procedura civila

PROCEDURA CIVILA Traian Briciu Examenul de semestru Are trei parti:    subiect descriptiv ( comparatii sau corelatii intre

institutii) 10 intrebari tip grila ( deschisa cu 4 variante; numai raspunsul perfect corect e bun ) speta

gradul de dificultate va fi mediu spre plus. Bibliografie: 1. Curs selectiv de licenta Mihai Viorel Ciobanu/Gabi Boroi/ Traian Briciu (adus la ziua de azi; nu si la ziua de maine  2. Cursuri 3. Cursul Mihaelei Tabarca Universul Juridic 2 volume. Universul Juridic. 4. Tratatul teoretic si practic de procedura civila a lui Viorel Ciobanu 2 volume. Editura National 5. Facultativ: Cursul Profesorului I. Les; Tratatul de procedura civila a domnului Deleanu ce face referire la Noul Cod Civil. CURS 1 Forma medota si materia procesului Punerea in imagini a principalelor momente ale procesului civil: Procesul civil are trei momente: I. II. III. I. un debut care presupune sesizarea instantei de judecata; o desfasurare care ar insemna in registrul terminologic al actualului cod dezbaterile si un final care reprezinta hotararea judecatoreasca Sesizarea instantei:

Fiind un proces al intereselor private, prcesul civil nu poate debuta la initiativa instantei ci numai la initiativa partii interesate. Ca regula, vom avea o parte care pt a-si proteja drepturile, sesizeaza instanta, ca cealalata parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Procesul civil nu debuteaza din oficiu. Nemo jude sine actore. Exceptii (unde instanta se sesizeaza in alt mod decat prin sesizarea facuta de o anume parte) : a) punerea sub interdictie- se regaseste in Noul Cod Civil la art 111 NCC, instanta judecatoreasca poate sa instinteze instanta de tutela cu privire la punerea sub interdictie a unei persoane. Art111 lit c.  caz in care instanta judecatoreasca este cea care sesizeaza tot o instanta. Este o derogare partiala intrucat instanta tot este sesizata dar de data aceasta de o alta instanta. Coreleaza textul cu art 165 NCC.

b) reguli in materia divortului: sotii sesizeaza instanta dar de multe ori uita anumite probleme pe care statul le protejeaza mai atent ( copii minori). Art 396 NCC  instanta se pronunta dar nu spune ca se pronunta din oficiu. Corelezi cu art 397 NCC  nu va mai fi incredintat minorul; va fi sub autoritatea parinteasca a ambilor parinti. Instanta trebuie sa se pronunte cu privire la locuinta minorului dar si cu privire la cheltuielile pe care sotul la care nu sta minorul, trebuie sa le suporte. Art 400 NCC + Art 402 NCC ( nu se spune daca s-a cerut deci nu stim daca instanta se pronunta din oficiu sau nu. Toate acestea trebuia sa le aflam din Noul Cod de proced civila „NCPC” care nu e in vigoare). Aspectele le va rezolva Art 907 NCPC; el va prevede pronuntarea din oficiu pentru aceste aspecte. Momentan trebuie sa se interpreteze in acest sens desi NCPC nu a intrat in vigoare. II. Dezbaterile procesului

Dezbaterile au doua sensuri:   Cele cuprinse intre momentul sesizarii si cel al deliberarilor. Posibilitatea partilor de a pune concluzii

Din cod nu rezulta cand se foloseste un anumit sens dintre cele doua enuntate mai sus. Din acest motiv legiuitorul a disecat dezbaterile in doua in NCPC: Prima parte a numit cercetarea procesului  cele cuprinse intre mom. sesizarii si deliberari A doua parte a numit-o dezbaterile finale  posibilitatea partilor de a pune concluzii

Dezbaterile au o serie de principii care sunt si principii ale procesului civil: 1. Contradictorialitatea – nu este in actualul cod un principiu consacrat expres dar rezulta din mai multe aplicatii practice pe care CPC le face. Contradictorialitatea este unul dintre elementele care intra in conceptul de proces echitabil consacrat in art 6 CEDO. DEFINITIE: Reprezinta posibilitatea pe care legea o ofera partilor de a se pronunta cu privire la actele, sustinerile si probele infatisate de catre partea adversa. Procesul civil ca regula nu poate sa aiba loc in contextul in care numai una dintre parti afirma/dovedeste iar cealalta tace. Contradictorialitatea (momentan) este nedefinita dar se regaseste intr-o serie de prevederi. Inca din faza scrisa se prevede (art 114 indice 1 CPC) ca cerea formala de chemare in judecata este comunicata paratului. Paratul formuleaza un act denumit intampinare prin care arata apararile fata de cele invocate, exceptiile daca are de formulat si probele pe care paratul intelege sa le utilizeze. Inca din faza scrisa fiecare parte isi dezvaluie pozitia fata de pretentiile celuilalt  contradictorialitate inca inainte de faza orala. Un alt element e reprezentat de catre faptul ca instanta nu se va pronunta decat dupa citarea legala a partilor. Daca nu e legal citata, instanta va amana cazua ( art. 107 CPC ). O alta regula: actul pe care una dintre parti intelege sa-l depuna la dosar trebuie sa il comunice si celeilalte parti.

Un alt aspect rezulta din modul in care au loc dezbaterile: mai intai vb reclamantul apoi paratul. Chiar si dupa pronuntarea hotararii, contradictorialitatea continua. Exceptii (nu exista contradictorialitate): a. Procedurile necontencioase. Ele presupun neopunerea unui drept unei persoane. Ex: petentul cere o autorizare de la instanta. b. In materia ordonantei prezidentiale: o procedura urgenta; se prevede ca aceasta poate fi judecata chiar si fara citarea partilor. Termenul trebuie sa fie si optim nu numai rezonabil. Exemplu: suspendarea scrisorii de garantie bancare care se face in 48 de ore. Daca imi da termen 5 zile va fi rezonabil dar nu si optim intrucat nu pot sa blochez scrisoarea de garantie bancara. Deci exista situatii in care cerelitatatea predomina. c. Masurile asiguratorii ca poprierea sau sechestrul asigurator se asigura fara citarea partilor: vreau sa dispun poprierea de la un tert care are o datorie, la debitorul meu. Eu pot sa cer ca tertul sa nu plateasca datoria catre debitorul meu pana cand eu ma lamuresc prin proces in ceea ce priveste situatia mea cu debitorul meu. Contradictorialitatea este regula iar lipsa ei este exceptia. Intre contradictorialitate si prezenta fizica exista puncte de contact dar nu trebuie sa facem gresala sa consideram ca procedurile care nu necesita prezenta fizica sunt lipsite de contradictorialitate. Ea este atat scrisa cat si orala. In NCPC sistematizarea este diferita. In art 14 se consacra in mod expres principiul contradictorialitatii. Exista si practica incorecta si abuziva ca dupa inchiderea dezbaterilor una dintre parti sa suplimenteze probatoriul sau consideratiile. Adica ce nu a spus in fata instantei, va scrie in concluziile scrise. In noul cod instanta nu are voie sa se pronunte cu privire la acestea. Totusi aceste aspecte raman in capul judecatorului. Cel mai corect este sa repuna cauza pe rol si sa puna in discutia partilor. 2. Dreptul la aparare - Este consacrat si in constitutia Ro. El formeaza obiectul protectiei asigurata de CEDO prin aceasi notiune flexibila de proces echitabil. CEDO in art 1. nu il consacra expres dar jurisprudenta Curtii il retine. Are 2 componente: cea de a asigura partilor un mecanism procesual care sa le permita exprimarea punctelor de vedere si administrarea dovezilor necesare pentru protectia dr. lor. Practic este un principiu subsidiar si anume ”Principiul egalitatii armelor in proces”. dreptul de a recuza instanta. Al doilea aspect este dreptul de a fi asistat sau reprezentat de catre un avocat sau in cazul pers. juridice de catre un consilier juridic. Acest aspect esential in procesul penal exista si in procesul civil. Principiu de civil de a lui Briciu: „Daca nu deschizi ochii, deschizi punga” :))) Ajutorul public judiciar este un instrument prin care chiar si o persoana care nu are disponibilitati materiale poate sa aiba acces la un avocat. Instanta este cea care incuvinteaza un avocat daca petentul se incadreaza in anumite limite de venit si se concretizeaza prin desemnearea unui avocat din oficiu. Ca sa iei ajutor public total trebuie sa ai venit mediu pe membru de familie 500 de RON si partial 800 RON.

-

-

In NCPC art 13 se insita foarte mult pe aspectele legate de primul sens al dr. la aprare. Noutatea este reprezentata de faptul ca in recurs cererile si pretentiile partilor nu pot fi formulate decat prin avocat sau daca este persoana juridica de catre consilierul judiciar. 3. Rolul activ al judecatorului - S-a constatat ca diferentele de prestatie intre parti justifica un rol mai activ al judecatorului. El nu trebuie sa stea pasiv. Spre exemplu: sa invoce aspecte de drept sau de fapt pe care partile nu le invoca, sa administreze anumite probe pe care partile nu le cer, sa dea explicatii partii cu privire la dr pe care le are si consecintele dr sau. Exemplu: daca nu depune intampinare (care se face cu 5 zile inainte de infatisare), intervine decaderea de a mai administra probe. In acest caz se prevede ca daca paratul nu are avocat poate la prima zi de infatisare instanta ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare spunandu-i ca neindicarea lor atrage decaderea. Codul actual cat si cel viitor au preluat conceptia de rol activ care se aseamana cu un tip de proces inchizitorial. Procesul acuzatorial este tipic britanic in care judecatorul este total pasiv.

SEMNIAR 01 2011-10-10 Procesul are doua parti:   Procedura contencioasa Procedura necontencioasa art331-art333 CPC ( de exemplu cand ceri infiintarea unei fundatii/asociatii, infiintarea partidelor politice). Avem petent si intimat intrucat nu avem o reclamatie. Se judeca in Camera de Consiliu. Ele se judeca de urgenta. Incheierile care se pronunta nu au autoritate de lucru judecat. O alta caracteristica este generata de situatia in care anumiti petenti utilizeaza procedura necontencioasa pt a stabili adevarate drepturi fortand limitele procesuale necontencioase. Judecatorul va respinge cererea ca inadmisibila. Noul Codul de procedura civila va face din procedura uzucapiunii, o procedura necontencioasa. Tertul poate face opozitie la hotarare chiar daca nu a participat la procedura.

Speta: A cheama in judecata pe B solicitand plata unei sume de bani reprezentand un imprumut nerestituit; Instanta respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. Impotriva hotararii formuleaza apel reclamantul aratand ca procedura de judecata in fata primei instante s-a desfasurat cu incalcarea legii. In motivarea apelului, reclamantul apelant arata ca la termenul la care s-a judecat cauza, in mod gresit instanta a procedat la judecarea acesteia deoarece paratul B nu era legal citat si nici nu avea termen in cunostinta, lipsind de altfel la strigarea cauzei. Apelantul arata ca in acest fel sau incalcat principiile contradictorialitatii si ale dr la aparare consacrate indirect in art 85 si 107 CPC. Solutie: Se confrunta trei situatii: Textele de lege care consacra oblig judec de a amana cauza daca nu e legal citata o parte.

Exista o limitare art 45 CPC  in cazul minorilor. . Reclamantul aici are un interes. disparutilor. ele nu duc la anularea contractului pt ca sunt aspecte ce tin de executare si nicidecum de incheiere. Totusi nu trebuie sa uitam principiul disponibilitatii prin care o parte poate alege daca ataca sau nu ataca o hotarare. CURS 02 12. paratul ar putea anula hotararea intrucat nu a fost legal citat. renuntarea si orice acte de dispozitie vor putea fi cenzurate de catre instanta. Speta 2 Reclamantul A cheama pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contract de vanz cump intre parti prin care reclam a transmis paratului un imobil pe motiv ca acesta din urma nu a platit pretul. sa incheie tranzactii. Impotriva hot declara apel reclamantul aratand ca este nemultumit de faptul ca pe de o parte instanta recunoaste ca are dreptate dar pe de alta parte ii respinge cererea. P disponibilitatii – partile au dr sa atace sau sa nu atace hot. Ce decide instanta de apel? Art 84 CPC + art 129 alin 4 alin 5 CPC In doctrina s-a aratat ca in astfel de situatii in care exista o neconcordanta intre denumirea cererii si motivarea in fapt si in drept. Rolul activ presupune punerea in discutie a partilor. Aici a fost lezata a anume parte care a ales sa nu valorifice acest dr la aparare care i-a fost incalcat. instanta opreste rolul sau activ si judeca pe pretentia reclamantului. solutia a fost deja pronuntata si reclamantul a pierdut procesul si nu are un interes sa invoce incalcarea dr la aparare al paratului care a fost avantajat de solutia data. Judecatorul nu trebuie sa treaca peste vointa reclamantului. instanta ar trebui sa procedeze la calificarea corecta a cererii. apuca sa se pronunte. In primul caz. pers sub interdictie. Situatia sta in mod asemanator cand una dintre parti nu este legal reprezentata. P disponibilitatii invinge p contradictorialitatii in aceasta speta.E clar ca e vb despre principiul contradictorialitatii. renuntari la dr. invocarea nulitatii nu poate fi facuta decat de catre partea vatamata (cel necitat si in lipsa). Ce face instanta? Amana cauza? Cum se impaca asta cu solutia data dupa ce s-a consumat judecata? In acest caz solutia inca nu s-a pronuntat. Daca totusi in fata instantei reclamantul spune sa nu ii se dea cuvantul pt ca paratul nu e legal citat. Lipsa citarii intotdeauna poate fi invocata de catre oricare dintre parti chiar si de instanta. Paratul nu depune intampinare iar cu ocazia dezbaterilor reiese situatia descrisa de reclamant dar instanta respinge actiunea ca fiind neintemeiata. Daca insa nimeni nu invoca si hot. In NCPC art 22.10. si se retine ca fiind adevarate. Daca dupa ce pune in discutia partilor ca e vb de rezolutie nu de nulitate si partea insista sa solicite nulitatea.2011 4. In motivare arata ca desi aspectele nu au fost combatute de parat. In cazul in care ar castiga. Practic judecatorul trebuia sa puna in discutia partilor si afla ce vroia reclamantul.

Spre exemplu: ascultarea minorului de catre judecator pt a decide asupra masurilor ce se iau privind autoritatea parinteasca.e partea cea mai importanta intrucat in realitate ea va fi pusa in aplicare. Unele decurg din natura cauzelor. incompatibilitate. P. nu trebuie sa cuprinda motivari. distribuirea se va realiza prin metoda ciclica. Mai exista o serie de exceptii de la aceasta regula: cand publicitatea ar vatama ordinea. Si termenul se da aleatoriu dar acest principiu conform NCPC. Dispozitivul trebuie sa fie clar concis. Hotarea Judecatoreasca.cauzele se distribuie in mod aleatoriu prin programul Ecris iar daca programul nu functioneaza. pronuntarea se va face in public. Ori de cate ori se dispune judec in Cam de consiliu sau in sedinta secreta. Se stabileste judecata in camera de consiliu in aceste cazuri urgente. accesul fiind desfasurat cu accesul publicului. procesele se desfasoara in principal in public. III. moralitatea publica sau partile. Alte ratiuni: actiunea in anulare a hot. Acest principiu al continuitatii nu poate fi imuabil. 7. publicitatii – P strans legat de cel al oralitatii. Acest principiu are si el limitele sale. Hotararea trebuie sa raspunda la toate motivele invocate de parti iar instanta le poate cumula. P. partile pot cere stenografierea sedintei. spre exemplu cauzele ce se desfasoara in procedura urgenta. . Le pui in considerente. poate pleca la alta instanta si nu mai are compententa. Daca exista suspiciuni.5. Daca partile doresc si pledoaria finala poate fi facuta in Camera de Consiliu dar e nevoie de acordul tuturor partilor.actul final Cuprinde 3 mari parti: a. Este o garantie a corectitudinii procesului. NU trebuie sa dam valenta maxima intrucat foarte multe acte capata forma scrisa. Considerente: argument de fapt si drept c. poate intra in concediu. AGA cat si alte actiuni comerciale duc la lipsa publicitatii. Oralitatii dezbaterilor – P aproape permanent in proced civila. Dispozitivul . Ex: poate muri judecat. Principiul distribuirii aleatorii si continuitatii compunerii de judecata. Ce s-a desfasurat in fata instantei b. Ratiunea nu este procedura urgenta ci protectia datelor societatilor comerciale. IN NCPC – Legiuitorul a impartit in doua mari faze procesul – cercetarea procesului si dezbaterea finala si a prevazut ca toata cercetarea procesului va avea loc in Camera de Consiliu. Legat de acest principiu este si cel al continuitatii intrucat judecatorul trebuie sa ramana in cauza pana la pronuntare. 6. termenul de judecata e stabilit de judecatorul investit.

De ce? In recurs nu mai iei contact cu probele ci doar cu textele de lege. El trebuie sa aleaga intre cele doua constructii juridice sau sa faca o terta constructie juridica pt a adminte cererea reclamantului. Acest drept de apreciere nu poate fi cenzurat de instanta de recurs. redactarea actelor de procedura. De procedura propriu zise: Stabilesc asupra modului de desfasurare a procesului.) te raportezi la o . Nu are o baza stiintifica corecta si nici macar legala.stabilesc atributiile intre instantele judecatoresti in raport de ierarhia acestora. De competent: Stabilesc atributiile instantelor atat fata de alte organe jurisdictionale cat si intre ele. Numai judecatorul fondului se poate pronunta asupra acestei aprecieri. Normele de procedura civila: In cadrul procedurii avem 3 norme: a. Se spune ca teoretic in fiecare dintre noi este un potential reclamant sau parat. spre exemplu: daca o persoana s-a comportat ca un prop. Judecatorul mai intai face o activitate de cunoastere a faptelor apoi le incadreaza in textele de lege corespunzatoare.Materia procesului: e reprezentata de conflictul dintre parti. De organizare judecatoreasca b. Din acest punct de vedere avem trei feluri de competente: 1.gasim norme ce stabilesc atributiile instantelor fata de alte organe cu atributii jurisdictionale: Consiliul concurentei. De procedura propriu zise a. consilile din cadrul OSIM. Generala. Teritoriala. compunerii compeltului de judecata inclusiv incidentele. In orice raport juridic am intra. De organizare judecatoreasca: Ajuta la organziarea sistemului judiciar. Aceasta clasificarea de trei categ de norme este uneori pusa la indoiala de catre autorii ce zic ca exista doar doua norme (a+b) pe de o parte si c pe de alta parte. De competenta c. Conflictele de interese se transforma in conflicte acute care nu-si mai gasesc solutionarea decat in fata instantei. b. 3. Curtea Constitutionala 2. c. Ar fi illogic sa se faca astfel de aprecieri de ordin subiectiv de catre instanta de recurs. Nu e corect intrucat atunci cand vb de necompetenta (lit b. a statutului magistratilor.stabilesc atributiile instantelor in raport de delimitare teritoriala a instantelor de acelasi grad. Acestea trebuie sa fie identice cu cele indicate de catre parti. Metoda procesului – judecatorul are la dispozitie o constructie juridica oferita de reclamant si o constructie juridica oferita de catre parat. termenele procedurale precum si cele referitoare la executarea hotararilor. diligent. in realitate la sfarsitul sau exista eventualitatea unui litigiu. Toate aceste concepte suficient de subiective intra in dreptul de apreciere al judecatorului. Materiala. Uneori judecatorul e chemat sa faca si aprecieri de ordin suficient de subiectiv.

diferenta dintre cele doua o va face regimul nulitatii sau cel al invocarii termenului. N de organizare in regula generala sunt de ordine publica intrucat tin de statalitate. Desigur exista si exceptii.instanta intreaga insa atunci cand vb de un judecator ca e incompatibil (lit.304 CPC. Ne folosim de formularea utilizata de legiuitor – cat de imperativa ni se pare – de multe ori iei teapa 2. Deci si legiuitorul a pus alcatuirea instantei ca un motiv de recurs si necompetenta instantei ca alt motiv de recurs. a). este problema judecatorului  nu exista identitate intre a si b. procuror daca participa la judecata si teoretic pe tot parcursul procesului. instanta din oficiu. N de competent acestea sunt de ordine publica (cele materiale si cele generale) iar cele teritoriale sunt si asa si asa . c. N de proced propriu zisa – sunt si de ordine publica si de ordine privata. Problema necompetentei instantei este dominata de norme dispozitive. Natura normelor: Normele de procedura sunt de doua categorii: 1. a. N de ordine publica ( imperative) 2. Ne ducem la natura valorii protejate – mai putin inselatoare . Exista doua reguli de care putem tine cont pt a ne da seama: 1. Se apreciaza ca partea are dreptul sa aiba incredere sau sa nu aiba incredere. Cele nepatriom sunt cele legate de starea si capacitatea persoanei – acestea vor fi de ordine publica. se prevad doua motive de recurs ( sunt 9 dar profu’ se refera la punctual 1 si punctul 3). Cererile in genere sunt cele patrimoniale si nepatriomoniale. Chiar si legea pledeaza in sensul unei atare distinctii art. Instanta ramane competenta ci doar judecatorul este schimbat. Incalcarea n de ordine publica: este sanctionata prin n absoluta ce poate fi invocata de catre: oricare din parti. Exceptie:  normele privind recuzarea – prin recuzare se pune la dispozitia partii posibilitatea de a solicita inlaturarea din cauza a unui judecator asupra caruia exista o suspiciune ca ar fi partinitor uneia dintre parti. b. nu vb de compententa. Incalcarea N de ordine private: este sanctionata prin n relative si va putea fi invocate numai de catre partea vatamata si numai intr-un timp determinat de lege si care in mod obisnuit e prima zi de infatisarea ce a urmat savarisirii nelegalitatii. N de ordine privata ( dispozitive) Sunt la fel de importante.

Unii spun ca trebuie sa distingem dupa cum legea noua reduce paleta sau o extinde. nu are reprez legal instanta va numi un curator special. el va ramane nul.Aplicarea in timp a normelor: 1. E vb despre o curatela speciala in cazul unui proces. Raport dintre n generale si cele speciale. chiar daca legea noua nu mai prevede. Problema e ca in CPC la art 44: in caz de urgent daca pers fizica lipsita de cap de exercitiu. Aceasta a treia component este de fapt dreptul la actiune. Profu zice ca trebuie sa ne luam dupa probele stabilite de lege la momentul savarsirii faptelor ( incheierii actelor eventual). In ceea ce priveste n de procedura propriu zise – caile de atac acestea sunt supuse in ceea ce priveste calea. sunt supuse cailor de atac motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul. In legatura cu probele: ce se intampla daca se schimba legislatia privind admisibilitatea unor probe sau administrarea unor probe. Legea noua plicandu-se numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare. sa dea sa fac sau sa nu faca ceva. Pe cand codul civil se refera la o curatela pt toate actele de administrare. aceasta se va face potrivit legii noi. Regimul nulitatii: daca un act e nul potrivit legii sub care a fost facut. ACTIUNEA CIVILA Dreptul subiectiv : Este o posibiitate a partii de a avea o anumita conduita sa ceara ceva . In aceasta privinta NCPC valorificand aceasta teza. Daca insa se caseaza cu trimitere hotararea. Cele speciale nu pot fi modificate prin n generale decat daca acestea prevad in mod expres abrogarea sau modificarea. termenul si motivul. Daca o reduce va trebui aplicata legea de la momentul sesizarii. Sa solicite forta coercitiva a statului pt a ii determina pe terti sa aiba o conduita corespunzatoare dr sau. . Cele special deroga de la cele generale. Daca o extinde se aplica legea de la momentul discutarii. Se spune ca hot. Deci este o componenta a dr subiectiv si anume de a chema forta coercitiva a statului sa impuna conduita. sunt supuse legii de la pronuntare. Vezi ca e vb doar de prob preconstituite!!!! In ce priveste caile de atac. spune: Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a prob preconstituite si a prezumtiilor legale sunt cele de la data producerii faptelor. Ce text aplicam? Raman in vigoare textele din CPC. noul cod are si el o varianta interesanta: NCPC are o viziune mult mai corecta. Sa pretinda celorlalti o conduita corespunzatoare dr sau adica sa ii determine sa dea sa faca sau sa se abtina de la a face ceva. Un astfel de aspect in NCC art 178 vb despre cazurile de instituire a curatelei si apoi la art 179 de competent instantei de tutela. Prob se va rezolva de tot cand intra in vigoare NCPC. N de organizare – ele sunt de imediata aplicabilitate daca legea nu prevede altfel. N de competent – instantele legal investite potrivit legii vechi raman competente.

O situatie speciala o reprezinta actiunile preventive  posibilitatea de a se deduce judecatii drepturi care sunt inca in termen. Elementele dr la actiune: 1. Cel care solicita (reclamantul) sa afirme/sa invoce un drept  trebuie privita intr-un mod mai larg pe de o parte pt ca uneori se protejeaza si situatii juridice nu doar drepturi. altii ca se va respinge intrucat nu exista dreptul inca.Dreptul la actiune trebuie corelat cu actiunea civila. Cauza are doua notiuni a. Cauza Partile si Obiectul – putine lucruri de comentat. ea va fi prematura. unuii spun ca se respinge ca prematura. Sediul materiei 110 CPC 3 situatii: . Obiectul 3. Judecatorul nu verifica daca reclamantul are dreptul cid oar verifica daca acesta l-a solicitat. Judecatorul le acorda. caile de atac sunt cele de la momentul introducerii actiunii. Obiectul e pretentia.10. Ex intr-o actiune intr-o anulare a) ar fi inlaturarea dr si reintoarcerea la situatia de fapt pe cand b) ar fi eroarea dolul sau ce s-ar invoca. Reclamantul il impiedica pe parat sa faca un abuz din neexercitarea unui drept. Cauza cererii – temeiul de drept al cererii formulate in instanta. Cauza actiunii – presupune scopul demersului judiciar b. Partile 2. Cauza trebuie sa fie:   Licita Sa nu aiba caracter fals Spalare a banilor: Eu te dau in judecata si nu am niciun fel de dreptate si tu ceri cheltuieli de judecata. Actiunea civilaansamblu de mijloace procesuale menite sa duca la realizarea chestiuniilor deduse judecatii. Ele nu trebuie confundate. Daca este sub conditie. Din acest motiv NCPC afirma ca. Dreptul invocate trebuie sa fie un drept actual  dr supuse unui termen sau unei conditii suspensive nu pot fi primite in urmatoarele cazuri: daca cererea este depusa in termen. 2. Obtii titlu correct. Ratiunea pt care se recunoaste exercitarea actiunilor preventive este data de protectia reclamantului.2011 Conditiile de exercitiu ale actiunii civile 1. CURS 03 19.

este cazul actiunilor preventive. NCPC art 914 alin 2  cu toate acestea can cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului. In cazul in care instanta va constata lipsa itneresului. Activa b. Practic se pot identifica si alte situatii decat a si b. Interesul trebuie sa fie:  determinat  sa fie legitim  legat de protectia unui drept/ situatii juridice (nu un simplu interes moral) . Se pot face actiuni inainte de implinirea termenului daca au ca obiect executarea la termen a unei obligatii ori de cate ori se va considera ca cererile sunt indreptatite pt a preintampina reclamantului o paguba insemnata daca acesta ar astepta implinirea termenului. ce rost ar avea sa ajungi pe 3? 4. Formularea unei cereri privind plata la termen a unei obligatii de intretinere sau alta obligatie cu caracter periodic. Totusi. de ce am mai judeca. Ex: Apelul facut de o parte prezenta la proces in care s-a invocat ca alta nu a fost citata. nu e atat de corect. Ex: in cazul divortului. Si in materia transmiterii si in materia calitatii trebuie sa retinem ca nu toate calitatile procesuale pot fi transmise. Existenta unui interes  cine nu are un interes nu poate sesiza instanta de judecata. mostenitorii vor putea continua actiunea daca se constata culpa exclusiva a sotului parat. Ea ar reprezenta traducerea in plan procesual a realitatilor din drept substantial. Nici cel de pe 2 nu ar fi luat nimic. Singurul caz cand dr nu e actual si actiunea se primeste. b. Partea careia ii s-a incalcat un drept devine reclamant iar cea careia ii s-a incalcat dreptul este parat. aceasta putand fi facuta chiar inaintea implinirii termenului de scadenta. c. Pasiva DEF  identitatea dintre rec si titularul dreptului dedus judecatii si indentitatea dintre parat si cel implicat in raportul dedus judecatii. el nu avea niciun interes deoarece el nu avea un interes intrucat nici macar creanta primului nu era acoperita din sumele executate. numai ca. Se uzeaza astfel la unirea procesului cu fondul. Calitatea procesula  este de doua feluri: a. 3. procesul de divort inceteaza.  personal  nu trebuie sa fie interesul altuia  nascut si actual  corespunde dreptului. Din acest motiv. Daca unul dintre soti moare. Daca am admite ca reclamantul este titularul dreptului. Un alt caz s-a facut un tablou de distribuire a creantelor si creditorul de pe locul 4 sustinea ca el trebuie sa fie pe locul 3 potrivit legii. !!! La actiunile reale identitatea dintre rec si titularul dreptului trebuie sa stii cine e titularul dreptului. ea va respinge cererea fara a o mai analiza in fond. Se produc efecte in cazul succesiunilor (sotia rea ar deveni mostenitor rezervatar). calitatea procesuala nu o pot avea decat sotii. Avem o actiunea care desi cu caracter personal poate fi transmisa. Posibilitatea de a formula o cerere pt predarea unui imobil inchiriat inca inainte de implinirea termenului prevazut in contract pt finalizarea lucrarii cu precizarea ca hotararea va putea fi pusa in executare la finalizarea lucrarii. Acest aspect este chiar problema de fond. Executarea nu se va putea face decat la termen. la actiunile reale problema calitatii se uneste cu problema fondului. Intrebare? Care . Din acest motiv.a.

De asemenea poate fi introdusa si direct de catre mostenitorii copilului. In acest caz. Tatal biologic va introduce actiunea impotriva sotului mamei si copilului. NCC in art 429 preia solutiile generoase ale Curtii constitutionale  actiunea revine mamei. casatoria este desfacuta cand hot a ramas irevocabila. Difera insa termenul. Ex: Art 45 CPC procuroul poate formula actiuni privind dr minorilor. fostul cod al fam prevedea ca exista calitate proces activa numai in persoana sotului mamei si nu recunostea calitate copilului. Daca donatorul a cunoscut cauza. Exista situatii cand legea recunoaste calitate unor parti care nu sunt in raportul dedus judecatii si nici nu justifica un interes personal. Pe cale de consecinta celalalt sot este casatorit cu un mort. celor pusi sub interdictie sau disparuti. tatalui bilogic. sotului mamei. Filiatia fata de tata  Calitatea procesuala activa revine copilului care va face actiunea personal. Nu este suficient sa ai un ONG si sa iti creezi o asa zisa calitate ex: „protectia mediului” si sa incepi sa faci actiuni pt intreruperea autorizatiilor de constructii. In ce priveste calitatea procesuala pasiva.este statutul sotului part mort in perioada pana la pronuntarea divortului intrucat in acest caz casatoria nu s-a desfacut. Prin exceptie daca actiunea a fost continuata de mostenitori. ea revine donatarului si poate fi continuata impotriva mostenitorilor. mamei si nici pretinsului adevarat tata. mostenitorii acestuia pot continua actiunea. Interesul va fi cel care va genera calitatea procesuala. Nu este insa permisa aceasta substituire in calitatea altuia decat daca legea o prevede in mod expres. mostenitorii pot introduce cererea in termenul de 1 an de la data la care donatorul a cunoscut cauza si numai cu conditia ca donatorul sa nu il fi iertat pe donatar. . Mai sunt situatii cand legiuitorul stabileste calitatea procesuala activa in sarcina unor organisme chiar daca acestea nu actioneaza in numele lor propriu si nici in interesul lor propriu. Urmeaza sa verificam efectele ce urmeaza. Insa in aceasta privinta daca donatarul decedeaza inainte de a se introduce actiunea impotriva sa. Codul Civil stabileste ca actiunea se introduce impotriva copilului cand e introdusa de sotul mamei. Mostenitorii acestora o pot introduce si o pot chiar si continua. In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva. Din acest motiv Art 382 NCC spune ca. mostenitorii pot sa si introduca actiunea dar numai in urmatoarele conditii: intr-un termen de cel mult 1 an de la data mortii donatorului. copilul. ea nu mai poate fi introdusa impotriva mostenitorului. Calitatea procesuala pasiva. ea revine tatalui dar si direct de catre mostenitori. Astfel oficiile de protectie a consumatorului introduce actiuni in legatura cu cele consumate de alte persoane. In ce priveste tagada paternitatii. ea poate fi introdusa chiar direct impotriva mostenitorilor. Aceasta regula a fost indepartata de Curtea Constitutionala. ea este considerata desfacuta la data decesului. Alte situatii: La actiunea in stabilirea filiatii fata de mama art 423 calitate procesuala activa o are copilul sau mostenitorii copilului. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 1024 NCC  calitatea procesuala activa revine in principal donatorului. In unele situatii intre interes si calitate procesuala apare o stransa legatura. Mama si copilul introduc actiunea contra sotului mamei. Sindicatele pot actiona in apararea dr membrilor de sindicat. daca donatorul nu a cunoscut cauza. Deci mostenitorii pot contiuna actiunea dar au o calitate procesuala proprie.

paratul sau reclamantul era decedat. . Este posibila transmiterea doar daca paratul/rec moare in cursul procesului. Minor intre 14 si 18. salarizati etc). Nu exista o autoritate de lucru judecat. 5. Ce se intampla daca judec constata ca rec sau paratul nu are calitate procesuala? Se va respinge actiunea intrucat a fost formulata de o persoana/impotriva unei persoane fara calitate. Adica ele pot spune „nu vrem sa trecem la judecata intrucat nu are capacitate de exercitiu si s-ar putea sa ne afecteze ( invoca dupa ce castigam in apel lipsa capacitatii.” Daca insa se judeca procesul. minor < 14 ani. El sta in proces prin reprezentant. ea putand fi invocata oricand. Ea poate fi invocata chiar si de celalate parti inainte de savarsirea actului ( au interesul ca actul savarsit sa fie si valabil). Nu actioneaza pe cale de reglementare ( de acum incolo asa va fi de acum inainte). Judecatorul va da un termen prin care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate poate decide daca pastreaza sau nu actele. E nevoie de incuvintarea instantei de tutela.Ce sunt actiunile colective? DEF  cele prin care un organism sau un grup cu caracter de reprezentativitate. Ea are o anume particularitate. In leg cu cap de exercitiu intervin:  Reprezentarea  persoana nu are cap de exerciutiu. Judecatorul de multe ori se pronunta pe cale de qvasireglementare ( el da dreptate doar unei parti). tranzactii etc. instanta va numi un curator care conform CPC acesta va fi un avocat. solicita instantei de judecata masuri privind protectia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal ci determinate numai ca gen (consumatori.  Asistare  intervine pt cei cu capacitate de exercitiu restransa. Ea nu va fi o actiune colectiva. Daca apar conflicte procesual intre reprezentant si reprezentat. Capacitatea de exercitiu e reglem de n de ordine privata si e lovita de nulitate relativa. de OPC totusi exista o anume situatie: mai multe persoane au situatii diferite ce au o asemanare izbitoare. numai cel care a fost lipsit de cap de exercitiu mai poate invoca lipsa capacitatii. nu mai poate functiona transmiterea calitatii intrucat intervine exceptia lipsei cap procesuale de folosinta. vor savarsi acte de procedura personal dar toate aceste acte vor trebui subscrise de cei care ii asista de reprezentanti legali.  Autorizare  reprezentantul unui persoane lipsite de cap de exercitiu doreste sa faca acte de dispozitie: renuntarea la drept. Capacitatea de exercitiu: Lipsa capacitatii de folosinta atrage o nulitate absoluta prin urmare exceptia va putea fi invocata in tot cursul procesului. Daca la momentul introducerii actiunii. Acestia pot sta in proces. vor primi citatie personal. Exceptia lipsei calitatii procesuale este una de ordine publica. ele vor face o coparticipare procesuala activa intrucat exista o cumulare a intereselor personale. Pt ca nu exista asemenea actiuni decat cele facute de sindicate.

In realitate instanta nu introduce o parte noua ci ea introduce ca si in cazul succesiunilor. atunci era admisa cererea lui A de a ii introduce in cauza pe mostenitorii lui B. citatia facut pe numele lui B se intoarce la instanta cu mentiunea destinatar decedat. Pune in discutia partilor noua situatie si in functie de pozitia lor. instanta il citeaza pe cesionar dar si pe cedent. B) toti traiesc dar A incheie un contract de cesiune de creanta cu C in sensul ca ii cedeaza lui C creanta pe care o are cu B contra unei sume de 50% din valoarea pe care o avea de recuperat de la B. Ramane o problema: are dr instanta sa schimbe automat pe A cu C? Se poate intampla sa existe anumite neintelegeri chiar intre A si C (ex A zice ca cesiunea este nula). un continuator. ii va fi opozabila hotararea. calitatea procesuala activa poate sa revina decat tuturor. Argumentul ca tertul nu vrea sa continue procesul. B invoca la termenul urmator exceptia lipsei calitatii procesuale active a lui A aratand ca acesta nu mai este titularul dr de creanta pe care il pretinde. A si B depun titluri de prop constant intr-un contrac de vanzare prin care tatal lor a dobandit imobilul si un certificat de mostenitor din care rezulta ca ambii reclamanti impreuna cu D in calitate de sotie supravietuitoare ar fi singurii mostenitori ai autorului comun. pe numele caruia e emis titlul. Ce solutie va adopta instanta? Instanta ar trebui sa respinga cererea lui A de a introduce in cauza a mostenitorilor. Acest act este cunoscut si de B intrucat a fost notificat cu mentiunea ca a operat o astfel de cesiune. nu sta in picioare intrucat si in cazul succesiunilor nici succesorii nu sunt intrebati daca vor sa continue un proces. Daca ar fi murit in cursul procesului. acordarea unui termen pentru a ii permite sa identifice eventualii mostenitori ai lui B pt a fi introdusi in cauza.Seminar 03 1) A cheama pe B solicitand obligarea acestuia la plata unei sume de bani acordata cu titlu de imprumut pe care paratul nu mai doreste sa o restituie. Noul cod prevede si obligatia tertului cesionar de a interveni in proces. 2) A si B cheama pe C solicitand lasarea in prop si posesie asupra unui imobil asupra caruia rec considera ca au proprietate. Instanta dispune efectuarea unei adrese la evidenta populatiei si raspunsul acestei institutii este acela ca B era decedat de aprox 1 an adica anterior introducerii cererii de chemare in judecata. reclamantul A solicita. La acelasi termen. Fata de aceasta situatie paratul C invoca lipsa calitatii procesuale active aratand ca intr-o actiune in revendicare asupra unui bun aflat in coproprietate . va continua procesul fie cu unul ( daca nu sunt puncte divergente intre ei) fie cu amandoi ( daca sunt puncte divergente intre ei). Ce va decide instanta? . La unul din termenele de judecata. Noul cod de procedura spune: daca se instraineaza bunul. Daca nu participa si a luat cunostinta de proces. Sa invoce din oficiu lipsa cap de folosinta a lui B si sa respinga cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara cap de folosinta.

Legiuitorul codului civil considera ca oricare are calitate procesuala activa. Ceilalti participanti la proces: 2. Totusi se pune problema ce se intampla daca D castiga dupa ce A si B au pierdut? Ea va castiga doar partea ei? Obiectul actiunii pe care il face D nu este o revendicare? Pai revendicarea vizeaza doar bunul in corpore si nu cote parti. nu le mai dobandesc.  Prin apel: daca neregularitatea apare la nivelul primei instante  Prin recurs: daca neregularitatea apare in apel Nu se poate invoca neregularitatea completului prin contestatie in anulare. Daca pierde. Daca il castiga. Aceasta nu reprezinta singura conditie a completului de judecata. Parat. il va imparti cu A si B.  Trebuie sa acceptam ca in acest caz exista posibilitatea ca 2 hot judecatoresti (cele in defavoarea lui A si a lui B) raman ineficiente din cauza ultimei hotarari judecatoresti. In cazul apelului: a. Ca sa se evite actiunile succesive ale reclamantilor (pe sistemul din 3 neo iesi una). Norme de organizare judecatoreasca sunt n imperative ceea ce inseamna ca nerespectarea lor atrage nulitatea actelor procedurale iar aceasta poate fi invocata in doua modalitati:   Cale de exceptie  in cursul procesului Cale de atac  dupa ce procesul s-a terminat. paratul are posibilitatea sa ceara introducerea in cauza si restul persoanelor care au drepturi asupra respectivului bun. Cine zice ca e o revendicare pe cote parti. greseste intrucat atiunea in revendicare nu este pe cote parti.6 CEDO vb de dreptul persoanei la un tribunal constituit conform legii. Apelant reclamant .2011 Alte incidente privind compunerea completului de judecata: Incidentele de la cursul trecut acopera conditia nerespectarii neutralitatii. nu ii va fi opozabila hotararea celui care nu a actionat!!! Deci. a facut un bine in folosul tuturor intrucat este un act de conservare. CURS 04 CURS 05 2. Ori ea daca il ia intreg. Profu nu e de de acord cu idee ca D ramane cu cota parte din cat e bunul iar A si B care au pierdut.11. in acest caz actiunea in revendicare va fi un act de dispozitie. Partile a. Pot avea si alte nume dupa faza procesuala sau dupa tipul litigiului. b. Reclamant. Art.

O alta sanctiune este amenda civila art 108 alin 1 CPC. In procedura civila unii autori spun ca ele exista in cazul actelor de dispozitie: ex  am dr sa sting procesul prin renuntare. Intimat parat In cazul recursului: a. pe temeiul lipsei de buna-credinta. Exista si o teza conform careia nu trebuie sa existe numai aceasta protectie post factum ( adica instanta sa asiste indiferenta). Nu dreptul este abuziv ci exercitiul sau poate fi abuziv. o In final trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta Abzulul de drept : Art. o apoi trebuie sa isi exercite drepturile in condtiile ordinea si termenele instituite de lege. Intimat parat?? CPC stabileste o serie de drepturi si obligatii pt si in sarcina partilor.b. Au fost considerate drept acte abuzive: Recuzarile tuturor judecatorilor de instante pt faptul ca prin aceasta obtinea amanarea judecatii. introducerea cererii de chemare in judecata. 723 CPC  trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta. Intimat parat Daca avem contestare: a. Recurent reclamant b. Instanta ar putea sa nu dea curs actului facut prin abuz  sa il respinga ca inadmisibil. Ca sa existe abuz de drept:      Dreptul sa existe si cel care il exercita sa aiba indeplinatatea capacitatii Dreptul sa apartina celui care il exercita Dreptul sa fie exercitat in formele sale exterioare prevazute de lege Actul trebuie sa depaseasca limitele sale interne  sa urmareasca alt scop decat cel pt care a fost instituit dreptul Reaua credinta. Obligatii  exista la art 129 alin 1 care spune ca: o prima indatorire pt parti este sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. Contestator reclamant b. Drepturile potestative: posibilitatea unui subiect de a modifica unilateral dreptul astfel incat subiectul pasiv nu se poate opune acestei modificari. Care este sanctiunea? La anumite acte exista text special. Alt drept procesual abuziv era reprezentat de invocarea exceptia de neconstitutionalitate cu scopul de a obtine o amanare. Drepturile partilor nu sunt formulate. Sunt cazuri pe care legiuitorul nu a putut sa si le imagineze  se aplica cererea in despagubiri in cadrul aceluiasi proces sau intr-un alt proces in cardul teremenului de prescriptie extincitiva. Spre exemplu la recuzare exista text. .

cererea de perimare. Izvoarele coparticiparii:   Partile au o cauza comuna ( ex: creditori cu creanta indivizivila) Drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cazua ( totusi in practica se recunoaste si atunci cand desi nu au aceeasi cauza. De exemplu. acesta se admite numai in ceea ce priveste reclamantul apelant. Art. cheltuielile de judecata le suporta numai el. Ea se poate produce: o fie prin natura juridica a raportului dedus judecatii. se va comunica doar un singur exemplar din cererile care se fac. ele au legatura). face apelul contra respingerii cererii. ba chiar mai mult potrivit art 114 CPC. foloseste si celorlalti. daca sunt mai multi participanti iar numarul lor este foarte mare. In schimb daca reclamantul apelant pierde apelul. Cu alte cuvinte daca sunt mai multi reclamanti si doar unul dintre ei. - - . Daca sunt mai multi coproprietari. partajul trebuie sa ii cuprinda pe toti coprop sau coindivizarii. cu atat mai mult trebuie sa o pot face inca de la inceputul procesului. nu si ceilalti. Ori de cate ori se indica extinderea efectelor si asupra celorlalti coparticipanti se extind numaie fectele pozitive nu si cele negative iar daca sunt acte potrivnice. Plata taxelor de timbru  daca sunt mai multi reclamanti care formuleaza o cerere invocand un dr comun. Efectele coparticiparii: Principiul independentei procesuale: spune ca cererile actele facute de catre un coparticipant. La fel in cazul declararii nulitatii sau anularii unui act  trebuie chemati in judecata toti semnatarii actului intrucat nu poate fi nul pt unii si valabil pt altii. Ca regula coparticiparea este o facultate pentru reclamant. ci o singura taxa va fi suficienta pentru toti. Sunt si situatii in care aceasta este o necesitate decurgand fie din natura dreptului dedus judecatii. judecatorul investit cu judecarea cererii ar putea sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea comunicarilor si proced de citare numai cu mandatarul iar nu cu toti coparticipantii. Chiar VCC prevedea in mod expres ca hot de partaj daca numai cu unii din coprop este nula. cererea de partaj. Dispozitiile art 47  litisconsortiul. fie din natura efectelor hotararii. nu vor trebui sa plateasca atatea taxe cati reclamanti sunt comuni. atunci se vor lua in considerare actele cele mai favorabile. o fie printr-o dispozitie juridica a legii.Coparticiparea: vizeaza situatia in care avem mai multi reclamanti ( activa) cand avem mai multi parati (pasiva) sau mai multi din ambele categorii ( mixta). Ratiunea: daca pot sa conexes ceva in cursul procesului. Daca coparticipantii au un singur reprezentat. se considera ca un caz de coparticipare obligatorie. nici nu profita dar nici nu vatama drepturile altui coparticipant. Exceptie: extinderea actelor procesuale ale unor participanti asupra altora. 251 CPC in materia perimarii  in cazul in care avem o coparticipare.

ea nu contine cereri proprii. In ceea ce priveste caile extraordinare de atac. Acestia nu-si disputa drepturi proprii pe cand tertii intervenienti participa dezbatand drepturi sau interese proprii. La cea principala avem un drept in cadrul judecatii sau intr-o stransa legatura. Ceea ce difera intre cele doua forme nu este interesul ci dreptul la cerere. Accesorie ( in interesul altuia) 1. find o simpla aparare. cererea nu se poate face in fata acestor instante dar se pune problema admiterii lor. La cea accesorie tertul ramane cu dreptul sau exterior judecatii avand interesul ca cineva sa castige ceea ce se va repercuta asupra dreptului sau exterior. Procedura . aceasta poate fi facuta in fata primei instante pana la incheierea dezbaterii. Prima concluzie: desi legea foloseste deumirea de interventie in interes propriu si interventie in interesul altuia. in ambele cazuri este vb de un interes propriu. Ea poate fi facuta si in apel chiar si in recurs si uneori chiar in in caile extraordinare. In ce priveste cea accesorie  nu este prevazuta forma dar in practica se admite ca trebuie facuta ca si cea principala mai putin in ceea ce priveste pretentiile. Termen In cazul cererii de interventie principala. Interventia accesorie este cea prin care un tert intervine in proces pt a formul aparari in favoarea uneia dintre partile implicate dar pt aceasta urmarind protejarea unui dr propriu dar care nu face ob judecatii si pe care nici nu-l deduce dar care ar putea fi pus in discutie de solutia pronuntata in cerea principala. reprezentantii sau interpretii. Principala (in interes propriu) 2.c. expertii. Forma cererii In ce priveste cea principala  forma prevazuta pt cerere de chemare in judecata. Terti participanti la proces (intervenienti)  ei nu trebuie sa fie confundati cu martorii. Prin urmare nu s-ar putea accepta participarea tertului care nu ar avea nicio legatura. Ea poate fi facuta si in apel dar in acest caz este nevoie de acordul partilor in cauza. 2. Interventiile sunt de doua feluri: Voluntare Fortate Interventia voluntara  este de doua feluri: 1. In ce priveste interventia accesorie. Nu poate fi facuta cerea principala direct in recurs. Cea principala se produce cand tertul intervine in proces invocand un dr propriu care poate fi chiar dreptul invocat in cererea principala sau un dr aflat in stransa conexitate cu acesta.

In ce priveste cererea de interventie accesorie. instanta verifica numai existenta unui interes al intervenientului in legatura cu judecarea cauzei. Drepturile pe care le au intervenientii: Ei pot face orice acte considera de cuvinta. acestea nu afecteaza cererea de interventie. situatia sa este mai complicata intrucat. Efectele pe care le produce admiterea cererii de interventie: Tertul devine parte dobandind dr proprii Cererea de interventie va fi comunicata celorlalte parti iar in cazul cererii de interventie principale. In acest caz se va forma un dosar separat la acelasi complet de judecata si la aceeasi instanta. solutia nu mai este corecta. tertul intervenient va dobandi calitatea de parte si odata cu aceasta si dr procesuale. In cadrul celei accesorii. Daca instanta constata ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate in principiu. Daca partile initiale in proces fac acte de dispozitie privind actele lor. In cazul procedurii de admitere in principiu. putand sa faca inclusiv acte de dispozitie privind dreptul dedus judecatii. el va dobandi o cerere dependenta de cauza principala. existenta unui dr propriu si legatura dintre dr propriu invocat de intervenient si dr dedus judecatii. concluzia fiind corecta numai in ce priveste litigiile privind conflictele de drepturi care vizeaza numai raport individuale de munca. este supusa unei proceduri de admitere in principiu. ar fi fost compententa o alta instanta. Sunt situatii in care daca cererea intervenientului o face separat. Din potriva in cazul in care nu constata ca sunt intrunite conditiile. Instanta nu mai poate interveni asupra incheierii. In ce priveste admisibilitatea: La cea principala s-a considerat ca ea nu e admisibila in litigiile de munca. intarzie cererea principala a cauzei. Cand vb de dr colective. Incheierea nu va putea fi atacata decat odata cu fondul cauzei.Atat cea principala cat si cea accesorie. La fel daca se anuleaza cererea principala. aceasta judecandu-se in continuare. pot solicita orice acte. Daca cererea de interventie se judecata deodata cu cea principala si de catre aceeasi instanta. instanta va putea dispune sa o disjunga. Ex: reclamantul renunta sau se intelege cu paratul sa tranzactioneze. ea va respinge cererea de interventie. ea este admisibila in toate domenile pt ca tertul nu trebuie sa arate un interes propriu. acestea pot fi facute dar procesul continua in ceea ce priveste cererea de interventie. Numai daca va fi admisa in principiu cererea. Mai verifica daca cererea este facuta intr-un domeniu in care este admisibila si verifica daca este facuta in termen. La cererea principala. Daca cererea de interventie principala. Atat interveninetul principal cat si cel accesoriu. In ce priveste intervenientul accesoriu. . instanta verifica urmatoarele aspecte. iau cauza in starea in care se afla. Tertul ar putea sa introduca alte persoane in proces: ex: cerere de chemare in garantie. cu toate acestea exista cazuri in care nici cea accesorie ( a fortiori nici cea principala) nu este admisa si anume in cazul actiunilor privind starea si capacitatea persoanei. Totusi va opera o prorogare de competenta. se va putea face chiar si cerere reconventionala. Ei nu vor putea sa solicite refacerea probelor deja administrate. din acel moment intervenientul devine parte.

apartine paratei. 1. soarta cererii lui este dependenta de cererea procesuala a reclamantului respectiv a paratului ( depinde de cel in favoarea caruia a intervenit). E o stransa legatura intrucat ap au acelasi regim juridic. atunci pot fi admise amandoua. In cererea de interventie se arata ca atutoturismul a fost dat paratei cu titlu de dar de nunta si a fost folosit de ambii soti in virtutea relatiilor existente la acel moment. C arata ca el este cel care a facut darul in calitate de unchi al paratei B. Pana cand poate fi facuta cererea? Trebuie sa fie identitate de obiect. Solutii: La cererea de interventie principala daca dr invocat de tert e identic cu dr invocat de reclamant atunci solutiile nu pot fi decat: Daca se admite cererea de interventie principala trebuie respinsa cerea reclamantului si invers. Pe cale de consecinta. Sunt situatii in care disjungerea nu e posibila.Disjungerea nu e o obligatie pt judecatori ci numai o posibilitate. pot fi respinse sau pot fi admise numai in parte. In cazul intervenientului accesoriu. Stabiliti admisibilitatea in principiu. fie sa fie o stransa legatura intre cele doua obiecte. SEMINAR 05 Speta1 proced civila barou 2011. . Dar se pot respinge amandoua sau se pot admite amandoua in parte. Cum calificati cererea de interventie? Principal sau accesorie? b. A cheama in judecata pe Consiliul Local pt a revendica un apartament (ap1) dintr-un imobil. Disjungerea nu e posibila ori de cate ori intervenientul principal invoca dreptul ce face obiectul procesului. Disjungerea se pune numai in cazul cererii de interventie principala. In speta singura legatura este ca au acesi situatie juridica ( nu sunt decat cateva sute de mii de bunuri preluate abuziv in perioada comunista) . nu e admisibila interventia lui C. La unul dintre termene se formuleaza o cerere de interventie din partea lui C care solicita sa constate ca autoturismul pe care reclamantul l-a indicat ca fiind bun comun. Ce trebuie sa verifice instanta 2. Speta 2 A cheam in judecata pe B solicitand partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei. C intervine sustinand ca are un ap vecin(ap2) cu reclamantul in imobilul respectiv. Daca dr invocat de intervenientul principal nu este identic ci numai conex. El sustine ca are un dr de a cumpara apartamentul 2 de la Consiliul local conform legii. a. Se arata in cerere ca casatoria a luat sfarsit prin divort dar in cadrul procesului de divort nu s-a solicitat si partajul.

2011 Interventia fortata 1. Ar putea fi corecta modificarea cererii de chemare in judecata pt a aduce un nou parat si un nou capat de cerere. Ipoteza acestei cereri se regaseste in situatii cum ar fi cesiune de creanta. cedentul introduce cerere de chemare in judecata contra debitorului cedat solicitandu-i plata dar debitorul cedat stie de cesiune si ii este teama sa nu fie dat in judecata si de cesionar. pastrand competenta cat chiar si completul. de vanz-cump intre ei. Este inadmisibila in apel sau recurs. Ulterior afla ca B a vandut mai departe bunul lui C. Se poate doar in cazul paratului intrucat reclamantul daca o depune tardiv din interpretare inseamna ca o depune direct in apel iar aceasta e inadmisibila. Nu trebuie utilizata aceasta forma pentru extinderea cadrului procedural prin introducerea in cauza a unor noi parati. Daca nu se formuleaza cererea de chemare in jud a altor pers peste termen sanctiunea nu este decaderea si nici respingerea ca tardiva ci sanctiunea este judecarea separata a cererii (art. Cine este titularul? Atat reclamantul cat si alte persoane pot chema cerere de chemare in judecata. Pt parat  doar odata cu intampinarea. Judecatorul va crea un nou dosar exclusiv cu respectivele persoane. .CURS 06 9. 135 CPC). daca intampinarea nu e obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare.11. Termenul in care poate fi chemata o alta persoana in judecata: Pt reclamant  pana la incheierea dezbaterilor in fata primei instante. Chemarea in judecata a unor persoane art 57 si urm CPC. In cazul partajului daca se omite de catre reclamant chemarea in judecata a tuturor coproprietarilor. se va introduce in cauza coprop care a fost omis. E un mijloc proced prin care se poate introduce in proces o terta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. O alta ipoteza este in NCC. Atunci A se gandeste sa introduca in cauza si pe C solicitand si anularea actului subsecvent pt ca ne aflam in ipoteza art 57. Chiar si interveninetul principal poate recurge la chemarea in judecata intrucat el are pozitia unui reclamant. Aparent asa este dar solutia este imposibila deoarece cel care e chemat in proces primeste ipoteza unui intervenient principal care are pozitia unui reclamant. daca sunt mai multi prop oricare poate face actiune in revendicare hot fiind valabila si pentru ceilalti dar in schimb daca coprop pierde atunci efectul negativ nu va putea fi opus celor care nu au participat. De exemplu intr-o speta A cheama in jud pe B si solicita anularea contr.

in cazul acesta legea nu mai prevede ca instanta trebuie sa se mai pronunte asupra admisibilitatii in princip[iu si va lua act de cererea de chemare in judecata.Spre deosebire de interventia principala si accesorie. Ex am pierdut si eram garantat de evictiune de catre un tert. 60 CPC si urm. Tertul chemat in judecata dobandeste pozitia unui intervenient principal. instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu. In ce priveste judecata cererii: Regula este ca ea se judeca impreuna cu cea principala. Un alt exemplu este in cazul fideiusorului chemat in judecata pt a plati datoria debitorului pe care il garanteaza  el are dr de regres asupra debitorului pe care il garanteaza. Reducerea timpului de acordarea a despagubirii. Solutia e posibilia numai pt depunerea tardiva de catre parat. paratul recunoaste obligatia si declara ca o va executa fata de cel ce isi va stabili judiciar dreptul. Legea mai prevede o situatie speciala in care procesul ar putea sa continue numai intre reclamant si intervenient adica cel chemat in judecata si anume atunci cand obiectul pricinii este o datorie baneasca. respectiva persoana primind direct calitatea de parte. In NCPC se schimba situatia. Se presupune ca tertul chemat in garantie ar putea sa vina si sa faca aparari in folosul celui care l-a chemat in garantie astfel incat sa contribuie la castigarea acestuia in procesul principal. Rostul acestei cereri  este in principiu o cerere care poate fi facuta si independent de un proces. In ce priveste domeniul de aplicare. el bucurandu-se de o independent procesuala putand efectua orice acte de procedura. E clar ca se refera la un dr de regres. Solutia finala poate fi fie de admitere a cererii principale sau sa fie respinsa cererea cu motivarea ca dreptul apartine paratului. Daca insa instanta constata ca judecata cererii principale este intarziata prin cererea de chemare in garantie atunci ea poate dispune judecarea separata a acesteia din urma. e liber sa incheie acte de dispozitie. Paratul mai trebuie sa si depuna suma consemnand-o la dispozitia instantei. Nedepunerea in termen atrage judecarea separata. In ce priveste pozitia procesuala chematul in garantie se . Este un mijloc proced in care partile intiale pot chema in judecata un tert asupra caruia ar putea sa se redreseze in ipoteza in care ar pierde procesul. Cel chemat in garantie poate sa mai cheme un chemat in garantie dar se limiteaza la 2 cheamari. 2. Termnul  Pt reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante Pt parat: odata cu itnampinarea iar daca nu e obligatorie cel mai tarziu in prima zi in infatisare. poate administra orice proba etc. nu si de catre reclamant. unde instanta de pronunta asupra admisibilitatii in principiu. Legea vorbeste de faptul ca partile initiale ar putea sa sa cheme in judecata pe tert pt o garantie sau despagubire. el este generat de art 60 care vizeaza pierderea de catre o parte a procesului. Chemarea in garantie Art.

. Reclamantul nu poate uza de acest mijloc procesual. Cel aratat ca titular al dr sa recunoasca sustinerile paratului. instanta va admite in parte si practic paratul ramane fara cererea de chemare in garantie care ramane neapelata. E adevarat totusi ca nu e autoritate de lucru judecat asupra cererii de chemare in garantie. Se respinge cererea reclamantului  se respinge si cererea paratului. Ea nu presupune o admisibilitate in principiu. Este un mijloc procesual specific numai paratului. Conditii:  Acitunea sa fie reala. Paratul cheama in garantie. Aratarea titularului dreptului  este consacrata in art 64 si urm CPC. Daca instanta respinge cererea reclamantului.bucura de o pozitie procesuala independenta. 3. Ea nu se aplica la actiunile personale  Paratul sa fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului. paratul initial va fi scos din proces iar in locul lui va ramane cel indicat ca titular al dreptului.  Cererea sa fie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare in cazul in care intampinarea nu este obligatorie. Daca cererea de chemare in garantie facuta de reclamant: Daca reclamantul castiga: nu se mai cheama in garantie ca nu are rost. E necesar sa detina lucrul pt altul. el nu este subordonat intrucat in realitate el este un parat. trebuie sa distingem dupa cum se admite sau respinge: Daca se admite: instanta va putea admite si cererea de chemare in granatie facuta de parat daca sustinerile sunt fondate. Daca pierde: se activeaza garantie si cererea de chemare va fi admisa sau respinsa daca e nefondata Cheltuielile de judecata  va suporta cheltuielile de judecata fata de partea care l-a chemat in judecata. Caile de atac: Reclamantul cheama in judecata pe parat. ea va respinge automat si cererea de chemare in garantie ca ramasa fara obiect sau lipsita de interes. Problemele se pun in legatura cu poztia celui care este chemat. Daca le recunoaste si reclamantul consimte la schimbarea paratului in cauza. Totusi e posibil sa se faca apel de catre reclamant. In ce priveste solutiile daca cererea de chemare in grantie facuta de parat. Paratul nu va face apel in cererea de chemare in garantie. Daca castiga reclamantul. a.

In principiu procura este considerata a fi data pt toate actele judecatii daca nu prevede contrariul. dupa cum e posibil sa se prezinte dar sa nu recunoasca sustinerile paratului cum ca el ar fi titularul dreptului. hot fiindu-i opozabila. Ea trebuie sa cuprinda mentiuni exprese. Forma consta intr-o procura data sub semnatura legalizata.  Tertul va ramane in proces. Mandatar avocat a. Sunt situatii in care nu pot fi reprezentate dar sunt situatii expres reglementate. Aceeasi solutie e in NCPC. Tertul vine in instanta. Legea nu spune nimic. In ce priveste puterile conferite de o procura. Doua opinii:  Va continua intre reclamant si parat si daca sustinerile paratului se adeveresc se va respinge cererea ca fiind impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si va fi sanctionat pecuniar. ad litem. Reprezentarea este de doua feluri: a. Forma si continutul mandatului. tertul devenind intervenient principal. In ce priveste continutul. Mandatar neavocat b. Daca cel aratat ca titular al dreptului nu se prezinta la proces. legea prevede ca cel aratat ca titular al dreptului va fi citat in cauza. hot trebuie data pt reprezentarea si exercitiul dreptului. Acest continut este cunoscut sub denumirea. ca si paratul. trebuie avute in vedere: 1. nici resedinta in tara. REPREZENTAREA PARTILOR Partile pot sta in judecata personal sau pot fi reprezentate. . c. Ne aflam in fata unei procuri speciale. De la aceasta regula exista doua limite:  Actele de dispozitie care nu pot fi facute decat in baza unei procuri speciale si autentice in care se mentioneaza expres posibilitatea de a face acte de dispozitie si care anume.b. recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte inlocuirea paratului. exceptional poate fi data procura si verbal dar in fata instantei de judecata caz in care se va consemna in incheierea instantei acordarea mandatului. In acest caz. el dobandind pozitia unui intervenient principal. Sunt doua cazuri in care procura generala poate fi folosita si pt reprezentarea in instanta:   In cazul in care e data pt un prepus In cazul in care mandantul nu are nici domiciliul. Mandatar neavocat In ce priveste a.

b.  Acei mandatari al caror mandat sau dr de reprezentare. Mandatarul daca renunta la mandat trebuie sa instinteze instanta si partea adversa cu cel putin 15 zile inainte de infatisare. Forma si continutul. Declansarea unui proces civil . Nu revine mandatarului neavocat. De la aceasta limitare mai exista 3 exceptii ( cazuri in care desi nu e avocat are voie sa puna concluzii):  Mandatarul este doctor sau licentiat in drept si reprezinta interesele sotului sau rude pana la gr 4 inclusiv. Formele de participare a proc: 1. Reprezentare de avocat In ce priveste reprezentarea prin mandatar avocat 1. Ce inseamna a pune concluzii? 2 opinii:  Pledoaria finala  Orice discutie litigioasa a spetei NCPC –> limiteaza mandatarii ca pot pune concluzii doar pana la gr 4 si in afara recursului. decurge dintr-o lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca. Procurarul ca participant la procesul civil Este o parte a procesului.  Mandatarul care reprezinta o ruda pana la gradul al 4-lea inclusiv sau sotul care nu e licentiat in drept dar care poate pune concluzii dar numai la judecatorie. Mandatul acesta nu inceteaza prin moartea partii sau incapacitatea partii. Acest contract are puterea unui inscris autentic. Iar in recurs este obligatorie reprezentarea de catre un avocat/consilier. El va dainui pana la retragerea sa de catre mostenitori sau de catre reprezentantul incapabilului. Nu e vb de ratificare ci de o extindere a efectului mandatului pt acte care nu erau prevazute in el. Avocatul care a reprezentat partea in prima instanta va putea sa declare apel/recurs chiar daca nu maia re imputernicire daca dr partii ar fi prejudiciate prin neutilizarea caii de atac. Dreptul de a pune concluzii. Ex: parintele care isi reprezinta copilul. In cazul in care avem acte de dispozitie avocatului nu ii este impus obligatia de a prezenta o procura in forma autentica daca dr de a face acte de dispozitie rezulta din contractul sau de asistenta juridica. Nu poate fi opusa denuntarea la mandat instantei sau celorlalte parti decat de la comunicare sau in sedinta publica. Forma  e vorba de o imputernicire emisa de avocat pe baza contractului de asistenta judiciara.

Se refera numai la acele categ de pers pt care se poate introduce actiunea. B a aratat ca C e constructor al cladirii si ca in ipoteza in care se va dovedi ca fiind intemeiata cererea formulate de reclamant.2. autorizarea functionarii unui partid politic. s-au incalcat comenzi. Faptul ca procurorul declanseaza litigiul nu inseamna ca partea care figureaza in proces. Odata cu intampinarea B a depus si o cerere de chemare in garantie a lui C solicitand obligarea acestuia sa plateasca 300 000 lei cu titlu de despagubiri. Solicitarea de punere in executare silita a unor hot judec. minori. avand o intensitate cu mult peste limita asteptarilor. pers puse sub interdictie si ale disparutilor. In cererea de chemare in garantie. cererile de expropriere. Nu orice hot poate sa ceara proc sa fie pusa in executare. s-au pierdut baze de date. nu s-au mai primit comenzi etc. Legea nu mai prevede limitarea dr procurorilor de a introduce actiuni mai putin cele cu caracter personal. Echipamentele erau absolute necesare. Daca proc a luat parte la judec termenul curge de la comunicare iar daca nu a luat parte curge de la pronuntare. Participarea la un proces inceput de altii 3. Sunt cazuri in care legea prevede in mod expres necesitatea participarii proc la anumite procese: punerea sub interdictie. Partea va putea sa-si exercite toate dr procesuale indiferent de atitudinea procurorului. In motivarea cererii A arata ca a inchiriat un spatiu de la B si ca in urma unei ploi de o intensitate destul de mare au aparut scurgeri ale apei fluviale prin plafon ceea ce a dus la o deteriorare a echipamentelor IT pe care le foloseste reclamantul. Prin intampinare. atunci acesta din urma C trebuie sa plateasca executia de calitate . Exercitiul cailor de atac 4. In subsidiar a aratat ca in ziua in care s-a produs avaria ploaia a avut un character nemaintalnit. 1. Pe langa acest cadru general mai exista si dispoztii speciale care prevad psoib proc de a introduce actiuni: art L 554/2004 cand se incalca dr libertatilor sau interesele persoanelor. 4. Proc poate sa ceara punerea in executare numai a hot judecatoresti nu si alte titluri executorii. Nu este necesar ca hot sa provina dintr-o actiune declansata de procuror. nu va fi citata. Art 45 CPC  poate formula actiuni cand e necesar pt a apara dr si interesele minorilor. ridicarea interdictie. cand actul administrativ incalcat este unul individual si cand actul administrativ a fost emis cu exces de putere si daca procurorul are acordul prealabil al persoanei in favoarea careia se face actiunea. B a aratat ca inundatia s-a produs nu din ca cauza deficientelor imobilului si pt ca angajatii reclamantei au lasat deschis un geam de aerisire. Nu trebuie o conditie suplimentara adica sa fie neaparat parti minori. Acest drept nu se refera neaparat la hot judec declansate de procuror sau in care a participat. pusi sub interdictie sau disparuti. SEMINAR 06 A cheama in jud pe B pt ca acesta sa fie obligat sa raspunda cu plata sumei de 200 000 lei reprezentand daune. pusi sub interdictie sau disparuti. Pe langa acestea legea mai da dr proc de a participa ori de cate ori considera ca este necesar. cererile privind acordarea de despagubiri. El le poate ataca si pe cele la care nu a luat parte. 3. Se considera ca paote ataca orice hot datorita faptului ca nelegalitatea in sine este suficient motiv pt a o ataca. 2.

E posibil ca daca ulterior se intarzie. in timp ce cererea lui se poate rezolva numai prin inscrisuri deoarece exista dovada firmei de asigurare care a constat avaria echipamentelor si cauza iar alte probe nu sunt necesare. La prima zi de infatisare. prin urmare D ar trebui sa suporte paguba. CURS 07 – competent instantelor 1. Mai mult C a solicitat diferenta de 100000 de lei pt remedierea stricaciunilor aduse de evenimentul mentionat in cererea de chemare in judecata. Termenul in mod normal se stabileste de catre instanta la prima infatisare si nu ar trebui sa fie mai mic de 15 zile. Teritoriala . C a depus la randul lui o cerere de chemare in garantie a lui D solicitand obligarea la plata a 300 000 de lei aratand ca executia lucrarii a fost facuta de angajatii lui D el (C) fiind antreprenor general. In aceeasi zi A a invocate tardivitatea cererii de chemare in garantie facuta de catre C aratand ca ea nu a fost facuta odata cu intampinarea. C arata in replica ca la prima zi de infatisare el nici nu a depus intampinare si nici nu avea cum sa depuna intampinare pt ca a luat cunostinta de cererea de chemare in garantie a lui B cu numai 5 zile in urma. Ce va dispune instanta cu privire la cererea de disjungere? In general instanta nu se pronunta cu privire la o disjungere atunci cand inca nu are datele necesare sa stabileasca care probe va dura mai mult sau mai putin. Momentan cererea trebuie respinsa. Argumentele de intarziere momentan sunt precare. se poate dispune disjungerea. instanta va fixa un termen in care C poate depune intampinare sau o alta cerere de chemare in garantie. In replica paratul B a aratat ca nici cererea principal nu se poate solutiona pe baza unor phjnjknjkn kn kjnjknjknkjnkjnjknjnjknjnkjnkjnkrobe atat de sumare pt ca trebuie verificat in ce masura avaria a fost generate de geamul lasat deschis sau de deficient de constructie si in ce masura ploaia a avut o intensitate care sa o plaseze in zona fortei majore. Cum sa faca asta in aceeasi zi in care a primit cererea de chemare in garantie facuta de catre B? Art 62 rezolva problema.indoielnica. La acelasi termen insa A solicita disjungerea a cererilor de chemare in garantie facute de B si de C intrucat ele intarzie judecata cauzei principale. Materiala 3. Reclamantul arata ca cererile de chemare in garantie formulate de catre parat si chematul in garantie antreneaza niste probe ce vizeaza calitatea contructilor care implica expertise. B trebuia sa formulize cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea ( 5 zile inainte de termenul de judecata). C ar trebui sa faca si el cerere de chemare in garantie catre D tot cu 5 zile inainte de termenul de judecata cat si intampinare. Din momentul in care ii se comunica cererea de chemare in garantie lui C. Generala 2. Ce va decide legat de tardivitatea cererii lui C. Instanta va respinge cererea lui A constatand ca cererea de chemare in garantie a lui C este in termen ba mai mult el putea chiar sa ceara un termen la prima infatisare pt a avea timp sa depuna o intampinare sau o cerere de chemare in garantie.

Chiar si dintre cauzele evaluabile in bani si care au o valoare de peste 500 000 de lei legea spune ca o parte merg tot la judecatorie si anume partajele judiciare si toate problemele in materie succesorala. Ex: sunt anumite plangeri care in mod normal ar apartine instantelor de contencios administrativ. 1. Se refera la norme special care nu ar apartine in principiu dr comun dar care printr-o norma speciala sunt date in competenta judecatoriei. B. Competenta materiala este reglementata si ea de norme de ordine publica. Vedem 2 lucruri: Prin stergerea distinctiei intre cauze comerciale si cauze civile. Aceasta regula e instituita de art 1 CPC. litigiile in materia fondului funciar ( plangerile impotriva . 2. Insa in anumite cause c ear fi de natura unui contencios. In aceasta privinta art 2 din CPC face o enumerare exhaustiva a pricinilor pe care trib le judeca in prima instanta derogand de la art 1. judecatoria este instanta cu plenitudine de competenta. Desi este de ordine publica. Ex: partajul succesoral care se poate face si in fata notarului daca partile se inteleg. Teritoriala  stabileste atributiile instantelor intre instante de acelasi grad in functie de pozitionarea lor teritoriala. va fi de competenta judecatoriei. printr-o modificare a CPC s-a prevazut ca invocarea acestei exceptii de necompetenta nu poate avea loc decat la prima zi de infatisare cel mai tarziu. plangerile impotriva comisiilor constituite in baza legii 18 se judeca la judecatorie) In NCPC regula cade. Competenta tribunalului Judeca in prima instanta. practic tribunalul a pierdut din competenta sa un calup important de cauze. Sunt norme de ordine publica. 2. Mai spune legea ca judecatoria judeca si in alte materii date in competenta ei. a. Are intreaga paleta de cauze. T. Mai mult decat atat. Distinctie intre competenta notarilor si comp instantei. Se pierd inclusiv cauzele neevaluabile in bani vor fi de compententa judecatoriei. Ex: competent curtii constitutionale. Competenta materiala a judecatoriei In regimul actual. instanta din oficiu sau chiar de procuror. Dat fiind faptul ca anumite cause pot fi solutionate pe cale amiabila. CA. in apel si in recurs.1. Generala  stabilesc competent instantelor fata de competent unor organe din afara sistemului judiciar. au aparut confuzii. Tot ce nu vom gasi ca fiind reglementat de competenta unei anumite instante. A. ICCJ) 3. competenta comisiilor de solutionare a contestatilor. Art 2 punct 1 lit a este abrogat!!! Prin urmare vom lua de la punct 1 lit b  peste 500 000 de lei sunt in competenta Tribunalului. Materiala  stabileste atributiile intre instantele judecatoresti dar in functie de gradul acestora ( jud . incalcarea acestor norme va putea fi invocata de catre parti. Tribunalele vor fi instante cu plenitudine de competenta asigurand in acest fel o mai mare coerenta. ea trebuie invocata la prima zi de infatisare inainte de inceperea dezbaterilor pe fond. Prin urmare. Cea mai greu de analizat este competenta in prima instanta. legea prevede in mod expres ca se judeca la judecatorie ( ex: contraventiile.

actiunile in evacoare. nu are efect asupra competentei instantei legal investite. rezolutiunea. Pt cauzele in care nu este prevazut apel si acestea sunt evaluabile in bani dar a caror valoare este pana la 100 000 de lei. Ca instanta de apel sunt prevazute expres cauzele. Daca este contestata valoarea. Cererile privind desbagubiri pt erorile judiciare produse in procesele penale indiferent de valoarea lor. Sunt considerate evaluabile in bani si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare cumparare. Tribunalul judeca ca instanta recurs cand legea nu prevede drept de apel. actiunile in stare civila. Cererile in materie de expropriere  printru RIL prin cereri de expropriere se intelege numai acelea care se fac in baza legii 33 nu si exproprierile facute inainte de aceasta data. se va recurge la alte mijloace de evoloare. Aceasta evaloare poate fi contestata fie de parat sau chiar de catre instanta din oficiu. c. Tot in competenta tribunalului se mai afla si litigiile privind conflictele de munca si asigurari sociale ce exceptia celor date in prima instanta. nu mai conteaza daca s-a solicitat sau nu repunerea partilor in situatia anterioara intrucat ea oricum se produce. Criterii dupa care stabilim competenta: Valoarea obiectului pricinii Identificarea obiectului pricinii - ICCJ a dat o decizie in care a stabilit urmatoarele: in cererile privind anularea nulitatea absoluta. masurile asiguratorii. alt act juridic cererea este considerata evaluabila in bani chiar daca nu exista un capat de cerere referitor la repunerea partilor in situatia anterioara. La fel si invers. nu se cumuleaza valoare cererilor conexate. Orice marirea sau micsorare a valorii aceluiasi obiect intervenita in cursul procesului.ordonantele prezidentiale si multe altele  Sunt cauze care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac. competenta fiind pastrata la instanta in fata carora s-au conexat. . Valoarea care conteaza este cea de la momentul introducerii actiunii. repunerea partilor in situatia anterioara se produce de drept. Daca acceptam ca e evaluabil se pune problema cum determinam valoarea? Art. pretentiile privind plata unor sume de bani de pana la 2000 de lei inclusiv de competenta judecatoriei dar nu va exista o cale de atac. ICCJ a explicat solutia aratand ca din punct de vedere intelectual. Daca mai multi reclamanti formuleaza actiunea fata de un parat in baza unor raporturi juridice distincte. In materie de contencios adminsitrativ Tribunalul este instanta cu plenitudine. In caz de conexare a unor cauze. rezilierea unui contract. Prin urmare. contestatiile la executare. Cererile din materia prop industriale si intelectuale sunt de comp tribunalului. In general hotararile atacate cu apel de la judecatorii. 112 punct 3  reclamantul indica valoarea dupa aprecierea sa. Acel capat de cerere este necesar numai in ceea ce priveste posibilitatea executarii. Cererile de contecinos administrativ cu exceptia celor ce intra in compententa Curtii de Apel. Cererile privind adoptia si procedurile de executare a hot straine pe teritoriul Romaniei.comisiilor car si actiunile posesorii sau petitorii formulate de catre tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legii fondului funciar ex: actiune in anulare a unui titlu de proprietate dobandit pe baza legii fondului funciar). valoarea cererilor nu se cumuleaza. Actiunile posesorii. b.

judeca hot atacate in tribunal Ca inst de recurs judeca .2011 COMPETENTA TERITORIALA a. institutie centrala. intre care unele sunt principale si unele accesorii. sectia de Complet de 3 in cadrul sectiilor si judeca recursurile impotriva hot pronuntate de CA in apel sau in prima instanta. recursurile pronuntate impotriva hot din tribunale in apel sau impotriva unei hot din tribunal fara posibilitatea de a declara apel. Legea da competente speciale CA. Art 17. sectia penala. presedintele si 20 de judecatori ( 14 de la sectia interesata si cate 2 de la celelalte sectii).Daca sunt mai multe capete de cerere. CURS 08 22. Ca apel. In fine. Aceasta regula din legea 554. impozite sau alte atributii. taxe. Alternativa c. Atunci cand vb de actiuni ce vizeaza acte adminsitrative . sectia 2 civila. tot la ICCJ se solutioneaza si recursurile in interesul legii. In legatura cu cererile incidentale  sunt in comepetenta instantei care judeca cererea principala.11. D. competenta va fi atrasa de valoarea capatului de cerere principala. ce trece de 500 000 la CA. Ele se solutioneaza de catre un complet special format din 25 de judecatori. De drept comun b. Mai judeca si recursurile impotriva hot pronuntate de CSM ca instanta disciplinara. presedintii celor 4 sectii. competenta va fi stabilita dupa valoare si anume pana la 500 000 la tribunal. Daca vinde de la o institutie locala ea este de competenta tribunalului. Judeca si conflicte de competenta. NCPC fixeaza ca regula plenitudinea la Tribunal iar ICCJ redobandeste aptitudinea instantei de casare astfel ca toate recursurile se vor judeca la ICCJ. prevaleaza fata de CPC. Competenta Curtii de Apel La fel in prima instanta ( competenta foarte mica). Exclusiva . ICCJ 4 sectii: sectia 1 civila. Sectiile unite analizeaza doua catergorii de cauze: cererile de schimbare a jurisprudentei ICCJ atunci cand un complet apreciaza ca trebuie schimbata jurisprudenta. In prima instanta de cele mai multe ori atunci cand actul administrativ atacat provine de la o autoritate. C. Are si un complet de 5  ele judeca recursurile inpotriva hot pronuntate de ICCJ in prima instanta. Mai observam ca CA desi denumirea lor preleva apelul sunt mai mult instante de recurs. apel si recurs.

fie a instantei locului unde se desfasoara aceste activitati dar numai in ce priveste obligatiile de ordin patrimonial care sunt nascute din acele profesii sau indeletniciri sau care urmeaza sa se execute la locul unde se desfasoara respectivele profesii sau alte indeletniciri. cererea este de competenta fie a domiciliului paratului. aceasta este reglementata prin norme de ordine publica. cereri formulate contra statului sau altor institutii publice. Limitarea este foarte stricta. Daca vb de o cerere indreptata impotriva unei asociatii fara pers juridica. competenta poate fi ori a sediului principal. La fel pt notar. Daca nu are nici resedinta cunoscuta. cei ce desf activitati agricole etc. In acest caz pt obligatiile ce se executa de catre reprezentanti sau care izvorasc din acte sau fapte incheiate ori savarsite de catre reprezentanta.La comp alternativa rec are posib sa-si aleaga instanta dupa una sau mai multe variante posibile. comp revine instantei de la domiciliul persoanei care e presedintele asociatiei. ori a instantei in raza a caruia isi are sediul reprezentanta. atunci regula se schimba si devine competenta instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. De drept comun Regula: paratul pana a se dovedi ceva contra lui este considerat nevinovat. Comp alternativa Art 6 CPC se adauga daca paratul. Pe parcursul procesului. . regula se aplica si in cazul sucurasalelor unei societati. In competenta aceasta se manifesta prin faptul ca comp de drept comun revine instantei de la domiciliul/sediul paratului art 5 CPC. Art 9 din CPC care prevede ca atunci cand sunt mai multi parati. nu se genereaza o revenire asupra competentei daca ea a fost corect stabilita. fie se alege instanta din orasul resedinta de judet al judetului in care domiciliaza el. comerciala industriala. cererea poate fi facuta la instanta in raza teritoriala a carei isi are sediul oricare dintre parati. Daca ele au sedii centrale (in Bucuresti) competenta este alternativa: fie se alege comp instantelor din capitala. reclamantul renunta la judecata in legatura cu unul dintre parati. are in afara de domiciliul sau si o indeletnicire profesionala care impune un sediu sau un loc de desfasurare acestei profesii sau desfasoara o activitate agricola. Per a contrario celelalte sunt de n private. executorilor judecatoresti. Daca ai si obligati principal si accesoriu (fidejusori) regula se va aplica numai in ceea ce ii preveste pe cei principali. medici. a. In practica. Doar pt acele actiuni care se executa la locul unde se desfasoara activitatile profesionale si obiectul actiunii trebuie sa fie patrimonial. Ex de astfel de profesii: avocatul ce are un sediu profesional cat si un domiciliu. In ceea ce priveste cea exclusiva spre deosebire de primele doua. O alta regula e in art 7 si se refera la posib de a alege competenta in cazul in care parat este o persoana juridica ce are o reprezentanta. Daca nu are un presedinte. b. In ce priveste notiunea de domiciliu s-a retinut in jurisprudenta ca prin aceasta se intelege nu locuinta declarata in actele publice ci cea la care locuieste in mod efectiv. Daca paratul nu are domiciliul in tara sau are un domiciliu necunoscut cererea se va putea indrepta la instanta resedintei sale din tara. Un alt caz de comp alternativa il reprezinta cel de la art 8 CPC. comp devine alternativa fiind competenta instanta de la domiciuliul oricareia dintre asociati.

Cererile care decurg din o cambie. Cel mai important pare art 13 cererile reale privitoare la imobile. cel aflat in nevoie. instanta reclamantului. Prima mentiune: nu este vb de instanta locului prevazut in lege pt executarea obligatiei. Ele sunt de comp alternativa fie a domiciliului paratului fie a locatiei imobilului. reziliere. Cererile privind pronuntarea unor hot care sa tina loc de consimtamantul la incheierea unui act de vazare cump nu intra in art 13. Cererile legatarilor. 8. Nu e vb nici de cererile mostenitorilor contra creantelor defunctului.Art 10 instituie mai multe cazuri de comp alternativa. Ex partaj succesoral in care intra si un bun imobil. El mai vizeaza situatia in care imobilul se afla in circumscriptiile a mai multor instante. 15. instanta locului unde a luat nastere obligatia. Situatia in care avem o cerere privind locatiunea unui imobil sau cerere privind prestatia tabulara. Instanta comp este cea de la ultimul domiciliu al defunctului. locul de sosire de pelcare 6. Cel din materie de asigurari unde avem o tripla copetenta posibila. Daca una dintre parti isi are domiciliul intr-unul imobile. Comp exclusiva Art 13. Prevalenta dintre art 13 si art 14. are ca prima posibilitate. 3. In cazul cererilor de partaj. 1. In contract de transport . anulare. 7. instanta domiciului paratului. Cel ce se refera la actiunile in raspundere delictuala unde competenta apartie instantei locului unde s-a savarsit faptul generator de prejudicii. locul bunurilor asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. Locul prevazut in contract pt executarea obligatiei in cazul cererilor de executare. 4. bilet la ordin. . 2. Cererile care intra in categoria celor reglementate de art 14: Cererile privind validitatea si modificarea actului unilateral Cererile privitoare la mostenire sau pretentile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. Art 14 cererile privitoare la succesiuni. Deci lasa in afara sferei de reglementare cele personale referitoare la imobile. Nu intra situatia in care un tert revendica un bun si posesia a ramas la mostenitorii celui de la care revendica. se pune problema care instanta este competenta. rezolutiune. creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor.14. Nu e vb si de cereri facute si de debitorul obligatiei de intretinere pt micsorarea cuantumului ci se aplica doar pentru creditor. locul platii. El instituie 8 cazuri de comp alternativa din care unul a cazut in desuitudine iar comp in toate aceste 7 cazuri. cec sau bilet la ordin unde alternativa este locul de plata nu cel prevazut in cambie. cec. revocare a unei donatii. In cererile privind obligatiile comerciale ( cele ce au fost pana la 1 octombrie). domicilui asiguratului. c. Cererile facute de descendenti ascendenti pt pensiile de intretinere. cererile de anulare a unui antecontract. daca in masa partajabila sunt mai multe imobile. cererile privind rezolutiunea unui antecontract privitor la un imobil. va fi competenta respectiva instanta. S-a mers pe ideea ca art 14 prevaleaza fata de art 13 datorita caracterului special. Trebuie retinut ca o norma de protectie pt asigurat prevede ca alegerea uneia dintre cele trei psobilitati este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubiri. 5.

Daca se ajunge la concluzia ca fapta nu a fost savarsita de paratul din civil. sau daca niciunul dintre soti nu isi mai au domiciliul in raza teritoriala a instantei respective se revine la regula de dr comun si anume domiciliul paratului. In materie de societate. Judecatoreasca c. Prorogarea de competenta. Un alt caz. Este o institutie de drept civil in cazul in care o instanta isi extinde competenta unei cereri. este cel al regulii penalul tine in loc civilul. a contractului de vanzare cumparare? Vanzatorul s-ar putea apara prin faptul ca contr de vanzare cump este nul absolut. Art 607 in materia divortului. e competenta instanta de la sediul societatii. Ea nu se pronunta asupra nulitatii ci doar respinge cererea. Ex: moare bunicul. Competenta in materie de faliment (insolventa). Nu intra procesele intre societate si terte persoane. comp este tribunalul. Legala b. O alta regula. care in mod normal nu erau in competenta sa. este cea ca instanta investita cu o cerere este competenta sa judece si incidentele in legatura cu acea cerere. Intr-o cauza penala se discuta daca exista sau nu fapta. INTINDEREA COMP INSTANTEI Instanta investita cu solutionarea unei cereri este competenta sa solutioneze si apararile formulate de parti in solutionarea cauzei respective chiar daca acele aparari ar putea fi facute pe cale separata ca veritabile cereri de chemare in judecata. Solutia este ca e comp instanta celui din urma defunct ( mortul mai putin rece). caz in care ar atrage o alta competenta astfel: daca reclamantul solicita predarea bunului. Din perspectiva prorogarii de copetenta avem trei forme: a.Daca sunt mai multe succesiuni succesive si care nu au fost dezbatute anterior. Daca paratul nu are domiciliul in tara. instanta reclamantului. e comp judecatoria in cirumscriptia careia au avut ultimul domiciliu comun sotii iar daca nu au avut domiciliu comun. Ex: exceptia de neconstitutionalitate. Conventionala . O alta regula este exceptia de nelegalitate a actului administrativ: daca se invoca exceptia de nelegalitate a actului administrativ. Daca apararile se constituie in veritabile chestiuni prejudiciabile. Natura exclusiva a acestor norme decurge din interpretarea sistematica a art 159 si art 19 din CPC. instanta civila nu va putea analiza nelegalitatea intrucat ea este data inst de contencios administrativ. instanta nu-si va putea extinde competenta. Instanta va trebui sa verifice daca temeiul predarii exista sau nu exista. nu se va ajunge la obligarea partului la plata de daune. instanta de la sediul principal al debitorului. Chestiunile prejudiciabile exced sfera atributilor judecatoresti sau trebuie judecate dupa anumite proceduri. Nulitatea poate fi introdusa si pe cale incidenta. tatal il mosteneste dar moare si el si se pune probelema ca nepotii sa se certe pe averea lor.

Prorogarea legala – art 9 din CPC Renuntarea la judecata unuia. Conexarea se poate face si cand sunt anumite pricini care se afla la instante diferite. motivele fiind raportate la detalile personale. b. dar daca una dintre cele doua instante este superioara in grad celeilalte atunci se va trimite instantei mai intalte in grad chiar daca ea ar fi a doua investita. Au fost considerate . Una din parti are printre judecatori doua rude sau afini pana la gradul al 4-lea. atunci connexareanu poate avea loc. Conexarea unor cereri este determinata de o judecata mai eficienta si unitara a diferitelor cauze care sunt in pericol sa genereze solutii opuse. Daca una dintre cele doua instante are o competenta exclusiva. Judecatoreasca Instanta isi extinte competenta asupra unor cereri pe care nu le-ar avea in competenta datorita vointei unei instante judecatoresti. nu antreneaza modificarea regulilor de competenta. cauza se va trimte instantei mai intai investite. Exceptia de litispendenta invocata de parti sau instanta din oficiu chiar daca instantele sunt de grad diferit!!! Legea mai spune ca poate fi invocata atat timp cand cauza se afla in fata instantelor e fond. Litispendentei nu este un caz de prorogare de competenta. Problema nefiind de complet ci de schimbarea a atmosferei. Exceptia de conexare poate fi invocata de catre parti sau de catre instanta din oficiu. Un alt caz e reprezentat de conexarea unor cereri art 164 CPC  presupune reunirea unor procini intre aceleasi persoane sau chiar si parti diferite dar atunci cand obiectul sau cauza cererilor prezinta o stransa legatura. 3. Daca instanta admite cererea de conexare. Si daca nu e ruda atunci ce e? Sot  2. Daca ambele instante sunt deopotriva competente exclusiv. In timp ce recuzarea abtinerea si incompatibilitatea se raporteaza la persoana magistratului. cauza se va trimite catre instanta mai intai investite.a. a locului. Sotul nu este ruda. In recurs exista deja autoritate de lucru judecat. Este situatia in care intre doua cauze exista identitate de parti obiect si cauza. Un alt caz este cel de la art 17. Un caz ar fi stramutarea cauzelor. Banuiala legitia  situatia in care se presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi afectata de imprejurari precum calitatea partilor sau vrasmasiile locale. Daca se admite. Daca ari fi ruda ar fi incest. Care sunt conditiile: Stransa legatura intre cele doua pricini Cele 2 pricini sa se alfe in fata unor instante de grad egal. atunci cauzele se vor reuni la aceasta chiar daca ea este cea din urma investita. in cazul stramutarii raportarea nu se face la magistrat ci la fizionomia instantei sau a locului unde se afla instanta respectiva. El opereaza chiar si cond competenta generata de cererea incidentala sau accesorie apartine unei instante de alt grad. Motive de stramutare: 1. Siguranta publica prezumtie ca judecarea cauzei intr-un anume loc ar putea sa produca o tulburare a ordinii publice.

Practic art 13 nu cade in incidenta spetei pt ca desi este implicat in speta si un imobil. SPETA: A cheama pe B pt a pronunta instanta o hot care sa tina loc de act de vanzare cump cu privire la un imobil. rec a aratat ca a incheiat un antecontract de vanz-cump cu B acesta din urma promitand vanzarea unui teren plus constructie pt suma de 700000 de lei pt care a platit 300000 restul ramanand sa fie platiti la ziua perfectarii actului. instanta din oficiu va trebui sa invoce necompetenta. Paratul mai arata ca in parallel exista si un process de partaj intre el si C. Care este natura cererii numarul 1? E o cerere personala. ea nu e o cerere privitoare la imobil ci e o cerere privitoare la o creanta. Asta inseamna ca din punct de vedere teritorial trebuie sa mergem la domiciliul paratului adica art. Material: Intre A si B  tribunalul. o actiune personala intrucat valorifica un drept de creanta. se incalca o norma de ordine publica si deci chiar daca C nu a facut intampinare. Daca nici ea nu . Rezulta ca va fi competent Tribunalul dar nu cel din Bucuresti ci tribunalul Dolj.5. ea are particularitatea ca la finele procesului reclamantul va avea un drept real. Rec arata ca paratul a refuzat sa incheie actul iar el a consemnat restul de bani la dispozitia paratului considerand ca plata a fost efectuata. In motivare. exista remedii cu privire la incalcarea regulilor privind competenta? Desi a a introdus cererea la Trib Bucuresti in mod gresit. In celalat proces de partaj nici C nu a formulat intampinare. Avand in vedere datele existente. Prin intampinare paratul arata ca cererea este neintemeiata datorita faptului ca bunul promis nu-I apartine si este in coproprietate cu fratele sau C. El nu cere sa i se protejeze un drept real intrucat nici nu il are.astfel de cazuri situatia in care una dintre parti este primarul localitatii si are o pricina personala. Care este instanta competenta din punct de vedere material si territorial? Imobilul se afla in sect 1 a Mun Bucuresti Reclamantul isi are domiciliul tot in sect 1 iar paratul in Craiova Tot in Craiova a domiciliat si defunctul tata a lui C si B. Intre B si C  judecatoria Teritorial : intre A si B art 5 inst de la domiciliul paratului (Tribunalul Dolj) Intre B si C comp conform art 14 e inst ultimului domiciliu al defunctului ( Judecatoria Craiova) Modificare la Speta: Dar daca cererea ar fi introdusa de catre A contra lui B la tribunalul Bucuresti iar cererea lui B contra lui C a fost la Tribunalul dolj. In ceea ce priveste cererea lui C. In primul process B nu a formulat in intampinare vreo exceptie cu privire la competenta instantei. acest lucru nu va genera o declinare de competenta intrucat B nu a invocat exceptia necompetentei in termenul legal adica prin intampinare. Totusi find o actiune in transformare.

in a doua cerere e o incalcare a competentei material ceea ce duce la o incalcare a unei norme de ordine publica si ea trebuie astfel declinata. CURS 09 30. In urma admiterii cerereii de stramutare. dosarul va fi trimis la alta instanta egala in grad. precum si comp in materia litigiilor care privesc starea si cap persoanei. ICCJ trimite dosarul unei instante egale in grad. In timpul soultionarii cererii de stramutare. hot pronuntata este nula de drept. Exceptia este de ordine publica sau privata in functie de normele incalcate. . pt ca pana la urma orice norma de competenta chiar si de ordine publica se poate acoperi prin neinvocare in cazul in care pana si instanta nu invoca. In cazul recuzarii. Daca nu spune nimic. Ultimul caz de prorogare este acea delegare art 23 CPC  imprejurari exceptionale. ar rezulta ca actele efectuate sunt desfiintate. Pe scurt: Prima e o incalcare a compt teritoriale care in acest caz se poate acoperi. Partile pot propoga competenta in urma conditii:    Comp relativa sau alternativa Partile trebuie sa convina sa aleaga o alta instanta decat cea care era competenta Partile trebuie sa aiba deplina cap de exercitiu Exceptia de necompetenta  mijloc procedural prin care se invoca incalcarea normelor privitoare la competenta. Exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata chiar si de instanta dar numai pana la primul termen de judecata. Clasificarea exceptiilor de necompetenta de ord publica sau privata are loc la art 159 din proced civila din care aflam ca exceptia de necomp generala si materiala sunt de ordine publica iar cea teritoriala este de ordine privata cu exceptia 13 14 15 16. suspendarea cererii de fond pana la solutionarea cererii de stramutare. aceasta poate delega prin incheiere ca anumite acte sa fie efectuate de autoritatea tutelara. daca la instanta respectiva cererea nu poate fi judecata datorita faptului ca toti judecatorii sunt recuzabili sau numarul lor este suficient de mare astfel incat sa nu se judece recuzarea. va ramane asa…din pacate. se va trimite instantei superioare in grad care judeca si daca admite trimite dosarul la o instanta egala in grad cu prima. Alte cazuri de prorogare mai gasim in materia recursului.invoca. va putea dispune in camera de consiliu. E un caz de prorogare. Aceeasi solutie se aplica si in cazul in care instanta de fond a judecat cauza desi instanta de stramutare a decis suspendarea procesului. Art 229 Legea de punere in aplicare a NCC. instanta e impiedicata sa judece un timp indelungat.11. pana la intrarea in vigoare a instantellor de tutela. Se prevede ca instanta poate sa trimita dosarul la aceeasi instanta sau la o alta instanta egala in grad cu cea care a judecat initial. presedintele instantei care judeca cererea de stramutare.2011 Specificul hot date in materie de stramutare este acela ca ea nu se motiveaza si nu se ataca. O situatie anapoda Instanta de fond judeca pricina chiar dupa ce instanta de stramutare a dispus stramutarea cauzei. Tot instanta care aproba stramutarea decide si ce acte se pastreaza.

daca este de ordine privata ea nu poate fi reclamata decat de parat si numai odata cu intampinarea. Doar daca intampinarea nu e obligatorie. Solutionarea cererii privind regulatorul de comp se judeca de regulator in camera de consiliu si fara citarea partilor. cea materiala si cea teritoriala exclusiva). Declinarile succesive la alte instante de la cele de la care a venit declinarea reprezinta o declinare in lant. Se poate ajunge prin respingerea unei exceptii de litispendenta.Care este regimul de invocare a exceptiei? In cazul celei generale. indicand si instanta competenta. exceptia trebuie invocata inainte de a incepe aceste dezbateri. exceptia nu poate fi invocata decat in fata primei instante pana la prima zi de infatisare iar daca la prima zi de infatisare incep si dezbateriile asupra fondului. ea poate fi invocata de catre parti dar si de catre judecatori. Hot data de regulator este susceptibila de recurs in 5 zile de la comunicare. daca e publica se poate critica oricand si de catre oricine. se va da o incheiere continuand procesul. In cazul ICCJ declinatorul de competenta reprezinta si regulator de competenta. ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA . In ceea ce priveste solutia asupra exceptiei. Este instanta superioara si comuna celor aflate in conflict.  CONFLICTELE DE COMPETENTA Sunt:  negative  doua instante isi declina reciproc competenta. In situatia cand se admite exceptia de necompetenta dar nu o declina cand nu e de comp instantelor romane sau cand nu e de comp org jurisdictionale? nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta la care se trimite dosarul  ea nu va fi tinuta de calificarea la care se trimite dosarul. In ce priveste persoanele care o pot invoca.  Conflictele de comp se solutioneaza de instanta care se numeste regulator de competenta. la prima zi de infatisare cel mai tarziu. Hot de declinare a comp are doua caracteristici:  nu se ataca cu nicio cale de atac  ea se aplica numai in situatiile de declinare a competentei. Daca o respinge. Trebuie sa avem o declinare succesiva si reciproca. ea va da o hotarare prin care va declina competenta. In ceea ce priveste comp teritoriala. instanta se pronunta dupa cum o respinge sau o admite. Daca o admite. Judecatorul este obligat la prima zi de infatisare se verifice din oficiu competenta ( se refera la cea generala. Hot pronuntata de ICCJ este irevocabila. La randul ei ar putea si ea sa isi decline competenta. Instantele sesizeaza conflictul de competenta. In ce priveste necompetenta materiala. pozitive doua isntante se considerea deopotriva competente pt judecarea uneia si celeiasi cauze. ea poate fi invocata in tot cursul procesului.

intampinare. Cu alte cuvinte chiar daca nu ti s-a comunicat un act daca ai cerut sa se comunice. ele trebuie sa imbrace forma scrisa cu precizarea ca sunt si acte care se fac verbal dar se mentioneaza in incheiere sau in alte acte (depozitia unui martor). se va judeca din nou. In calcul termenului se iau in considerare zilele nelucratoare sau de sarbatoare legala. nulitatile de forma. Prohibitive: acelea pe care legea sau judecatorul le stabileste in scopul de a nu se efectua un anumit act inauntrul lor. numai ultima zi. Aceasta regula este inclusa in art 102 din CPC. instanta neputand apela la elemente extrinseci. Actele scrise trebuie sa fie in limba romana sau sa fie traduse in limba romana. lovirea de nulitate a lui instrumentum distruge tot! Ex: minuta nu e semnata. Ele atrag sanctiunea decaderii. Legale Ex: declararea apel. Calculul termenului: In ceea ce priveste termenul pe zile nu se ia in considerare nici ziua de inceput a termenului. Eu nu pot sa dovedesc ca cineva a fost citat corect decat chiar prin procesul de citare. Notiunea se refera la faptul ca fie legea fie instanta le prevede in vederea efectuarii unui act inauntrul lor. intampinarea. Prin urmare. b. b. . Judecatoresti c. Curgerea termenului: a. Evident ca minoritatile se pot exprima in limba materna dar ele nu vor fi netraduse. Ele atrag sanctiunea nulitatii actului facut in termenul prohibitiv. in care trebuie sa depun. Termenul de procedura avem 3 categorii de termene: a. recurs. cerere de interventie.I. Conventionale in materia arbitrajului.  Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de la data cand a cerut respectiva comunicare. Conditiile de validitate ale actelor de procedura se verifica numai prin ele insele. Momentul de inceput este de obicei momentul comunicarii actului. nu se ia in considerare. Exista termene : a. nici ziua de finalizare a termenului. Legalitatea actului de procedura se verifica prin chiar elementele intrinseci ale acestuia. se considera actul ca si comunicat in ce te priveste. atrag si nulitati de fond. ACTELE DE PROCEDURA: In materia lor se face distinctie intre instrumentum (actul doveditor) si actul in sensul de negotium ( in sensul de operatiune juridica) insa spre deosebire de dr civil. In materia actelor de procedura. Daca ziua de sfarsit cade intr-o zi de sarbatoare legala sau nelucratoare. Imperative: nu au de aface cu normele publice. Exista si trei cazuri in care legea asimileaza actul comunicarii unor altor acte creand o asa zisa echivalenta. Ex: term de apel. Legiuitorul opereaza cu o fictiune spunand ca anumite acte care nu sunt comuncari au aceeasi valoare juridica ca si comunicarea in cazul curgerii termenelor. ea se va proroga pana la prima zi lucratoare.

In ce priveste implinirea termenului de procedura. In acest caz legiuitorul prezuma ca hot se considera comunicata. Nulitatea expresa in procedura face ca sa se prezume ca partea a fost vatamata in timp ce in cazul nulitatii virtuale. se va pronunta instanta competenta sa analizeze actul de procedura savarsit. Actul de procedura va trebui efectuat in termen de 15 zile de la incetarea starii ce a condus la imposibilitatea de efectuare.  Parta careia nu ii s-a comunicat hot declara apel sau recurs inainte de comunicare. In ce priveste cursul termenelor. In ce priveste nerespectarea regulilor ce privesc Forma Actelor: Sanctiunea este nulitatea. In ce priveste cazuri de nulitate trebuie sa distingem intre cazuri de nulitate neconditionate de vatamare si cazuri de nulitate conditionate de vatamare. In ce priveste cauzele de nulitate. Cele neconditionate sunt urmatoarele: 1. O alta clasificare ar fi in situatia in care nultiatea intervine direct sau dupa un termen de amanare. Asupra motivelor de intrerupere. in materia perimarii sau a cailor de atac. Gresita alcatuire a instantei Incalcarea normelor prohibitive Neplata taxelor de timbru . tot in acelasi termen se vor arata si motivele pt care nu a putut fi efectuata in termen si se va cere repunerea in termen. el genereaza deschiderea posibiltiatii de a face actul ce nu putea fi efectuat in termen. Cazuri de intrerupere vom mai gasi in materia prescriptiei executarii. In cazul celui imperativ imposibilitatea efectuarii actului ce trebuia executat in termen. 4. partea care invoca nulitate trebuie sa dovedeasca ca prin incalcarea regulii de procedura ii s-a produs o vatamare. Art 105 alin 1  necompetenta instantei. Sunt cazuri de suspendare in anumite ipoteze expres prevazute de lege cum ar fi in materia curgerii termenului de perimare. Legea prevede ca partea primeste somatia de executare. 3. ea produce 2 efecte dupa cum vb in termen imperativ sau prohibitiv. moment la care se considera ca hot pusa in executare a fost si ea comunicata. sediul materiei il gasim la 105 CPC care are 2 aliniate dar mai sunt si cazuri de nulitate distincte. acestea ca regula nu sunt susceptibile de suspendari. SANCTIUNI 1. In ce priveste implinirea termenului prohibitiv. 2. Asta inseamna in cele mai multe cazuri decaderea. In ce priveste intreruperea ca regula generala se cunoaste un singur caz de intrerupere si anume atunci cand actul de procedura nu a putut fi savarsit in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii. Daca depui acte prin posta se vor lua in considerare numaia actele depuse prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si data actului este data depunerii la posta.

2. B vazand ca comunicarea oficiala a esuat. administreaza probe si dispune admiterea cererii si partajarea bunurilor. A cheama in jud pe B solicitand partajarea unor bunuri dobandite in urma unei succesiuni. Prin intampinare paratul B a invocat tardivitatea cererii de apel aratand ca desi la dosar nu exista dovada comunicarii hot pronuntate in prima instanta lui A aceasta fiind expediata la o adresa gresita. Daca nulitatea este expresa exista o prezumtie simpla de vatamare. in mod gresit instanta a luat act de propunerile din raportul de expertiza care a stabilit bunuri cu mai mare valoarea in partea fratelui sau. important este faptul ca acesta a luat cunostinta de hot data de la care curg cele 15 zile. B mai arata ca in cele din urma nu conteaza daca reclamantul A a primit hot prin comunicarea primita de instanta sau prin cea facuta de executorul judecatoresc la cererea sa. In ceea ce priveste exceptia invocata de intimat: Comunicarea este un act de procedura pe care il face instanta in formele prevazute pentru citatie. aceasta facanduse prin intermediul unui executor judecatoresc la diligentele depuse de catre B. Prin incalcarea normelor de procedura sau prin necompetenta functionarului sa se fi produs o vatamare partilor. Impotriva hot a declarat apel reclamantul sustinand ca desi s-a admis cererea. Rec mai spune ca la ultimul termen de judecata nu a fost legal citat deoarce instanta a transmis o citatie dar care nu avea mentionata in cuprinsul ei nici numele partii cu care se judecat si nici obiectul pricinii. Motiv pt care nu s-a prezentat in ziua respectiva la judecata. In dosar exista dovada ca A a luat cunostinta de hotarare dar asta nu echivaleaza cu o comunicare. va fi luat in . cel care o invoca trebuie sa probeze. Instanta dispune efectuarea de expertize.Conditionate de vatamare Art 150 alin 2:  Cand actul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale de procedura  Cand actul a fost efectuat de catre un functionar necompetent Aceasta nulitate se va produce numai in urmatoarele conditii: 1. exista dovada ca rec a primit comunicarea hot. a luat el initiativa. totusi. B arata ca apelul depus de A s-a facut la 30 de zile de la data la care executorul judec solicitat de B i-a inmanat copia hot lui A. Ce va decide instanta cu privire la exceptia invocata de B iar daca este cazul ce va decide si cu privire la apelul lui A? Lipsa pe citatie este o nulitate relativa vatamarea nu este presupusa. Prin urmare termenul daca spune ca incepe sa curga de la comunicare. Seminar NCPC prevede expres ca nulitatile extrinseci sunt nultiati neconditionate. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. Aici avem de a face cu o comunicare privata. In ce priveste proba vatamarii. judecata avand loc in lipsa sa. A trebuie sa vina cu niste probe conform carora sa demonstreze ca a suferit o vatamare ex: nu a putut sa ia cunostinta de ziua si locul judecatii.

el e in termen sa faca apel. S-a stabilit ca intampinarea este obligatorie. dar zice ca nu a facut apel pt ca hot nu-i fusese comunicata si pt ca nu a fost comunicata. . In speta nu este vb de o somatie la executare. CURS 10 I Intampinare si cerere reconventionala Sunt acte specifice pozitiei procesuale de parat. Semnatura Forma intampinarii si termenul. A invoca tardivitatea apelului intrucat B s-a prezentat in apelul lui a lui A unde a pus concluzii si nu a criticat cu nimic hot. impotriva hot de la prima instanta. si obligatia lui de a depune intampinarea inainte de 5 zile dispare. Se verifica si se vede ca hot nu fusese comunicata nici lui A nici lui B. Continuare speta: Instanta respinge tardivitatea si respinge apelul lui A. B sustine ca in mod gresit instanta a admis cererea lui A incluzand si anumite bunuri in masa partajabila bunuri care apartineau numai lui. Termenul: cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata. Probele pe care le va folosi. Acest termen de 5 zile( care de fapt e 7 nu se pune ziua judecatii si nici ziua in care il depui) trebuie corelat cu alt termen 114 indice 1 care prevede ca primul termen de judecata este stabilit de asa maniera incat de la primirea citatiei. In acest caz o poate depune chiar la primul termen de judecata sau chiar va putea sa solicite un termen la primul termen de judecata pt a depune intampinare. In replica B arata ca s-a prezentat in apelul lui A solicitand respingerea. In concluzie.seama. apararile. Dupa 1 an de la solutionarea irevocabila a cauzei. legea trebuie sa o stabileasca expres actiunile posesorii. Daca nu se respecta termenul de citatie. Impotriva hot nu se exercita recurs. O singura comunicare poate veni de la executor si anume cea de somatie la executare la care se ataseaza oblgiatoriu hotararea. declara apel B. Jurisprudenta a stabilit ca termenul de 5 zile nu se aplica pricinilor urgente atunci cand citatia a venit pe numele paratului cu 5 zile inainte de judecata. Nu inainte de prima zi de infatisare. Daca se stabileste ca intampinarea sa nu fie obligatorie. se aplica art 284 alin 3 si suntem in termen. E un act corespondent acestuia. aceasta este o norma de stricta interpretare. Se apreciaza ca in aceste situatii va putea depune intampinare pana la primul termen de judecata. Intampinarea cuprinde:     exceptiile pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului. Legea nu spune ce se intampla in cazurile delarate de lege ca fiind urgente  art 114 indice 1 spune ca paratul poate fi citat cu numai 5 zile inainte de termenul de judecata ori in materia intampinarii nu se mai spune nimic. Intampinarea: actul procedural prin care paratul isi arata apararile pe care intelege sa le formuleze fata de cererea de chemare in judecata. paratul sa aiba la dispozitie 15 zile.

In schimb in cazul intampinarii. Termenul: la fel ca la intampinare cu precizarea ca daca intampinarea nu este obligatorie. cererea rec se pune pana la prima zi de infatisare sau mai tarziu. E inadmisibila in unele domenii cum ar fi: in anumite proceduri urgente. II CEREREA RECONVENTIONALA Pretentiile paratului formulate contra reclamatului sa fie in legatura cu cele din cererea reclamantului. Paratul tinde sa obtina o compensare. Reclamant-parat si celalalt devine parat-reclamant.Tot legat de intampinare trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se depune. Remedii: 1. In pofida faptului ca nedepunerea in termen atrage judecarea separata. Este posibila la primul termen de judecata paratul sa solicite acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii si a pregatirii probelor. instanta nu poate dispune o astfel de solutie: ex  partajul Potrivit unor dispozitii speciale in materia divortului. Daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare. Scopuri: Paratul urmareste sa paralizeze cererea reclamantului. Ba chiar se prevede in materia divortului ca cererea reconventionala se poate face direct in apel. Art 103 care instituie o decadere generala virtuala decaderea di dreptul de a depune probe si de a invoca exceptii. instanta va face mentiune cu privire la faptul ca a pus in vedere aceste lucruri paratului in incheiere si tot in incheiere va lua act de pozitia exprimata de parat. cererea reconventioanal se poate face si dupa termen. caz in care la prima zi de infatisare instanta este obligata sa puna in vedere paratului sa invoce la acel termen exceptiile probele si alte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca. Pt compensare legala nu are nevoie de cerere reconv dar daca e judiciara are nevoie. instanta se pronunta in considerente. . exceptia de necompetenta de ordine materiala. paratului ii se da un termen. Instanta este obligata sa se pronunte asupra cererii reconventionala prin dispozitiv la fel ca la cererea de chemare in judecata a reclamantului. Ele nu trebuie sa decurga din cadrul aceluiasi raport juridic cu exceptia litgilor dintre profesionisti si cele arbitrale. Paratul nici nu incearca sa paralizeze cererea reclamantului dar incearca sa obtina niste pretentii proprii diferite. Paratul trebuie sa justifice motive temeinice. Paratul totusi poate sa invoce nulitati de ordine publica. 2. paratul va putea sa discute legalitatea probelor invocate de reclamant si sa participe la administrarea acestora. Paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat.

. 1. Incheierea de sechestru este executorie. posesia sau folosinta ori administrarea. Depunerea unei cautiuni daca instanta va considera necesar. nu ar mai putea sa-si asigure executarea in natura. Nu se aplica in 3 cazuri( existenta unui proces pe rol): Cand este vb de un bun pe care debitorul l-a oferit pt eliberarea sa de datorie Bun cu privire la care cel interesat va avea motive temeinice ca va fi distrus. Judecata CR  traseu similar cererii de chemare in judecata. Procedura de judecata: Instanta competenta este cea care judeca fondul. folosinta. Instanta se va pronunta prin dispozitiv asupra CR. proprietatea. Specificul e dat de faptul ca bunurile ce fac obiectul sechestrului sunt chiar cele care fac obiectul judecatii. Existenta pe rol a unui proces ce are ca obiect posesia. Cel care solicita sa dovedeasca niste circumstante cum ca daca nu s-ar adopata masura. Totusi daca cererea reconv intarzie judecata cererii principale instanta va putea sa solicite disjungerea ei si judecarea separata. Reclamantul urmareste executarea in natura. cererea rec va fi primita. c. Ca reguli generale: Conditii a. Instanta se pronunta printr-o incheiere care este supusa numai recursului iar acesta se va exercita in 5 zile de la pronuntare. Nu poate depasi 20% din bunuri daca e evaluabila in bani dar daca nu e evaluabila in bani nu poate depasi 2000 de lei. instanta pronuntand o singura solutie. Dar daca se permite cererea de sechestru fara a se formula o cerere atunci va fi instanta locului unde se alfa bunurile??? Cererea se judeca cu citarea partilor dar in regim de urgenta. alterat Se refera la bunuri mobile ce alcatuiesc garantia creditorului iar creditorul invedereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice sa se teama ca debitorul va fugi sa ca bunurile vor fi sustrase. coproprietatea. b. formularea recursului nu va suspenda executarea. sustras. Sechestru judiciar Se aplica asupra unor bunuri mobile sau imobile atunci cand fac obiectul unui proces ce vizeaza proprietatea. Paratul devenit reclamant are dr.Nedepunerea in termen atrage sanctiunea judecarii separate. III Masurile ASIGURATORII Scopul lor este de a mentine efectivitatea actului de justitie prin conservarea posibilitatii de a fi pusa in executare hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata in cadrul unei cereri formulate in justitie. unui bun aflat in prop comuna. O alta regula este ca CR se judeca de principiu cu cea principala. Termenul prin care se stabilste introducerea cererii reconventinale este reglementat de norme de ordine privata astfel incat daca recl nu invoca tardivitatea.

Situatiile care permit asta. in cazul sechestrului asigurator nu conteaza ce sechestrez. 5 zile de la comunicare. Conditii: a. Instanta se va pronunta printr-o incheiere. cel care a suferit masura sechestrului nu formuleaza cerere de daune. Bunurile pot fi mobile si imobile. Creanta pe care o invoca creditorul sa fie constata printr-un act scris c. In cazul bunurilor mobile. E supusa recursului. Cautiunea va fi dispusa de instanta dar va putea fi dispusa chiar prin incheierea de incuvintare a sechestrului. El poate pune concluzii fara sa fie ruda cu partile. Instanta competenta este cea care a fost investita sa judeca fondul. cel asigurator se judeca fara citarea partilor. sechestrul poate fi de 3 feluri: simplu ( presupune efectuarea unui proces verbal de catre executorul judecatoresc si instituie un administrator sechestru iar daca va instraina bunul va savarsi o infactiune si anume scoaterea de sub sechestru) aplicarea de sigilii. Spre deosebire de sechestrul judiciar. totul este ca valoarea sa fie echivalenta cu cea pe care o urmaresti. Daca va pierde. Cautiunea va putea fi folosita pt eventualele daune pe care cel care a suferit masura sechestrului le-ar putea invoca intr-un proces de daune. Se admite ca se primeste cererea si cand nu este printr-un act scris dar cautiunea trebuie sa fie de jumatate din suma pretinsa. Administratorul sechestru poate face acte de conservare. b. Sa existe o actiune de fond prin care cel care se pretinde creditor tinde la obtinerea unui titlu executoriu. 2. sechestru cu ridicat.Cum se executa? In cazul bunurilor imobile. . Cautiunea se va restitui daca cel care a cerut sechestrul castiga procesul. de administrare dar nu poate acte de dispozitie. cautiunea va fi stabilita de catre instanta atat in ce priveste necesitatea depunerii ei cat si in ce priveste cuantumul. sechestrul se suspenda de drept. incheierea de sechestru se va nota in CF iar orice instrainare va interveni va fi inopozabila creditorului care a incheiat sechestrul. Sechestru asigurator Masura vizeaza bunuri care nu fac obiectul procesului deoarece scopul sechestrului asigurator nu este executarea in natura ci asigurarea fondurilor necesare pt o eventuala urmarire silita. sunt enumerate la art 591 alin 3. Sechestrul judiciar inceteaza in primul rand prin incetarea procesului de fond si anume. Prin urmare daca la sechestrul judiciar bunul sechestrat trebuie sa fie unul determinat. Si aici avem situatia in care s-ar putea formula cerere de sechestru asigurator chiar daca creanta nu este exigibilia. Se va putea restitui si daca pierde: daca paratul e de acord sau daca in termen de 30 de zile de la ridicarea sechestrului sau a respingerii. Daca creanta este constata prin act scris. El poate sta in instanta cu acordul acesteia. Plata unei cautiuni de catre cel care solicita sechestrul. daca reclamantul castiga atunci el va putea executa bunurile sechestrate.

sumele de bani sau titulurile de valoare ori alte bunuri incorporate pe care acesta le-ar datora debitorului poprit. Cererea debitorului se va judeca in termen scurt cu citarea partilor si se va solutiona prin incheiere. Daca se respinge. S-ar putea popri chiriile viitoare. Au termen in cunostiinta: 1. 2. 2. Cel care a depus cererea de chemare in judecata personal sau prin reprezentant si sa fi semnat de luarea la cunostinta de termen. Daca e in favoarea creditorului. Sechestrul asigurator va incepta fie prin ridicarea cautiunii. debitor si tert poprit. fie prin inlocuirea lui cu o garantie indestulatoare fie prin solutionarea actiunii de fond. Poprirea asiguratorie Relatia creata de poprirea asig nu este numai intre un credi si debitor si este tripartita: creditor. Termenul in cunostinta este o fictiune: el prezuma cunoasterea termenelor viitoare chiar daca partea nu a mai fost citata. Cred solicita instantei sa indisponibilizeze in mainile tertului poprit. Totusi legislatia actuala a adus o ameliorare. 3. 4. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA Toate persoanele in proces trebuiesc citate. CURS 11 1. Exceptii: 1. Se pot popri chiar si datoriile viitoare dar numai daca ele sunt stabilite in temeiul unor raporturi juridice deja existente la data cererii de poprire. sechestrul asigurator devine executor. Cine este citat intr-un proces? . Are termen in cunostinta si partea care a fost citata si ii s-a inmanat personal sau reprezentant citatia si a semnat de primire. Efect: nu mai esti citat in restul procesului. sechestrul se va ridica.Spre deosebire de sechestrul judiciar in cazul sechsetrului asigurator se poate lua in considerare si o ridicare a sechestrului daca el ofera alte garantii indestulatoare. 3. Partea care se prezinta la unul din termene fie personal fie prin mandatar conventional sau reprezentant legal. Daca s-a acordat termen de judecata el poate fi preschimbat fie la cererea partilor fie de catre instanta. Cauza suspendata si repusa pe rol Cand se stabileste termen pt chemarea la interogatoriu Cererea se repune pe rol Militarii in termen si detinutii. 3.

2. Finantelor este cel citat in probleme de ordin patrimonial. Prin urmare citatia se va adresa la sediul central al administratiei respective la directia de contencios. citatia e lasata in posesia partii iar procesul verbal este transmis la dosar. Clasica citare  inmanarea citatiei se poate face oriunde daca destinatarul semneaza de primire. Regula este ca se comunica acasa dar el o poate primi oriunde daca semneaza de primire. citatia se inmaneaza unei rude/persoane ce domiciliaza si persoana respective sa aiba capacitate de exercitiu. Procedura de citare Ca regula se face din oficiu de catre instanta.Statul si celelalte pers de dr public se vor cita in persoana autoritatii contenciosului central al administratiei. la sediul societatii sau al sucursalei daca se judeca doar contra acesteia. Procedura: se realizeaza prin agent procedural iar daca nu se poate face asa. reprezentata prin director general sau presedinte al consiliului de administratie. In situatia asta va afisa citarea pe usa si va face process verbal de afisare. Pers aflate in insolventa ele vor fi citate la sediul lichidatorului sau administratorului judiciar. 132 indice 1 alin 2. Exista si varianta in care partea refuza sa o primeasca. Cu toate acestea. in legea 202/2010 s-a introdus si posibilitatea de a se comunica acte in regim privat adica direct intre parti dar acest lucru este conditionat de acordul prealabil al ambelor parti. In cazul pers juridice citatia va fi adresata ei. De regula prin posta se face. posta electronic sau alte mijloace de comunicare care asigura comunicarea si confirmarea primirii. Ceilalti cetateni aflati in interes de serviciu in strainate vor fi citati prin organele centrale care i-au trimis deci se refera iar la cei trimisi in interes public. . ea se va realize prin posta. In ce priveste incapabilii citarea se va face pe numele reprezentantului. Prin urmare nu sunt datoare partile. In ce priveste statul ca regula Min.    Daca gasesti partea se va inmana citatia si se va inmana un process-verbal. Se poate cita si prin fax. Conditii pt aplicarea dispozitiei din legea 202/2010     E valabila doar pt cei care au avocati sau consilier juridic Partile trebuie sa convina astfel Nu e vorba de instintarea partilor despre proces si e vb doar de comunicarea actelor partilor Deci nu e vb de actele instantelor Forma citatiei  sunt mentiuni sub sanctiunea nulitatii exprese ( deci se prezuma) si nulitati virtual (care nu se prezuma si trebuie demonstrate). La pers juridice la fel ca la pers fizice. Daca nu gasesti partea. Sunt prevederi speciale pt situatia persoanelor trimise in strainatate intr-o misiune (personalul misiunilor diplomatice sau consulare organizatiilor internationale). Aceasta prevedere se gaseste in art. Tot la fel si daca nu este gasita nici o persoana la domiciliu.

Citarea prin afisare la usa instantei prin publicitate  art. Fiecare tara isi desemneaza o autoritate central. Comunicarea actelor in strainatate art 87 punct 8  cei care se afla in strainatate se vor cita printr-o citatie scrisa trimisa printr-o scrisoare recomandata sau pe baza de conventie. se aplica regulamentul European 1393/2007 privind notificarea si comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare in materie civila sau comerciala si care prevede o procedura mult simplificata. . 95 CPC o permite atunci cand reclamantul face dovada ca a depus toate diligentele pt a afla domiciliul partii adverse dar nu a reusit sa obtina informatiile necesare. instanta dispune citarea prin publicitate. el rastoarna dovada bunei-credinte facute de reclamant. una de trimitere si una de primire. In ceea ce priveste tarile din UE. In acest caz. Daca paratul dovedeste ca reclamantul cunostea domiciliul sau si cu toate acestea a oferit informatii false. Ea se face prin afisarea citatiei la usa instantei si publicarea in Mon Of sau intr-un ziar de larga circulatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful