lui av dreptate. Trebuia str-qi alcagtr o solic, dar el nu gisie nici ua pe plac.

Fete frumoase erau destule, dar nuJ mullumeau intru totul. Dar stind a$a li glndindu-se la clt6 li mai cite, s fd@a ci ajunss tocmai in Tala Ghefarilor. A@lo cunoscu o fatdcutotul deosebiti: Era lnaltl, mltrdioasr, cu ochii de culoarea oanului $i imbrlcat, in bHnuri numai albe. Miinile ei erau albe gi nu avea nici un pic de rotealtr in obraz. Fala li era senind ti zimbitoarc. Pirea mai mult a nepisare la tot @ 8e petre@a ln jur. Ptrrul mai mult btrlai ii ctrdea p meri in luvile bogate. ln lara Ghelarilor ea mergea, cdlcind pe sloiuri ca de sticla, fdri si cadtr. Vlzind-o Nulu avuo treslrire pe re n-o mai simlise niciodati. Ii pll@ a@astl fdpturi ciudatd 9i cit pe-aici era sd alerge spre ea daci nul desplrlea un petec mare de aptr. Fata ll vlzu 9i lntinse mina cltre el ziclndu-i:

;i

'Nmiillean, te rdd! De dePafte tovdtdtie wei Poate sd-mi lii. bilpdtdlie, unde sint ctdiasd, Aceastd Ti-o dau numai lie, de md iei mbeasli.

O,

rii

Nu[u amuti. Inchipuirea lui nu gtrsi parctr un chip mai drtrgila9. Criiasa, @re avea puteri vrajite ti care-i cunottea gindurile'cici ajunssre pioi ln lmpdrtrlia ei, neputlnd si-l tleactr peste sloiul de gh@t, trimis pdn vizduh o trisurtr trastr de patru pinguini, lmbrtr@tl numi il mitisuri 9i bllnuri albe. Pinguinii se llsali alltuil de Nutu ti-l atarl cit puturi mai bine intre pelne moi, ca de vati, dar r4i de gheaii. Dar el tru le siml4. Intr-o clipi pirguinii ajunsere cu trlsura lnapoi, la Crtriastr. Nulu s frlminb tot
timpul de frica e nu cumva str nu o mei vada pe cdias @ mlndrtr cu chipul frumos $i rece ca de gh@ti. $tia Nulu cd nu-i bine e fa@! Curiozitatea lnsl ll impinse. Deodat6, auzi glasul Crtriesei: Nu te temel E$ti aici, ln lmplretia mea 9i no si mai plci niciodattr,

daci

vrei.

Nulu nu-i cunottea nici sufletul, nici cugetul, doar chipul minunat trE @re-l itrdrtrgis de cum Il vlzuse. Rtrmase itr lmptrrltia ghefarilor. Frcurl petr@re mare, la @re au venit toli pinguinii din lmpdrtrfie. Focile fdceau tot felul de

cl

ghiduqii, urgii albi, s[ nu mai volbim, erau atit de bliozi tn hnptrrqia ghelarilor, puteai str te joci cu ei. lntr-o sanie albtr, trasd de gase urli albi, cei doi cutrciqartr roatA hnAirilia ghelarilor. Nutu nu simlea gerul, clci Criiasa avuw$ grijtr s5-i d o btrutura

vrtrjittr pe care o $tia numai ea. A stat el clt a stat in lmptrrltia ghelarilo., lnstr d@dati

!a

apucat un dor

cumplit de a@sa, de perinli, de locurile natale. Simlea ca, pe 2i ce tre@, sulletul lui se rd@ft $i ingheale ahturi de Crdiasa. Caci era atit de re@ ca nici nu te puteai apropia. Pintr ti serutarea ii era de gheali! Nu $tia cum se-i spuna, se tot ferea, gindurile lui nu se mai f.Amintau ca odinioare. Nu mai vedea ptrdurile Iegdnindu-se in vinl, Si nici pemintul cu livezile lui infloritoare Se ofilea vezind cu ochii. Se afla in puterea Craiesei, in palatul de cleftar din miilocul ghelailor pardosit cu bltrnuri de urqt albi. Simtea ce puftrile ii sint pe sfir$ite. lntr-o zi, i9i lui inima in dinli Si ii zise Criiesi c6-i este dor de pbrinii, de surori. Cr5iasa care il vlzu cit se frSminte $tia ctr daci pleactr nu se mai intoarce. $i nici nu vru si aude aga eva. Caci, vedeli dumneavoashe, se indregostise de Nulu. Acesta steruia. Flacdra dorului de parinli, de casi, s aprinse aprig in inima lui. Sttrtea ti nu mai vorbea, se plictisea de moarte Vroia se-;i reYada perinlii care nu mai $tidu niiric despre el. De inimtr rea poate ctr ti muriseri. a Trecusere ciliva ani de cind nu-i vf,zuse.

La chip si Ia

suJlet pari mereu sJioasd! Dar ldptna-!i toatd pe mine ma-ngheold Gindul meu )i slova t? mingiie'n $oaPk Cu suflareali rece tu le'ngheli pe tuate.

Crtriasa se uite

el. ftrrtr micar str tresare- Un zimbet de ironie flutura pe

zise:

lala ei seninh gi re@- Apoi

In

Toate Ntea,

imPdtdlia mea cdldurl nu-i, n'ai cui sd le sPui.

Nulu nu renunla. Insistenlele sale ajunsera pina in cele din urmd la inima de gheaF a Crtriesei care vedea $i ea ci nu mai era fltrctrul plin de larmec a9a cum venise. Ea nu vroia se renunte cu una, cu doue lncerctr fel de fel de vr5jitorii pentru al determina sd remine. Dar nu izbuti. Atunci ii incolli un gind de rezbunare. Vroia mai bine strl prapadeascl linge ea decit sel lase se ple@. Preldcindu-se cd-i dtr drumul din toate inima ii spuse cf, nu rispunde de @le ce i se vor intimpla pe drum. Nulu se invoi gi pleci. Merse el ce merse prin Tara Ghetarilor pinl cind, deodate, se trezi inconjurat de ape din toate pa4ile. Alerge de la un capet la altul al ghelarului, dar in zadar. Crhiasa zapezilor topise toath gheata din jurul siu, doar l_o face se renunte la hoterirea s. li irimisedin noutrisura trasade@i patrupinguini sel aduceinapoi'darrefuztr Prefera sA moare decit sh continue sa gre$eascl Se gindea cit de bine ar fi fost daci ar li ascultat de poveFle parintilor sai! Stind a$a pierdut,framintat de proprlile sale ginduri, auzi un fi9ii1 u$or care_l
104

dehorli. Privi spre cer 9i ce sl vezi?! O spre el. Cind ajunse jos ii spuse:

pasere mtriastre cobora

in rotocoale

Nu te speria, d.agd Nulule, sint'paserea mtriastri fimisl de Zina bune se te aduc acase, cici perintii tii sint tare necdjili. S-au rugat mult de sttrpina pina au induplecat-o se me ftimittr se te iau. $i nu s-ar fi lesat mnvinsa mea dace nu te-ar fi v6zut cum te freminli. Hai,suie-tejntre aripile mele $i te-oi due ca gindul la plrintii tei.

ln inceput Nu[u era neincrezetor' Se gindea se nu fie ceva pus la cale de Crtriasa zepezilor. Dar uitindu-se la privirea blindi a pasarei se hse convins' $i din nou ajunse pe pdmintul lui iubit. A mai incercat Crtriasa din Tara Ghetarilor sel hiriuiascd, dar vrtrjile ei se pierdeau 9i nu ajungeau pine la el Crtriasa a rlmas tot singurtr in imperefa ei de ghale. Aspra cu suputii' Prse numai pe harltr, intocmea judecili, 9i pricinile ivite intre supugi lejude@ nuroi ea. li phcea str stea in paldtul dintre ghe{ari inconjurate de legile reci 9i inghelate @ $i fiinta ei. Nutru s-a intors printre pdminteni. Era fericit S-a dus drept la perintii lui pe care i-a gisit bolnavi de inimtr rea, ceci nu mai ttiau nimic despre el Poate s 9i pripedeau, dace nu se intora la timp. Bucuria revederii fiului lor, ascultltor $i cuminte ata cum il gtiau ei, ii inviortr qi-i insendtosi. El cezu ln genunchi $i le ceru iertare: pentru prima datd gre9ise atit de tare. Badea Vasile. de bucurie ce-qi revtrzuse fiul, alerga prin curte, ca un fleciu. Nutu scna tot mai frumos. Steaua lui i-a fost c,iliuze: intre mii de stele el o vedea doar pe ea. Copiii la $coale invelau despre el, citeau versulile scrise de
el. si

il iubeau mult. Intr-o sard tirzie de toamni, cu cerul plin de stele, Nulu se plimba printre merii lui ti privea cu ochii tri$ti cum vintul ii despuia, smulgindule frunzele ve$tede ti duclndule departe undeva, pierzindule pe drumul slu neobosit,
pe ceriri fdrtr sfiriit.

Se gind@ la perin{i, care doreau atlt de mult, in pragul btrtrinelii' se-l $tie fericit la casa lui. Ar fi dorit se-i stie numai lingd el, se-i asculte $i se le aductr numai bucurii. Pe ei ii iubea cel mai mult. Nimeni pinl atunci nuJ iubise aqa cum il iubiserl pdrin(ii lui. lqi aducea aminte cu cite scrificii, cu cittr trudd 9i dragoste l-au cresut. Cu citi grijtr l-auinconjurat $i cum i-au celiuzit pa$ii in via(d ajutindul la scoaltr $i fdcindul astaa @a ce este! Imnurile universului 9i ale omenirii, izvorite din adincurile gindirii, ii veneau gi cu meste$ug in versuri calde Si toate versurile lui prosldveau -in minte le a$eza dragostea pentru ptrrin{i Si penhu fericirea oamenilor. Nulu a lui Badea Vasile, poetul din satul de pe Olt, a rtrmas pildl nemuritoare pentru copiii si genera(iile care au urmat.

ZINA APELOR .sr

POVESTEA LIEI

Din strdmo$i, din vremuri mai vechi, a@ste familii se durmineau. Cei tineri nu $tiau nimic despre vrajba care exista intre fmiliile lor. Din h.isoavele ldsate cu limbi de moarte de cei mai bltrini se cunortea ctr neinlelegerea s-a iscat pentru o figie de pldure, Au umat pro@s, judectrli, dar fmiliile nu sau mai lmpdcat; ln vnjbtr au refras rci de ani. Cileodag s hd4uiau. trimilind vitele unul Ia celilalt pe ogoare. ImpAcarea nu-Si mai ftrea loc niciodalA. _ Pdrinlii lor aveau pemlnt Dult $i slugi multe, @re lngrijeau de gospoddrie. Pe @pii Br ii vedeai pe afartr. De mici ei se vedeau la biserici, dar nu aveau voie sd-ii vorbeasci. Se uitau unul la celtrlalt, igi zimbeau pe ascuns, fdri str-i vadi cmva insolitorii. Clnd se flcuri mai mari, sd fi avut bdiatul vreo paisprc@e ani ,i fetita weo treisprczece, atteptau cu nerdbdare dmini drept prilej de bucurie, si re vadd. sa-Si zlmbeasca. se srea de vorbd, de$i Ie era oprit de ptrrinlii lor. Inf-o zi. Lia o prinse singuri pe mama ei. care de obicei era plecatA sau ocupata cu musafiri ti zise: Mtrmico, de @ - cu nevinovelianu mtr lali sl mery $i eu la $tefan, sau si vintr el la noi? ei @pildrssci, mirturisi cu sufletul deschis: Si,

Undeva, de mult, triiau in vecinitate doui fmilii de omeni insttrriti. Fircare fmilie avea un copil. Una avea o fetili pe cue o chema Lia, cealalitr un beieFl pe care ll ch@ Slefu.

e dregilai 9i ce bun este? Odati, cind am fost prin patc str mtr joc, - Stii am ajuns pini la ptrdure $i m-a apucat o pl@ie mate, mare ti m-am rtrttrcit. Me udase pinl la piele. El mi-a dat haina lui 9i m-a adus aproape de @si' Cind auzi mama @le Intimplate, se invineli de furie. Strigtr imediat la o slujnic5, fdrl str-i rispundl nimic Liei. Slujnica spriattr, neltiind ce s-a intlmplat de striga stipina ala, veni in fug6. Cum ai llsat fata singuti, toanto? Ie$i ctr te plesnesc, ieli! Si o imbrlnci' Slujni tinea mult la Lia, dar nu stia cl fetila ielise singurtr iia se inspliminte si ea. Inima ei tinlrtr tremuraca o frunze in betaia vintului' Nedumerirea ei se prelhcu in amtrrlciune. Indrdzni se spune: Mamd, dqr ru este de vine Ioana. - Tu 8d taci! se auzi vorba mamei De miine ai sa stai inchisd in cas4, ai
inlelesl

Dar Lia nu respunse. Lrs, capul in jos $i se duse. Puila parca o povare pe umerii sii de copil. Trei saptemini n-a mai fosl vazuta pe afara ln tot acesl timp se intreba ce tot avea mama ei cu Stefan. Intr-o zi, o slugd mai batrine care gtia toate taina lor din vechime 9i motivele de vrajbl dintre cele doui familii, de draguL Liei pe care o vedea trisg, ii povesti tot fetitei. Aceasta rtrmase uimi6 de cele auzite, dar nu sufle o vorbe nimtrnui. A trecut o weme. Fetita si biiatul au fost trimigi la invtrllture, departe de castr. Amindoi a$teptau inse vacanta, str poate veni cit mai repede acasd' se se vadtr $i s[ poata vorbi pe ascuns Altfel legea familiilor lor ii oprea. Erau mari acum. Ea implinise Fptespreze@ ani' iar el optsprezece. Erau tineri $i frumo$i. Lia era mlddioasi, cu ochii adlnci 9i tremurtrtori ca valu.ile marii. Ei se ascundeau gAgahic duptr genele-i lungi, ca nilte mici evantaie Ptrrul ptrrea din beteale parcl puse atunci pe cap pentru cuDunie Stfan semena Eu un vhstar din pldure, crescut vinjos, lnalt, cu perul auriu $i buclat, cu fa{a frumoasi gi mereu inginduratl .. Cind a aflat 9i el despre pricina vrajbei dintre ptrrintii lui $i ai Liei, s-a superat tare rtru. Gindul lui s-a unit cu al fetei Amindoi se socoteau nedrept[titi. Vtrpaia dragostei i-a cuprins pe amindoi Cind pirinlii erau plecali, incrlecau pe @i $i lmpreuni plecau $i hoinireau ore in Sir. Poposeau pe malul apei re clipocea, vtrzindu-li alene de drm' $i-i privea cu ochii ei argintii cm stiteau pe mal cuminti ti s p.iveau suriztrtori. I$i povestea fiecare tot ce facus in timpul cit fusesera departe unul de altul. Zile 9i sdptemlni intregi s-au intildit Lia ti $tefan, alergind prin pdduri, stdbdtind cimpiile, luindu-se la intrecere, pe caii lor ca neaua, care-i purtau ca gindul alergind tot mai aprig cu coamele lor bogate, azvirlite in vint. Seara cind se du@au acasi, adomeau ferici{i. Cite una din slugile care aflase, nu sufla nici o vorbtr.

Dar vacan(ele se slir$u repede. Ei plequ din nou. A sosit lnstr si vmea cind au teminat anii de invaleture. ptuinlii Liei abia a$teptau sI o clpituiascd, cu unul bogat li betrin pentru @ sI scape ei de griji. , Cind auzi Lia, vloi str plwe de acasd, chiar ln sra a@ea. Dar nu putu, fiindcd tatll li mama o inchisserl din nou in @sd. Atlt pdrinlil Liei cit ii ai lui Stefar aflasere cite pulin despre intilnidle lor Si i9i btrturl slugile pedepsindu-le aspru. Lia se lnbolntrvi de inimi rea. Vroia str moartr mai bine decit s! se mrrite cu btrtrinul pe care-l vroia tatel ei numai fiindce era bogat. 9tefan afltr ti el despre boala Liei. Mihnit frergea pe malul apei, acolo unde stitusere ore'in iir amindoi, cu gindurile inltrnluite, $i umblad pe ctrrtrrile pe care le colindaser[ zile intregi impreune, mingiiaii de razele soareliri sau de lumina palida a lunii. Zile in $ir a strigdt $tefan cu duiotie: Li in loc de Lra, vorbind @ lEntru el. <De ce soarta ne desparte? De ce pirinlii fii ti ai mei nu vor si fim impreuntr ?) I se perea ce o vede pe Lia, plutind pe apa care i9i desfdsura firul metesos prin fala ochilor sd.i. Ii aptrreau in faF toate plimbdrile lor. Parctr o vedea alrgind fericitd, cu ochii scildali in lacrimi de bucurie, pe aleia ciregilor lnflorili din apropierea @sei lor. O, cit de fiumos era!
Ce
se

va face el? Poate nu are s-o mai vade niciodatd?!

minte. , ln seara aes. tatdl si mama Liei. au stal din nou de vorbe cu fiica lor. In@rcau se o induplee. se-l ia de sol pe batrinul acela bogat. Vezind ce fiica lor nu zice prcum vor ei, izbu@irtr in rtrmete: pleci din @sa noastrtr! Te trimitem la o Dinestire. dar nici acolo nu - Str e locul teu!
109

Nu e cu putin!tr, n-ar putea sd suporte. Se ridice de pe banca impletit5 de ei din nuiele tinere 9i,lAre sd lind seama de nimic, se duse aproape de casa pdrinlilor Liei, doar, doar, o vedea-o pe draga lui. Nu vdzu inse dsit pustiu. Se uitd el, ascuns pritrtre boschetele dinjurul sei gi, iattr ctr, la una din ferestre, aperu fah. Ea il vtrzu. Sprijinite pe coate, privea la el cu zimbet trist. Ciinii, care sgteau tolAni!, simtirtr miros de om strtrin. Unut din ei, @l mai le{os ti mai mare,.ieti adulmecind aerul. Pe acesta il cunogtea Stefan. O insolea des pe Lia in plimbirile lor. Ciinele ii ghici ascunzitoarea $i, cind il vezu, ciuli urechile. $tefan ll mingiie 9i pleci @ndus de ciine. Lia, din dosul ferestrei, nu putea se face nici un zgomot: ar fi dat de veste pdrinlilor $i slugilor care erau in toiul pregetirilor de nunti. Pe $tefan pi.inlii vroiau se-l insoare cu o verigoartr a lui, urita $i ,chioapi, in schimb foarte bogattr, ca nu cumva si se lnstreineze averea. Ou"a ueru.a ce nu o s@t la @pit cu el, au vrut sil trimiti o vreme la arfrata s6 s inveF

Plrintii ii mai dddure rlgaz citeva zile, pentru a se rizgindi Dar nici vorbe. In wle din umi, ptrrinlii hottrrirl si o trimittr pe Lia undeva, la o minestire. Se-i iasi din @p $tefan, despre ere aflaseri, dar nu vroiau s[ ttie li sl inteleagd prietenia cu fata lor. Lia auzi ce plinuiau plrintii ti' ln noaptea aceea, fugi de acasi. Mai bine se duce unde o vedea cu ochii. Nu, niciodattr, iti spuse. Mai bine se vintur codrul, cu Mlrgean al meu, cd aqa ii spunea calului ei alb, in mireasma florilor $i a ierburilor. Am sd meninc rtrdacini, dar nu ma inlorc la ei Ie$i cum putu. Pregati un sac cu merinde, inctrlece nevlzutd de nimeni'
lsi lui pelerina albastri, peste rochia albd cu volinage 9i, in galop, se indepirttr de casa liirinteascd. Nu gtii cit a mers gi unde se afli. De jur imprejurul ei se intindea o pajigte frumoase. cu flori albe si parfumale. Curlnd inse pllrinlii Liei aflart unde fugise. Trimiserl slugile duptr ea !i o adusertr ase. Zile amare au umat! Lia a fost din nou linuti in osl 9i ptrzitd din ordind perinlilor ei. Nu vroia str mtrnince. $edea toati ziua ilchis[ qi se gindea la locurile pe unde alergase fericitd cu $tefan printre grdmezile de lu@rDi proaspdttr, prin mirigtea de curind cositr, din cind in cind suspina de durere $i amiriciune Prrintii credeau ci o sl spune ca ei Dar Lia se instrainase de mult de ei' Cu gindul curat 9i nevinovat, vroia mai bine se moartr' decit str indute desperlirea de bunul ei prieten. Pe Stefan il iuba Si woia se-i fie so1ie. lntr-o seard, un slujitor qre ii adusese de min@re, uitase ula deschisi la @mera Liei. Atit a agteptat. Fugi imediat $i se opri tocmai la malul apei, a@lo unde altldate sta cu Stefan. Aci s opri, se a$ezi pe acela$i loc tainic numai de ei gtiut $i plinse mult, mult de tot. Era atit de siDgurl! Inima i se sfigia de durere. De $tcfan nu mai $tia nimic. De plinsul ei tremura $i iarba Frunzele @pacilor parci vroiau sl o mingiie. Se hotiri se moarl decit se w mai intoarcd acastr. De aceea, strinse cele mai frumoase flori din pedure, impleti repede o pluti mictr din nuiele tinere de salcie 9i puse pe ea un invelig din flori de nu-mtr-uita. Lui apoi o buruiane otrivite, despre care auzise cd omoari
repede. E@ trecut de jumtrtatea noplii. O noapte cu lune ti milioane de stele, @re se cemeau peste inimi $i suflete trudite, scildate in amireciune, luminindu-le

$i alinlndule. Se a$ezd singure, pe plu$, intre flori, 9i-9i dtrdu drumul pe valuri. Acestea o prinsera cu ni$te brate puterni@ si o legtrnari ducltrd-o departe la vale. Parce era zina adomiti a apelor... Zorile il prinserd pe Stefan in mare zbucium. Ptrrinlii lui nu-i dideau pa@, il sileau s[ se insoare. lnaitrte de ristuitul soarelui, el alerga spre locuille lndrdgiie de el 9i de Lia.
110

Stia la cite chinuri o supusesere pArintii ei $i numai din pilcina lui. Recoarea diminelii il prinse pe $tefan lingtr malirl apei, unde stdtuse de atitea ori cu Lia. Deodate treseri. VAzu in iarbi, aproape de aptr, un cordon alb din mltase find ti mantia albastri a Liei. Cind se apropie mai mult simli cum singele ii nevile$te in obraz. Dumnezeule, zise, ce s-a intimplat? Lia s-a inecat! Stefan i$i acoperi fata cu miinile 9i hohoti in plins: Lia, Li, scumpa mea! Te-am pierdut pentru totdeauna! Valurile se legtrnau tremurind. Durerea lui era fdri alinare. A plins, a plins el pintr la asfiniitul soarelui. $i pietrele ar fi licrimat de mila lui. Dar tocmai clnd lini$tea serii se asternu peste duredle omenesti, fala lui indurerate si tristi se lumine. O implcare cu durerea lui nemtrrCinite care ii sfisia sufletul, puse sttrpinire pe el. Gindul mor(ii ii ln@lfi ln minE pentru a scipa gi a se elibera de durere, Va domi llngtr Lia. Cum sta, e o statuie, $i s tinguia, gata str se arun@ in valuri, aui un glas duios si bllnd care ll strigtr pe nume, dojenindul: . $lefaD, @ vrei sd faci? - se uitl nedumerit. Deodati, in fala lui, plutind pe api, purtattr pe o barci El aurittr, impinstr de zece lebede cu pene albe a zipada proasptrttr ti strelucitoare, induiogti de @le ce vizuse gi auise pe meleagurile ei, veniw in intimpinarca Iui $tefan, Zina Apelor. Fala ei era alb5-albdstrie. Ptrrul argintiu ajungea la celciie. Stefan se uittr mirat. Dtr mlna, $tefane, 9i vino in barci lingi minel Aici n-ai si mai simli durerile omeneqti. Dar cine etti tu, de-mi spui ata? Mai bine ar fi str mor, doar aqa voi fi mai fericitl Sint Zina Apelor;i ttiu mai multe decit $titi voi, oamenii. De oii de mi cutreier apele, dar suferinla tinere$i mi-a atids inima de zintr cre nu simte durerile omene$ti. Si eu m fost cindva, demult, o fat?t tinlrl li frumoastr $i am avut a@eali soarti q a Liei. Zind bunl, Zina Apelor, de @ imi aduci minte de durerea mea? Pe Lia tr-am si o mai ved niciodati. Apoi rc porni iar pe plins, a@perindu.$i

fala cu palmele. La un semn al Zinei, ieqi din aptr o barci aurittr lmpinsi de opt pelicani,
@re traserd la mal, linge ;tefan. O fattr inalttr, lmbllcattr ln rochie albi, il lui pe Stefan ii-l invirtr ln barci. Apoi ll duse in impirilia Zinei, intr-un palat cu totul ii cu totul din cleltar. Aici o glsi pe draga lui, Lia, @!e domea adinc, somn greu, in@njurati de flori de du.me-riib.

. Zina slropi pe Lia cu apa fermecali $i fala se trezi. Lingi ea sta Si privea, inmlrmurit. $lefan. Cind Lia se trezi, se insenini de bucuric. greu .lm dormit! zise ea. -Tare Ai fi dormit mult $i tu ti eu. daci n-ar fi lost Zina Apelor, spuse Stefan, imbrA[itind-o- $i plinsertr amindoi de bucurie cA se regisiri.
Au trecut ani mul(i de atunci. F{miliile vrdmage

ln lcul conacurilor marele au ri@s numai zidui ude se a$ud numai pistrri de noapte. In loc de veselia copiilor 9i nepo{ilor, au cr*ut fel de fel de blltrdi.

Au bocit cind au aflat @ s-a lntimplat, da! in zadar. Au murit $i ei. dar lot in du$mhnie.

lu

rtrmas singure.

JUCAR]ILE DE CIOCOLATA
$r

BOBITA MEDIC

llcute Undva departe, intr-un or[ie], phpuqile 9i elelalte jucdrii erau toate dintr-un mat;rial re semlna foarte mult la culoare 9i la gust cu ciocolata' Cind te juei puJin cu ele se toPeau. jucirii care f"feqtri ircuiii lucrau in laboratotre tot felul de plpuli 9i de
mai de care mai frumoase. Dar se 9tili cd prpuSile nu erau aia mari cum sint @le de azi, acolo in o16' mici, ca feti{ele selul despie care v-m vorbit. La inceput p5putile erau atit de le criprindeau intr-o min6. Meqterii pbpu$lor de cicolatb i;i dbdeau silinla s6 le facd tot mai frumoase, o"Lii di nigdale, cu rochile blocate din fire subfirele de zah6r colorat: "u alb, verde, albastru gi auriu' roz, ln zadar cmptrrau ptrrintii pentru copiii lor juc{rii c[ tot nu aveau' Fetitele igi mineu pbpugile, blie]ii igi mincau 9i ei juciriile 9i mereu se plingeau cl nu au jucarii. Pdrinjii c6utau si-i impace gi le cmpirau cit mai des, fetilelor paputi $i btriefilor alte soiuri de juctrrii. Vlzlnd pacostea carJ a c[rut pe capul lor' parinlii au linut sfat 9i $au plins la maimarii oragului, ca sb factr ce o face, si mai faci 9i alt fel de p6pugi, cl din joace cu ele' ciocolatt nu sint bune fiindci copiii lor le mininc6, in loc si se StApinirea omgului nu stia ce hotfuire sA ia. Numai de pbputi nu le ardea lor'
l14

conducdtorul cel mai mate. Femeia, nici una, nici doue, desoperi cotul, zicind: Iat, leacul pentru copii. Dar nu pentru al meu, fiindctr el este altfel dsit @ilalli copii. Avea gi ea o fetiti p care o chema Alexmdrina, da1 ea nu_$i minca juciriile, degi 6rau tot de ciocolatd. ce sd vezi. ln oqule(ul acela erau numai pepu$i fecule de mina ei jucarii ;i - $i fdcute cu lhult mettetug de flatele ei,Aureliu, care nu avea copii, dar-eia are priput. Megterea tot felul dejuctrii, de cind era copil, Pepulile erau atit de frumoase, ce nu-li mi puteai lua ochii de la ele. Aveau @hii negri sau albattri ca erul ti perul ca mltasea pombului verde sau clnd dA in copt. Rochilele din pinzi dbe ca spuma sau auie din fir de borangic. Cind vtrzuri @i din conducerea oretelului pri@[Erea tinerei fmei, ere privea cu ochi negri, pitruultoi, agteptind rispunsul cu infriguare, o ajutare Si-i lAcurl un atelier unde au lucrat zi $i noapte mai multe Eimici. Acesiea au lacul pepusi lor mai frumoase 9i mai mari. Totiperinfii,gi cei boga{i $icei maiputin awli, auluatpepu$i pntrufetitele lor. . Iar pntru bAieFqi, fratele tinerci femei, netrea Aureliu, cum ii spuncau copiii, lmpreuntr cu mai Eulli ttrtici, au fdcut tot felul dejucerii din lemn @re mai de cue mai colorate $i mai frumoase. Duptr toatl truda, indi8narea perintilor a fost $i mai mare cind au vizut cuE copiii lor aruncau juceriile. Feti(ele ln@rcau se mtrnince din pdputi, dar nu mai puteau fiindci erau din rtoofi clrptr, Trlgeau de ele. le rupeau miinile, picioarcle, le sff$iau rochi(ele. le zgiriau. Baielii la fel. aruncau jucariile. le sflrimau. le ascundeau unde nimerau. In zadar loala osreneala parinlilor de a darui copiilor jucarii din alre malerial dslt de ciocolattr, fiindcA tot rdu era. Bobite era el mai cuminte. Nu-$i strica juceriile gi nici pe ele de ciocohte nu le minca. Le pestra ,i numai dace mtrmica lui li didea voie, le minca. Altfel nu se atingea d ele. Pdrinlii i-au cumptrrat o tresurici din lemn vopsittr auriu $i trase de doi caluli albi. El o plstra cu multe atentie.

Aveau ei altele. Pdpulile de ciocohte erau lisate pe seama fabrican{ilor de ci@olatl, care scoteau cit mai multe jqcirii, ca se le vindtr. Vizind ce nu le dtr nici un rispuns qi nici acase nu se mai inteleg cu @piii, @re plingeau mereu dupi juctrrii de ciftolati, au (inut oamenii din n"u sfat. M@a uei fetile, care cuo$tea me$te$ugul croitoriei, l+a spus oamenilor ci ea^va gesi leac pentru copii. ca sa nu mai eara jucarii de cioc;lala. Inttro li insorilA de \ara. dntrra femeie. cu un col acoperil cu o pinzA albe ca spma, pi$eite pragul carci mri din @ntrul origelului qi intre direct la

mai juca, din cind in cind, cu ele.. Vecini, cu el era Alexanddna Alexandrina $i Bobild erau buni prieteni, de pe cind rau foarte mici Se jucau impreuna,, dar niciodati nu se certau Daci vdzuri 9i vizuri'plrinlii ci nu o mai pot scoat la caplt cu odraslele, cumpere nici un lel de jucirii .tinura din nou sfat !i fec;ra legamint sa nu mai pentru copiii lor. Ba mai mult, nu le ihai cumpdrau nici la diferite sirbAtori' cind trebuia si le faci daruri. Copiii incercau sd se lingugeasci pe lingd plrinlii lor, cl doar ii vor indupleca sa te mai cumperejucarii de ciocolall. ln zadar. Pirinlii se ilceau ci nu se sinchisesc riminind neciintili in hottrdrea lor. Credeau cl astfel ii vor ohi$nui

Bobiltr avea Sapte ani, dar nu uitase bucuda de a-9i pistra juctrriile 9i de a se

si

se

joace cu jucdriile,.aga cum eta mostef,it obiceiul lesat de zeci

!i

zeci de

ani, nu si le minince. Au plins copiii cit au plins 9i, dactr au vizut cd. pdrinlii lor nu vor si-i,mai asculte, incepuri sa-|i cautjucariile: fetilele pepu$ile, beielii trdsurile, dariale
de unde nu-s! Toate pipugile qi juciriile plecasertr cum putura' pe strizile inguste de piatri' Pe aici nu umblau nici pagini ca astizi, nici motociclete, 9i nici biciclete, cbci nu existau. Juciriile erau acum depart, aproape s[ iasi din oripl Pipugile mergeau in convoi, gchioprtind, cu bratele rupt $i capetele sparte Jucdriile inaiotau gemind in urma loviturilor de la biieli. Plingeil 9i se vlictrreau bietele jucarii d li se rupea inima, dacd le auzeai! Se indreptau incet, spre piduricea de stejar de la marginea ortrqelului. Acolo. intr-o poimta, Bobila 9i Alexan<lrina culegeau flori pntiu pirinlii lor. Deodate, auzir[ ni$te glasuri subiircle, care se veitau. Amindoi au alergat intr-4colo. Cind au vizut in ce hdl erau juciriile' au inleles durerea lor 9i au Itiut ci este ispmva celorlalli copii din or5$el. Au hotirit se le vinl in ajutor' Amindoi veniri in fafa peputilor si ajuciriilor gi le proplseri ajutor si adlpost: Pipuqilor dragi 5i voi juciriilor, gtim ce vi s-a ii,timplat, spuse Bobila' Ali suferit mult, dar eu Si cu prietena mea Alexatrdrina, vA vom ajuta Si vi vom da adepost, dacd vreli! La inceput pipugile ezitar[. Apoi, toate intr-un singur glas'rispunsere: Da, vrcm. Duce-ti-ne cit mai repede de aici Ptrpuqile se inghesuiau ere

mai de care str ajungi in fala copiilor. Desigur, nu puteli si mai remineli aici, rispunse bdiatul 9i, impreund cu Alexandrina, hotbriri se le duci in camra bunicii lui Bobili, care era ple@tA la fiica ei mai mare, utrdeva spre munte. $tia el cA acolo nu prea umble titicul $i mimica. Doua septimini au lucral Bobi!5 $i Alexandrina. nestiu.ti de nimeni El lipea
116

bralele gi picioarele pipugilor. Repara juciriile, le vopsea. Alexandrina cosea rochile $i pdlirioare din materialele rimass de la rochilele ei. Cind au fost gata,juceriile erau de nerecunoscut. Parcd erau qi mai frumoase. De bucude, pepu$ile s-au inveselit ti au dAsuit: Bobifd, Bobiid, iti mulfumim cd ne-ai licut frumoase! Cu mlna ta u$oar[, ne-ai alinat durerea qi ne-ai lbgut iar cum am fost. Medic se te faci,Bobile, clci egti tare pri@put. Iar pe Alexanddna sA o iei lingd tine se te 4jute. Bobi{[ se inviord de fericire. Se uiti h pipu$i re il Fiviseri rswoscdtor cu ochii lor mimti !i nevinovatri. Era visul sdu se se faci medic. Amindoi sinte(i copii buni, continuad pipuqile. Se ave(i in via-tl dumai bucurii. A$a au sorocit pdpu$ile, pe BobiF qi pe Alexandrina. Erau ele pepugi, dar nu s-au dezmintit. DupA ce au terminat cu reparatul juceriiior, cind totul era gata, adndoi copiii s-au in{Afi$at pirinlilor 9i le-au povestit @le intimplate. Cu ajutorul pddn-tilor, Bobifd 9i Alexandrina au organizat o serbare numite rerbarea pipugilor. ln poienila din ptrdurea stejarilor, delamarginea oriselului, au fost invita.ti toii copiii lmpreme cu ptrrinlii lor. Peiarbamdtesoase acoperite cu un covorde floi, a inceputdansul pdpu$ilor, getite frmos, apoi al jucfuiilor. Fetele. imbr6@te serbetore8te, a$ezate pe margine. s uitau la pipuiile care dansau. Nici una nu-gi rrcunoscu ptrpu$a. La fel nu gi.au r@unosut jucfuiile

nici bniefi.
p6ru1 ca mdtasea de

Dar pepu$ile $i-au recunoscut stdpinele. Au daNat trumai prin fala lor, cu porumb, shltind in betaia vintului, parci vrind se le facA

Duptr @ se temintr serbarca" fetilele au cerut pirinfilor sl le cumpere 9i lor cite o pepuq[ frmoasl din poienifi, sA o duci acasi sA sejoace cu ea, iar biieui o tresuicd cu cai frmosi $i albi laptele. Dar ptpusile si celelalte jucerii auziseri cum plingeau gi se rugau copiii de parin(ii lor $i se stdnserd toate Bimade lingd Bobild qi Alexandrina. Apoi prinseri ghs $i ziserd toate in cor: Noi sintemjucdriile stricate de voi. Nu mai vrem se-[e intoarcem inapoi. Nu-i adevelat, zisertr fetitele. Nu-i adevirat, strigare $i btrietii. Acel nu erau atit de frumoase ca voi. De aceea le-am arutrcat $i le-a1h strivit. Cind auziri minciuna 1or, supArate, toate pdputile gi jucdriile qi-au aretat semnele. lovilurile si zgirielurile primile de la copii. Copiii au plecat capul ru$inali. Nu le venea str deadi. Dar pdpuqile nu s-au ltrsat. Au shigat iar la ei: Priviti, voi, fetite qi biieti,care ne-ali stdvit $i ne-ali aruncat' pdvili la noi @re vtr dlruim bucuria jocului copillresc. Daci sintil atit de frumoas Si nu am ajus la gunoi, aga cum nc-ali aruncat voi, aceaEta numai datoriti
118

a@stor doi copii minunaf, Bobili 9i Aleendrina, ceci ei ne-au adapostit ti lngrijit, ne-au ocrotit ti ne-au imbrtrcatatit de frumos. Bobi{i, el ne-a dat viala noastri de plpu$i. Feti{ele nu aumai putut ribda. Au fugit dinfa{a pipugilor, dojenite, cu capul plecat $i nu au Mi scos o vorb5. La fel Si blieiii merg@u ttrcufi, auturi de plrintii lor, fdrl si scoati o vorbe, fiitrdctr se simleau vinovali. Dar iali ce se apropie Anll Nou. Ca de obicei. copiilor cuminli Ij se fac daruri de cetrc pirintii lor. Trecuseti de alunci. de Ia serbare. cjleva ltrni. BobjU si Alexandrina. lmpreuna cu papu$ile si juceriile au pus Ia ale o lapla frumoasi. Vtrzlnd ci tofi copiii ofteazd cu tlistele de doruljucariilor, mai ales cA pirintii nu le mai cumptrrau nici ua, Bobiti Si Alexandrina au tinut sfat cu pdpu$ile. Fie@re ptrpuqi iti gtia feti.ta. La fel qi juclriile i9i $tiau btriatul. Hortuirtr m, in seam de Anul Nou. fiecare se se strecoare cum o sli Ia cas lor. Zis si ftrclr(. ln noaptea de Anul Nou. cind somnul copiilor era legtrnat de @le mai frumoase viF, cu Mo$ GeriH, care, iertindu-i pentru ce nu au lbst prea cumintri, era bun ca intotdeauna gi tot le aducea cite va, toate plpu$ile $i juciriile purtate de valuri albe de nea Au pomit spre casele copiilor. Dimineala, cind a@ttia se sculare, nu mai puturtr de bucurie. Fetitele i$i imbdlisari pdpuSile, le sirutare 9i nu le mai lesartr din brale. Le-au culmt cu ele inptrtuc peaceea$i pemi. Apoi invi{are ti ele str le faci rcchile frumoase. 5i blie{ii la fel. Vdzlnd jucAriile nu $tiau @ str le mai facl. Apoi a fost mare bucurie in viala copiilor. Toli au luat exemplu de la Bobitl si Alexandrina. De alunci. in fiecare an. \ara in padurea slejarilor de h marginea orasului are loc serbarea juctrriilor. Toli copiii vin acolo cu fel de lel de jucerii care mai de care mi frumoas, $i Mi ingrijittr. Fiecare juctrrie arati tot ce stie mai bioe, tot ce invate mai bine de la copiii care le ingrijesc. De atunci a trecut vreme multe. Bobild Si Alexandrina au crescut, s-au Itcut ha.i. Astdzi, BobiF este medic. Visul lui de copil s-a implinit. Asultind

inci de clnd

glasul mameiitrgrije$te de oameni cufirea sufletului seucurat,pecare il

pisheazi

era copil. AleMndrina este Si ea lntr-o uzintr. Este inginerl. A invitat $tiinta lesttunlor de mdtase, creind fel de fel de materiale mre de care"mai frumoase. Amindoi s-au clsdtorit. Au $i ei copiii lor pe care li invali sl lngrijeasijucAdile tot aga cum l-au ingrijit $i ei. $i cind privesc la copii. cum se joaca cu juctrriile. i$i aduc aminle de vremea cind cra! si ei copii. Se uiltr unul la celelall si zimbesc.

ROZALINA

A fost odattr o fetili cu sufletul ginga$ ca de floare. Abia implinis gase anilori. Intr-o seartr de august sta, ca de obicei, in balconagul casei lor de la marginea mtrrii qi privea bolta lnstelata a erului, impreuna cu tatil ei, marinar vestit pentru vitejia lui marinfueasctr. Se spunea despre el ci deslugea cu ugurinti taina stlelor. Ca de obicei, tattrl in@pea sA depene pove$ti cu tot felul de intimptdri din lungile lui celitorii pe mare. Fetila asulta visatoare Si se tot uita spre er. Pdrea ctr asculttr, dar gindurile sale zburau la alteva.

tatiilui

Roalina, zise tatil ei, nu mtr asculli! Fetija mea, ce e cu tine? Stiu cn if plac povegtile cu delfini. taticule! mi-ai spus-o gi ieri. - O iuu. vroia si Pe asta mai multe despre @ea ce nu inlelegea, Rozalina Stie cit $i-i zise
stru: eu...

$tiu,.. $i - Ce vrei sA ttii de tot prive$ti ala incruntatb spre @r? - De ce cad stelele afa deodatA se asund tocmai in fundul mirii? Si - Fetila tatii, este o tain, mai geu de inteles ! Ai s-o afli. Acum esti prea sA- le Stii pe toate.

Trticule, vreau si

mica

Dar Rozalina nu se l[s[ qi stirui pe ling[ tatil ei, sA alle ait mai multe despre bolta acea frMoastr presamtb cu milioane de stele strdlucitoare.

tn

s[ ajunge plne acolo. Dar nu a fosr umr. Mai ttniu, tot oaltcrii au descoprit caiea spri funa. ,"ofo *a" uiu'iei tu leUF mea. Mulli oameni au vjsar s6 ajunge la lun6. gi penrru "*i-re aceasia aii lnvtrlst ti_au muncir ani gi ani tn ;ir. Generalii -aupe gcnera$i
9r

- Dce nu vrei se-mi spui despre stcle. spune_mi cum pot se ajug la lm6? Dar ,- muft. li tatll, o lu{ pe genunchi e$rilv@a fie, hai str1i spun. daia 1ii atir ll,lltll"_T"": nisrrusnictr mai domoald lnepu a,ipovestir ,i.cu Vezi tu, Rozalina, oamenii au gindit ,i au cugetat de clnd lumea dcsore stele, despre lunl,dcspre felul cum
de

rea

suflctul ci dc copil. Luna pdtrundea plin K@ailncr. c^u wdc.i argintii Ii mh8lia vc;mintclc li chipul drEgdas, -nccunorcuttr, . Dcodatd, in tierca noplii, sc aui venind dc dcparte o voce dui@sl ii tris6:

aceea mare de pisre drum si am se oun-sJi una pc-stc Rlta plne clnd am se Rjung la lua. Uite clt c de irumoasei faie as sa nu mare si sl ajung chi8r scum la ea. Apoi ln soapte. ca o.nt.u.", ru nu poti veni pinl ls mine. frumoase lune, pine m.oi faci 9t eu mare? Hai, Rozslina, sl tc culci! sa auzi glssul muci. E flziu. La insistcnlalc mamei, sc dusc la culcrc. Un sinllntniae mnnire strlUtu

str -Si cum si mI ajungi? sm str-mi am s! fac fac o sclril! lnalttr plne la cer qi tot am - ClndAm str o sprijinmare, se Rjung. pc casa

au rmportanr pas ftrcut de om pcntru cuoalterea univeisdui ji au adiigat pulin cltc putin la giinla ercJ va duc la cuoa$terea nu numai a lqdi,dar;i stcle si planote de pe bolra cereasce. Si dace vrci tu rr aiungi ia iuni ,a'siit, si letrls tattir ce pentru aceasta Ucbui. sd lnveli bine. sa poli cunoagte toate tainele p qrc le 8re astazi ea pentru tine. Ba eu, titicule, am sA ajung neap|mt,ai se vezi. Tatil 8e uirl la Rozalina. zimbind cu bllndele gi o lntrehtrl

p."g;i;;;

a;liq

p*d*;i;l

,;;;l;ffi;j

sus

frig. Am se-ti fac chia! scum o hainl ,.-lDT stctc hroda$ lesute lr.d ltii11 cu mctsrili. ln tmptrelia mea ai se vczi tot dul de li mlnua$t. pe qrc nu lc-a vlzut nimcni, nisiodau. Rozalina a fot dc acord. Luns o ridicl din agEmut li pc o r8zl o duse romsi orn

- Domi, Rozidina? Rozalina rl8pusc, cupriDs! d lnfioiarc: - Nu d!m. Dar tu qinc elti ?! Ai o v@c pa calr n-am msi auit-o nisiodattr, Rozalina. - Slnt luna, lua? Nu se poate. Cum ai ajus pin! la min.? -Cum ctti ru - Da, m-Ei chcmlt, Rozalina, Vrci sl vii ls mincl rlspusc tita, vHu, 11 rilc csrc foarrc
h

*.

De bucuric stclelc sc dasprinsql din bolta

6Mcc!

9i

prins*l

juca tn

jurul

fetei. In cosilele aurii ale Rozalinei aninau sclipiri de aur. Cind ajunse acolo sus Rozalina vazu un munte de piahi foarte inalt. In vilful muntelui era un palat, tofdin piatrd. Razele lunii o purtari pine acolo sus, la portile palatului. ln imptrrllia lunii casele parcd erau crescute nu zidite ti erau tot din piatrf,. Copacil erau si ei tot din piatrl qi crengile lor hcrimau pulbere. Riurile inspumate erau impietrite si ele. Peste tot era pustiu qi lini$tit. Rozalina privea mirali ti nedumerite la toate cite vedea. Pe-acolo nu erau nici copii $i nici oameni mari. Singura fiinF peminteanh era ea, Rozalina. Auzi din nou vo@a aceea tristd: Acca\ia csle imparilia mca. Rozalina. Fii bincvenilel

Dar abia acum te vid mai bine. De ce eqli atit de tris6? O parte a felij tale este

Tu etti luna

? se

miri Rozalina.

Te ved atit de frumoasa din balcma$ul meu

mai snine $i cealdlte parte esle mai intunecate. Ei,Rozalina, este o poveste foarte veche,dar, fiindci tu etti o fetiltr atit de curajoastr 9i ai venil pina la mine, iatA am si-1i spun. Si luna, cu duioqie $i tristele, incepu se-i povesteasca fetilei: milioane de ani de cind stau asezattr aici Si soarele, in neobosita lui - Sint plimbare, ajunge se-mi lumineze numai o parte, aceea pe care o vezi 1u seninl. De mult. de mult, de milioane de ani pe cind eram qi eu mai tinerd nu elam ala, liberl ca acum. Eram din aceea$i bucat[ cu ptrmintul pe care tu trhiesti. $i pentru ce eram neastimphrate i-am spus tatelui meu, Soarele, ce nu mai vleau se mai stau lingd <fustaD mamei mele -Te[a - ce vreau se fiu liberd str ma plimh Ei eu ca celelalte planete rude cu mine. Dar Soarele, grijuliu ctlm este cu toate planetele pe care le !ine stilns cu puterea lui de atracli, nu a fost de acord cu dorin-ta mea. Atunci eu nu am vrul sil ascult. M-am suDdrat t:!re, m-am certat cu mama.mea - Terra - Si am fuBit singure in spaliu. Vezind aceasta Soarele m-a fugtrrit printre aftri cu puterea lui de atrac,tie $i m-a prins aici la peste trei sute de mii de kilometri de Piminl. M-a legat in sistemul sdu cu firel nevtrzute ale pulerii de atractie linindu-md intre celelalte planete. Si m-a blestemat ca toata viala sa stau cu fafa chtre Pemint pantru ca str-mi pot dil seama ce riu am frcut perhsindu-mi mama. De aceea cealalte fa,te nu este luminate niciodati. Si m-a mai blestemat sI nu am nimic bun pe suprafa[a mea, ci doar sa pdmesc citeva raze de lumind de la el, pe care. noaptea, dar numai noaptea, Tera pentru ca ea se se poate descurca str lc trimit cltre mdma mea in bezna noptii. La fel m-a condamnat se am calduri multl numai atunci cind el binevoie$te se se uite la mine. Cind nu se uiti la mine, tremur de mi se zdruncina loale pielrele din mine. lata pe scurt pole\lea mea. polcslea unui copil care nu a vrut si-ti asculle parinlii. Degeaba vreau eu sd me intcrc inapoi ceci nimeni nu mai vrea si md asculte. De aceea neavind altceva a face mi rog

ID

Itr fiecare noapte de Terra sd-mi trimittr repreentanlii ei aci

sl.mi lintr $i mie

de urlt.

teminat lDvestda vielii sate, lua a purtat-o pe Rozalina pria toatl tnptrrllia. A cordus-o apoi ln palat qi !a dilruit o cutru6 lmpodobitd cu @le mal fruoa$e gi preliose pi.trc. Fata ii Eullui. O ubri de tristete o @prinse tnstr pe Rozalina, La desplrlire ii zise lunii, oftlod: lmi vine si pllng cd pl@, dar trebuie sA ajung repede. M[ asteaptd ntrmica $ gticu $i nu vreau sd-i supir. Te agtept, Rozalina, str mai vii, li zise lua. - Da, aln str mi vin $ am str-li aduc fluturi, Sd vezi clt de frmo$i sint. - sh-li aduc iarbl flori. Am ti 9i

Dupl

@ a

Si Rozalina, purtate de n4le lwei a fost dusl cu iu1ealtr de fulger ditr nou in altemutul ei cald gi moale. Somul i-a fost atit de adlnc c[ se trozi tocmai cind soarele era su. A doua zi $e duse la mma si la tatil ei, Ei emotion4tl le povesti desple cite vizuse pe lmd.. Pdrinlii nu $tiau @ se intimple cu fetita lor. Dar, cind vtrzuri fmosul dar primit de la lutr, tare se miquartr $i nu le venea str-9i creadl

chilor.
Despre curajul ei aflase toattr lmea. Rozalitra crem gi se flcu mde. Me6e la lcoeltr $i invdld intr-u an cit invald alli copii ln cinci. Apoi plrinlii o trimtsrl la alte Foli. Aici, Rozalina itrvtrll de la mari clrturari $tiinta ma$inilor zburtrtode, carc au o viteztr de multe ori mai mde decit avionul. Cind telmintr de invllat 9i se intoarse a@sl, toli au aflat despre $tiinla ci. Flicai voinici si chip$i au venit din toatl lMea in lntlmpinarea Rozalinei si au asultat de porwcile ei. Zi $i noapb au lucrat Si au f:lcut o m$ntr zburtrtoarc @m nu mai fusse alta. Cind au fost gata au atezat pe ea o castr cu peretii numai din sticld. Acolo Rozalina ii duea lungi tot felul de flori de pe pdmint ti nu uitase dci iarba si nici flutwa$ii. $i cite $i mai clte nu i-a pus in ctsuta cu prctii de sticltr! Tinea neapdrat ca li luna str devintr ve*ld 9i primitoare ca pdmintul care o cresuse $i o hrinise gi pe ea. De atmci, cind ii e dor de lud, zboard cu m$ina ei vrijite pe care invdlalii au botezal-o <Rozalina". Tineri ti betrini se minmau d desrepdciwea Rozalinei. Copii din loatl lMea ii trimiteau scrisori cit mai ftumoase, Si o rugau str-i lnvete sd fie ti ei

ZINA cEA BUNA

$r

CRAIUL CEL VITEAZ

De mult, ltr vremuri Dai v@hi,

in toate linuturile. Ei nu ntrvileau peste popoare, dar igiaptrmu cu strlqnicie pdmintul ;i luptau pe viati Si pe moarte pentru driptate. Craiul Teodor, cI a$a il botzasqi perinlii, c6cu, se f{cu mare. Era tare mindru $i fruos! Tatil socoti ca fiul Iui sA invete me$ta$ugul amelor. Asa cA dc mic copil Cniul Teodor mlduia tot flul de am. C! si ;sts ste foarb binc pentru un cni ca el, @re arc indatod.i sfinte fattr de popor! El trebuie str-9i apere glia strdbuntr, mogteniti de la strtrmo$ii-strtrmoSilor, prin je.tfl gi Lupti, Tatil miculului crai avea de ce sd fie miDdru. Fiul s6u Teodor aiunsese un adevlrat viteaz. Betrinul rtrzboinic mai ftAi o vrme,$i din eua unei rtrni mai vwhi pricinuite intr{ gH lupttr cu du9@nul, Dui. Craiul Teodor, rrmas la clma flrii, a ublat multl vreme cu chipul lndu_ rcrat 9i pasul Iegtrnat in tdstele pe drumudle unde odidoartr tatll it plimba li-l invtrla numai lucruri bme gi frumoase. Tara lui bogati avea un popor care trtria in pace $i lini$te. Craiul Teodor nu era bogat, a$a cum era obi@iul printreCraii din vm;rile de atunci care, pe cit aveau, pe atit vroiau s6 mi aibtr. pe cit ho$teneau de la
vestea

Pi.inlii nu-l awssrd d@it pe el. De mic. craiui deprinsese minuirea sibiilor! cici aga era pe vremurile de atuci. Tatdl ii bui@l lui fuseseri r{zboinici vestiii, DesFe vitejia lor se dusse

fost un

mi

viteaz $i mlnd.u ca nimeni altul.

stremo$i,pe

atit vroiau mai mult. Pentru ca

sd-$i

rctunjeasi avelea, puneau

biruri mari poporului.

Teodor remesse cu ce moltenise de la betrinul lui tati Casa veche in care stituse tatel Si bunicii lui, a$ezate pe un fel de @linh muntoase. era inca frumoasa !i mereali. De o parte $i de alta a cu4ii strajuiau brazi inal{i. In preajma casei $iporeau izvoare argintii $i ricoroase. Cind vrijmasii rbi $i rlzboinici ii atacau lara,Cniul Teodor pleG fdrtr zdbavd la lupttr. lntotdeauna se intorcea victorios. Apoi, cu sufltul imptrcat, tre@a la treburi pa$nic,iar llrigoara lui inflorea pd zi ce tre@a. Ala cum am mai spus,Craiul nu era prea avut, dar nici glnduri de imbogllire nu avea. La casa lui nu erau pfea multe slugi. Cele citeva care erau o duceau foarte bine, fiindcecraiul se putta frumos cu ele Amatd inse avea multtr ti era fomattr numai din flbcii chipeqi qi voinici, plini de btrrbdlie vitejeasae, fiindce liri$oara lui fusese din bltrini leaganul vitejilor. Dupe ce temina trebulile, Craiul mergea in foi$orul din aripa stingtr a @sei, ude, plimblndu-se dintr-un capdt la altul, gindea la treburile ttrrii sale, $i privea deptrrt rile. Gindurile lui alergau departe. Cel md adlnc ln gindul gi in sufletul lui strldlluia datoria fali de viata poporului lui, de @ s simta direct rlspunztrtor. Vroia sd factr viala tot mai bund l6rii ti poporului stru. Craiul Teodot implinise doudzeci $i patru de ani Dar nici o mindri fate nu-l relinuse pina atunci. Nici una nu-i intrase in suflet. Multi crai din imprelurimi ar fi dorit se-$i dea fetele dupe el, sil aibi ginere, fiindcl era tare viteaz. De frumos se nu mai vorbim, cd nu avea seamdn Din ochii lui adinci qi negri sctrperau priviri agere. vorba ii era blindd, dar $i ttrioase pentru dutmani. Perul numai cirlion(i ii cedea pe frunte. Si era atit de mindrul Intr-o bund zi, primul lui sfetnic, cel mai btrtiln dintre curteni, care il iubea foarte mult inci de pe cind era copil, se incumetd Si-i ase: Frumosule si mindrule Crai. (i-a venit wemea se-U gese$ti o soa1i. Cesitodndu-te, casa va fi mai vesle. Ai nevoie ii.de urma$i. Nu zic, e$ti destul de tinAr, rar in lupte te-ai dovedit a fi @l mai viteaz. I-ai speriat pe toli ei care au in@rcat str-$i bage nasul in casa noastri cu cumjul $i vilejia ta! S_ar putea intimpla oricind o mare nenorocire pe care nimeni nu ar doi_o! Craiul il privi zimbind pe primul lui sfetnic ai. dupe ce il asculltr cu luareminte, spuse cu vocea lui blajini: Sfatul.ti-e bun, $i eu md gindesc uneori sa gbsesc o fiinli cars sd-mi fie dragd- Dar treburile Frii nu-mi dau prea mulfi tihne pentru asemenea ginduri Si apoi uflde se gesesc o fatd care sa-mi dea fericirea? Dar cite fete de crai sint in lume? Te va alege una, spus betrinul curtean. Nu, bunul.meu sfetnic. Am vazut multe fete de crai frumoasg dar sinl t26

nazuroase $i vor ca toatd ziua si suu lingd ele se le implinesc voile. ori eu nu am prea mult timp pentru asmenea luerud. $i vezi, nici una n_a pitruns aici, la inimh. lmi va iegi ea odate in cale $i aleasa mea! Eu ili doresc numai noroc, crai bun gi mindru, spuse betrinul sfetnic, inclinindu-se gi ietind. Craiului Teodor ii plecea mult sd meatgd la vinitoare. Intr-o duminiqi, zi senind de mai, cind pedurile fo$nesc $i frunzele fragede ale copacilor se risfald adiate de vint, cind peste tot pajigtile cu iarba mitd_ soasi inverzesc, cind lanuri se clatine agale in adierea vintului. cind macii 5i alhaslrelele infloresc. cind mireasma bogale Si proaspata a primeverii le imbie la plimbare,Craiul plecd la vindtoare. Cintecul pesdrelelo;in zbo!, sau ascunse prin frunzi$ul pomilor, il ldcea ve$l $i fericit. Cu nimic in lwe nu s poate inlocui frumusetea naturii! Ea are un farmec al ei, adinc $i profund, @re de omului vigoare $i sinetate! In ziua aceea de duminicd, Craiul Teodor era foafre vesel. Vesel ,i bucwos mai ales pentru ce cei cinci sfetnici ai lui organizaserd o vindtoare mate. . In plin alai, cu ciini de vintrtoare, cdlare fe calul lui att,9i ager, iiaiul era in fruntea grupului de celareli. Caii necheau. Vroiau parctr sd fie slobozi. Alaiul trecu prin desisul unei paduri. renumitA prin florile albe $i parfumle nearmuil de frumoase ale unor copaci ce numai acolo cre$teau. lnepura vinetoarea. Curind. absorbil.de farmecul vinetorii $i al padurii. Craiul. umarind o ceprioare, se rataci de alaiul domnesc. Merse el ce merse. pina ajunse intr-un luminil. Trecind pfin lumini$, Craiul vezu cum tufele se mi$ce. O fiinltr omenease se tot mi$ca aplecindu-se $i ridicindu-se. De departe nu se putea distinge. Dar cind se apropie mai mult vdzu cu mirare cum o fate tinhri 9i frumorsiiulegea 0ori._Cind fara il vazu pe Crai se sperie si vru sa fuga. Dar ochii ptrrruvaiori S-i lulhuralori ai Craiulur o tintuira locului. Frumuselea ei sfioasa ii patrunse Craiului la inimh. <Cine o fi, ce ctruta ea aici?) se ginali Craiul, indrejtindu-se spre ea. Fata, imbujorat?i, cu bra{ul plin de f-lori. vhzindul peCrii venind spre ea, o apuce iute pe o cerare. Pdrul ei auriu, ca spicul in copt, zburda in vint, revirsindu-se pentru o clipe peste r@hita numai volf,na$e, de culoarea erului senin. Fugea de parcd patii nu atingeau pemintul. La o vreme se pierdu in desi$ul pddurii.

Dar Craiul avu** timp so vadi bine. Ii dicu chipul fetei atit de mulr. ctr e adinci in gindufl. lntretimp seapropieintreg alaiul car vdzu sena, dartecu la fel ca $icraiul lor. Totcraiul fu acela care rupse hcerea zicindule: Dar ce arihre a fost aceea ? Patcd nu eta fiin(e omeneasci, pircd plutea

peste paji$te.

t27

ll trimisc imrdiat

pe primul lui sfetnic intr'acolo unde displru fata.

Cniul nu mai Butu sd llneze, O pomi 9i el lntr-aoolo cu tot alaiul dupe el' Nici nu ajunsa bire sfetnicul,c[ a sjuns 9i el. Dar c si wil Dincolo de piduri@, o mictr.trisurice o a$tepta p fat[. Aasta, cum ajuos, se prinse de glrul birbatului de llngl trisutictr qE nu ers altul dch buoul siu t&tl, $-i povesti le intimplate. Mara !a fst mirarcecrsiului clnd vlzu tdsurica de la mei8inee pidurii!
Se apropic dc

locul unde qa Silvianqcd asa o chcma pe fRti,si spuse:

buf' - Ziua bunl: Gmeni aBi $i s! le iarli ci !i-8m stricat, dupi cum vld, fru- Ziw bunll o6ritc moas vlnlturc. nsaz prnhu asla' - Nu-i nioi un mca m-a tndmat, cdci li plrc mult florile p6durii. - Nmai fiiq!i se Indspte cit& fattr $i tetil ci' Era sttt de mlnd.u 9i fmos Craiul oobort
csdeal
ctr

tn rclmintelc lui strllucitom! Pe mcri puta o pelerinl albl cu margines Ittrpodobitt cu fiod din fis de Bur. Cincle qau llcuite !i strlns. pc picior de
acolo
sc FatE ro$i qi

Gcuser!, TaE li mai wsu bine. apropic de f8ti gi privi lung ln ochii ei ncgri gi adlnci es noapt*. lEsl privircc h jos. Craiul Teodor o lu! de mlnl 9i o hjut[ 8i sc we in trt8urt i nei privi o datl ohipul ddgalBs d fctei, dup! erc pl*i. Plsi gi triswE' Un nor ugor dr prrf dmase ln uma ei li nu scrtrai Bui dcctt sclrllitul rcfilor. Vlntt@u sntinuf 9i se d6f$ui bine. Crsiul nu uitase pntru aQ mis. Au plmt apoi sprc pslatul lui modest cu tot frlul de trpfec vinltoF$ti' Ds, clnd qjusc acasi 9i rimse sirgu ln odiilc lui, qhipul'frtqi li aptuu tn mintir, PaEt o wdca stlnd apupe dc cl. Tsou$rl clreva dle din dminia acca' lntlo zi omiul chQml pc bltrlnul !i pdnul lui sfdDic, qrc dup! mostce ta$lui siu li dldee sfatui ptuintcati, ii-i spw qlt de mutt ti pllcu fatel S[i mai spuse ci inima 9i suflctul I lndmnt
Cniul st o ia
dG

so$e,

end auzi sfetricul se bucurl tm gi zise: qai mlndrl - MtriF cBi,fata nu ste dc nm creicsc, du e frmoss[!i dlctt toate! eu pas! dffi ghicit Sildul'Ammarsinsatululdes'anlsut plrin$i ci 9i 8m sflst multe luquri frmoas d6pG 9i unde uiielte lnpEuni cu aaste futf, frMoasl, Nu nuai ci este fMoasi, dm 9de s! scrie 9i sf ci' t*Bc{ lmte fmos. Si mqi $tii ed etuoci ctnd tstal ei *tQ pl@t ca lnBF
ci o irdr{gesc mult, Mai gtie Bl coesa, si brodeF su mlne toatc fiumu' pe?amlnt, toate llorile slmpiilor $i pedutilorl Cute ltie multi ci poete oriclnd s[ hreF 9i p 8ltii. DespE cusdturilc ei vorbes toBte setele dia lmprc' judmi, Qe s[ nai spun ? An yerut 9i eu ln viaF mea mul$ fete de eni frmws,

copiii

qile

9i

de

-----

dar @le mai multe nu vroiau s[ lucreza. Silviana meritl cinstea si-!i tie soale. Dar mai e ceva. Spude, bunul meu sfemic! spune, zise Craiul nerebdtrtor.
iqi muie glasul $i zise: se gindegte la metia-ta, cl tare mult i-ai pltrcut! Craiul de toate cele spuse de sfetnic, pregetiimediat solie de nunth gi trimise in satul vecin pat.u cilAre{i pe patru @i albi @ neaua proaspAte Au zburat parci spre casa Silvianei, ducindu-i in dar rochia albi de mirease brodate cu fir de aur gi coroana de Criiasd incrustate numai cu pietre scumlE, pe care le tdmisese Craiul ltr dar de nuntt. Cind vezu cele intimplate, Silvida cezu in genunchi 9i sdruta steaua strelucitoare a coroanei de oreiasi. Se imbrece clt putu mai repede gi se ur96 in

Sfetnicul

- Si aui Clnd

fata

tresura albd trimisa de Crai. Meme la palatul Craiului impreune cu perintii ei. Acolo se ldcu nunte mare, care duri trei zile ti trei nopli ti la care venire imperaf 9i regi de peste miri $i Fri impreund cu fiii li fiicele lor. Au petrecut $i s-au inveselit de se duse vestea pind hlt-departe! ;i nu era pereche mai fericite ca eil Fiicele de crai birfeau $i lu$oteau cI pasAmite nu-i de neam criiesc! Dar frmuse(ea, bunetatea, lnlelepciunea, lndeminarea li priceperea ei

fericitl viala Craiului. Mai tlrziu Craiul Teodor si Creiasa Silviaa avurl un fiu pe care il botezari tot cu numele tatAlui, Teodor, dar ii mai zieau $i Doru, cind ll alintau. Cind pleca la lupte Craiului ii era bre dor de copil ;i de sotia lui. Familia Craiului trei ani mulli in lini$te, pace ti bunb inlelegere. Tr@use peste ei doueaci de ani. Craiul $i sotia lui parce erau tot tineri ca
lbcurtr pe deplin atunci cind s-aucunoscut. Doru cresci mtre $i se fdcu un flAceuchipeg qi voinic, dar N deprinsese me$te$ugul amelor. Avea ceva ditr firca maici-si. Invi{i o alt?i gtiinld, aceea a cunoalterii stelelor, astronomia, visind str ajungi la ele. lntr-o zi, Criiasa sta ln foigorul micului palat. Broda vesli, din fir de aur, o pasare frumoasd asemenetoare cu aceea care cobora din inilfmile albastre ale erului pe culmea unui nor, ducind cu ea o floare neasemuit de frumoase. Criiasa o numise pasirea Paadis. Deodate un Fpdt u$or li frumoasa creiase se pribugi din s@un. O viespe otrtrvitd himise de mma Imptrratului @l riu o lniepase la timpla stinge. Impdratul cel riu venea meteu cu oastea 9i tulbura linigtea 9i viafa pa$nice a Craiului,Craiul nu vroise s[ se insoare cu fiica Impdratului cel rlu. Otrava pitrunse repede in corp li crtriasa isi pierdu cunostinla A fost vestit craiul de nenorocirea intimplati. De durere e.a si-fi piarde mintile Toli vracii din FrA se aduaseri la capediul ei, dar nu-i gesire leacul Zile lntregi, frumoasa Silviana zicu in nesimfire.

moarte. Cind auzi a@ste vorbe CEiul Teodor se trezi din torcpeall $i prinse a glisui: Cine egti tu oa!e, glas necunoscut? De unde $tii tu acestt lucrurit Cum pot s[ te cred? La geamul palatului siu aptrru atunci o ftpture cu chip de fati, frumoasi cum nu mai era alta pe pdmlnt. cate-i spuse: eu - Si am suferit de pe uma Imperatului cel rtru pentru ce nu m vrut str-l iau de sot p fiul siu care este tot atit de riu ca qi el. Muma lmptrratului @l reu m-a blestehat ca toatd viala sd heiesc a$a, singure, neltiuti d; nimeni. Iar eu trtriesc prin preajma palatului ttru, cdci mi-e tare d.ag Doru pentru bu[tatea qi cuminpnia lui. Zina cea buna mi-a spus ce numai atunci cind un Crai vestit il va mori pe Impdratul cel reu qi pe mama sa. voi fi dezlegatd de vraji. DacAaF stau lucrurile spusCraiul- atunci str$tiici void@; imediat _la luptl. $i dace se va dovedi c{ ai avut dreptate, te voi fa@ Creias fiului meu, $i veli fi stipini peste jumtrtate din impdrtlie. Nu a apucat Cmiul s[ mai spuni ceva, ci fata pieti in umbE fumurie a ine_ rerii. El nu uite cele spu* de ea. Se imberbele $i plece in fruntea o$tirii spre lmpdralul cel rau. Cu o vilejie fartr smen ii zdrobiamata ii omori pe el Si 9i li pe muma s. Cind s-a intors acasi, a vlzut minun: buna lui so1ie, Silviana, se lnsenetogis. Il a$tepta impreune cu Doru $i fata ea frumoasd erei .d; de ftrcut. Pastrmite, dupe ce a omorit-o pe mma lmptrratului cel rdu,";;;" toate vrljile s-au dezlegat. Auzind despre a@asta, impdrili; intEagtr s-a bucurat. Dar din toli clli erauln a@astl imptrrtrlie, @l mai mult qi mai riult sla bucurat _ Craiul Teodor. El a dat ordin se se pEgtrteasci nuti mare la care si ia parte toli omenii din impirtriia lui. Si a linut Irctrecerea o stpt4mlnt inchgiaie de s-a dus vestea in toate imf'4rttiile de pe pemint. Zlna ea buntr s_a bucurat mult pentru ctr s-a gdsit u viteaz @re sA facl dreitate. . Despre Craiul el bun, despre buna lui soiie, despre vitejia 9i spiritul lui de dreptate s-a vorbit mult in rlndul poporului slu, dir qi ln rindui popoarefor
131

Tristelea @a mai adincl li cuprins sufletul Craiului. lgi rchimbase firea. posomoril. Nu mai avea chefde nimic. La Iupta nu mai era e ioainte. Dirzenia lui nu mai era ca alt[ datd. Fiul lui, Doru, se friminta tot timpul cum se-ti ajute mama. jilf Si privs pe fereastr, glnditor, cu lacrimi d .lntr-o zi, clnd Craiul sta ln tristete in ochi, auzi o voce venind e de depate: Nu plinge. Teodor. cici lacrimile tale nu o rcr aiuE E buna h Silviana_ Mergi degrabt Ia lupre ti zdrobe$rel pe Imparar;l @i reu;i pe mama sa, ceci altfel, a@asta, dorind se te zdrobeasci, ili va lua 9i copilul.-Nlj@i daci vei lnvinge ln luptl dreapte Fra va fi scdpati de dugmani 9i buna ta Silviana de
era trisl si

din alte Fri. $i se mai vorbe$te lnctr 9i asttrzi. Craiul Teodor s-a {inut de cuvint I-a dat lui Doru ii frumoasei lui sofii jumetate din lmpeti|ie lntreaga lor familie $i popoarele din impiritiile 1or au trtrit ani mulli, fericili $i linigtili, in pace gi prietenie cu toate celelalte popoare. $i ar mai fi trdit $i astizi, dar nu mai sint crai ti imptrraii ca pe a@le vremuri.

CALUL NAZDRAVAN

AL LUI NICU$OR

De mult, laFriferia unui mue orag, cu forfo!tr mulri ca6e fruoase, triia li o-tmere n@djite. cde avea u! biielel pe are il chema Nicusor. Femeia era vdduvtr i sotul ii murise ln rizboi. ln toatA viala ei din umi. nu ii_a mai cdutat ah berbal. CuminE Si-a vezut de copil muncind din greu penrru aJ intregioe. Maria. ce a$a o chma pe mama lul Nicuror. nu avea_me*rie. pe rimpul . cit ea fu*r copil. oamenii siraci nu prea ajungeau si-si deie fetele l" i.u;;;; sau vreo mesrie, Pe atunci nu erau $coli prcfesionale de toate smialitetile ca a-stezi. unde fete li b5ieli si poatd lnvdla $i @ne 5i me*rie, fire nici un ban. ,u.1,..-" Ti dau 9i haine Si bdi. plnd cind ajug lucretori sau mesreri. AHturi de ei rrdia o familie re avea o fet4tr pe nme Gina. Taial ei, fiu de muncitor. inv4lase din greu si ajunsese medic. Mama Cinei a cresut tare Dec6jrta.('ind era mici abia a putut sd temire ele patru clas primue. Dupe aceea a fost dati $ itrvele croitoda la o patroantr bogat6. Aici mai urlo ga* feft rot ca ea. ere li slujeau pe timp de tr"ip"t.,i-i. "rau oJin"apu *uui bne, dace nu. iar bine. In lot timpul aesta nu le phtea nimic. Ba mai muft: pannlx letetor trebuiau str le imbrace Si sa le dea chiar Si de mln@re pe perioada clt invelau meseria. Cit era patroana ei de aspre, fetiF ajunsese si lrc vazuta bine, fiindci dovedea mai hulttr indeminare priepere aecli ;i"hl ;-1";, li olegele ei. . Fetip. fiind, avea norocul sA $bundl ,i in casele bogate unde mergea patroana $ mai primea cire o rochila mai vehe sau clte o-per""l. a. puiiof,'oi r rai putin Fticili. 133

Mama Ginei mergea dimineala la vestita ei patroanl, care era chemati numai in case mari $i se intor@a acase'noaptea clnd ln @rtierul din oragul cel mare cu vesli $i forfoti multtr s aprindeau felinarele. Privea trist la copiii care se scurgeau pe st.Azile inguste ale marelui ora$, impreuntr cu pirinlii lor, imbre@li frumos, ii se uitau la vetmintele ei parci cu sfiali. Un val de frig ii inviluia fiinla ei phpindl. Era iamtr ti frig de crdpau pietrele. Ajunse a@str se apu@ si invele. li pltr@a mult cartea $i dorea din tot sufletul str ajungtr ingineri. Cind se fecu mare, mama Ginei temine ti $coala 9i $tia 9i croitoria. Nu dorea altceva decit ca lli ei si itrvele rte. Era gata str facd orice sadificiu pentru a@asta. Gina era un copil tare bun. li pla@a sa invele lot atit de mull ca si mamei sale, care nu avea d@it nmai bucurii de pe urma ei. $tia cit de grdu cre$use mafra sa $i cu clte sacrificii inveFse carte. De aceea nu-i fe@a nici un fel de
n@azuil. Gindea Gina cu priceperca ei $i i$i punea tot felul de intteberi care mai decare mai grele: (Cine o fi llsat pe unii bogali $i pe allii sdtaci? De @ urii aveau de toate ti allii, muncind din greu, tot nu dobindeau nimic? De pirinlii ei au trebuit sd ireiasci atit de greu ?D Mama lui Nicusor muncea din greu, la o moari din apropierea casei lor. Era tinere $i sentrtoasa. Greutatea scilor cu l6ine sau milai, pe care ii purta in spate. nu o prea simlea pe atunci. Beiatul sdu, Nicugor, era incl elev in ultimul din @i patru ani de scoald. Era $i el preocupat sl lnvele cit mai mult, si temine cu bine gcoala primartr, se poattr sd mearg[ 9i el la munctr, si-ti ajute mama dacA mai departe nu avea

posibilitdti

str invetre.

In mintea lui Nicu$or se invirteau tot felul de ginduri. Nu stia ce se faca $i cum si vini in ajutor mmei sale. Neajunsurile din @sa pusesed s6pinire ti
pe fiin1a lui plipindi de copil. Cind trebuia se stea, iama mai ales, in @sl era foarte trist. Privea la ceilalli @pii care-ii dedau drumul fericili cu seniule pe pirtia care ducea pe gheala lucie a lacului. Iti me$terea $i el cum putea o strniuld, dar nu era a@lea cumperate de cei bogati, pentru odraslele lor. Primevara, cind natura iqi schimba culoarea, cind totul s inveselea, cind soarele il mingiia drdgestos cu razele sale clldule, Nicu$or se inveselea 9i alerga lericit prin tufdri$ul de pe marginea lacului. Uneori, cu undita lui, a$tepta ore in $ir sl prinda cite un pette ca sl-i facl $i el o bucurie mamei sale. Cind pegtele se ivea la undili, inima li silta de bucurie. Ciinele lui, Azor, era lingi el. Il privea mut @ si nu sperie pettele. Parctr ti el ttia |i lntelegea cit de fericit era

Nicuprl

Cind apele lacului se tulburau qi Nicugor nu prindea nici un pe9te, venea

134

mai lini$rea. Se tot gindea beiatul cum se facd se ciltige cite ceva, ca traiul se le fie mai ugor. Se gindea mai ales toamna, cind afari era ploaie mi.unti;i ."*,;;;-;i nu avea_c! ce se se in@lle se meargd la gcoale. Mama lui ii adusese niqt; incilttri vechi, de ani de zile nepurtate,aruncate de cei bogali. Dar deauna se inrimpla @ ghelele $i panlofii sa fie mult miai mari "p-;;;;;; a".ii lur sau amindoi sa fie din acela$i picior. Nicu$or se incilla "l"i.*f cu ele, cici nu avea hcolro. ln ptctoarele goale nu putea merge. Copiii bogali priveau la incilltrmintea lui $i rideau cind il vedeau incillat cu doi pantofi din a@la$i picior. El pl@a din fala lor trist qi nu le spunea nlci un-cuvint. Ofta qi lqi vedea mai departe de drum. Intr-o zi, porni spre o piali mare, din apropierea casei lor. Aici vizu lume mdte. Toii se imtulzeau pe linge tarabele negustorilor, care-gi.trlguu.uii" cit ii linea gura, fdcindu-i reclamtr ca st o vindd mai ifu-"iii iniii," ""u.p. locmeau. apoi cumperau. iar negustorii lineau Ia prel qi mirgeau cu firea lor nrapareaF cit puleau. Apoi hsau din prel alil cil sA nu fie in pierdere niciodatA. cumpererorii erau $i bogali si saraci. Fiere i5i cumpdri dup! punga lui: cel care avea mai hulli baoi lua mai mult, el care avea mai pi,fn, l.'rpl*

a@sd posomorit Si intunecat de parcl l@ul s-ar fi scufundat, altul.pe lume unde sa prinda $i el pette. Numai Gina. buna

l"i p".i""a.

,i

nu mai era

Ii

mai pulin.

Nicu$or pdvea la za.va din jurul lui gi ctruta str p.iceapi tot mai mult sensul _ vretrl. Merse $i el prin toat, piafa, care ela destul de mare. Acolo se mai vindeau . $i plseri Si !ite, Aproape ce uitas de cind venise. Tor cascind ochii. .ir".. la oborut de.vire. privirea tui de copit ii cazu p. "ira sculura @pul $i goama fere aslimpar de parte ar "";i;il;-;;;d";r"_$, fi vrul str rupi cioastrut di'n mrna stapinutuj $i sb fuga cit mai departe. In jurul lui erau adunati mai multi DarDalr. @re jl tol masurau cu privirea. vroind se-l cumpere. Cal;l belea din 6prte. rncercind parcA se fuga de zgomotul ce era acolo. Nicusor merse oini aproape. se liri el prinlre omenii ei mari. si * uita I se.parea_atitdefrumosce parcearfi vrulsazboarepeel$i"irir u *f iui J'"ii. odorinta seao.in* ln,preptu lur de @pil. Ar fi lrut sA aibe el un cal atit de frumos. Nicu5or mai $i slatu pul n. apoi plecd trisl li ingindurar. Se duse din nou acolo unde oamenii rfl cumparau zaravaluri pentru iarna qi vdzu o femeie @e se chinuia se_si olca sacui cu varze. Alerga se_i ajule, $i_i duse sacul pin, acasr. Femeia, bucuroa_ sa. ter."Nicusor ro$i. se ruline $i nu vru sa primeasca. Dar femeia nuilt,:aju-d9' IAse $ ple. Ti dedu banii cu de_a sila. El fugi acasi 5i de ru5ine nu mai ie$i plni a doua zi. Noaptea aceea adormi cu gindul la @le petreute $i deodati se ldcu ctr la
f

dezamtrgit, sttrtea pe gindun. li ptrrea cu adevirat rtru ctr mama il trezis din somn, parci tot vedea calul acela alb gifrumos! Se duse la qcoall, dar in mintea lui in@lli ua glnd tr'6tru$nic. Clnd s lntoarse asl lu[ cei doi lei pe care ii primise de la femeia careia ii du*se sacul cu varztr, scotoci acolo unde ttia ce mama sa i9i ptrstreazl micile e6nomii, lud optspreze@ lei, llsi mamei doar doisprezece lei, apoi, fdrtr str spuie eva, plectr la piate, a@lo unde $tia ci se vind cai frumoti, Glndea str"ti

ia si el

unul.

Dar in mintea lui de copil vedea tot @lul aGla frumos care il purtase in vis. Spre uimirea lui, insd, vtrzu in piali $i mai mulli @i albi e neaua sau negri ca patra @rbului. Se gindea lnstr tot la calul a@la, alb, care il purtase depane Si-i artrtase atitea lucruri frumoase gi interesante! Se uitl lntr-o parte, ln alta, virlndu-se printre lume cit mai aproaix si audl

clt @stl un ql..

Dar, clnd aui cd negustorii cereau sute de lei pe un cal, Nicu$or rlmase uluit. <(Ce sumi marc!) i$i zis. Plimblndu-se trist prin pia{e, v&u deodate un mama mlnzului murise gi nu-l mai putea crette. Nicugor se opri llngl minz gi il privi cu blinde(e. Tlranul il lntrebi: Ce caufi, copile? l1i place minzul meu ? Nicuto., aproape plinglnd de emotie, rispunse: Da, dar nu am bani mul1i. Vtrzindu-l atit de emolionat, omul il intrebe @ va face cu minzul. Auzind @-li pltrtrui$e Nicugor, vizind clt est de strrac ai cA vrea se-9i ajute m@, IAranul ctrzu la lnvoialtr 9i-i dldu minzul cu doutrzeci de lei. Mlnzul abia putea sl stea pe picioare. Era mic $i firav. Nicutor * chinui cu el cum putu, mai pejos, mi in brale, plntr ajuns, sfirqit; acastr. Pentru ci afaid ploua, ploaie rrce de noiembrie cu lapoviF, Nicugor duse mirzul chiar in casi. Inwrarea i9i ltsi vtrlul ei @nuiiu. Se apropia ora cind trebuia str vind mma de la lucru- ln seaa aeea, ea veni acasi mai devreme @ de obi@i. Clnd aui mercul mmd prin curte, Nicupr o zbughi. Lui minzul, 66ri cu el ln pat $i-l btrgtr sub plturtr, lnvelindul clt mai bine ca si nu fie vxzut. Se gindea cl-l va lngriji Si va face din el un cal ftumos. Va zbura $i cu el prin vizduh aia cum a zburat cu calul a@la alb, care-l duese la plimbare prin lume. Mama observa* lipsa banilor $i Ftia cd Nicutor i-a luat. Attepta numai ca el sl-i spuni $i str-i arate de ce i-a luat ftrrd voie $i ce a ftrcut cu ei. Cind intra in castr se uiti la Nicu$or, care, cu ochii holbali ti speriali, privea la ea. Nu ttia ce va spune clnd v-a vedea minal. Mama il intrebtr, ca de obi@i, e a ficut 7n zina Nicupr nu-i respunse. ^@. Niculor mami, de @ nu vorbesti? ii zi* mam. D{ biiatul tru s

liran cu un mlnz abia

trAscut pe @re vroia str-l vindtr.

Il

dtrdea pe ori@,

Iiindcl

138

mi$ca in pat ca str nu adtr minzul. Zise, cu voce streintr: Mi-e somn, mamtr. Apoi.lnveli niinzul. Acesta inst;;cepu se miste cind un picior, cl-nd altul, ba mai scotea $i borul afare. Ni""g fiir'""f"" parte, cind in alta. "i"i-f#"

Mama insistil

observe mama lui- Ce est, Nicu$or, ce se aude?

- Cum, aga devreme - A, nu, mamd, Minzul incepu_

Nimic,

{i-e somn? Te doare ceva, Nicuror?

Nicusor fecea $i el ca minzul ca sd nu

se necheze sub pAtura.

asla 1 De unde ai adus minzul asra Se-l iei. mame. si se pleci cu et oriunde oi sti, uin, n"

ptrturtr se spe.ie. Nicu$or mamr.

mame! fi vreuD -OO fi, mame: minz pe strade? - minzul-neclieztr Dar din nou. Nicuqor flcu gi el la sub (t este. Nicu5or. zise mama. esti bolnav? parci fel faci perure. tu ca minzul. .picior Mama se apropre de patul lui.

Cind v6zu un

de minz iesind de sub

e-i

necesare. Apoi spuse: "J,i Sn itii, Nicu$or, - me intrebi d?cd ce nu-i ftumos ce ai fdcut. Trebuia sl_mi ri mie bani este bine sa cumperi minzul. $i apoi si mai gr;;; ;;;;;;; rriiesle in viale. Trebuie se inveli penrru ca se poli se lreie$ti. 111r1""t:: Lhd vAzu Njcusor cil de rau o superase pe mama sa, piece cu minzul la un rrerar orn apropiere Si i-l oferi spre vinzare. $tia el c, fierarul se mai ocupa li cu negolul de cai!
Si se

- Of. Nicugor mamd. numai supedri imi faci: Cind vAzu cit e de suparata mu.u. Nicugo.." arezi linge ea li_i zise: Mamd. re rog nu mai fi suparara. Vreau str fac o* iii"r"i ar"-u" *f -namravan. sa zbor cu el in vdzduh peste mari, sa aduc de acolo lucruri leri $i rrumoase penlru tine $i Cina. pentru asta am luat banii de la locul lor. ..".: nu mai putu sa rtspunda. Sra rezemate _ Pil palurur sr otta. Doud lacrimi ca doua piceluri de roud ", ";;;il;,;.-" obraiii alunicare oe ei obotilj. Seindea cu trisrele la viala ei. la Nicrso. ui un cu @re se zboare si sa aduce ror ce le lipsea, Daca ar "u." fi lrait krel;;;iilhri: " "aiJ;;;;. ce fedcifi ar fi fost impreuni! Viala tor nuar fi tost atit ae grea 9i tiprfiiii

Mma trase pdtura de pe el. Minzul nechezi, vru si se ridice, nul Ese. Mma lui Nicuqor ili duse mina la ep qi se agezd pe pat.

in casi $i-l sui

Si

in pat!

t..iui"igi'il ;;;ii;;

linge tine. ln

Dat_

dar Nicuror

r39

Aesta il lui la inceput itr rls. dar plnd la

lmi

lutr minzul. Ftrcindu-i-s mil6

de el il dedu doutrzeci de lei. Atit cit daduse el tlranului. Nicu$or merse a@s[, ii dete tou baoii mamei. ii @rudin nou ierlarepentru greFala pe care o fecus. li-i promiss ci nu mai fa@ ti cl va invtrfa bine la $@ah. Mama il sirutd pe

frunte. Un zimbet discret

De atunci

toatl ziua la treburi.

titud.

Cu timpul, Nicu$o! a crescut mare. S-a l6cut un fldctru voinic. A mers la

li lnsenintr fata ei blindi. Nicupr n-a mai suptrratso nici micar o dati pe mama lui. O ajuta Devenise tot mai serios 9i mai preocupat pentru inviLua numai note bune la 9coal6.

mesede, intr-o uand mare, a invtrlat megtesugul matrileriei. Fe@a cu iscusinla sa tot felul dE obiecte, @re mai de re mai deosebite, dind lucrurilor formele frunoaw. A muncit altrturi de mma sa, fiind sprijinul ei de ntrdejde, cele

bucuria $i spelanla vielii. Apoi s-a insurat, alegind de so{ie pe Cina, fati vrednici 9i silitoare ca el, cu @re a imparlit bucuriile 9i neceurile @piltrriei. Dar Nicugor nu a uitat de mimica lui @re l-a cresut cu atita dragoste 9i sacrificii. Au luat-o lmpreuntr cu ei gi au triit cu tolii fericili- Desprecalul lui ndzdrtrvan le poveste$te ti asttrzi copiilor lui, cd 9i el are o fetti $i un btriat. L povestege despre vremudle triste de atunci, desprc necazurile Si lipsurile indurate, despre viala lor fericitd de acum clnd au tot @ $!a dorit el cind era copil. Qtrci, astlzi nu mai sint vremurile de atunci! Astrzi, cit vezi cu @hii, pe meleagurile !trrii noastre, toate sint ale celor @ le muncesc. Toti @i @ le munesc au tot
ce-9i doresc. Bdiatul lui, care implinis $aisprezece ani, este in al noullea an de invildturl, $i este tare cuminte. Asculttr pove$tile dspre @pil6ria tattrlui sdu zimbind @ la niste basme. Exersaztr la instrumentul lui muzical pleferat, pianul, pe ere l-a lodrtrgit de mic. Degetele lui subtiri aleargE pe clape firi astlmptu, lmpletind melodii duioase @re mingiie sufletele pAnniilor lui, odinioard ofilite. Fetila, care este qi ea la $coah, il ascultt cu multi duiosie. Cit de fericiti sint cu toliil Casa si grddina lor sint a$ cum a visat tatdl lor, la fel in imparilia oamenilor vrednici. Iar mama lui Nicu$or, btrtrlna 9i scumpa lui mami, cu timplele albite de vremuri 9i ne@zuri, treielte liniltite ii fericit! daturi de copiii $i npoiii ei. Nu-i vine sd stea locului o clipi. Toattr ziua trebdluieqte, de$i @piii, uneori suptrra1i, o roagtr se stea, si se odihneascd mlcar acum la bdtrinete. Dar ea nici nu wea se aude. Est tare mindre. Are doi copii ti doi nepotei. Este bunici! Si cit de mult a dorit m@a se devif,d bunictr!

mi

FAT-FRUMOS DIN ROSMARIN

@l mai prielnic.

De mult, ditr timpurile @le mai v@hi, de pe Eemea clnd popoarele mari tru se a$easertr inci, 9i nu-gi ciutase!tr un loc pe planeta noastrtr. nu enu nici vapoare ti nici trenuri. Oceanele 9i mdrile erau slribatute de fel de fel de rcrlbii care mai de care mai frumos coNtruite de me$teri iscusili. pentru a rezista la marile furluni ere se abeteau asupra mirilor $i oceanelor. corebiile plutiroare enu lucrate cu multe meiestrie din papirus. Ele i9i purau sttrplniipini hdt departe, pe htinderi de ape, ducindu-i peste mtrri 9i 1iri. Din Gricia 9i Turcia, din toatl Eulopa o mi$@re continue de oameni strdbdtea apele. Unii dintre ei nu-ti mai clutau locurile natale, ci se a$eau acolo unde gl*au cd le ote

unde astfel de luquri nu s gtrseau. Aceaste@rabie apartinea unui prin! pe nume Jaruos. I se mai spunea . ,i vicleanul fiindce pJin Siretlicuri ln$ela lma.
r41

Cdutau s[ se ateze mai ales in preajma rludlor, pe cimpii intinse. Nu erau ora$e mari. ca astizi. cu strizi frumoase. melrouri, lramvaie sau troleibua. ln lc de piele mari erau rlrguri @re se organizau ad-hoc. Ctrpeteniile de pe atunci precum Si @i avuli re ocupau cu comertul, A@asta era meseria $i preocuparea lor de bazi. prin comerl igi procurau ce voiau: Si bdi. si *lavi. Pe a@Stia din umi li pueau str mun@sci din greu ,i daci nu nai erau buni de munci ii trimiteau Ia tlryuri spre a fi vindu$: Tot pe atunci, din insula Creta, a ple@t o mare combie lnci@tl cu tot felul de mirodenii 9i podoabe pehtru femei, spre a fi vindute cit mai smp in ldrile

Corabia, ere purta numele zeilei Narcisa era condusi de un comandant ln@rcat. De$i tln6r, era foarte pricepirt in ale condu@rii cordbiilor pe mare. Se lupta cu iuria valurilor si ii:$ea intotdeauna invingitor' tl chema vladiscis S bucura da lncrederea prinlului care ii d5dus toatd incircitura de prel. Dupi @ vif,deamlrfurile, sacii plini doldora de bani erau du$i priniului. Acesta dupl e li f,mlra plnl la ultimul ii punea acolo, ling, ceilalli, pentru a-ti spori bogilitr. Echipajul nu primea mai nimic PulinA hrand numai 9i br@ cite pofte$ti! NumaiVhdi*is, comandantul cortrbiei, primea li ceva bani Dar era sclrbit fiindcl cra. obligat str-i lintr pe marinarii lui in condilii de viald neomenefti. insA $i el fusese rclav la virsta de opt ani. Intr-o dimineaF proaspdte de vare @ @r min $i soare rtrelucitor, corabia pdnlului Jaramos (Zeifa NarcisaD pent{u totdeauna de ldrmurile Cretei, cutreierind apele adinci ale &a desprins mlrilor si o@anelor, in lupta cu stihiile dezltrntuite ale naturii. Dupi luoi de zib de cilitorie pe mare, ancora navei fu aruncate la Frmul unei leri indepartatc de Creta pe nume Tracia, Fre cu un popor mic, dar primitor 9i harnic Aici, podoabcle 9i mirodeniile nu prea alura pre[. Femile $i fetele erau mindre din fire 9i frumoarc. In portul lor cu bluze albe ca spuma ti fuste violete, lesute dG clnepl ti vop8ite cu suc de bozii sau alte buruieni, erau 9i mai frumoa*. Vladircis, comandantul, vezind c{ mdrfurile nu au ceutare, a dat porunce @hipajului si le lmparttr populaliei fere sa primeasct ceva in schimb. Unii dintrc mQmbrii echipajului au holbat ochii 9i $i-au asculit euzul. Nu $tiau ce str crcadl. Stiau despre comandantul lor ce este un om drept $i mai $tiau cd intotdcauna el lc linea parte 9i-i apira de luria prinlului viclean, dar nu Stiau @ s-a lntlmplat cu el de lmpart a$a, deodatt, toate bunetelile. Vladisis, obosit de drumuri fArf, folos, neavind casd $i masd, slugtrrind de I 1 ani la prinlol Jaramos pentru o plata de mizerie car abia dacl ii ajunga pentru hrane gi lmbrdciminte, se hoterise se nu se mai intoarce niciodattr la prinlul @l viclean. Rtrmase aici, pe aceste meleaguri pe care piciorul lui le ctrl@se patru prima oar[. Aici unde ii plecu poporul acesta harnic ai cinstit cuinfiligrea lui deschise si surizdtoare. incotro privea vedea din partea tutulor numai locredere si voie bune. Vladircis lgi strinse tovartr$ii Si le imparti$i hot5rirea de a remine pe aceste meleguri. Toli au strrit in sus de bucurie Duptr ce podoabele si mdrfurile cortrbiei au f$tlmpirlite oamenilorde pe aceste locud, marinarii au dat drumul corlbiei ln larg. Prea mult trudisere, prea mult stropisertr cu singe 9i sudoare sindura ei lnvechittr! Prea multe comori c[rusere cu ea pentru prinlul viclean! Corabia impinstr de valuri si purta6 in larg s-a lovit de o stincd ti a dispdrut lnghilitl de ape. ln zadar a a$teplat prinlul, corabia lui nu s-a mai intors Crczind ci s-a scufundat cu echipaj cu tot lia luat gindul de la ea-

aste meleaguri.

Via(a fostilor sclavi se schimbase. Acum erau libri lntr-o munci sr trti fericiri. foqi ouu rii..ill lur;j;;;il;;; Traciei. isi gesisera solii bune.. credincroase tubttoare. $l dinrre ei s-au facut pesri. allii agricuhori. Vorbirea in limba trrc! nu o ..Unii $tiau. dar au prins-o usor. pesle o vreme nu moi srluu ouce .ini iin insut-c'riti sau sinl nesculi aici. in Tracia, cu plaiuri fiumoase 5i d;i;;;;;; lara mlndri gi hamici. Vladi$is se cesetori li el alegind pe ea mai frumoas, fare din aasti tarl. O . chem_a Lenis". El avea acum douaze;i ti opt de ani. iar fala douiai,ii-l?i EB nlca celur mal mare invalal om dinlr-un orasel fric pe ^ra num" I Doreasera oamenii aceslor linuturi. OIin era mar depare de Olir. "ra6at pe maluile legendarului fluviu. Dunarea. f",i"ar.jpi",lemul mtrrii_ i".eo; sprinfare Argelul gi Argegelul. Fecure nunte mare. cum se obisnuia in lara Traciei, cu piine qldd mantl ^ FsI sr vrn negru scos din cei mai buni srruguri. pui rn cu la fiieare si muidei-dc usturoi. A! pelrsur doua srplanini in 5ir. ca a5u ie ,ailaiZL"i i"ii'p"

. Au trecut ani. Fri unde puteau

de pre!.a Mitanei era camcterul. Avea un """* caracter bun, curat ti O", mica Mitana avea $i insu5iri pe care pugini copii "ioltit. uu fu o'uirl-a'ulir;;i;;.g;; La 4 ani $ria atfaberul. gria sa cireaica pe carrite" din hirtie de pari.,l",'iri"
f

o lrumusele desevirsila: De inallime mijlocie. mlidioasi lltrr]jcntpa mo rresoe.oe mare. cu ochii cule$i din culoarea apej de mare amestroti cu ea a e.ului. Pirul de culoarea abanosului, lucios qi ineJat, ;;;;fi;; prin naturalelea lui de credeai c, in fiecare zi este aranjat d, ;"1;;; i;;i; miini. Despre frumuselea Milanei se duse i" r.ilinuiri.'#;ffi;

rnoepar@re ate (ireciei. nu. Urmagii lui au ramas Si poare mai iraierc 9i a'stizi undsa inlr-un colli$or din lara noastri. pe acesre meleeuri a" ,"i, rere r racrer. din re de fapt ne tragem noi. Ele au rrail ru pe ptaiurit"l'*,,lL a.e-itnee Dunere. pe linse Arges siu Argese-t. acoto unde se t""rr"a:;i'ili;;;;"'"",tT rungr ca oeteda. cu bralele moi mingiieloare. alinlind valurile ami rein-tii@nrsa $t vtadt$cis avure palru copii: lrei lele biiat. La toti_cooiii , r@ oar nume^trae. cum erau pe alunci. pe cea mai St un au botezato mare ir,tiao".

Vladi*is $i Lenisa iti construire cesu{a lor noue se stabilirtr $i in @. Aici avurtr zile fericite. Vladiscis se ocupa et cu agricultuia, $i daii* p*" cu multi dragoste la treburile orasulur carc il primise c-u atita draro;, ii;r; nu.av. fu*se repil de cind era mic de linga ei. parinlii sofiel e-n si-Jiri , Oamenii din ore$el li spuneau Vladiscis. ari. S,i"" a;;;;#; legendare ale Crriei si te inlrasera in obisnuinla "j "1,. ".'"i, se_i ,pr"e Vl"alrii.t."Lr. De arunci roli urmagii lui au putrar numele ae Cicu. prenunete iau cutes de poporut rraciei roc-ai de pi Il:T_o-11-o:,"rjlt.te.

ffi;;;;

socotedci. Invdtase de la tattrl sdu voibirea qetani $i turci' De la mma lnvllase limba traa, $i de asmeoea se pbteze 9i se aas6 cu acul cu multi migaltr pe piEl fel de fel de lucruri frumoas. De la ea mai lnvtrtaw str urzedci fi sa Gsa @b ma tiuoa& covoate; unele dm ele au rtrtm pini ld zilele noa8trc, impodobind @sle, flcindule mai frmoase. De micd, Mitma cunoscuse n@azurile vietii. copihria !a fost lipsiti de bucurii. Munea de diminealtr pintr sean. In origelul lor lnsd rc obigtruia ca de sirbtrtori fetele ti btrielii sb se lntiln@sci

R@hiile le @sea @, Mitana $i cit de frumos le imp'odobea @ mdrgelu$ qi cu dantelulel P atunci s purtau rochilele lugi, mult tr@te de genmohi, aproape de glezne, $i tare le mii sta bine! $i e mindre mi erau surodle Mitanei cu rochilele osute de a. La fel fratele lor Ivan care moltenis de la tatil sdu w eracier aprig, ca muea mlnatl de furtuai. Era de$ept 9i lntrepriMtrtor' Cind Mitma iegi la hortr fu prima aleasi dintre toate fetele. Iar cind se prins ln je, luefoii s-au aprins in pdrul ei de abanos
Pas cu PN Jitcea' Dat Mifrna nu cdlca, Atiqi de Yint o Purta'

Atlt Mitana cit ti surorile ei, Tinca si Beh$a, vfl@u fruos

hore.

imbrtr@te'

DMa,
Pe

se iilrtrtea,

Jktcdi

ii

obosea

Toli o l\ttebau' Tofi o indfiSeau'

Fldcdii oJiau,

Datd ea tdcea' Iaimi frtbiuga' Cdtrc asfnlit Horu s'a sJittil,

Soarcle s-a d6' Fete ti bdieli Pe ulili s-au scurs'

Au trecut de atuoci zile $i nopti, $trpt mioi $ lmi. Mitatra ledea tristi 1a fereastri pentru cl Laie, buM ei mamd, em bolnavtr. Chipul ei rlntrr 9i frumos ofilise de duere. Nopti ln sir veghea Mitoa la ciptrtliul lmei rale, 9i ador' mea cu lacrimi io oahi glndindu-se @ l@c sl gdsstr pntru a o ajuta str se lnsdntrtotasci. Era t@mai timpul cind ltrflorea losmarinul. Mitana, obosittr, adomi 9i uiti
se

purta ln miini un ulcior de aur, Se opri lingtr patul fetei Si-i zise: Mitond, Miland, Floate de toliand, Inima din piept Ti se fringe-i drept,
Viala li se stinge, Iictima celi curge.

geamul deschis. Somnul ii era zbuciumat 9i intrerupt de suspine prelungi qi durercase. Deodattr, din rosmarinul de sub fereastra ei. a iasarii un fliat frumos gi voinic re a strigat-o pe nume. Ea s-a scular din pat uimile. Fleceul

Fintind va lace, Cutlnd meica ta

Bine se
ya

fqce.

$i, deodatl, fltclul lud paharul de pe fereastra de tingl patul in @re domea Mitana $i tumd citeva picituri din ulciorul de aur pe cire il linea in mind. Apoi grtri din nou ctrtre fatd:
Mitand, Mitand, Floate de $oftand,

Sufletqi bwin

M-a fdcut sd ies Din ds! tosmatin. Dd mlna Mitand, Floate de Sofrand,

Hei. vino

cu mine

Mama sd-li tac bine. Cu fiori de rcsmailni, Durerea sdli alini Sufletul si chipul

Sd-li

inveselim.

Iat tn zotii zilei

Din acest pahat Scumpei tale mMe
Licoatea sd-i dai.
insnintr. Pe figura ei indurerattr se a$temu speranF. Fhceul o lutr de mind li o purtd prin implrltia rosmarinilor. fritana, sfioasi.
se

Fa{a

Mituei

se

lasi condusi l6ri sd spunA o vorbe. Dupd pulin timp, il iotrebil Dar cine egti tu, flAcau chipes ti voinic, de cutezi se treci pragul frestrei

mele?

Sint Fit-Frumos din Rosmarin, Mitana.

Am venil la tine
Mama sd-li Jac bine, $i sdii dau alin Ca s-o scaqi de chin. Mitana ilormea in parfumul florilor de rosmadn. Vintul petrunse li el prin fereastra deshise gi-i prinse o floare parfumati de rosmarin in per. Zorile diminelii ii mingiiau chipul blind. Soarele nu se desteptase ince din a$ternutul lui de cle$tar. Mitana se scule, se $terse la ochi, duse mina intinsi cetre paharul de pe fereastre, il ridicS 9i, e si vezi? in pahar erau citeva pictrturi. Alerge indati la patul mamei sale, ingenunche 9i ii dldu aceste picituri. Mare ii fu mirarea cind, dupe puiine vreme, mama se inviori. Mitana o mute in patul ei sub fereastra pin @re rosmarinii i$i trimiteau parfumul lor bineftrcetor. De atunci, in fie@re seartr, Mitana lasa geamul deschis gi aerul proaspet, imbtrlslmat cu parfum de rosmarin, ii petrundea in cameri. A trecut vara. A venit apoi toamna cea bogata, imbrecind pedurile, copacii ti intreaga naturA cu haina ei tristl $i aurie. Iarna cu zipezile ti frumuse{ile ei argintii se astemu in tot linutul. Era seara Anului Nou. Fleceii umblau cu colindul, dupe vechiul obiei al oraqului Olin, de pe marginea Dunerii. Venirtr colinddtorii $i la asa cu cele trei fete a lui Vladiscis. Surorile chicotire ascunzindu-se dupi perdea. Ia colindard pe rind: intii pe frumoasa Mitana a cirei iniml incepu str bati putemic cind vizu la geam, lingl rosmarinul ei d!ag, un flIcdu chipet care semtrna cu Ftrt-Frumos din noaptea cind a primit piclturile. Trecu o vreme. Pe Mitana tot mai mulli btrieli o indrigeau: care mai de care mai bogali $i mai frumogi. Toli o vroiau de solie. Dar plrinlii a@stora nu vloiau str ia fete de oameni strraci. Oricit de frumoase $i de$tepte erau, mai bine sluti li bogate, asta era lgea lor, a bogata$ilor. Dar iati ctr, intr-o zi, se inldtigi la Vladiscis Grecu un fltrcdu chipei, cu pielea bruntr li ochii ca afina, lnalt li drept ca un brad, impreuni cu pdrinlii stri. Era vrednic, curajos gi bun la suflet. Toattr lumea il cuno$tea $i-l aprecia. Aproape nu era om in origelul lor pe care sl nul fi ajutat la cite o trcabtr. Ii cezuse de mult dragl Mitana qi veni si io @aI[ de solie. Pdrintii nu erau prea procopsili, dar nici seraci nu erau. Aveael fldcdul un suflet bun ce daceJ puneai la rane te $i vindecai. Era singirrul fldceu la plrin{i, astfel ctr ei gisire de cuviinF sa-i fac, voia si venire in pelit la Vladiscis.
146

Mitana, fati frumoasi 9i harnictr, lutr de sot pe Vasile, cl a$a il chema pe re semena leit cu Flt-Frumo$din rosmtrin gi @re nu era altul d@it @l @re-i cintase olindul de Anul Nou $i-i adusse picdturile din freastrl. Se flcu nunttr mre, care durl sapte zile gi sapte nopli. Flictri ti fete aujucat pina cind sosau zorile $i ii prindea din nou inrrarea. Mitana @ s[ mai vorbim! Era fericitd cum nu mai era alti fattr. Iar mama Mitanei nu mai putea de bucurie. Dupd nunta cea @ din pove$ti, Vasile $i Mitana au triit fericiti. Atit de fericiti cum numai in povegti s cunoaSte! Au avut gi ei, la rindul lor, epii ti i-au crescut nuai in fericire $i buntr lnlelegerc. Si cred ctr mai trtriesc ti astezi, daci cumva, pe undeva, pe malul Dunetii' mai existe frmosul orat Olin. Cine ttie?
beiat,

BUNICUL

nepolului: Mihdi{I, te-ai - nu-i respunsesculat? Dar

Aici locuia un baielel cu bunjcul sau. Bunicul se ocupa cu pescuirul. pleca ,. drmrneaF Si se intorcea tocmai la asfinlitul soarelui. . lntr-o dimineale insoriti de vara bunicul s pregetea. ca de obi@i, sd Dls la pescuir. punindu-$i de ale gurii in desagi.vru,i_O I" unde nu-s. Mirat. i5i spuse: Ei. dar unde'le_oi "".rfu.l'J"rl"_i" il n p*:l fj"", i n p..'."ii zinele asta-noapte cu uneltele melel ", Le caud pesre !or, dar nu le resi. Ci nd \azu una ca astat bunicul ii slrigtr De ce nu respunzi?
nimeni.

lntr-un serulel indeparrat. pe malul unei ape. era o cisuF cu torul si cu lotul , deosebile. Acoperi$ul it avea din scoici sid;fare. ;.-;;:lli;;;;i;;;;;; cu lot felul de melcisori. care mai de care mai frumoqi. dind ,.fl"r"le-;;;;;; strtrluciloare in razele aurii ale soarelur.

Dar unde o fi bdiatul esta? Vdd ce nicj ciinele nu se arate pe aici, vorbea ca-pentru sine bunicul. Cind iegi in prag, bunicul se minuntr vtrzind pe MihAiF insolit de ciinele seu ^ tocmai la mal, lingi barce, Spic, lrcind semne cu mina. Bunicul se grabi sa ajunga cil mai reDede.

- Ce facr aici, $trengarule? pregalir ,."-,-":::"li!-:l qr pe mlne. unettete udr Lr rog la-ma

penrru pescuir. Ti-am pus $i de mincare,

t49

ti - Bunicule, te rog! - Esti prea mic MihbiF se infrun(i vinturile ti ploile' CiJuuli*u l" *tu, Miheip s intriste $i nu mai scoase o vorbd Bunicul se apropie, il mingiie qi-l slruti p frunte' Ia te uitl ce supirare mare llam pricinuit' - glasul aproape regu$it, MihiiF spuse: Cu D-a, bunicule, sint necijit ci Du me iei cu tine - Nu te mai omoli. Am str te iau data viitoare' - lui Mihaila se mai inseninS. Bunicul ili lua ziua buoa de la nepol si Fata rl*a'lu drum. Baro se desprinse de mal alunecind domol printre valuri'

Ce

s-a

nadrit, baiete? Nu

se

poate, mai ai timp! Trebuie

str

mai crelti'

Mihlila

E"; ;;;i""-;1; ia urechile bunicului induiosindul li pirea rtu ci nuJ luase ti pe nepotul stru. '-lrlrt'nl,l-.at'"* *.alul apei. cu ochii aproape sceldali in lacrimi Bunicul ca
umi. --fraifralra

duse mina pilnie la gura $i strigA: Te astept, bunicule. Miine vin $i eu cu tine

sr jos Ochii lui pereau lot atil de trlstr nu-l luase la pescuii. Spic bse capul in ai coDilului. DeodatA MihaiF se ridica si striga: " qi il I'ti;;; pr*a.. spi". Mai m 5i alte lreburi ciinele parctr inlelese

preeati de ale mincirii. puse peste la sarat' asa cum il invllase pscuit' deretlca pnn bunicul, penrru- zilele friSuroase cind nu putea merge la casuu.6uotr ce temine treburile gospodaretti. impreund cu splc alsga' pe nisiDul sclipitor de pe malul apei Dar deodati se oprr' Pe o iucindu-se. 'nanLe el ghearele mai riiicara. cu o lopelici de lemn. ra!ati nisipul Spic lnfipse Ei Era i"i"i'i" r.i, i"i"t"r"a epui dupa fieare misre a stapinului siu ldcu numai il el la pe MiheiF stringind s@ici $i melcisori ochi 5i urechi. Cind il vezu o ,oica sau cite un melcisor si-l cara pina la locul dejoaci i.f. f-'uu ii ainti "it" cu acoperrlul Din grtrmezile de nisip. MihaiF incepu st construiasci o c6su{a din iaoace de scoici. Perelii ii impodobi cu melci$ori' -al"d;;"i" fu gata perca din 5iraguri de neslemate strelucind in lumina joaca cerul ,ou=Jui.-oui un uint put"tni" se stirni din sdn 9i le intrerupse de ."liiun""e. S" uurffi dtuneturi putemi@ Se cutremura vlzduhul Fala @ pe a riutul se involburi devenind aproape vinlte MihliF il cheml

oJlnae SDic si intrara in -'futg"r"t.

pe er ca ni$le segeli de foc $i se stingeau in albia adincd "run*uu jos incil li se parea ci-i po(i a{rnge cu mrna a - riului. Norii coborisere atil deei ai ploii cuprinse toate imprejurimile' unlopoi pulernic 5r slropii geamul casulei lor' de acolo de unde de alitea orr' N4'haiia p;ivea de la privea cu bunicul sau cind afartr ploua' 150

casd.

Trecuse de mulr apusul soarelui. Valul inseiarii

venea.

t]]r-1:-"ar]"d surilele de apa ca malasea ce se str*urau spre riu, luind ^..T,l casula de nisip construita cu.4tita lrude. cu ele Prrvind la ploaia ce nu mai onlenea. pe Mihaile il cuprinsese nelinisrea.

"$i;.;";:;;

;";,;;;;il;;

rnlunencui tn direcria din care Sria ca vine barca. DeodatA Miheita exclam;l Spic. uite: Ciinele lirra vrind parce se sdre in ape. r- depenare. se ln zarea o luminile legenindu_se p" uibio intuo""rra u riului. Era lelinarul bunicului, care se reflecta in luciul apei, ogf.Oinar.G

Mihaira devenr netini$rit. La un limp ploaia se mai ,,-l::"j ": ,,nrgu.. NorI.se mai indeparlare. Se imbraca repde $i plea in inrimoinaieu Dunrcut!t._sprcil um5 in luge pe malul apei. Ajungind pe mal scrula cu atenti
bunicul.?

un mic far.

in-"o'*

ridica Si el felinarul strigind $i lacind semne penlru ca bunicul si --Miheila se orrenteze mat ulor. Hai. bunicule, iar vocea bunicului ii rdspundea ca un ecou. Luminila se aprcpra tot mai mult de mal. Bunicule. bunicule. le-ai intors. ce ingrUorar eram. Seri rerede. il aiuri --

sa.rasa drn barce.

pnea

lntimplat @va.

ii tui sacul cu peste. Spic linea $i el cu dintii de sac. pe buntcul de bral. Bunicul era ud leoarceEh, @ ploaie a fost, dar tu de ce nu te_ai culcat, biiete? Nu puteam str dorm.bunicule Mtr gindeam tu tin",

il

Vil,itJ

pescuir.

acasd bun-icul se a$ze se se odihneasce. Dar roata noaptea avu fierbinteli. Mihdle a srat se-l lngrijeasce, cind .otte *au u.erur. vlf,liii pregeti unetEte de pescuir. Se inflliga t" -'*'" f"l" b""i";i;:;i;;;;i Eunrcute. - Ei, dar tu stai acasi astezi: Me duc eu in locul tiu la pescuit. @-fi veni iar, biiete? - Numai asQzi, bunicule. Se aDror

- - Ei. copile. dar inimos mai esti! Doar eu am vezut $i. dupl e-l minglie. it intrebe: pe aici a ploual? Da, bunicule. - Acolo a tqrnat cu saleata_ Cind ajunsera

multe ploi

"i"a"u. "e ti a a@asla:

,_u

simli prea bine, Nu se poate, rispunse din nou bunicul de data asta cu blhdele. ai timp. Trebuie si mai cretti. se 1trstr. Sttrrui mult pe lingd bunicul. Bunicul goviia, dar neputind se-l ind-uptel li spuse:
Dar.
151

ri-an ;;;;.

;;il;;#;l,""lili:"'i,t"rr',X ffi#j:T"ll

l:

-De e?spus, mai - Ti-am Mihlip nu

Bine, du-te, dar ai gijd s[ te intorci devreme, sd nu treci dincolo de peduri@. SI fii cit mai aproape de cas[. ' De e. bunicule? - Ei, de @, de ce, spuse bunicul pulin superat. Acolo, la marginea piduricei, in api trlie$te un animal mare gi rlu care prinde orice vietate cu bBlele sale lungi li o trage la fund de unde nu @i scapi. Am auzit Si eu bunicule, dar nu am vlzut nimic. Te cred. biiete. Locurile acelea le-am cilcat mai .ar. Pesemne ce sdtenii

l-au prins gi i-au vnit de hac. Am inleles, bunicule, spuse Mihlill vesel 9i o zbuglri repede pe ugd. Spic il urm[. Lird cu el $i mtrmeliga fierbinte, pregtrtitd cu grije Si doi petti uscali Toate erau pregetift de el pentru drum. lntr-o clipe se aflau in barce Ei, acum sd-i artrt eu bunicului, ce nu sint nici mic $i nici fricos! Am str pescuisc atit de mult cd nu are sb mai aibe loc in barctr, i$i spuse el ca pentru sine Apoi uitindu-se Ia ciine, il intrebe: Nu-i aga, Spic? Spic se uith dind din coade $i letrind de trei ori in semn
cA a$a este.

Plecind cu barca pe calea lungd 9i moale a apei, avind grijd se nu i se intimple nimic, MihaiF se lindea la vorbele bunicului seu. DeodaG, instr, vtrzu cum din apa inspumattr se ridictr o dihanie mare si uritl deli inghela singele in vine numai cind te uitai la ea. Se aseze de-a curmezigul apei ti-i spuse lui Mihii{i cu vo@ inspeimintitoare: Ce cauli ln implrdlia mea? Cine !i-a dal voie si-mi calci hotarele? Mihlild se pierdu cu totul. Se uitl la Spic. Acesta privea atent dihania. Curind, MihiiF, isi reveni. Ridicindu-se in picioare, cu visla in mini, infrunti dihania: A@asta nu este lmpfuelia ta! Aceasta este apa noastre, de unde ne scoatem hrana de toate zilele. Tu ai venit pe meleagurile noastre sA nu De lali si triim linittili. De aceea sint atilia oameni care nu au ce minca. Dar str ttii ci mie nu mi-e frici de tine. Da-te la o parte str trec! rtrcni dihania. Indrlznesti si me lnfrunli? Haaa. ha, he. stai, -Cuuum. ci-1i vin eu lie de hac! Si intins ura dh labele lui mad cu degetele asculite sil apu@. Mihe4i se dete intr-o parte, iar Spic il inhtrF de labe. Dar, cind dihania deschise gura, sa urle de durere, Mihlita ii arunci miheliga fierbint drept in git. Aceasta ll fripse $i-l sufoce a$a de tare, incit dihania plesni pe loc ti se cufundl in adincul riului. Dac[ Spic nu era suficient de istel str-i dea dtumul de mintr, ii trlgea 9i pe ei, cu barcl cu tot. Dupe @ dihania s-a scufundat in rlu, timp de citeva minute apa s-a involburat lnspumata, apoi s-a lini$tit MihAiF, triumftrtor, a plecat mai departe la pescuit ftrrd sl-i mai fie teamtr de eva. Se gindea numii la cele ce va spune bunicul cind va auii @le petre152

cute. FtrIi indoiall ci nu va mai spune niciodatd ci-i fticos. Plh de cuBj, MihliF s avitrtl pe luoiul api ti incepu sd pesuiasctr. Pescuia tomai acolo, llngl piduri@,'unde bunicul ii spu*e str nu mearge. Acolo
era mult pegte, c[ci nu melgea nimeni si-l priodtr. Nu cI ar fi fost dihaoia aceea pe care o rtrpuie Mihlili cu Spic, ci pentru cd eB un loc periculos pentru mersul cu bare. Dactr nu erai atent, daci nu qtiai si conduci bine barca gi si minuietti

cu indenlnue uneltele de percuit, avei toate motivele si te duci la fund, si te ln@i. Dar oamenii curajo;i, indemlnatici $i pri@puti, ctrrora le pla@ si invele de toate nu se pot ine@. Un asemenea om era $i Mihdi(i. El asculta de bunicul, iovila la $coaltr @l mai bine (eE mereu premiant) $i f6@a totul duptr ce mai intii chibzuia bine. Si a$a, Mihl4l ti-a fdcut datoria. lMinte de asfinlitul soarelui el se intoars cu bar@ aproape plintr.de pegte. Spic sta p labele dinapoi privind la Mihiild cum visleste. Clnd ajunseri acasd bunicul se minune vizind atita pe9te. Ce vtd, 9i se frol la ochi . Este peite su mi se pare? - Da. bunicule. este pe$te adevtrrat. - Dar unde ai gdsit atlta Pegte? - Acolo, aproape de pidurie. pintr acolo. spus sd nu mergi - Ti-mmie nu mi-a fost frictr, bunicule! Dar - atunci, bunicul ou se mai indoia de curajul nepotului siu. Il lua mereu De cu dlnsul la pscuit, itr zilele cind nu eE la Foall, iar cind nu putea sl meargi, ii didea voie sd se ductr siogur. De atunci, cind se ivesc zorile, Miheip pregltegte mlncarea Si uneltele de pescuit, 9i-l a$teaptA pe bunicul. Placi mlndoi, cuheierind pe drumuri de ape, toate ziulica, lnptiti de Spic, intorcindu-se ln asfinfitul suelui, cu barca plin! d peste. la bunicul este tate mullmit de nepotul siu.

ORASUL DINTRE MUNTI

o
De mult, i4tr-un linut din Moldova, triiau doue fetile impreuna cu mama $i bunica lor. Talil, cu durere in suflet, plecase de acastr din cauza unor pricini creale de rudele soliei. care nu-l mai vroiau. De$i nu mai locuia cu ele, gindul ii sufletul lui erau acolo unde se nescuse $i crescuse fiicele lui. Trudea din greu Si din ce agonisea trimitea li lor ca nu cumva str le lipseasce ceva. Ba maimult, letele invrpu li carte, ctr tare mult le mai plrce al ' Pe @a mai mare o chema Daniela ti era tare frumoase, tucalicl rupt6 din tate-siu ti Ia chip $i la suflet. Pe cea micd o chema Doina ti nu gre$isertr perinlii cind o botezarl Doina, , cd tare ii mai pldceau doinele. Le asculta, dar nu nmai atit: Ie cinta 5i ea atii de frumos incit seniDetatea ti lini$tea li se anina de suflet cind o asculta;. Ddniela avea alte dep.inderi. li phcea str citeasci, str cunoasce cit mai mult, ajunsese se nu mai aibe ce citi. La qcoald era mult inaintea celorlalte fete cu

citeasca!

lecliile. Daniela mergea la profesorii ei 9i ii ruga se_i imprumute Si ei cite o carte. o inlelegea un profesor tintrr pe care il chema Angel. El o inlelegea pe Danrela fiindci nici el nu fusese prea bogar tare ii mai plaea 9i lui-sa 5i

^ Cehai.mult

Ficea Daniela ce lAea, termina cartea cit mai repede, din nou mergea la $i prolesorul cel tiner, FEntru care simtea un fel de iespeci qi admiralie.tind Angel le preda lecfiile, toli elevii erau numai ochi 9i urechi. Dar parc, Daniela
155

pdtrundea si mai mult vorbele lui. Ele scomoneau in adincul istoriei limbii materne, inldli$ind-o sub toate nuanlele ei vorbite $i imbogilite de nenumeraf ctrrturari. Angel, tinlrul profesor, vortEa pentru toli elevii, dar ti lui i se ptrreaciteodate cd vorbea numai pentru Daniela, cA numai ea il asculta. Dar, intr-o noapte, peste micul origel din munli, nevili o oaste barbare. Nimici orlselul, dind foc eslor. Arse 9i tcoala si tot. Predare toate bunurile pe re le aveau oamnii: vite, ereale, lucruri. Locuitorii speriati fugird pe unde puture. Unii pierire in flecirile dezlinluite, allii in desi$urile pddurilor, apuclnd drumurile neumblate ale codrilor. Daniela care nu dormea cilea ca de obicei Ia luilina gelbuie $i pilpiiloare d lempitei. Auzi zgomot $i zarve de celircli. Ciinii ltrtrau 5i urlau ingrozili, iar vitele mugeau pe ulilele inguste ale origelului Dintr-un salt sd duw qi dtrdu de vest mamei, bunicii li surorii sale. Apoi se strecurartr cit puturtr de repede, ptrrrsind tot. Mai ales cesula lor ascunsi poetic lntre brazi! Se lbcurl nevtrzute. Cele doul fetile impreuntr cu mtrmi@ $i bunica lor se dusere la un unchi din partea tatllui lor, @rc le dedurtr adipost Daniela nu era speriati, ci mai mult mihnittr. Se gindea la l@all, la Angel, profesorul, care le preda atlt de frumos! Pe locul micului ortrsl cu case din lemn de brad lustruit, invelite cu lindrili $i impodobite cu scoarle inflorate in interior, avlnd la geam prdelu{e albe ca zipada munlilor. lucra& cu motive natiooale. rdmtrss numai @nug 9i pustiu Peste @tina verde a br4ilor s altemuserl te@r 9i tristelea. Un val gros de funingine cuprinsese toate locurile. Mirosul greu de as fu repede inghilit $i premenit de miresmele pidudlor. Ploile au spdlat $i ele cu hemicie umele Unde erau oamenii din or[$el: b6trini. tineri, copii. nu s $tia. Dispirusertr de parcl ii inghitis pimintul. Pe ici,pe colo, pe la unele ss derimate s mai vedea cite un om. A trecut de atunci o vrcme. oamenii nu au uitat nevilirea barbarilor @re le stiicase lini$tea si le pustiise viala. Tineri 9i virstnici se strlnserl $i i9i jurati se lupte lmpotriva vrdjmagului, strl caute oriutrde se va ascunde, strl nimicease. Apoi pe vechiul ti shebunul ptrmint iti inillare iar oregelul. Se adunard $i muncird impreuni, dinl de la mini pini inillare un ora9 nou,mai merel 9i mai strtrlucitor. Clldirl li o 9coaltr mai frumoasl dmlt cea veche, cu ferestroinalte ii sced de piatrtr @lorate tiiatl

negrc ale barbarilor.

din mun{i.
aduse de umbrele fioroase ale

Dar Angel, profesorul cel tlnir, nu era nic-5ieri. Parci ll inghilisd flActuile barbarilor. Daniela ofta mereu ti era cuprinstr de o tristele amard. O infiorare ugoari

O linitte adinci insenini sufletul 9i chipul ei tindr Si frumos. II lui de git, el o struttr pe amindoi obrajii, ala cum fecea de atitea ori, cind eB copil. Ea, in semn de alinare, igi tr*u mina prin Dtrrul tatllui seu. Daniela se ageze lini$id pe'un scaun lingtr tatdl ei $i ii povesti tot @ avea p inimtr. Glasul ei tinercsc vibm de emotie si vorbele.pline de duiotie mingliau auzul tattrlui stru. Vezi tu, teticule, in@pu Daniela, eu nu am vorbit niciodate cu nimeni despre ceea ce iti spun !ie, nici cu mama, nici cu bunica $i nici clr Doina. Mama m-ar mustra, Doinila poale c[ nu m-ar inlelege, dar lie ili spun, cA pe tine te simt mai aproape, parcd gindeqti ca mine ti eu v6d lumea cu ochii tei. Tattrlui i se umplu sufletul de bucurie auzind vorbele fetei. Afle de la Daniela taina innegurbrii gindurilor ei senine. Dupe a@ea plece cu fiica sa in ori$elul natal. Acolo afle l taina Danielei... Cind odselul lor lini$tit fusese distrus, Daniela avea taptesprezece adi. Acolo, pentru pdma datd cunoscuse ea un sentiment curat ca o floare: sentimentul
dragostei.
cunoscuse pe tinerul profesor Angel, despre care nu mai slia nimic. Trecusedoi ani, Daniela invlla mai deparle si vroia sd ajungtr $i ea tot profesoartr, str invele copiii to1 a$a de frumos cum lecea el. Duptr nevtrlirea vdjma$ilor. lineri muncitori 9i ctrrlurari s-au inrolal in armattr $i au pornit lupta penlru nimicirea lor. Printre ei se gtrsea Si Angel. In noaptea aceea izbili str scape din fldctrri $i ajunse la hotarul lmpiratului cel bun, care vroia numai pace gi lini$te inlre popoare. Se infdli$i $i ceru se i se dea oasre gi arme sa porneasci la llrptd. impolriva jefuitorilor. lmpdratul il asculttr $i-i dedu oasle. Dar mai inlii il linu pe lingtr el aproape doi ani de zile ca strJ deprindd cu me$le$ugul armelor $i al luplei. Apoi il ltrstr sd plece spre

ll

ri

meleagurile lui nalale, cu oaste ture. cu arme $i tot ce le 1rcbuia. - Iattr, zise impiralul, m-ai slujil cu credin{e aproape doi ani. Te-ai dovedit nu numai aprig, dar si istel la minte. Pentru merilele tale te numesc Crai $i vei domi in pac $i liniste pe plaiurile lale natale, cr convingerca cA vor fi aperate cum trebuie. Dupe ii zdrobi pe dutmani, oamenii il primiri pe meleagurile nable cu multe dBgoste Si fu binevenit. Uni toate strtuletele sl oreselele intr-un linut mare, unde trii Si domni linittit. Luat de treburile clrmuirii nu avusse timp si meargtr ln oreselul in care fusese cindva ptofesor, acolo unde o cunoscuse $i o inveFse sd descifteze tainele $tiinlelor pe Daniela, cea cu ochii ca @rui senin, cu plete aurii, pe care o lndregise ca pe o floare gingage $i nu o uitase nici o cliptr. Luat de treburile domniei, amini ple@rea citre micul ori$el dintre munli, unde aflase ctr rtrmdsese plmintul ars $i pentru ce nu $tia nimic despre @ s intimplase cu Daniela. Vroia si o $tie a$a cum ii rlmesese in minte: frumoasi

sfioa3tr. Se temea ca nu cumva se fie adevlrat @ spuneau riu voitoii rc mai rdmiseseri, cd Daniela ar fi pierit ln 0[ciri cu @str cu tot. Craiul Angel se plimba prin curte, singur, cl singur rlmlsese. Nici un chip de fati nu se lipi de el. Pe acolo, pe unde fuse$e, ln lnpirltia lmptrratului @l bun, vizuse multe fete de boieri, frumoase, dar nici mier una nu l-a atras. El se gindea mereu la chipul drtrgdla$ al Danielei. De dorul ei cobora spre un riu $i a@lo, nevdzut de nimeni, aduna cu mlna argila ro$ie gi o modela pini cind i se ptrrea lui c, ia foma $i chipul Danielei. Ii perea rtru ce nu ii spus mecar o dattr cit de aprcape o simte de el. Tatll Danielei aranji ca o solie strl invite pe bunul Angel la ei in orlqel. Ala ci, intr-o zi, cind Angel, obosit, se intoarse de la un drum lung, doi locuitori din indepertatul oresel dintre munli se infeF$ari la palatul lui 9i cerurtr si fie primi!i. Ei spused Craillui ci sint solii locuitorilor din ortrselul care a ars gi a fost ras de pe ptrmint $i il itrvitad la o sirbitoare a recoltei. Atunci afltr Craiul ce in locul fostelorcase, seinelta un nou ore$el, micdar frumosti nestiutde nimeni. Pdmi cu phcere invitalia. In citeva zile, Craiul Angel, cu inima strinsi de teamtr ce n-o va mai gtrsi pe Daniela, ajunse a@lo de unde plecase cu ciliva ani in umtr. La marea serbatoare a re@ltei era adunat tot poporul oregelului. Fete tinere $i frumoase erau imb.Acate in @stume frumoase $i purtau pe brale flori qi spice aurii de griu. Cind sosi Craiul, toii ii ie$irlin cale, tineri $i bitrini. Din @tini tinere de brad, fete ti blieli impletirtr ghirlande $i le intinsrtr pe drumul p care mergea craiul. El desctrlece lul lui alb ca neaua munlilor ti porni pe jgs. Pe umeri purta o pelerine, brodate in ghirlande $i tivite pe margine cu lir de aur. Nu mai era prea tinlrul profesor. Acum avea o mustdcioarl neagri ca pana corbului. Perul ji era la fel de negru ti lucios. Printre mul{imea de fete frumoase fi tinerc, igi fdcu loc una gi mai frumoastr. Purta pe brale un Stergar de borangic $i deasupra lui o piine alba $i rumenl ca obrajii ei. Un btrtrin mai sfbtos, @re era maimarele orl$elului, ii zise Craiului: mlrite - Fii binevenit,umat de Crail'Si ia de guste din acwttr piine a norocului. Craiul inainti, mul(ime. Urerile de bucurie cate se aMau pfueau ca se ridicA in sus un imn al libertdlii. Cind se apropie de fata care {inea plinea $i sa.ea, rdmase impietrit. Imbdcatd intr-o rochied culoarea trandafirului ro$u, brodati cu mdrgelu$e aulii, purtind pe cap o maraBtr finl de tot, cu obraiii lmbujorali, Duiela, fata pe care o lndragise lnctr din gcoaltr, era si mai frumoastr.Fetei, aproape sd.i s@pe tava din cauza a@stei intilnili nea$teptate.Da! tot Craiul fu a@la care li s6ri ln ajutor. O prinse de mijloc, apoi lui din plinea @Idtr, o muie ln sare 9i, zimbind, li dete

li

ti

Fetei i se ptrru cd viseaz.tr. Dar nu avu timp, Simfi cum Craiul o poarth de mintr, zicindu-i: Daniela dragi, grea soarte am indurat. Credeam ci te_ai pripedit. Gindul meu era mereu la tine. Imi perea rdu ca n-am alergat in noaptea ae"u a" g*e spre casa ta, spretine se-li fi spus mlcar, ori str te fi salvat. Taremtr mai mristram $i md intrisbm. Cindul meu lnse tot la tine a dmas. Iattr ..rF ;;;i ascundeau feptura gingali p care o doream! "e D@iela il gtrsea $i mai chipeg. Ochii lui parci erau gi mai frumogi. Iat6, @ntinud Craiul, te intreb aici, fa(A de lumea vrednice a brerelului nostru care a suferit atit de mult: vrei se_mi fii so{ie gi pe vsi creiasA? . Daniela. cu.sufldtul plin de emolie. igi intoarse capul in parrea unde Sria cA se afla bunul ei tara. si-i cauta privirea. caci numai el giia raina. Nu zatovi mutL, ctrci tattrl auzi cele petrecure la fel ca $i @ilalfi semeni. Un zi-bet infl;;Ji; collul gurii ti tagl inclne u$or capul. Daniela lnlelese ce era semnul de binecuvintare. Apoi privi in partea cealalte unde era mama.sa nu o uita nici pe ea ti primi 9i ae ta ea senn ae incuuiinlare. 5e intoarse apoi cAlre Craiul Angel ere o linea de mini gi-i zise: Cu voia pirintilor mei, sint a ta cdiastr ili voi fi mireasi pe v@i ii in a ta casd.

Fii binecuvintad ca mi-ai ie$il in cale. dragosle a vielii melel

fetei ln vdzul tuturor din bucata mulcatd de el, spunindu_i: Asa cum ai imparlir cu mine buca'ra de piine. as;se impaili si imDartrtia_

Din mijlocul mullimii se desprinsere $ase fete, ca un stol de lebede, cu velul mireasi tesut din fir de borangic ,i-l a$ezare pe capul Danielei. l";o ;; dragoste $i respect c.aiul lud coroana Iui de aui betuti cu pi"t." .""ip"-iil

, de

a$ezd pe capul Danielei.

Apoi se ldcu nunti mare, c[ tot eE serbarea recoltelor bogate. perinlii o sirutare. iar Doina. care $tia a cinta frumos. le cinte un Crai si sora sa. car-i induiogd pe ro!i. "intJanume [iri.u Frumoasa creiasa pleca impreuna cu Craiul departe peste munli, acolo unde , el isi avea casa $i rrtrire ani mulli si fericili. Daniela nu $j-a uital plrinlii Si nici sora. Dar mai ales nu I-a uirat pe tatal _ sdu pe ere il iubea atit de mult. Acolo unde era, s gindea la el ,1, uiui"i viala ii punea in cale greutali, il chema pe el "lnJ Si_i cerea sfaluri. ts_a munea a$a cum inve{ase de cind era inca copil. Era profesoara si il ajuta pe CEi in treburile imptrrdtegti. Aproape toli copiii din linutul lor invelari @rte de la Daniela. Si au feurit o imf,arelie mindre $i frumoasa in care toate lumea a rreil fericila. ^. )r or r.tratnd st astezi dace pe aele meleaguri vor mai fi traind Crai ca pe vrcmuri.

POVESTEA

LUI RAZVAN

Era odatt un blielel pe care-l chema R6zvan. Plrintii i[ aveau numai pe el si il iubeau atit d mult, incit ii indeplineau toate
Rlzvan avea jucirii multe li haine frmoase. Dar cu cit pirinlii ii l4cau toate voile, cu atit mai mult nu asculta spuwl lor' Mama il povtrtuia s5-li pistreze imbric.imintea cuntl, str nu-$ rupa ietele, ce de acum era in prinul an de invillturl. De ascultat asculta Rizvan, dar de ftrcut fla tot ce ltia el. lntr-o zi clnd s intoarse tatil de la treburi, o glsi pe so{ia s, mama lui Rlzvan, tare supdratl, din pricina fiului lor, Aesta nu mai vroia str-;i facl
lecliile. TatAl era un om tare bun !i inFlegetor. Dar, ln ziua aeea, se minie foarte tare. Ciuti si stea de vorbl mai serios cu Rtrzvan. intrebtr: cheml Rizvan, fiul, de @ superi tu pe mimica ti pe teticul teu? Cind ai se te faci cuminte? Rizvan puse capul in jos, se incipiflnl gi nu rispunse. Tatil siu a remas dus pe ginduri. Ce sa facd ti cum si procdze sdJ faci sl se cuminteasci? Se gindi sa faci ast luqu cu ajutorul povestilor. C6ci tatel lui Rizvan avea darul se povesteasci foarte frumos. doriDlele.

Il -

ti il

162

ln fiecare sear[ Rezvan Du adormea pinl cind tatll siu nu-i spunea o povesle frumoasA. Mltrgiiat d vorbele lui calde, rc in@peau cM aga: (A fost odati, niciodatiD, R4zvan adormea ln a$ternutul lui cald 9i moale, legdtat de @le mai frumoase vise: Vorbele tatilui stru, ii feeau somnul liniqtii. Tatil lui Rtrzvan, mirinimos $i bllnd cu fiul stru, s hogri s4_i spuntr o po_ veste in seara a@ea, nu cu Feli-Frumo9i cm ii spuna altidati, ci o povete bliljel tot el, care-9i necljea mereu ptrrintii $i cu u balau a ,apte 9.u ]1 limbi d foc, @re l-a rtrpit qi !a dus IE meleagurile lui. Si in@pu @ de obi@i: A fost odattr, ca niciodag, un copil pe nure RAwan. Era singur la pirinfi. Era iubit $i ftrsfelat tare mult. Toate lumea ii ficea voia. dar el nu s purta cum trebuie. ln fiecare zi o supera pe memica lui nu ascdla de pefi rintii sii.
Intr-o zi. ietind afare ftrrd voia mamei sale. 9i alergind prin mijlocui drumului, printre maqini, ii ie$i in fali, dintr-un canal, o dihanie mare, iogie, de ziceai ci atunci a ie$it din cuptor. Era balaurul pdmlntului, cu $apte @pete, $i Sapte limbi de loc... prima dattr, Rlzvan auz o poveste atit de urlti. Duptr @ tat.ll s6u _Pentru sfl$is povestea, Rizvan nu putu sl adoaml. Se gindea str nu p6leascI qi el ca biielelul din poveste. doua reartr, tatil, intr-adins, ii spuse tot povestea cu balaurul cu biie_A $i

ielul neascultdtor. A treia seard, tatrl vru str in@apl din nou aceea$i poveste urite. Rtrzvan sdri din agternut Si-i spuse tatelui sdu: Ajunge, tdticule, nu mai spune, am str mi fac cuminte! N_am str ve mai supir, ilci pe tine, nici pe mtrmiq. TaAl il serute cu duio$ie. il mingiie $i-l inveli. ll lesd se doarme, cu visele . lncredinFt Iui. cd Rezvan se va cuminil. Dar aesk uiti promisiunile fecule lalelui sau iar incepu cu ale Iui. perinlii. li are nu Stiau ce se mai fac[ sA indrcpte purtarea fiului lor, e.au nemulgumili. Atunci tatrl ii spuse din nou povestea cu balaurul. Flri si mi promiti nimic, Rizvan adomi cu gindul la balaur gi se fdcea ci intr-o zi, cind ie$ea pe poafr; esei, ii iegi in cale dihania de balaur cu gapte limbi de foc, aprins", ji oigt" ochi cit fundul de butoi. Si nici una, nici doud, ll intrebtr tarigenai, cu"u voe o horcritoarc $i groasd: se - Cind aici-i te cumin(e$ti, Rizvan? Cind auzi spuse p nume, ii ingheltr singele in vine. Ftrcu ochii cit cepele . Si nu mai putu str mai facA nici mtrcar un pas de teama. .- De ce superi pe ptritrfii tii, re te cresc $i te ingrijesc $i_li fac roate poftele $-li dau toate budtttile?

v
Ala
Daci v6zu qi veru, Rlzvan n-aw iocotro. ISi lui inima in dinli ti respunse: gomit, ci m si mi fac cuminte, n-m str mi suptu pe mimie Si - I1i pe tlticu. Nu prca te credl Dar fie, dactr mai aud ci iar !i-ai suptrmt pirinJii, vin sI - iau Si si te duc tocmai la mine in ptrdurea nagrtr, Si de-acolo nu dai ieti. te
p5tsc toli copiii @re nu sitrt cuminti. dihania pleci horctrind. Dimineala, cind s-a sculat, Rbzvan era multumit li fericit ci totul a fost numai vis, $i iar nu s-a tinut de cuvint. Mma lui nu itia ce sd mai faci. Tatdl, la fel. Intr-o reartr, in loc sd-i spuntr o poveste, tatll se hotirl si disute din nou serios bu baiatul. $i, dupi ce ii explicd cum trebuie str fie un bliat cuminte,

$i

il

intreb6:

Ia spune, fiule, cind ai se asculli de @ea ce-!i spun pArinlii vor doar binele? Rtrzvan nu rtrspunse, Tatil, vazindul ci sti si nu respunde, ii zise iare: ai si t faci cuminte, Rtzvu? -Cind Cu privirea agerd ti atentil, respunse tatelui siu: Nu gtiu, titticulel

tii,

care-ti

frcut biiar mare! Ia spune-mi: tie ili plac @piii? Sau mai bine spus. cind ai si fii marc, ai sA vrei sA ai copii? De pildi, un biiat ala ca tine? Rtrzvan rtrspunse prompt ftrrd str-$i dea rema @ urmirelte tatil seu : jua. mul1i, nu numai unul. S! aibd - Da, ag vrea, si m mai voea lui bllndi $i domoali: cu cine se Atunci, tat61 continutr c! Dacl tu ai sA fii titic, adicd tu ai fi in locul meu $i ai sd ai un bliatzvLpdiat, aga cum elti tu $i nu are sl te asculte, ce ai si-i faci?
Rizvan nu se a$teptase ca tatdl s6-i vorbeasca ala. Nu qtia ce si-i rispundi. Trebuie sA ftiti in$ ce R&van era un biiat tare dettept. Stia s6 gindasca ti str vorbeasctr frumos, dar numai cind vroia. La fel Si la $@altr. Pentru a da respuns 1a aasti iDtrebare, hoted sA fie srios. A stat putit pe glnduri, apoi rAspunse ingindurat tathlui stru: Dact eu aS fi dttic gi ag avea un bliat aga cum sint eu, i-ag da jos pmtalonagii l-at bate, t?tticule, cu cureaua. Bin, beiatul meu, atunci ala am se fac ai eu... Da? Hai rasputrde! Ba nu, taticule, n-am bat cu cureaua!

Cum nu ttii? Doar nu mai ai trei ani, acm ai trecut de Fpte. Te-ai

fiea

Dar ce ai sa-i [aci? pantalonalii jos ti m siJ bat cu un betilor, qtii, a$a mic! - Am si-i dau Si ar6ta, cu minulele lui, mirimea inchipuiti a betigorului. Sau, poate am str-i dau cite o palm6. Dar gtii, a|a, int, sb nul doari pra tare.
t64

sll

Bine, Rdzvan, am sd fac li eu cu tine tot a$a. Poate ai sA te cuminfelti' - Nu, titicule, tu str nu faci aqa, ca de acum iDainte am sl hu cuminte - s6-mi fac lec1iile, n-am si mai murdtrresc hainele, am str ascult pe mimica Am

si pe

l6si str se

tine. Bine, spuse tattl, a$a sd fie.

culce.

11

saruti pe frunte, il inveli ca de obicei 9i-l

Toattr noaptea s-a gindit Rbzvan la cele discutate cu tatil siu lgi punea fel de fel de probleme: dacd intr-adever ar avea un copil neascultetor ca el, ce-ar face? Desigur nu l-ar bate cum nuJ bate nici pe el ttrticu. $i atunci e-ar face'l Singurul lucru bun pe care va trebui si.l factr este s[ fie cuminte' Va trebui si invele la gcoali pe misura posibilitililor pe care le are, str citeasca mai multe povegti, cici acum $tie singur sd citeasch, si fac[ mai multe socoteli ii str arculte pe mdmica gi pe ttrticu, ceci numai aga va ajunge 9i el ca pirinlii iui. Numai aga va putea $i el si invele cum trebuie cresculi copiii pe care-i

doreft s6-i aibtr cind va fi mare.

doua zi, Rtrzvan s-a schimbat complet. Toatd lumea s-a minunat de el. D atunci, n-a mai supdrat-o pe mlmica 9i nici pe titicu. La invdlatur' era cl mai bun. Haioele lui erau cele mai ingrijite, cind iesea la joaci avea grijl si nu le murdlreascl. A citit Si a invifat mult, a crescut mare, voinic Si trumos..A. ajuns un cfuturar vestit. Cind i-a venit vremea s-a rostuit $i el la casa lui, povestind, mai departe, copiilor lui despre cite facea pe cind era de-o schioape ca ei sA nu gr$easca, p!cum a gresit el.

CUPRINS
Cilim gi Flt-Fruos din lap[r4b Pdslrilo: ;
Ardilopa

irljiu

Fah din lspddti! Cosina @ fMoasd

ite au Jm Bucuiei ora$ul cu ptrpuli lonas isbtul
Pegti$orul

Curcubcului

.'

nwultitoare
.

2t
26

3t
36

4l
.

Fmoas I viM Di@

Zitra Floilor 9i @ldciul

5l

fedqt

al Iavioiei '

51

Alin 9i Uuh fetu@ttr

Aleas&

&
15

Sdrclui 9i implrliis cinkului

Privighem f@eet{
Am

ei ' '

'

83 90 91

ztoa Trddalim si craiul did hpnrllia ttudafrilor negri ' P@tul 9i Crlias dh T@ Ghetailor
APelor gi Povst@ Liei Juc{riile dc ci@latl $i Bobig medic '

l0?

l14

Roalim

tm
t25
133 141 149

\ I '

Zid@bune$icraid@lviEu
6.1u1

ndzdrlvu al lui Nicu'or

clin

Flt_Fluos
Buicul
O85ul

rowrin

dinft muli

155

Povcsh lui Rtrzvd

162

,')'

.t