispune efectuarea de expertize. Prin intampinare paratul B a invocat tardivitatea cererii de apel aratand ca desi la dosar nu exista dovada comunicarii hot pronuntate in prima instanta lui A aceasta fiind expediata la o adresa gresita. In ceea ce priveste exceptia invocata de intimat: Comunicarea este un act de procedura pe care il face instanta in formele prevazute pentru citatie. exista dovada ca rec a primit comunicarea hot. va fi luat in . Prin incalcarea normelor de procedura sau prin necompetenta functionarului sa se fi produs o vatamare partilor. in mod gresit instanta a luat act de propunerile din raportul de expertiza care a stabilit bunuri cu mai mare valoarea in partea fratelui sau. Impotriva hot a declarat apel reclamantul sustinand ca desi s-a admis cererea. A trebuie sa vina cu niste probe conform carora sa demonstreze ca a suferit o vatamare ex: nu a putut sa ia cunostinta de ziua si locul judecatii. B mai arata ca in cele din urma nu conteaza daca reclamantul A a primit hot prin comunicarea primita de instanta sau prin cea facuta de executorul judecatoresc la cererea sa. administreaza probe si dispune admiterea cererii si partajarea bunurilor. A cheama in jud pe B solicitand partajarea unor bunuri dobandite in urma unei succesiuni. B vazand ca comunicarea oficiala a esuat. cel care o invoca trebuie sa probeze. Motiv pt care nu s-a prezentat in ziua respectiva la judecata. B arata ca apelul depus de A s-a facut la 30 de zile de la data la care executorul judec solicitat de B i-a inmanat copia hot lui A. Rec mai spune ca la ultimul termen de judecata nu a fost legal citat deoarce instanta a transmis o citatie dar care nu avea mentionata in cuprinsul ei nici numele partii cu care se judecat si nici obiectul pricinii. important este faptul ca acesta a luat cunostinta de hot data de la care curg cele 15 zile.

dar zice ca nu a facut apel pt ca hot nu-i fusese comunicata si pt ca nu a fost comunicata. se aplica art 284 alin 3 si suntem in termen.seama. In speta nu este vb de o somatie la executare. . Dupa 1 an de la solutionarea irevocabila a cauzei. A invoca tardivitatea apelului intrucat B s-a prezentat in apelul lui a lui A unde a pus concluzii si nu a criticat cu nimic hot. Termenul: cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata. E un act corespondent acestuia. Semnatura Forma intampinarii si termenul. legea trebuie sa o stabileasca expres actiunile posesorii. si obligatia lui de a depune intampinarea inainte de 5 zile dispare. Intampinarea cuprinde:     exceptiile pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului. S-a stabilit ca intampinarea este obligatorie. el e in termen sa faca apel. CURS 10 I Intampinare si cerere reconventionala Sunt acte specifice pozitiei procesuale de parat. Jurisprudenta a stabilit ca termenul de 5 zile nu se aplica pricinilor urgente atunci cand citatia a venit pe numele paratului cu 5 zile inainte de judecata. In acest caz o poate depune chiar la primul termen de judecata sau chiar va putea sa solicite un termen la primul termen de judecata pt a depune intampinare. Acest termen de 5 zile( care de fapt e 7 nu se pune ziua judecatii si nici ziua in care il depui) trebuie corelat cu alt termen 114 indice 1 care prevede ca primul termen de judecata este stabilit de asa maniera incat de la primirea citatiei. apararile. Se verifica si se vede ca hot nu fusese comunicata nici lui A nici lui B. Legea nu spune ce se intampla in cazurile delarate de lege ca fiind urgente  art 114 indice 1 spune ca paratul poate fi citat cu numai 5 zile inainte de termenul de judecata ori in materia intampinarii nu se mai spune nimic. In replica B arata ca s-a prezentat in apelul lui A solicitand respingerea. impotriva hot de la prima instanta. Intampinarea: actul procedural prin care paratul isi arata apararile pe care intelege sa le formuleze fata de cererea de chemare in judecata. B sustine ca in mod gresit instanta a admis cererea lui A incluzand si anumite bunuri in masa partajabila bunuri care apartineau numai lui. Daca se stabileste ca intampinarea sa nu fie obligatorie. Daca nu se respecta termenul de citatie. Nu inainte de prima zi de infatisare. aceasta este o norma de stricta interpretare. Se apreciaza ca in aceste situatii va putea depune intampinare pana la primul termen de judecata. Continuare speta: Instanta respinge tardivitatea si respinge apelul lui A. O singura comunicare poate veni de la executor si anume cea de somatie la executare la care se ataseaza oblgiatoriu hotararea. Probele pe care le va folosi. paratul sa aiba la dispozitie 15 zile. declara apel B. Impotriva hot nu se exercita recurs. In concluzie.

Remedii: 1. paratul va putea sa discute legalitatea probelor invocate de reclamant si sa participe la administrarea acestora. Instanta este obligata sa se pronunte asupra cererii reconventionala prin dispozitiv la fel ca la cererea de chemare in judecata a reclamantului. Este posibila la primul termen de judecata paratul sa solicite acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii si a pregatirii probelor. Pt compensare legala nu are nevoie de cerere reconv dar daca e judiciara are nevoie. Paratul trebuie sa justifice motive temeinice. 2. . Paratul tinde sa obtina o compensare. Paratul nici nu incearca sa paralizeze cererea reclamantului dar incearca sa obtina niste pretentii proprii diferite.Tot legat de intampinare trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se depune. In schimb in cazul intampinarii. exceptia de necompetenta de ordine materiala. paratului ii se da un termen. Paratul totusi poate sa invoce nulitati de ordine publica. cererea rec se pune pana la prima zi de infatisare sau mai tarziu. Art 103 care instituie o decadere generala virtuala decaderea di dreptul de a depune probe si de a invoca exceptii. E inadmisibila in unele domenii cum ar fi: in anumite proceduri urgente. Scopuri: Paratul urmareste sa paralizeze cererea reclamantului. II CEREREA RECONVENTIONALA Pretentiile paratului formulate contra reclamatului sa fie in legatura cu cele din cererea reclamantului. cererea reconventioanal se poate face si dupa termen. instanta va face mentiune cu privire la faptul ca a pus in vedere aceste lucruri paratului in incheiere si tot in incheiere va lua act de pozitia exprimata de parat. instanta nu poate dispune o astfel de solutie: ex  partajul Potrivit unor dispozitii speciale in materia divortului. In pofida faptului ca nedepunerea in termen atrage judecarea separata. Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare. Ba chiar se prevede in materia divortului ca cererea reconventionala se poate face direct in apel. Termenul: la fel ca la intampinare cu precizarea ca daca intampinarea nu este obligatorie. Paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. caz in care la prima zi de infatisare instanta este obligata sa puna in vedere paratului sa invoce la acel termen exceptiile probele si alte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca. instanta se pronunta in considerente. Reclamant-parat si celalalt devine parat-reclamant. Ele nu trebuie sa decurga din cadrul aceluiasi raport juridic cu exceptia litgilor dintre profesionisti si cele arbitrale.

c. Reclamantul urmareste executarea in natura. Instanta se pronunta printr-o incheiere care este supusa numai recursului iar acesta se va exercita in 5 zile de la pronuntare. Judecata CR  traseu similar cererii de chemare in judecata. Paratul devenit reclamant are dr. 1. Nu se aplica in 3 cazuri( existenta unui proces pe rol): Cand este vb de un bun pe care debitorul l-a oferit pt eliberarea sa de datorie Bun cu privire la care cel interesat va avea motive temeinice ca va fi distrus. cererea rec va fi primita. unui bun aflat in prop comuna. Nu poate depasi 20% din bunuri daca e evaluabila in bani dar daca nu e evaluabila in bani nu poate depasi 2000 de lei. Sechestru judiciar Se aplica asupra unor bunuri mobile sau imobile atunci cand fac obiectul unui proces ce vizeaza proprietatea. Instanta se va pronunta prin dispozitiv asupra CR. III Masurile ASIGURATORII Scopul lor este de a mentine efectivitatea actului de justitie prin conservarea posibilitatii de a fi pusa in executare hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata in cadrul unei cereri formulate in justitie. Termenul prin care se stabilste introducerea cererii reconventinale este reglementat de norme de ordine privata astfel incat daca recl nu invoca tardivitatea. Dar daca se permite cererea de sechestru fara a se formula o cerere atunci va fi instanta locului unde se alfa bunurile??? Cererea se judeca cu citarea partilor dar in regim de urgenta. sustras. instanta pronuntand o singura solutie. Incheierea de sechestru este executorie.Nedepunerea in termen atrage sanctiunea judecarii separate. coproprietatea. Procedura de judecata: Instanta competenta este cea care judeca fondul. Existenta pe rol a unui proces ce are ca obiect posesia. Cel care solicita sa dovedeasca niste circumstante cum ca daca nu s-ar adopata masura. formularea recursului nu va suspenda executarea. folosinta. posesia sau folosinta ori administrarea. b. . Totusi daca cererea reconv intarzie judecata cererii principale instanta va putea sa solicite disjungerea ei si judecarea separata. Depunerea unei cautiuni daca instanta va considera necesar. Ca reguli generale: Conditii a. O alta regula este ca CR se judeca de principiu cu cea principala. nu ar mai putea sa-si asigure executarea in natura. proprietatea. Specificul e dat de faptul ca bunurile ce fac obiectul sechestrului sunt chiar cele care fac obiectul judecatii. alterat Se refera la bunuri mobile ce alcatuiesc garantia creditorului iar creditorul invedereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice sa se teama ca debitorul va fugi sa ca bunurile vor fi sustrase.

5 zile de la comunicare. Creanta pe care o invoca creditorul sa fie constata printr-un act scris c. Sechestrul judiciar inceteaza in primul rand prin incetarea procesului de fond si anume. Cautiunea se va restitui daca cel care a cerut sechestrul castiga procesul. Bunurile pot fi mobile si imobile. Conditii: a. b. incheierea de sechestru se va nota in CF iar orice instrainare va interveni va fi inopozabila creditorului care a incheiat sechestrul. daca reclamantul castiga atunci el va putea executa bunurile sechestrate. Daca va pierde. Plata unei cautiuni de catre cel care solicita sechestrul. Instanta se va pronunta printr-o incheiere. Cautiunea va putea fi folosita pt eventualele daune pe care cel care a suferit masura sechestrului le-ar putea invoca intr-un proces de daune. Cautiunea va fi dispusa de instanta dar va putea fi dispusa chiar prin incheierea de incuvintare a sechestrului. sechestru cu ridicat. Daca creanta este constata prin act scris. Spre deosebire de sechestrul judiciar. sechestrul poate fi de 3 feluri: simplu ( presupune efectuarea unui proces verbal de catre executorul judecatoresc si instituie un administrator sechestru iar daca va instraina bunul va savarsi o infactiune si anume scoaterea de sub sechestru) aplicarea de sigilii. sunt enumerate la art 591 alin 3. Se admite ca se primeste cererea si cand nu este printr-un act scris dar cautiunea trebuie sa fie de jumatate din suma pretinsa. de administrare dar nu poate acte de dispozitie. sechestrul se suspenda de drept. Instanta competenta este cea care a fost investita sa judeca fondul.Cum se executa? In cazul bunurilor imobile. E supusa recursului. cautiunea va fi stabilita de catre instanta atat in ce priveste necesitatea depunerii ei cat si in ce priveste cuantumul. Sa existe o actiune de fond prin care cel care se pretinde creditor tinde la obtinerea unui titlu executoriu. Se va putea restitui si daca pierde: daca paratul e de acord sau daca in termen de 30 de zile de la ridicarea sechestrului sau a respingerii. Administratorul sechestru poate face acte de conservare. El poate sta in instanta cu acordul acesteia. cel care a suferit masura sechestrului nu formuleaza cerere de daune. Sechestru asigurator Masura vizeaza bunuri care nu fac obiectul procesului deoarece scopul sechestrului asigurator nu este executarea in natura ci asigurarea fondurilor necesare pt o eventuala urmarire silita. . 2. totul este ca valoarea sa fie echivalenta cu cea pe care o urmaresti. Prin urmare daca la sechestrul judiciar bunul sechestrat trebuie sa fie unul determinat. Situatiile care permit asta. In cazul bunurilor mobile. in cazul sechestrului asigurator nu conteaza ce sechestrez. cel asigurator se judeca fara citarea partilor. El poate pune concluzii fara sa fie ruda cu partile. Si aici avem situatia in care s-ar putea formula cerere de sechestru asigurator chiar daca creanta nu este exigibilia.

CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA Toate persoanele in proces trebuiesc citate. CURS 11 1. Cred solicita instantei sa indisponibilizeze in mainile tertului poprit. Daca s-a acordat termen de judecata el poate fi preschimbat fie la cererea partilor fie de catre instanta. Daca e in favoarea creditorului. Cel care a depus cererea de chemare in judecata personal sau prin reprezentant si sa fi semnat de luarea la cunostinta de termen. sumele de bani sau titulurile de valoare ori alte bunuri incorporate pe care acesta le-ar datora debitorului poprit. Totusi legislatia actuala a adus o ameliorare. Se pot popri chiar si datoriile viitoare dar numai daca ele sunt stabilite in temeiul unor raporturi juridice deja existente la data cererii de poprire. Partea care se prezinta la unul din termene fie personal fie prin mandatar conventional sau reprezentant legal. 4. Cine este citat intr-un proces? . 2.Spre deosebire de sechestrul judiciar in cazul sechsetrului asigurator se poate lua in considerare si o ridicare a sechestrului daca el ofera alte garantii indestulatoare. Poprirea asiguratorie Relatia creata de poprirea asig nu este numai intre un credi si debitor si este tripartita: creditor. fie prin inlocuirea lui cu o garantie indestulatoare fie prin solutionarea actiunii de fond. debitor si tert poprit. sechestrul se va ridica. 3. Are termen in cunostinta si partea care a fost citata si ii s-a inmanat personal sau reprezentant citatia si a semnat de primire. Sechestrul asigurator va incepta fie prin ridicarea cautiunii. 2. Efect: nu mai esti citat in restul procesului. Cauza suspendata si repusa pe rol Cand se stabileste termen pt chemarea la interogatoriu Cererea se repune pe rol Militarii in termen si detinutii. Cererea debitorului se va judeca in termen scurt cu citarea partilor si se va solutiona prin incheiere. Termenul in cunostinta este o fictiune: el prezuma cunoasterea termenelor viitoare chiar daca partea nu a mai fost citata. sechestrul asigurator devine executor. Au termen in cunostiinta: 1. Daca se respinge. Exceptii: 1. S-ar putea popri chiriile viitoare. 3. 3.

Procedura de citare Ca regula se face din oficiu de catre instanta. Ceilalti cetateni aflati in interes de serviciu in strainate vor fi citati prin organele centrale care i-au trimis deci se refera iar la cei trimisi in interes public.    Daca gasesti partea se va inmana citatia si se va inmana un process-verbal.Statul si celelalte pers de dr public se vor cita in persoana autoritatii contenciosului central al administratiei. In ce priveste statul ca regula Min. Pers aflate in insolventa ele vor fi citate la sediul lichidatorului sau administratorului judiciar. In situatia asta va afisa citarea pe usa si va face process verbal de afisare. . citatia e lasata in posesia partii iar procesul verbal este transmis la dosar. Regula este ca se comunica acasa dar el o poate primi oriunde daca semneaza de primire. La pers juridice la fel ca la pers fizice. Conditii pt aplicarea dispozitiei din legea 202/2010     E valabila doar pt cei care au avocati sau consilier juridic Partile trebuie sa convina astfel Nu e vorba de instintarea partilor despre proces si e vb doar de comunicarea actelor partilor Deci nu e vb de actele instantelor Forma citatiei  sunt mentiuni sub sanctiunea nulitatii exprese ( deci se prezuma) si nulitati virtual (care nu se prezuma si trebuie demonstrate). posta electronic sau alte mijloace de comunicare care asigura comunicarea si confirmarea primirii. Procedura: se realizeaza prin agent procedural iar daca nu se poate face asa. In cazul pers juridice citatia va fi adresata ei. Exista si varianta in care partea refuza sa o primeasca. 2. Finantelor este cel citat in probleme de ordin patrimonial. citatia se inmaneaza unei rude/persoane ce domiciliaza si persoana respective sa aiba capacitate de exercitiu. Daca nu gasesti partea. Prin urmare nu sunt datoare partile. ea se va realize prin posta. In ce priveste incapabilii citarea se va face pe numele reprezentantului. Prin urmare citatia se va adresa la sediul central al administratiei respective la directia de contencios. Sunt prevederi speciale pt situatia persoanelor trimise in strainatate intr-o misiune (personalul misiunilor diplomatice sau consulare organizatiilor internationale). la sediul societatii sau al sucursalei daca se judeca doar contra acesteia. Aceasta prevedere se gaseste in art. in legea 202/2010 s-a introdus si posibilitatea de a se comunica acte in regim privat adica direct intre parti dar acest lucru este conditionat de acordul prealabil al ambelor parti. Cu toate acestea. Tot la fel si daca nu este gasita nici o persoana la domiciliu. Clasica citare  inmanarea citatiei se poate face oriunde daca destinatarul semneaza de primire. 132 indice 1 alin 2. De regula prin posta se face. Se poate cita si prin fax. reprezentata prin director general sau presedinte al consiliului de administratie.

. instanta dispune citarea prin publicitate. Fiecare tara isi desemneaza o autoritate central. una de trimitere si una de primire. Ea se face prin afisarea citatiei la usa instantei si publicarea in Mon Of sau intr-un ziar de larga circulatie. In acest caz. Daca paratul dovedeste ca reclamantul cunostea domiciliul sau si cu toate acestea a oferit informatii false.Citarea prin afisare la usa instantei prin publicitate  art. Comunicarea actelor in strainatate art 87 punct 8  cei care se afla in strainatate se vor cita printr-o citatie scrisa trimisa printr-o scrisoare recomandata sau pe baza de conventie. el rastoarna dovada bunei-credinte facute de reclamant. 95 CPC o permite atunci cand reclamantul face dovada ca a depus toate diligentele pt a afla domiciliul partii adverse dar nu a reusit sa obtina informatiile necesare. In ceea ce priveste tarile din UE. se aplica regulamentul European 1393/2007 privind notificarea si comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare in materie civila sau comerciala si care prevede o procedura mult simplificata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->