Sunteți pe pagina 1din 55

POLITICA INDUSTRIALA

Bucuresti 2002

1
La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:
Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN

Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU

În cadrul proiectului
„Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar“
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.

© CRJ 2002

ISBN 973-8338-64-6

2
Lista capitolelor în care este împartit acquis-ul comunitar,
în vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica în domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: Întreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica în domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului înconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse

3
ABREVIERI

APAPS Autoritatea pentru Administrarea Participatiilor Statului


BCR Banca Comerciala Româna
CE Comunitatea Europeana
CECO Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
COM Comunicare a Comisiei Europene
GATT Acordul General pentru Tarife si Comert
IMM Întreprinderi mici si mijlocii
ISO Organizatia Internationala pentru Standardizare si
standardele adoptate de aceasta
OCDE Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
OPSPI Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie
PIB Produs intern brut
PSAL Serie de împrumuturi acordate de Banca Mondiala
României pentru ajustarea structurala a sectorului privat
TCE Tratatul instituind Comunitatea Europeana
UE Uniunea Europeana
UNCTAD Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare

4
Actele normative adoptate la nivel comunitar
Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia în vigoare, legislatia
în pregatire, precum si hotarârile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc în cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).

În temeiul si în conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,


institutiile UE cu competente în procesul legislativ adopta, în esenta,
urmatoarele acte normative:
• Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor în vigoare atât pentru statele membre, cât si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea îngradi aplicarea lor directa. Daca în text nu este
precizata data intrarii în vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
• Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasând la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. În text este precizata data pâna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva în cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
• Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (având un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).

5
• Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter
obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
• Acordurile si conventiile sunt întelegeri în forma scrisa supuse
dreptului international dar încheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
între statele membre, în conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate în cadrul prezentarii domeniilor respective.

Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative în


vigoare sau în pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
în functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie în text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împartit cel putin pe
subcapitole).

6
Cuprins

I. Introducere ....................................................................................9
II. Politica industriala în cadrul Uniunii Europene ............................9
1. Cadrul juridic general ............................................................ 9
2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene ... 12
3. Principalele politici industriale sectoriale .............................. 16
Industria siderurgica .........................................................17
Industria constructoare de nave .........................................18
Textilele si îmbracamintea ..................................................19
Industria aeronautica ........................................................20
Industria constructoare de autoturisme ..............................21
Industria farmaceutica ......................................................22
III. România în procesul de aderare la exigentele politicilor industriale
aplicate în cadrul Uniunii Europene ................................................23
1. Cadrul general ..................................................................... 24
2. Obiectivele politicii industriale a României............................ 25
3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industriale
convergente cu cea a Uniunii Europene .................................... 26
4. Aplicarea politicii industriale în România .............................. 28
Îmbunatatirea mediului de afaceri ......................................29
Accelerarea procesului de privatizare ................................29
Atragerea investitiilor straine ............................................30
Cresterea competitivitatii produselor industriale .................30
Sprijinirea activitatii IMM-urilor .......................................30
Protectia mediului .............................................................31
5. Actiuni pe termen scurt si mediu ........................................... 31
6. Capacitatea administrativa .................................................... 32
Anexa .............................................................................................36

7
8
I. Introducere
Desavârsirea pietei interne unice, la începutul anilor ’90, a dat un impuls
puternic restructurarii industriei europene. Înlaturarea barierelor fizice,
tehnice si fiscale din calea schimburilor comerciale intra-comunitare a
suscitat intensificarea acestor schimburi si, implicit, a concurentei în
interiorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe întreaga piata
interna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 15
piete diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat o
aliniere a preturilor furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din alte
state membre. Pe termen scurt, aceasta a comprimat profitul marginal al
întreprinderilor protejate sau în situatii de monopol, unele dintre ele fiind
chiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extinde
si si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productie
prin economiile de scara, întarindu-si eficienta interna prin restructurari si
o mai buna alocare a resurselor umane, tehnice si financiare, îmbuna-
tatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a concurentei a produs
deja un val impresionant de transformari ale structurii industriale a
Uniunii Europene. Industria europeana a trebuit însa, în acelasi timp, sa
faca fata schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice pe
plan mondial. Ea nu poate raspunde acestor provocari decât prin
intermediul unei armonizari la nivel comunitar a politicilor industriale
generale si sectoriale ale statelor membre.

II. Politica industriala în cadrul Uniunii Europene


1. Cadrul juridic general

Tratatele constitutive, în forma lor originara, nu cuprindeau dispozitii ex-


prese privind o politica industriala comuna. Cu toate acestea, ele reglemen-
tau în primul rând, dar nu si în mod exclusiv, sectoarele industriale ale
economiilor statelor membre. În timp ce tratatele instituind Comunitatea

9
Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice puneau bazele politicilor comune din domeniile industriale respec-
tive, tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (azi Comunitatea
Europeana) reglementa în principal piata comuna (si apoi piata interna
unica) a produselor industriale.

Cel mai important dintre ele, Tratatul instituind Comunitatea Europeana,


este construit pe logica functionarii automate a concurentei pe piata si a
libertatii comertului, nu doar în vederea realizarii pietei interne unice a
produselor industriale, ci si pentru restructurarea sectoarelor si a între-
prinderilor, restructurare ceruta de dinamismul si dimensiunea acestei
piete. Astfel, fara sa faca referiri exprese la o politica industriala comuna,
el cuprinde dispozitii privind mai multe elemente importante ale unei
asemenea politici, precum regulile privind concurenta, dispozitiile fiscale,
armonizarea legislatiilor nationale. El presupune totodata ca abolirea
masurilor protectioniste din calea comertului între statele membre si des-
chiderea pietelor constituie imbolduri suficiente date întreprinderilor si
sectoarelor industriale pentru surmontarea problemelor structurale.

În absenta unei baze juridice pentru o veritabila politica industriala,


institutiile comunitare s-au marginit sa supravegheze dezvoltarile in-
dustriale la nivelul statelor membre si al ansamblului Comunitatilor, fara
a le putea influenta. În acest scop, ele au pus la punct mecanisme statis-
tice pentru masurarea investitiilor în industrie, miscarilor ciclice ale între-
prinderilor industriale si mestesugaresti si a activitatilor industriale ge-
nerale. Aceste anchete si statistici industriale, care fac parte din acquis-ul
comunitar din domeniul Statisticii, au fost completate în anii ’90 de an-
chete anuale privind productia industriala si costurile manoperei în
industrie si servicii.

Abia odata cu modificarile si completarile aduse Tratatului instituind


Comunitatea Europeana prin Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în
noiembrie 1993, competitivitatea industriala – element-cheie al oricarei
politici industriale moderne – a devenit un obiectiv asumat al constructiei
comunitare. Art. 3 alin. 1 (m) TCE arata ca unul dintre seturile de actiuni

10
pe care Comunitatea trebuie sa le întreprinda pentru realizarea obiectivelor
si scopurilor sale trebuie sa vizeze „întarirea competitivitatii industriei
Comunitatii”.

La rândul sau, Art. 157 alin. 1 TCE întareste obligatia Comunitatii si a


statelor membre „de a asigura conditiile necesare competitivitatii indus-
triei Comunitatii”, prin actiuni menite sa:
- accelereze adaptarea industriei la schimbarile structurale;
- încurajeze conditiile favorabile initiativei si dezvoltarii întreprin-
derilor, în special a celor mici si mijlocii, pe teritoriul întregii
Comunitati,
- încurajeze conditiile favorabile cooperarii între întreprinderi, si sa
intensifice exploatarea potentialului politicilor de inovare, cer-
cetare si dezvoltare tehnologica.

Alin. 2 al aceluiasi articol explica de ce domeniul politicii industriale


comune a fost sortit sa ramâna în continuare unul modest, în ciuda
modificarilor (limitate) operate de Tratatul de la Maastricht: competentele
statelor membre si ale Comunitatii în acest domeniu sunt complementare,
în sensul ca politicile industriale ramân nationale, dar – „atunci când este
necesar“ – statele membre si Comisia Europeana se vor consulta si îsi
vor coordona actiunile, Comisia fiind obligata sa promoveze o asemenea
coordonare a politicilor nationale. Interventia comunitara este, astfel,
redusa.

Alin. 2 al Art. 157 TCE clarifica si mai mult statutul si menirea acestei
politici comune, precizând ca „obiectivele definite în alin. 1 vor fi rea-
lizate prin politicile si activitatile desfasurate în conformitate cu alte
dispozitii ale tratatului”. Cu alte cuvinte, cresterea competitivitatii,
obiectivul major al politicii industriale comunitare, este unul cu caracter
orizontal, ce urmeaza a fi îndeplinit prin masurile luate în cadrul
celorlalte politici comune sectoriale si nu printr-o politica industriala cu
caracter autonom.
Aceasta explica de ce acquis-ul comunitar din domeniul politicii indus-
triale nu contine practic acte normative cu caracter obligatoriu pentru

11
statele membre si, în consecinta, nici pentru statele candidate, el nere-
clamând masuri de transpunere în legislatiile nationale ale acestora. De
aceea, nici evaluarile facute de institutiile comunitare în cursul procesului
de aderare nu au un caracter constrângator, ele urmarind mai ales ca
obiectivele generale ale statelor candidate sa se înscrie în cadrul acelorasi
tendinte cu cele existente în Uniunea Europeana, pe fond, continutul
politicilor industriale ale statelor candidate fiind lasat la latitudinea auto-
ritatilor nationale ale acestora.

2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene

Dupa realizarea uniunii vamale, în iulie 1968, a rezultat limpede ca ea


singura nu va putea rezolva problemele industriei comunitare. Astfel,
raspunzând solicitarilor exprimate de reuniunea la nivel înalt a sefilor de
state si de guverne de la Paris din octombrie 1972 1 , Comisia Europeana a
transmis Consiliului o comunicare privind „programul de politica indus-
triala si tehnologica a Comunitatii”. Acest program prezenta masurile
necesare pentru eliminarea unui numar însemnat de obstacole din calea
liberei circulatii a produselor industriale, deschiderea progresiva si efec-
tiva a pietelor pentru achizitiile publice, promovarea întreprinderilor în
conditiile respectarii regulilor concurentei la scara europeana si actiunile
în favoarea sectoarelor confruntate cu probleme speciale (industriile
traditionale, aflate în criza, si industriile de înalta tehnicitate, aflate în
întârziere). Trebuie mentionat ca partea cea mai dificila a acestui
program, adoptat de catre Consiliu prin Rezolutia din 17 decembrie 1973,
era cea privind realizarea efectiva a pietei interne. Realizarea acestui
obiectiv necesita mult timp si eforturi politice, ceea ce a facut necesara
o noua comunicare a Comisiei, doisprezece ani mai târziu, pentru
adoptarea unor masuri hotarâte în vederea desavârsirii pietei unice:
Cartea Alba din 1985 (asa-numitul Raport Cechinni). Obiectivele pro-
gramului din 1973 au fost atinse abia dupa doua decenii, odata cu
desavârsirea pietei interne unice.
1
Denumirea de Consiliu European a fost utilizata pentru reuniunile sefilor de state si de
guverne numai începând din 1974.

12
Astfel, dintr-o activitate relativ marginala, constând în adoptarea anevoioasa
de standarde precise si complete pentru diferite categorii de produse în
parte, la începutul anilor ’90, standardizarea comunitara s-a transformat într-
o activitate prioritara pentru Uniunea Europeana. Potrivit asa-numitei noi
abordari în materia armonizarii, certificarii calitatii si standardizarii, legis-
latia comunitara este limitata la definirea cerintelor esentiale carora trebuie
sa le raspunda produsele în vederea asigurarii protectiei sanatatii publice,
sigurantei consumatorilor si conditiilor de mediu. Standardele europene,
odata asimilate de catre producatori, confera marfurilor o prezumtie de
conformitate si le îngaduie sa circule, nestingherite de bariere tehnice, în
cadrul întregii piete interne. Din aceasta perspectiva, standardele europene
sunt necesare nu doar pentru eliminarea barierelor tehnice din calea liberei
circulatii a marfurilor, ci sunt, într-o masura tot mai mare, un element-cheie
pentru promovarea competitivitatii industriale.

Foarte importante pentru competitivitatea industriala europeana sunt si


achizitiile publice, deschise concurentei între operatorii din toate statele
membre ale Uniunii, gratie functionarii pietei interne unice. Importanta pie-
tei achizitiilor publice pentru competitivitatea industriala este una tripla:
- în primul rând, volumul pietei achizitiilor publice este unul
semnificativ, reprezentând în prezent peste 16% din PIB al
Uniunii, ceea ce înseamna ca accesul în conditii de egalitate este
foarte important pentru toti operatorii economici;
- în al doilea rând, achizitiile publice pot spori capacitatea tehno-
logica, prin cresterea cererii de produse încorporând tehnologii
dintre cele mai avansate;
- în sfârsit, achizitiile publice fiind extrem de concentrate într-un
grup relativ restrâns de sectoare, aceste industrii depind de o
piata concurentiala a comenzilor publice pentru a dezvolta pro-
dusele si pentru a asimila calificarile profesionale necesare, care
sporesc competitivitatea producatorilor pe pietele interne si
externe.

Desavârsirea pietei interne a condus la intensificarea concurentei între


operatorii economici europeni. Cu toate acestea, este necesara acordarea

13
unei atentii deosebite pentru a preveni ca întelegerile si acordurile inter-
venite mai ales între marii producatori si procesul fuziunilor, extrem de
marcant dupa 1995, sa nu creeze de fapt noi obstacole în calea liberului joc
al fortelor pietei. Tendinta anumitor întreprinderi de a dobândi o pozitie
dominanta, sub aparenta dobândirii unei marimi critice corespunzatoare
dimensiunilor pietei interne unice, trebuie supravegheata îndeaproape.

În comunicarea sa privind „Politica industriala într-un mediu deschis si


concurential: linii directoare pentru o abordare comunitara“ [COM (90)
556], transmisa Consiliului si Parlamentului European, Comisia
Europeana a definit abordarea pe care intentiona sa o urmeze în materie
industriala în cadrul pietei unice. Evitând sa intre în mai vechea dezbatere
între liberalism si interventionism, ea a subliniat ca operatorilor econo-
mici, întreprinderilor, le revine întreaga raspundere pentru asigurarea
competitivitatii industriale, însa autoritatile publice au obligatia de a le
garanta un mediu de afaceri si perspective clare si previzibile pentru
activitatile lor. Comunicarea pune de fapt bazele unei strategii de adap-
tare permanenta a operatorilor economici si a sectoarelor industriale la
cerintele pietei, cu respectarea cerintelor liberului schimb si a concurentei
pe piata. Aceasta strategie se întemeiaza pe trei principii majore:
- utilizarea coerenta a ansamblului politicilor care influenteaza
activitatea industriala, inclusiv a celor urmarind protejarea resur-
selor si a mediului (Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992
privind simplificarea administrativa în beneficiul întreprinderilor
si îndeosebi al IMM-urilor);
- asigurarea accesului operatorilor economici comunitari pe terte
piete, prin luarea de masuri împotriva practicilor comerciale
neloiale si prin dezvoltarea cooperarii industriale internationale
(Rezolutia Consiliului din 17 iunie 1992 privind cooperarea in-
dustriala cu terte state), si
- adaptarea pozitiva la mutatiile industriale si tehnologice pe baza
unei strategii coerente [Comunicarea Comisiei intitulata „De la
Actul unic la Maastricht si mai departe: mijloacele pentru a ne
împlini ambitiile“, COM (92) 2000].

14
Adoptând cartea alba a Comisiei Europene privind „Cresterea,
competitivitatea si ocuparea fortei de munca drept repere pentru actiunea
Uniunii Europene“, Consiliul European din decembrie 1993 a sustinut
o abordare a dezvoltarii industriale care porneste de la obiectivul
competitivitatii globale, ca factor de crestere economica si de sporire a
gradului de ocupare a fortei de munca. Pentru a îmbunatati concurenta
europeana pe pietele deschise concurentei internationale este necesara o
rata înalta de crestere a productivitatii muncii, permitand o mai buna
exploatare a avantajelor competitive ale diferitelor regiuni si industrii
europene. Dupa cum se constata, comunitarizarea politicii industriale se
limiteaza la sprijinirea coerenta a ansamblului economiilor statelor
membre pentru cresterea competitivitatii acestora pe plan international.

Pentru a crea cadrul favorabil care sa permita reorientarea politicii


industriale catre sectoare cu valoare adaugata mare, precum tehnologia
informatiei, economia bazata pe cunoastere, sanatatea, biotehnologiile,
protectia mediului si alte industrii de mare performanta, în comunicarea
sa „O politica industriala pentru Uniunea Europeana“ [COM (94) 319]
Comisia a propus câteva linii de actiune:
- promovarea investitiilor intangibile, îndeosebi prin exploatarea
avantajelor competitive legate de îmbunatatirea protectiei
mediului;
- dezvoltarea cooperarii industriale;
- asigurarea unei concurente reale;
- modernizarea rolului jucat de autoritatile publice ale statelor
membre, care trebuie sa reduca sarcina birocratica ce apasa pe
umerii operatorilor economici.
Aceste linii de actiune au fost ulterior aprobate de catre Consiliu prin
Rezolutia din 21 noiembrie 1994 privind întarirea competitivitatii
industriale în cadrul Comunitatii. În continuare, Comisia Europeana a
propus, printr-o noua comunicare, aplicarea unui program comunitar de
actiuni si a unui calendar în favoarea cresterii competitivitatii industriei
comunitare [COM (95) 87], aprobat prin Decizia nr. 96/413/CE a
Consiliului.

15
3. Principalele politici industriale sectoriale

În mod clasic, între masurile pe care un guvern le ia pentru modernizarea


si orientarea industriei se numara acordarea de stimulente, precum
ajutoarele directe acordate unui întreg sector sau doar anumitor între-
prinderi; ajutoarele sub forma fiscala; subventiile pentru entitatile din cer-
cetare, centrele de documentare si de raspândire a informatiilor si cunos-
tintelor, centrele care studiaza organizarea proceselor tehnologice si de
productie, sau centrele de formare profesionala. Alte masuri importante
sunt legate de politica comerciala, întrucât asemenea masuri au – po-
tential – consecinte si mai vaste asupra sectoarelor respective:
manipularea tarifelor vamale, stabilirea de contingente tarifare, masuri
anti-dumping, încheierea de acorduri comerciale si acordarea de sti-
mulente pentru export.

În Uniunea Europeana toate aceste instrumente se afla deja în mâinile


institutiilor comunitare, prin stabilirea si dezvoltarea politicii în domeniul
concurentei sau a politicii comerciale comune, putine pârghii fiind
retinute înca de catre statele membre. Acest lucru nu este suficient pentru
a asigura succesul politicii industriale comunitare, respectiv cresterea
competitivitatii industriei europene. Actiunile izolate ale guvernelor sau
aplicarea regulilor comunitare generale nu rezolva problema
vulnerabilitatii anumitor sectoare pe plan international, cauzata de faptul
ca piata produselor respective este saturata (de exemplu, în cazul
industriei siderurgice) sau pentru ca industriile respective nu sunt
suficient de dezvoltate la nivel comunitar, comparativ cu nivelul pietei
mondiale (de exemplu, industria aeronautica). Pentru a raspunde acestor
nevoi, sunt necesare politici comunitare sectoriale.

Industria siderurgica

Punctele de cotitura pentru acest sector au fost criza energetica din 1973 si
recesiunea economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltarii
crizei, care a dus la contractia sectorului pe plan mondial, Comunitatea
si-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic.

16
Responsabilitatile sporite îi permiteau, pe de o parte, sa reglementeze piata
pentru a remedia deteriorarea constanta a situatiei financiare a între-
prinderilor si, pe de alta, sa favorizeze adaptarea structurilor industriale la
noile conditii ale pietei. Punctul culminant al acestei politici a fost atins în
octombrie 1980 când Comisia, cu acordul Consiliului, a declarat starea de
„criza manifesta“ în sectorul siderurgic, conditii în care – în conformitate
cu dispozitiile Tratatului CECO, atunci în vigoare2 – au putut fi impuse
restrictii obligatorii pentru productia si desfacerea de otel pe piata interna,
prin stabilirea trimestriala de cote de productie din care numai o parte
puteau fi vândute pe piata interna, precum si prin definirea de preturi
minime pentru anumite produse. În paralel cu aceste masuri, reguli noi si
restrictive au fost stabilite în privinta ajutoarelor de stat acordate acestei
industrii de catre guvernele statelor membre.

Ca urmare a politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de un


deceniu, Comisia a început sa dezvolte, în cursul anilor ’90, prognoze
semestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-au
ameliorat începând din 1994. Beneficiind de conditii economice favo-
rabile, industria siderurgica a putut înregistra cresteri substantiale, atât în
privinta preturilor, cât si a consumului, în special datorita relansarii dife-
ritelor sectoare ale consumului legate de ea: industria constructoare de
autoturisme, mecanica si electronica, precum si unui control strict al pie tei
de catre producatorii europeni, decisi sa-si autolimiteze volumul pro-
ductiilor. Stadiul actual al industriei europene a otelului si orientarile de
perspectiva se regasesc în prezent în comunicarea Comisiei privind
„Situatia competitivitatii industriei siderurgice în UE” [COM (99) 453,
aprobata prin concluziile reuniunii Consiliului Industrie din 18 mai 2000].

Industria constructoare de nave

Aceasta constituie un alt sector aflat în pierdere de viteza în Europa înca


de la începtul anilor ’60. În 1960, santierele navale ale celor sase state

2
Tratatul CECO si-a încetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele
constitutive care a fost încheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.

17
atunci membre ale Comunitatilor Europene 3 si ale celor trei care urmau sa
adere la Comunitati la începutul anilor ’70 4 asigurau jumatate din pro-
ductia mondiala de nave. În 1975, contributia lor se prabusise la 22%. În
1997, jumatate din productia mondiala de nave se realiza în santierele
japoneze, iar santierele Coreii de Sud sunt un alt competitor serios pe
plan mondial.

Tot între 1960 si 1975, piata constructiilor navale a cunoscut modificari


importante de structura, din cauza expansiunii spectaculoase a nevoilor
de transport de produse petroliere. Criza petroliera din 1973 i-a gasit pe
armatori cu capacitati de transport excedentare, iar pe constructori cu
capacitati de productie excedentare, în special de tancuri petroliere,
acestia din urma fiind grav afectati de anulari masive ale comenzilor.

În Rezolutia sa din 19 septembrie 1978, Consiliul a insistat asupra


necesitatii de a mentine în cadrul Comunitatii o industrie a constructiilor
navale sanatoasa si competitiva, dezvoltata în functie de nevoile de
transport maritim ale Comunitatii, precum si în functie de propria im-
portanta economica, sociala si strategica a sectorului constructiilor de
nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate în cadrul politicii
concurentei în privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a
sectorului la scara mondiala a ramas înca un deziderat pâna la finele
anilor ’80, când au fost angajate negocieri multilaterale în cadrul
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica între principalii
producatori: UE, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia si SUA (acoperind
împreuna peste 70% din productia mondiala de nave). Negocierile au
condus, în iulie 1994, la un acord permitând eliminarea ansamblului
obstacolelor din calea unei concurente mondiale normale în acest sector
si îndeosebi în privinta ajutoarelor de stat.

Ulterior, în comunicarea sa privind „Viitorul Europei maritime“ [COM


(96) 84], Comisia Europeana a preconizat o politica industriala a Uniunii
pentru ansamblul industriilor relevante (nu numai constructii de nave, dar

3
Belgia, Franta, R.F. Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.
4
Danemarca, Irlanda si Marea Britanie.

18
si productia de echipament maritim, serviciile portuare si industriile ba-
zate pe resursele maritime) întemeiata pe:
- promovarea investitiilor intangibile, în special în domeniile cerce-
tarii-dezvoltarii, tehnologiei informatiilor si telecomunciatiilor,
- dezvoltarea cooperarii industriale în interiorul UE si cu industriile
statelor terte,
- extinderea aplicarii acordului OCDE la industriile statelor terte, si
- îmbunatatirea infrastructurilor portuare prin intermediul unei retele
transeuropene.
Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se rega-
sesc în prezent în Comunicarea Comisiei „Catre o noua industrie construc-
toare de nave“ [COM (97) 470].

Textilele si îmbracamintea

Industria usoara a fost si ea încercata de dificultati deosebite începând cu


deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii
interne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor în curs de dez-
voltare. De fapt, întrucât nu necesita nici o înalta tehnologie, nici o mare
concentrare a capitalurilor, aceasta industrie îsi pierde avantajele com-
parative si competitive în favoare industriilor din statele care dispun de
mâna de lucru suficient de calificata la preturi mai mici.

Noile tendinte ale politicii în sectorul textilelor si îmbracamintei se


regasesc în comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile de
îmbunatatire a competitivitatii acestui sector [COM (91) 399], aprobata
printr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern, politica
comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si pro-
movarea exporturilor comunitare, combaterea dumping-ului, a subven-
tiilor si a încalcarilor drepturilor de proprietate industriala si intelectuala.
Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilor
puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind im-
pactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor
si îmbracamintei [COM (95) 447] preconizeaza o integrare echilibrata a
sectorului european în sistemul Organizatiei Mondiale a Comertului, care

19
tocmai fusese creata prin transformarea GATT. Acest lucru a implicat
renegocierea acordului multifibre încheiat în anii ’70. Noua comunicare a
confirmat si dezvoltat orientarile de politica în domeniu cuprinse în
comunicarea precedenta, adaptând masurile de sustinere pentru regiunile
afectate de liberalizarea comertului mondial cu textile si îmbracaminte,
convenita în cadrul negocierilor din Runda Uruguay a GATT.

În prezent, Comisia Europeana si-a stabilit un plan de actiune pentru


sporirea competitivitatii acestui sector industrial [COM (97) 454], aprobat
în reuniunea Consiliului Industrie din 7 mai 1998, si pe baza caruia acesta
a identificat nevoia de a se actiona cu prioritate în urmatoarele domenii:
- ocuparea fortei de munca, pregatirea profesionala si recalificarea
fortei de munca;
- dezvoltarea si raspândirea noilor produse, metode si echipamente
tehnologice;
- asigurarea unei functionari corespunzatoare si uniforme a pietei
interne;
- accesul pe pietele altor state;
- dezvoltarea regionala armonioasa.

Industria aeronautica

Prin volumul cifrei sale de afaceri, industria aeronautica europeana se


claseaza în urma SUA si cu mult înaintea Japoniei. Ea ofera locuri de
munca pentru peste 500.000 de lucratori în Uniune, fiind o industrie de
vârf cu impact asupra mai multor alte ramuri industriale, unul dintre
domeniile catre care Uniunea urmareste sa se orienteze în urma deplasarii
altor productii catre statele în curs de dezvoltare. Dar, în timp ce piata
europeana aeronautica reprezinta aproximativ 20% din cea mondiala,
segmentul industriei europene nu a atins aceasta cota, primul exportator
mondial fiind SUA atât în materie civila, cât si militara.

Cresterea cererii mondiale, estimata a fi de circa 5% pe an pâna în 2010,


partial si temporar numai afectata de evenimentele de la 11 septembrie
2001 din Statele Unite, constituie o oportunitate pentru industria aeronau-

20
tica europeana, care însa poate fi valorificata numai prin rationalizarea
ciclurilor de fabricatie, cooperare între statele membre si valorificarea
rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.

Comisia Europeana, în acord cu Consiliul, urmareste o strategie constând


într-o serie de actiuni puse în aplicare deopotriva de catre operatorii
economici, de autoritatile statelor membre si de catre institutiile Uniunii,
urmarind îmbunatatirea pe termen mediu si lung a competitivitatii acestei
ramuri. Aceasta strategie este reflectata de comunicarea Comisiei
„Industria aeronautica europeana: o prima evaluare si posibile actiuni la
nivel comunitar“ [COM (92) 164] si de Concluziile Consiliului Industrie
din 17 iunie 1992 privind industria aeronautica civila europeana. În acest
sens, Comisia Europeana a creat în 1995 un grup de lucru (task-force)
aeronautic, a carui misiune este de a asigura convergenta, prin interme-
diul proiectelor industriale comune, a diferitelor eforturi de cercetare,
desfasurate la nivel comunitar sau national sau în contextul aplicatiilor
concrete legate de societatea informationala.

Industria constructoare de autoturisme

În acest sector, sistemul european al aprobarilor-tip pentru diferitele


categorii de vehicule cu motor are drept scop sprijinirea constructorilor în
reducerea costurilor, asigurând în acelasi timp prescriptii tehnice identice
si un nivel de protectie ridicat pe ansamblul Uniunii Europene. În dome-
niul concurentei, regulamentul de exceptare a categoriilor de acorduri de
distributie si de asistenta tehnica pentru vânzare si post-vânzare are ca
obiect sa intensifice concurenta în domeniul distributiei de autoturisme.
În domeniul cercetarii, un grup de lucru privind „autoturismul viitorului”
coordoneaza eforturile la nivel european pentru a accelera dezvoltarea
unor tehnologii auto cu emisii scazute de gaze. În domeniul social, o retea
transnationala garanteaza difuzarea programelor de formare profesionala
si favorizeaza mai buna adaptare a lucratorilor la transformarile
structurale ale acestei industrii. În sfârsit, în privinta politicii comerciale
comune, dupa un îndelungat „razboi comercial”, Comisia Europeana a
realizat cu Japonia o întelegere privind accesul ordonat al autoturismelor

21
de fabricatie japoneza pe piata interna unica (declaratia comuna a
reuniunii UE-Japonia, Haga, 18 iunie 1991) si a negociat cu alte state
accesul pe terte piete al autovehiculelor cu motor produse în UE pe baza
de acorduri bilaterale si multilaterale.

Politica actuala a Uniunii în acest domeniu este reflectata de comunicarea


Comisiei privind industria europeana a autoturismelor [COM (96) 327].

Industria farmaceutica

Libera circulatie a produselor acesteia în interiorul pietei unice a fost


asigurata pentru mult timp prin armonizarea legislatiilor nationale. În
prezent, functioneaza un sistem comunitar de autorizare a
medicamentelor de uz uman si veterinar. Autorizarea este acordata fie
printr-o procedura centralizata, fie printr-una descentralizata. Prin
Rezolutia sa din 23 aprilie 1996 (C 136, 96) privind punerea în aplicare a
orientarilor de politica industriala în sectorul farmaceutic, Consiliul a
solicitat Comisiei Europene sa realizeze un bilant al functionarii pietei
unice în acest domeniu, sa promoveze o transparenta sporita si o mai
mare concurenta pe aceasta piata, asigurând astfel punerea în aplicare a
liniilor directoare privind evolutia sectorului farmaceutic propuse de
aceasta prin comunicarea sa COM (93) 718. Ulterior, Comisia a revenit
cu un document de politica actualizat, urmarind desavârsirea pietei unice
în domeniul produselor farmaceutice [COM (98) 588].

III. România în procesul de adaptare la exigentele


politicilor industriale aplicate în cadrul Uniunii
Europene
În rapoartele anuale publicate în perioada 1998–2002 privind stadiul
pregatirii României pentru aderarea la Uniunea Europeana, Comisia
Europeana a retinut ca, de la Avizul sau din 1997 autoritatile române si-au
însusit progresiv principiile politicii industriale a CE. Desi în anumite

22
domenii s-au întregistrat progrese, autoritatile au abordat si pus în aplicare
în general cu încetinire reformele structurale. Privatizarea limitata a
constituit, în acest context, o dificultate deosebita. Slabiciunile structurale
economice, administrative si legislative ale tarii au un caracter cronic,
restrângând eficienta politicii industriale si a instrumentelor acesteia.

Rapoartele Comisiei Europene apreciaza ca provocarea majora ramâne


pentru autoritati punerea eficienta în aplicare a strategiei de politica
industriala. Progresul în acest domeniu a fost încetinit de absenta unei
bune coordonari între diferitele ministere implicate si alte entitati inte-
resate. Un numar de institutii de coordonare create în cursul anului 2001
pentru a remedia aceasta situatie nu sunt înca pe deplin functionale.
Dificultati au rezultat si din conflictele de competente între Ministerul
Industriei si Resurselor si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, precum si
între acestea si Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei.

Rapoartele recente apreciaza cresterea sustinuta, desi lenta, a credibilitatii


internationale a României în domeniul investitiilor straine directe.
Îmbunatatirea climatului investitional a constituit o prioritate, iar dorinta
autoritatilor de a se consulta si de a asculta preocuparile investitorilor a
fost tot mai pronuntata. Cu toate acestea, volumul investitiilor a ramas
scazut din cauza problemelor structurale ale coruptiei, birocratiei
excesive si instabilitatii legislative.

Eficienta masurilor legislative luate în cursul anului 2002 în vederea


accelerarii privatizarii ramâne înca sa fie verificata în practica, autoritatile
trebuind sa acorde o mare atentie pentru ca procedurile de privatizare
introduse (de pilda, conversia datoriilor în actiuni, regimul de ad-
ministrare speciala, sau negocierile directe cu ofertantii) sa nu slabeasca
si mai mult disciplina financiara a întreprinderilor. Beneficiile împartirii
responsabilitatilor pentru privatizare între APAPS si OPSPI nu sunt
limpezi, întrucât acesta din urma nu are, înca, experienta si nici pozitia
publica a APAPS. O mai mare transparenta a procesului de privatizare
trebuie sa constituie, în continuare, o prioritate pentru ambele institutii.

23
Un progres incontestabil a fost înregistrat în domeniul restructurarii
industriei siderurgice, dar ea continua sa ramâna o problema de a carei
rezolvare depinde îndeplinirea obligatiile României în domeniul
ajutoarele de stat, decurgând din Acordul de asociere.

1. Cadrul general

România urmareste îndeaproape politicile Uniunii Europene în domeniul


industrial, cu scopul de a dezvolta o piata nationala competitiva, integrata
în piata interna europeana.

Cel mai recent document reflectând politica industriala a României,


adoptat prin Hotarârea Guvernului nr. 657/2002, reflecta prevederile
Deciziei Consiliului nr. 96/413/CE privind punerea în aplicare a
programului de actiune în vederea întaririi competitivitatii industriei
europene. Documentul românesc de politica industriala a fost elaborat
pentru a facilita adaptarea industriei la schimbarile structurale si a sprijini
crearea unui mediu favorabil pentru initierea de afaceri si dezvoltarea lor
permanenta, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sa sprijine
cooperarea între intreprinderi, sa stimuleze investitiile straine si sa
asigure utilizarea mai eficienta a potentialului industrial.

La elaborarea documentului de politica industriala s-au avut în vedere


prevederile urmatoarelor documente: Strategia Nationala de Dezvoltare
Durabila 2000–2020; Strategia Nationala de Dezvoltare pe Termen
Mediu a României 2001–2004; Programul de Guvernare si Planul de
actiune al Guvernului 2001–2004; prognoza evolutiei economiei
românesti în perioada 2001–2004; Planul National de Dezvoltare a
României; Programul National de Aderare a României la Uniunea
Europeana.

Documentul de politica industriala a avut în vedere necesitatea pastrarii


coerentei dintre aceasta si alte politici economice, astfel încât sa nu apara
contradictii care pot împiedica realizarea prevederilor acestuia.

24
2. Obiectivele politicii industriale a României

Obiectivul general al politicii industriale românesti vizeaza întarirea


competitivitatii industriei, care se va realiza în principal prin: cultivarea si
consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe un cadru
legal stabil si coerent, accelerarea si adâncirea ajustarilor structurale,
promovarea investitiilor intangibile (investitii în capitalul uman,
cercetare-dezvoltare si inovare, calitate, standardizare etc.) sustinerea
dezvoltarii cooperarii industriale si a IMM-urilor, precum si prin dez-
voltarea serviciilor industriale si de afaceri.

În acelasi timp, se acorda o atentie deosebita cresterii productivitatii muncii,


promovarii produselor si tehnologiilor „curate“, economisirii de energie,
cresterii utilizarii resurselor locale, întaririi mecanismelor de piata de alocare
a resurselor, precum si dezvoltarii unei infrastructuri regionale eficiente.

Politica industriala a României aplica, prin prevederile sale, conceptul de


dezvoltare durabila. Acest lucru se realizeaza, pe de o parte, prin
utilizarea în procesul de dezvoltare industriala a acelor cai prin care
activitatile economice, pot proteja mediul înconjurator în mod durabil, iar
pe de alta parte, prin utilizarea rationala a resurselor naturale, în special a
acelor cu valoare economica si potential limitat în timp.

3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici


industriale convergente cu cea a Uniunii Europene

Principalele instrumente avute în vedere pe termen scurt si mediu pentru


realizarea cresterii competitivitatii industriale sunt urmatoarele:
− Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si deschis prin consolidarea
unui sistem legislativ stabil, simplu, transparent si coerent, sustinut de
un cadru institutional adecvat, ambele armonizate cu cele din UE.
− Accelerarea restructurarii întreprinderilor pe principiul rentabilizarii
activitatii economice a acestora, inclusiv prin închiderea capacitatilor
de productie neviabile. Viabilitatea economica si financiara constituie
tinta principala a procesului care vizeaza îmbunatatirea competitivitatii

25
întreprinderilor. De asemenea, în cazul restrângerii activitatii sau li-
chidarii unor întreprinderi se are în vedere influenta în amonte si aval
din circuitul economic, pentru a fi preîntâmpinate posibilele efecte
negative asupra procesului de productie al altor operatori economici .
− Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de
privatizare care sa permita accelerarea acestui proces, realizarea unor
privatizari eficiente si asigurarea transparentei corespunzatoare, în
conformitate cu practica internationala în materie.
− Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatorilor
economici pe piata prin continuarea procesului de armonizare legisla-
tiva si de aplicare efectiva a politicii în domeniul concurentei. În acest
context, o prioritate deosebita se acorda aplicarii masurilor si actiunilor
care vizeaza diminuarea ajutorului de stat direct si indirect, concomi-
tent cu monitorizarea încadrarii în prevederile Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, ale Legii nr. 21/1996 privind concurenta, pre-
cum si ale reglementarilor adoptate pentru aplicarea acestora.
− Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice în sectoarele indus-
triale prin aplicarea Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologiei
informatiei si comunicatiilor.
− Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionarea
cadrului legislativ si institutional specific, în vederea asigurarii trans-
ferului de tehnologie, cresterii performantelor manageriale si îmbuna-
tatirea competitivitatii si accesului produselor românesti pe pietele
internationale.
− Promovarea investitiilor intangibile , respectiv în domeniul resurselor
umane, în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurarea
calitatii si evaluarea conformitatii produselor, precum si în domeniul
standardizarii. Aceasta presupune: dezvoltarea investitiei în capitalul
uman, flexibilizarea fortei de munca, îmbunatatirea pregatirii
profesionale/specializare si reconversie profesionala/însusirea de noi
abilitati de munca; întarirea legaturii între industrie si sistemul de
stiinta si tehnologie, orientarea activitatilor de cercetare-dezvoltare
catre necesitatile mediului socio-economic, promovarea politicilor ac-
tive de calitate (managementul calitatii/ISO 9000), precum si armoni-
zarea standardelor românesti cu cele din UE.

26
− Dezvoltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicarea
unor masuri specifice de sustinere a initiativelor industriale în acest
scop, conducând totodata la asigurarea unei mai mari stabilitati a
relatiilor economice.
− Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse
de finantare si servicii de asistenta, consultanta, si informare. În acest
scop a fost dezvoltat un concept si un cadru legal coerent, în
conformitate cu practica internationala, pentru sustinerea activitatii
IMM-urilor.
− Dezvoltarea unei piete nationale functionale a produselor industriale
prin stimularea competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne de
produse industriale. Aceasta va facilita economiile de scara, oferind
oportunitati pentru adâncirea specializarii productiei si aparitia de noi
producatori, mentinând astfel caracterul concurential al pietei.
− Asigurarea compatibilitatii tehnologiilor si produselor industriale cu
exigentele de protectie a mediului înconjurator. În aceasta privinta,
Guvernul este preocupat de respectarea reglementarilor în domeniul
protectiei mediului înconjurator si promovarea pe scara larga a teh-
nologiilor si produselor „curate”, în conditiile mentinerii unui raport
eficient între costuri si beneficii si ale crearii de noi modele de pro-
ductie si consum. Se urmareste concomitent punerea în aplicare a
sistemului de management de mediu (ISO 14000). Acesta preocupare
s-a materializat prin adoptarea acquis-ului comunitar privind controlul
poluarii industriale, prin initierea si aplicarea de programe pentru
reducerea impactului activitatilor industriale asupra mediului, conco-
mitent cu refacerea ecologica a zonelor afectate de poluare.
− Promovarea coeziunii sociale prin permanetizarea procedurilor de
consultare cu toti actorii din domeniul industrial, pentru extinderea
participarii largi la luarea deciziilor majore si prin obtinerea spriji-
nului partenerilor sociali în realizarea ajustarilor structurale.

Prioritatile majore pe termen scurt sunt: accelerarea ajustarilor structurale


(restructurare si privatizare) pentru asigurarea viabilitatii economice, elimi-
narea barierelor birocratice în cadrul procesului de îmbunatatire a me-
diului de afaceri si atragerea investitiilor straine directe .

27
4. Aplicarea politicii industriale în România

Cele mai recente actiuni întreprinse pentru atingerea obiectivelor politicii


industriale au fost în principal urmatoarele:

Elaborarea noii politici industriale si aplicarea acesteia

• Constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea


elaborarii si implementarii Politicii industriale si a Planului de
Actiune aferent, prin Hotarârea Guvernului nr. 660/2001.

Îmbunatatirea mediului de afaceri

• Constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizarea


Planului de actiuni referitor la îmbunatatirea mediului de afaceri, prin
Hotarârea Guvernului nr. 803/2001.
• Elaborarea si aprobarea, prin Hotarârea Guvernului nr. 1189/2001,
modificata si completata prin Hotarârea Guvernului nr. 209/2002, a
Planului de Actiuni vizând înlaturarea barierelor administrative din
mediul de afaceri.
• Înfiintarea biroului unic, pe lânga Camera de Comert si Industrie, în
scopul eliminarii obstacolelor birocratice, în procesul de initiere a unei
noi afaceri (înfiintare si autorizare de noi societati comerciale) dimi-
nuând semnificativ timpul si efortul întreprinzatorilor, prin Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor forma-
litati administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionarii
comerciantilor .
• Realizarea contractelor de achizitie publica prin licitatii electronice
(potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002) în vederea
întâririi liberei concurente, cresterii eficientei utilizarii fondurilor
publice, transparentei, tratamentului egal al tuturor participantilor si
garantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale,
precum si ca o contributie la diminuarea coruptiei.

28
• Adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului.

Accelerarea procesului de privatizare

Legea nr. 137/2002 privind unele masuri de accelerare a procesului de


privatizare completeaza cadrul legal existent în domeniul privatizarii,
elementele cu caracter de noutate ale actului normativ fiind în principal:

• Instituirea „administrarii speciale în perioada de privatizare“ la


societatile comerciale cu capital majoritar de stat;
• Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului în eco-
nomie prin:
- introducerea în mod explicit, alaturi de vânzarea de actiuni, a ma-
jorarii capitalului social prin aport de capital privat si a transferului
cu plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social;
- introducerea vânzarii pe un pret simbolic a actiunilor detinute de
stat la societati comerciale neatractive.
• Restructurarea datoriilor societatilor supuse administrarii speciale;
• Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea
societatilor comerciale;
• Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, în ceea ce
priveste pronuntarea acestora, numai asupra legalitatii si nu asupra
oportunitatii;
• Scurtarea unor termene procedurale.

Atragerea investitiilor straine

• Înfiintarea Agentiei Române pentru Investitii Straine ca unica


institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe în
România, în subordinea Guvernului.
• Adoptarea Legii nr. 332/2001 privind investitiile straine directe cu un
impact semnificativ în economie (investitiile de peste 1 mil. USD).

29
Cresterea competitivitatii produselor industriale

• Adoptarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produ-


selor industriale.

Sprijinirea activitatii IMM-urilor

• Constituirea, prin Hotarârea Guvernului nr. 1211/2001, a Fondului


National de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, finantat din bugetul
Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei.
• Constituirea, prin Hotarârea Guvernului nr. 1240/2001, a Centrului
de selectare si pregatire a potentialilor antreprenori de succes
(EMPRETEC/UNCTAD – România).

Protectia mediului

• Constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordo-


narea includerii domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile
sectoriale la nivel national, prin Hotarârea Guvernului nr. 1097/2001.
• Aprobarea introducerii etichetei ecologice prin Hotarârea Guvernului
nr. 189/2002.

În acest context, a fost încheiat acordul stand-by cu Fondul Monetar


International si au fost finalizate negocierile cu Banca Mondiala (PSAL
II), actiuni care constituie un important sprijin pentru cresterea încrederii
în mediul de afaceri si în oportunitatile de investitii din România.

Îndeplinirea obiectivelor politicii industriale este sustinuta de progresele


înregistrate în 2001 în ceea ce priveste asigurarea stabilitatii macroeco-
nomice si revigorarea la nivel microeconomic (s-a înregistrat fata de anul
2000 o crestere a PIB cu 5,3%, a productiei industriale cu 8,2% si a
exportului cu 9,8%) asigurându-se astfel conditii favorabile pentru priva-
tizarea companiilor si crescând atractivitatea economiei române pentru
investitii straine directe.

30
5.Actiuni pe termen scurt si mediu

Autoritatile române declara ca urmaresc în continuare, în domeniul


politicilor industriale, realizarea urmatoarelor obiective:

• Pregatirea unui nou cod fiscal, care urmareste asigurarea unei mai
bune coerente, transparente si flexibilitati în domeniul fiscalitatii.
• Consolidarea sistemului bancar privat din România prin pregatirea
declansarii în cursul anului 2003 a procesului de privatizare a BCR,
ultima si cea mai importanta banca de stat, conform programului
PSAL II.
• Elaborarea unui cod al investitorului, instrument ce va cuprinde, în
principal, elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ si
institutional, mecanismul de initiere de noi afaceri, respectiv de
înfiintare de noi întreprinderi etc .
• Adaptarea cadrului institutional în vederea aplicarii în practica a pre-
vederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produ-
selor, atât în ceea ce priveste supravegherea pietei cât si certificarea
produselor.
• Crearea conditiilor pentru initierea în trimestrul IV 2002 a negocie-
rilor cu Uniunea Europeana în vederea încheierii protocolului privind
evaluarea conformitatii produselor, sens în care s-a accelerat procesul
de adoptare a directivelor comunitare din noua abordare si a stan-
dardelor europene armonizate.

6. Capacitatea administrativa

Ministerul Industriei si Resurselor coordoneaza elaborarea Politicii


industriale a României si a Planului de Actiune aferent, actiune la care a
atras participarea celorlalti principali factori interesati în domeniul indus-
trial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere,
institute economice, alte autoritati sau institutii publice. Dezvoltarea aces-
tor documente într-un asemenea cadru a permis obtinerea unui larg con-
sens, înaintea promovarii lor spre aprobare, de catre Guvernul României.

31
Având în vedere ca implementarea prevederilor Politicii industriale prin
masurile cuprinse în Planul de Actiune necesita implicarea tuturor celor care
actioneaza în acest domeniu, a fost promovata si aprobata Hotarârea de
Guvern nr. 660/2001, prin care sunt nominalizate ministerele si institutiile,
respectiv reprezentantii acestora, într-un Grup interministerial de lucru,
constituit pentru coordonarea elaborarii si implementarii acestor documente.

În plus, pentru cresterea operativitatii si eficientei actiunilor de imple-


mentare, precum si pentru monitorizarea acestora, s-a constituit o echipa
operativa, subordonata Grupului de lucru, care executa, urmareste si in-
formeaza asupra îndeplinirii tuturor hotarârilor.

Ministerul Industriei si Resurselor este organul de specialitate al adminis-


tratiei publice centrale, responsabil cu elaborarea si implementarea poli-
ticii industriale. Activitatea sa este sustinuta de:
- Institutul de Management si Informatica, care realizeaza si gestioneaza
baza de date si sistemul informational în domeniile industriei si
resurselor, în strânsa legatura cu sistemul informational national si
international.
- Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie, care exer-
cita în numele Ministerului Industriei si Resurselor atributiile acestuia
ca institutie publica implicata în domeniul privatizarii si deruleaza
activitatile legate de exercitarea calitatii de actionar al statului la so-
cietatile si companiile nationale si la celelalte societati comerciale din
portofoliul acestuia.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei este organul de specialitate al adminis-


tratiei publice centrale în subordinea Guvernului care aplica strategia si
Programul Guvernului în vederea promovarii politicilor de dezvoltare
economica si sociala, pentru stimularea atragerii investitiilor straine în
România si elaborarea analizelor si prognozelor privind dezvoltarea eco-
nomiei românesti.

Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma în domeniul


concurentei, si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate în subordinea

32
Ministerului Finantelor Publice, sunt abilitate pentru aplicarea prevede-
rilor Legii nr. 21/1996 a concurentei si a Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, urmarind protectia, mentinerea si stimularea concurentei
si a unui mediu concurential normal.

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului,


înfiintata în decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii de
Stat, în subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementarea
strategiei de privatizare si restructurare precum si pentru administrarea
participatiilor statului în societatile comerciale din portofoliul sau.

Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este insti-


tutia guvernamentala responsabila pentru elaborarea, promovarea, imple-
mentarea si integrarea politicilor si programelor pentru întreprinderile
mici si mijlocii si cooperatie.

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este institutia guvernamentala


responsabila cu promovarea la nivel national al politicilor de protectie a
mediului înconjurator.

Ministerul Educatiei si Cercetarii este institutia guvernamentala cu


atributii si responsabilitati în domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii,
precum si în implementarea rezultatelor acestora.

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este institutia guver-


namentala cu atributii si responsabilitati în domeniul dezvoltarii societatii
informationale.

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este institutia guverna-


mentala cu atributii în domeniul industriei alimentare.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este institutia guvernamentala


care asigura si coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului
în domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii impor-
tante în ceea ce priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a

33
fortei de munca, cu deosebire a celei disponibilizate în urma res-
tructurarii, privatizarii si lichidarii întreprinderilor. În acest scop, au fost
create Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul
National de Formare Profesionala a Adultilor.

Camerele de Comert, Industrie si Agricultura, la nivel national si re-


gional, ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comuni-
tatea de afaceri, privatizarea, restructurarea-retehnologizarea, piata
financiara, piata bursiera/de marfuri si valori, piata extrabursiera, asigu-
rarea calitatii si certificarea produselor, distributia moderna a produselor
si servicii de consultanta.

Centrele EURO INFO functioneaza în sprijinul dezvoltarii IMM, sub


forma unei retele de centre interconectate care ofera servicii de informare,
consultare si asistenta pe probleme comunitare pentru intreprinderi, actio-
nând în acest fel ca o interfata între institutiile europene si mediul local de
afaceri în care îsi desfasoara activitatea. Reteaua constituita la nivel
national este compusa din opt centre EURO INFO în orasele: Bucuresti,
Constanta, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Baia Mare si Galati.

Institutul National de Statistica este autoritatea publica ce asigura colec-


tarea, prelucrarea si publicarea informatiilor si datelor statistice, referi-
toare la evolutia activitatilor economico-sociale.

34
ANEXA
Acquis-ul comunitar în domeniul politicilor industriale

Nota: Spre deosebire de celelalte capitole de negociere, politicile indus-


triale se disting prin faptul ca acquis-ul nu cuprinde decât doua acte cu
caracter obligatoriu, cea mai mare parte fiind reprezentata de comunicari
transmise de Comisia Europeana celorlalte institutii ale Uniunii privind
continutul politicilor, si care nu au caracter obligatoriu. Cu foarte putine
exceptii, continutul acestor comunicari nu este disponibil în bazele de date
Celex si Eur-Lex si, prin urmare, nu au fost rezumate mai jos. De ase-
menea, numerotarea sectiunilor din lista actelor acquis-ului nu se rega-
seste în catalogul decimal Eur-Lex, întrucât acesta nu cuprinde o sectiune
dedicata exclusiv politicilor industriale.

Legenda:

32002R1221 Codul alocat actului normativ,


sub care acesta poate fi cautat
în original în limbile oficiale
ale UE în bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Regulation/Directive/Decision Denumirea actului normativ în
limba engleza
Regulamentul/Directiva/Decizia Denumirea actului normativ în
limba româna
Publicatia: Publicatia oficiala a UE în care
actul normativ a fost publicat
initial
Continut: Xxxxxxxxxx Prezentarea pe scurt a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Key words : Cuvinte-cheie în limba engleza
cu care pot fi operate cercetari

35
tematice în bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte cheie: Cuvinte-cheie în limba româna
cu care pot fi operate cercetari
tematice în baza de date
legislative a Centrului de
Informare al Comisiei Europene
la Bucuresti, www.infoeuropa.ro,
si a Centrului de Resurse
Juridice, www.crj.ro

1 – Acte cu caracter obligatoriu

31996D0413
96/413/EC: Council Decision on the 25 th of June 1996 on the
implementation of a Community action programme to strengthen the
competitiveness of European industry.
Decizia nr. 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 privind aplicarea
programului de actiune comunitar de crestere a competitivitatii industriei
europene.
Publicatia: OJ L 167 06.07.1996 p.55
Modificat si completat prin:
Continut: Prin decizie sunt stabilite obiectivele programului
de actiune în materia consolidarii competitivitatii
industriei europene, Comisia Europeana urmând sa
elaboreze anual un raport de evaluare a rezultate
lor obtinute. Anexa cuprinde liniile directoare ale
programului de actiune.
Key words: action programme; competitiveness; industrial
cooperation; industrial development; Community
industrial policy; European industrial area.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, cooperare indus-
triala, dezvoltare industriala, politica industriala comu-
nitara, spatiul industrial european.

36
31997D0837
97/837/EC: Commission Decision on the 9 th of December 1997
amending Decision 83/247/EEC setting up a committee on
Community policy regarding forestry and forestry-based industries.
Decizia nr. 97/837/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 pentru
modificarea si completarea Deciziei nr. 83/247/CEE privind înfiintarea
Comitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de pre-
lucrare a lemnului.
Publicatia: OJ L 346 17.12.1997 p.95
Modificat si completat prin:
Continut: Decizia redefineste componenta Comitetului privind
politica comunitara referitoare la industriile de prelu-
crare a lemnului, ce va fi alcatuit din repre zentantii
organizatiilor industriei forestiere, precizând rolul sau
în politica comunitara cu privire la industriile de
prelucrare a lemnului. Decizia stabileste, de asemenea,
durata mandatului comitetului. Anexa prezinta com-
ponenta comitetului.
Key words: printing; publication; pulp and paper industry;
sylviculture; wood industry; EC advisory committee.
Cuvinte cheie: tiparire, publicatie, industrie de celuloza si hârtie,
silvicultura, industria lemnului, comitet consultativ al
CE.

2 – Acte fara caracter obligatoriu

2.1 – Aspecte generale

51990DC0556
Industrial Policy in an open and competitive environment: Guide-
lines for a Community Approach.
Politica industriala într-un mediu deschis si concurential: linii directoare
pentru o abordare comunitara
Data adoptarii: 16.11.1990

37
51994DC0319
Communication from the Commission to the Council, to the
European Parliament, Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions – An Industrial Competitiveness Policy for
the European Union.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: O politica a competitivitatii
industriale pentru Uniunea Europeana.
Data adoptarii: 14.09.1994

31994Y1206(01)
Council Resolution on the 21 st of November 1994 on the
strengthening of the competitiveness of Community industry.
Rezolutia Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind cresterea com-
petitivitatii industriei comunitare.
Publicatia: OJ C 343 06.12.1994 p.1
Modificat si completat prin:
Continut: Prin rezolutie, Consiliul ia nota de Comunicarea
Comisiei „Cresterea competitivitatii industriei euro-
pene a constructiilor mecanice“ si de intentia acesteia
de a prezenta un plan de actiune pentru popularizarea
si aplicarea comunicarii, cerând statelor membre sa
creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei me-
canice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentru
amplasarea întreprinderilor de masini si echipamente,
sa încurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea per-
sonalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare
bazate pe avantajul reciproc, acordând o atentie
deosebita dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii.
Prin rezolutie, Consiliul cere si Comisiei sa tina cont de
necesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sa
promoveze adaptarea la schimbarile intervenite în
industrie, cadrul legislativ necesar functionarii pietei
interne si sa aplice programe integrate de dezvoltare a
întreprinderilor mici si mijlocii.

38
Key words: Community industrial policy; competitiveness; economic
and social cohesion; job creation; competition; industrial
cooperation.
Cuvinte cheie: politica industriala comunitara, competitivitate, coeziune
economica si sociala, creare de locuri de munca, concu-
renta, cooperare industriala.

51996DC0463
Communication from the Commission – Benchmarking The
Competitiveness of European Industry
Comunicare a Comisiei: Analiza comparata a competitivitatii industriei
europene
Data adoptarii: 19.10.1996
Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;
European industrial area.
Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate,
spatiul industrial european.

51997DC0153
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Benchmarking – Implementation of an Instrument
available to Economic Actors and Public Authorities.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Analiza comparata – utilizarea
unui instrument la îndemâna operatorilor economici si autoritatilor locale.
Data adoptarii: 16.04.1997
Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;
statistics; European industrial area.
Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate,
statistici, spatiul industrial european.

51998DC0534
Communication from the Commission to the Council – The contribu-
tion of business services to industrial performance – A common policy

39
framework .
Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Contributia serviciilor din dome-
niul afacerilor la performanta industriala. Un cadru al politicii comune.
Data adoptarii: 21.09.1998
Key words: competitiveness; productivity; provision of services; type
of business; Community industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, productivitate, furnizare de servicii, tip
de afacere, politica industriala comunitara.

51998DC0718
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The competitiveness of European enterprises in the
face of globalisation: how it can be encouraged.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor – Competitivitatea întreprin-
derilor europene în fata globalizarii: cum poate fi stimulata.
Data adoptarii: 20.01.1999
Key words: competitiveness; industrial policy; international market;
world economy; European undertaking.
Cuvinte cheie: competitivitate, politica industriala, piata internationala,
economie mondiala, întreprindere europeana.

51999DC0465
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Structural change and adjustment in European
manufacturing.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Schimbarile structurale si
ajustarea industriei europene.
Data adoptarii: 05.10.1999
Key words: competitiveness; investment; processing industry; EC
countries.

40
Cuvinte cheie: competitivitate, investitie, industrie prelucratoare, state
membre ale CE.

52001DC0454
Communication from the Commission towards a strategic vision of
life sciences and biotechnology: consultation document.
Comunicare a Comisiei: Spre o viziune strategica asupra stiintelor vietii
si biotehnologiei – document pentru dezbatere.
Data adoptarii: 04.09.2001
Continut: Conform Comunicarii, stiintele vietii si biotehnologia
prezinta o importanta strategica pentru Europa,
motiv pentru care Comisia asteapta comentarii din
partea societatii civile, a cercetatorilor, a autoritatilor
publice si a operatorilor economici, comentarii care
sa contribuie la finalizarea documentului privind
politica în domeniu.
Key words: life sciences; biotechnology; innovation;
competitiveness; genetically altered organism; ethics;
public awareness campaign.
Cuvinte cheie: stiintele vietii, biotehnologie, inovatie, competitivitate,
organism modificat genetic, etica, campanie de
constientizare a publicului.

2.2 – Cooperarea industriala

51995DC0071
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament - Industrial cooperation with the countries of
Central/Eastern Europe.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European:
Cooperarea industriala cu tarile din Centrul si Estul Europei.
Data adoptarii: 14.03.1995

41
31996Y0713(02)
Council Resolution on the 25 th of June 1996 on industrial cooperation
with other regions and third countries, inter alia in the
Mediterranean.
Rezolutia Consiliului din 25 iunie 1996 privind cooperarea industriala cu
alte regiuni si terte tari, între altele în zona Mediteranei.
Publicatia: OJ C 203 13.07.1996 p.4
Continut: Consiliul apreciaza progresul facut în cooperarea
industriala cu terte state, în special cele din Centrul si
Estul Europei aflate în procesul de aderare la
Uniunea Europeana, invitând Comisia sa examineze
dificultatile cu care se confrunta aceste tari ca si în
alte spatii, cum ar fi Asia, America Latina, Statele
Unite si Japonia. În ceea ce priveste zona Marii
Mediterane, este subliniat faptul ca dezvoltarea
industriala a zonei este baza dezvoltarii unei economii
competitive si una din principalele cerinte de atragere
a investitiilor, dezvoltare ce trebuie facuta pe baza
parteneriatului economic si financiar, într-o abordare
coerenta si integrata, bazata pe un program de lucru
specific. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa faca
propuneri de cooperare industriala cu terte state si sa
supuna rapoarte asupra actiunilor întreprinse, pe
baza carora se va organiza o discutie având drept
scop evaluarea contributiei facute de cooperarea
industriala la dezvoltarea socio-economica a statelor
terte.
Key words: industrial cooperation; third country; European industrial
area; competitiveness; Community policy; industrial
policy.
Cuvinte cheie: cooperare industriala, stat tert, spatiul industrial
european, competitivitate, politica comunitara, politica
industriala.

42
2.3 – Mediul înconjurator si industria

31992Y1216(02)
Council resolution on the 3 rd of December 1992 concerning the
relationship between industrial competitiveness and environmental
protection.
Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992 privind relatia dintre
competitivitatea industriala si protectia mediului înconjurator.
Publicatia: OJ C 331 16.12.1992 p.5
Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei privind
competitivitatea industriala si protectia mediului,
considerând esentiala cooperarea dintre cele doua
domenii, cerând dezvoltarea unor sisteme de
management care sa tina cont de conditiile de mediu.
Consiliul apreciaza intentia Comisiei de dezvoltare
durabila a industriei, considerând ca masurile
comunitare trebuie sa fie coerente, previzibile si
practicabile, în special cele privind întreprinderile
mici si mijlocii ca si nevoia de a informa industria
asupra dezvoltarii si folosirii tehnologiilor curate si a
folosirii si publicarii studiilor de impact. Comisia este
invitata de a propune noi acte legislative, sa dezvolte
metode care sa vina în sprijinul politicilor de mediu si
de îmbunatatire a tehnologiilor industriale. Statele
membre sunt invitate sa coopereze în vederea dez-
voltarii tehnologiilor de mediu si sa promoveze pro-
tectia mediului.
Key words: competitiveness; European industrial area; environmental
protection; environmental policy; industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, spatiul industrial european, protectia me-
diului, politica în domeniul mediului, politica industriala.

52000DC0265
Communication from the Commission – Promoting sustainable
development in the EU non-energy extractive industry.

43
Comunicare a Comisiei: Promovarea dezvoltarii durabile în industria
extractiva ne-energetica a UE.
Data adoptarii: 03.05.2000
Continut: Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile gene rale
de promovare a dezvoltarii durabile în industria
extractiva ne-energetica. Comunicarea prezinta con-
textul dezvoltarii durabile, problemele prioritare
pentru dezvoltarea durabila a industriei extractive ne-
energetice si actiunile ce vor fi întreprinse de Comisie.
Key words: competitiveness; environmental impact; mining industry;
sustainable development; Community policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, impact asupra mediului, industria
miniera, dezvoltare durabila, politica comunitara.

2.4 – Industria chimica

51996DC0187
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament and the Economic and Social Committee – An Industrial
Competitiveness Policy for the European Chemical Industry: An
Example.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si
Comitetul Economic si Social – O politica a competitivitatii industriale a
industriei chimice europene: studiu de caz.
Data adoptarii: 30.04.1996
Key words: chemical industry; competition policy; competitiveness
industrial policy.
Cuvinte cheie: industria chimica, politica în domeniul concurentei,
competitivitate, politica industriala.

44
2.5 – Industria constructoare de masini

51994DC0380
Communication from the Commission – Strengthening the com-
petitiveness of the European machinery construction industry.
Comunicare a Comisiei: Cresterea competitivitatii industriei europene
constructoare de masini.
Data publicarii: 25.10.1994

31995Y1219(01)
Council Resolution on the 27 th of November 1995 on the
strengthening of the competitiveness of the European mechanical
engineering industry.
Rezolutia Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind cresterea
competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice.
Publicatia: OJ C 341 19.12.1995 p.1
Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei „Conso-
lidarea competitivitatii industriei mecanice europene“
si de intentia acesteia de a prezenta un plan de actiune
de diseminare si implementare a comunicarii si cere
statelor membre sa creeze un climat favorabil dez-
voltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca
pol de atractie pentru amplasarea întreprinderilor de
masini si echipamente, sa încurajeze cercetarea, dez-
voltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine
initiativele de cooperare bazate pe avantajul reciproc,
acordând o atentie deosebita dezvoltarii întreprin-
derilor mici si mijlocii. Prin rezolutie, Consiliul cere
Comisiei sa tina cont de necesitatile de cercetare si
dezvoltare din domeniu si sa promoveze dezvoltarea
capacitatii de adaptare la schimbarilor intervenite în
industrie, sa promoveze cadrul legislativ necesar
functionarii pietei interne si sa implementeze pro-
grame integrate de dezvoltare a întreprinderilor mici si
mijlocii, declarându-si intentia de a disemina si

45
implementa masurile incluse în rezolutie.
Key words: mechanical engineering; European Union;
competitiveness; Community programme; industrial
cooperation.
Cuvinte cheie: industrie mecanica, Uniunea Europeana, competitivitate,
program comunitar, cooperare industriala.

2.6 – Industria aerospatiala

51997DC0466
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The European aerospace industry – Meeting the
global challenge.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria aerospatiala
europeana. Întâmpinarea provocarii globale.
Data publicarii: 24.09.1997
Key words: aerospace industry; competitiveness; research and
development; satellite communications; space policy.
Cuvinte cheie: industria aerospatiala, competitivitate, cercetare si
dezvoltare, comunicatii prin satelit, politica spatiala.

2.7 – Industria aeronautica

51992DC0164
Communication from the Commission to the Council - The European
Aircraft Industry: First assessment and possible Community actions
Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Industria aeronautica europeana.
Prima evaluare si posibile actiuni comunitare.
Data publicarii: 29.04.1992

46
2.8 – Industria de aparare

51997DC0583
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Implementing European Union strategy on defence-
related industries.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Punerea în aplicare a
strategiei Uniunii Europene privind industriile legate de aparare.
Data publicarii: 04.12.1997

2.9 – Industria constructiilor

51997DC0539
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committe
of the Regions - 'The competitiveness of the construction industry'.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriei
constructiilor.
Data publicarii: 04.11.1997
Key words: building industry; competition policy; competitiveness;
labour market; public works
Cuvinte cheie: industria constructiilor, politica în domeniul concurentei,
competitivitate, piata muncii, lucrari publice

2.10 – Industria textila

51995DC0447
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The Impact of International Developments on the
Community' s Textile and Clothing Sector.

47
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Impactul evolutiilor pe plan
mondial asupra sectorului comunitar al textilelor si îmbracamintei.
Data publicarii: 11.10.1995

51996DC0210
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The competitiveness of subcontracting in the textile
and clothing industry in the European Union.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea
subcontractarii în industria textila si a îmbracamintei în Uniunea
Europeana.
Data publicarii: 15.05.1996
Key words: competitiveness; small and medium-sized businesses;
sub-contracting; textile industry; Community
programme.
Cuvinte cheie: competitivitate, întreprinderi mici si mijlocii,
subcontractare, industria textila, program comunitar.

51997DC0454
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Plan of action to increase the competitiveness of the
European textile and clothing industry.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Planul de actiune pentru
cresterea competitivitatii industriei textile si a îmbracamintei.
Data publicarii: 29.10.1997
Key words: clothing industry; competitiveness; textile industry;
Community industrial policy; European industrial area.
Cuvinte cheie: industria de îmbracaminte, competitivitate, industria
textila, politica industriala comunitara, spatiul industrial
european.

48
2.11 – Industria siderurgica

51998DC0220
Communication from the European Commission to the Council, the
European Parliament and the ECSC Consultative Committee on a
global approach to promote regional and social conversion and to
facilitate industrial restructuring in the Central and Eastern
European Countries: the case of steel.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si
Comitetul Consultativ CECO privind solutiile cuprinzatoare pentru
stimularea transformarilor regionale si sociale si favorizarea restructurarii
industriale în statele din Europa Centrala si Rasariteana: cazul otelului.
Data publicarii: 07.04.1998
Key words: industrial conversion; industrial restructuring; iron and
steel industry; socio-economic conditions; CEEC.
Cuvinte cheie: conversie industriala, restructurare industriala, industria
siderurgica, conditii socio-economice, statele din Europa
Centrala si Rasariteana.

51999DC0453
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament and the ECSC Consultative Committee - The state of the
competitiveness of the steel industry in the EU
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si
Comitetul Consultativ CECO: Situatia competitivitatii industriei
siderurgice în UE
Data publicarii: 05.10.1999
Key words: competitiveness; industrial cooperation; iron and steel
industry; third country; ECSC.
Cuvinte cheie: competitivitate, cooperare industriala, industrie
siderurgica, stat tert, CECO.

49
2.12 – Industria constructiilor navale

51997DC0470
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - Towards a new shipbuilding policy.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Catre o noua politica a
constructiilor navale.
Data publicarii: 01.10.1997
Key words: aid system; competitiveness; research and development;
shipbuilding; shipping policy.
Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, competitivitate, cercetare si
dezvoltare, industrie navala, politica transporturilor
maritime

2.13 – Industria constructoare de autovehicule

51995DC0689
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament - A community strategy to reduce CO 2
emissions from passenger cars and improve fuel economy.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Strategia
comunitara de reducere a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor de
pasageri si de îmbunatatire a economisirii de combustibili.
Data publicarii: 20.12.1995

51996DC0327
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - European Automobile Industry.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria europeana
constructoare de autoturisme.

50
Data publicarii: 10.07.1996
Key words: competitiveness; industrial research; motor industry;
production; Community industrial policy.
Cuvinte cheie: competitivitate, cercetare industriala, industria
motoarelor, productie, politica industriala comunitara.

51996DC0248
Communication from the Commission to the European Parliament
and the Council on a future strategy for the control of atmospheric
emissions from road transport taking into account the results from
the Auto/Oil Programme
Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu asupra
viitoarei strategii privind controlul emisiilor atmosferice provenite din
transportul rutier, în lumina rezultatelor Programului Auto/Petrol
Data publicarii: 18.06.1996
Key words: atmospheric pollution; die sel fuel; motor fuel; oil
pollution; Community programme.
Cuvinte cheie: poluare atmosferica, combustibil diesel, combustibil
pentru motor, poluare petroliera, program comunitar.

2.14 – Industria farmaceutica

51993DC0718
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament on the outlines of an industrial policy for the
pharmaceutical sector in the European Community.
Comunicarea Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European privind
liniile generale ale politicii industriale privind sectorul farmaceutic în
Comunitatea Europeana.
Data publicarii: 02.03.1994

31996Y0508(01)
Council Resolution on the 23 rd of April 1996 designed to implement
the outlines of an industrial policy in the pharmaceutical sector in the
European Union.

51
Rezolutia Consiliului din 23 aprilie 1996 proiectata pentru implementarea
liniilor generale ale politicii industriale în sectorul farmaceutic în
Uniunea Europeana.
Publicatia: OJ C 136 08.05.1996 p.5
Continut: Consiliul subliniaza importanta cooperarii în
industria farmaceutica, a cercetarii si dezvoltarii în
domeniu si a garantarii proprietatii intelectuale ca si
rolul întreprinderilor mici si mijlocii si a Agentiei
Europene de Evaluare a Produselor Medicinale, a
cooperarii cu terte state si invita statele membre sa
continue punerea în practica a obiectivelor politicii
industriale în sectorul farmaceutic.
Key words: pharmaceutical industry; competition; industrial
restructuring; research and development; drug
surveillance; intellectual property.
Cuvinte cheie: industria farmaceutica, concurenta, restructurare
industriala, cercetare si dezvoltare, supravegherea
medicamentelor, proprietate intelectuala.

51998DC0588
Communication from the Commission on the single market in
pharmaceuticals.
Comunicarea Comisiei privind piata unica a produselor farmaceutice
Data publicarii: 25.11.1998
Key words: biotechnology; free movement of goods; pharmaceutical
industry; pharmaceutical product; EC internal market.
Cuvinte cheie: biotehnologie, libera circulatie a marfurilor, industria
farmaceutica, produs farmaceutic, piata interna a CE.

2.15 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor

51997DC0152
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee

52
of the Regions - 'The competitiveness of the European Information
and Communication Technologies (ICT) Industries'.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriilor
europene din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
Data publicarii: 16.04.1997
Key words: action programme; competitiveness; information
technology; international competition; market.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, tehnologia
informatiei, concurenta internationala, piata.

31998H0560
98/560/EC: Council Recommendation on the 24 th of September 1998
on the development of the competitiveness of the European
audiovisual and information services industry by promoting national
frameworks aimed at achieving a comparable and effective level of
protection of minors and human dignity.
Recomandarea nr. 98/560/CE a Consiliului din 24 septembrie 1998
privind dezvoltarea competitivitatii industriei europene a serviciilor
audiovizuale si de informare prin promovarea masurilor nationale care sa
conduca la obtinerea unui nivel comparabil si eficient al protectiei
minorilor si demnitatii umane
Publicatia: OJ L 270 07.10.1998 p.48
Continut: Consiliul recomanda statelor membre sa suplimenteze
cadrul legislativ de protejare a minorilor si a
demnitatii umane în domeniul audiovizualului si a
serviciilor de informare, invitând industria de
audiovizual sa coopereze si sa dezvolte coduri de
conduita care sa protejeze minorii si demnitatea
umana. Comisia este invitata sa furnizeze
instrumentele financiare necesare de implementare a
cadrului legal national necesar de protejare a
minorilor si demnitatii umane, sa încurajeze
cooperarea internationala si schimbul de experienta si

53
sa dezvolte o metodologie de evaluare a masurilor
întreprinse în domeniu. Anexa prezinta liniile
indicative de implementare, la nivel national, a
cadrului legislativ de protejare a minorilor si a
demnitatii umane.
Key words: administrative cooperation; approximation of laws;
competitiveness; infancy; information policy; European
audio-visual area.
Cuvinte cheie: cooperare administrativa, armonizarea legislatiilor
nationale, competitivitate, minor, politica de informare,
zona audio-vizuala europeana.

2.16 – Industria reciclarii deseurilor

51998DC0463
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament and the Economic and Social Committee - The
competitiveness of the recycling industries.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si
Comitetul Economic si Social: Competitivitatea industriilor de reciclare a
deseurilor.
Data publicarii: 22.07.1998
Key words: action programme; competitiveness; recycling of waste;
recycling technology; waste management.
Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, reciclarea
deseurilor, tehnologie de reciclare, gestionarea
deseurilor.

2.18 – Industria de prelucrare a lemnului

51999DC0457
Communication from the Commission to the Council, the European
Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions - The state of the competitiveness of the EU forest-

54
based and related industries.
Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Situatia competitivitatii
industriilor forestiere europene si a industriilor conexe.
Data publicarii: 05.10.1999
Key words: competitiveness; wood industry; EC internal market
Cuvinte cheie: competitivitate, industria lemnului, piata interna a CE

2.19 – Inovarea

52000DC0567
Communication from the Commission to the Council and the
European Parliament - Innovation in a knowledge-driven economy
Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Inovare
într-o economie bazata pe cunoastere.
Data publicarii: 20.09.2000
Continut: Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile generale
ale politicii de valorificare a inovatiei, necesare in-
dustriei europene de a deveni mai competitiva, fiind o
componenta de baza a politicii întreprinderilor si un
obiectiv major al politicii în domeniul cercetarii. Co-
municarea stabileste obiectivele politicii de valorificare
a inovatiei (coerenta politicilor de inovatie, cadru legal
permisibil, încurajarea crearii întreprinderilor,
îmbunatatirea interfetelor în sistemele de inovatii,
deschiderea societatii spre inovatii), ca si prioritatile si
actiunile ce pot fi întreprinse. Anexa stabileste un set de
indicatori de evaluare a performantei europene în do-
meniul inovatiei.
Key words: business policy; economic policy; innovation;
investment; research policy.
Cuvinte cheie: politica afacerilor, politica economica, inovatie,
investitie, politica în domeniul cercetarii.

55