Sunteți pe pagina 1din 16

APARITIE SAPTAMANALA

9,99 LEI/33,90 MDL

D^AGOSTINI

COMORILE P A M A N T U L U I

COMORILE
0 colectie unica de minerale, rod i pietre semipretioase

0 COLECTIE UNICA DE MINERALE, ROC! 5! PIETRE SEMIPRETIOASE


Aparlfte siptiimanala E D I T U R A : D e A G O S T I N I HELLAS SRL ADRf SA: VDiili3gmeni5 44-46,166 75 Atena EDITOR; Petro^Kapnisws MANAGER ECONOMIC; FoK^Fotlou MANAGER DE REDAOIE $1 PRODUqiE; Virginia Koulfciiibas ISROUP PRODUa MANAGER; Metgpi P^padaki BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER; Dimitris Pa^akalidls SENIOR EDITOR; Tama Skandalaki JUNIOR EDITOR; .Wia Papadiniitiiou COORDONATOR DE PRODUQIE: Sia Kotoiipa MANAGER DISTRIBUTIEtEvlBoza CONTROLLER DISTRI6UTIE;'viannisVoiigioukai SENIOR CGDRDONATDR LOGISTICA; Anloni; UoutniS Publkat penttii prima data in Italia, in limba Italia nS, sub ti till I

Cuprins
PIETRE (SEMI)PRETIOASE
CuartuI roz Crisoberilul MINERALE Auricakitul CuprituI

Numarul 4

ff MAGICO mHDO Dl MMKAiE & GfMMf, de catre Df Agoslini EdiWre Spfl, 1597 De Agoitini Edilore SpA, Nojara - ilaljr 2007 0eAgostiniykLtd. @ 2010 De Agailmi Hellas Tosie drepluriie rezervate. Fotografij: DeA Picture Library, Science Photo Library ISSN;179!-1449 ADAPTARE PENTRU L1MBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADB S.R.L.

% CUA CR ^

i,

CONSDITANT; Prof. Dr. GHEORGHE UDUBAJA, M.C, i\ Atad, Km. Conf Dr. SORIN SILViJ IDUBAJA, Uni^iersilatea Buci^esli DTP; MEDIA SERVICE iAWADAS.R.L. TlfA(tlRE$ILEGARE;iRIS PRINTING SA DIREQDR DE PHODUqiE TIPOGRAFIE; K. TIMPELIS IMPORTATOR-DISTRtBUITOIl; Media Service 2awada S.R.L. ADRESA; Sir. Louis Pasteur, nr, 38, el, 1. sea. 5, Bucureiti, Romania Country Manager: Niaiiana MihSl^n Marketing Manager; Adina Sojica Redactor; Gabriela Uuntean Distribution Manager; Dan lordBche 7

AU CUP

Profilul colec^iei tale

7-8
:*.

POVESTEA PAMANTULUI
Introducere in geologic

1 COMORILE ^ PAMANmUi

BIBLIORAFT
Nu ratat< b i b l i o r a f t u r i l e specials, in cate p u t e t i colecfiona seria COMORILE P A M A N T U L U I ! Bibliorafturile iunr disponiblle MDL datele'

5-6

la chio^curile la prewl De AgostinI de publicare in ieria

de ziare, va onunta a

de 9,99 LEI/45

bibliorafturilor

de reviste.

''D'^;C:UP'^M'' Talerea pietrelor (seml)pretloase


'.' E j a n t l o a n e furnlzate ai acest n u m j i r

n-12

PretuI public3tiei Preiul p r i m u l u i numSr: 4,99 LEP/16,90 MDL Preful i n c e p a n d cu al doila numar; 9,99 LEI/33,90 MDL La fiecare 20 de numere din K r i e , incepand cu numarul 21, veti primi autocolante cu numele mineralelor f i pietrelor semipretioase. Le veti putea lipi pe culJrjfele specialeln care se pastreaza acestea, . pentru a avea o colectie reu^itii.

ATENTlEIAte^pjDdiiGniiKtedeslinataclivilaliirecrflaliveanDpiilw.NufiteonKJrte.PrcKlii^nerecorrandal (Opiilor !ub J6 de lum (3 anil. Produi detinal lia|iei adul|il si J i"Pl tu vaistepHte 7 ani. A le foloii doar in pr^zEnp uriEi pEF^oane adulCE E^anEioar^fle ie vnr pastra in lavita dE plastic. Dup^ alLngEfE, ^p^ldti-va pe mjinl (u multa apa. EvIlallconlattulajcHrili^lliuia. PiDdusukon^inepi^mtci, carEpDifllngEtaT? sail inhalalE, si pif se assuine, care pol ["ovcta accidenlarea, Daa esantionul este inglidlt, rrwrgeli de urgenia laniediLkadtellpiDdLmjidinambalaj. PenlRjaEvllanGculsufDcaiil5austFanguiani,atun^(iambaldjullagunaL tn iMiirileipedaiamfnJiatepfntru plastic. (ltili;ifSstrs|i In permanenlaatBteinfoimaili. ^ e n t r u o m a l b u n J d e ; e > v i r e , s a i i c i t a t i intoCdEauna p u b i i c a f i a d e la a c e i a j i puncC d e vanzare ^i i n t o r m a f i v i n z A t O f U l asupra incentiei d e a c u m p t l i a ti a p a r i ; i i i e u t m a t o a r e . V i z i t a t i s i t e - u l n o s t r u la a d r e s a :

E T pLNE [umror llusm^Jikir^L ale lexlslorss afia sub copyEight > Eli f Este InreiirtJ reptwlucerea, ^twarea, TtammEEf rea sju irtiliEjrea tomercata i matenalelor, ^ub oricf fonnj, f|r| acordul ^cr^ j l ediEonilui. Fietare mniii esle iriEoiif de un mineiaJ sau de o pislrS ^rrnp'e^ioay. EdilOful iji rezerva drepiul de a ithimba ardlnea mmwalelor ji i pieiretar wmipiEiioasB dm tolecjie. E^nboanEle realE pol difEii EJE cele ^Lustrate. Pertfu otica irfcrniafie, lamurrie iau comena de numere aparute anterior, sunati-ne b lei.; Romania; (021)4010888 Moldova: (022) 93 07 42

www.deagostini.ro
E-mail: infa@deago5tini.ro

OftAR DE SERVICIU Luni-vineri, 10;00-ia:00 Pe langa pretuI revistelor comandale. va trtfbui sa dchpta"[i ranit]j(5 si contrsvaloarea tanefor pojiale

i i PIETRE (SEMI)PRETIOASE \ C U A
y

V~

^^1
^^^B

rc
i^l^nf

uartul
>
cle cuar|, folosita la confectionarea colierelor $i a altor podoabe.

an n

5'
t

o'

' " ' ( ^ ^ CuartuI roz este o varietate rara

ii
4 0 masa cristalina de cuart "^^' aproape transparenta.

J Ji
iiiH^M*"'^*

at
tut

Se gase^te atat In stare cristalina (mai rar), cat j i in stare amorfa.

w-n ciuda d e n u m i r i i sale, cuartuI roz poate aparea intr-o 1 gama iarga de nuante, de la roz-liliachiu pana la A c u l o a r e a piersicii. Coloritul atragator se datoreaza urnielor de titan sau de mangan prezente i n structura rri^taliu^ ji minevaliilui Are:is1"S \';irif^tMlp P^le rnu^idpratS

'^lllmi'nff
^ ^ ^ H H H H H |

prea vaioroasa pentru a fi intrebuinlata i n scopurile iiidustriale obi^nuite in cazul cuarlului - de exemplu, pe post de abraziv sau i n domeniul ceasornicariei. Prin urmare, cuartu] roz se folose^te doar la confectionarea ornamentelor deosebite ?i a bijuteriilor sofisticate.

CuartuI roz apare de obicei sub forma de esantioane amorfe, care sunt ulterior modelale de me^teri - taiate i n :brma de d o m , numita cabo^on, sau transformate i n margele, care sunt apoi folosite ia confectionarea colierelor. Anumite cristale de cuar! roz taiate i n stil cabo^on prezinta un efect vizual spectaculos, i n forma de stea, n urn it aster ism. Cuartu! roz este des folosit i n inlaliile de diverse tipuri. [ 0 intalie este un sigiliu sau o piatra pretioasa care a fost gravata i n adancime. 0 piatra pretioasa gravata i n relief se numejte camee.)

Cristale rare
Cnstalele de cuart roz sunt destul de rare. Ue obicei, d e sunt opace sau translucide ^i pot fi foarte bine puse i n valoare p r i n taietura i n tor ma rotunda, CuartuI roz transparent este extreni de rar. CuartuI rOZ se gase^te, de obicei, sub forma de e^antioane semiopace ^i fisurate, trasaturi care dau acestei varietafi
.111 1^1 m r t ' d v ^ l ' - t i i r ] ! 1 i i c r ^ K c t ^ i r a m i 1-irtc k.iv- ^ L i L k i L ^Eki kiu, k.^.I ti_i u y v r i J i u j .kJk^k^^ J ,

Cristale de cuart
Unele cristale de cuart prezinta piramide trigonaie pe aturile fetelor prismatice, precum ^i dungi (strialii) de-a ungul suprafetelor acestora. Despre asemenea cristale se

CARACTERISTICI
CuartuI roz face parte din clasa minerala a oxiziior. Este un oxid de siliciu, care ifi datoreaza cuioaraa specifica impuritS;ilar de titan sau de mangan confinute in struaura crrstalinS, Daca nu ar exista aceste impuritati, cuartuI ar fi un cristal perfect incolor, CuartuI roz esEe m general opac sau semiopac, ambele efecte fiind cauzaie de prezenia fisurilor in interiorul cristalului, Prin urmare, cuariul roz complet transparent este extfem de rar. CuartuI este compus din siliciu }i oxigen, doua dintre elementele cele mai raspandite pe Pamant. Cuar(ul este stabil la temperaturt de pana la 573C. Cuartui roz este dur ft are un luciu stklos. De;i aceasta piatra semipretioasa prezinta o gama variats de nuante, atunci cind este transformata Tn pulbere prin frecarea de porteian neemailat, ea lasa intotdeauna o urmS de culoare alba.

FI^A DE CARACTERIZARE CUART ROZ


Ui^Muiusim Clasa: OKizi Sistem de cristalizare; trigonal Formula chimica: SIO; Duritate; 7 Densitate; 3,65 Clivaj: absent Spartura: concoidall spie netegulaiS Culoate; trandafiriu,roz,culoarea pjersidi Utma; alba Luciu: siklos Fluorescent^: galbena - rara

^L.

1 I '
'ffli

"p.ii^^^J

L J I

C U A VPIETRE(SEMI)PRETIOASE
spune ca sunt senestre" sau dextre", in funcSie de unghiul de incUnare ?i de poziSia piramidei.

ORIGINI si R A S P A N D I R E
Cuartui roz segase;Ie in filoaneminerale ;i in cavitatc de r o d bazaltice sau magmatice (geode). . Se crede ca, in Anticiiitate, cuartui roz era adus la Roma din minele din India, Sri Lanka ^i Rusia (Muntii Ural). In zilete noastre, cuartui roz de cea mai buna calitate provine din Minas Gerais (Brazilia), Madagascar, Africa de Sud, Maine j i alte regiuni din SUA. Z l c i m i n t e mai mici de cuart '^ ' s gasesc in anumite regiuni din Germania. Italia, Irlanda ^i Scof ia.

Prelucrare
Cuartui poate fi curatat cu acid dorhidric cald. Nu este indicata tblosirea acidului fluorhidric, deoarece acesta deterinina aparitia tisurilor in mineral. Racirea cuarjului nu trebuie facuta rapid, intrucat piatra poate crapa, Toate formele de cuar^ prezinta riscul de spargere, astfel incat ele trebuie minuite cu deosebita grija,

Istorie
De-a lungul secolelor, s-au gasit numeroase obiecte de cuart roz prelucrate in Antichitate. S-a constatat ca, in epoca romana, din acest material se confec^ionau sigiliile. De asemenea, exista multe dovezi ale utilizarii sale timpurii pentru obiecte decorative sau bijuterii. Varietatea transparenta de cuart roz a fost intotdeauna cea mai cautata. Intrucat este extrem de rara, ea a fost imitata prin adaugarea unor faiete de stida pe suprafata pietrei opace. Popoarele lumii antice credeau despre cuart ca este o piatra vindecatoare" - de altfel, ^i romanii o foloseau in medic in a.
< Cuart roE taiat in stilul cabo^on.

4 Cuart roz tSiat In stilul oval }t fatetat. r Cateva exemple de cuart roz prelucrat ornamental, printre care o itatueta a lui Buddha ^i un coder.

,;ii:iil'

PIETRE (SEMI)PRETIOAS
_ L " ' ' -"--

Crisoberilul
" ^

at'
i

n>

3 m o
0)
(/I

Crisoberilul este unui dintre cele mai dure minerale de pe Pamant. Considerat piatra semipretioasl, este rareori foioslt in scopuri industriale.

^ 1 * - '

jf

risoberilul este o piairS semipretioasa cu o personalitate aparte, Varielatile sale - alexandritul ^i cimofanul (ochiul-de-pisica) - se tblosesc cu precadere la confection area bijuteriilor. Crisoberilul are un aspect atragator: este o piatra transparenta, de culoare galben-verzuie, care a fost foarte la moda in epoca victoriana, O substanja foarte dura, crisoberilul este insolubil chiar si atunci cand sunt folositi acizi. Numele sau deriva din termenii grece^ti dirysos, care Inseamna auriu", ^i hendlos, ptatra pretioasa".

A Ctistale medate de crisoberi^ brazilian. 4 Un splendid cristal de aisoberil din EsplrICo Santo, Brazllla.

Cele niai frumoase varietati de crisoberil provin din Sri Lanka, Brazilia sau Italia. Mostre spectaculoase din varietatea aiexandrit se gasesc in Muntii Ural din Rusia.

V a r i e t a t i de crisoberil
Crisoberilul este o piatra semipretioasa foarte dura ^i rezistenta. Se gase^te sub diferite forme. Este un mineral valoros, de obicei de culoare galben-verzui. Varieta^ile aiexandrit ^i ochi-de-pisica au caracteristid speciale :^i vor fi descrise in numere viitoare din Comorile Pamdntului, in capitole separate. Alexandritul pare verde la luniina zilei, dar i^i schimba culoarea in ro^u la luminii artificiala. Aceasta este o proprietate foarte rara, care apare ^i la anumite tipuri de granat grosular din esiul Africii.

ORIGINI si

RASPANDIRE

Crisoberilul se formeazi in pegmatite, in roci metamorfice $1 in benzllesubti'ir paraleledemkS.SursaprincIpalade crisoberil este reprez^ntata de aluvluni, unde acesta se gSsejte sub forma de piettlceie rotunde. Brazilia }i Sri Lanka dispun d e z a c a m i n t e i m p o r t a n t e d e crisoberil - din aceste tari se o b t i n superbele pietre ochi-de-pisica. Cristale din acest mineral, inclusiv de culoare gri, sunt prezente in muite regiuni din ItaJia, in pegmatite.

PIETRE (SEMI)PRETIOASE
-in
'TO

+*
01

re o

1
0/
4-1

ni

Cimofanul are o dunga verticala lumitioasa, de forma pupilei unui ochi de pisica, de-a curmezi^ul fatetei. Mostrele cele mai valoroase sunt de culoare maro-auriu. Acestea prezinta adesea ^i umbre, care creeaza un pronuntat efect de contrast. Alte pietre pretioase ce au ca varietati ochI-de-pisica sunt cuartul, turmalina, apatitul ^i scapolitul. Crisoberilul se gase^te in diferite nuante de verde, galben :^i gri. El contine metalele beriiiu ^i aluminiu ^i se claseaza pe pozitia 8'^ pe scara lui Mohs. Singurele minerale mai dure decat crisoberilul sunt corindonul care are ca varietati nobile rubiiiul 51 safirul - ?i diamantul, aflat in varful ierarhiei. Crisoberilul este insolubil, caracteristica pe care se bazeaza ^i principalul test de identificare a acestui mineral. Este atat de rezistent, incat poate fi curafat, tara riscul de a se deteriora, cu orice acid diluat. Crisoberilul se formeaza in mica^isturi - acestea sunt roci cu forma 51 structura determinate de cre;;terea temperaturii 51 a presiunii.

FIA DE CARACTERIZARE CRISOBERIL


Clasa: oxizi Sistem de cristalizare; ortorombic Formula chimica; BeAliO. 2^J Duritata: 8V2 Densitate; 3,7 Clivaj: prismatic distinct Spartura: concoidala Culoare; variata Urma:alba Ludu; sticlos spte adamantin FluotescentS: absent! - apare doar in anumile conditii

Acest mineral se mai gase^te in nisipul 51 pietri^ui aduse de ape curgatoare. Denumirea ^tiintific5 a acestor depozite este depuneri aiuvionare". Un faimos exemplu de crisoberil este Crisoberilui Hope {Speranta"), de 45 de carate - un ochi-de-pisica foarte clar, de culoare galben-verzuie, gasit in Sri Lanka.

CARACTERISTICI
Crisoberilul aparline clasei minerale a oxizilor. Confine

-m:

metalele beriiiu ^i aluminiu ^i are o culoare g a l b e n ! , cu nuance verzui, gri sau de culoarea mierii. Superbele cristale de crisoberil sunt adesea dare, cu forma aplatizatS. Fatetele cristalelor pot prezenta mici ^anturi (striatii) paralele. Cele mai dare mostre de crisoberil sunt foarte pretioase ^i extrem de dure, atingand nivelul de 8V1 pe scara lui Mohs. Aceste pietre semi pretioase sunt atjlt de rezistente, Incat pot fi curatate cu acid. Crisoberilul galben i j i datoreaza culoarea cantitatilor mici de fier pe care le contine, Tn t i m p ce culoarea alexandritului este determinate de prezenta cromului. Cristalele de crisoberil prezinta adesea impuritaji. Printre acestea se pot numara mici cavitStl de forma tubulara sau mai multe cristale paralele, in formd de a c

A (De la stanga la dreapta): Crisoberil tciiat in cabofon, din Sri Lanka. Crisoberil taiat rotund, fa^etat, din Sri Lanka. Crisoberil taiat oval.

Crisoberil de culoare galben-pai, cu zircon maro, dintr-un ejarttion descoperii in Como, Italia.

MINERALE

Auricalcitul
AuricalcituI este un mineral fragil, foarte frecvent mtalnit in natura. Este prea moale pentru a fi folosit in Industrie, dar foarte prefuit de colecfionari.

3 fD % at n O

3
c
3

uricakitul este un mineral albastru-azuriu, extrem de delicat, ce poate fl gasit, in cantitati mlci, aproape oriunde in lume. Ca ^i aliajul de alama, acest mineral contine metalele cupru ^i zinc. Auricakitul formeaza cruste de cristak subtiri, tVagik Datorita formei 51 culorii sale, este foarte preuiit de cokctionarii de minerak. Se claseaza pe treapta 1-2 pe scara duritatii ^i, in consecinta, nu are intrebuintari practice. Auricakitul se deterioreaza foarte u^or - poate fi zgariat chiar 51 cu unghia. De^i se gAse^te in miilte ^ari,

cele mai bune mostre provin din Arizona ^i Utah (SUA) ^i din Mexic. Imedial dupa ce este descoperit, auricalcitul trebuie curatat foarte u^or, cu apa distilata. Unul dintre testek de identificare a auricalcitului este scufundarea unei inici mostre intr-o solutie de acid clorhidric. DacS mineraJul este auricakit, el se va dizolva efervescent. Pe langa statek americane aniintite, zacaminte de auricakit s-au descoperit ^i in Dakota de Sud. Auricalcitul

A Crusts de cristate de auricakit in inieriorul unei druze (o cavitate in rocS, tapetata cu asociatii de cristale ale aceluia^i mineral), din Cagliari, Italia.

rptlMII>!l!|LMIIMI1|ir"

-TTTTTTmrmTtTTn '.--I '.A"'.:r,i

\\,.,d\\

<[|limiHINI!>M!l!Jll

MINERALE
FI^A DE CARACTERIZARE AURICALCIT
Clasa: carbonati Sistem de ctistalizare; ortorombic Formula chimica: (Zn, Cu)5lC03),{OH)6 Duritate;1-2 Densitate: 3,9-4,0 Cliyaj: perfect Spartura: neregulata, foarte sfar^micioasa Culoare: bleu, albastru-verzui. verde-pal Urma; turcoaz-pal Luciu; mStasos spre perlat Fluorescenta: absenta

4 Clorchinj de auricakil din Marea Britanie.

CARACTERISTICI
Auricalc:tul face parte din dasa carbonatilor. Conjine zinc ;i cupru. Are culoare bleu, albastru-veriui sau verde-pai. Atunci cand este ftecal de por^elan alb neemallat, lasa o urma de culoare turcoaz-pal. Auricaicitul este foarte moale, clasandu-5epepozi;ia 1-2 pe scara lui Mohs, care masoarti duritatea. Are clivaj perfect ;i luciu perlat sau mata;o$. Mineralul apare foarte rar in cristale separate, izolate - in

se gase^te ^1 in Namibia (Tsumeb), in Zair Yanga-Kubanza) ^i in diferite regiuni din Franca, Grecia, Iiaiia 51 Rusia. In Marea Britanie. auricaicitul este ra.spandit in Cumbria ^i in jurul ora^ului Matlock din Derbyshire Peak District. In Scotia, mineralul poate fi gasit in Leadhills, regiunea Strathclyde,

aceste situatii, cristalele unice au aspect de ace privite printr-o lupa. Auricakiful poate fi identificat ujor, intrucat el reactioneazS efervescent cu acid clorhidricdiluat, prod ucanddioxidde carbon. La testui fiacarii, acest mineral coloreaza fiacara In verde, din cauza contlnutului iiu de cupru, dar nu se tope^te. Auricaicitul prezlntS intere; pentru oamenii de ^tiinta j i colectionari, dar, in general, nu are nicio utilizare pracCica, din cauza fragilitatii lui. Efantioanele colectate trebuie p r o t e j a t e s t e n t d e p r a f j i mazgS, deoarece acestea sunt greu de indepSrtat fara a

MosttedeauricalcitTntr-ogeoda din Durango, Mexit.

deteriora cristalele delicate ale mineralului.

INERALE

CUP
3 fO

Cupritul
CuprituI este un mineral cu multiple utilizari industriate ^i o sursa importanta de cupru. Culoarea lui ro^ie intensa ^i stralucirea deosebit de atragatoare fac ca el sa fie utilizat ocazional 5! la crearea bijuteriilor. e-a luTigul secoielor, mineralul cuprit a repre^.entat una dintre principalele surse de cupru. Cunoscut ?i drept cupru ro^u", datorita culorii sale specifice, el este 51 astazi intensiv exploatat prin minerit. Cristalele bine formate de cupril au culoarea ro^u-aprins 51 o slralucire aseTnanatoare cu cea a diamantului. Dei au un aspect deosebit de atragator. ele sunt, de cele mai muite ori, piese de colectie, intruciit sunt prea moi pentru a fi folosite la crearea bijuteriilor pe scara larga. Mineralul se gase^te in multe tari, fiind adesea insotit de cupru nativ.

5L

n o
c

Cupritul poate fi recunoscut u^or datorita culorii sale specifice, roju-cannin, cu nuance caramizii la varietajile paraantoase. Exploatare miniera f\ utilizari Cuprul oblinut din prelucrarea cupritului se foloseste in special la confec^ioiiarea cablurilor electnce, dar ^i in construc|ii, pentru acoperi^uri ?i conducte de gaz ^i apa.

mxmTTTnT'^r^TTTTnTTTrrTTTnr-'WT'TTTTTTTTTTTTTTTrm'rTTr-

MiiiNEEFrriii^

MINERALE CARACTERISTICI
CuprituI este un oxid de cupru care ccnfine p a n l la 88,8% cupru. Poate aparea sub forma de ma^e amorfe sau de cristale. Un alt oxid de cupru, numit tenorit, este mai rar intalr)it }i are un confinut mai scazut de cupru. CuprituI cristalizeaza in sistem cubic (vezi Decopera 7"), iar cristalele sale pot avea 6 fete (forma de?ar), 8 fete, 12 fete sau pot lua forme cliiar mai complexe. Cristalele sunt transparente spre translucide, cu luciu scanteietor sau submetalic. Au adese? un aspect placut, motiv pentru care sunt foarte cautatede colectionari. Uneori, cristalele de cuprit sunt acoperite cu o crusta de malachit, un mineral de culc>are verde. In limp, malachitui poate inlocui trepiat cupritul. Acest proces se nume^te pseudomorfism. CuprituI este solubil in acid azotic. El se topejte atunci c i n d este tinut deasupra focului, iar flacara capata culoarea verde, Un fragment de cuprit topit pe carbune, la flacara, va produce un graunte rofu de cupru metalic.

4 Cristale octaedrice de cuprit pe crisocol. din Shaba, Zair.

in aliaje cu alte metale, este folosit la fabricarea monedelor 51 la prepararea alamei ^i a bronzuiui. Compu^ii de cupru sunt folositi pe scara larga la fabricarea colorantilor, a produselor de tratare lextila ?i a tungicidelor.

cristale ro^ii fine, filiforme. Acest mineral trebuie protejat de praf, care este dificil de indepartat fara deteriorarea crista] el or. CuprituI se situeaza la baza scarii lui Mohs, ocupand pozijia 3'/;-4. Poate fi zgariat foarte u^or cu lama unui cutit. *(-^*".,

O mostra celebra
Printre cele mai pre^ioase speciniene de cuprit se ninnara un grup de cristale spectaculoase a carui piesa centrala are lungimea de 3,1 cm - , descoperit in Cornwall ^i aflat in prezent la British Museum din Londra. Calcotrichitul este o varietate de cuprit care se gase^te sub tbrnia de

Cristale de cuprit dintr-o cavitate de roca (geoda) din Shaba, Zair.

FI^A DE CARACTERIZARE CUPRIT


ClasS: oiizi Sistem de cristalizare: cubic Formula chlmica: Cu;0 Duritate: 3Vi-4 Densitate:6,14 Clivaj: sfab Spartura; concoidala sau neregulata, sfaramicioasa Culoare; ro;u-carmin, ro5U-maroniu

Urma: roju-maroniu Luciu; adarfiantin sau submeialic spre pamantos Fluorescent^: absenta

ABTA COLECTIONARULUI

Profilul colectiei tale '


Cand est vorba despre colectionarea mineralelor, nu exista reguli strkte. A1catuie^te-ti o colectie pentru placerea personala, care sa-^i oglindeasca perfect gusturile.
tunci c&nd e^ti colecjionar incepator. po^i avea momente de ezitare; din moment ce exista at^t de niulte minerale, cum sa decizi ce sa incluzi in colecjia ta? Un posibil raspuns este sa nu te grlbe^ti, sa-ti akatuie^ti colectia intr-un riim potrivit stilului tau de viata ?i posibilitatilor financiare ji sa te bucuri de fiecare e^antion pe care il adaugi micii tale cpmori.

Nu t e g r a b i !
Fascinalia pentru minerale si pietre (semi)pretid!ise dateaza probabii din preistorie, atunci cand oamenii au descoperit, in pamant sau pe malurile apelor, pietrele colorate, neobi^nuite. Ele au fost adunate ^i folosite in diverse scopuri - ca unelte, arme sau podoabe. Astazi, multi amatori incep sa-^i alcatuiasca o colectie de minerale fara a reflecia in prealabil la ceea ce vor sa oblina. O colecjie de minerale cat mai diversa, cu un spectru larg de specimene, este un bun punct de plecare; mai tarziu, te po(i botari daca vrei sa extinzi aria de selectie a mineralelor, sa te profilezi pe varieta^i pretioase sau sa te concentrezi pe oricare dintre aspectele specializate ale colectarii. Po\[ alege, de pilda, sa-ti concentrezi aten^ia asupra mineralelor care provin din ora^ul sau din jude(ul tau. De asemenea. po|i urmari sa alcatuie^ti o colecjie completa de minerale regionale - din tara noastra sau, in functie de posibilita^i. dintr-o alta zona de pe glob care 1(1 suscita interesui. 0 alta posibilitate este sa te specializezi intr-o anumita grupa sau clasa de minerale - de exemplu, in silicati, oxizi sau carbonati. Poti decide chiar sa devii expert intr-un singur mineral - de exemplu, in cuart. Acesta poaie li o alegere buna, intrucat este foarte raspandit, sub diverse forme.

A O colectie de minerale exemplara, intr-o cutie portabila. Con^irte detalii despre fiecare ejantion in parte - denumirea acestuia, locul }l data descoperiril lui.

MJc i frumos
Daca dispui de spatiu de expunere limitat, cum se intampla in majoritatea cazurilor, eel mai bine ar fi sa pastrezi doar e^antioanele de mici dimensiuni pe care le descoperi. Ca regula generala, incearca sa nu aduci acasa e^antioane care depasesc marimea unei buca^i de sapun. Nu uita insa ca, in anumite caz.uri, regutile sunt facute ca sa fie incalcate. Ar ti o gre^eala sa ratezi ^ansa de a-ti imbogati colectia cu un e^antion spectaculos, doar pentru cA nu are marimea potrivita. Astazi exista un interes din ce in ce mai mare pentru micromonturi. Acestea sunt e^aiitioane perfecte de cristale (sau grupuri de cristale} de mici dimensiuni.

bfhf&Jl^Cfl&i'fj-lHfjtfjf

M4.

t*

1^
l.iilllii'
^ * #

''^~^l

lljli.

iWu^ii

* Midcrisfale verzi-matonii, specimene rare a\e mineralutui eosforlt^ din Minas Gerais, Brazilia. EosforituI este foarte apreciat de colectionari, inttucat este extra m de rar.

* . Pirita apare in majoritatea cDfectiilot, pentru ta este un mineral foarte raspandit. Acest frumos exemplar provine din rninalraversella, Tonno, Italia. Trei tipuri de cuart, dintr-o colectie monograficci.

prinse de o baza numita matrice 51 pastrate in cutii transparente. Deji unui colectionar ii va veni greu sa renunte la exponatele de dimensiuni mari, este mult mai practic ca intr-o colectie sa existe e^antioane mici cu grupuri de cristale, decat un e^antion mare, pe a carui suprafa^a cristaleie sa fie impra^tiate haotic. In prima variants, un e^antion poate fi pastrat, iar celeialte folosite pentru schimburi intre colectionari. Cand t e a l hotarat in privinta dimensiunii potrivite pentru e:;antioanele tale, trebuie sa te gande^ti serios la gama de minerale vizaia. Minerale locale sau din Jari siraine? De un singur fel sau de mai multe? O colectie specializata va stSrni interesul cunoscatorilor, dar, in acela^i timp, o coiec;ie variata va oferi mari delicii amatorilor.

Tipuri decolectii
Daca te-ai hotarat sa colec|ionezi e^antioane cat mai diferite din acela^i mineral, le pofi aranja pe grupe, familii sau serii - prin clasificare.

Daca vrei sa aduni mai multe tipuri de minerale dintr-o anumita zona - din judetul tau, de exempiu - , poti aranja mostrele in functie de locul unde le-ai gasit. Vei obtine o colectie topografiea. Daca, din contra, preferi sa-ti restrangi colectia la un anumit mineral sau la o grupa de minerale - de exempiu, la silicati - , vei avea o colectie monografica. O alta optiune este colectia litologica, in care mineralele sunt alese pe baza anumitor caracteristici fizice. Poji, de pilda, sa colectionezi minerale cu o anumita forma, culoare, compozi^ie sau textura. O alta posibilitate este sa alcatuie^ti o colectie de minerale utile" - de exempiu, cele din care se extrag metale, cele utilizate in industria ceramica, cele utilizate in domeniul electronicii sau cele folosite in artele plastice, la fabricarea pigmentilor pentru vopsele. intr-o nota complet diferita, poti alege sa creezi o colectie de minerale de interes ocult". Aceasta ar putea include, de exempiu, minerale care au fost folosite in magie, alchimie, astrologie sau ca leacuri, in Antichitate. Nu uita de matertalele sintetice ^i de alte produse artificiale, deoarece ji acestea pot alcatui colectii fascinante!

POVESTEA P A M A N T U m i _ ^ ^ 3
3

Geologja este ^tiinfa care studiaza PamantuI - originea, alcatuirea j i evoiu^ia lui In timp. Ea este impartita in mai multe ramuri |j se bazeaza pe discipline inrudite, precum chimia, fizica, astronomia fi biologJa.

A Strate cutate la Stair Hole, pe coasta Dorsetului, Marea Britanie, Aceste rod din Jurasic au fost inijiai orizontale, dar s-au cuiat prin mijcatea continenteior, in Cenozoic.

4 Material de roca depus pe un ghefar, la inal;imea de 3 000 de metri, in Parcul National Gran Paradiso, d i n nordul Italiei.

ateria de studiu a geologiei este reprezentata de minerale, r o d ^i fosiie. Un mineral este un element sau un compus alcaluii din doua sau mai multe elemente, cu un set de proprietati specitlce ^i, de obicei, cu o forma regulata a cristalelor. Mineralele sunt substanSele de baza din care sunt formate rocile. Mineralogia studiaza proprieta^ile mmeralelor. Multe dintre aceslea au o importan(a semnificativfl in industrie, iar cateva sunt considerate pietre (semijprefioase. Structura atomica a mineralelor poate fi identificala cu ajutoml microscopului electronic de baleiaj.

MINERALE ^IROCI
Petrologia este ramura geologiei care se ocupa de studiul rocilor, inciuzand formarea ^i compozitia aceslora. Exista trei mari tipuri de roci: Rocile magmatice se formeaza prin racirea si int^rirea materiel topite din mantaua superioara a Pamantului, numita magma. Masele importante de magma, care se

ridica pana la o distanja de cafiva kilometri de supratafa Pamantului, se racesc ^i se inlaresc pana devin roci proces care dureaza milioane de ani. Rocile care se racesc incet, precum granitul, sienitul ^i gabbroiJ, contin cristale mari. Atunci c^nd materia topite iese la suprafa^a Pamantului, ea se nume^te lava. Eruptiile vulcanice pot fi explozii liolente sau revarsari lente de materie topita, in funcjie de densitalea lavei 1 de ckt gaz contine aceasla. Rocile vulcanice, precum bazaltul sau riolitul, se racesc repede, intrucat con(in cristale de foarte mici dimensiuni. Printre mineralele comune din rocile magmatice se numara feldspatul, cuartul, mica, hornblenda, augitul ^i olivina. Rocile sedimentare se formeaza la suprafa^a Pamantului, adesea din nisip, noroi ?i aluviuni purtate de apele curgatoare. Ele sunt alcatuite din materie reciclata" - roci deja formate, alterate de factori meteorologici ?i de eroziune. Principala caracteristica a rociior sedimentare este structura lor stratificata. Fiecare strat reprezinta suprafata PamSntului intr-un anumit moment al istoriei

lui. Rocile sedimentare sunt cele in care apar fosiiele. De exemplu, anumite tipuri de calcar se compun in intregime din resturile unor organisme marine, precum crinoidele ^i cor alii. Rocile metamorfice sunt cele care au suferit modificari de structura cauzate de caldura, de presiune sau de o combinatie intre cei doi factori. Spre exemplu, atunci cand este incalzit de lava care curge, pietri^ul se transforma in metacuartit, iar calcarul in marmura. Unele dintre cele mai vechi roci din scoarta terestra sunt gneissul ^i ?istul metamorfic. Aceste roci au aparut in urma caldurii excesive ?i a presiunii foarte ridicate exercitate in adancul scoartei terestre.

['. TRORTA DERIVEICONTINENTALE


In 1915, omul d e ^ t i i n ! ! german Alfred Lothar Wegener 118801930] a p u b l k a t o carte intltutaia Originea continentehr fi a oceanelor, Teoria sa - revolu^ionara pe atunci, astaii general acceptata - afirma faptui ca cele 7 continente ale Pamantului [Europa, Asia, Africa, America de Nord ^i de Sud, Australia ;i Antarctica) au fost Ctindva unite Intr-o mare masa de uscat, careia i s-a dat numele de Gondwana. Pe parcursul multor milioane de ani, aceasta mare intindere de uscat s-a fisurat provocSr^d o intense activitate vulcanic^. Cominentele au inceput sa seindepartezelent j i astfel a apSrut harta lumii, a^a cum o cunoajtem astazi. Studii geologice fScute pe roci din Brazilia ; i sudul Africii arata faptui ca separarea acestor marl

Structura Pamantului
Geofizica este ramura geologiei care se ocupa de magnetism, radioactivitate i alte proprietati fizice ale Pamantului - geofizicienii studiaza, printre altele, undele de 50c produse de cutremure. Acest subdomeniu al geologiei a condus la identificarea mantalei ^i a nucleului Pamantului (vezi caseta de mai jos), prin studierea modului in care se propaga undele de ^oc provocate de seisme. Scoarta terestra se mi^ca permanent [vezi caseta alaturata), iar rocOe se pot fractura sau cuta. Geologia structurala studiaza modul in care se intampla acest lucru ^i etectele sale. Faliile sunt crapaturi in scoarta terestra, soldate cu depiasarea rocilor. Un strat de pe o parte a faliei poate ajunge cu cSteva zeci de metri mai jos decat acela^i strat de pe cealalta parte. Cutremurele apar atunci cSnd se produc mijcari pe faliile adSnci, crustaie. Rocile se pot cuta atunci cand masele de roca se mi^ca unele catre altele, iar materia prinsa intre ele se coraprima. Rocile cutate se pot curba in sus, formand un anticlinal, sau in jos, intr-un sinclinal,

mase de uscat a inceput cu aproximativ 11Q milioane de ani in urmS. De atunci. Oceanul Atlantic }i-a largit bazinul neintrerupt, stimuland activitatea unui lan^ de mun^i vulcanlcl subrrarini, ce provoaca erup^ii In zona Riftului Atlantic.

M A Continentele Pamantuluiacum 550 de milioane deani (deasupra) ^i astSzi (stSnga).

TRUCTURA INTERNA A PAMANTULUI


PamantuI este alcatuit din trei straturi principale. Stratul exterior este scoarta, pe care se afia continentele f i oceanele. Scoarta terestra c u p r i n d e u n strat superior d e g r a n i t f i unul inferior de baza It, Grosimea ei este mai mare sub continente f I considerabil mai micS sub bazinele oceanice. Urmcitorul strat, care incepede lacca, 10l(m sub oceane ^i de la cca. 60 km sub continente, este mantaua Pamantului. Aceasta este akatuita din silicafj de fier ; i magneziu. Se considera ca nucleul extern al Pamantului (care incepe la 2 900 km adancime) este format din fier ;i nichel topite. Unele teorii ;tiintiftce sus^in ca nucleul Intern al Pamantului este solid.
,1^

Scoarja: formats din scoaru continenralS 51 scoarja oceanicS, mai subti'^ Mantaua superlaarS: un strat semifiuid, de consistenta plasticului, care iese la supiafala atunci cSnd se distan^eaja pIScile oceanice Mantaua inferioara: Clidura emisJ de nudeu najte curenti de convectie

Nucleul extern: se considera ca este com pus din fier ji nichel topite Nucleul intern: presiunea transforms iichidele in soiide, iartemperaturile sunt foarte ridicate, puland atingee.QOQ'C

Taierea pietrelor (semi)pretioase


Ridicata aproape la rang de arta, taierea pietrelor (semi)pre^loase este o operatiune delkata ^i migaloasa, intreprinsa de artizani pricepu^l, numiti ^lefuitori de giuvaeruri. Scopul ei este scoaterea la iveala a straiucirii, frumusetii f i cuiorii naturale a pietrelor.
and esle un mineral destul de valoros pentru a fi considerat piatra (semi)pretioasa? Denumirea de piatra (semi)pretioasa descrie acele minerale care poi ti foiosite la confectionarea bijuteriilor sau in alte icopuri decorative. Uneie pletre pretioase i^i dezvaluie trumusetea doar dupa ce au fost taiate, fajetate ^i jletuite de mae:;tri artizani. O piaira (semi)pretioasa in stare naturala, inainte de a ti prelucrata, este numita in mod curent piatra bruta. Un necunoscator va acorda rareori atenfie acestor gramezi de roci sau de pietricele, intrucat fragmenlele neprelucrate nu sunt deosebit de atragatoare pentru colectionarii amatori. Ca oricare alt me^te^ug, taierea pietrelor {semi)pretioase implica folosirea unor instrumente speciaie, care ii inlesnesc arlizanului obtinerea unor efecte spectaculoase, chiar i in cazui e^antioaneior care arata eel mai putin promi^ator.

OX

5" n
D

2. o

n o*

A Taierea piptreloi pretioase cere mult studiu preliminar ;i folosirea instrumentelor potrivite. T Unui dintre aceste instrumente este discul rotativ, ilustratin fotografia de mai jos - in care se observa ;i reproducerea mSritS a unei pietre taiate in stil briliant.

Fatetare $i tatere in cabo^on


Pentru taietura tatetata [vezi Descopera 11"). materialul brut este examinat cu atende, in scopul de a identifica forma ^i dimensiunile cele mai potri\'ite pietrei finale. Este apoi taiat respectand proportiiie necesare. cu ajutorul unui disc cu lama de diamant, avand sistemul de racire pe baza de apa. Apoi, artizanul incepe sa traseze conturul preliminar al formei dorite. Umiatoarea etapa implica folosirea unui goniometru un instrujiient care masoara unghiiu-ile formate intre fateteie unui cristal. Piatra (semi)pretioasa taiata ^i nejletuita este a^ezata pe un disc metalic care se rotejte (vezi fotografia alaturata). Treptat, cu ajutorul abrazi\'ilor potrivili, ea este jlefuita pana cand se o b ^ e tbrma propusa. In general, mai intai se prelucreaza Jajetele pavilionului. Ele sunt urmate de coroana 51, la final, de blat (vezi ..Descopera 11"), Insumate. toate aceste opera^uni nu-j rapesc unui ^lefuitor priceput mai mult de 20 de minute, nici macar atunci cand respectiva piatra - diamantul - ocupa primul loc in ierarhia duritaSii.

u
m o
0)
f/1

U^^COPBHA

0)

A A ^ A K ^ Difente etape ale t^leril pre^iosului diamant.

Of

Camee ;i gravuri
Cea mai simpia tehnica de ^leliaire se poate pune in practica folosind un cilindru metaiic, inchis, care se invarte plin de apa ^i abrazivi - inauntru, pietrele brute sunt frecate una de alta, pana cand devin rotunde ?i straluciloare, ca ^i cand ar fi pielricele de rau sau de mare. Pietrele astfel ^lefuite ^i rotunjite sunt adesea perforate, pentni a se confectiona ^iraguri de margele. Gravarea este o parte importanta a procesului de preiucrare a pietrelor (senii)pretioase. Aceasta arta dateaza de ia inceputurile civilizatiei. O camee este o piatra cu doua sau mai multe straturi divers colorate, sculptata i^n relief cu motive decorative ^i folosita ca podoaba. Este gravatS in a^a fel, incat fundalul are o culoare diferita fata de modelul care iese in reliefpentru a objine acest efect. este necesara gravarea In inlaturarea unei cantita|i de material. In secolek trecute,

a.

caineele erau tblosite ca sigilii oflciale. Agatul este un materia! frecvent ales de giuvaergii pentru a crea camee de calitate gema.

Alte tipuri de taieturi


Taietura in slii cabo^on confera parfii superioare a pietrei o curbura in forma de dom. Forma generala a pietrei este fie circulara, tie ovala (eliptica). Cabo^onul se folose^te in cazul muitor pietre pre^ioase, ca rubinul ?i satirul stelat, opalul ^i turcoaza. Taietura in forma de trandafir are o baza plata, cu 24 de fatete triunghi ulare, Se termiiia cu un varf ascutit ^i se fblose^te in principal in cazul diamanteior de mici dimensiuni. Taiatura in stil briliant are, de obicei, 58 de fatete: 33 se afla deasupra marginii (rondistei) iji 25 dedesubtul ei. Partea de deasupra marginii diamantului este coroana, iar partea de sub margine, pavilionul. Anumite propor^ii specifice trebuie past rate pentru orice piatra pre^ioasa taiata in stilul briliant, dar mai ales in cazul diamantului. Unghiul dintre iatetele coroanei ^i margine trebuie sa aiba intre 35 ^i 37 de grade, iar unghiul dintre coroana ^i pavilion trebuie sa masoare 40 de grade. Vaiiante ale briliantului, cu conturul modificat, sunt taietura de tip marchiz ji taietura pendeloque, Taietura model zircon este asemanatoare briliantului, insii are in plus un set de fatete pe pavilion, Acestea se intind de la fateta plata dejos (colet),panalajumatatea fatetelor din spate. O brioleta este un diamant in forma de para, cu intreaga suprafata taiata in fatete triunghiulare sau dreptunghiulare. La taietura tip s ma raid (ca ?i la cea inrudita, in trepte), piatra pretioasa este modelata dupa conturul unui patrat, oblong sau bagheta (dreptunghiulara), avand o serje de fafete dreptunghiidare aranjate paralel cu margiiiea. Taietura in foarfeca sau in cruce este asemanatoare taieturii tip smarald - difera doar fatetele laterale, care sunt compuse din patru sau mai multe fatete triunghiulare. Variantele ei iuclud taieturile tip zmeu, lozengci, triunghi ^i obuz, O cun/ette este o camee gravata in a^a lei, incat fundalul ramane scobit, iar marginea pietrei prezinta un relief de aceea^i inal^ime ca relieful din centrul ei. Intalia este opusul cameei. In locul reliefului gravat pe supra&ta pietrei, modelul este gravat in negativ, in interiorul ei.

I-

4 A Munca de gravarea unui diamant estefoarte solicitanta ^i cere m j i t a pricepete. Piatra taiata ^i finisata este verificata cu ajutorul instrumentuiui de masutare a praporttilor (sus), folosit pentru a completa examinatea preiiminara, facuta cu lupa (stanga).