Sunteți pe pagina 1din 11

TULBURARE ASPERGER, AUTISM NALT FUNCTIONAL SAU PSIHOPATIE SCHIZOID ?

Iuliana DOBRESCU*, Marie GEORGESCU**, Raluca Grozvescu***, Laura MATEESCU****


Rezumat Tulburarea Asperger a fost descris prima dat de ctre psihiatrul austriac Hans Asperger n 1944 la un an diferent de Leo Kanner care identificase ntr-o colectivitate de copii oligofreni un comportament foarte diferit pe care l-a descris ca fiind comportament autist. Ambii autori au publicat n limba german lucrri independente n care prezentau rezultatele urmririi clinice pe mai multi ani; nesansa a fcut ca cercetrile lui Asperger s rmn netraduse pn cnd Lorna Wing le face public; ncepnd cu anii 1980 se formuleaz primele diagnostice de tulburare Asperger, iar n DSM aceast entitate diagnostic este recunoscut abia n 1994. Tulburarea schizoid de personalitate n copilrie, descris de Wolf desi, nu s-a mentinut n taxinomiile internationale, reprezint o alt entitate inclus n algoritmul diagnostic al simptomatologiei acestor copii care la vrst adult pot fi usor diagnosticati ca avnd Tulburare Schizoid de personalitate. Vom prezenta date de istoric, criterii diagnostice DSM, ICD, Gillberg si Szatmari date de etiologie si epidemiologie, dar mai ales modalitti prin care se pot identifica si diferentia cele dou entitti stiind c Autismul nalt functional este considerat de unii autori n ultimii ani similar cu Tulburarea Asperger; recent n literatura de specialitate se discut un alt concept care se pare c are multe similitudini cu Tulburarea Asperger si Autismul infantil nalt functional; este vorba despre hiperlexie ale crei particularitti le vom prezenta pe scurt. Cuvinte cheie: Sindrom Asperger, Autism nalt functional, Tulburarea de personalitate schizoid, hiperlexie. Abstract In 1944, austrian psychiatrist Hans Asperger described for the first time the Asperger disorder. He presented his work at one year distance after Leo Kanner identified in a group of children with mental retardation a special behaviour, called by him autistic behaviour. Both authours published in german language independent papers presenting results of clinical followings of patients during many years. Difficult circumstances left the Asperger studies unpublishd until Lorna Wing bring then into attention of psychiatric world. Starting with years 1980 the first diagnosises of Asperger syndrome are made, but this diagnostic entity is recognised by DSM only in 1994. Even it did not found its place in international taxinomy, the schizoid personality disorder in childhood, described by Wolf, is a particular entity included in diagnostic algorithm of this childrens simptomathology, who as adulths can be easily diagnosticated as persons having schizoid personality disorder. This paper will present historical data, DSM, ICD and Gillberg and Szatmari diagnostic criteria, etiology data and epidemiology informations about Asperger Syndrome. A special attention will focus on modalities to identify and differentiate High Functioning Autism and Asperger Syndrome, due to the discussions of the late years which are seeing them as similar disorders. Recently, the literature is presenting another concept Hyperlexia, which has many similar characteristics with Asperger Syndrome and

High Functioning Autism. Its particularities will be briefly presented. Key words: Asperger Syndrome, High Functioning Autism, The schizoid personality disorder, Hyperlexia. ** Medic primar neuropsihiatie infantil, conferentiar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila Bucuresti ** Medic primar psihiatru, conferentiar, Catedra de Psihiatrie UMF Carol Davila Bucuresti *** Medic specialist psihiatrie pediatric, preparator universitar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila Bucuresti **** Medic rezident psihiatrie pediatric, asistent universitar, Catedra de Psihiatrie si Psihologie a Copilului si Adolescentului, UMF Carol Davila Bucuresti INTRODUCERE Hans Asperger, medic psihiatru austriac, a descris pentru prima dat copiii cu afectare sever a capacittii de relationare social care semnau cu cei autisti descrisi de Leo Kanner n 1943, dar erau mai inteligenti si limbajul lor era mai bine dezvoltat; tulburarea a denumit-o psihopatie autist, pentru a mentiona caracterul stabil al bolii. Lucrarea a rmas necunoscut specialistilor pentru c a fost publicat n limba german n 1944 si nu a fost tradus si difuzat pn n 1981, cnd Lorna Wing a descris un grup de persoane cu o pronuntat afectare a relatiilor sociale si sau reluat cercetrile si observatiile privind diferentierea Tulburrii Asperger de Tulburarea autist. Recunoasterea oficial a acestei entitti se face n anii 90, cnd n ICD 10 apare pentru prima dat diagnosticul de Sindrom Asperger, iar n DSM IV Tuburarea Asperger. Exist ns controverse si dispute privind distinctia ntre Tulburarea Asperger (TA) si Autismul nalt functional (AIF), bine adaptat: Tulburarea Asperger este considerat de unii autori ca fiind expresie a unei forme mai putin severe de autism, la copiii cu dezvoltare cognitiv bun, iar in ultimii ani se discut despre un continuum n cadrul Tulburrii pervazive de dezvoltare (TPDD). DEFINITIE Tulburarea Asperger este o Tulburare pervaziv de dezvoltare care se caracterizeaz printr-o afectare a comportamentului social, a interactiunii sociale, prin existenta unor preocupri si interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; acesti copii au o bun functionare cognitiv si de limbaj (Kaland et all., 2002), cu caracteristici specifice vrstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiv, de exprimare a reciprocittii emotionale, de comunicare empatic (Ghaziuddin, Gerstein, 1996). Acesti copii pot acumula foarte multe informatii ntr-un anume domeniu, dar ntr-o manier mecanic, fr utilitate uneori (Wing, 1981). Limbajul acestor copii este corect gramatical dar cu o intonatie si prozodie particular, marcat de stereotipie si pedanterie. Aceast tulburare a fost descris uneori ca personalitate schizoid sau ca o psihopatie autist (Wolf citat de Klin et all.,1995).

EPIDEMIOLOGIE Tulburarea Asperger este considerat a fi extrem de rar, cu o prevalent raportat de unele studii de 0- 11/10.000 (Volkmar, Klim, 2000; Wing et all. 2002; Prior, 2003; Fiona et all., 2002). Ehlers, Gillberg, 1993, arat c TA poate apare la 3-4/10.000 de copii. Incidenta se pare c este mai mare la bieti dect la fete(Fombonne, Tidmarsh, 2003). n majoritatea cazurilor, debutul se situeaz ntre 3 si 4 ani (Charman, 2002). ETIOPATOGENIE Ca si n Autismul infantil, cauza Tulburrii Asperger rmne nc necunoscut, desi factorii genetici sunt considerati din ce n ce mai importanti; asemnrile dintre cele dou tulburri sugereaz posibilitatea existentei unei etiologii comune. Exist n literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor dou entitti clinice chiar n aceeasi familie (ceea ce confirm ipoteza genetic). Studiile de imagistic cerebral nu au pus n evident patternuri specifice sau anomalii lezionale n TA; spre deosebire de Autism Infantil care se poate asocia cu Sindromul X-fragil sau Scleroza tuberoas sau hipotiroidismul, TA nu prezint astfel de situatii ceea ce explic putinele anomalii cerebrale. Au fost descrise: macrogirie n lobul frontal stng, polimicrogirie opercular bilateral, afectare n lobul temporal stng; studiile PET si SPECT sunt nc la nceput, primul studiu a evidentiat o hipoperfuzie n parieto-occipitalul stng. n prezent, datele de etiologie privind Tulburarea Asperger sunt controversate. Studii care compar copiii cu sindrom autist cu cei considerati ca indeplinind toate criteriile de autism nu au identificat diferentieri considerabile (Szatmari et all., 1995). Evaluarea neuropsihologic a copiilor cu Autism Infantil a artat diferenta semnificativ n particularittile de limbaj comparativ cu cei cu TA (Klin et al., 1995) Copioi cu TA sau Autism Infantil au o afectare a capacitatii de mentalizare sau a capacittii de predictie / anticipare a comportamentului celorlalti; copiii cu Autism Infantil sau TA au un nivel de joint attention sau pretend play ca al unui copil de 18 luni sau chiar mai mic (BaronCohen et all., 2003 si Gillberg, 1999). CRITERII DE DIAGNOSTIC SI CARACTERISTICI CLINICE Descrierea comun a Tulburrii Asperger include:

scderea empatiei relationare social inadecvat, unilateral vorbire pedant cu intonatie srac comunicare nonverbal diminuat interes circumscris dar foarte intens ntr-un singur domeniu, acumuleaz cifre, date despre vreme, harti, geografie, paleontologie, mersul trenurilor care sunt nvtate automat fr o cunoastere profund a domeniului respectiv miscri dezordonate, nendemnatice

Klin et all., 1995 au propus urmatoarele criterii neuropsihologice care ar trebui urmrite in evaluarea acestor copii:

abilitti motorii fine si grosiere integrare vizuo -motorie perceptie auditiv si vizuo -spatial memorie auditiv,verbal si vizual formarea conceptelor verbale si nonverbale prozodie-fonologie decodificarea si ntelegerea sunetelor scrise si vorbite calculul operatiilor aritmetice competent social si emotional.

Evaluarea implic o bun anamnez, care are la baz istoricul de dezvoltare al copilului n toate ariile: aspectul social, comunicare, comportament si afectivitate. Examinarea fizic de obicei nu arat nimic patologic; acesti copii sunt ca si cei cu Autism Infantil: eutrofici, armoniosi, cu aspect plcut. Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, ct si a dezvoltrii cognitive a impus termenul de Sindrom Asperger, care este rezervat copiilor diagnosticati cu Autism Infantil dar la care limbajul este suficient de bine dezvoltat. ICD 10 continu s foloseasc termenul de Sindrom Autist, iar DSM IV consider deja Tulburarea Asperger. Diagnosticul de Tulburare Asperger necesit demonstrarea afectrii calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv, repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea triri empatice - toate aceste modificri aprnd la copiii fr afectare cognitiv si de limbaj. Putem spune c acesti copii, care nu sunt autisti vera au dificultti n relationarea social, un limbaj bine dezvoltat dar care esueaz n adaptarea la contextul social. Limbajul este corect gramatical, are o intonatie particular si o prozodie bizar, este marcat de pretiozitate si pedanterie; desi ncearc s fie comunicativi si sociabili ei nu reusesc s fie acceptati de cei de o vrst. QI-ul verbal este net superior QI-ului de performant. Acesti copii sunt nendemnatici, stngaci, nepriceputi, fr abilitti sportive, dar pot avea interese si performante chiar exceptionale ntr-un anumit domeniu. Pot memora date, cifre, nume proprii cu o mare usurint dar numai dac se ncadreaz n sfera lor de interes (astronomie, geografie, istorie, chimie, muzic etc). Pot desena cu mare usurint si talent personaje din desene animate sau pot reda schema imaginar a unei masini hidraulice pe care vor s o inventeze. Totul este marcat de bizar si stereotipie. Uneori dialogheaz cu personaje imaginare, crora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme dar pot si inventa neologisme n aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar de care nu se pot bucura dect ei singuri (ex. un bietel care dialoga cu Manatinu si Manatina - personaje pe care numai el le vedea si crora el le dduse aceste nume)( Dobrescu, 2003). n cazul formelor usoare de TA se prefer totusi a se evita acest diagnostic; n timp, acesti copii pot deveni indivizi adulti cu unele trsturi de personalitate particulare (de tip schizoid, schizotipal). Formele mai severe de TA nediagnosticate n copilrie pot fi diagnosticate n perioada adult ca Tulburare de personalitate schizoid sau schizotipal (Klin et all., 1995). Criterii de diagnostic DSM IV Tulburare Asperger A. Existenta afectrii calitative a interactiunii sociale manifestate prin cel putin dou din urmtoarele criterii:

1. Afectare marcat a comportamentelor non verbale precum: absenta privirii ochi n ochi, lipsa mobilittii si expresivittii faciale, inexistenta gesturilor, si posturilor corporale cu scop de comunicare interpersonal; 2. Incapacitate si esec n initierea relatiilor cu cei de o vrst; 3. Lipsa spontaneittii n exprimarea bucuriei sau plcerii la ntlnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a mprtsi bucuria cu ceilalti; 4. Lipsa reciprocittii emotionale si sociale; B. Existenta unui pattern de comportament cu interes si activitti restrictive, repetitive si stereotipe, manifestate prin cel putin unul din urmtoarele criterii: 1. Existenta unor preocupri anormale ca intensitate si interes si care sunt caracterizate prin acelasi pattern restrictiv si stereotip; 2. Aderenta inflexibil la rutin si ritualuri proprii, nonfunctionale; 3. Manierisme motorii stereotipe si repetitive (ex: fluturarea sau rsucirea minilor sau degetelor sau miscri complexe de rsucire ale ntregului corp) 4. Joc persistent cu preocupare intens pentru anumite prti ale obiectelor; C. Prezenta acestor simptome determin o afectare social, ocupational sau n alte arii de functionare; D. Nu exist ntrziere n dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj (copilul a folosit cuvinte singulare pn la 2 ani si a nceput s comunice prin fraze de la 3 ani); E. Nu exist nici un semn de afectare clinic general sau a dezvoltrii cognitive sau a abilittilor specifice vrstei (cu exceptia interactiunii sociale); F. Nu sunt ndeplinite criteriile pentru alte tulburri pervazive de dezvoltare. ICD 10 prezint astfel Sindromul Asperger (F84.5): - Limbajul nu este afectat si nici dezvoltarea cognitiv; copilul a utilizat primele cuvinte la 2 ani si primele propozitii la 3 ani; comportamentul adaptativ, curiozitatea, autocontrolul sunt la nivelul vrstei si al intelectului. Uneori abilittile motorii sunt defectuoase. Copiii au preocupri si abilitti bizare, speciale, particulare. - Exist anomalii n interactiunea social si reciprocitatea emotional. - Comportamentul este marcat de aspecte stereotipe, restrictive, interese bizare dar bine circumscrise (caracteristici specifice si copilului autist); mai putin frecvent se observ si manierisme sau jocul nefunctional cu obiectele sau cu prti ale acestora. - Tulburarea nu ntruneste criteriile altor tulburri pervasive de dezvoltare sau schizofreniei, tulburrii de personalitate de tip schizoid, tulburrii reactive de atasament. Alte denumiri: - Psihopatia autist; - Tulburarea schizoid a copilriei; Criteriile Gillberg si Gillberg, 1989 si revizuite 1991: 1. Afectare social (egocentrism extrem) cel putin 2 din urmtoarele: a. b. c. d. inabilitate de a interactiona cu cei de o vrst lipsa dorintei de a interactiona cu cei de o vrst nerespectarea si nentelegerea regulilor sociale de politete comportament social si emotional neadecvat

2. Interese limitate, cel putin 1 din urmtoarele: a. excluderea altor activitati firesti vrstei b. aderenta repetitiv la aceeasi activitate

c. memorare mecanic 3. comportamente repetitive: a. asupra lui nsusi b. asupra altor aspecte ale vietii 4. Particularitti (bizarerii) ale vorbirii si limbajului cel putin 3 din urmtoarele: a. b. c. d. ntrziere n dezvoltare limbaj expresiv perfect la nivel superficial folosirea cuvintelor ntr-o manier idiosincratic pattern-uri repetitive ale vorbirii

5. Nu ntruneste criterii DSM-III-R pentru Autism Validitatea Sindromului Asperger este cea mai controversat dintre toate tulburrile pervazive de dezvoltare; lipsa unei definitii unanim acceptate face ca acest concept s fie folosit de clinicieni far suficient temei sau s fie atribuit cazurilor cu Autism cu nivel mare al inteligentei, sau s fie atribuit adultilor cu autism, sau s fie folosit ca termen de granit pentru cazurile de Autism atipic (Klin et all., 1995). Exist in literatura de specialitate multe comentarii privind urmatoarele concepte / terminologii pentru definirea unor sindroame clinice asemntoare sindromului Asperger:

Nonverbal learning disabilities Developmental learning disability of the right hemisphere Hiperlexie Autism nalt functional

Deficitul de comunicare nonverbal a fost descris ca o form de Tulburare a functionalittii emisferului drept; copiii cu aceast manifestare au o profund inabilitate n exprimarea si interpretarea afectivittii sau a altor abilitti de baz ale relationrii si se caracterizeaz prin:

dezvoltare superioar a capacittilor verbale si a memoriei verbale dificultti n adaptarea la situatii noi si complexe dificultti relative n calculul aritmetic prozodie sarac si pedant deficit important n perceptia, judecata, interactiunea si abilittile sociale marcat afectare a identificrii mesajelor subtile nonverbale evidente pentru ceilalti tendint marcat de izolare social si risc de a dezvolta serioase tulburri afective tendint de agregare familial a acestei manifestri

Multi autori consider c profilul neuropsihologic al disfunctiei emisferului drept (Rinehart et all., 2002) are similaritti fenomenologice cu Sindromul Asperger (Klin et all., 1995; Huang et all., 2002) n timp ce pentru subiectii cu Autism nalt functional profilul neuropsihologic indic un deficit al emisferului stng (Avikainen et all., 2003;

Castelli et all., 2002). Hiperlexia a fost descris de Huttenlocher (1973) si Ararn si Healy (1988) citati de Graham et all.(1999) ca fiind o dezvoltare si ntelegere precoce a limbajului,. Criteriile descrise in 2001 de Kupperman, citat de Baron-Cohen et all. (2003) sunt urmtoarele :

ntelegerea limbajului depseste vrsta cronologic (primele cuvinte apar la 12-18 luni, vorbirea timpurie si limbajul sunt ecolalice) QI >100 Face inferente, ntelege verbe subntelese ntelege umorul Transfer cunostintele nvtate la noile situatii Are dificultti de socializare Egocentric Se plnge ca ceilalti nu-i respect dorintele Dezvoltare precoce a capacittii de a citi Achizitia limbajului este dezordonat ntreaga fraz si chiar dialogurile sunt folosite drept conversatie Exist anomalii n forma si continutul limbajului cu intonatie stereotip, perseverare si folosirea idiosincratic a cuvintelor si frazelor ntelegerea unui cuvnt depseste ntelegerea n context iar interpretarea cuvintelor este concret si ad literam

Multi dintre subiecti dovedesc o mbunttire a limbajului spre vrst de 4-5 ani n timp ce dificulttile n relationare si conversatia social persist. Acest pattern de achizitionare a limbajului este similar cu al multor copii cu Autism nalt functional. Copiii cu hiperlexie spre deosebire de cei cu Sindrom Asperger nu au probleme de dezvoltare motorie. Se poate considera hiperlexia ca un subgrup al Tulburrilor pervazive de dezvoltare sau o entitate la captul unui continuum al TPDD sau Autism nalt functional. Tulburarea de personalitate de tip schizoid a copilriei a fost descris de Wolff dar acest concept nu a fost promovat si nu exist n prezent n literatur date care s ajute la conturarea acestei manifestri; se pune totusi ntrebarea dac TA nu este o tulburare de tip personalitate schizoid, mai ales c Hans Asperger descria aceste simptome sub denumirea de Psihopatie autist; rmne TA la captul continuumului de TPDD sau este o dezvoltare dizarmonic a personalittii observabil din primii ani de viat? Criterii DSM IV Tulburare de personalitate tip Schizoid: A. Pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si gam restrans de exprimare a emotiilor n contexte interpersonale, pattern care ncepe din prima parte a vietii adulte si care este prezent n contexte diverse, indicat de patru sau mai multe din urmtoarele: 1. nici nu doreste si nici nu i fac placere relatiile apropiate, incluznd faptul c face parte dintr-o familie 2. alege aproape ntotdeauna activitti solitare 3. are interes redus sau absent fat de experientele sexuale cu o alt persoan 4. i fac placere putine activitti sau nici una 5. nu are prieteni sau confidenti apropiati 6. pare indiferent la laudele sau criticile altora

7. manifest rceal emotional, detasare sau afectivitate aplatizat B. nu apare n cadrul schizofreniei, al unei tulburri de dispozitie cu elemente psihotice, al unei tulburri psihotice, al unei tulburri pervazive de dezvoltare si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale. Tulburarea schizoid de personalitate este diferentiat de Tulburarea Asperger prin lipsa patternului de comportamente motorii stereotipe, absenta discontactului vizual, conservarea abilittii de a se exprima sau de a comunica efectiv cu ceilalti, situatiile sociale provocndu-le persoanelor cu acest tip de personalitate nu stanjeneal ci plictiseal. O evaluare global a celor dou tulburri, duce la concluzia c trstur de diferentiere cea mai important este aceea c interactiunea social a persoanelor prezentnd Tulburare Asperger este mult mai sever afectat dect a celor cu Tulburarea schizoid de personalitate. Trsturile caracteristice Tulburrii schizoide de personalitate sunt evidente chiar din copilrie, copiii sunt retrasi cuminti , nu se joac cu ceilalti, prefernd s se joace singuri, nu creeaz probleme, sunt tcuti, iar jocurile lor sunt oarecum stereotipe. n perioada adult devine evident rceala emotional, manifestat prin incapacitatea implicrii emotionale n relationarea emotional, aplatizarea emotional (incapacitatea de a tri agresivitatea, ura, compasiunea). Sunt persoane distante, retrase, evit relationarea interpersonal de orice natur (inclusiv relationarea de natur sexual). Din acest motiv si aleg meserii solitare. n aceste meserii (matematicieni, fizicieni, filozofi) pot s aib performant datorit capacittii de a se detasa de problemele obisnuite precum si datorit capacittilor intelectuale deosebite. (Georgescu, 1998) Autismul nalt functional Autismul nalt functional ntruneste toate criteriile pentru Autismul infantil cu mentiunea c acesti copii au inteligent normal si limbajul dezvoltat; acest lucru face ca diferentierea de Asperger s fie foarte dificil de fcut si de multe ori s existe greseli de diagnostic n acest sens. Nu toti autorii sunt de acord ca Autismul Infantil este diferit de TA, unii dintre ei consider c este aceeasi tulburare. Exist totusi o unanimitate privind existenta unui continuum n TPDD. Tulburare Asperger versus Autism nalt functional. Au fost descrise urmtoarele diferente ntre cele dou entitti: - TA are mai mult volubilitate n vorbire dect Autism Infantil (NIMH (2000), TA are o conversatie mai bun n interactiunea n diad dect Autism Infantil profilul QI-verbal este mai bun la adolescentii cu TA dect la cei cu Autism Infantil (Belkadi et all., 2003), insertia social a adultilor cu TA este superioar celor cu Autism Infantil (vezi profilul psihologic efectuat de Gillberg filozofului german Witghenstein) - Ellen Fenster-Kuel (2000) citat de Klin si Volkmar (2003) considera c TA este diferit de Autismul Infantil, c se fac adesea greseli de diagnostic; copiii cu TA pot prezenta adesea si comportamente de tip TOC, THDA sau TO; autoarea consider c Autismul Infantil are o simptomatologie relativ permanent cu scderea abilitatilor si sarcinilor verbale n timp ce TA are doar o oboseal a performantelor, testele psihologice (Block design subtest of the WISC/WAIS) au performante superioare pe msurtorile verbale la cei cu TA fat de Autism Infantil (Jolliffe and Baron-Cohen,

2000) - Mare parte din clinicieni gsesc util distinctia dintre TA si Autismul Infantil (Campbell et all., 1996; Volkmar and Klim, 2000; Simpson, 2003). Exist autori care consider c Autism Infantil nu este semnificativ diferit de TA: Baron-Cohen et all., 2003 considera c TA este identic cu Autism Infantil, au acelasi stil cognitiv si acelasi model folk psychology si folk physics. Acelasi autor consider c autismul este o conditie psihiatric creia nu i se potriveste nici termenul de disorder, disability sau handicap ci este o deficienta cu different cognitive style. Bauer (2000) citat de Klin si Volkmar, 2003 considera c TA este un termen aplicat pentru o form inalt de functionare a TPDD si c reprezint o tulburare neurologic de baz a dezvoltrii n care exit trei categorii de anomalii:

la nivelul relatiilor sociale si abilittilor sociale la nivelul folosirii limbajului pentru comunicare la nivelul comportamentului care este caracterizat prin atitudini repetitive, perseverative cu interese limitate si foarte intense

TA reprezint portiunea din continuumul TPDD care se caracterizeaz prin abilitti cognitive ridicate (Klin si Volkmar, 2003). CONCLUZII Dificulttile legate de corecta evaluare a Tulburrii Asperger s-au diminuat n urma recunoasterii oficiale de ctre Asociatia American de Psihiatrie n editia a IV-a a DSM n 1994. Cu toate acestea, utilizarea clinic a acestui concept diagnostic este nc la nceput, existnd dificultti de ncadrare nosologic, legate de perspectiva evolutiei si a proiectrii modalittilor de interventie terapeutic. Criteriile de diagnostic se suprapun ntr-o oarecare masur cu cele de Autism Infantil, motiv pentru care exist discutii legate de dificultatile diferentierii ntre Tulburarea Asperger si Autismul nalt Functional. Spre deosebire de Autismul Infantil, Tulburarea Asperger prezint o lips a ntrzierilor n dezvoltarea achizitiilor limbajului, n dezvoltarea cognitiv si exteriorizeaz comportamente adaptative cu exceptia interactiunii sociale. Se consider c Tulburarea Asperger se situeaz la captul cu functionarea cea mai nalt a continumului Tulburrilor Pervazive de Dezvoltare. Tulburarea schizoid de personalitate n copilrie descris de Wolf (citat de Klin et all., 1995), care desi nu s-a mentinut n taxinomiile internationale, este o alt entitate care este inclus n algoritmul diagnostic la evaluarea unui copil prezentnd criterii diagnostice apartinnd Tulburrii Asperger, datorit aceleiasi suprapuneri a unor caracteristici clinice. Cel mai important criteriu de diferentiere ntre cele dou tulburri este nivelul superior al interactiunii sociale al persoanelor prezentnd Tulburare schizoid de personalitate, restrngerea comunicrii sociale tinnd de absenta intentiei la o persoan cu abilitti de comunicare si nu de dificultate si neadecvare, asa cum se ntampl n cazul persoanelor cu Tulburare Asperger. Este descris o evolutie a adaptrii sociale pe termen lung net superioar la Tulburarea schizoid de personalitate n raport cu Tulburarea Asperger (Szatmari et all., 2003; Howlin, 2003).

Nu exist nc unanimitate de opinie privind TA, Autismul nalt functional si Tulburarea schizoid de personalitate n copilarie. Este posibil ca teoria continuumului n TPDD s fie recunoscut n urmtorii ani. Noi considerm, pe baza celor 20 de ani de experient si pe baza celor opt cazuri pe care le avem n prezent n urmrire c exist o diferent n evolutia copiilor cu TA fat de cei cu Autism Infantil. BIBLIOGRAFIE 1. American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual (4th Edition), Washingthon DC, American Psychiatric Association Press, 1994 2. Asperger H. (1944) Die autistichen Psychopathen im Kindersalter. Arch Psychiatrie Nervenkrankheiten 117:76-136 3. Avikainen S., Wohlschlager A., Liuhanen S., Hanninen R., Hari R. (2003) Impaired mirror-image imitation in asperger and high-functioning autistic subjects. Curr Biol. 13(4):339-341. 4. Baron-Cohen S., Richler J., Bisarya D., Gurunathan N., Wheelwright S. (2003) The systemizing quotient: an investigation of adults with Asperger syndrome or highfunctioning autism, and normal sex differences. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 28;358(1430):361-374. 5. Belkadi Z., Gierski F., Clerc C., Bertot V., Brasselet C., Motte J. (2003) Asperger syndrome in childhood: review of four cases. Arch Pediatr. 10(2):110-6 6. Campbell M., Schopler F., Cueva J.E., Hallin A., ( 1996) Treatment of autistic disorders. Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 35: 134142 7. Castelli F., Frith C, Happe F, Frith U. (2002) Autism, Asperger syndrome and brain mechanisms for the attribution of mental states to animated shapes. Brain. 125(Pt 8):1839-1849. 8. Charman T. (2002) The prevalence of autism spectrum disorders. Recent evidence and future challenges. Eur Child Adolesc Psychiatry. 11(6):249-56 9. Dobrescu I. (2003) Psihiatria copilului si adolescentului, Editura Medical, Bucuresti, 152-157 10. Ehlers S., Gillberg C.(1993) The epidemiology of Asperger syndrome: a total population study. Journal of Child Psychiatry and Psychology 34: 1327-1350 11. Fiona J.S., Baron-Cohen S., Bolton P., Brayne C. (2002) Brief report: prevalence of autism spectrum conditions in children aged 5-11 years in Cambridgeshire, UK. Autism 6(3):231-7 12. Fombonne E, Tidmarsh L. (2003) Epidemiologic data on Asperger disorder. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):15-21, v-vi. 13. Georgescu M. (1998) Psihiatrie Ghid practic, Editura National, Bucuresti, 270-275 14. Ghazdiuddin M., Gerstein L.(1996), Pedantic speaking style differentiates Asperger syndrome from high-functioning autism, Journal of Autism and Developmental Disorders 26:585-595 15. Gillberg C.(1999) Asperger syndrome and related disorders. European Child and Adolescent Psychiatry Vol .8, Suppl. 2 II/8 16. Graham P., Turk J., Verhulst F.C.(1999) Child Psychiatry. A developmental approach. Third Edition. Oxford University Press 17. Howlin P. (2003) Outcome in high-functioning adults with autism with and without

early language delays: implications for the differentiation between autism and Asperger syndrome. J Autism Dev Disord. 33(1):3-13. 18. Huang H.L., Shieh Y.L., Wu H.J., Chuang S.F., Yang P., Jong Y.J. (2002) Aspergers syndrome and aberrant neurofunctional organization - a case report. Kaohsiung J Med Sci. 18(4):198-204. 19. Jolliffe T, Baron-Cohen S. (2000) Linguistic processing in high-functioning adults with autism or Aspergers syndrome. Is global coherence impaired? Psychol Med. 30(5):1169-87 20. Kaland N, Moller-Nielsen A, Callesen K, Mortensen EL, Gottlieb D, Smith L. (2002)- A new advanced test of theory of mind: evidence from children and adolescents with Asperger syndrome - J Child Psychol Psychiatry 43(4):517-28 21. Kanner L. (1943), Autistic distrurbances of affective contact Nerv Child 2:217-250 22. Klin A., Volkmar F.R., Sparrow S., Cicchetti D.V., Rourke B.P.( 1995) Validity and neuropsychological characterization of Asperger syndrome: convergence witn nonverballearning disabilities syndrome. Journal of Child Psychiatry and Psychology 36, 1227- 1240 23. Klin A., Volkmar F.R. (2003) - Asperger syndrome. - Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):XIII-XVI. 24. Klin A., Volkmar F.R. (2003) Asperger syndrome: diagnosis and external validity. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):1- 13, v. 25. Prior M. (2003) Is there an increase in the prevalence of autism spectrum disorders? J Paediatr Child Health. 39(2):81-2. 26. Rinehart NJ, Bradshaw JL, Brereton AV, Tonge BJ. (2002) Lateralization in individuals with high-functioning autism and Aspergers disorder: a frontostriatal model. J Autism Dev Disord. 32(4):321-331. 27. Simpson D (2003) Autism spectrum disorder is not as certain as implied. BMJ. 326(7396):986. 28. Szatmari P, Archer L., Fisman S., Streiner D.L., Wilson F.(1995) Asperger syndrome and autism : differences in behaviour, cognition and adaptative functioning, Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 34: 1662-1671 29. Szatmari P, Bryson SE, Boyle MH, Streiner DL, Duku E (2003) Predictors of outcome among high functioning children with autism and Asperger syndrome. J Child Psychol Psychiatry. 4(4):520-8. 30. Volkmar F.R., Klim A.(2000) Pervasive Developmental Disorder in Kaplan H.I., Sadock B.J. (eds): Kaplan&Sadocks Comprehensive Textbook of Psychiatry Seventh Edition (2000) Baltimore,Williams&Wilkinson, Cap 38: 2659-2679 31. Wing L (1981) Severe impairments of social interaction and associated abnormalities in children: Epidemiology and classification. J Autism Dev Disorder 9:11-30 32. Wing L, Potter D. (2002) The epidemiology of autistic spectrum disorders: is the prevalence rising? Ment Retard Dev Disabil Res Rev.;8(3):151-61.