Marturisi-voi asupra mea, dreptatea mea, marturisi-voi, Tie, Doamne, slabiciunea mea! Adeseori un lucru de nimic ma doboara si ma intristeaza.

Acum leg in mine o hotarare tare, sa ma apar de tot raul, apoi o mica ispita vine, si iata-ma in mare stramtoare. Adeseori lucrul cel mai mic, cel mai nebagat in seama imi pricinuieste inversunate ispite. Si cand ma cred ca sunt cat de cat intarit, pana sa bag de seama, se misca un vant usor si iata-ma rasturnat la pamant. Cauta, Doamne, spre slabiciunea si neputinta mea! Tie, caut cu indurare. In multimea milei Tale ridica-ma din tina, ca sa nu ma afund pentru totdeauna. Aceasta este ceea ce ma pedepseste si ma rusineaza adesea inaintea Ta, caci sunt atat de slab si neputincios a sta impotriva dorintelor necurate ale inimii mele. SI CU TOATE CA VOINTA MEA NU DA FRAU LIBER TRUPULUI SPRE A-SI IMPLINI DORINTELE LUI, TOTUSI ESTE OBOSITOR SI GREU LUCRU A FI PURUREA GONIT DE DULCEATA PACATULUI, SI ASTFEL A TRAI NECONTENIT IN LUPTA CU MINE. Imi cunosc slabiciunea mai cu seama in aceasta, ca inchipuirile cele mai spurcate de desfranare, intra mai lesne in capul meu, decat le pot scoate. Puternice Dumnezeule, aparatorule al sufletelor celor neputincioase, cauta cu ochi de indurare spre ostenelile si necazurile slugei tale, trimite-i ajutorul Tau in toate lucrurile ei! Intareste-ma, Doamne, cu puterea Ta cea cereasca, ca nu cumva omul cel vechi, carnea, ce nu este supusa inca deplin duhului, sa se ridice iara deasupra si sa stapaneasca. Carnea, impotriva careia trebuie sa ne luptam cat vom fi in viata aceasta a necazurilor. Vai, si ce viata e aceasta, din care nu mai lipsesc tulburarile si necazurile, in care trebuie sa umbli numai printre curse si vrajmasi? Abia ai scapat de un necaz sau de o ispita, si iata, alta vine la loc, uneori chiar in vremea cand te lupti, fata in fata, cu vreo tulburare, cu vreo ispita, iata ca te-au luat de la spate altele mai numeroase, fara veste.