CURS 1

Obiectivul cursului de a furniza o serie de cunostiinte privind ap din tarile care formeza acum U.E. Materia vizeaza elemente de drept constitutional,drept administrativ,politologie avand caracter interdisciplinar Administratia publica face obiectul unor ample cercetari,in special a autorilor de dr adminstrativ ,din punct de vedere etimologic termenul administratiei deriva de la latinescul ad-catre,spre si minister-servitor,supus.Prin urmare la origini prin aceasta notiune s a avut in vedere o unitate subordonata la vedere ,pusa in slujba cuiva. Administratia publica poate fi definita astfel:Activitatea executiva pusa sub semnul comenzii sau delegarii de atributii de la nivelul institutiilor politice desfasurate de autoritati sau de institutii publice,anume constituite care isi realizeaza obiectivele slujindu-se de puterea publica. Trasaturile administratie publice:administratia este un ansamblu de structuri sau forme organizatorice care au ca trasatura comuna faptul ca desfasoara o activitate executiva,de regula de pe pozitii de autoritate fata de particular -prin activitatea executiva se intelege activitatea de organizare a executarii legii si executarea directa a legii. Regim de putere publica prerogativele exorbitante ale administratiei publice care constau atat in capacitatea de a emite acte unilaterale obligatorii cat si in capacitatea de a realiza o serie de fapte materiale pentru aducerea la indeplinire a actelor unilaterale obligatorii ,inclusiv constrangerea indirecta Termenul de a.p. se foloseste:1.Sensul organic 2.Sensul functional3.Sensul global Sensul organic are in vedere organele ,structurile organizatorice,autoritatile a.p. Sensul functional se refera la activitatea propriu zisa desfasurata de organele a.p.pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin. Sensul global are in vedere atat organele a.p. cat si activitatile acestora privite intr o unitate insolubila. A.P. in acceptiunea formal organica s refera la urmatoarele autoritati publice: Presedintele Romaniei.Guvernul,Ministerele si alte organe subordonate direct Ministerelor,Organele centrale de specialitate,Institutiile subordonate Ministerelor,Prefectul,Organele locale de specialitate subordonate Ministerelor si conduse de prefect ,Organele autonome locale:Consilul judetean,Consilul Local,Primarul si Institutiile subordonate acestora. In sens material ,functional notiunea de adminstratie publica evoca acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea,fie prin emiterea de norme subsecvente,fie prin organizarea sau dupa caz prestarea directa de servicii publice. Abordare sistemica a A.P. Intr-o viziune sistemica de maxima generalitate,statul este un ansamblu de organe care desfasoara activitati specifice precum si relatiile dintre acestea. Folosind criteriul functional se poate afirma ca sistemul statal este alcatuit din 3 subsisteme

1.Subsistemul legislativ 2.Subsistemul administrativ 3.Subsistemul jurisdictional Subsistemul administrativ este la randul sau un sistem alcatuit din mai multe subsisteme care impreuna reprezinta un ansamblu de elemente.Prin acesta intelegem ansamblul autoritatilor si institutiilor care desfasoara activitati de organizare a executarii legii sau de executare directa a legii,de regula regim de putere publica,precum si relatiile dintre acestea Sistemul adminsitrativ intretine relatiile cu celelalte sisteme din societate dar in principal cu cel politic. Sistemul politic este ansamblul insitutiilor politice inclusiv partidele politice impreuna cu relatiile dintre ele existente intr un anumit regim politic. Regimul politic-un concept complex care exprima realitatea raportului dintre guvernanti si guvernati sau cu alte cuvinte modul de realizare a puterii politice sau de guvernare in sens clar In principal doctrina occidentala cunoaste 3 categorii: 1.Regimurile democratice 1.Regimurile totalitare 3.Regimurile mixte In ceea ce priveste natura relatiei dintre sistemul politic si administrativ esenta acesteia este influenta reciproca,trasaturile sunt diferite de la o tara la alta. Factorii politici si structurile administrative nu pot actiona decat impreuna pentru rezolvarea problemelor politice incepand cu sesizarea si evaluarea acestora continuand cu elaborarea deciziei,executarea ei si evaluarea rezultatelor obtinute In ceea ce priveste interferenta dintre sistemul politic si cel administrativ primul face parte exclusiv din sistemul politic are proeminenta deoarece adaptarea deciziei reprezinta elementul cel mai important O alta categorie importanta a relatiilor dintre sistemul politic si administrativ se manifesta in domeniul functiei publice si se caracterizeaza -drepturile publice recunoscute de fucntia publica -influenta factorilor politici in activitatea de recrutare si promovare a functionarilor publici Drepturile politice cuprinde: dreptul de a alege ,de a face parte din partide politice si dreptul de a fi ales. Dreptul de a alege este recunoscut pretutindeni si tuturor functiilor publice Dreptul de a face parte din partide politice sunt cunoscute conceptii diferite: -militarismul politic (dreptul nelimitat,capacitate efectiva a functiei publice de a se implica activ in politica) -recunoaste dreptul functiei publice de a participa la alegeri si stabileste un statut special pentru functia care au dobandit-o a functiei eligibila -interzice total sau partial accesul functiei publice la mandate politice

CURS 2
Cvorum= nr minim de membri necesari pt ca o intalnire sa se poata desfasura in mod legal Organ colegial= organ format din mai multi membri Organ unipersonal= organ format dintr-o singura persoana Potrivit criteriului competentei teritoriale sistemul politic administrativ este alcatuit din 2 subsisteme: 1.Subsistemul politic administrativ central este constituit din ansamblul autoritatii statului care desfasoara activitati de administratie publica pe intreg teritoriul national,precum si interactiunile dintre acestea. 2.Subsistemul politic administrativ local este ansamblul institutiilor apartinand colectivitatilor teritoriale locale care desfasoara activitati de administratie publica numai in cazul unor portiuni din teritoriul statului determinat de organizarea administrativ teritoriala precum si interactiunile dintre ele . Actiunea subsistemului politic administrativ central se concretizeaza cu rapiditatea executiva avand ca finalitate realizarea unor valori politice nationale desfasurate in regim de putere publica,autoritati si insitutii ale statului . Actiunea subsistemului politic administrativ local se concretizeaza in activitatea executiva avand ca finalitate realizarea unor valori politice locale desfasurate in regim de putere publica de autoritatile si insitutiile ce se bucura de o anumita autonomie fata de stat si care reprezinta colectivitatile situate in perimietrul unitatilor administrativ teritoriale. Structura statelor din U.E.: Structura de stat modul de organizare a puterii de stat in raport cu teritoriul Statele se impart :1.State unitare 2.State federale 3.State confederale Statele unitare:Danemarca,Grecia,Finlanda,Luxemburg,Suedia,Franta,M.Britanie,Portugalia, Romania Statele federale :Austria,Belgia,Germania State integrate intr un ansamblu cu caracter cvasi-confederal:Franta ,Olanda,M.Britanie, Aceste state au o dubla natura:pentru partea metropolitana structura statului este unitara iar pentru relatiile cu unele din fostele colonii structura este cuaticorefederale. State cu puternice structuri regionale si comunitare :Spania si Italia. Statul unitar este acela care poseda un singur centru de comanda politica si guvernamentala .Toti indivizii sunt plasati sub suveranitatea statului,au acelasi regim constitutional si sunt coordonati de aceleasi legi .Este compatibil cu descentralizarea in favoarea colectivitatilor locale .Autonomia acestora este insa limitata,intrucat competenta lor este stabilita de puterea centrala ,care apoi controleaza modul in care acesta o exercita. In Franta caracterul de stat unitar a fost consacrat prin texte constitutionale si regimul juridic este uniform pentru tot teritoriul In Marea Britanie unde nu exista o Constitutie scrisa,functioneaza principiul constitutional fundamental a suveranitatii Parlamentului care are puterea de a legifera pe intreg teritoriul a M.B.ceea ce demonstreaza caracterul unitar al statului.In virtutea acestui principiu,Parlamentul

poate legifera in mod diferit pentru anumite parti ale teritoriului si poate de asemenea sa delege anumite atributii unor organe regionale in unitatea statului britanic este insotita de o diversitate a dreptului. Statul federal este acel stat care cu toate ca apare ca un singur subiect de drept public ,este constituit din state membre ce isi pastreaza anumite atribute ale suveranitatii interne si in special o parte importanta a puterii legislative. Statul regional reprezinta o structura intermediara intre statul federal si unitar.Exista o singura ordine constitutionala adica aceea a statului central,iar Constitutia este aceia care determina statutul si atributiile organelor regionale. Spania si Italia Art 1 al.1 din Constitutia 1991 este consacrata structura unitara de stat a Romaniei.

CURS 3 FORMELE DE GUVERNAMANT ALE STATELOR DIN U.E.

Dupa institutia sefului statului, statele se clasifica in: - monarhii constitutionale ex: Belgia, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Spania, Suedia - republici presedintele este ales in urma unui sufragiu universal direct ex: Franta, Finlanda, Portugalia, Romania - presedintele este ales in mod indirect ex: Germania, Grecia, Italia Monarhiile Constitutionale prezinta 2 avantaje majore: - asigura o stabilitate in sistemul politico-administrativ - functia de sef de stat este depolitizata in cel mai mare grad Republicile in care seful statului se alege in mod direct: In Austria, functia de presedinte al republicii a fost instituita prin Constitutia din 1920, mandatul presedintelui este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data. In Franta, prin revizuirea Constitutiei din 1962 (era din 1958) s-a trecut la alegerea presedintelui republicii pt un mandat de 7 ani, prin sufragiu universal direct. In anul 2000 a fost revizuita Constitutia si mandatul prezidential a fost redus la 5 ani si poate fii reinnoit de un nr nelimitat de ori. Republicile in care seful statului se alege in mod indirect: In Germania, presedintele federatiei este ales pt un mandat de 5 ani care poate fii reinnoit o singura data de catre un Colegiu Elector denumit Conventia Federala. Acesta este alcatuit din membri federala si dintr-un nr egal de membri desemnat de parlamentele landurilor. In Grecia, incepand cu constitutia din 1975, presedintele republicii este ales pt un mandat de 5 ani de Camera Deputatilor cu o majoritate de 2/3 din nr membrilor acesteia. Mandatul nu poate fii reinnoit decat o singura data. In italia, constitutia din 1977 presedintele este ales pt un mandat de 7 ani de un colegiu elector, compus din deputati, senatori si cate 3 delegati din partea fiecarei regiuni. Rolul sefului de stat In toate tarile comunitare seful statului are un anumit nr de atributii care ii sunt incredintate pt ca el reprezinta statul. Principalele atributii ale sefului statului sunt: - semnarea tratatelor - acreditarea ambasadorilor - numirea in functii inalte ale statului - comanda suprema a armatei - promulgarea legilor Puterile efective ale sefului de stat se reduc la arbitrajul din viata politica, interventia in procesul legislativ si dreptul de gratiere. In ceea ce priveste arbitrajul in viata politica, acest rol de arbitru este subliniat in mod special in constitutia Frantei din 1858. In ceea ce priveste interventia sefului statului in procesul legislativ, promulgarea legilor ii da posibilitatea acestuia de a se opune unei legi. Aceasta posibilitate nu reprezinta o putere reala a sefului statului deoarece promulgarea echivaleaza mai mult cu un veto suspensiv ( promulgare 20 zile; reexaminare 10 zile).

In ceea ce priveste dreptul de gratiere, aceste constituie o atributie traditionala a sefului de stat si presupune interventia Guvernului in a contrasemna decretele de gratiere. Forma de guvernamant a Romaniei Potrivit Constitutiei din 1991 Romania este o republica in care presedintele se alege direct. Durata mandatului a fost de 4 ani, insa din 2003 a devenit de 5 ani cu posibilitatea a 2 mandate consecutive sau nu. Regimul romanesc este unul semiprezidential atenuat sau parlamentizat. Organizarea si functionarea Parlamentelor statelor din U.E. In statele din U.E. se manifeste o deplasare a unor activitati de natra legislativa, de la puterea legislativa catre puterea executiva, fenomen determinat de cresterea complexitatii reglementarilor si a mecanismelor de rationalizare a Parlamentului. In fapt, influenta Parlamentelor asupra administratiei se manifesta sub 3 aspecte: - responsabilitatii Guvernului in fata Parlamentului - parlamentul poate interveni in activitatea politico-administrativa prin intermediul intrebarilor, interpelarilor, al Comisiilor de Control si de ancheta. Dupa criteriul structurii parlamentului statelor comunitare se clasifica in: - Parlamente unicamerale: Finlanda, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Suedia. - Parlamente bicamerale egalitare: Belgia, italia. - Parlamente bicamerale inegalitare: Marea Britanie, Austria, Germania, Spania. In Italia, Parlamentul este compus din Camera Deputatilor si Senat. Camera Deputatilor este alcatuita din deputati alesi prin vot universal direct pt un mandat de 5 ani. Senatul este alcatuit din 3 categorii de senatori:numiti, de drept(fosti presedinti), alesi pt un mandat de 5 ani. Dizolvarile parlamentului italian sunt destul de alese, au in vedere ambele camere si se pronunta de presedintele republicii la cererea presedintelui Consiliului de ministri. Legile trebuie votate in aceiasi termeni de ambele camere si nu exista procedura Comisiei de mediere pt a pune de acord. Constitutia italiana prevede 2 modalitati de delegare legislativa in favoarea Guvernului care conduc la adoptarea de decrete legislativesi decrete-legi. Italia este singurul stat din U.E. in care se foloseste referendum-ul abrogativ (duce la abrogarea unei legi) Referendum: aprobativ, abrogativ, consultativ. In Franta Parlamentul este compus din Adunarea Nationala si Senat. Adunarea Nationala este alcatuita din deputati alesi prin sufragiu universal direct, pt un mandat de 5 ani. Senatul este alcatuit din senatori alesi in mod indirect pt un mandat de 9 ani si se reinnoieste cu 1/3 din 3 in 3 ani. Presedintele republicii poate dizolva Adunarea Nationala si Senatul. Reglementarea legislativului francez asigura inegalitatea clara a celor 2 camere si de asemenea preeminenta executivului asupra legislativului. Competenta parlamentului francez este limitata la domeniul rezervat legii stabilit de Constitutie. Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor si senatorilor, iar Guvernul are si posibilitatea de a determina dezbaterea cu prioritate a proiectelor sale legislative. Presedintele Republicii are dreptul sa refuze promulgarea legii si sa o returneze Parlamentului spre reexaminare.De asemenea, presedintele poate la cererea prim-ministrului sa

supuna un proiect de lege direct referendum-ului ocolind Parlamentul.Parlamentul poate delega Guvernului puterea de a emite ordonante in materii care tin de domeniul legii.

CURS 4
In Marea Britanie inexistenta Constitutiei scrise in forma moderna, determina ca Parlamentul sa aiba puteri foarte mari, practic nelimitate. Parlamentul adopta orice fel de legi, chiar si constitutionale. Camera Comunelor este alcatuita din membrii alesi prin sufragiu universal, direct pentru un mandat de 5 ani. Camera Lorzilor este alcatuita din membri de drept si membri numiti. Parlamentul englez este un parlament bicameral si inegalitar. Initiativa legislativa apartine coroanei, in fapt Guvernului si membrilor camerei. Procedura in Camera Comunelor cuprinde 3 etape numite lecturi, dupa cea de-a treia lectura, textul este trimis la Camera Lorzilor care poate sa se modifice: urmeaza sanctiunea legala (= promulgarea/ semnarea legii de catre regina) In Anglia se practica delegarea legislativa, dar mai mult pt elaborarea normelor de aplicare a legislatiei in vigoare. In Germania parlamentul este compus din Dieta Federala ( Bundestag) si Consiliul Federal (Bundestreght). Dieta Federala => membrii sunt alesi prin sufragiu universal direct printr-un mandat de 4 ani. Consiliul Federal => este alcatuit din membri ai Guvernelor landurilor numiti si revocati de aceste guverne. Presedintele federal poate dizolva doar Dieta Federala si in conditii foarte stricte. Parlamentul german este conceput in asa fel incat sa asigure preeminenta Dietei Federale si sa garanteze, totodata, o participare importanta a Consiliului Federal la elaborarea legii federale. Parlamentul federal nu poate sa legifereze in domeniile rezervate exclusiv landurilor. In caz de conflict, intre legea federala si legile landurilor, primeaza legea federala. Dreptul de initiativa legislativa apartine membrilor Dietei Federale, Consiliului federal si Guvernului Federal. Promulgarea legii este, de regula, o formalitate indeplinita de presedintele statului federal. Exista si in Germania procedura delegarii legislative, astfel parlamentul poate delega, printr-o lege federala/ de abilitate, guvernul federal unui ministru federal, unui ministru al landurilor drepturi de a stabili anumite masuri prin ordonanta. Romania -> Constitutia din 1991 a instaurat un bicameralism egalitar. Parlamentul Romaniei: Camera Deputatilor si Senatul. Atat deputatii cat si senatorii sunt alesi prin sufragiu universal direct, prin mandat de 4 ani. Parlamentul poate fi dizolvat de presedinte, doar cand nu se acorda votul de investitura Guvernului la cel putin doua solicitari in 60 de zile din momentul desfasurarii alegerilor.

CURS 5 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GUVERNELOR STATELOR U.E.

Franta -> Atributiile presedintelui republicii: - numeste primul ministru fara nicio restrictie constitutionala - numeste membrii guvernului la propunerea primului ministru Functia guvernamentala este incompatibila cu cea parlamentara. Mecanismul Curtii Constitutionale a permis asigurarea unei stabilitati guvernamentale, primul ministru are pozitia de superior ierarhic fata de ceilalti membri ai guvernului. Consiliul de Ministrii se intruneste saptamanal (miercuri) sub presedentia presedintelui republicii.Deciziile Consiliului de ministrii se iau in consens la propunerea presedintelui republicii; aceste poate decide singur in cazul unor decizii de importanta exceptionala, dupa ce a cerut acordul/ avizul consiliului de ministrii. Germania -> dupa alegerea Dietei federale, aceasta procdeaza la alegerea cancelarului, la propunerea presedintelui federatiei. Membrii Guvernului se numesc si se revoca de dieta federala, la propunerea cancelarului. Cancelarul determina politica guvernamentala si coordoneaza actiunea guvernamentala, insa fiecare ministru beneficiaza de autonomie, in conducerea ministerului sau. Germania are cea mai mica stabilitate guvermanentala din Europa. Italia -> in cazul acestuia membrii nu au incompatibilitati cu functia parlamentara. Denumirea Guvernului este de Consiliu de Ministrisi este condus de un presedinte. Schimbarea Guvernului este foarte frecventa. In cazul consiliului de ministrii deciziile se iau fie prin concurs, fie prin vot. Marea Britanie -> Guvernul este numit de catre coroana, mai exact de catre regina care este obligata sa numeasca in functia de prim-ministru pe seful partidului majoritar in Camera Comunelor. Membrii Guvernului sunt si membrii ai parlamentului in mod obligatoriu. Deciziile se iau prin consens iar primul-ministru este seful cabinetului care reprezinta partea cea mai concentrata a Guvernului. Cabinetul este format din primul-ministru si ministrii. Spania -> intalnim denumirea de presedinte al guvernului. Aceste trebuie sa obtina votul de incredere al Congresului Deputatilor. Ceilalti membrii ai Guvernului sunt numiti si demisi de rege la propunerea presedintelui guvernului. Nu exista incompatibilitate intre functia de membru al guvernului si parlamentar. Guvernul actioneaza ca un organ colegial.

Consiliul de ministri se intalneste saptamanal. Exista o mare stabilitate guvernamentala rezultata din existenta unui partid majoritar. Presedintele Consiliului de Ministri preia atributiile conducatorului in plan politic. Romania -> Numirea Guvernului si a primului-ministru se face de catre presedintele republicii, dar in urma votului de incredere acordat de parlament. Si in Romania exista compatibilitate intre functia guvernamentala si cea parlamentara. Guvernul este o autoritate colegiala, potrivit Constitutiei, insa prin legea organica de organizare I se confera primului-ministru o putere destul de mare.Guvernul se intalneste saptamanal sub conducerea primului-ministru. Deciziile se iau prin consens, iar daca acesta nu se intruneste, hotaraste primul ministru guvernul raspunde in fata parlamentului. Rasunderea Guvernului in fata Parlamentului se realizeaza prin intrebari si interpelari, motiuni, inclusiv motiuni de cenzura in urma carora Guvernul poate fi demis. Primul-ministru raspunde numai in fata Parlamentului si nu in fata presedintelui republicii. Primul ministru nu poate fi demis de catre presedinte. Controlul constitutionalitatii legilor in tarile din U.E. In U.E. sunt in fapt si in drept 2 sisteme de drept: - common law Marea Britanie - drept pozitiv Marea Britanie nu exista un control al constitutionalitatii legilor datorita principiului suveranitatii Parlamentului Olanda se interzice prin constitutie judecatorilor sa examineze constitutionalitatea legilor. Luxemburg pe cale jurisprudentiala s-a stabilit imposibilitatea judecatorilor de a executa un control de constitutionalitate a legilor. In cele mai multe state ale U.E. exista controlul constitutionalitatii legilor printr-un organ specializat. Este ceea ce se numeste modelul european de control al constitutionalitatii legilor.Exista si un control judecatoresc. Astfel in Irlanda controlul constitutionalitatii legilor etse efectuat la nivelul a 2 instante jurisdictionale Inalta Curte si Curtea Suprema. Damenarca exista un control judecatoresc de constitutionalitate cu mentiunea ca importanta acestuia este mai redusa. Orice instanta judecatoreasca are dreptul de a controla constitutionalitatea legilor. Grecia avem tot controlul judecatoresc de constitutionalitate recunoscut atat instantelor judiciare cat si celor administrative. Germania intalnim Tribunalul constitutional federal (TCF) Competentele TCF : - solutioneaza diferendele dintre organele federatiei - solutioneaza conflictele constitutionalitatii legilor federale sau ale landurilor - efectueaza controlul constitutionalitatii legilor federale sau ale landurilor - efectueaza controlul constitutionalitatii actelor administrative normative - efectueaza controlul constitutionalitatii hotararilor judecatoresti Orice persoana poate sesiza TCF printr-o plangere constitutionala. TCF poate impune o anumita interpretare sau anumite conditii de aplicare a textelor normative. TCF poate elabora principii constitutionale in scopul evitarii vidului juridic pana la interventia legiuitorului.

CURS 6 SUBSISTEMUL POLITICO-ADMINISTRATIV

DEF: ansamblul institutiilor si autoritatilor apartinand colectivitatilor teritoriale locale care desfasoara activitati publice numai pe portiuni din institutia statului. Pentru a ne afla in prezenta unei autoritati sau institutii ale Administratiei Publice locale sau al subsistemului politico-administrativ local trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - existenta unei diviziuni administrativ- teritoriale a statului - existenta cel putin a unei autoritati care sa reprezinte colectivitatea situata pe teritoriul acestei diviziuni care este autonoma fata de stat si dispune de competenta administrativ generala Acest sistem cupinde : a) administratia locala de baza b) administratia locala intermediara a) poate fi municipala sau comunala; este administratia cel mai aproape de catateni si organizata in diviziuni administrativ-teritoriale de baza b) este administratia locala situata la nivelul diviziunilor teritoriale intermediare situata intre cele de baza si stat (judetele). Se caracterizeaza prin faptul ca fiind intre cele doua nivele ale administratiei trebuie sa respecte atat competenta nivelului superior cat si pe cea a nivelului inferior. In ceea ce priveste statele federale trebuie facuta o mentiune: elementele componente ale acestora care sunt: statele federale si comunitatile autonome din cadrul statelor regionale nu fac parte din subsistemul politico-administrativ local deoarece beneficiaza de puteri legislative. Statele federale si regiunile din cadrul starelor regionale sunt tratate conventional ca facand parte din nivelul intermediar. Regulile care dirijeaza Administratia Publica locala sunt diferite pentru cele 4 regiuni istorice ce alcatuiesc tara, respectiv Anglia, Tara Galilor, Scotia, Irlanda de Nord. In Anglia Administratia Publica locala functioneaza pe doua niveluri: - nivelul de baza reprezentat de consiliile de autoritate unica - nivelul regional reprezentat de Adunarea Nationala Galeza In Scotia avem de asemenea 2 niveluri: - nivelul de baza reprezentat de Consiliile de autoritate unica - nivelul regional reprezentat de parlamentul Scotian Parlamentul Scotian are atat putere de reglementare primara, cat si secundara (secundum lege). Avand in vedere puterea legislativa a Parlamentului Scotian desi considerata regiune, depaseste cadrul administratiei publice locale in sensul strict al termenului. In Irlanda de Nord administratia publica locala este organizata pe 2 niveluri: - nivelul de baza reprezentat de Consiliul de District - nivelul regional reprezentat de autoritatea semi-autonoma care are atat putere de reglementare primara cat si secundara

La nivel regional, in afara de Adunarea Deliberativa mai exista si un organ executiv dupa cum urmeaza: - In Tara Galilor Adunarea Nationala Galeza are un comitet executiv prezidat de un lider - In Scotia Parlamentul Scotian are un executiv condus de prim-ministru - In Irlanda de Nord Adunarea semi-autonoma are un comitet executiv condus de un prim-ministru - In Marea Britanie colectivitatile teritoriale locale sunt reglementate potrivit unui statut regal, iar drepturile si obligatiile lor sunt exercitate si indeplinite de un consiliu format din membrii alesi. In cadrul administratiei publice locale britanice nu exista un echivalent al patrimoniului. Titlul mayor desemneaza consilierul ales pentru a prezida sedintele consiliului (Anglia si Tara Galilor). In Marea Britanie nu exista o autoritate guvernamentala distincta care sa reprezinte statul in unitatile administrative-teritoriale.Exista insa cate un secretar de stat responsabil cu relatiile dintre stat si autoritate locala.Prin intermediul acestuia se executa si un control de autoritati locale. Controlul administrativ se manifesta sub mai multe aspecte: - autorizatia prealabila a actelor autoritatii locale de catre autoritatile de control - recursul ierarhic care consta in posibilitatea cetatenilor lezati de actele unei autoritati locale sa mearga la autoritatea ierarhic superioara - stabilirea unor limite pentru impozite si taxe locale de catre secretarul de stat Controlul jurisdictional asupra actelor administrative se realizeaza de instantele de drept comun.

CURS 7
SISTEMUL LOCAL AL STATELOR EUROPENE
Franta este un stat unitar: In Franta a existat o centralizare multiseculara, insa odata cu centralizarea societatii s-a realizat o descentralizare in favoarea administratiei publice locale. Nivelurile administratiei publice locale sunt urmatoarele: - nivelul regional - nivelul departamental - nivelul comunal In aplicarea procedurilor descentralizarii si autonomiei locale se prevad urmatoarele reguli: - interdictia exercitarii tutelei unei colectivitati locale teritoriale asupra alteia. - compensarea financiara a transferului de atributii pe baza cheltuielilor efectuate de stat la data transferului - transferul bunurilor personalului si serviciilor corespunzatoare precum si a puterii normative necesare pentru exercitarea competentei transferate. Nivelurile Colectivitatea teritoriala situata la al 2 lea nivel intermediar este regiunea.Exista 22 de regiuni, 21 au statul identic iar Corsica beneficiaza de un statut special.Acest statut reglementeaza o autonomie destul de larga. In cadru regiunii, autoritatea deliberativa este Consiliul regional iar autoritatea executiva este Presedintele Consiliului regional. Statul este reprezentat in regiune de prefect care realizeaza controlul administrativ general asupra actelor emise de autoritatile publice regionale si deasemenea isi exercita autoritatea asupra serviciilor deconcentrate la nivel regional ale ministerelor. Colectivitatea locala la primul nivel teritorial este departamentul. In Franta exista 96 de departamente care au acelasi statut, exceptand Parisul care este oras departament. In cadrul departamentelor autoritare, deliberativa este Consiliul General, iar cea executiva este Presedintele Consiliului General. La nivelul departamentelor ca si regiunile, statul este reprezentat de prefect care controleaza actele emise de autoritatile administratiei publice locale din departament si deasemenea coordoneaza activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor din cadrul departamentelor respective. Colectivitatile teritoriale de baza sunt comunele. Acestea se impart in mai multe categorii si au acelasi statul la nivel comunal autoritar .Deliberativa este Consiliul Municipal iar cea executiva este primarul care este ales dintre membrii Consiliului Municipal.

Statul exercita prin prefect un control de legalitate si sesizeaza in acest sens tribunalele judecatoresti de drept comun, iar instant suprema este consiliul de stat.

CURS 8 REPUBLICA FEDERALA GERMANA

Este structurata pe 3 niveluri: 1. Landuri care reprezinta al II-lea nivel international 2. Arondisimendul I nivel intermediar 3. Comuna nivelul de baza Ele beneficiaza de : - autonomie prin care li se recunoaste aptitudinea de a actiona in nume propriu pentru rezolvarea problemelor colectivitatii teritoriale locale - de capacitate de drept public prin care li se ofera facultatea de a adopta in regim de putere publica acte normative Au autoritati proprii alese care reprezinta colectivitatea teritoriala respectiva. Landurile au propria lor Constitutie, organe si functiile legislative, executive, precum si jurisdictionale. Arondismendele si comunele au numai competenta administrativa = executa in fapt ce se hotaraste la nivel de land. In Germania referitor la competenta legislativa are 3 componente: 1. Competenta proprie a federatiei 2. Competenta concurenta 3. Competenta proprie a landurilor Cel care asigura respectarea competentei legislativa intre statul federal si landuri este Tribunalul Federal Constitutional. La nivelul fiecarui land regasim o Dieta, aceasta este aleasa prin sufragiu universal, direct si un guvern care este responsabil in fata Dietei. Guvernul este condus de un Ministru Presedinte ales de Dieta. Arondismentul este conceput pe principiul dublei competente functionale. Colectivitatea teritoriala locala la nivel departamental si circumscriptia administrativa a anului. In calitate de colectivitate teritoriala locala, arodismendul are atat obligatii . Cat si facultative. Arondismentul are autoritati alese si serveste administratii proprii. La acest nivel autoritatea reprezentativa este Adunarea Arondismentului. Presedintele arondismentului este un functionar ales de Adunarea Arondismentului care are mai multe atributii: - pregateste si executa hotararile Adunarii - el este seful intregului aparat al Arondismentului si coordoneaza activitatea acestui aparat - presedintele executa controlul administrativ asupra actelor comunelor ce compun Arondismentul In ceea ce priveste Comunele, statutul acestora este guvernat de principiul liberei administratii, potrivit caruia comuna rezolva in nume propriu si pe proprie raspundere ansamblul problemelor locale. In functie de marime, Comunele sunt impartite in:

- Marile orase care sunt asimilate comunelor cu o populatie - Orasele mijlocii u o populatie mai mare de 20mii locuitori - Orasele mici si satele cu o populatie mai mica de 20mii locuitori In ceea ce priveste organizarea comunelor din Germania exista 3 modele: 1. Modelul Consiliului Consiliul Comunal care detine toate atributiile importante. In acest model primarul este ales de Consiliu si prezideaza sedintele Consiliului si reprezinta comuna cu titlu onorific.Serviciile administratiei comunale sunt conduse de un director ales de consiliul comunal (Adunare Deliberativa). 2. Modelul Magistratului Organul deliberativ iar Magistratul este format din primar si adjunctii sai este organul executiv 3. Modelul Burgmaiestrului primarul are atributii foarte importante. Intre Arondisment si Comune nu exista raporturi de subordonare. Controlul administrativ asupra actelor Administratiei Publice locale Controlul de legalitate iar instrumentele propriu-zise de control sunt ..(prevazute intr-o anumita ierarhie) astfel: - dreptul autoritatii de control de a fi informata cand solicita acest lucru - dezaprobarea - substituirea in luarea deciziilor - asigurarea executarii acestora - numirea unui comisar daca autoritatile administratiei publice locale nu functioneaza - demiterea executivului local sau dizolvarea Adunarii alese Controlul exercitarii administratiei delegate de Land Comunelor are in vedere atat legalitatea, cat si oportunitatea. Oportunitatea = aprecierea, momentul in care se face controlul Controlul administrativ asupra actelor emise de autoritatile arondismentului este exercitat de un organ deconcentrat al anului si care se afla in subordinea directa a Ministrului de Interne al anului. Controlul administrativ are un caracter general adica vizeaza legalitatea, oportunitatea si cuprinde intreaga sfera a actelor. Controlul jurisdictional care este realizat de Instantele Jurisdictionale Administrative.