Sunteți pe pagina 1din 4

Constantin Argetoianu - Dezmembrarea Romaniei Mari Autor: Prof. Dr.

Stelian Neagoe Suntem buimaciti 29 iunie Razboi intre Germania si Rusia Argetoianu. Eu declar ritos ca sunt contra unui razboi cu Rusia. A incepe un raz boi cu Rusia, cu riscul de a fi atacati din spate de unguri si de bulgari ar fi o nebunie. Nu ne putem bate singuri. Trebuie in toata aceasta afacere sa hotaram in intelegere cu Germania. Daca Germania ne sfatuieste sa primim ultimatumul, s a-l primim. Daca, cum nu ma indoiesc, Germania va castiga razboiul, ea va avea t ot interesul sa reintregeasca Romania, aceasta cu atat mai mult cu cat nu ma ind oiesc ca razboiul actual se va termina cu unul intre Germania si Rusia. Esentialul pentru noi e sa nu ne distrugem armata degeaba contra Rusiei, care ne va infrange si ne va lua indoit; sa facem partea jocului, sa ne retragem, sa ne pastram armata intacta ca sa ne aparam impotriva ungurilor sau bulgarilor, cont ra carora ne putem bate cu succes. Concluzie: sa protestam, contra abuzului de f orta, dar sa primim conditiile Sovietelor, oricat de dureroase ar fi... Balif. Respingere si razboi. Victor Iamandi. Idem. Victor Antonescu. Si asa, si asa. Sa ne batem, dar numai putin. Un ceas pe zi? Ciobanu. Respingere si razboi. Silviu Dragomir. Idem. Tracau Traian Popp. Idem. Gigurtu. Pentru primirea ultimatumului. Christu. Raspuns simplu: "Sunt de parerea d-lui Argetoianu". Dr. Hortolomei. Respingere si razboi. Cancicov. "Sunt de parerea d-lui Argetoianu". Slavescu. Primirea ultimatumului. Ralea. Idem. Generalul Ilcus. Idem. Nu ne putem bate. Giurescu. E de parerea d-lui Argetoianu. Bentoiu. Pentru primirea ultimatumului. Portocala. Idem. Ghelmegeanu. E de parerea d-lui Argetoianu. Mitita Constantinescu. (Regele ii da cuvantul spunandu-i: "Mitita, fii scurt...! "). Vorbeste de coordonate, spune prostii inutile si conchide la primirea ultima tumului. Andrei. Primirea ultimatumului. Macovei. E de parerea d-lui Argetoianu. Urdareanu. Face pe farsorul. Demnitatea Regelui nu-i permite o umilire fara sa r eactioneze. Sa mobiolizam, si sa cerem sa tratam... Tatarescu. Expune ca frontul pe care ne rezemam s-a prabusit si ca altul nu a fo st ridicat in loc... N-avem alta solutie decat sa ne plecam - dar sa incercam sa mai imbunatatim cond itiile. Tatarescu mai informeaza Consiliul ca Regele s-a adresat personal Germaniei si I taliei si ca se asteapta raspunsurile... Se hotaraste sa se trimita la Moscova, ca raspuns ultimatumului, o telegrama pri n care sa se intrebe despre locul si data la care plenipotentiarii nostri se vor putea intalni cu cei sovietici... Regele se ridica, dar ne declara convocati in permanenta. Sa plecam fiecare pe a casa si sa asteptam sa fim rechemati. Atitudinea mea in Consiliu a impresionat s i a raliat majoritatea...

Toata dupa-amiaza de joi am stat acasa, tampit, incapabil sa scriu o slova. Prie teni multi au venit sa ma vada, toti au aprobat atitudinea mea. Am fost rechemat la Palat la ora 9. Raspunsurile Germaniei si Italiei sunt negat ive. Nu pot sa intervina. Vor interveni insa la Budapesta si la Sofia ca sa ment ina acolo liniste. Tatarescu citeste textul telegramei trimise pe 4 cai la Mosco va, ca sa ajunga inainte de expirarea termenului ultimatumului. Pentru cazul in care raspunsul nostru ar fi judecat insuficient, reincepe discut ia de la amiaza ca sa se hotarasca daca admitem o capitulare pur si simpla. Se r epeta marturisirile de la prima sedinta cu urmatoarele schimbari: Mironescu, Bal if si Urdareanu trec de partea noastra, a celor care cu inima sfasiata primim ul timatumul. La aceasta sedinta de seara asista si Vaida, sosit de la Brasov, care e si el de parere sa primim ultimatumul... Dupa sedinta, Regele ne opreste pe Vaida si pe mine si ne roaga succesiv, cu lac ramile in ochi, sa nu-l lasam singur si sa intram in Guvern, Vaida fara portofol iu, iar eu la Externe. Vaida primeste. Sunt silit sa primesc si eu - un refuz in asemenea imprejurari ar fi fost un act de lasitate si un abandon al tarii mele. Pun o singura conditie: sa fiu lasat sa fac politica mea, care va merge pana la o alianta cu Germania... Conditia e primita... Asteptam, Tatarescu, Vaida si cu mine, la Palat, sa treaca termenul ultimatumului ca sa vedem daca nu cumva rusi i ataca... Suntem buimaciti... Vaida, Sidorovici (la Propaganda, in locul lui Gi urescu!!!) si Nistor, fara portofoliu si el, depun juramantul... La orele 1,20 n ici o stire de atac - in schimb o telegrama de la Moscova. Raspunsul nostru decl arat insuficient. Ni se enumera o serie de conditii care trebuie primite pana a doua zi, vineri la amiaza... Consfatuire cu Regele: le primim. Telegrama la Moscova, de data asta semnata de mine. Ma culc la ora 4 dimineata... Vineri la ora 11 am luat Ministerul in primire. La orele 16 Consiliul de Ministri unde fac o scurta dar emotionanta expunere a s ituatiei si complectez informatia ministrilor cu cele intamplate din ajun - dupa ridicarea sedintei de seara a Consiliului de Coroana - si pana atunci. La orele 17 Consiliul Superior Economic - transmit presedintia lui C. Angelescu, vicepresedinte. La orele 18 primesc pe Fabricius si pun primul jalon al unei ere noi. E incantat . La orele 19 primesc pe Lavrentiev cu Kokuliev - oribil - si le cer permisiunea de mergere la Odessa pentru delegatii nostri in comisia speciala ce se va intoc mi in acel oras. Azi dimineata la ora 11, la Palat. Intai singur, apoi cu Tatarescu. Cer Regelui sa se gandeasca asupra unui plan politic pentru viitor. Trebuie sa prevedem toat e ipotezele fata de cererile posibile ale Ungariei si ale Bulgariei. Regele e de acord si ne cere o renuntare formala la garantiile anglo-franceze. Reticente di n partea lui Tatarescu. Aprobare fara rezerva din partea mea. Nu ne aduc nici un folos si stau ca un graunte de nisip in ochiul Berlinului. Convenim sa facem de claratia de renuntare cu prilejul expozeului din Parlament, caci Camera si Senat ul au fost convocate pe ziua de azi, dar sedinta va fi amanata pe luni, 1 iulie. Pe Fabricius il voi preveni insa in aceeasi zi de sambata. La orele 17 Fabricius la mine. Ca gaj al celor spuse de mine in ajun ii dau vest ea renuntarii la garantii. E foarte multumit. Informez si pe Ghigi, care s-a prezentat la mine, dupa Fabricius. Amandoi imi da

u stiri linistitoare despre cele ce se petrec la Budapesta si Sofia. "Bat intr-una depesi la Moscova" Totusi la orele 19 Bardossi vine cu o falca in cer si una in pamant sa-mi ceara explicatii despre mobilizare, idioata de mobilizare. Nota pe care mi-o lasa fiin d cam seaca, il rog sa treaca maine dupa raspuns... 30 iunie Evacuarea Basarabiei si Bucovinei, si ocuparea nenorocitelor provincii se face c u incurcaturi, cu frecaturi, cu ciocniri intre rusi si noi, in mijlocul jalei si a neputintei Bat intr-una depesi la Moscova, dar fara mare folos. Din nenorocire chiar si ai nostri se poarta rau Soldatii basarabeni fug de la tunur i, arunca armele si se duc acasa... Nu vor sa treaca Prutul in Vechiul Regat! Bardossi la mine azi dimineata la ora 10. L-am impacat - dar i-am remis o nota t ot atat de seaca ca a lui. I-am cerut sa inceteze atacurile presei unguresti imp otriva noastra. Mi-a promis, daca inceteaza si articolele antimaghiare in ziarel e noastre. Am fagaduit la randul meu. Fabricius la mine azi dupa-masa. Ordine au fost date de Berlin la Budapesta, sa se astampere. Din toate stirile ce-mi sosesc de ieri, pare ca putem conta pe pac e, pentru moment si dinspre Bulgaria si dinspre Ungaria. De Ungaria nu ma tem ca ta vreme nemtii vor avea nevoie de petrol, caci drumurile petrolului romanesc tr ec prin tara ungurilor. De Bulgaria iarasi nu mi-e frica sa se miste cat timp st iu ca turcii le vor sari in spinare daca ne ataca. Si deocamdata turcii ne-au de clarat si la Ankara si la Bucuresti, ca se tin de clauzele Pactului Balcanic... Singura mea teama sunt si raman tot rusii... Numai sa nu ne mai ceara ceva... Si aci tot nemtii si petrolul ne vor scapa. Incidente la granita de vest Am hotarat cu Tatarescu sa amanam pe poimaine, marti, sedinta Comisiilor parlame ntare la Camera, ca sa le facem sa cada mai aproape de sfarsitul ocuparii Basara biei si Bucovinei. Sa nu se zburleasca muscalii de ce s-o spune la Camera si sa se razbune asupra a lor nostri pe care ii au in mana. Tatarescu crede ca trebuie sa refacem Ministerul, cu elemente simpatizante cu Ge rmania si simpatizate de Germania... Atunci cel dintai care trebuie sa plece ar fi el... Din Basarabia ne vin si stiri intristatoare. Soldatii basarabeni parasesc tunuri le, in artilerie si arunca pustile, in infanterie, ca sa plece acasa si sa nu tr eaca Prutul. Pretutindeni ovreii se conduc foarte prost, pun focul, devalizeaza si omoara chi ar. Se zice ca la Chisinau a fost numit primar deputatul nostru Bivol - ispravnic la Balti - Leanca si la Chisinau - Mata. Ma mira. La Cernauti a fost numit primar un jidan. Pricep. Fabricius e furios, c aci mai ales nemtii au fost molestati de jidani... 1 iulie M-au lasat sa dorm, ca sa aflu azi dimineata atacurile bandelor unguresti dintre

Halmei si Sighet. Vreo zece pichete romanesti au fost atacate aseara intre orel e 10 si 1 dupa amiaza noapte. Cateva pichete au fost arse; in unele locuri ele a u fost cucerite de unguri - pretutindeni au fost insa reluate de romani. Printre comitagii se semnaleaza si soldati. Raportul Statului Major vorbeste de aruncat oare de mine, de mitraliere, intr-un loc chiar de tunuri! Vreo 60-100 de unguri au ramas pe teren, morti si raniti. Avem si noi pierderi, dar neinsemnate (?). Am protestat imediat la Budapesta. Am chemat pe Fabricius si pe Ghigi, le-am pov estit cele intamplate si le-am declarat lamurit ca, daca ungurii cauta razboi, r azboi vor avea si imediat. Reprezentantii Germaniei si Italiei au parut foarte i mpresionati si au plecat sa telegrafieze la Berlin si la Roma... Cu cateva minute inaintea lor a sosit la Minister domnul Bardossi cu o nota prin care imi semnifica ca explicatiile date de Guvernul roman cu privire la mobiliz are erau insuficiente. L-am primit bine... Se facea ca nu stie despre cele petre cute azi-noapte. I-am aratat ca astea erau la ordinea zilei, nu mobilizarea noas tra.