Stadiile dezvoltarii- Freud Sinele este determinat biologic si este partea primitiva a personalitatii.

El reprezinta toate pulsiunile instinctuale: sexuale, agresive si cele care intereseaza satisfacerea nevoilor corporale. El opereaza dupa principiul placerii, adica el cauta sa obtina placerea si sa evite durerea. Sinele este irational, impulsiv si nu este afectat de restrictiile sociale. La copiii nou-nascuti, toate procesele mentale sunt procese ale sinelui. Stadiul oral (de la nastere la 1 an) Sinele este dominant. Energia libidinala este centrata asupra gurii, iar copilul obtine satisfactia prin sugere si muscare. Freud opina ca: 1) stadiul oral poate fi mpartit n subfaza suptului pasiv, receptiv, a primelor luni si subfaza muscarii active, agresive care se instaleaza mai trziu; 2) fixatia poate fi cauzata fie de suprasatisfacere, fie prin frustrarea copilului de nevoile orale. Un copil ale carui nevoi orale nu sunt satisfacute sau sunt suprasatisfacute va manifesta mai trziu caracteristicile acestui stadiu. Fixatia se poate exprima prin dependente, cum ar fi fumatul, lacomia sau alcoolismul; roaderea unghiilor; sarcasmul excesiv.

Primul stadiu se desfoar n primul an de via, sursa principal de plcere a copilului fiind gura. Copilul gsete o plcere deosebit n activiti orale, precum suptul i apucarea cu gura, lucru important, dup Freud, n definirea tipului de personalitate care se dezvolt. La nceput, principala plcere a sugarului o constituie suptul i sorbitul, cunoscut drept faza optimismului oral. Mai trziu n acest stadiu, principala plcere este obinut prin apucarea cu gura i mestecatul, stadiul sadic-oral. Dac etapa anterioar este considerat mai satisfctoare, dup Freud, copilul devine dependent, pasiv, extrem de credul, sociabil, fluent i relaxat. Dac principala plcere a copilului provine ns din mucat i mestecat, atunci devine independent, foarte agresiv verbal sau fizic, ranchiunos, ambiios i nerbdtor. Copilul ar putea cpta o fixaie pentru gur, ca sursa de plcere, dac este nrcat fie prea devreme, fie prea trziu. Dac este aa, atunci va ajunge tipul de om care ine totdeauna cte ceva n gur: igri, capete de creioane etc. Freud consider c persoanele foarte independente prezint o formaiune reacional mpotriva dependenei de stadiul oral. Cu alte cuvinte, ele supracompenseaz aceast dependen, transformnd-o n opusul su.

Stadiul anal (al doilea an de viata) Acest stadiu are n centru senzatiile de placere de la nivelul mucoaselor rectului. Copilul obtine satisfactia prin expulzarea sau retentia fecalelor, iar acum este n stare sasi exercite un anumit control asupra acestor functii ale corpului. Copilul si poate multumi parintii fie prin a fi curat, fie dejucndu-le planurile prin a face murdarie. Asadar, senzatiile de placere asociate cu expulzarea sau retentia se asociaza cu comportamentul care are implicatii sociale. Un eveniment semnificativ n viata copilului este efortul parintilor de a-i impune un instructaj igienic. Fixatia n stadiul anal, probabil rezultata din conflictul parinte/copil n timpul instruirii igienice, poate duce la aparitia unei personalitati excesiv preocupate de curatenie si sistematizare (expulzare) sau care este avara, refractara si obsesiva n perioada adulta (retentie). Stadiul falic (de la 3 la 6 ani)

Acum, energia libidinala se centreaza asupra organelor genitale, iar sentimentele devin evident sexuale. Freud a definit problemele importante, originare n complexul Oedip, descriind prima secventa de evenimente caracteristice copilului de sex masculin. Fanteziile baietelului includ dorintele unei intimitati sexuale cu mama lui. El invidiaza relatia intima a tatalui cu mama si se teme de pedeapsa sub forma castrarii dorintelor sale interzise. Complexul Oedip este rezolvat cnd copilul se identifica cu tatal pentru a se linisti si pentru a deveni ca el n ct mai multe moduri posibile. Evaluarea progresului copiilor de sex feminin din stadiul falic nu este bine conturata, Freud propunnd explicatii alternative pentru eventuala identificare a fetitei cu mama. Probabil cel mai des raportat complexul Electra este acela ca fetita, considerndu-se deja castrata, deoarece nu poseda penis, sufera de invidie de penis. Aceasta favorizeaza cautarea unui puternic atasament de iubire fata de tata, posesorul unui penis, iar n final se identifica cu mama pentru a fi ca ea. Rezolvarea satisfacatoare a complexelor Oedip si Electra are ca efect identificarea copilului cu parintele de acelasi sex. Daca, printr-o abordare fara tact, insensibila a parintilor, copilul nu rezolva satisfacator complexele Oedip si Electra, problemele continua si dupa aceasta vrsta. Psihanalistii cred ca fixatia n stadiul falic sta la baza majoritatii nevrozelor din perioada adulta.

Erik Erickson- Stadiile dezvoltarii I. Perioada de la natere la 18 luni corespunde crizei relative la construirea ncrederii versus pierderea ncrederii. El folosete cuvntul versus pentru a indica lupta vital dintre doi poli. Relaia copilului cu mama este determinant n aceast perioad. Importana psihologic se axeaz pe relaia de tip a lua - a da n schimb.Esena acestui stadiu este dezvoltarea ncrederii n lumeanconjur toare, cai a ncrederii n sine. Natura duala acestei crize,consider Erikson se afln descoperirea de catre copil att a propriilor nevoi, cti a nevoilor mamei. O altfaeta problematicii stadiului ncredere-nencredere, paralel cu stadiul oral descris de Freud, esteaceea csugarul se afliniial confruntat cu conflictul fundamentaldintre nencrederea ntr-o lume despre caretie foarte puini tendinade a dezvolta o atitudine de ncredere n acea lume. Pentru c mare partedin contactul sugarului cu lumea este realizat prin intermediul regiunii orale, una din primele sarcini ale dezvoltrii este sacumulezesuficientncredere nct copilul sexploreze lumea prin intermediul gurii. Dacnevoile copilului sunt satisf cute, ncrederea sa n mediuin sine va fi cu mult mai mare dect n caz contrar, cnd n satisfacereanevoilor copilului de ctre o maminconsistent, inconsecventsaurejectivproduce sursa de frustrare necesar pentru ca acesta s priveasclumea cu scepticismi nencredere tot restul vieii sale. Sentimentului de ncredere i urmeazsentimentul de confort i securitate. Nencrederea n ceilali are ca surs un comportament princare copilul este lsat deseori s atepte foarte mult pentru a i se asiguraconfortul i este mnuit cu insensibilitate i gesturi aspre. Astfel, experienele fizice asigur baza pentru statutul psihologic al ncrederii. Senzaiile fizice devin primele experiene sociale i sunt generalizate nmintea individului ca repere viitoare de referin. Dac copilul vadeveni un individ al societii ncreztor i uor de satisfcut de societate sau care manifest lips de ncredere sau foarte pretenios,preocupat numai de nevoi fizice, depinde n mare msur de forma n care manevreaz ceea ce primete n timpul acestei prime etape.

Albu Dezvoltarea respectului de sine Atingerea. Atingerea reprezinta una dintre cele mai vechi surse ale descoperirii de sine si o necesitate continua. Stim ca bebelusii lipsiti de atingere zilnica nu cresc sanatosi, chiar daca necesitatile lor nutritionale sau alte nevoi de baza sunt satisfacute. Fara contacte frecvente si directe cu alte fiinte vii, terminatiile nervoase comunica mai putine semnale informationale creierului, iar dezvoltarea este ncetinita, daca nu chiar oprita. Acest lucru a fost dovedit n repetate rnduri n casele de copii unde bebelusii sunt adesea bine hraniti dar arareori tinuti n brate. n ultima vreme cercetarea

stiintifica a nceput sa dovedeasca importanta atingerii prin experimente care sa utilizeze intensificarea n locul reducerii. Cnd copiii nascuti normal beneficiaza de mai mult contact piele-pe-piele n timpul primelor sase luni, ei se dezvolta mai bine din punct de vedere mintal. Noile tehnici pentru urmarirea dezvoltarii creierului sustin ca atingerea este sursa primara a schimbarilor neurochimice n copilarie. Stim de asemenea si ca mesajul e eficient mpotriva depresiei si hipertensiunii, ca mngierile si atingerea n timpul somnului pot avea efecte multiple, de la scaderea presiunii arteriale pna la ntarirea sistemului nervos.

Dacpracticile de creterei ngrijire, cu cteva decenii n urm,recomandau aranjarea artificiala programului sugarului, n prezent seconsider catoate ngrijirile, inclusiv alimentaia sugarului, trebuiean conformitate cu perioadele de somnveghe caracteristicefiecrui copil n parte. Mama sau persoana care ngrijete sugarultrebuie srespecte aceste faze ce se constitue n funcie de structurabiologic i temperamentul sugarului.