Didactica lecturii Aparitia scrisului o implica si pe cea a lecturii. J. P. Sartre 1.

Lectura n procesul educational Scoala are privilegiul de a determina n mare masura devenirea ulterioara a individului, profesia pe care o va urma precum si n mare parte bagajul de cunosti nte pe care individul l duce cu el mai departe. Astfel, cititorii de carti cresc pe banc ile scolii, si responsabilitatea cadrelor didactice e sa aprinda pasiunea pentru lectura n inima micilor potentiali cititori. Profesorii au dificila responsabilitate de a concura mass-m edia si jocurile de calculator facnd din lectura nu doar o alternativa viabila ci una de preferat. Nu este nici pe departe o sarcina usoara dar odata cstigat acest razboi ce se duc e pentru timpul elevilor, putem considera ca ne-am achitat de o buna parte din datoria mo rala fata de elevi. Personalitatea multor elevi este deja conturata la sfrsitul scolii, iar tocmai aceasta e menirea organizatiei scolare formarea personalitatii elevilor. O educatie completa este cea ce se finalizeaza cu autoeducatia care sa dureze toata viata. Astfel, lectura trebuie integrata cu mult mai multa responsabilitat e n activitatea didactica. 2. Clasificarea lecturilor Adrian Marino, stabileste urmatoarele modalitati de lectura: lectura-informatie, lectura -distractie, lectura-refugiu, lectura-placere, lectura -cultura, lectura existenta. Lor li se poate adauga cu eventuale suprapuneri, lectura de ntretinere, de mbunata tire a modului de exercitare a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoasterea culturala sau stiintifica, ca pasiune a vietii, lectura ca provocare a lecturii, a analizei si creativitatii, lectura curiozitate etc. Ca alte forme si mpartiri se pot aminti si lectura-drog, lectura tranchilizant, c u valori terapeutice. Exista asa cum s-a spus de catre specialisti, riscuri provoc ate de lectura malefica, lectura evazionista, lectura haotica. Dusmani ai lecturii-lectura sunt si lecturadrog, lectura -xenofilica, lectura oblica, lectura sporadica si nesistematica, lectura aparenta, lectura n conditii fizice daunatoare, etc. Acestea, evident trebuie com batute, evitate, lectura fiind oricnd efort, meditatie, spor de cunoastere, paginile cart ilor exprimnd coerenta unei gndiri si impunnd recunoasterea si asimilarea ei. 1Lecturile elevilor se pot grupa nsa n trei mari categorii: lecturi obligatorii, lecturi suplimentare(facultative) si lecturi extrascolare.

a. Lecturi obligatorii Sunt stabilite prin programele scolare si sunt n mare parte cuprinse sau discutat e n manuale. Se urmareste stabilirea unui contact cu diverse cretii literare si dep rinderea de a analiza cuprinsul unor opere literare. La clasele de gimnaziu aceste opere sun t de ntindere mica, iar la liceu lectura obligatorie are un volum mai amplu. Cel mai 1 Dersidan, Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romne, Ed. Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2003, p.172 1

important lucru e ca profesorul sa acorde o atentie deosebita lecturilor obligat orii convingndu-l pe elev ca studiul dupa notite, manual sau faimoasele referate de pe internet nu este suficient. Pentru a preveni o munca formala profesorul nu trebu ie sa accepte a-si desfasura activitatea de predare a textelor mai lungi fara ca acest ea sa fi fost citite integral de elevi. b. Lecturi facultative Nu constituie o obligatie ci o recomandare ce are n vedere familiarizarea elevilo r cu cele mai reprezentative creatii literare. Cunoasterea din lectura a altor oper e dect cele analizate n clasa asigura nu numai orientarea generala n literatura romna ci s i o mai buna ntelegere a capitolelor de istorie a literaturii predate n orele de curs. Pentru reusita lectiilor de literatura din clasa, trebuie desfasurata o intensa activit ate n afara clasei. 2 Pentru a crea un conditii optime lecturii, profesorul trebuie sa strneasca intere sul elevilor, sa ofere lista din timp, sa acorde un spatiu n cadrul orelor pentru a e valua. Un bun criteriu pentru stimularea interesului l reprezinta provocarea de discutii contradictori 22322c214w i pe marginea unei lecturi suplimentare. c. Lecturi extrascolare Daca lectura obligatorie si cea suplimentara sunt evaluate de profesor nu acelas i lucru se poate spune despre lecturile extrascolare. Acestea ar trebui nsa verific ate deoarece daca literatura poate fi o buna calauza, tot ea poate fi un rau sfatuit or. De felul cum profesorul stie sa canalizeze lecturile elevilor depinde atitudinea si compo rtamentul lor de mai trziu. Ceea ce elevii aleg sa citeasca fara a li se fi cerut spune foarte multe despre structura lor interioara, despre preocuparile, framntarile si de ce nu, gusturile lor. Principalele orientari n didactica lecturii pot fi sintetizate n trei modele: -modelul cultural, centrat pe profesor, n care predomina transmiterea de informat ii despre text ca produs cultural, -modelul lingvistic care solicita de regula participarea activa a elevului, fiin d asociat frecvent cu tehnici de analiza lingvistica, avnd un caracter pronuntat analitic, -modelul dezvoltarii personale centrat pe elev, n care predomina valorizarea reactiilor personale n receptarea textului; accentul cade pe motivarea elevului p entru lectura prin corelarea temelor si aspectelor ntlnite n textele literare cu experien

ta personala a acestuia. Fiecare dintre aceste modele are avantajele si dezavantajele sale. Noile program e nu exclud niciuna dintre cele trei tendinte de studiu al literaturii, dar un accent prioritar l au ultimele doua modele. Pentru ca lectura sa devina mai motivanta pentru elevi, ex ista cteva principii considerate esentiale: . Lectura sa fie centrata pe sensurile pe care un text le poate genera; . Lectura sa fie interactiva (receptorul intra n dialog cu textul, pune ntrebari, ncearca sa formuleze raspunsuri personale); 2 Ion Popescu, Lectura elevilor, p.18 2

. Lectura sa fie exersata (elevilor li se creeaza oportunitati de a citi n scopuri diverse texte variate; profesorul foloseste n mod consecvent la orele de literatu ra un algoritm de lucru cu textul); . Lectura sa aiba un scop pe care elevii sa-l poata identifica (placere, cunoaster e, descoperirea unor strategii de lectura etc.); . Lectura sa fie ncurajata (prin atitudinea personala a profesorului care valorizea za lectura, dar si prin feed-back). Nu este suficient ca profesorul sa fie de acord cu aceste principii, el trebuie sa le puna si n practica, n timpul orelor de literatura pe care le regizeaza. Ora de literatura trebuie sa se bazeze, n primul rnd, pe lucrul cu textul. Aceasta nseamna ca n cadrul unei lecturi dirijate de catre profesor, elevul deconstruieste textul pentru a-i reconstitui semnificatiile. Judit Langer identifica patru relatii care se creeaza ntre cititor si text: a pasi din exterior spre interior - intrarea n lumea textului; a fi n interior si a explora lumea; a pasi napoi si a regndi datele pe care le avem; a iesi din lumea textului si a obiectiva experienta. Profesorul trebuie sa ghideze lectura, aceasta calatorie a elevilor n lumea textu lui, astfel nct fiecare dintre ei sa ajunga la o ntelegere personala a textului discutat , sa nu dea verdicte privind interpretarile pe care elevii le dau unor texte, sa ncurajez e notarea ideilor, mpartasirea acestora si confruntarea dintre ele. Metodele de evaluare a dezvoltarii competentelor de lectura si a atitudinilor fata de lectura sunt urmatoarele: . Evaluarea trebuie sa vizeze obiectivele programei; . Evaluarea trebuie sa fie realizata prin probe care sa acopere att abilitatile de exprimare orala, ct si pe cele de exprimare scrisa n receptarea textelor prin metode diverse; . Evaluarea trebuie sa vizeze, n primul rnd, latura calitativa a procesului de lectura (competentele si atitudinile elevului); . Evaluarea trebuie sa vizeze progresul fiecarui elev n raport cu un moment anterior.

Motivarea elevilor pentru lectura depinde, n primul rnd, de efortul pe care l face fiecare profesor n parte, clarificndu-si el nsusi anumite aspecte privind punerea n scena a lecturii n scoala.Scoala are menirea de a forma un lector competent, dar si un cititor care sa-si formeze gustul propriu pentru lectura, astfel nct sa fie un cititor activ pe tot p arcursul vietii. Faptul ca programele actuale sunt puse sub semnul comunicarii are drept consecinta conceperea lecturii att ca act de cunoastere ct si ca act de comunicare (textul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu textul, participare ac tiva la procesul de reconstruire a sensurilor). Pe de alta parte, activitatile de producere a mesajelor orale si scrise pe marginea textelor discutate n clasa au o pondere importanta n cadrul orelor de lit eratura pentru ca ele demonstreaza nivelul abilitatilor de ntelegere, analiza si interpre tare ale fiecarui elev. 3. Promovarea lecturii O secventa foarte importanta n stimularea interesului pentru lectura si formarea de cititori pasionati este legata de felul n care se recomanda ce sa citeasca si cum sa citeasca. Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare s e va strni curiozitatea elevilor n diferite feluri: nu se va da lista anuala la nceputul seme strului I , ci se vor stabili titluri pe 2-3 saptamni; va face prezentarea unor carti n asa fe l nct sa 3

ambitioneze elevii n achizitionarea si lecturarea lor; va povesti incomplet momen te ale unor naratiuni, lasnd elevilor un semn de curiozitate n finalizarea ntmplarilor; va caracteriza unele personaje, ndemnnd elevii la cautarea independenta, prin lectura integrala, a locului acestora n naratiune, a relatiilor cu alte personaje; va rec ita una sau doua strofe dintr-o lirica sau poem liric, ndemnnd elevii la realizarea integralit atii textului; va controla fisele de biblioteca ale copiilor si va vedea bibliotecile lor personale. Pentru organizarea si desfasurarea ndrumarii lecturii suplimentare a e levilor, se vor putea folosi ca metode, la clasele I si a II-a, citirea expresiva si povestirea. ncepnd cu clasa a III-a, elevii vor realiza ntr-un caiet de lecturi suplimentare, nsemnari personale asupra celor citite . n acest caiet, elevii vor nota titluri, a utori, citate, vor povesti, vor nregistra numele personajelor, vor caracteriza sumar unele perso naje, si pot exprima parerea asupra unor fapte, personaje, expresii literare. Este import ant ca asemenea notatii sa fie verificate periodic de catre nvatator, facnd aprecieri sti mulative, spre a determina elevii sa-si formeze un stil de afisare, selectare si nregistrar e a informatiilor acumulate din carti. Valorificarea textelor literare n serbari scolare , montaje literare, sezatori l iterare, teatru literar, procese si jocuri literare, constituie nu numai o splendida acti vitate artistica, ci si o forma de cunoastere a cat mai multor opere literare. Popularizarea cartilor este o forma esentiala de stimulare a interesului pentru alcatuirea unei biblioteci personale, de formare a dragostei pentru carte, pentr u citit. Popularizarea cartilor se face prin: vizitarea bibliotecii; organizarea de ntlniri cu scriitori; organizarea de expozitii de carti; medalioane literare; participarea la spectacole de teatru; vizitarea librariilor. Publicarea creatiilor artistice ale elevilor la gazeta de perete a clasei, n revi ste pentru copii, n revista scolii este o alta metoda n stimularea interesului pentru lectura. Efectuarea tabelului cu evidenta lecturii elevilor si afisarea lui n clasa va sti mula concurential cititul cartilor. Vaznd ce si cat au citit colegii, elevii se vor am bitiona sa aiba n dreptul numelui lor cat mai multe si variate texte lecturate. Lectura suplimentara a elevilor este un excelent suport pentru realizarea obiectivelor citirii. Iubirea pentru carte se formeaza n mod sistematic, cu multa rabdare si ndrumare. Este cea mai frumoasa achizitie a elevului care se exprima, ca aleas

a satisfactie, pentru ntreaga viata. Cititul cartilor devine o utila forma de recup erare a timpului si un excelent prilej de fascinatie. 4. Strategia lecturii Predarea literaturii n liceu dezvolta cercul de cunostinte nsusite n scoala generala, continua cultivarea gustului pentru literatura, formeaza la elevi posi bilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori cu care sa se opereze n pr ocesul lecturii. a. Cuvntul n codul lecturii Lectura operei literare nseamna a analiza si interpreta specificul literaturii de a comunica prin limbaj un mesaj estetic. Cititorul este invitat sa traiasca n spati ul lecturii 4

experienta sa de viata, devine re-creator al textului pe care l-a citit. Lectura este prin urmare un eveniment al cunoasterii si presupune un mod de a situa opera, de a stabi li elemente disjunctive suplimentare (necesare) de a epiciza textul, ..., de a priv i dintr-un unghi epic toti factorii de creatie angajati si n actul interpretarii. 3 Ca orice sistem de comunicare, literatura si transmite mesajul codificat ntr-un sistem de semne estetice. Codul artistic al operei literare se exprima prin cuvnt . Lectura deci trebuie sa aiba n vedere faptul ca literatura are o anumita atitudine fata d e cuvnt. Cuvntul nu e doar un mijloc de comunicare ci un mijloc artistic. Elevii trebuie a ntrenati sa deosebeasca limbajul artistic de cel comun si de cel stiintific. Explorarea o perei literare ncepe de la cuvnt. b. Opera literara si nivelele receptarii Opera literara detine mijloace specifice de cunoastere a lumii raportata la om. Astfel, opera literara are att caracter cognitiv ct si formativ. Literatura nu est e altceva dect o modalitate de comunicare si de emitere a unor mesaje ntr-un limbaj specific . Receptarea operei solicita att spiritul creator al cititorului ct si gustul pentru lectura al acestuia. Nivelele estetice ale interesului artistic stabilite de Iustina Itu, s unt urmatoarele: . Trairea elementara a continutului operei receptare senzoriala si emotionala . Receptarea textului ca structura artistica . Posibilitatea de apreciere estetica c. Tehnici de lucru cu cartea Prin munca independenta a elevului cu cartea se organizeaza studiul literaturii ca un act de cunoastere, deoarece elevii sunt angajati n descoperirea, analiza si in terpretarea fenomenului literar. Familiarizarea elevilor cu cartea, ca instrument al muncii intelectuale se realiz eaza la nivelul ciclului gimnazial cnd se trece de la prima etapa a lecturii (etapa sensibilizatoare), la cea de-a doua etapa(lectura studiu, concretizata n nsemnarea celorcitite). nca din ultima clasa de gimnaziu, elevul trebuie acomodat cu diver se forme de extragere a cunostintelor dobndite n cursul lecturii, cum ar fi: teza, planul, rez umatul, conspectul, extrasul si nota de studiu. 4 n clasele liceale se poate lucra cu fisa de studiu completa. Desi tehnica elimina tot mai mult puterea documentului scris manual n favoarea celui informatizat, va mai trec e ceva vreme pna va fi eliminat pe deplin utilitatea fisei de lectura. Desigur exista o varianta

mai la ndemna de a realiza fisele de lectura, pe calculator. Dintre avantajele luc rului cu calculatorul putem aminti: usurinta cu care se pot organiza documentele, arhivar ea 3 Vlad Ion, Lectura: un eveniment al cunoasterii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1 977, 4 Itu, Iustina, Functia formativa a orelor de literatura, p.20 5

acestora nu mai se face manual ci dupa un program bine pus la punct, astfel fiin d mult mai usor de gasit un document. Tot ntre avantajele electronicii amintesc si posib ilitatea utilizarii diverselor citate extrase pe fise fara a fi necesara rescrierea, doar utiliznd tastatura. Fisele electronice pot fi completate, modificate, mbogatite prin simpl a adaugare de informatii. Astfel, fara a elimina fisele de lectura, ci mbracndu-le doar n alta haina, mai efi cienta si mai moderna, le putem clasifica astfel: fise conspect, fise cu citate, fise r eferitoare la arta compozitionala, fise cu observatii asupra vocabularului, fise ce cuprind as pecte ale stilului, fise cu observatii asupra versificatiei, fise cu citate si comentarii din bibliografia critica, fise de cercetare si dezbatere a unei teme propuse de profesor sau de e lev. d. Textul literar un pretext al vietii extrascolare Studiul textului literar prin metode de stimulare a muncii independente este forma de baza a organizarii procesului de receptare a literaturii n scoala. Exist a posibilitati de valorificare a fiselor de lectura n organizarea unor activitati e xtrascolare complementare. Aceste activitati, menite sa tina ocupata mintea elevilor cu lucr uri de valoare ntr-o societate care ofera si asa destul de mult chiar daca doar stai si privesti sunt urmatoarele: cercul literar, revista literara si excursiile literare. Vom trata pe scurt doar aspectul revistei literare, pe motiv ca tine de orgoliul fiecarei scoli de a avea o revista proprie, si de orgoliul elevilor de a-si vede a numele publicat. Fiind la vrsta n care personalitatea se dezvolta si are nevoie de un rep er solid n aprecierea celorlalti e de dorit ca profesorul sa ofere posibilitatea de a se r emarca facnd lucruri care-si pun amprenta n mod pozitiv pe dezvoltarea lor ulterioara. As tfel, revista devine o buna pista de lansare a talentelor artistice, la vrsta liceala. Elevii pot fi ncurajati sa publice note de lectura pe marginea unor carti citite, comunicari st iintifice sau chiar propriile creatii literare. 5. Obstacole n calea dezvoltarii obiceiului de a citi Motivatia lecturii este diversa, specifica si nespecifica, dar educabila si lect ura este concurata adesea de alte activitati. Desi se cunosc si la nivel de teorie se afirma beneficiile lecturii asupra citit orilor, se pot numara tot mai putini cititori n devenire iesind despre bancile scolii, co mparativ cu anii trecuti. Cauzele sunt multiple, si tot mai atractive. Se constata ca inv

azia massmedia si a tehnologiilor ultraperformante ne tine departe de carte. Sincer vorbi nd, invazia mass-media si a tehnologiilor ultraperformante ne departeaza infinit de CARTE de si nu vor putea nlocui CARTEA niciodata...chiar daca prin intermediul lor o putem privi ... a. Mass-media Odata cu dezvoltarea artelor audio-video licitatia pentru timpul elevilor e tot mai acuta. Exista o dependenta pe care o creeaza att vizionarea de filme, ascultarea muzicii ct si simpla vizionare a programelor tv, fara nici un scop prestabilit. Este mai usor sa se stea n fata televizorului si sa se urmareasca un film de actiune dect sa se rasfoi asca o carte. Filmul aduce imagini, sunete, efecte speciale tot mai apreciate azi. Exis ta o ierarhizare a filmelor n functie de calitatea realizarii, exista premii ce raspla tesc o anume prestatie. Elevii sunt astfel tentati sa fie martorii unei industrii foarte prof itabile pentru cei ce o realizeaza. Exista asadar o presiune dar si un raspuns pe care televiziunea l ofera 6

curiozitatii copiilor. Fara a nega aspectele pozitive ale mass-mediei, tin sa me ntionez ca si aceasta, ca orice lucru luat n abuz creeaza dependenta. Elevii gasesc cu greu timp ramas neocupat de televizor pentru a-si face temele obligatorii. Un alt efect negativ este vizionarea filmelor realizate dupa carti cerute la lec tura obligatorie, pentru a se familiariza cu subiectul romanului putnd astfel renunta la lectura. Chiar daca realizarea acestora este buna, nimic nu poate nlocui textul scris. b. Revolutia IT O afirmatie care mi-a atras atentia pe internet: Eu citesc mai putin. Prietenii mei citesc mai putin. Copiii prietenilor mei nu citesc mai deloc -jocurile pe calcul ator, batale vina. Cum ziceam, alte valori pentru care avem nevoie de alta informatie sau de informatie pe cai mai rapide fiindca traim ceva mai precipitat dect de obicei. Prioritatile se schimba odata cu ritmul. Daca n urma cu treizeci de ani, computeru l era un accesoriu de lux, azi aproape fiecare pusti este mai n masura dect parintii lui sa utilizeze un calculator. Indispensabil n dezvoltarea stiintei si n formarea unei c ulturi generale vaste, folosit n mod abuziv la o vrsta mica, calculatorul, n mod paradoxal , limiteaza copilul n devenirea lui. Jocurile pe calculator practicate sub supraveg herea parintilor si limitate n timp pot ajuta la dezvoltarea atentiei si a inteligentei . Consumate n exces nsa fura timpul elevilor si le ofera o dimensiune alternativa vietii privnd u-i de contactul direct att cu oameni ct si cu valorile culturii, printre care la loc de cinste situndu-se cartea. c. Anturajul Spune-mi cu cine te mprietenesti ca sa-ti spun cine esti! spune vechiul proverb. si acest fapt e incontestabil. Anturajul si pune adnc amprenta asupra fie caruia. Elevii nu citesc deoarece ascet lucru nu e practicat nici de prietenii lor. Se c reeaza astfel o serie de relatii de interdependenta care afecteaza negativ dezvoltarea elevilor. Psihologii evidentiaza tot mai mult impactul puternic pe care l are anturajul asupra elevulu i de vrsta scolara. De la ncercarea de a se adapta pna la conformarea la nivelul grupulu i de prieteni, un ele va face tot mai multe concesii pentru a fi acceptat. Astfel, da ca mentalitatea moderna a eliminat lectura ca alternativa a petrecerii timpului lib er n defavoarea altor lucruri, e lesne de nteles ca aceasta e o cauza a lipsei interes ului de a citi la elevi. d. Lipsa motivatiei si a recomandarilor Unii nu citesc pentru ca nu i ndruma nimeni, altii pentru ca nu au o motivatie.

Din pacate textul tiparit nu numara doar carti de valoare care mbogatesc cultura celui cesi face timp sa le rasfoiasca. Exista si literatura de duzina fiind astfel imperios necesara ndrumarea lecturii elevilor. Ei nu sunt n masura sa selecteze. Au nevoie de cineva care sa cunoasca att temperamentul potentialului cititor, gusturile si preferintele ac estuia ct si cartile care i se potrivesc. Un astfel de ndrumator va sti sa motiveze si sa r ecomande astfel nct elevul sa si formeze gusturi literare de valoare. e. Lipsa resurselor financiare si de timp Din pacate, puterea de cumparare este tot mai scazuta iar pretul cartilor tot ma i ridicat. Explozia de edituri a adus si o explozie de preturi, putini mai permitnd u-si sa achizitioneze carti. Desigur, anticariatul reprezinta o optiune care si are minus urile ei. De 7

la starea precara a cartilor la timpul necesar cautarii anumitor autori sau volu me, la pretul piperat al celor ce sunt ntr-o stare mai buna, toate acestea sunt obstacole n cale a obiceiului de a citi. Acestora li se adauga si timpul tot mai limitat al tuturor, de la parinti la ele vi, toti sunt ntr-o permanenta criza de timp. Societatea si solicita mai mult ca oricnd cetatenii astfel ca timpul liber este adesea insuficient pentru odihna. Apar nsa si alte neajunsuri n calea lecturii care sunt mult mai greu de nlaturat: mediocritatea, lenea, dezordinea, delasarea, inconstienta, pendularea ntre confor t si efort. Literatura sta n relatie relevanta cu viata. Exista legatura strnsa ntre rezultatel e elevilor la nvatatura, lectura si nclinatii nspre autocunoastere si ntelegerea cerintelor si preferintelor, aptitudinile, interesele, succesele si munca interconditionndu-se. 6. Contracararea obstacolelor Sunt unii oameni pentru care lectura a devenit o deprindere de viata, oameni care renunta la orice alta desfatare pentru un colt linistit n care sa poata citi o ca rte. Acestia sunt oamenii de cultura, adevaratii intelectuali, indiferent daca au trecut prin scoli superioare sau si-au format ei singuri cultura. 5 Radioul, filmul sau televiziunea, mijloace tehnice moderne de raspndire a cunosti ntelor, nu pot nlocui calea cea mai sigura catre cultura, care este lectura atenta, harni ca si ndelungata. Aceasta deprindere de cititor nu se capata la nastere ci numai printr -o educatie ndelungata. nsa mai sunt cititori, ceea ce nseamna ca toate obstacolele n calea lecturii pot fi n cele din urma depasite. Odata depasite obstacolele, lectura va deveni parte int ergranta a vietii scolarului, iar mai trziu a adultului care se va bucura de o vasta cultu ra generala. n vederea contracararii acestor efecte la nivelul scolii vom aminti cteva remedii: . O buna cooperare ntre scoala si familie. Parintii trebuie sa fie un sprijin activ n formarea interesului pentru lectura, limitnd timpul petrecut cu mass-media . Transpunerea profesorului n rolul de animator si stimulent al lecturii pentru elevi, dezvoltarea unei valente mai apropiata a relatiei profesorelev, o relatie de ncredere si cunoastere .

Promovarea lecturii ca o alternativa la fel de captivanta ca filmele sau jocurile pe calculator prin evaluarea lor n mod atractiv . Organizarea de activitati extrascolare menite sa introduca elevul ntr-un mediu cultural care sa l tenteze sa citeasca, de exemplu: "Locul n care prinde viata cartea"-(vizita la tipografie) sau "Cum alegem o carte"( vizitarea unei librarii); ntlnire cu autorii unor carti pentru copii; "Cartea vesela" -o zi n care se citesc texte amuzante, ghicitori etc. "Astazi citim...reviste" 5 Stanciu, Ilie, Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 195 8 8

Iata cum se cere organizata munca n echipa a profesorilor si parintilor pentru ca mpreuna cu cartile bune sa conduca elevul pe tarmul culturii, al artei si literatu rii pentru ca acesta sa nvete sa acorde timp, spatiu si pret poeziilor lui Mihai Emin escu, Lucian Blaga, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, romanelor lui Cam il Petrescu, Mircea Eliade si Liviu Rebreanu, teatrului lui Ion Luca Caragiale, si apoi ca adult sa revina, sa redescopere, sa cerceteze cu criterii nvatate si asumate, fru musetea unica a faptelor artistice, care nu admit trunchieri si cer rentoarceri, adaptari , conditii de citit, corectii pe parcursul lecturii, aprecieri, mutatii pentru a pastra nealte rata prospetimea si unitatea receptarii si specificul textelor. 7. Evaluarea lecturilor Este greu de perceput o buna ndrumare a lecturilor elevilor fara un control efici ent, n baza caruia se pot lua masuri. Evaluarea lecturilor trebuie sa aiba n vedere si ferirea elevilor de lectura neadecvata vrstei, ct si evitarea unei lecturi inaccesbile la o anumita vrsta. Astfel, evaluarea poate fi preventiva si documentara. Se recomanda ca evaluarea lecturii sa fie realizata pe ntreg parcursul anului sco lar. Se poate ncepe cu un chestionar care sa reliefeze masura n care elevii au citit pe parcursule vacantei, ct si ce anume au citit. E important de aflat de asemenea de unde au procurat elevii cartile respective. Un alt mijloc eficient de evaluare este verificarea fiselor personale. Elevii tr ebuie sa deprinda lucrul cu fisa de lectura. Se poate folosi de asemenea tehnica pasilor marunti n verificarea lecturilor, si anume analizarea mpreuna a unor fragmente din operele lecturate apoi reintegrarea acest ora n ntreg. Un renumit didactician modern, Langers presupune lectura prin patru tipuri de relatii cititor-text: 1. a pasi din exterior n a explora lumea textului 2. a fi n interior si a explora lumea textului 3. a pasi napoi si a regndi datele cu care ai pornit la drum 4. a iesi din lumea textului si a regndi, a obiectiviza experienta O alta metoda de evaluare a lecturilor este jocul de rol . Se aleg fragmente scurte , preferate de elevi si se citesc pe roluri. Profesorul are datoria de a selecta f ragmentele si de a le multiplica. De asemenea tot el va numi cine ce rol interpreteaza, n funct ie de talentul fiecarui elev. Pentru a se evalua n ce masura au parcurs textul lecturat , se poate

cere elevilor sa continue textul sau sa redea nceputul pasajului. Un profesor care este exigent fata de sine si fata de elevi, doreste ca acestia s a aiba <Dosare de lectura>. Acestea trebuie sa contina: -prezentari de carte, liste de ntrebari si raspunsuri pe marginea uni text, o colectie de citate reprezentative pentru text; 9

-comentarii, secvente de comentarii ale unor fragmente preferate, rezumate, fise de identitate a personajelor, caracterizari de personaje, texte rescrise prin parodiere, prin modificarea perspectivei, prin modificarea unei secvente, -file din jurnalul de lectura, interviuri imaginare cu personajele, scrisori adr esate personajelor, monologuri imaginare ale unor personaje, scenariul posibil al unei ecranizari de text; -o banda desenata ce reprezinta un episod reprezentativ din test, un proiect de coperta al unui text, ilustratii pentru un text literar studiat sau lecturat. 6 Astfel, vechiul si monotonul caiet de lectura poate mbraca o haina mult mai atrag atoare si mai incitanta. Un alt mod de control al lecturilor e reprezentat de alocarea n cadrul orelor de limba romna a cinci minute pentru discutii, n special cnd subiectul lectiei de literatura poate fi corelat cu subiectul unei lecturi suplimentare. II. Cartea la toate nivelele nvatamntului Cartile si au soarta lor. Dar aceasta soarta, cnd numai depinde de creator depinded e cititor. n scoala soarta cartilor depinde de profesor si elevi. Acasa de parint i si copii. Lectia de citire se mplineste n timp, la scoala si acasa, cu rabdare, n viata. Oric um deprinderea de a citi se scolarizeaza, pentru a depasi anecdotica si factologia si a ajunge la semnificatia profunda a mesajului cartilor, la ntelegerea modului de producere a textului. 7 Asa cum si statutul de cititor e formeaza n etape si pasii n lumea cartilor sunt treptati, fiecare vrsta scolara avnd ntelegerile si acumularile sale. Cu toate ca n principiu, elevii pot citi orice, la vrsta scolara mica nu nteleg orice. Copilul, cu puterea lui de imitatie, simte de timpuriu atractie pentru carti dac a i vede si pe parinti citind cu pasiune. Atrasi la nceput de imagini, copii descopera ncet , ncetminunile pe care cartile le contin si ramn legati de ele pe viata. nceputul l ecturii pentru copii nu poate fi facut cu orice carte. E deosebit de important a se tine cont d e particularitatile de vrsta ale elevilor. 1. Gradinita, mprietenirea cu cartea nca de la vrsta de 3-4 ani, copiii pot fi obisnuiti cu cartile. Educatoarele trebu ie sa ofere copiilor carti mari cu fotografii puternic colorate, sa i supravegheaza cu atentie sa nu rupa foile, sa i obisnuiasca sa rasfoiasca si sa insiste asupra imaginilor care le plac 6 Vasile Marcu, Florica Ortan, Management si comunicare, Editura Universitatii d in

Oradea, 2005, articolul Managementul activitatilor extracurriculare, autor profe sor Dora Popovici, p. 259 7 Dersidan, Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romne, p.170 10

mai mult. Copiii vor ajunge sa pretuiasca cartile pentru minunile care le cuprin d, sa le cunoasca dupa coperta, ba uneori sa retina numele autorilor amintiti ntr-o doara de educatoare cnd voiau sa deosebeasca o carte de alta. Dar cea mai eficienta metoda de a face copii sa ndrageasca cartea este prin lectu rarea povestilor. Copii sunt pasionati de povesti. Ei asculta nregistrari, lucreaza cu pliante si carti de colorat, se uita la carti cu imagini multe si texte scurte. Dialogul cu obiectele este viu, trairile sunt puternice. Daca folosind aceasta sanatoasa pasiune, le vom arata copiilor ca povestile sunt cuprinse n carti si daca le vom arata copiilor ca povestile sunt cuprinse n carti, si daca le vom citi pe cele mai frumoase, ei vor ndragi cartile si le vor arata toata recunostinta lo r. 8 Fara ndoiala ca la 5 ani, cunoasterea si preferintele lor pentru anumiti autori a r fi prematura, dar copilul tine minte fara gres fiecare carte, si daca i se spune od ata numele celui ce a scris-o el l va retine si l va folosi ori de cte ori va face referire la acea carte. Parintii care acorda atentie acestei pasiuni a copiilor si care si pierd din cnd n cnd cte o jumatate de ora citindu-le expresiv cte o poveste realizeaza un lucru de o nsemnatate deosebita: cultiva de timpuriu la copii lor deprinderea lecturii. Principala apropiere de carte este prin intermediul adultilor care i faciliteaza drumul. Povestile citite expresiv de educatoare sau de parinti fac din lumea cop ilului un univers fabulos n care se poate ntmpla orice. Povestile care au cea mai mare trecere la aceasta vrsta sunt cele ale caror eroi sunt animalele. Firea acestor personaje e mai usor de nteles pentru cei mici, iar conf lictele si ele sunt mult mai simple. Animalele reprezinta pentru copii o lume cu un farmec deosebit. La aceasta vrsta, ei au reusit sa le identifice si sa le individualizez e. Se creeaza asadar o lume de personaje atipice, apropiate din acest punct de vedere de perso najele fabulelor: lupul este lacom si crud, dar poate fi pacalit usor din cauza prostie i lui. Vulpea e rea si sireata, dar uneori tocmai aceasta siretenie i aduce pieirea. Cocosul e vesnic treaz n fata primejdiei si gata de lupta, iar iepurele e cumsecade, dar nendemnatic si fr icos. Astfel trairile sufletesti sunt elementare si polarizate spre extreme bunatate s au rautate, omenie sau faradelege, prostie sau desteptaciune. Sentimentele sunt la fel: bucu rie sau tristete, dragoste sau ura. Asa cum personajele sunt fixate pe una sau doua coor donate,

actiunile sunt si ele reduse la cteva episoade simple care se repeta de obicei fa ra o modificare esentiala. Basmele cu animale redau aspecte din viata, reale dar elementare si reprezinta o arecum un abecedar al conflictelor si sentimentelor omenesti cum l numea Ilie Stanciu . Ac esta e motivul pentru care sunt att de apropiate de puterea de ntelegere a copiilor. 2. Ciclul primar fascinatia basmelor. Metode de acomodare cu lectura. a. Metode de acomodare cu lectura 8 Stanciu, Ilie, Copilul si cartea, p.18 11

nvatatoarea, perceputa adesea ca a doua mama a copiilor, are menirea de a face att scoala ct si nvatatul si cartile sa para atractive si prietenoase. Daca va avea simt pedagogic si tact n a se apropia de copii, daca va sti sa prezinte n culori vii si fascinante cartile, va reusi sa puna la bazele formarii intelectuale ulterioare a copilului cartea, cea mai nepretuita comoara. n clasa, trebuie sa existe ore special dedicate lecturii, nvatatoarea sa le prezin te carti, sa le arate imagini, sa le citeasca expresiv. Unii parinti care desi si nteleg rolul de parteneri n educarea copilului si implici t n formarea gustului pentru lectura al acestuia, nceteaza a mai citi povesti odata cu etapaprimilor ani de scoala, pe motiv ca micutul si poate citi singur. n perioa da n care atentia lui se concentreaza pe descifrarea semnelor, cititul nu reprezinta nici pe depar te o placere. Pna ajunge la capat, el uita nceputul. Aici intervine adesea descurajarea n procesu llecturii. n aceasta perioada parintele trebuie sa continue el sa i citeasca cu gl as tare, fie bucati din manual, fie povesti si povestiri. Rolul parintelui este asadar acela de a ndeplini acasa munca individuala cu copilul, de a reciti acasa ce s-a citit frontal la clasa de nvatatoare. Mijloacel e pe care un parinte le are la ndemna sunt numeroase; el poate ncepe o lectura, citindu-i cu voc e tare copilului; dintr-un motiv sau altul ntrerupe lectura. Cel mai probabil, copi lul mnat de curiozitate, va citi singur mai departe. Sau citim fara teama ca s-ar plictis i de maimulte ori aceiasi povestire. n momentul n care parintele nu mai are timp s a i citeasca, copilul va citi singur povestirea-i preferata. Pentru a mentine gustul copilului pentru lectura independenta att nvatatoarea ct si parintii trebuie sa acorde atentie sorita lucrarilor care vor fi alese sa rep rezinte lectura copilului. Trebuie selectate numai lecturi reusite din punct de vedere literar s i accesibile puterii lui de ntelegere. O povestire lunga si plictisitoare n care va da la fieca re pas de cuvine lungi si nentelese l va plictisi si-l va descuraja pe viitor n citirea altor carti. Un rol important n recomandarea cartilor elevilor din ciclul primar l are si aspectul grafic al volumului si calitatea hrtiei. Pentru primele clase e indicat sa se aleaga carti tiparite cu litere mari, cu multe imagini, pentru ca micul cititor sa se opreasca si admirnd imaginile sa recunoasca n ele aspecte din textul citit. Aceste opriri mu au doar rolul de a odihni ci si de a da prilej copilului sa mediteze asupra celor citite. nvatatoare si parintii nu trebuie sa accentueze cantitatea lecturilor; nu numarul cartilor citite conteaza ci felul n care sunt citite si ce ramne n urma parcurgerii cartilor

. Pentru a obisnui copilul sa retina si sa se gndeasca la cele citite, i se va cere sa pov esteasca ce a citit cu pretextul ca nu am cunoaste trama sau ca am uitat fragmente importante. Nu se va interveni imediat n povestirea copiilor corectnd eventualele greseli de exprimare si erori de continut. Povestirea schematica a copilului, chiar cu greseli de actiune demo nstreaza felul n care a receptat el naratiunea. Simplul fapt ca a descifrat textul reprezi nta un progres urias. Interventiile adultilor se vor face abia la sfrsitul povestirii. Uneori e bine sa se citeasca mpreuna cu copilul pasajele cheie pentru a deprinde arta de a reveni asupra celor citite. Rolul cadrului didactic este de a-l deprinde pe micu l cititor sa caute n dictionar cuvintele necunoscute deoarece nu e bine sa se treaca peste cuv intele nentelese. De asemenea copilul va fi nvatat sa redea naratiunea mprumutnd din limbajul bogat si expresiv al cartii. Saracia exprimarii este un adevarat flagel n nvatamntul romnesc. 12

O greseala de evitat: transformarea lecturii n obligatie. Acest fel de a aborda l ucrurile l va ndeparta pe copil de carte, determinnd rezistenta. Pna prind dragoste de lectura, elevii claselor primare trebuie ndrumati n alegerea timpului indicat pentru a citi. Din cauza supraaglomerarii la materiile de scoal a, le ramne prea putin timp liber. Insernd lectura n timpul acesta va deveni o corvoada, ceva ce va aglomera si mai mult mintea copilului. Odata strnita flacara lecturii, elev ul ti va organiza singur prioritatile acordnd cartii un loc de frunte, n detrimentul materi ilor care necesita o pregatire minutioasa. b. Basmul, lectura preferata a copiilor Din cele mai vechi timpuri basmul a ncntat copilaria attor generatii. El a facut sa vibreze inimile ascultatorilor cu sentimente nalte de devotament si iubire, de dr eptate si de adevar; el a exprimat ntotdeauna nazuintele popoarelor pentru o viata mai buna , fericita. mbinarea realului cu fantasticul ncnta pe copii. Ea raspunde visului si imaginatiei lor att de active. 9 Constructia basmului bazata pe o schema traditionala, grupe: binele avndu-l ca erou pe Fat-frumos, si raul , zmei si alte personaje lipsite de frumusete fizica dar mai rte antinomice, mereu n opozitie si mereu n confruntare binelui. mparte personajele n doua avnd ca protagonisti, balauri ales sufleteasca. Acest fo aduc de fiecare data biruinta

Actiunea basmului plina de ntmplari neasteptate l cstiga pe copil din prima clipa. Basmul e o scoala a naltelor sentimente omenesti. Copilul care asculta sau citeste un basm, traieste cu intensitate maxima nu doar momentele actiunii ci si sentime ntele personajelor. Simpatia si compasiunea pentru cei care sufera, entuziasmul pentru ndrazneala si devotamentul vitejilor, emotia si bucuria pentru reusitele lor, iat a doar cteva sentimente din gama complexa ce o naste n sufletul lor lectura basmului. Lectura basmului trebuie valorificata de adultii care i ndruma pe copii. nvatatoarea si parintii trebuie sa urmareasca prin ntrebari sa afle ce efect are b asmul asupra lor. Se poate urmari n ce masura basmul contribuie la dezvoltarea imaginat iei, n ce masura atitudinea lor fata de cele din poveste i afecteaza. E bine de asemenea ca parintii si nvatatoarea sa ofere copiilor posibilitatea de a descrie cadrul n care se desfasoara actiunea basmelor. n ciclul primar copii au o atentie deosebit pentru basmele care le-au ncntat imaginatia la gradinita: basmele animale. Astfel, nu ar trebui sa lipseasca din

lectura lor Capra cu trei iezi de Ion Creanga, Ursul pacalit de vulpe, Motanul ncaltat. 3. Gimnaziu aventuri n lumea cartilor Dupa ce au luat parte la luptele si biruintele lui Fat-frumos, dupa ce au simtit cu Cenusareasa si Scufita Rosie, dupa ce s-au bucurat de soarta de pe urma a Albei ca zapada, e timpul sa se treaca la nivelul urmator. Copilul este pregatit sa intre n vrtejul 9 Stanciu, Ilie, Copilul si cartea, p.38 13

romanelor de actiune. Curajul, actiunea, ndrazneala, calatoriile, subiectele isto rice sunt preferate de copii claselor V-VI. Este vremea ca lectura suplimentara sa deschida noi orizonturi imaginatiei si sa fascineze copilul cu emotii si trairi intense, e vremea sa se simta ciresar, muschetar, Ro binson Crusoe, mohican ... Profesorul are menirea dificila de a alege si recomanda cele mai atractive carti. Desigur trebuie sa comunice elevilor si frontal, tuturor aceias i lista dar si individual, sa recomande n functie de temperamentul si preferintele fiecaruia cu ce anume sa nceapa. Altfel exista riscul de a-i pierde printre titlurile cerute. Este timpul ca elevii sa faca cunostinta cu personajele lui Jules Verne, sa patr unda n fascinanta lume a aventurilor. Lecturnd aceste carti vor dobndi cunostinte stiint ifice, istorice, geografice. Cunostintele stiintifice sunt legate organic de povestire. Jules Verne tine cititorilor sai adevarate lectii de geografie si istorie, de fizica si chim ie. Din explicatiile sale atragatoare si din interesul pentru soarta calatorilor, citito rii si nsusesc tainele aeronauticii si ale navigatiei. Tot acum e bine sa intre n scena si musch etarii lui Dumas si astfel cultura generala a copiilor primeste si elemente de istorie a Fr antei. Din cartile cu aventuri cititorii afla cum se pot recunoaste pe gheata sau pe ni sip urmele lasate de oameni si animale, cum trebuie pndit vnatul, cum se salveaza un om de la nec, cum se ngrijeste un ranit sau un bolnav, cum se ntinde un cort sau cum se sapa o coliba n zapada. Sunt lucruri care i pasioneaza pe copii la aceasta vrsta si care m aresc ncrederea lor n facultatile deosebite ale inteligentei si ndemnarii omenesti. Asemenea actiuni ndraznete nu pot fi ntreprinse dect cu oameni cu nsusiri deosebite, cu caractere tari, gata oricnd de orice sacrificiu pentru atingerea scopului urma rit. Acesti oameni inspira ncredere si simpatie. Cu ei te simti bine si n siguranta, n jurul lo r radiaza optimismul si speranta. Personajele lui Jack London sunt si ei oameni cutezatori. Marinari sau vnatori po rniti pe ntinderile nesfrsite de apa, sau de gheata, pe bordul unor vase cu pnze sau sanii t rase de cini, ei duc o viata grea si periculoasa, luptnd cu fortele naturii, cu furtuna pe mare, cu frigul si valurile de zapada la pol, cu caldura nabusitoare la tropice. Dar ma i cumplita dect lupta cu fortele naturii este lupta cu oamenii haini la suflet. Eroii lui Ja ck London

lupta pentru apararea demnitatii omenesti, pentru apararea prieteniei, pentru sa lvarea celor ce sufera pe nedrept. Gustul pentru poezie si roman se accentueaza n clasele VII-VIII. Sunt acceptate d rama, tensiunile, disonantele, epica documentara, de atmosfera, fictiunea, tehnica art istica. 4. Liceu cunoastere fara limite Cheia n solutionarea cazurilor care au ajuns la vrsta liceala si nu s-au mprietenit cu cartea este motivarea elevilor. Pentru nceput, pentru ca motivatia intrinseca est e aproape inexistenta la cesti elevi e necesar sa fie motivati din exterior de profesor. T rebuie avut n vedere interesele elevilor. Modalitati de ilustrare inedite si conforme cu inter esele elevilor a continutului materialului citit pot fi de folos in acest caz. Punerea in scena a lecturii sub forma slide-urilor, a interpretarii, a muzicii, a povestirilor modificate ii poa te captiva pe elevii de liceu. Un aspect important ce poate influenta semnificativ interesul l or pentru lectura l reprezinta si tipul lecturii, astfel pe ct posibil se recomanda pentru nc eput un material mai usor de citit, cu o poveste adecvata vrstei ti intereselor lor. Pent ru a afla cam ce ii intereseaza sa citeasca se poate sonda la clasa, ntrebndu-i despre ultim ele 14

materiale citite (fie ele si sub forma unor reviste). Totodata o scurta prezenta re a cartilor, prezentare bine construita astfel nct sa-i incite pe acestia sa citeasca mai depar te poate fi utila, curiozitatea lor constituind un adevarat atu pentru a citi. Totodata se p oate apela la consilierul psihopedagogic/psihologul scolii, experienta sa concreta de lucru cu acei elevi fiind de folos in aceste cazuri. Crescnd cerintele si solicitarile pe care liceul le are de la elevi, se poate con stata ca acestia citesc tot mai putin n afara programei. La clasa sunt opere vaste care se analizeaza n cadrul orelor. Aceste e opere apartin att literaturii romne, ct si cele i universale pentru elevii de la uman. Studiind si istoria literaturii romne, elevu l de liceu face cunostinta cu realistii, interbelicii, post-modernistii. Este timpul n care unii devin fascinati de realismul rus, si l ndragesc si i ramn fideli multa vreme, daca nu definitiv lui Dostoievski, Tolstoi. Altii simt mila si compasiune pentru soarta lui Jean Valjean si devin adeptii lui Victor Hugo si ai literaturii franceze. Oricum acum este perioada n care se stabilesc operele preferate, care vor fi reci tite cu acelasi drag ani de-a rndul. Depasit, odata cu vrsta curentul lui Harry Potter, unii elevi de liceu ajung fasc inati de Paulo Coelho si de operele sale incitante. Astfel, Alchimistul, Veronica se hota raste sa moara, Diavolul si domnisoara Prymme ajung lecturi parcurse si de cei ce nu au a cest obicei. Dina ceste lucrari, ei nvata sa pretuiasca viata, sa aleaga binele, frumo sul, sa lupte pentru a transforma lumea lor ntr-una mai buna. Afla ca nu sunt prea nensemn ati n rotirea ciclului existential si pot sa depaseasca mai usor frustrarile aferente vrstei adolescentei. La aceasta vrsta, sufletul cautator al liceanului va fi interesat de raspunsuri l a ntrebari existentiale. Astfel, lectura sa va prinde si o nota filosofica, va face cunostinta cu marii filosofi romni si universali. Unii se vor identifica cu gndirea lui Ciora n. Printre lecturile elevilor, se numara si titluri tehnice si stiintifice. Citesc de buna voie tot mai multe carti pentru a se documenta ntr-un domeniu care i intereseaza n mod special. n liceu, lectura se precizeaza asadar si se stabilizeaza. Creste capacitatea de motivatie si independenta elevilor. Romanul social, romanul de dragoste, romanel e de analiza psihologica, comicul, fantasticul, psihologicul, memorialistica, drama d

e idei, cartea de arta sunt urmarite cu minutiozitate si se cauta argumente n planul arti stic si n cel real. Lectura devine valorizanta iar conversatia literara este acceptata, re spectata. BIBLIOGRAFIE 1. Cornea, Paul, Introducere n teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988 2. Goia, Vistian, Didactica limbii si literaturii romne pentru gimnaziu si liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 3. Pamfil, Alina, Didactica limbii si literaturii romne, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 4. Perspective - Revista de didactica limbii si literaturii romne, Nr. 1/2005 15

16