PROCEDURA CIVILA Traian Briciu Examenul de semestru Are trei parti:    subiect descriptiv ( comparatii sau corelatii intre

institutii) 10 intrebari tip grila ( deschisa cu 4 variante; numai raspunsul perfect corect e bun ) speta

gradul de dificultate va fi mediu spre plus. Bibliografie: 1. Curs selectiv de licenta Mihai Viorel Ciobanu/Gabi Boroi/ Traian Briciu (adus la ziua de azi; nu si la ziua de maine  2. Cursuri 3. Cursul Mihaelei Tabarca Universul Juridic 2 volume. Universul Juridic. 4. Tratatul teoretic si practic de procedura civila a lui Viorel Ciobanu 2 volume. Editura National 5. Facultativ: Cursul Profesorului I. Les; Tratatul de procedura civila a domnului Deleanu ce face referire la Noul Cod Civil. CURS 1 Forma medota si materia procesului Punerea in imagini a principalelor momente ale procesului civil: Procesul civil are trei momente: I. II. III. I. un debut care presupune sesizarea instantei de judecata; o desfasurare care ar insemna in registrul terminologic al actualului cod dezbaterile si un final care reprezinta hotararea judecatoreasca Sesizarea instantei:

Fiind un proces al intereselor private, prcesul civil nu poate debuta la initiativa instantei ci numai la initiativa partii interesate. Ca regula, vom avea o parte care pt a-si proteja drepturile, sesizeaza instanta, ca cealalata parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Procesul civil nu debuteaza din oficiu. Nemo jude sine actore. Exceptii (unde instanta se sesizeaza in alt mod decat prin sesizarea facuta de o anume parte) : a) punerea sub interdictie- se regaseste in Noul Cod Civil la art 111 NCC, instanta judecatoreasca poate sa instinteze instanta de tutela cu privire la punerea sub interdictie a unei persoane. Art111 lit c.  caz in care instanta judecatoreasca este cea care sesizeaza tot o instanta. Este o derogare partiala intrucat instanta tot este sesizata dar de data aceasta de o alta instanta. Coreleaza textul cu art 165 NCC.

b) reguli in materia divortului: sotii sesizeaza instanta dar de multe ori uita anumite probleme pe care statul le protejeaza mai atent ( copii minori). Art 396 NCC  instanta se pronunta dar nu spune ca se pronunta din oficiu. Corelezi cu art 397 NCC  nu va mai fi incredintat minorul; va fi sub autoritatea parinteasca a ambilor parinti. Instanta trebuie sa se pronunte cu privire la locuinta minorului dar si cu privire la cheltuielile pe care sotul la care nu sta minorul, trebuie sa le suporte. Art 400 NCC + Art 402 NCC ( nu se spune daca s-a cerut deci nu stim daca instanta se pronunta din oficiu sau nu. Toate acestea trebuia sa le aflam din Noul Cod de proced civila „NCPC” care nu e in vigoare). Aspectele le va rezolva Art 907 NCPC; el va prevede pronuntarea din oficiu pentru aceste aspecte. Momentan trebuie sa se interpreteze in acest sens desi NCPC nu a intrat in vigoare. II. Dezbaterile procesului

Dezbaterile au doua sensuri:   Cele cuprinse intre momentul sesizarii si cel al deliberarilor. Posibilitatea partilor de a pune concluzii

Din cod nu rezulta cand se foloseste un anumit sens dintre cele doua enuntate mai sus. Din acest motiv legiuitorul a disecat dezbaterile in doua in NCPC: Prima parte a numit cercetarea procesului  cele cuprinse intre mom. sesizarii si deliberari A doua parte a numit-o dezbaterile finale  posibilitatea partilor de a pune concluzii

Dezbaterile au o serie de principii care sunt si principii ale procesului civil: 1. Contradictorialitatea – nu este in actualul cod un principiu consacrat expres dar rezulta din mai multe aplicatii practice pe care CPC le face. Contradictorialitatea este unul dintre elementele care intra in conceptul de proces echitabil consacrat in art 6 CEDO. DEFINITIE: Reprezinta posibilitatea pe care legea o ofera partilor de a se pronunta cu privire la actele, sustinerile si probele infatisate de catre partea adversa. Procesul civil ca regula nu poate sa aiba loc in contextul in care numai una dintre parti afirma/dovedeste iar cealalta tace. Contradictorialitatea (momentan) este nedefinita dar se regaseste intr-o serie de prevederi. Inca din faza scrisa se prevede (art 114 indice 1 CPC) ca cerea formala de chemare in judecata este comunicata paratului. Paratul formuleaza un act denumit intampinare prin care arata apararile fata de cele invocate, exceptiile daca are de formulat si probele pe care paratul intelege sa le utilizeze. Inca din faza scrisa fiecare parte isi dezvaluie pozitia fata de pretentiile celuilalt  contradictorialitate inca inainte de faza orala. Un alt element e reprezentat de catre faptul ca instanta nu se va pronunta decat dupa citarea legala a partilor. Daca nu e legal citata, instanta va amana cazua ( art. 107 CPC ). O alta regula: actul pe care una dintre parti intelege sa-l depuna la dosar trebuie sa il comunice si celeilalte parti.

Un alt aspect rezulta din modul in care au loc dezbaterile: mai intai vb reclamantul apoi paratul. Chiar si dupa pronuntarea hotararii, contradictorialitatea continua. Exceptii (nu exista contradictorialitate): a. Procedurile necontencioase. Ele presupun neopunerea unui drept unei persoane. Ex: petentul cere o autorizare de la instanta. b. In materia ordonantei prezidentiale: o procedura urgenta; se prevede ca aceasta poate fi judecata chiar si fara citarea partilor. Termenul trebuie sa fie si optim nu numai rezonabil. Exemplu: suspendarea scrisorii de garantie bancare care se face in 48 de ore. Daca imi da termen 5 zile va fi rezonabil dar nu si optim intrucat nu pot sa blochez scrisoarea de garantie bancara. Deci exista situatii in care cerelitatatea predomina. c. Masurile asiguratorii ca poprierea sau sechestrul asigurator se asigura fara citarea partilor: vreau sa dispun poprierea de la un tert care are o datorie, la debitorul meu. Eu pot sa cer ca tertul sa nu plateasca datoria catre debitorul meu pana cand eu ma lamuresc prin proces in ceea ce priveste situatia mea cu debitorul meu. Contradictorialitatea este regula iar lipsa ei este exceptia. Intre contradictorialitate si prezenta fizica exista puncte de contact dar nu trebuie sa facem gresala sa consideram ca procedurile care nu necesita prezenta fizica sunt lipsite de contradictorialitate. Ea este atat scrisa cat si orala. In NCPC sistematizarea este diferita. In art 14 se consacra in mod expres principiul contradictorialitatii. Exista si practica incorecta si abuziva ca dupa inchiderea dezbaterilor una dintre parti sa suplimenteze probatoriul sau consideratiile. Adica ce nu a spus in fata instantei, va scrie in concluziile scrise. In noul cod instanta nu are voie sa se pronunte cu privire la acestea. Totusi aceste aspecte raman in capul judecatorului. Cel mai corect este sa repuna cauza pe rol si sa puna in discutia partilor. 2. Dreptul la aparare - Este consacrat si in constitutia Ro. El formeaza obiectul protectiei asigurata de CEDO prin aceasi notiune flexibila de proces echitabil. CEDO in art 1. nu il consacra expres dar jurisprudenta Curtii il retine. Are 2 componente: cea de a asigura partilor un mecanism procesual care sa le permita exprimarea punctelor de vedere si administrarea dovezilor necesare pentru protectia dr. lor. Practic este un principiu subsidiar si anume ”Principiul egalitatii armelor in proces”. dreptul de a recuza instanta. Al doilea aspect este dreptul de a fi asistat sau reprezentat de catre un avocat sau in cazul pers. juridice de catre un consilier juridic. Acest aspect esential in procesul penal exista si in procesul civil. Principiu de civil de a lui Briciu: „Daca nu deschizi ochii, deschizi punga” :))) Ajutorul public judiciar este un instrument prin care chiar si o persoana care nu are disponibilitati materiale poate sa aiba acces la un avocat. Instanta este cea care incuvinteaza un avocat daca petentul se incadreaza in anumite limite de venit si se concretizeaza prin desemnearea unui avocat din oficiu. Ca sa iei ajutor public total trebuie sa ai venit mediu pe membru de familie 500 de RON si partial 800 RON.

-

-

In NCPC art 13 se insita foarte mult pe aspectele legate de primul sens al dr. la aprare. Noutatea este reprezentata de faptul ca in recurs cererile si pretentiile partilor nu pot fi formulate decat prin avocat sau daca este persoana juridica de catre consilierul judiciar. 3. Rolul activ al judecatorului - S-a constatat ca diferentele de prestatie intre parti justifica un rol mai activ al judecatorului. El nu trebuie sa stea pasiv. Spre exemplu: sa invoce aspecte de drept sau de fapt pe care partile nu le invoca, sa administreze anumite probe pe care partile nu le cer, sa dea explicatii partii cu privire la dr pe care le are si consecintele dr sau. Exemplu: daca nu depune intampinare (care se face cu 5 zile inainte de infatisare), intervine decaderea de a mai administra probe. In acest caz se prevede ca daca paratul nu are avocat poate la prima zi de infatisare instanta ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare spunandu-i ca neindicarea lor atrage decaderea. Codul actual cat si cel viitor au preluat conceptia de rol activ care se aseamana cu un tip de proces inchizitorial. Procesul acuzatorial este tipic britanic in care judecatorul este total pasiv.

SEMNIAR 01 2011-10-10 Procesul are doua parti:   Procedura contencioasa Procedura necontencioasa art331-art333 CPC ( de exemplu cand ceri infiintarea unei fundatii/asociatii, infiintarea partidelor politice). Avem petent si intimat intrucat nu avem o reclamatie. Se judeca in Camera de Consiliu. Ele se judeca de urgenta. Incheierile care se pronunta nu au autoritate de lucru judecat. O alta caracteristica este generata de situatia in care anumiti petenti utilizeaza procedura necontencioasa pt a stabili adevarate drepturi fortand limitele procesuale necontencioase. Judecatorul va respinge cererea ca inadmisibila. Noul Codul de procedura civila va face din procedura uzucapiunii, o procedura necontencioasa. Tertul poate face opozitie la hotarare chiar daca nu a participat la procedura.

Speta: A cheama in judecata pe B solicitand plata unei sume de bani reprezentand un imprumut nerestituit; Instanta respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. Impotriva hotararii formuleaza apel reclamantul aratand ca procedura de judecata in fata primei instante s-a desfasurat cu incalcarea legii. In motivarea apelului, reclamantul apelant arata ca la termenul la care s-a judecat cauza, in mod gresit instanta a procedat la judecarea acesteia deoarece paratul B nu era legal citat si nici nu avea termen in cunostinta, lipsind de altfel la strigarea cauzei. Apelantul arata ca in acest fel sau incalcat principiile contradictorialitatii si ale dr la aparare consacrate indirect in art 85 si 107 CPC. Solutie: Se confrunta trei situatii: Textele de lege care consacra oblig judec de a amana cauza daca nu e legal citata o parte.

Situatia sta in mod asemanator cand una dintre parti nu este legal reprezentata. Impotriva hot declara apel reclamantul aratand ca este nemultumit de faptul ca pe de o parte instanta recunoaste ca are dreptate dar pe de alta parte ii respinge cererea.2011 4. Rolul activ presupune punerea in discutie a partilor. Speta 2 Reclamantul A cheama pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contract de vanz cump intre parti prin care reclam a transmis paratului un imobil pe motiv ca acesta din urma nu a platit pretul. Aici a fost lezata a anume parte care a ales sa nu valorifice acest dr la aparare care i-a fost incalcat. apuca sa se pronunte. renuntarea si orice acte de dispozitie vor putea fi cenzurate de catre instanta. P disponibilitatii invinge p contradictorialitatii in aceasta speta. pers sub interdictie. instanta opreste rolul sau activ si judeca pe pretentia reclamantului. sa incheie tranzactii. P disponibilitatii – partile au dr sa atace sau sa nu atace hot. Daca dupa ce pune in discutia partilor ca e vb de rezolutie nu de nulitate si partea insista sa solicite nulitatea. . Ce face instanta? Amana cauza? Cum se impaca asta cu solutia data dupa ce s-a consumat judecata? In acest caz solutia inca nu s-a pronuntat. Daca totusi in fata instantei reclamantul spune sa nu ii se dea cuvantul pt ca paratul nu e legal citat. Paratul nu depune intampinare iar cu ocazia dezbaterilor reiese situatia descrisa de reclamant dar instanta respinge actiunea ca fiind neintemeiata. In NCPC art 22. Practic judecatorul trebuia sa puna in discutia partilor si afla ce vroia reclamantul. In primul caz. solutia a fost deja pronuntata si reclamantul a pierdut procesul si nu are un interes sa invoce incalcarea dr la aparare al paratului care a fost avantajat de solutia data.10. ele nu duc la anularea contractului pt ca sunt aspecte ce tin de executare si nicidecum de incheiere. invocarea nulitatii nu poate fi facuta decat de catre partea vatamata (cel necitat si in lipsa). Lipsa citarii intotdeauna poate fi invocata de catre oricare dintre parti chiar si de instanta. Reclamantul aici are un interes. si se retine ca fiind adevarate. Totusi nu trebuie sa uitam principiul disponibilitatii prin care o parte poate alege daca ataca sau nu ataca o hotarare. In motivare arata ca desi aspectele nu au fost combatute de parat. Ce decide instanta de apel? Art 84 CPC + art 129 alin 4 alin 5 CPC In doctrina s-a aratat ca in astfel de situatii in care exista o neconcordanta intre denumirea cererii si motivarea in fapt si in drept.E clar ca e vb despre principiul contradictorialitatii. instanta ar trebui sa procedeze la calificarea corecta a cererii. renuntari la dr. In cazul in care ar castiga. CURS 02 12. disparutilor. Exista o limitare art 45 CPC  in cazul minorilor. paratul ar putea anula hotararea intrucat nu a fost legal citat. Judecatorul nu trebuie sa treaca peste vointa reclamantului. Daca insa nimeni nu invoca si hot.

poate intra in concediu. Dispozitivul . incompatibilitate. publicitatii – P strans legat de cel al oralitatii. Dispozitivul trebuie sa fie clar concis. Alte ratiuni: actiunea in anulare a hot.cauzele se distribuie in mod aleatoriu prin programul Ecris iar daca programul nu functioneaza. accesul fiind desfasurat cu accesul publicului. Le pui in considerente.actul final Cuprinde 3 mari parti: a. partile pot cere stenografierea sedintei. nu trebuie sa cuprinda motivari. Daca exista suspiciuni. Hotarea Judecatoreasca. NU trebuie sa dam valenta maxima intrucat foarte multe acte capata forma scrisa. 6. poate pleca la alta instanta si nu mai are compententa. Ratiunea nu este procedura urgenta ci protectia datelor societatilor comerciale. Daca partile doresc si pledoaria finala poate fi facuta in Camera de Consiliu dar e nevoie de acordul tuturor partilor. Spre exemplu: ascultarea minorului de catre judecator pt a decide asupra masurilor ce se iau privind autoritatea parinteasca. Acest principiu al continuitatii nu poate fi imuabil. Hotararea trebuie sa raspunda la toate motivele invocate de parti iar instanta le poate cumula. Ori de cate ori se dispune judec in Cam de consiliu sau in sedinta secreta. Acest principiu are si el limitele sale. IN NCPC – Legiuitorul a impartit in doua mari faze procesul – cercetarea procesului si dezbaterea finala si a prevazut ca toata cercetarea procesului va avea loc in Camera de Consiliu. . Legat de acest principiu este si cel al continuitatii intrucat judecatorul trebuie sa ramana in cauza pana la pronuntare. Unele decurg din natura cauzelor. Ce s-a desfasurat in fata instantei b. Se stabileste judecata in camera de consiliu in aceste cazuri urgente. termenul de judecata e stabilit de judecatorul investit. 7. Mai exista o serie de exceptii de la aceasta regula: cand publicitatea ar vatama ordinea. Oralitatii dezbaterilor – P aproape permanent in proced civila.e partea cea mai importanta intrucat in realitate ea va fi pusa in aplicare. moralitatea publica sau partile. Considerente: argument de fapt si drept c. Principiul distribuirii aleatorii si continuitatii compunerii de judecata. Este o garantie a corectitudinii procesului. III. pronuntarea se va face in public. P. Si termenul se da aleatoriu dar acest principiu conform NCPC. P. Ex: poate muri judecat. procesele se desfasoara in principal in public.5. distribuirea se va realiza prin metoda ciclica. spre exemplu cauzele ce se desfasoara in procedura urgenta. AGA cat si alte actiuni comerciale duc la lipsa publicitatii.

De ce? In recurs nu mai iei contact cu probele ci doar cu textele de lege. Numai judecatorul fondului se poate pronunta asupra acestei aprecieri. Judecatorul mai intai face o activitate de cunoastere a faptelor apoi le incadreaza in textele de lege corespunzatoare. Uneori judecatorul e chemat sa faca si aprecieri de ordin suficient de subiectiv. diligent. In orice raport juridic am intra. Nu are o baza stiintifica corecta si nici macar legala. Nu e corect intrucat atunci cand vb de necompetenta (lit b. consilile din cadrul OSIM. Generala.) te raportezi la o . Curtea Constitutionala 2. Toate aceste concepte suficient de subiective intra in dreptul de apreciere al judecatorului. Se spune ca teoretic in fiecare dintre noi este un potential reclamant sau parat. Acestea trebuie sa fie identice cu cele indicate de catre parti. Teritoriala.Materia procesului: e reprezentata de conflictul dintre parti. Ar fi illogic sa se faca astfel de aprecieri de ordin subiectiv de catre instanta de recurs. Aceasta clasificarea de trei categ de norme este uneori pusa la indoiala de catre autorii ce zic ca exista doar doua norme (a+b) pe de o parte si c pe de alta parte.gasim norme ce stabilesc atributiile instantelor fata de alte organe cu atributii jurisdictionale: Consiliul concurentei.stabilesc atributiile intre instantele judecatoresti in raport de ierarhia acestora. El trebuie sa aleaga intre cele doua constructii juridice sau sa faca o terta constructie juridica pt a adminte cererea reclamantului. c. Materiala. De organizare judecatoreasca: Ajuta la organziarea sistemului judiciar. in realitate la sfarsitul sau exista eventualitatea unui litigiu. Acest drept de apreciere nu poate fi cenzurat de instanta de recurs.stabilesc atributiile instantelor in raport de delimitare teritoriala a instantelor de acelasi grad. Metoda procesului – judecatorul are la dispozitie o constructie juridica oferita de reclamant si o constructie juridica oferita de catre parat. De competent: Stabilesc atributiile instantelor atat fata de alte organe jurisdictionale cat si intre ele. a statutului magistratilor. b. redactarea actelor de procedura. termenele procedurale precum si cele referitoare la executarea hotararilor. compunerii compeltului de judecata inclusiv incidentele. De competenta c. 3. Din acest punct de vedere avem trei feluri de competente: 1. De procedura propriu zise a. Normele de procedura civila: In cadrul procedurii avem 3 norme: a. Conflictele de interese se transforma in conflicte acute care nu-si mai gasesc solutionarea decat in fata instantei. spre exemplu: daca o persoana s-a comportat ca un prop. De organizare judecatoreasca b. De procedura propriu zise: Stabilesc asupra modului de desfasurare a procesului.

Desigur exista si exceptii. procuror daca participa la judecata si teoretic pe tot parcursul procesului.instanta intreaga insa atunci cand vb de un judecator ca e incompatibil (lit. N de proced propriu zisa – sunt si de ordine publica si de ordine privata. Exista doua reguli de care putem tine cont pt a ne da seama: 1. Cele nepatriom sunt cele legate de starea si capacitatea persoanei – acestea vor fi de ordine publica. este problema judecatorului  nu exista identitate intre a si b. Cererile in genere sunt cele patrimoniale si nepatriomoniale. Exceptie:  normele privind recuzarea – prin recuzare se pune la dispozitia partii posibilitatea de a solicita inlaturarea din cauza a unui judecator asupra caruia exista o suspiciune ca ar fi partinitor uneia dintre parti. a. Ne ducem la natura valorii protejate – mai putin inselatoare . N de organizare in regula generala sunt de ordine publica intrucat tin de statalitate. Ne folosim de formularea utilizata de legiuitor – cat de imperativa ni se pare – de multe ori iei teapa 2. se prevad doua motive de recurs ( sunt 9 dar profu’ se refera la punctual 1 si punctul 3). diferenta dintre cele doua o va face regimul nulitatii sau cel al invocarii termenului. a). N de ordine publica ( imperative) 2. b. Incalcarea N de ordine private: este sanctionata prin n relative si va putea fi invocate numai de catre partea vatamata si numai intr-un timp determinat de lege si care in mod obisnuit e prima zi de infatisarea ce a urmat savarisirii nelegalitatii. Se apreciaza ca partea are dreptul sa aiba incredere sau sa nu aiba incredere. instanta din oficiu. Natura normelor: Normele de procedura sunt de doua categorii: 1. Incalcarea n de ordine publica: este sanctionata prin n absoluta ce poate fi invocata de catre: oricare din parti. c. Chiar si legea pledeaza in sensul unei atare distinctii art. N de competent acestea sunt de ordine publica (cele materiale si cele generale) iar cele teritoriale sunt si asa si asa . Deci si legiuitorul a pus alcatuirea instantei ca un motiv de recurs si necompetenta instantei ca alt motiv de recurs. N de ordine privata ( dispozitive) Sunt la fel de importante. nu vb de compententa. Problema necompetentei instantei este dominata de norme dispozitive. Instanta ramane competenta ci doar judecatorul este schimbat.304 CPC.

Prob se va rezolva de tot cand intra in vigoare NCPC. Profu zice ca trebuie sa ne luam dupa probele stabilite de lege la momentul savarsirii faptelor ( incheierii actelor eventual). Se spune ca hot. N de competent – instantele legal investite potrivit legii vechi raman competente. chiar daca legea noua nu mai prevede. sunt supuse legii de la pronuntare. ACTIUNEA CIVILA Dreptul subiectiv : Este o posibiitate a partii de a avea o anumita conduita sa ceara ceva . Ce text aplicam? Raman in vigoare textele din CPC. aceasta se va face potrivit legii noi. Cele speciale nu pot fi modificate prin n generale decat daca acestea prevad in mod expres abrogarea sau modificarea. . In aceasta privinta NCPC valorificand aceasta teza. termenul si motivul. Problema e ca in CPC la art 44: in caz de urgent daca pers fizica lipsita de cap de exercitiu. Daca insa se caseaza cu trimitere hotararea. spune: Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a prob preconstituite si a prezumtiilor legale sunt cele de la data producerii faptelor. Regimul nulitatii: daca un act e nul potrivit legii sub care a fost facut. Cele special deroga de la cele generale. Deci este o componenta a dr subiectiv si anume de a chema forta coercitiva a statului sa impuna conduita. sunt supuse cailor de atac motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul. Aceasta a treia component este de fapt dreptul la actiune. Vezi ca e vb doar de prob preconstituite!!!! In ce priveste caile de atac. Un astfel de aspect in NCC art 178 vb despre cazurile de instituire a curatelei si apoi la art 179 de competent instantei de tutela. Daca o reduce va trebui aplicata legea de la momentul sesizarii. Daca o extinde se aplica legea de la momentul discutarii. Legea noua plicandu-se numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare. Sa solicite forta coercitiva a statului pt a ii determina pe terti sa aiba o conduita corespunzatoare dr sau. Raport dintre n generale si cele speciale. Unii spun ca trebuie sa distingem dupa cum legea noua reduce paleta sau o extinde. el va ramane nul. N de organizare – ele sunt de imediata aplicabilitate daca legea nu prevede altfel. Sa pretinda celorlalti o conduita corespunzatoare dr sau adica sa ii determine sa dea sa faca sau sa se abtina de la a face ceva. nu are reprez legal instanta va numi un curator special. sa dea sa fac sau sa nu faca ceva. In ceea ce priveste n de procedura propriu zise – caile de atac acestea sunt supuse in ceea ce priveste calea. Pe cand codul civil se refera la o curatela pt toate actele de administrare. E vb despre o curatela speciala in cazul unui proces.Aplicarea in timp a normelor: 1. noul cod are si el o varianta interesanta: NCPC are o viziune mult mai corecta. In legatura cu probele: ce se intampla daca se schimba legislatia privind admisibilitatea unor probe sau administrarea unor probe.

Ex intr-o actiune intr-o anulare a) ar fi inlaturarea dr si reintoarcerea la situatia de fapt pe cand b) ar fi eroarea dolul sau ce s-ar invoca.Dreptul la actiune trebuie corelat cu actiunea civila. 2. Sediul materiei 110 CPC 3 situatii: .2011 Conditiile de exercitiu ale actiunii civile 1. Daca este sub conditie. Ratiunea pt care se recunoaste exercitarea actiunilor preventive este data de protectia reclamantului.10. Judecatorul nu verifica daca reclamantul are dreptul cid oar verifica daca acesta l-a solicitat. Obiectul 3. Din acest motiv NCPC afirma ca. CURS 03 19. Cauza trebuie sa fie:   Licita Sa nu aiba caracter fals Spalare a banilor: Eu te dau in judecata si nu am niciun fel de dreptate si tu ceri cheltuieli de judecata. Reclamantul il impiedica pe parat sa faca un abuz din neexercitarea unui drept. Cauza cererii – temeiul de drept al cererii formulate in instanta. Elementele dr la actiune: 1. Cel care solicita (reclamantul) sa afirme/sa invoce un drept  trebuie privita intr-un mod mai larg pe de o parte pt ca uneori se protejeaza si situatii juridice nu doar drepturi. altii ca se va respinge intrucat nu exista dreptul inca. Cauza actiunii – presupune scopul demersului judiciar b. Obiectul e pretentia. ea va fi prematura. Actiunea civilaansamblu de mijloace procesuale menite sa duca la realizarea chestiuniilor deduse judecatii. caile de atac sunt cele de la momentul introducerii actiunii. Partile 2. Dreptul invocate trebuie sa fie un drept actual  dr supuse unui termen sau unei conditii suspensive nu pot fi primite in urmatoarele cazuri: daca cererea este depusa in termen. Cauza are doua notiuni a. O situatie speciala o reprezinta actiunile preventive  posibilitatea de a se deduce judecatii drepturi care sunt inca in termen. Judecatorul le acorda. Obtii titlu correct. Ele nu trebuie confundate. Cauza Partile si Obiectul – putine lucruri de comentat. unuii spun ca se respinge ca prematura.

Practic se pot identifica si alte situatii decat a si b. Ea ar reprezenta traducerea in plan procesual a realitatilor din drept substantial. aceasta putand fi facuta chiar inaintea implinirii termenului de scadenta. Interesul trebuie sa fie:  determinat  sa fie legitim  legat de protectia unui drept/ situatii juridice (nu un simplu interes moral) . !!! La actiunile reale identitatea dintre rec si titularul dreptului trebuie sa stii cine e titularul dreptului. ce rost ar avea sa ajungi pe 3? 4. Pasiva DEF  identitatea dintre rec si titularul dreptului dedus judecatii si indentitatea dintre parat si cel implicat in raportul dedus judecatii. Si in materia transmiterii si in materia calitatii trebuie sa retinem ca nu toate calitatile procesuale pot fi transmise.a. Avem o actiunea care desi cu caracter personal poate fi transmisa. Executarea nu se va putea face decat la termen. el nu avea niciun interes deoarece el nu avea un interes intrucat nici macar creanta primului nu era acoperita din sumele executate. Un alt caz s-a facut un tablou de distribuire a creantelor si creditorul de pe locul 4 sustinea ca el trebuie sa fie pe locul 3 potrivit legii. Partea careia ii s-a incalcat un drept devine reclamant iar cea careia ii s-a incalcat dreptul este parat. nu e atat de corect. Calitatea procesula  este de doua feluri: a. Ex: Apelul facut de o parte prezenta la proces in care s-a invocat ca alta nu a fost citata. 3. Din acest motiv. Intrebare? Care . Se uzeaza astfel la unirea procesului cu fondul. la actiunile reale problema calitatii se uneste cu problema fondului. Singurul caz cand dr nu e actual si actiunea se primeste. Totusi. ea va respinge cererea fara a o mai analiza in fond. Din acest motiv. Daca am admite ca reclamantul este titularul dreptului. Daca unul dintre soti moare.  personal  nu trebuie sa fie interesul altuia  nascut si actual  corespunde dreptului. procesul de divort inceteaza. Existenta unui interes  cine nu are un interes nu poate sesiza instanta de judecata. Acest aspect este chiar problema de fond. Se produc efecte in cazul succesiunilor (sotia rea ar deveni mostenitor rezervatar). In cazul in care instanta va constata lipsa itneresului. b. calitatea procesuala nu o pot avea decat sotii. numai ca. mostenitorii vor putea continua actiunea daca se constata culpa exclusiva a sotului parat. c. Formularea unei cereri privind plata la termen a unei obligatii de intretinere sau alta obligatie cu caracter periodic. Ex: in cazul divortului. de ce am mai judeca. este cazul actiunilor preventive. Se pot face actiuni inainte de implinirea termenului daca au ca obiect executarea la termen a unei obligatii ori de cate ori se va considera ca cererile sunt indreptatite pt a preintampina reclamantului o paguba insemnata daca acesta ar astepta implinirea termenului. Posibilitatea de a formula o cerere pt predarea unui imobil inchiriat inca inainte de implinirea termenului prevazut in contract pt finalizarea lucrarii cu precizarea ca hotararea va putea fi pusa in executare la finalizarea lucrarii. NCPC art 914 alin 2  cu toate acestea can cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului. Nici cel de pe 2 nu ar fi luat nimic. Activa b.

este statutul sotului part mort in perioada pana la pronuntarea divortului intrucat in acest caz casatoria nu s-a desfacut. Codul Civil stabileste ca actiunea se introduce impotriva copilului cand e introdusa de sotul mamei. sotului mamei. mamei si nici pretinsului adevarat tata. Pe cale de consecinta celalalt sot este casatorit cu un mort. In acest caz. De asemenea poate fi introdusa si direct de catre mostenitorii copilului. Calitatea procesuala pasiva. Prin exceptie daca actiunea a fost continuata de mostenitori. Urmeaza sa verificam efectele ce urmeaza. . Astfel oficiile de protectie a consumatorului introduce actiuni in legatura cu cele consumate de alte persoane. Mai sunt situatii cand legiuitorul stabileste calitatea procesuala activa in sarcina unor organisme chiar daca acestea nu actioneaza in numele lor propriu si nici in interesul lor propriu. Nu este suficient sa ai un ONG si sa iti creezi o asa zisa calitate ex: „protectia mediului” si sa incepi sa faci actiuni pt intreruperea autorizatiilor de constructii. In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva. Insa in aceasta privinta daca donatarul decedeaza inainte de a se introduce actiunea impotriva sa. Tatal biologic va introduce actiunea impotriva sotului mamei si copilului. Alte situatii: La actiunea in stabilirea filiatii fata de mama art 423 calitate procesuala activa o are copilul sau mostenitorii copilului. Din acest motiv Art 382 NCC spune ca. ea poate fi introdusa chiar direct impotriva mostenitorilor. Exista situatii cand legea recunoaste calitate unor parti care nu sunt in raportul dedus judecatii si nici nu justifica un interes personal. Mama si copilul introduc actiunea contra sotului mamei. Filiatia fata de tata  Calitatea procesuala activa revine copilului care va face actiunea personal. Deci mostenitorii pot contiuna actiunea dar au o calitate procesuala proprie. Difera insa termenul. fostul cod al fam prevedea ca exista calitate proces activa numai in persoana sotului mamei si nu recunostea calitate copilului. In unele situatii intre interes si calitate procesuala apare o stransa legatura. mostenitorii acestuia pot continua actiunea. NCC in art 429 preia solutiile generoase ale Curtii constitutionale  actiunea revine mamei. ea revine donatarului si poate fi continuata impotriva mostenitorilor. mostenitorii pot introduce cererea in termenul de 1 an de la data la care donatorul a cunoscut cauza si numai cu conditia ca donatorul sa nu il fi iertat pe donatar. ea este considerata desfacuta la data decesului. In ce priveste calitatea procesuala pasiva. daca donatorul nu a cunoscut cauza. In ce priveste tagada paternitatii. Aceasta regula a fost indepartata de Curtea Constitutionala. Ex: Art 45 CPC procuroul poate formula actiuni privind dr minorilor. celor pusi sub interdictie sau disparuti. Mostenitorii acestora o pot introduce si o pot chiar si continua. mostenitorii pot sa si introduca actiunea dar numai in urmatoarele conditii: intr-un termen de cel mult 1 an de la data mortii donatorului. Daca donatorul a cunoscut cauza. casatoria este desfacuta cand hot a ramas irevocabila. Sindicatele pot actiona in apararea dr membrilor de sindicat. ea revine tatalui dar si direct de catre mostenitori. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 1024 NCC  calitatea procesuala activa revine in principal donatorului. tatalui bilogic. Interesul va fi cel care va genera calitatea procesuala. copilul. ea nu mai poate fi introdusa impotriva mostenitorului. Nu este insa permisa aceasta substituire in calitatea altuia decat daca legea o prevede in mod expres.

Este posibila transmiterea doar daca paratul/rec moare in cursul procesului. Exceptia lipsei calitatii procesuale este una de ordine publica. vor savarsi acte de procedura personal dar toate aceste acte vor trebui subscrise de cei care ii asista de reprezentanti legali. Ce se intampla daca judec constata ca rec sau paratul nu are calitate procesuala? Se va respinge actiunea intrucat a fost formulata de o persoana/impotriva unei persoane fara calitate.” Daca insa se judeca procesul. In leg cu cap de exercitiu intervin:  Reprezentarea  persoana nu are cap de exerciutiu. ea putand fi invocata oricand. Nu exista o autoritate de lucru judecat. Nu actioneaza pe cale de reglementare ( de acum incolo asa va fi de acum inainte). Judecatorul de multe ori se pronunta pe cale de qvasireglementare ( el da dreptate doar unei parti). 5. Judecatorul va da un termen prin care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate poate decide daca pastreaza sau nu actele. Ea poate fi invocata chiar si de celalate parti inainte de savarsirea actului ( au interesul ca actul savarsit sa fie si valabil).  Asistare  intervine pt cei cu capacitate de exercitiu restransa. salarizati etc). ele vor face o coparticipare procesuala activa intrucat exista o cumulare a intereselor personale. nu mai poate functiona transmiterea calitatii intrucat intervine exceptia lipsei cap procesuale de folosinta. minor < 14 ani. E nevoie de incuvintarea instantei de tutela. Daca apar conflicte procesual intre reprezentant si reprezentat. Adica ele pot spune „nu vrem sa trecem la judecata intrucat nu are capacitate de exercitiu si s-ar putea sa ne afecteze ( invoca dupa ce castigam in apel lipsa capacitatii. instanta va numi un curator care conform CPC acesta va fi un avocat. paratul sau reclamantul era decedat. Ea are o anume particularitate. Daca la momentul introducerii actiunii. numai cel care a fost lipsit de cap de exercitiu mai poate invoca lipsa capacitatii. . Ea nu va fi o actiune colectiva.  Autorizare  reprezentantul unui persoane lipsite de cap de exercitiu doreste sa faca acte de dispozitie: renuntarea la drept. Capacitatea de exercitiu: Lipsa capacitatii de folosinta atrage o nulitate absoluta prin urmare exceptia va putea fi invocata in tot cursul procesului. Acestia pot sta in proces. Minor intre 14 si 18. vor primi citatie personal. El sta in proces prin reprezentant. solicita instantei de judecata masuri privind protectia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal ci determinate numai ca gen (consumatori. Pt ca nu exista asemenea actiuni decat cele facute de sindicate.Ce sunt actiunile colective? DEF  cele prin care un organism sau un grup cu caracter de reprezentativitate. tranzactii etc. Capacitatea de exercitiu e reglem de n de ordine privata si e lovita de nulitate relativa. de OPC totusi exista o anume situatie: mai multe persoane au situatii diferite ce au o asemanare izbitoare.

Pune in discutia partilor noua situatie si in functie de pozitia lor. B invoca la termenul urmator exceptia lipsei calitatii procesuale active a lui A aratand ca acesta nu mai este titularul dr de creanta pe care il pretinde. Ce va decide instanta? . un continuator. reclamantul A solicita. Ramane o problema: are dr instanta sa schimbe automat pe A cu C? Se poate intampla sa existe anumite neintelegeri chiar intre A si C (ex A zice ca cesiunea este nula). acordarea unui termen pentru a ii permite sa identifice eventualii mostenitori ai lui B pt a fi introdusi in cauza. pe numele caruia e emis titlul. 2) A si B cheama pe C solicitand lasarea in prop si posesie asupra unui imobil asupra caruia rec considera ca au proprietate. Instanta dispune efectuarea unei adrese la evidenta populatiei si raspunsul acestei institutii este acela ca B era decedat de aprox 1 an adica anterior introducerii cererii de chemare in judecata. citatia facut pe numele lui B se intoarce la instanta cu mentiunea destinatar decedat. Fata de aceasta situatie paratul C invoca lipsa calitatii procesuale active aratand ca intr-o actiune in revendicare asupra unui bun aflat in coproprietate . B) toti traiesc dar A incheie un contract de cesiune de creanta cu C in sensul ca ii cedeaza lui C creanta pe care o are cu B contra unei sume de 50% din valoarea pe care o avea de recuperat de la B. Sa invoce din oficiu lipsa cap de folosinta a lui B si sa respinga cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara cap de folosinta. instanta il citeaza pe cesionar dar si pe cedent. Noul cod de procedura spune: daca se instraineaza bunul. nu sta in picioare intrucat si in cazul succesiunilor nici succesorii nu sunt intrebati daca vor sa continue un proces. La acelasi termen.Seminar 03 1) A cheama pe B solicitand obligarea acestuia la plata unei sume de bani acordata cu titlu de imprumut pe care paratul nu mai doreste sa o restituie. Argumentul ca tertul nu vrea sa continue procesul. Ce solutie va adopta instanta? Instanta ar trebui sa respinga cererea lui A de a introduce in cauza a mostenitorilor. va continua procesul fie cu unul ( daca nu sunt puncte divergente intre ei) fie cu amandoi ( daca sunt puncte divergente intre ei). calitatea procesuala activa poate sa revina decat tuturor. Daca ar fi murit in cursul procesului. La unul din termenele de judecata. Acest act este cunoscut si de B intrucat a fost notificat cu mentiunea ca a operat o astfel de cesiune. A si B depun titluri de prop constant intr-un contrac de vanzare prin care tatal lor a dobandit imobilul si un certificat de mostenitor din care rezulta ca ambii reclamanti impreuna cu D in calitate de sotie supravietuitoare ar fi singurii mostenitori ai autorului comun. In realitate instanta nu introduce o parte noua ci ea introduce ca si in cazul succesiunilor. atunci era admisa cererea lui A de a ii introduce in cauza pe mostenitorii lui B. Daca nu participa si a luat cunostinta de proces. ii va fi opozabila hotararea. Noul cod prevede si obligatia tertului cesionar de a interveni in proces.

Profu nu e de de acord cu idee ca D ramane cu cota parte din cat e bunul iar A si B care au pierdut. In cazul apelului: a. in acest caz actiunea in revendicare va fi un act de dispozitie. il va imparti cu A si B. Apelant reclamant . Ceilalti participanti la proces: 2. Ori ea daca il ia intreg.6 CEDO vb de dreptul persoanei la un tribunal constituit conform legii. Partile a. Reclamant. CURS 04 CURS 05 2. greseste intrucat atiunea in revendicare nu este pe cote parti. Daca pierde. Pot avea si alte nume dupa faza procesuala sau dupa tipul litigiului. nu ii va fi opozabila hotararea celui care nu a actionat!!! Deci. Aceasta nu reprezinta singura conditie a completului de judecata. Ca sa se evite actiunile succesive ale reclamantilor (pe sistemul din 3 neo iesi una). Totusi se pune problema ce se intampla daca D castiga dupa ce A si B au pierdut? Ea va castiga doar partea ei? Obiectul actiunii pe care il face D nu este o revendicare? Pai revendicarea vizeaza doar bunul in corpore si nu cote parti. b.  Trebuie sa acceptam ca in acest caz exista posibilitatea ca 2 hot judecatoresti (cele in defavoarea lui A si a lui B) raman ineficiente din cauza ultimei hotarari judecatoresti. Cine zice ca e o revendicare pe cote parti. paratul are posibilitatea sa ceara introducerea in cauza si restul persoanelor care au drepturi asupra respectivului bun.  Prin apel: daca neregularitatea apare la nivelul primei instante  Prin recurs: daca neregularitatea apare in apel Nu se poate invoca neregularitatea completului prin contestatie in anulare.2011 Alte incidente privind compunerea completului de judecata: Incidentele de la cursul trecut acopera conditia nerespectarii neutralitatii. Daca il castiga. Parat. a facut un bine in folosul tuturor intrucat este un act de conservare. nu le mai dobandesc. Art. Norme de organizare judecatoreasca sunt n imperative ceea ce inseamna ca nerespectarea lor atrage nulitatea actelor procedurale iar aceasta poate fi invocata in doua modalitati:   Cale de exceptie  in cursul procesului Cale de atac  dupa ce procesul s-a terminat.11.Legiuitorul codului civil considera ca oricare are calitate procesuala activa.

Alt drept procesual abuziv era reprezentat de invocarea exceptia de neconstitutionalitate cu scopul de a obtine o amanare. o In final trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta Abzulul de drept : Art. Intimat parat Daca avem contestare: a.b. Nu dreptul este abuziv ci exercitiul sau poate fi abuziv. introducerea cererii de chemare in judecata. Ca sa existe abuz de drept:      Dreptul sa existe si cel care il exercita sa aiba indeplinatatea capacitatii Dreptul sa apartina celui care il exercita Dreptul sa fie exercitat in formele sale exterioare prevazute de lege Actul trebuie sa depaseasca limitele sale interne  sa urmareasca alt scop decat cel pt care a fost instituit dreptul Reaua credinta. Intimat parat In cazul recursului: a. Au fost considerate drept acte abuzive: Recuzarile tuturor judecatorilor de instante pt faptul ca prin aceasta obtinea amanarea judecatii. O alta sanctiune este amenda civila art 108 alin 1 CPC. Exista si o teza conform careia nu trebuie sa existe numai aceasta protectie post factum ( adica instanta sa asiste indiferenta). pe temeiul lipsei de buna-credinta. In procedura civila unii autori spun ca ele exista in cazul actelor de dispozitie: ex  am dr sa sting procesul prin renuntare. Recurent reclamant b. Spre exemplu la recuzare exista text. Instanta ar putea sa nu dea curs actului facut prin abuz  sa il respinga ca inadmisibil. Contestator reclamant b. Sunt cazuri pe care legiuitorul nu a putut sa si le imagineze  se aplica cererea in despagubiri in cadrul aceluiasi proces sau intr-un alt proces in cardul teremenului de prescriptie extincitiva. Intimat parat?? CPC stabileste o serie de drepturi si obligatii pt si in sarcina partilor. o apoi trebuie sa isi exercite drepturile in condtiile ordinea si termenele instituite de lege. Obligatii  exista la art 129 alin 1 care spune ca: o prima indatorire pt parti este sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. . Drepturile potestative: posibilitatea unui subiect de a modifica unilateral dreptul astfel incat subiectul pasiv nu se poate opune acestei modificari. Care este sanctiunea? La anumite acte exista text special. 723 CPC  trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta. Drepturile partilor nu sunt formulate.

cererea de perimare. Ea se poate produce: o fie prin natura juridica a raportului dedus judecatii. Dispozitiile art 47  litisconsortiul. face apelul contra respingerii cererii. fie din natura efectelor hotararii. Daca sunt mai multi coproprietari. judecatorul investit cu judecarea cererii ar putea sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea comunicarilor si proced de citare numai cu mandatarul iar nu cu toti coparticipantii. Cu alte cuvinte daca sunt mai multi reclamanti si doar unul dintre ei. o fie printr-o dispozitie juridica a legii. Exceptie: extinderea actelor procesuale ale unor participanti asupra altora. Art. 251 CPC in materia perimarii  in cazul in care avem o coparticipare. se va comunica doar un singur exemplar din cererile care se fac. Daca coparticipantii au un singur reprezentat. ele au legatura). partajul trebuie sa ii cuprinda pe toti coprop sau coindivizarii. - - . nu si ceilalti. Efectele coparticiparii: Principiul independentei procesuale: spune ca cererile actele facute de catre un coparticipant. foloseste si celorlalti. La fel in cazul declararii nulitatii sau anularii unui act  trebuie chemati in judecata toti semnatarii actului intrucat nu poate fi nul pt unii si valabil pt altii. ba chiar mai mult potrivit art 114 CPC. De exemplu. Ratiunea: daca pot sa conexes ceva in cursul procesului. In schimb daca reclamantul apelant pierde apelul. nu vor trebui sa plateasca atatea taxe cati reclamanti sunt comuni. daca sunt mai multi participanti iar numarul lor este foarte mare.Coparticiparea: vizeaza situatia in care avem mai multi reclamanti ( activa) cand avem mai multi parati (pasiva) sau mai multi din ambele categorii ( mixta). nici nu profita dar nici nu vatama drepturile altui coparticipant. ci o singura taxa va fi suficienta pentru toti. Chiar VCC prevedea in mod expres ca hot de partaj daca numai cu unii din coprop este nula. cu atat mai mult trebuie sa o pot face inca de la inceputul procesului. cheltuielile de judecata le suporta numai el. Izvoarele coparticiparii:   Partile au o cauza comuna ( ex: creditori cu creanta indivizivila) Drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cazua ( totusi in practica se recunoaste si atunci cand desi nu au aceeasi cauza. se considera ca un caz de coparticipare obligatorie. atunci se vor lua in considerare actele cele mai favorabile. Ca regula coparticiparea este o facultate pentru reclamant. acesta se admite numai in ceea ce priveste reclamantul apelant. Sunt si situatii in care aceasta este o necesitate decurgand fie din natura dreptului dedus judecatii. cererea de partaj. Plata taxelor de timbru  daca sunt mai multi reclamanti care formuleaza o cerere invocand un dr comun. Ori de cate ori se indica extinderea efectelor si asupra celorlalti coparticipanti se extind numaie fectele pozitive nu si cele negative iar daca sunt acte potrivnice.

Prima concluzie: desi legea foloseste deumirea de interventie in interes propriu si interventie in interesul altuia. Forma cererii In ce priveste cea principala  forma prevazuta pt cerere de chemare in judecata. Procedura . reprezentantii sau interpretii. Interventiile sunt de doua feluri: Voluntare Fortate Interventia voluntara  este de doua feluri: 1. expertii. find o simpla aparare. Acestia nu-si disputa drepturi proprii pe cand tertii intervenienti participa dezbatand drepturi sau interese proprii. La cea principala avem un drept in cadrul judecatii sau intr-o stransa legatura. In ce priveste interventia accesorie.c. In ce priveste cea accesorie  nu este prevazuta forma dar in practica se admite ca trebuie facuta ca si cea principala mai putin in ceea ce priveste pretentiile. Accesorie ( in interesul altuia) 1. Termen In cazul cererii de interventie principala. aceasta poate fi facuta in fata primei instante pana la incheierea dezbaterii. Cea principala se produce cand tertul intervine in proces invocand un dr propriu care poate fi chiar dreptul invocat in cererea principala sau un dr aflat in stransa conexitate cu acesta. Terti participanti la proces (intervenienti)  ei nu trebuie sa fie confundati cu martorii. 2. Ea poate fi facuta si in apel chiar si in recurs si uneori chiar in in caile extraordinare. In ceea ce priveste caile extraordinare de atac. Prin urmare nu s-ar putea accepta participarea tertului care nu ar avea nicio legatura. ea nu contine cereri proprii. cererea nu se poate face in fata acestor instante dar se pune problema admiterii lor. Ceea ce difera intre cele doua forme nu este interesul ci dreptul la cerere. La cea accesorie tertul ramane cu dreptul sau exterior judecatii avand interesul ca cineva sa castige ceea ce se va repercuta asupra dreptului sau exterior. Ea poate fi facuta si in apel dar in acest caz este nevoie de acordul partilor in cauza. Nu poate fi facuta cerea principala direct in recurs. Principala (in interes propriu) 2. Interventia accesorie este cea prin care un tert intervine in proces pt a formul aparari in favoarea uneia dintre partile implicate dar pt aceasta urmarind protejarea unui dr propriu dar care nu face ob judecatii si pe care nici nu-l deduce dar care ar putea fi pus in discutie de solutia pronuntata in cerea principala. in ambele cazuri este vb de un interes propriu.

Instanta nu mai poate interveni asupra incheierii. In ce priveste admisibilitatea: La cea principala s-a considerat ca ea nu e admisibila in litigiile de munca. el va dobandi o cerere dependenta de cauza principala. Incheierea nu va putea fi atacata decat odata cu fondul cauzei. Daca partile initiale in proces fac acte de dispozitie privind actele lor. Tertul ar putea sa introduca alte persoane in proces: ex: cerere de chemare in garantie. In cazul procedurii de admitere in principiu. acestea nu afecteaza cererea de interventie. situatia sa este mai complicata intrucat. Drepturile pe care le au intervenientii: Ei pot face orice acte considera de cuvinta. . In cadrul celei accesorii. Numai daca va fi admisa in principiu cererea. Efectele pe care le produce admiterea cererii de interventie: Tertul devine parte dobandind dr proprii Cererea de interventie va fi comunicata celorlalte parti iar in cazul cererii de interventie principale. Daca cererea de interventie se judecata deodata cu cea principala si de catre aceeasi instanta. Totusi va opera o prorogare de competenta. aceasta judecandu-se in continuare. cu toate acestea exista cazuri in care nici cea accesorie ( a fortiori nici cea principala) nu este admisa si anume in cazul actiunilor privind starea si capacitatea persoanei. ea va respinge cererea de interventie. se va putea face chiar si cerere reconventionala. solutia nu mai este corecta. existenta unui dr propriu si legatura dintre dr propriu invocat de intervenient si dr dedus judecatii. Daca cererea de interventie principala. pot solicita orice acte. Daca instanta constata ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate in principiu. La fel daca se anuleaza cererea principala. iau cauza in starea in care se afla. In acest caz se va forma un dosar separat la acelasi complet de judecata si la aceeasi instanta. La cererea principala. putand sa faca inclusiv acte de dispozitie privind dreptul dedus judecatii. ar fi fost compententa o alta instanta. Cand vb de dr colective. instanta verifica numai existenta unui interes al intervenientului in legatura cu judecarea cauzei. Ex: reclamantul renunta sau se intelege cu paratul sa tranzactioneze. ea este admisibila in toate domenile pt ca tertul nu trebuie sa arate un interes propriu. Atat interveninetul principal cat si cel accesoriu. Sunt situatii in care daca cererea intervenientului o face separat. acestea pot fi facute dar procesul continua in ceea ce priveste cererea de interventie.Atat cea principala cat si cea accesorie. instanta verifica urmatoarele aspecte. In ce priveste cererea de interventie accesorie. Din potriva in cazul in care nu constata ca sunt intrunite conditiile. concluzia fiind corecta numai in ce priveste litigiile privind conflictele de drepturi care vizeaza numai raport individuale de munca. tertul intervenient va dobandi calitatea de parte si odata cu aceasta si dr procesuale. din acel moment intervenientul devine parte. instanta va putea dispune sa o disjunga. In ce priveste intervenientul accesoriu. intarzie cererea principala a cauzei. Ei nu vor putea sa solicite refacerea probelor deja administrate. Mai verifica daca cererea este facuta intr-un domeniu in care este admisibila si verifica daca este facuta in termen. este supusa unei proceduri de admitere in principiu.

Stabiliti admisibilitatea in principiu. Solutii: La cererea de interventie principala daca dr invocat de tert e identic cu dr invocat de reclamant atunci solutiile nu pot fi decat: Daca se admite cererea de interventie principala trebuie respinsa cerea reclamantului si invers. Speta 2 A cheam in judecata pe B solicitand partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Sunt situatii in care disjungerea nu e posibila. nu e admisibila interventia lui C. Dar se pot respinge amandoua sau se pot admite amandoua in parte. SEMINAR 05 Speta1 proced civila barou 2011. C arata ca el este cel care a facut darul in calitate de unchi al paratei B. In cererea de interventie se arata ca atutoturismul a fost dat paratei cu titlu de dar de nunta si a fost folosit de ambii soti in virtutea relatiilor existente la acel moment. E o stransa legatura intrucat ap au acelasi regim juridic. Se arata in cerere ca casatoria a luat sfarsit prin divort dar in cadrul procesului de divort nu s-a solicitat si partajul. Cum calificati cererea de interventie? Principal sau accesorie? b. apartine paratei. Pana cand poate fi facuta cererea? Trebuie sa fie identitate de obiect. a. La unul dintre termene se formuleaza o cerere de interventie din partea lui C care solicita sa constate ca autoturismul pe care reclamantul l-a indicat ca fiind bun comun. soarta cererii lui este dependenta de cererea procesuala a reclamantului respectiv a paratului ( depinde de cel in favoarea caruia a intervenit). A cheama in judecata pe Consiliul Local pt a revendica un apartament (ap1) dintr-un imobil. In cazul intervenientului accesoriu. Disjungerea nu e posibila ori de cate ori intervenientul principal invoca dreptul ce face obiectul procesului. Daca dr invocat de intervenientul principal nu este identic ci numai conex. atunci pot fi admise amandoua. Ce trebuie sa verifice instanta 2.Disjungerea nu e o obligatie pt judecatori ci numai o posibilitate. fie sa fie o stransa legatura intre cele doua obiecte. Pe cale de consecinta. Disjungerea se pune numai in cazul cererii de interventie principala. In speta singura legatura este ca au acesi situatie juridica ( nu sunt decat cateva sute de mii de bunuri preluate abuziv in perioada comunista) . El sustine ca are un dr de a cumpara apartamentul 2 de la Consiliul local conform legii. . C intervine sustinand ca are un ap vecin(ap2) cu reclamantul in imobilul respectiv. 1. pot fi respinse sau pot fi admise numai in parte.

Pt parat  doar odata cu intampinarea. pastrand competenta cat chiar si completul. Termenul in care poate fi chemata o alta persoana in judecata: Pt reclamant  pana la incheierea dezbaterilor in fata primei instante. O alta ipoteza este in NCC. Ar putea fi corecta modificarea cererii de chemare in judecata pt a aduce un nou parat si un nou capat de cerere. De exemplu intr-o speta A cheama in jud pe B si solicita anularea contr. Cine este titularul? Atat reclamantul cat si alte persoane pot chema cerere de chemare in judecata. 135 CPC). Se poate doar in cazul paratului intrucat reclamantul daca o depune tardiv din interpretare inseamna ca o depune direct in apel iar aceasta e inadmisibila.2011 Interventia fortata 1. Nu trebuie utilizata aceasta forma pentru extinderea cadrului procedural prin introducerea in cauza a unor noi parati. Ulterior afla ca B a vandut mai departe bunul lui C.CURS 06 9. . Atunci A se gandeste sa introduca in cauza si pe C solicitand si anularea actului subsecvent pt ca ne aflam in ipoteza art 57. daca sunt mai multi prop oricare poate face actiune in revendicare hot fiind valabila si pentru ceilalti dar in schimb daca coprop pierde atunci efectul negativ nu va putea fi opus celor care nu au participat. E un mijloc proced prin care se poate introduce in proces o terta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. Aparent asa este dar solutia este imposibila deoarece cel care e chemat in proces primeste ipoteza unui intervenient principal care are pozitia unui reclamant. In cazul partajului daca se omite de catre reclamant chemarea in judecata a tuturor coproprietarilor. de vanz-cump intre ei. cedentul introduce cerere de chemare in judecata contra debitorului cedat solicitandu-i plata dar debitorul cedat stie de cesiune si ii este teama sa nu fie dat in judecata si de cesionar. Daca nu se formuleaza cererea de chemare in jud a altor pers peste termen sanctiunea nu este decaderea si nici respingerea ca tardiva ci sanctiunea este judecarea separata a cererii (art. Judecatorul va crea un nou dosar exclusiv cu respectivele persoane. Chemarea in judecata a unor persoane art 57 si urm CPC. Este inadmisibila in apel sau recurs. daca intampinarea nu e obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare. se va introduce in cauza coprop care a fost omis. Ipoteza acestei cereri se regaseste in situatii cum ar fi cesiune de creanta.11. Chiar si interveninetul principal poate recurge la chemarea in judecata intrucat el are pozitia unui reclamant.

Un alt exemplu este in cazul fideiusorului chemat in judecata pt a plati datoria debitorului pe care il garanteaza  el are dr de regres asupra debitorului pe care il garanteaza. Termnul  Pt reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante Pt parat: odata cu itnampinarea iar daca nu e obligatorie cel mai tarziu in prima zi in infatisare. Nedepunerea in termen atrage judecarea separata. Daca insa instanta constata ca judecata cererii principale este intarziata prin cererea de chemare in garantie atunci ea poate dispune judecarea separata a acesteia din urma. in cazul acesta legea nu mai prevede ca instanta trebuie sa se mai pronunte asupra admisibilitatii in princip[iu si va lua act de cererea de chemare in judecata. respectiva persoana primind direct calitatea de parte. Tertul chemat in judecata dobandeste pozitia unui intervenient principal. 60 CPC si urm. e liber sa incheie acte de dispozitie. In NCPC se schimba situatia.Spre deosebire de interventia principala si accesorie. In ce priveste domeniul de aplicare. el este generat de art 60 care vizeaza pierderea de catre o parte a procesului. Chemarea in garantie Art. paratul recunoaste obligatia si declara ca o va executa fata de cel ce isi va stabili judiciar dreptul. Se presupune ca tertul chemat in garantie ar putea sa vina si sa faca aparari in folosul celui care l-a chemat in garantie astfel incat sa contribuie la castigarea acestuia in procesul principal. poate administra orice proba etc. Paratul mai trebuie sa si depuna suma consemnand-o la dispozitia instantei. unde instanta de pronunta asupra admisibilitatii in principiu. 2. Este un mijloc proced in care partile intiale pot chema in judecata un tert asupra caruia ar putea sa se redreseze in ipoteza in care ar pierde procesul. In ce priveste judecata cererii: Regula este ca ea se judeca impreuna cu cea principala. Legea vorbeste de faptul ca partile initiale ar putea sa sa cheme in judecata pe tert pt o garantie sau despagubire. E clar ca se refera la un dr de regres. nu si de catre reclamant. Ex am pierdut si eram garantat de evictiune de catre un tert. Reducerea timpului de acordarea a despagubirii. instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu. Cel chemat in garantie poate sa mai cheme un chemat in garantie dar se limiteaza la 2 cheamari. In ce priveste pozitia procesuala chematul in garantie se . Rostul acestei cereri  este in principiu o cerere care poate fi facuta si independent de un proces. Legea mai prevede o situatie speciala in care procesul ar putea sa continue numai intre reclamant si intervenient adica cel chemat in judecata si anume atunci cand obiectul pricinii este o datorie baneasca. el bucurandu-se de o independent procesuala putand efectua orice acte de procedura. Solutia finala poate fi fie de admitere a cererii principale sau sa fie respinsa cererea cu motivarea ca dreptul apartine paratului. Solutia e posibilia numai pt depunerea tardiva de catre parat.

Ea nu presupune o admisibilitate in principiu. paratul initial va fi scos din proces iar in locul lui va ramane cel indicat ca titular al dreptului. Cel aratat ca titular al dr sa recunoasca sustinerile paratului. Problemele se pun in legatura cu poztia celui care este chemat. Caile de atac: Reclamantul cheama in judecata pe parat. . instanta va admite in parte si practic paratul ramane fara cererea de chemare in garantie care ramane neapelata. Daca instanta respinge cererea reclamantului. 3. ea va respinge automat si cererea de chemare in garantie ca ramasa fara obiect sau lipsita de interes. Ea nu se aplica la actiunile personale  Paratul sa fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului. Se respinge cererea reclamantului  se respinge si cererea paratului. Totusi e posibil sa se faca apel de catre reclamant. In ce priveste solutiile daca cererea de chemare in grantie facuta de parat. Conditii:  Acitunea sa fie reala. Aratarea titularului dreptului  este consacrata in art 64 si urm CPC. Daca cererea de chemare in garantie facuta de reclamant: Daca reclamantul castiga: nu se mai cheama in garantie ca nu are rost. Paratul nu va face apel in cererea de chemare in garantie. Reclamantul nu poate uza de acest mijloc procesual. Daca pierde: se activeaza garantie si cererea de chemare va fi admisa sau respinsa daca e nefondata Cheltuielile de judecata  va suporta cheltuielile de judecata fata de partea care l-a chemat in judecata. Daca le recunoaste si reclamantul consimte la schimbarea paratului in cauza. E adevarat totusi ca nu e autoritate de lucru judecat asupra cererii de chemare in garantie. a. Paratul cheama in garantie. E necesar sa detina lucrul pt altul. trebuie sa distingem dupa cum se admite sau respinge: Daca se admite: instanta va putea admite si cererea de chemare in granatie facuta de parat daca sustinerile sunt fondate. el nu este subordonat intrucat in realitate el este un parat. Daca castiga reclamantul.  Cererea sa fie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare in cazul in care intampinarea nu este obligatorie. Este un mijloc procesual specific numai paratului.bucura de o pozitie procesuala independenta.

Aceeasi solutie e in NCPC. c. recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte inlocuirea paratului. In ce priveste puterile conferite de o procura. Forma si continutul mandatului. REPREZENTAREA PARTILOR Partile pot sta in judecata personal sau pot fi reprezentate. legea prevede ca cel aratat ca titular al dreptului va fi citat in cauza. Reprezentarea este de doua feluri: a. exceptional poate fi data procura si verbal dar in fata instantei de judecata caz in care se va consemna in incheierea instantei acordarea mandatului. Forma consta intr-o procura data sub semnatura legalizata. Mandatar neavocat b. hot trebuie data pt reprezentarea si exercitiul dreptului. In ce priveste continutul. Legea nu spune nimic. In principiu procura este considerata a fi data pt toate actele judecatii daca nu prevede contrariul. Ne aflam in fata unei procuri speciale. Ea trebuie sa cuprinda mentiuni exprese. Tertul vine in instanta. Daca cel aratat ca titular al dreptului nu se prezinta la proces. dupa cum e posibil sa se prezinte dar sa nu recunoasca sustinerile paratului cum ca el ar fi titularul dreptului. Mandatar neavocat In ce priveste a. ca si paratul. nici resedinta in tara. Sunt doua cazuri in care procura generala poate fi folosita si pt reprezentarea in instanta:   In cazul in care e data pt un prepus In cazul in care mandantul nu are nici domiciliul. Acest continut este cunoscut sub denumirea. . De la aceasta regula exista doua limite:  Actele de dispozitie care nu pot fi facute decat in baza unei procuri speciale si autentice in care se mentioneaza expres posibilitatea de a face acte de dispozitie si care anume.b. Sunt situatii in care nu pot fi reprezentate dar sunt situatii expres reglementate. In acest caz. el dobandind pozitia unui intervenient principal. tertul devenind intervenient principal. trebuie avute in vedere: 1. ad litem. Mandatar avocat a.  Tertul va ramane in proces. Doua opinii:  Va continua intre reclamant si parat si daca sustinerile paratului se adeveresc se va respinge cererea ca fiind impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si va fi sanctionat pecuniar. hot fiindu-i opozabila.

Mandatul acesta nu inceteaza prin moartea partii sau incapacitatea partii. decurge dintr-o lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca.  Mandatarul care reprezinta o ruda pana la gradul al 4-lea inclusiv sau sotul care nu e licentiat in drept dar care poate pune concluzii dar numai la judecatorie. Ce inseamna a pune concluzii? 2 opinii:  Pledoaria finala  Orice discutie litigioasa a spetei NCPC –> limiteaza mandatarii ca pot pune concluzii doar pana la gr 4 si in afara recursului. Acest contract are puterea unui inscris autentic. Avocatul care a reprezentat partea in prima instanta va putea sa declare apel/recurs chiar daca nu maia re imputernicire daca dr partii ar fi prejudiciate prin neutilizarea caii de atac. Mandatarul daca renunta la mandat trebuie sa instinteze instanta si partea adversa cu cel putin 15 zile inainte de infatisare. Ex: parintele care isi reprezinta copilul. Forma  e vorba de o imputernicire emisa de avocat pe baza contractului de asistenta judiciara. De la aceasta limitare mai exista 3 exceptii ( cazuri in care desi nu e avocat are voie sa puna concluzii):  Mandatarul este doctor sau licentiat in drept si reprezinta interesele sotului sau rude pana la gr 4 inclusiv. Nu poate fi opusa denuntarea la mandat instantei sau celorlalte parti decat de la comunicare sau in sedinta publica.  Acei mandatari al caror mandat sau dr de reprezentare. Forma si continutul. Procurarul ca participant la procesul civil Este o parte a procesului. Declansarea unui proces civil . Nu revine mandatarului neavocat. El va dainui pana la retragerea sa de catre mostenitori sau de catre reprezentantul incapabilului. Formele de participare a proc: 1. Iar in recurs este obligatorie reprezentarea de catre un avocat/consilier. In cazul in care avem acte de dispozitie avocatului nu ii este impus obligatia de a prezenta o procura in forma autentica daca dr de a face acte de dispozitie rezulta din contractul sau de asistenta juridica. Dreptul de a pune concluzii. b. Reprezentare de avocat In ce priveste reprezentarea prin mandatar avocat 1. Nu e vb de ratificare ci de o extindere a efectului mandatului pt acte care nu erau prevazute in el.

Daca proc a luat parte la judec termenul curge de la comunicare iar daca nu a luat parte curge de la pronuntare. s-au pierdut baze de date. SEMINAR 06 A cheama in jud pe B pt ca acesta sa fie obligat sa raspunda cu plata sumei de 200 000 lei reprezentand daune. pusi sub interdictie sau disparuti. Sunt cazuri in care legea prevede in mod expres necesitatea participarii proc la anumite procese: punerea sub interdictie. B a aratat ca C e constructor al cladirii si ca in ipoteza in care se va dovedi ca fiind intemeiata cererea formulate de reclamant. 2. Se considera ca paote ataca orice hot datorita faptului ca nelegalitatea in sine este suficient motiv pt a o ataca. Art 45 CPC  poate formula actiuni cand e necesar pt a apara dr si interesele minorilor. Nu trebuie o conditie suplimentara adica sa fie neaparat parti minori. Legea nu mai prevede limitarea dr procurorilor de a introduce actiuni mai putin cele cu caracter personal. pers puse sub interdictie si ale disparutilor. s-au incalcat comenzi. Pe langa acestea legea mai da dr proc de a participa ori de cate ori considera ca este necesar. Pe langa acest cadru general mai exista si dispoztii speciale care prevad psoib proc de a introduce actiuni: art L 554/2004 cand se incalca dr libertatilor sau interesele persoanelor. In motivarea cererii A arata ca a inchiriat un spatiu de la B si ca in urma unei ploi de o intensitate destul de mare au aparut scurgeri ale apei fluviale prin plafon ceea ce a dus la o deteriorare a echipamentelor IT pe care le foloseste reclamantul. avand o intensitate cu mult peste limita asteptarilor. Participarea la un proces inceput de altii 3. El le poate ataca si pe cele la care nu a luat parte. B a aratat ca inundatia s-a produs nu din ca cauza deficientelor imobilului si pt ca angajatii reclamantei au lasat deschis un geam de aerisire. 1. Odata cu intampinarea B a depus si o cerere de chemare in garantie a lui C solicitand obligarea acestuia sa plateasca 300 000 lei cu titlu de despagubiri. cererile de expropriere. minori. Nu este necesar ca hot sa provina dintr-o actiune declansata de procuror.2. Partea va putea sa-si exercite toate dr procesuale indiferent de atitudinea procurorului. Proc poate sa ceara punerea in executare numai a hot judecatoresti nu si alte titluri executorii. Solicitarea de punere in executare silita a unor hot judec. Nu orice hot poate sa ceara proc sa fie pusa in executare. cand actul administrativ incalcat este unul individual si cand actul administrativ a fost emis cu exces de putere si daca procurorul are acordul prealabil al persoanei in favoarea careia se face actiunea. Acest drept nu se refera neaparat la hot judec declansate de procuror sau in care a participat. pusi sub interdictie sau disparuti. In cererea de chemare in garantie. nu s-au mai primit comenzi etc. ridicarea interdictie. Echipamentele erau absolute necesare. atunci acesta din urma C trebuie sa plateasca executia de calitate . Faptul ca procurorul declanseaza litigiul nu inseamna ca partea care figureaza in proces. cererile privind acordarea de despagubiri. Exercitiul cailor de atac 4. nu va fi citata. 3. Prin intampinare. Se refera numai la acele categ de pers pt care se poate introduce actiunea. 4. autorizarea functionarii unui partid politic. In subsidiar a aratat ca in ziua in care s-a produs avaria ploaia a avut un character nemaintalnit.

Mai mult C a solicitat diferenta de 100000 de lei pt remedierea stricaciunilor aduse de evenimentul mentionat in cererea de chemare in judecata. In replica paratul B a aratat ca nici cererea principal nu se poate solutiona pe baza unor phjnjknjkn kn kjnjknjknkjnkjnjknjnjknjnkjnkjnkrobe atat de sumare pt ca trebuie verificat in ce masura avaria a fost generate de geamul lasat deschis sau de deficient de constructie si in ce masura ploaia a avut o intensitate care sa o plaseze in zona fortei majore. Ce va decide legat de tardivitatea cererii lui C. Generala 2.indoielnica. Termenul in mod normal se stabileste de catre instanta la prima infatisare si nu ar trebui sa fie mai mic de 15 zile. La prima zi de infatisare. Cum sa faca asta in aceeasi zi in care a primit cererea de chemare in garantie facuta de catre B? Art 62 rezolva problema. Materiala 3. Instanta va respinge cererea lui A constatand ca cererea de chemare in garantie a lui C este in termen ba mai mult el putea chiar sa ceara un termen la prima infatisare pt a avea timp sa depuna o intampinare sau o cerere de chemare in garantie. CURS 07 – competent instantelor 1. In aceeasi zi A a invocate tardivitatea cererii de chemare in garantie facuta de catre C aratand ca ea nu a fost facuta odata cu intampinarea. B trebuia sa formulize cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea ( 5 zile inainte de termenul de judecata). Din momentul in care ii se comunica cererea de chemare in garantie lui C. prin urmare D ar trebui sa suporte paguba. se poate dispune disjungerea. Reclamantul arata ca cererile de chemare in garantie formulate de catre parat si chematul in garantie antreneaza niste probe ce vizeaza calitatea contructilor care implica expertise. Argumentele de intarziere momentan sunt precare. Teritoriala . C ar trebui sa faca si el cerere de chemare in garantie catre D tot cu 5 zile inainte de termenul de judecata cat si intampinare. in timp ce cererea lui se poate rezolva numai prin inscrisuri deoarece exista dovada firmei de asigurare care a constat avaria echipamentelor si cauza iar alte probe nu sunt necesare. Ce va dispune instanta cu privire la cererea de disjungere? In general instanta nu se pronunta cu privire la o disjungere atunci cand inca nu are datele necesare sa stabileasca care probe va dura mai mult sau mai putin. C arata in replica ca la prima zi de infatisare el nici nu a depus intampinare si nici nu avea cum sa depuna intampinare pt ca a luat cunostinta de cererea de chemare in garantie a lui B cu numai 5 zile in urma. C a depus la randul lui o cerere de chemare in garantie a lui D solicitand obligarea la plata a 300 000 de lei aratand ca executia lucrarii a fost facuta de angajatii lui D el (C) fiind antreprenor general. instanta va fixa un termen in care C poate depune intampinare sau o alta cerere de chemare in garantie. La acelasi termen insa A solicita disjungerea a cererilor de chemare in garantie facute de B si de C intrucat ele intarzie judecata cauzei principale. Momentan cererea trebuie respinsa. E posibil ca daca ulterior se intarzie.

Vedem 2 lucruri: Prin stergerea distinctiei intre cauze comerciale si cauze civile. Ex: partajul succesoral care se poate face si in fata notarului daca partile se inteleg. competenta comisiilor de solutionare a contestatilor. Se refera la norme special care nu ar apartine in principiu dr comun dar care printr-o norma speciala sunt date in competenta judecatoriei. CA. practic tribunalul a pierdut din competenta sa un calup important de cauze. Generala  stabilesc competent instantelor fata de competent unor organe din afara sistemului judiciar. Materiala  stabileste atributiile intre instantele judecatoresti dar in functie de gradul acestora ( jud . Tribunalele vor fi instante cu plenitudine de competenta asigurand in acest fel o mai mare coerenta. legea prevede in mod expres ca se judeca la judecatorie ( ex: contraventiile. judecatoria este instanta cu plenitudine de competenta. Sunt norme de ordine publica. T. ICCJ) 3. Competenta materiala este reglementata si ea de norme de ordine publica. Competenta tribunalului Judeca in prima instanta. Teritoriala  stabileste atributiile instantelor intre instante de acelasi grad in functie de pozitionarea lor teritoriala. Insa in anumite cause c ear fi de natura unui contencios. Se pierd inclusiv cauzele neevaluabile in bani vor fi de compententa judecatoriei. 2. Dat fiind faptul ca anumite cause pot fi solutionate pe cale amiabila. va fi de competenta judecatoriei. in apel si in recurs. a. Mai mult decat atat. Chiar si dintre cauzele evaluabile in bani si care au o valoare de peste 500 000 de lei legea spune ca o parte merg tot la judecatorie si anume partajele judiciare si toate problemele in materie succesorala. Distinctie intre competenta notarilor si comp instantei. Aceasta regula e instituita de art 1 CPC. Competenta materiala a judecatoriei In regimul actual. A. plangerile impotriva comisiilor constituite in baza legii 18 se judeca la judecatorie) In NCPC regula cade. Are intreaga paleta de cauze. Tot ce nu vom gasi ca fiind reglementat de competenta unei anumite instante. 2. Prin urmare. Ex: sunt anumite plangeri care in mod normal ar apartine instantelor de contencios administrativ. B. Desi este de ordine publica. litigiile in materia fondului funciar ( plangerile impotriva . Art 2 punct 1 lit a este abrogat!!! Prin urmare vom lua de la punct 1 lit b  peste 500 000 de lei sunt in competenta Tribunalului. Cea mai greu de analizat este competenta in prima instanta. ea trebuie invocata la prima zi de infatisare inainte de inceperea dezbaterilor pe fond. au aparut confuzii.1. Ex: competent curtii constitutionale. instanta din oficiu sau chiar de procuror. Mai spune legea ca judecatoria judeca si in alte materii date in competenta ei. In aceasta privinta art 2 din CPC face o enumerare exhaustiva a pricinilor pe care trib le judeca in prima instanta derogand de la art 1. 1. printr-o modificare a CPC s-a prevazut ca invocarea acestei exceptii de necompetenta nu poate avea loc decat la prima zi de infatisare cel mai tarziu. incalcarea acestor norme va putea fi invocata de catre parti.

112 punct 3  reclamantul indica valoarea dupa aprecierea sa. Acel capat de cerere este necesar numai in ceea ce priveste posibilitatea executarii. nu mai conteaza daca s-a solicitat sau nu repunerea partilor in situatia anterioara intrucat ea oricum se produce. Tribunalul judeca ca instanta recurs cand legea nu prevede drept de apel. alt act juridic cererea este considerata evaluabila in bani chiar daca nu exista un capat de cerere referitor la repunerea partilor in situatia anterioara. Aceasta evaloare poate fi contestata fie de parat sau chiar de catre instanta din oficiu. . Valoarea care conteaza este cea de la momentul introducerii actiunii. In general hotararile atacate cu apel de la judecatorii. ICCJ a explicat solutia aratand ca din punct de vedere intelectual. Ca instanta de apel sunt prevazute expres cauzele. se va recurge la alte mijloace de evoloare. Criterii dupa care stabilim competenta: Valoarea obiectului pricinii Identificarea obiectului pricinii - ICCJ a dat o decizie in care a stabilit urmatoarele: in cererile privind anularea nulitatea absoluta. Cererile in materie de expropriere  printru RIL prin cereri de expropriere se intelege numai acelea care se fac in baza legii 33 nu si exproprierile facute inainte de aceasta data. Cererile privind adoptia si procedurile de executare a hot straine pe teritoriul Romaniei. Tot in competenta tribunalului se mai afla si litigiile privind conflictele de munca si asigurari sociale ce exceptia celor date in prima instanta. valoarea cererilor nu se cumuleaza. contestatiile la executare. rezolutiunea. In materie de contencios adminsitrativ Tribunalul este instanta cu plenitudine. Cererile din materia prop industriale si intelectuale sunt de comp tribunalului. Orice marirea sau micsorare a valorii aceluiasi obiect intervenita in cursul procesului. Daca acceptam ca e evaluabil se pune problema cum determinam valoarea? Art. Sunt considerate evaluabile in bani si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare cumparare.comisiilor car si actiunile posesorii sau petitorii formulate de catre tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legii fondului funciar ex: actiune in anulare a unui titlu de proprietate dobandit pe baza legii fondului funciar). rezilierea unui contract. Actiunile posesorii. Cererile privind desbagubiri pt erorile judiciare produse in procesele penale indiferent de valoarea lor. masurile asiguratorii. nu are efect asupra competentei instantei legal investite. In caz de conexare a unor cauze. Prin urmare. Cererile de contecinos administrativ cu exceptia celor ce intra in compententa Curtii de Apel. b. actiunile in evacoare. Pt cauzele in care nu este prevazut apel si acestea sunt evaluabile in bani dar a caror valoare este pana la 100 000 de lei. competenta fiind pastrata la instanta in fata carora s-au conexat. repunerea partilor in situatia anterioara se produce de drept. actiunile in stare civila. Daca mai multi reclamanti formuleaza actiunea fata de un parat in baza unor raporturi juridice distincte. La fel si invers. nu se cumuleaza valoare cererilor conexate.ordonantele prezidentiale si multe altele  Sunt cauze care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac. pretentiile privind plata unor sume de bani de pana la 2000 de lei inclusiv de competenta judecatoriei dar nu va exista o cale de atac. c. Daca este contestata valoarea.

impozite sau alte atributii. sectia 2 civila.Daca sunt mai multe capete de cerere. Judeca si conflicte de competenta. sectia penala. Ele se solutioneaza de catre un complet special format din 25 de judecatori. competenta va fi atrasa de valoarea capatului de cerere principala. Are si un complet de 5  ele judeca recursurile inpotriva hot pronuntate de ICCJ in prima instanta. Sectiile unite analizeaza doua catergorii de cauze: cererile de schimbare a jurisprudentei ICCJ atunci cand un complet apreciaza ca trebuie schimbata jurisprudenta. Daca vinde de la o institutie locala ea este de competenta tribunalului. C. presedintii celor 4 sectii. tot la ICCJ se solutioneaza si recursurile in interesul legii. D.2011 COMPETENTA TERITORIALA a. Mai judeca si recursurile impotriva hot pronuntate de CSM ca instanta disciplinara. sectia de Complet de 3 in cadrul sectiilor si judeca recursurile impotriva hot pronuntate de CA in apel sau in prima instanta. De drept comun b. Exclusiva . apel si recurs.11. Ca apel. Competenta Curtii de Apel La fel in prima instanta ( competenta foarte mica). CURS 08 22. prevaleaza fata de CPC. taxe. intre care unele sunt principale si unele accesorii. judeca hot atacate in tribunal Ca inst de recurs judeca . NCPC fixeaza ca regula plenitudinea la Tribunal iar ICCJ redobandeste aptitudinea instantei de casare astfel ca toate recursurile se vor judeca la ICCJ. ICCJ 4 sectii: sectia 1 civila. Mai observam ca CA desi denumirea lor preleva apelul sunt mai mult instante de recurs. recursurile pronuntate impotriva hot din tribunale in apel sau impotriva unei hot din tribunal fara posibilitatea de a declara apel. Atunci cand vb de actiuni ce vizeaza acte adminsitrative . In prima instanta de cele mai multe ori atunci cand actul administrativ atacat provine de la o autoritate. ce trece de 500 000 la CA. institutie centrala. competenta va fi stabilita dupa valoare si anume pana la 500 000 la tribunal. Aceasta regula din legea 554. In legatura cu cererile incidentale  sunt in comepetenta instantei care judeca cererea principala. presedintele si 20 de judecatori ( 14 de la sectia interesata si cate 2 de la celelalte sectii). Art 17. Alternativa c. In fine. Legea da competente speciale CA.

In competenta aceasta se manifesta prin faptul ca comp de drept comun revine instantei de la domiciliul/sediul paratului art 5 CPC. nu se genereaza o revenire asupra competentei daca ea a fost corect stabilita. ori a instantei in raza a caruia isi are sediul reprezentanta. cereri formulate contra statului sau altor institutii publice. In practica. De drept comun Regula: paratul pana a se dovedi ceva contra lui este considerat nevinovat. cei ce desf activitati agricole etc. Limitarea este foarte stricta. fie se alege instanta din orasul resedinta de judet al judetului in care domiciliaza el. comerciala industriala. . In ceea ce priveste cea exclusiva spre deosebire de primele doua. executorilor judecatoresti. Art 9 din CPC care prevede ca atunci cand sunt mai multi parati. medici. b. La fel pt notar. O alta regula e in art 7 si se refera la posib de a alege competenta in cazul in care parat este o persoana juridica ce are o reprezentanta. are in afara de domiciliul sau si o indeletnicire profesionala care impune un sediu sau un loc de desfasurare acestei profesii sau desfasoara o activitate agricola. aceasta este reglementata prin norme de ordine publica. Un alt caz de comp alternativa il reprezinta cel de la art 8 CPC. comp devine alternativa fiind competenta instanta de la domiciuliul oricareia dintre asociati. Daca nu are un presedinte. a. cererea este de competenta fie a domiciliului paratului. In acest caz pt obligatiile ce se executa de catre reprezentanti sau care izvorasc din acte sau fapte incheiate ori savarsite de catre reprezentanta. comp revine instantei de la domiciliul persoanei care e presedintele asociatiei. Comp alternativa Art 6 CPC se adauga daca paratul. fie a instantei locului unde se desfasoara aceste activitati dar numai in ce priveste obligatiile de ordin patrimonial care sunt nascute din acele profesii sau indeletniciri sau care urmeaza sa se execute la locul unde se desfasoara respectivele profesii sau alte indeletniciri.La comp alternativa rec are posib sa-si aleaga instanta dupa una sau mai multe variante posibile. Daca paratul nu are domiciliul in tara sau are un domiciliu necunoscut cererea se va putea indrepta la instanta resedintei sale din tara. atunci regula se schimba si devine competenta instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Daca ele au sedii centrale (in Bucuresti) competenta este alternativa: fie se alege comp instantelor din capitala. cererea poate fi facuta la instanta in raza teritoriala a carei isi are sediul oricare dintre parati. Per a contrario celelalte sunt de n private. Ex de astfel de profesii: avocatul ce are un sediu profesional cat si un domiciliu. Daca nu are nici resedinta cunoscuta. Doar pt acele actiuni care se executa la locul unde se desfasoara activitatile profesionale si obiectul actiunii trebuie sa fie patrimonial. regula se aplica si in cazul sucurasalelor unei societati. Pe parcursul procesului. Daca ai si obligati principal si accesoriu (fidejusori) regula se va aplica numai in ceea ce ii preveste pe cei principali. reclamantul renunta la judecata in legatura cu unul dintre parati. Daca vb de o cerere indreptata impotriva unei asociatii fara pers juridica. competenta poate fi ori a sediului principal. In ce priveste notiunea de domiciliu s-a retinut in jurisprudenta ca prin aceasta se intelege nu locuinta declarata in actele publice ci cea la care locuieste in mod efectiv.

Trebuie retinut ca o norma de protectie pt asigurat prevede ca alegerea uneia dintre cele trei psobilitati este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubiri. Nu intra situatia in care un tert revendica un bun si posesia a ramas la mostenitorii celui de la care revendica. anulare. cererile privind rezolutiunea unui antecontract privitor la un imobil. instanta reclamantului. Cererile privind pronuntarea unor hot care sa tina loc de consimtamantul la incheierea unui act de vazare cump nu intra in art 13. Locul prevazut in contract pt executarea obligatiei in cazul cererilor de executare. domicilui asiguratului. 5. 4. Prevalenta dintre art 13 si art 14. Cel ce se refera la actiunile in raspundere delictuala unde competenta apartie instantei locului unde s-a savarsit faptul generator de prejudicii. 2. In cazul cererilor de partaj. Art 14 cererile privitoare la succesiuni. revocare a unei donatii. locul bunurilor asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. se pune problema care instanta este competenta. In contract de transport . Comp exclusiva Art 13. Prima mentiune: nu este vb de instanta locului prevazut in lege pt executarea obligatiei. bilet la ordin. Cel din materie de asigurari unde avem o tripla copetenta posibila. reziliere. Deci lasa in afara sferei de reglementare cele personale referitoare la imobile. instanta domiciului paratului. locul de sosire de pelcare 6. Situatia in care avem o cerere privind locatiunea unui imobil sau cerere privind prestatia tabulara. daca in masa partajabila sunt mai multe imobile. 1.14. In cererile privind obligatiile comerciale ( cele ce au fost pana la 1 octombrie). 3. Nu e vb si de cereri facute si de debitorul obligatiei de intretinere pt micsorarea cuantumului ci se aplica doar pentru creditor. c. Cel mai important pare art 13 cererile reale privitoare la imobile. are ca prima posibilitate. cererile de anulare a unui antecontract. cel aflat in nevoie. Cererile legatarilor. S-a mers pe ideea ca art 14 prevaleaza fata de art 13 datorita caracterului special. cec. 7. 8. Nu e vb nici de cererile mostenitorilor contra creantelor defunctului. Cererile care intra in categoria celor reglementate de art 14: Cererile privind validitatea si modificarea actului unilateral Cererile privitoare la mostenire sau pretentile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. El instituie 8 cazuri de comp alternativa din care unul a cazut in desuitudine iar comp in toate aceste 7 cazuri. El mai vizeaza situatia in care imobilul se afla in circumscriptiile a mai multor instante. Daca una dintre parti isi are domiciliul intr-unul imobile. va fi competenta respectiva instanta. Instanta comp este cea de la ultimul domiciliu al defunctului. 15. Cererile care decurg din o cambie. Cererile facute de descendenti ascendenti pt pensiile de intretinere. Ele sunt de comp alternativa fie a domiciliului paratului fie a locatiei imobilului. creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor. Ex partaj succesoral in care intra si un bun imobil.Art 10 instituie mai multe cazuri de comp alternativa. rezolutiune. locul platii. instanta locului unde a luat nastere obligatia. cec sau bilet la ordin unde alternativa este locul de plata nu cel prevazut in cambie. .

O alta regula. instanta nu-si va putea extinde competenta. Art 607 in materia divortului. Daca paratul nu are domiciliul in tara. Legala b. Chestiunile prejudiciabile exced sfera atributilor judecatoresti sau trebuie judecate dupa anumite proceduri. Daca apararile se constituie in veritabile chestiuni prejudiciabile. e competenta instanta de la sediul societatii. Judecatoreasca c. Este o institutie de drept civil in cazul in care o instanta isi extinde competenta unei cereri. Competenta in materie de faliment (insolventa). tatal il mosteneste dar moare si el si se pune probelema ca nepotii sa se certe pe averea lor. Ea nu se pronunta asupra nulitatii ci doar respinge cererea. Instanta va trebui sa verifice daca temeiul predarii exista sau nu exista. Din perspectiva prorogarii de copetenta avem trei forme: a. Solutia este ca e comp instanta celui din urma defunct ( mortul mai putin rece). Prorogarea de competenta. care in mod normal nu erau in competenta sa. In materie de societate. Nulitatea poate fi introdusa si pe cale incidenta. a contractului de vanzare cumparare? Vanzatorul s-ar putea apara prin faptul ca contr de vanzare cump este nul absolut. comp este tribunalul. sau daca niciunul dintre soti nu isi mai au domiciliul in raza teritoriala a instantei respective se revine la regula de dr comun si anume domiciliul paratului. nu se va ajunge la obligarea partului la plata de daune. O alta regula este exceptia de nelegalitate a actului administrativ: daca se invoca exceptia de nelegalitate a actului administrativ. este cea ca instanta investita cu o cerere este competenta sa judece si incidentele in legatura cu acea cerere. INTINDEREA COMP INSTANTEI Instanta investita cu solutionarea unei cereri este competenta sa solutioneze si apararile formulate de parti in solutionarea cauzei respective chiar daca acele aparari ar putea fi facute pe cale separata ca veritabile cereri de chemare in judecata. caz in care ar atrage o alta competenta astfel: daca reclamantul solicita predarea bunului. Intr-o cauza penala se discuta daca exista sau nu fapta. instanta civila nu va putea analiza nelegalitatea intrucat ea este data inst de contencios administrativ. instanta de la sediul principal al debitorului. Nu intra procesele intre societate si terte persoane. e comp judecatoria in cirumscriptia careia au avut ultimul domiciliu comun sotii iar daca nu au avut domiciliu comun. instanta reclamantului. Conventionala . Un alt caz. Ex: moare bunicul. Ex: exceptia de neconstitutionalitate.Daca sunt mai multe succesiuni succesive si care nu au fost dezbatute anterior. este cel al regulii penalul tine in loc civilul. Daca se ajunge la concluzia ca fapta nu a fost savarsita de paratul din civil. Natura exclusiva a acestor norme decurge din interpretarea sistematica a art 159 si art 19 din CPC.

nu antreneaza modificarea regulilor de competenta. Judecatoreasca Instanta isi extinte competenta asupra unor cereri pe care nu le-ar avea in competenta datorita vointei unei instante judecatoresti. Daca instanta admite cererea de conexare. Daca una dintre cele doua instante are o competenta exclusiva. Daca se admite. in cazul stramutarii raportarea nu se face la magistrat ci la fizionomia instantei sau a locului unde se afla instanta respectiva. El opereaza chiar si cond competenta generata de cererea incidentala sau accesorie apartine unei instante de alt grad. Conexarea se poate face si cand sunt anumite pricini care se afla la instante diferite. Banuiala legitia  situatia in care se presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi afectata de imprejurari precum calitatea partilor sau vrasmasiile locale. motivele fiind raportate la detalile personale.a. Prorogarea legala – art 9 din CPC Renuntarea la judecata unuia. Este situatia in care intre doua cauze exista identitate de parti obiect si cauza. Daca ambele instante sunt deopotriva competente exclusiv. Problema nefiind de complet ci de schimbarea a atmosferei. atunci connexareanu poate avea loc. Sotul nu este ruda. Siguranta publica prezumtie ca judecarea cauzei intr-un anume loc ar putea sa produca o tulburare a ordinii publice. Motive de stramutare: 1. Exceptia de litispendenta invocata de parti sau instanta din oficiu chiar daca instantele sunt de grad diferit!!! Legea mai spune ca poate fi invocata atat timp cand cauza se afla in fata instantelor e fond. Litispendentei nu este un caz de prorogare de competenta. Au fost considerate . Daca ari fi ruda ar fi incest. Una din parti are printre judecatori doua rude sau afini pana la gradul al 4-lea. 3. Un alt caz este cel de la art 17. In recurs exista deja autoritate de lucru judecat. cauza se va trimte instantei mai intai investite. Si daca nu e ruda atunci ce e? Sot  2. Un caz ar fi stramutarea cauzelor. Exceptia de conexare poate fi invocata de catre parti sau de catre instanta din oficiu. b. Un alt caz e reprezentat de conexarea unor cereri art 164 CPC  presupune reunirea unor procini intre aceleasi persoane sau chiar si parti diferite dar atunci cand obiectul sau cauza cererilor prezinta o stransa legatura. cauza se va trimite catre instanta mai intai investite. atunci cauzele se vor reuni la aceasta chiar daca ea este cea din urma investita. Care sunt conditiile: Stransa legatura intre cele doua pricini Cele 2 pricini sa se alfe in fata unor instante de grad egal. In timp ce recuzarea abtinerea si incompatibilitatea se raporteaza la persoana magistratului. dar daca una dintre cele doua instante este superioara in grad celeilalte atunci se va trimite instantei mai intalte in grad chiar daca ea ar fi a doua investita. Conexarea unor cereri este determinata de o judecata mai eficienta si unitara a diferitelor cauze care sunt in pericol sa genereze solutii opuse. a locului.

In ceea ce priveste cererea lui C. In celalat proces de partaj nici C nu a formulat intampinare. Care este instanta competenta din punct de vedere material si territorial? Imobilul se afla in sect 1 a Mun Bucuresti Reclamantul isi are domiciliul tot in sect 1 iar paratul in Craiova Tot in Craiova a domiciliat si defunctul tata a lui C si B. In motivare. se incalca o norma de ordine publica si deci chiar daca C nu a facut intampinare. Daca nici ea nu . o actiune personala intrucat valorifica un drept de creanta. Rec arata ca paratul a refuzat sa incheie actul iar el a consemnat restul de bani la dispozitia paratului considerand ca plata a fost efectuata. Care este natura cererii numarul 1? E o cerere personala. Prin intampinare paratul arata ca cererea este neintemeiata datorita faptului ca bunul promis nu-I apartine si este in coproprietate cu fratele sau C. Avand in vedere datele existente. Intre B si C  judecatoria Teritorial : intre A si B art 5 inst de la domiciliul paratului (Tribunalul Dolj) Intre B si C comp conform art 14 e inst ultimului domiciliu al defunctului ( Judecatoria Craiova) Modificare la Speta: Dar daca cererea ar fi introdusa de catre A contra lui B la tribunalul Bucuresti iar cererea lui B contra lui C a fost la Tribunalul dolj.astfel de cazuri situatia in care una dintre parti este primarul localitatii si are o pricina personala.5. ea are particularitatea ca la finele procesului reclamantul va avea un drept real. Material: Intre A si B  tribunalul. Totusi find o actiune in transformare. exista remedii cu privire la incalcarea regulilor privind competenta? Desi a a introdus cererea la Trib Bucuresti in mod gresit. SPETA: A cheama pe B pt a pronunta instanta o hot care sa tina loc de act de vanzare cump cu privire la un imobil. Practic art 13 nu cade in incidenta spetei pt ca desi este implicat in speta si un imobil. ea nu e o cerere privitoare la imobil ci e o cerere privitoare la o creanta. instanta din oficiu va trebui sa invoce necompetenta. rec a aratat ca a incheiat un antecontract de vanz-cump cu B acesta din urma promitand vanzarea unui teren plus constructie pt suma de 700000 de lei pt care a platit 300000 restul ramanand sa fie platiti la ziua perfectarii actului. El nu cere sa i se protejeze un drept real intrucat nici nu il are. Asta inseamna ca din punct de vedere teritorial trebuie sa mergem la domiciliul paratului adica art. Rezulta ca va fi competent Tribunalul dar nu cel din Bucuresti ci tribunalul Dolj. Paratul mai arata ca in parallel exista si un process de partaj intre el si C. acest lucru nu va genera o declinare de competenta intrucat B nu a invocat exceptia necompetentei in termenul legal adica prin intampinare. In primul process B nu a formulat in intampinare vreo exceptie cu privire la competenta instantei.

ar rezulta ca actele efectuate sunt desfiintate.invoca. aceasta poate delega prin incheiere ca anumite acte sa fie efectuate de autoritatea tutelara. Exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata chiar si de instanta dar numai pana la primul termen de judecata. dosarul va fi trimis la alta instanta egala in grad. pana la intrarea in vigoare a instantellor de tutela. Art 229 Legea de punere in aplicare a NCC. Tot instanta care aproba stramutarea decide si ce acte se pastreaza.2011 Specificul hot date in materie de stramutare este acela ca ea nu se motiveaza si nu se ataca. Alte cazuri de prorogare mai gasim in materia recursului. In cazul recuzarii. Se prevede ca instanta poate sa trimita dosarul la aceeasi instanta sau la o alta instanta egala in grad cu cea care a judecat initial. pt ca pana la urma orice norma de competenta chiar si de ordine publica se poate acoperi prin neinvocare in cazul in care pana si instanta nu invoca. Daca nu spune nimic.11. va ramane asa…din pacate. Aceeasi solutie se aplica si in cazul in care instanta de fond a judecat cauza desi instanta de stramutare a decis suspendarea procesului. Pe scurt: Prima e o incalcare a compt teritoriale care in acest caz se poate acoperi. Ultimul caz de prorogare este acea delegare art 23 CPC  imprejurari exceptionale. precum si comp in materia litigiilor care privesc starea si cap persoanei. instanta e impiedicata sa judece un timp indelungat. In timpul soultionarii cererii de stramutare. . suspendarea cererii de fond pana la solutionarea cererii de stramutare. hot pronuntata este nula de drept. CURS 09 30. ICCJ trimite dosarul unei instante egale in grad. presedintele instantei care judeca cererea de stramutare. Partile pot propoga competenta in urma conditii:    Comp relativa sau alternativa Partile trebuie sa convina sa aleaga o alta instanta decat cea care era competenta Partile trebuie sa aiba deplina cap de exercitiu Exceptia de necompetenta  mijloc procedural prin care se invoca incalcarea normelor privitoare la competenta. E un caz de prorogare. se va trimite instantei superioare in grad care judeca si daca admite trimite dosarul la o instanta egala in grad cu prima. Clasificarea exceptiilor de necompetenta de ord publica sau privata are loc la art 159 din proced civila din care aflam ca exceptia de necomp generala si materiala sunt de ordine publica iar cea teritoriala este de ordine privata cu exceptia 13 14 15 16. daca la instanta respectiva cererea nu poate fi judecata datorita faptului ca toti judecatorii sunt recuzabili sau numarul lor este suficient de mare astfel incat sa nu se judece recuzarea. Exceptia este de ordine publica sau privata in functie de normele incalcate. In urma admiterii cerereii de stramutare. va putea dispune in camera de consiliu. in a doua cerere e o incalcare a competentei material ceea ce duce la o incalcare a unei norme de ordine publica si ea trebuie astfel declinata. O situatie anapoda Instanta de fond judeca pricina chiar dupa ce instanta de stramutare a dispus stramutarea cauzei.

Instantele sesizeaza conflictul de competenta. In ce priveste necompetenta materiala. daca e publica se poate critica oricand si de catre oricine. In situatia cand se admite exceptia de necompetenta dar nu o declina cand nu e de comp instantelor romane sau cand nu e de comp org jurisdictionale? nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta la care se trimite dosarul  ea nu va fi tinuta de calificarea la care se trimite dosarul. la prima zi de infatisare cel mai tarziu. La randul ei ar putea si ea sa isi decline competenta. ea poate fi invocata in tot cursul procesului. Declinarile succesive la alte instante de la cele de la care a venit declinarea reprezinta o declinare in lant. indicand si instanta competenta. Solutionarea cererii privind regulatorul de comp se judeca de regulator in camera de consiliu si fara citarea partilor. In ceea ce priveste solutia asupra exceptiei. Judecatorul este obligat la prima zi de infatisare se verifice din oficiu competenta ( se refera la cea generala. Hot de declinare a comp are doua caracteristici:  nu se ataca cu nicio cale de atac  ea se aplica numai in situatiile de declinare a competentei. Este instanta superioara si comuna celor aflate in conflict. Doar daca intampinarea nu e obligatorie. Hot pronuntata de ICCJ este irevocabila. Trebuie sa avem o declinare succesiva si reciproca. Hot data de regulator este susceptibila de recurs in 5 zile de la comunicare.  CONFLICTELE DE COMPETENTA Sunt:  negative  doua instante isi declina reciproc competenta.  Conflictele de comp se solutioneaza de instanta care se numeste regulator de competenta. exceptia nu poate fi invocata decat in fata primei instante pana la prima zi de infatisare iar daca la prima zi de infatisare incep si dezbateriile asupra fondului. instanta se pronunta dupa cum o respinge sau o admite. se va da o incheiere continuand procesul. daca este de ordine privata ea nu poate fi reclamata decat de parat si numai odata cu intampinarea. ea poate fi invocata de catre parti dar si de catre judecatori.Care este regimul de invocare a exceptiei? In cazul celei generale. Se poate ajunge prin respingerea unei exceptii de litispendenta. In ce priveste persoanele care o pot invoca. In ceea ce priveste comp teritoriala. ea va da o hotarare prin care va declina competenta. Daca o admite. exceptia trebuie invocata inainte de a incepe aceste dezbateri. pozitive doua isntante se considerea deopotriva competente pt judecarea uneia si celeiasi cauze. ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA . In cazul ICCJ declinatorul de competenta reprezinta si regulator de competenta. cea materiala si cea teritoriala exclusiva). Daca o respinge.

Notiunea se refera la faptul ca fie legea fie instanta le prevede in vederea efectuarii unui act inauntrul lor. Termenul de procedura avem 3 categorii de termene: a. Judecatoresti c. Prohibitive: acelea pe care legea sau judecatorul le stabileste in scopul de a nu se efectua un anumit act inauntrul lor. lovirea de nulitate a lui instrumentum distruge tot! Ex: minuta nu e semnata. nulitatile de forma. numai ultima zi. Ele atrag sanctiunea decaderii.  Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de la data cand a cerut respectiva comunicare. Imperative: nu au de aface cu normele publice. Conditiile de validitate ale actelor de procedura se verifica numai prin ele insele. In calcul termenului se iau in considerare zilele nelucratoare sau de sarbatoare legala. intampinare. ACTELE DE PROCEDURA: In materia lor se face distinctie intre instrumentum (actul doveditor) si actul in sensul de negotium ( in sensul de operatiune juridica) insa spre deosebire de dr civil. Exista si trei cazuri in care legea asimileaza actul comunicarii unor altor acte creand o asa zisa echivalenta.I. Exista termene : a. Ele atrag sanctiunea nulitatii actului facut in termenul prohibitiv. Evident ca minoritatile se pot exprima in limba materna dar ele nu vor fi netraduse. Aceasta regula este inclusa in art 102 din CPC. Cu alte cuvinte chiar daca nu ti s-a comunicat un act daca ai cerut sa se comunice. Curgerea termenului: a. Legiuitorul opereaza cu o fictiune spunand ca anumite acte care nu sunt comuncari au aceeasi valoare juridica ca si comunicarea in cazul curgerii termenelor. instanta neputand apela la elemente extrinseci. Daca ziua de sfarsit cade intr-o zi de sarbatoare legala sau nelucratoare. intampinarea. nici ziua de finalizare a termenului. Momentul de inceput este de obicei momentul comunicarii actului. Eu nu pot sa dovedesc ca cineva a fost citat corect decat chiar prin procesul de citare. se va judeca din nou. b. Calculul termenului: In ceea ce priveste termenul pe zile nu se ia in considerare nici ziua de inceput a termenului. cerere de interventie. ea se va proroga pana la prima zi lucratoare. Conventionale in materia arbitrajului. in care trebuie sa depun. Actele scrise trebuie sa fie in limba romana sau sa fie traduse in limba romana. ele trebuie sa imbrace forma scrisa cu precizarea ca sunt si acte care se fac verbal dar se mentioneaza in incheiere sau in alte acte (depozitia unui martor). Prin urmare. atrag si nulitati de fond. Legale Ex: declararea apel. Ex: term de apel. In materia actelor de procedura. nu se ia in considerare. Legalitatea actului de procedura se verifica prin chiar elementele intrinseci ale acestuia. se considera actul ca si comunicat in ce te priveste. recurs. . b.

Asta inseamna in cele mai multe cazuri decaderea. Legea prevede ca partea primeste somatia de executare. 3. In ce priveste cazuri de nulitate trebuie sa distingem intre cazuri de nulitate neconditionate de vatamare si cazuri de nulitate conditionate de vatamare.  Parta careia nu ii s-a comunicat hot declara apel sau recurs inainte de comunicare. acestea ca regula nu sunt susceptibile de suspendari. Daca depui acte prin posta se vor lua in considerare numaia actele depuse prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si data actului este data depunerii la posta. In acest caz legiuitorul prezuma ca hot se considera comunicata. In ce priveste intreruperea ca regula generala se cunoaste un singur caz de intrerupere si anume atunci cand actul de procedura nu a putut fi savarsit in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. In ce priveste nerespectarea regulilor ce privesc Forma Actelor: Sanctiunea este nulitatea. in materia perimarii sau a cailor de atac. Cele neconditionate sunt urmatoarele: 1. Gresita alcatuire a instantei Incalcarea normelor prohibitive Neplata taxelor de timbru . SANCTIUNI 1. In ce priveste cursul termenelor. Actul de procedura va trebui efectuat in termen de 15 zile de la incetarea starii ce a condus la imposibilitatea de efectuare. ea produce 2 efecte dupa cum vb in termen imperativ sau prohibitiv. 4. sediul materiei il gasim la 105 CPC care are 2 aliniate dar mai sunt si cazuri de nulitate distincte. moment la care se considera ca hot pusa in executare a fost si ea comunicata. tot in acelasi termen se vor arata si motivele pt care nu a putut fi efectuata in termen si se va cere repunerea in termen. In cazul celui imperativ imposibilitatea efectuarii actului ce trebuia executat in termen. Sunt cazuri de suspendare in anumite ipoteze expres prevazute de lege cum ar fi in materia curgerii termenului de perimare. Art 105 alin 1  necompetenta instantei. 2. Nulitatea expresa in procedura face ca sa se prezume ca partea a fost vatamata in timp ce in cazul nulitatii virtuale. el genereaza deschiderea posibiltiatii de a face actul ce nu putea fi efectuat in termen. partea care invoca nulitate trebuie sa dovedeasca ca prin incalcarea regulii de procedura ii s-a produs o vatamare. O alta clasificare ar fi in situatia in care nultiatea intervine direct sau dupa un termen de amanare. se va pronunta instanta competenta sa analizeze actul de procedura savarsit. Asupra motivelor de intrerupere. Cazuri de intrerupere vom mai gasi in materia prescriptiei executarii. In ce priveste implinirea termenului de procedura. In ce priveste cauzele de nulitate. In ce priveste implinirea termenului prohibitiv.

Rec mai spune ca la ultimul termen de judecata nu a fost legal citat deoarce instanta a transmis o citatie dar care nu avea mentionata in cuprinsul ei nici numele partii cu care se judecat si nici obiectul pricinii. B arata ca apelul depus de A s-a facut la 30 de zile de la data la care executorul judec solicitat de B i-a inmanat copia hot lui A. 2.Conditionate de vatamare Art 150 alin 2:  Cand actul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale de procedura  Cand actul a fost efectuat de catre un functionar necompetent Aceasta nulitate se va produce numai in urmatoarele conditii: 1. Impotriva hot a declarat apel reclamantul sustinand ca desi s-a admis cererea. administreaza probe si dispune admiterea cererii si partajarea bunurilor. Instanta dispune efectuarea de expertize. aceasta facanduse prin intermediul unui executor judecatoresc la diligentele depuse de catre B. Seminar NCPC prevede expres ca nulitatile extrinseci sunt nultiati neconditionate. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. A cheama in jud pe B solicitand partajarea unor bunuri dobandite in urma unei succesiuni. In dosar exista dovada ca A a luat cunostinta de hotarare dar asta nu echivaleaza cu o comunicare. totusi. important este faptul ca acesta a luat cunostinta de hot data de la care curg cele 15 zile. In ce priveste proba vatamarii. a luat el initiativa. B vazand ca comunicarea oficiala a esuat. Aici avem de a face cu o comunicare privata. va fi luat in . B mai arata ca in cele din urma nu conteaza daca reclamantul A a primit hot prin comunicarea primita de instanta sau prin cea facuta de executorul judecatoresc la cererea sa. exista dovada ca rec a primit comunicarea hot. judecata avand loc in lipsa sa. cel care o invoca trebuie sa probeze. A trebuie sa vina cu niste probe conform carora sa demonstreze ca a suferit o vatamare ex: nu a putut sa ia cunostinta de ziua si locul judecatii. Prin urmare termenul daca spune ca incepe sa curga de la comunicare. Motiv pt care nu s-a prezentat in ziua respectiva la judecata. Prin incalcarea normelor de procedura sau prin necompetenta functionarului sa se fi produs o vatamare partilor. in mod gresit instanta a luat act de propunerile din raportul de expertiza care a stabilit bunuri cu mai mare valoarea in partea fratelui sau. In ceea ce priveste exceptia invocata de intimat: Comunicarea este un act de procedura pe care il face instanta in formele prevazute pentru citatie. Daca nulitatea este expresa exista o prezumtie simpla de vatamare. Ce va decide instanta cu privire la exceptia invocata de B iar daca este cazul ce va decide si cu privire la apelul lui A? Lipsa pe citatie este o nulitate relativa vatamarea nu este presupusa. Prin intampinare paratul B a invocat tardivitatea cererii de apel aratand ca desi la dosar nu exista dovada comunicarii hot pronuntate in prima instanta lui A aceasta fiind expediata la o adresa gresita.

O singura comunicare poate veni de la executor si anume cea de somatie la executare la care se ataseaza oblgiatoriu hotararea. Se apreciaza ca in aceste situatii va putea depune intampinare pana la primul termen de judecata. CURS 10 I Intampinare si cerere reconventionala Sunt acte specifice pozitiei procesuale de parat. legea trebuie sa o stabileasca expres actiunile posesorii. E un act corespondent acestuia. Daca se stabileste ca intampinarea sa nu fie obligatorie. S-a stabilit ca intampinarea este obligatorie. Intampinarea cuprinde:     exceptiile pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului. Intampinarea: actul procedural prin care paratul isi arata apararile pe care intelege sa le formuleze fata de cererea de chemare in judecata. In concluzie. . declara apel B. se aplica art 284 alin 3 si suntem in termen. In replica B arata ca s-a prezentat in apelul lui A solicitand respingerea. Probele pe care le va folosi. Legea nu spune ce se intampla in cazurile delarate de lege ca fiind urgente  art 114 indice 1 spune ca paratul poate fi citat cu numai 5 zile inainte de termenul de judecata ori in materia intampinarii nu se mai spune nimic. Termenul: cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata. impotriva hot de la prima instanta. apararile. si obligatia lui de a depune intampinarea inainte de 5 zile dispare. aceasta este o norma de stricta interpretare. dar zice ca nu a facut apel pt ca hot nu-i fusese comunicata si pt ca nu a fost comunicata. Semnatura Forma intampinarii si termenul. Daca nu se respecta termenul de citatie. el e in termen sa faca apel. In speta nu este vb de o somatie la executare. B sustine ca in mod gresit instanta a admis cererea lui A incluzand si anumite bunuri in masa partajabila bunuri care apartineau numai lui. A invoca tardivitatea apelului intrucat B s-a prezentat in apelul lui a lui A unde a pus concluzii si nu a criticat cu nimic hot. In acest caz o poate depune chiar la primul termen de judecata sau chiar va putea sa solicite un termen la primul termen de judecata pt a depune intampinare. Acest termen de 5 zile( care de fapt e 7 nu se pune ziua judecatii si nici ziua in care il depui) trebuie corelat cu alt termen 114 indice 1 care prevede ca primul termen de judecata este stabilit de asa maniera incat de la primirea citatiei. Continuare speta: Instanta respinge tardivitatea si respinge apelul lui A. Dupa 1 an de la solutionarea irevocabila a cauzei. Se verifica si se vede ca hot nu fusese comunicata nici lui A nici lui B. Jurisprudenta a stabilit ca termenul de 5 zile nu se aplica pricinilor urgente atunci cand citatia a venit pe numele paratului cu 5 zile inainte de judecata. Nu inainte de prima zi de infatisare. Impotriva hot nu se exercita recurs. paratul sa aiba la dispozitie 15 zile.seama.

Paratul tinde sa obtina o compensare. Pt compensare legala nu are nevoie de cerere reconv dar daca e judiciara are nevoie. .Tot legat de intampinare trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se depune. Art 103 care instituie o decadere generala virtuala decaderea di dreptul de a depune probe si de a invoca exceptii. 2. Reclamant-parat si celalalt devine parat-reclamant. Remedii: 1. Paratul nici nu incearca sa paralizeze cererea reclamantului dar incearca sa obtina niste pretentii proprii diferite. In schimb in cazul intampinarii. Ele nu trebuie sa decurga din cadrul aceluiasi raport juridic cu exceptia litgilor dintre profesionisti si cele arbitrale. exceptia de necompetenta de ordine materiala. Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare. In pofida faptului ca nedepunerea in termen atrage judecarea separata. paratul va putea sa discute legalitatea probelor invocate de reclamant si sa participe la administrarea acestora. instanta nu poate dispune o astfel de solutie: ex  partajul Potrivit unor dispozitii speciale in materia divortului. Este posibila la primul termen de judecata paratul sa solicite acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii si a pregatirii probelor. Paratul totusi poate sa invoce nulitati de ordine publica. E inadmisibila in unele domenii cum ar fi: in anumite proceduri urgente. Scopuri: Paratul urmareste sa paralizeze cererea reclamantului. Instanta este obligata sa se pronunte asupra cererii reconventionala prin dispozitiv la fel ca la cererea de chemare in judecata a reclamantului. II CEREREA RECONVENTIONALA Pretentiile paratului formulate contra reclamatului sa fie in legatura cu cele din cererea reclamantului. instanta se pronunta in considerente. Ba chiar se prevede in materia divortului ca cererea reconventionala se poate face direct in apel. cererea rec se pune pana la prima zi de infatisare sau mai tarziu. Termenul: la fel ca la intampinare cu precizarea ca daca intampinarea nu este obligatorie. paratului ii se da un termen. caz in care la prima zi de infatisare instanta este obligata sa puna in vedere paratului sa invoce la acel termen exceptiile probele si alte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca. cererea reconventioanal se poate face si dupa termen. Paratul trebuie sa justifice motive temeinice. Paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. instanta va face mentiune cu privire la faptul ca a pus in vedere aceste lucruri paratului in incheiere si tot in incheiere va lua act de pozitia exprimata de parat.

b. Cel care solicita sa dovedeasca niste circumstante cum ca daca nu s-ar adopata masura. c. III Masurile ASIGURATORII Scopul lor este de a mentine efectivitatea actului de justitie prin conservarea posibilitatii de a fi pusa in executare hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata in cadrul unei cereri formulate in justitie. unui bun aflat in prop comuna. alterat Se refera la bunuri mobile ce alcatuiesc garantia creditorului iar creditorul invedereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice sa se teama ca debitorul va fugi sa ca bunurile vor fi sustrase. sustras. folosinta. Specificul e dat de faptul ca bunurile ce fac obiectul sechestrului sunt chiar cele care fac obiectul judecatii. Nu poate depasi 20% din bunuri daca e evaluabila in bani dar daca nu e evaluabila in bani nu poate depasi 2000 de lei. posesia sau folosinta ori administrarea. coproprietatea. cererea rec va fi primita. Termenul prin care se stabilste introducerea cererii reconventinale este reglementat de norme de ordine privata astfel incat daca recl nu invoca tardivitatea. Instanta se va pronunta prin dispozitiv asupra CR. Instanta se pronunta printr-o incheiere care este supusa numai recursului iar acesta se va exercita in 5 zile de la pronuntare. .Nedepunerea in termen atrage sanctiunea judecarii separate. Depunerea unei cautiuni daca instanta va considera necesar. proprietatea. 1. Judecata CR  traseu similar cererii de chemare in judecata. Ca reguli generale: Conditii a. Sechestru judiciar Se aplica asupra unor bunuri mobile sau imobile atunci cand fac obiectul unui proces ce vizeaza proprietatea. Totusi daca cererea reconv intarzie judecata cererii principale instanta va putea sa solicite disjungerea ei si judecarea separata. Paratul devenit reclamant are dr. Incheierea de sechestru este executorie. Existenta pe rol a unui proces ce are ca obiect posesia. nu ar mai putea sa-si asigure executarea in natura. Reclamantul urmareste executarea in natura. instanta pronuntand o singura solutie. Procedura de judecata: Instanta competenta este cea care judeca fondul. Nu se aplica in 3 cazuri( existenta unui proces pe rol): Cand este vb de un bun pe care debitorul l-a oferit pt eliberarea sa de datorie Bun cu privire la care cel interesat va avea motive temeinice ca va fi distrus. Dar daca se permite cererea de sechestru fara a se formula o cerere atunci va fi instanta locului unde se alfa bunurile??? Cererea se judeca cu citarea partilor dar in regim de urgenta. O alta regula este ca CR se judeca de principiu cu cea principala. formularea recursului nu va suspenda executarea.

sechestru cu ridicat. Bunurile pot fi mobile si imobile. cel care a suferit masura sechestrului nu formuleaza cerere de daune. Daca va pierde. Se va putea restitui si daca pierde: daca paratul e de acord sau daca in termen de 30 de zile de la ridicarea sechestrului sau a respingerii. Conditii: a. 2. Sa existe o actiune de fond prin care cel care se pretinde creditor tinde la obtinerea unui titlu executoriu. Instanta se va pronunta printr-o incheiere. Spre deosebire de sechestrul judiciar. sechestrul se suspenda de drept. sunt enumerate la art 591 alin 3. cel asigurator se judeca fara citarea partilor. . Sechestru asigurator Masura vizeaza bunuri care nu fac obiectul procesului deoarece scopul sechestrului asigurator nu este executarea in natura ci asigurarea fondurilor necesare pt o eventuala urmarire silita. in cazul sechestrului asigurator nu conteaza ce sechestrez. b.Cum se executa? In cazul bunurilor imobile. Instanta competenta este cea care a fost investita sa judeca fondul. Cautiunea va putea fi folosita pt eventualele daune pe care cel care a suferit masura sechestrului le-ar putea invoca intr-un proces de daune. El poate sta in instanta cu acordul acesteia. incheierea de sechestru se va nota in CF iar orice instrainare va interveni va fi inopozabila creditorului care a incheiat sechestrul. Sechestrul judiciar inceteaza in primul rand prin incetarea procesului de fond si anume. Daca creanta este constata prin act scris. daca reclamantul castiga atunci el va putea executa bunurile sechestrate. Cautiunea va fi dispusa de instanta dar va putea fi dispusa chiar prin incheierea de incuvintare a sechestrului. Prin urmare daca la sechestrul judiciar bunul sechestrat trebuie sa fie unul determinat. El poate pune concluzii fara sa fie ruda cu partile. In cazul bunurilor mobile. Administratorul sechestru poate face acte de conservare. Situatiile care permit asta. Plata unei cautiuni de catre cel care solicita sechestrul. E supusa recursului. cautiunea va fi stabilita de catre instanta atat in ce priveste necesitatea depunerii ei cat si in ce priveste cuantumul. totul este ca valoarea sa fie echivalenta cu cea pe care o urmaresti. Cautiunea se va restitui daca cel care a cerut sechestrul castiga procesul. Creanta pe care o invoca creditorul sa fie constata printr-un act scris c. Si aici avem situatia in care s-ar putea formula cerere de sechestru asigurator chiar daca creanta nu este exigibilia. 5 zile de la comunicare. de administrare dar nu poate acte de dispozitie. sechestrul poate fi de 3 feluri: simplu ( presupune efectuarea unui proces verbal de catre executorul judecatoresc si instituie un administrator sechestru iar daca va instraina bunul va savarsi o infactiune si anume scoaterea de sub sechestru) aplicarea de sigilii. Se admite ca se primeste cererea si cand nu este printr-un act scris dar cautiunea trebuie sa fie de jumatate din suma pretinsa.

Cine este citat intr-un proces? . sumele de bani sau titulurile de valoare ori alte bunuri incorporate pe care acesta le-ar datora debitorului poprit. 2. Cel care a depus cererea de chemare in judecata personal sau prin reprezentant si sa fi semnat de luarea la cunostinta de termen. Daca s-a acordat termen de judecata el poate fi preschimbat fie la cererea partilor fie de catre instanta. Daca se respinge. 2. Daca e in favoarea creditorului. 3. Cererea debitorului se va judeca in termen scurt cu citarea partilor si se va solutiona prin incheiere. sechestrul asigurator devine executor. Se pot popri chiar si datoriile viitoare dar numai daca ele sunt stabilite in temeiul unor raporturi juridice deja existente la data cererii de poprire. Au termen in cunostiinta: 1. Partea care se prezinta la unul din termene fie personal fie prin mandatar conventional sau reprezentant legal. 4. Efect: nu mai esti citat in restul procesului. Cred solicita instantei sa indisponibilizeze in mainile tertului poprit. 3. Poprirea asiguratorie Relatia creata de poprirea asig nu este numai intre un credi si debitor si este tripartita: creditor. Exceptii: 1. CURS 11 1.Spre deosebire de sechestrul judiciar in cazul sechsetrului asigurator se poate lua in considerare si o ridicare a sechestrului daca el ofera alte garantii indestulatoare. Sechestrul asigurator va incepta fie prin ridicarea cautiunii. sechestrul se va ridica. 3. fie prin inlocuirea lui cu o garantie indestulatoare fie prin solutionarea actiunii de fond. Termenul in cunostinta este o fictiune: el prezuma cunoasterea termenelor viitoare chiar daca partea nu a mai fost citata. Are termen in cunostinta si partea care a fost citata si ii s-a inmanat personal sau reprezentant citatia si a semnat de primire. debitor si tert poprit. Cauza suspendata si repusa pe rol Cand se stabileste termen pt chemarea la interogatoriu Cererea se repune pe rol Militarii in termen si detinutii. Totusi legislatia actuala a adus o ameliorare. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA Toate persoanele in proces trebuiesc citate. S-ar putea popri chiriile viitoare.

In cazul pers juridice citatia va fi adresata ei. reprezentata prin director general sau presedinte al consiliului de administratie. Daca nu gasesti partea. In situatia asta va afisa citarea pe usa si va face process verbal de afisare. in legea 202/2010 s-a introdus si posibilitatea de a se comunica acte in regim privat adica direct intre parti dar acest lucru este conditionat de acordul prealabil al ambelor parti.    Daca gasesti partea se va inmana citatia si se va inmana un process-verbal. Conditii pt aplicarea dispozitiei din legea 202/2010     E valabila doar pt cei care au avocati sau consilier juridic Partile trebuie sa convina astfel Nu e vorba de instintarea partilor despre proces si e vb doar de comunicarea actelor partilor Deci nu e vb de actele instantelor Forma citatiei  sunt mentiuni sub sanctiunea nulitatii exprese ( deci se prezuma) si nulitati virtual (care nu se prezuma si trebuie demonstrate). Clasica citare  inmanarea citatiei se poate face oriunde daca destinatarul semneaza de primire. Finantelor este cel citat in probleme de ordin patrimonial. Ceilalti cetateni aflati in interes de serviciu in strainate vor fi citati prin organele centrale care i-au trimis deci se refera iar la cei trimisi in interes public. Prin urmare nu sunt datoare partile. . Cu toate acestea. Procedura: se realizeaza prin agent procedural iar daca nu se poate face asa. 132 indice 1 alin 2. citatia e lasata in posesia partii iar procesul verbal este transmis la dosar. Aceasta prevedere se gaseste in art.Statul si celelalte pers de dr public se vor cita in persoana autoritatii contenciosului central al administratiei. In ce priveste incapabilii citarea se va face pe numele reprezentantului. Se poate cita si prin fax. Sunt prevederi speciale pt situatia persoanelor trimise in strainatate intr-o misiune (personalul misiunilor diplomatice sau consulare organizatiilor internationale). Procedura de citare Ca regula se face din oficiu de catre instanta. Prin urmare citatia se va adresa la sediul central al administratiei respective la directia de contencios. Exista si varianta in care partea refuza sa o primeasca. In ce priveste statul ca regula Min. citatia se inmaneaza unei rude/persoane ce domiciliaza si persoana respective sa aiba capacitate de exercitiu. La pers juridice la fel ca la pers fizice. Pers aflate in insolventa ele vor fi citate la sediul lichidatorului sau administratorului judiciar. De regula prin posta se face. posta electronic sau alte mijloace de comunicare care asigura comunicarea si confirmarea primirii. Tot la fel si daca nu este gasita nici o persoana la domiciliu. ea se va realize prin posta. Regula este ca se comunica acasa dar el o poate primi oriunde daca semneaza de primire. la sediul societatii sau al sucursalei daca se judeca doar contra acesteia. 2.

95 CPC o permite atunci cand reclamantul face dovada ca a depus toate diligentele pt a afla domiciliul partii adverse dar nu a reusit sa obtina informatiile necesare. Ea se face prin afisarea citatiei la usa instantei si publicarea in Mon Of sau intr-un ziar de larga circulatie.Citarea prin afisare la usa instantei prin publicitate  art. el rastoarna dovada bunei-credinte facute de reclamant. . instanta dispune citarea prin publicitate. una de trimitere si una de primire. se aplica regulamentul European 1393/2007 privind notificarea si comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare in materie civila sau comerciala si care prevede o procedura mult simplificata. Daca paratul dovedeste ca reclamantul cunostea domiciliul sau si cu toate acestea a oferit informatii false. Fiecare tara isi desemneaza o autoritate central. In acest caz. Comunicarea actelor in strainatate art 87 punct 8  cei care se afla in strainatate se vor cita printr-o citatie scrisa trimisa printr-o scrisoare recomandata sau pe baza de conventie. In ceea ce priveste tarile din UE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful