DISTRIBUIA POISSON I GAUSS

1. Scopul lucrarii: investigarea statisticilor evenimentelor intimplatoare si independente in masuratorile din fizica nucleara, cum ar fi dezintegrarea radioactiva a nucleelor. Probabi-litatea de producere a unor astfel de evenimente poate fi modelata cu ajutorul distributiei statistice Poisson. Evenimentele intimplatoare utilizate in aceasta lucrare de laborator sunt pulsurile electrice obtinute de la un detector Geiger-Muller, expus radiatiilor ionizante emise de o sursa radioactiva (Americiu Am 241). Rezultatele obtinute vor fi comparate cu distibutiile Poisson si Gauss, distributii care guverneaza cel mai des repartizarea eve-nimentelor intimplatoare din fizica. Rezultatele asteptate: Evaluarea si reprezentarea grafica a probabilitatilor evenimentelor ce se produc aleatoriu Ce se intelege prin dezintegrare radioactiva Care este diferenta intre distributia Poisson si Gauss Cum se transfera datele din Software CASSY in Excel Cum se convertesc datele experimentale brute in curbe Poisson si Gauss utilizind Excel 2. Teoria lucrarii Un sir de evenimente intimplatoare si independente este acela in care producerea oricarui eveniment nu are nici un efect asupra producerii oricarui alt eveni-ment din succesiunea de evenimente. Un proces fizic prin care se produc evenimente intimplatoare si independente este dezintegrarea radioactiva a unei surse de radiatii. Dezintegrarea radioactiva este un proces prin care un nucleu instabil pierde din energia sa prin emisia de radiatii sub forma de particule sau unde electromagnetice. Acest proces este un proces aleatoriu la nivel atomic si este imposibil sa se prevada cind un anumit atom se va dezintegra dar, pentru un numar mare de atomi similari se poate prezice rata de dezintegrare. Astfel, fiind data o mostra de substanta radioactiva, numarul de dezintagrari dN asteptat sa se intimple intr-un interval mic de timp dt este proportional cu numarul de atomi prezenti. Daca N este numarul de atomi atunci probabilitatea de dezintegrare (-dN/N) este proportionala cu dt:

(1) unde reprezinta constanta de dezintegrare specifica fiecarui radionuclid. Solutia acestei ecuatii diferentiale de ordin I este functia: (2) unde se numeste timp mediu de viata al radionuclidului; N(t) = numarul de nuclee radioactive nedezintegrate la momentul t; N0= numarul de nuclee radioactive nedezintegrate la momentul t = 0. In urma dezintegrarii se emit radiatii ionizante care intra intr-un detector GeigerMuller (vezi Anexa) si sunt transformate in pulsuri electrice. Aceste pulsuri electrice sunt inregistrate intr-un interval de timp prestabilit (de experimentator) si reflecta numarul de acte de dezintegrare; numarul evenimentelor (pulsurilor) detectate intr-un 1

interval de timp (prestabilit) nu este niciodata exact, dar reprezinta o valoare me-die caracterizata de o anumita incertitudine. Se spune ca un proces continuu si intimplator este intr-o stare stabila cu valoarea medie daca: N lim = (3) t t unde N este numarul de evenimente acumulate in timpul t. Daca vom repeta masuratorile pentru numarul de evenimente Ni in intervalele de timp ti vom putea determina daca exista vreo tendinta in comportamentul raportului Ni/ti, rapoarte care sunt cu certitudine fluctuante. Deci, e necesar sa se cunoasca probabilitatea distributiei numarului de evenimente intr-un interval fixat de timp. Aceasta distributie este cunoscuta ca distributia Poisson si este definita prin relatia:
N e P ( N ; ) = (4) N! si reprezinta probabilitatea de inregistrare a N evenimente (intotdeauna un numar intreg) iar (in general nu este un numar intreg) reprezinta valoarea medie a numarului de evenimenete inregistrate in intervalul de timp (numarul asteptat). Deviatia standard (incertitudinea) a acestei distributii este egala cu radacina patrata a valorii medii :

= (5) Distributia Poisson este cazul limita a unei distributii binomiale pentru un numar infinit de intervale de timp si foarte asemanatoare cu una Gaussiana (sau Normala).

Fig.1 Functiile Poisson si Gauss pentru cele doua cazuri: <20 si >20

In Fig. 1 sunt reprezentate distributiile Poisson si Gauss calculate cu ajutorul relatiilor (4) si (6); se poate observa diferenta intre distributia Poisson si cea Gaussiana: distributia Poisson este asimetrica pentru cazul in care valoarea medie se apropie de zero dar, pe masura ce valoarea medie creste curba devine mai simetrica apropiindu-se de o distri-butie Gaussiana. Distributia Gauss este intotdeauna simetrica si are forma de clopot in jurul valorii medii. Concret, pentru cazul in care > 20, se poate utiliza distributia Gauss: 2 2 1 P( N ; 2 ) = e ( N ) / 2 (6) 2 2

atita timp cit deviatia standard este definita corespunzator, adica = si se tine cont si de natura discreta a distributiei Poisson aceasta este aproximatia Gaussiana a distri-butiei Poisson. De asemenea, distributia Poisson este o distributie discreta fiind caracterizata, conform teoriei probabilitatilor, de o functie de masa de probabilitate in timp ce distributia Gauss este o distributie continua fiind caracterizata de o functie de densitate de probabilitate. In Fig.1 curba ce uneste punctele distributiei Poisson nu reprezinta graficul acestei distribu-tii ci este doar orientativa; graficul ei fiind o histograma (Fig.2 )

Fig.2 Distributia Poisson histograma (construita cu softul CASYY Lab)

De asemenea, pentru a descrie distributia Gauss este necesara cunoasterea a doua deviatii, cea standard si cea medie , in timp ce distributia Poisson necesita cunoasterea doar a valorii medii .
3. Experimental

n experimentele propuse se va utiliza detectia computerizata a evenimen-telor aleatorii cu ajutorul unui senzor CASSY si se va face o analiza a rezultatelor obtinu-te. Se va utiliza o sursa radiactiva de Am 241 si se va investiga relatia dintre procesele de dezintegrare radioactiva si distributia Poisson. Se va utiliza EXCEL pentru a trasa curbele teoretice Poisson si Gauss bazate pe datele experimentale obtinute utilizind formulele (4) si (6) precum si a celei experimentale. Se va face o comparatie intre cele trei curbe.

Note de siguranta: Depozitati sursa intr-un recipient de siguranta Scoateti sursa din reciepientul de siguranta numai pe perioada de experimentului Nu atigeti suprafata activa a sursei Pentru a asigura o distanta maxima, luati sursa doar de partea superioara a suportului metalic si tineti-o cit mai departe de corp Dispozitivul experimental contine: Un software CASSY Lab pregatit special pentru mediul educational Un PC cu Windows versia 98/2000 cel putin Un Sensor-CASSY o interfata in cascada pentru inregistrarea datelor masurate; se poate folosi si varianta mai simpla, Pocket-CASSY Un contor Geiger-Muller (GM) cu fereastra de mica protejata cu un capac Sursa radioactiva (Am 241) Montajul experimental este prezentat in Fig.3 de mai jos:

Fig.3. Montajul experimental

Se observa ca detectorul GM este conectat la senzorul CASSY care la rindul lui este conectat la PC. Atit contorul GM cit si sursa radioactiva sunt dispuse pe suporti metalici care se pot monta pe o rigla gradata. In felul acesta se poate face o aliniere mai usoara a dispozi-tivelor precum si o masurare rapida a distantei dintre sursa si detector.
4. Modul de lucru 1. Inregistrarea fondului si a valorii medii N a numarului de pulsuri pe secunda Porneste PC-ul si clicati pe file-ul Poisson.lab Asigurati-va ca Sensor CASSY este pornit (lumina rosie) Clicati pe imaginea CASSY Sensor in punctul rosu si activati senzorul (conectarea detectorului GM) In acest moment apare fereastra evenimentelor inregistrate N1 si o fereastra de dialog pentru masurarea parametrilor, Display Measuring Parametres

In caseta de dialog Display measuring Parametres introduceti parametrii de input: intervalul de timp dintre doua inregistrari consecutive 100 ms, numarul de evenimente x este de 2000, iar timpul total de masurare este de 200 secunde Din Display schimbati eticheta axei x cu t Indepartati capacul protector al ferestrei contorului GM Incepeti sa colectati date tastind F9 (sau tastati pe fig. cu ceasul din coltul stinga sus al ecranului) Numarul de evenimente va creste in timp; notati numarul final total de pulsuri- este cifra ultima din coloana lui N1; calculati apoi rata (fondului fara sursa) evenimentelor pe secunda prin impartirea numarului total de pulsuri la timpul de inregistrare de 200 s. Aceasta reprezinta valoarea medie ( N ) a numarului de pulsuri inregistrate pe secunda. Salveaza/printeaza reprezentarea grafica intr-un fisier potrivit

2. Construirea histogramei , fitarea cu distributia Poisson (pentru fond) si compararea lui N cu valoarea medie data de softul CASSY Reactivati senzorul In caseta de dialog Setari input sensor schimbati cantitatea N1 cu rata R1 In caseta de setari schimbati display-ul Standard cu Frequency distribution" (se poate tasta cu mina) Schimbati axa x cu numarul de pulsuri N1 si axa y cu frecventa lor H1 In caseta Diplay Measuring Parameters introduceti parametrii de masurare de input: intervalul de masurare 100 ms, x Numarul de evenimente 2000, timpul total de masurare 200 secunde Bifati barele (specifice modului Frequency distribution) si Clicati F9 pentru a incepe din nou numararea fondului Cind numaratoarea s-a terminat, apasti dreapta cu mouse-ul pentru optiuni; alegeti other evaluations; clicati pe calculate Poisson distribution In timp ce tineti apasat pe butonul din stinga mouse-ului marcati toate barele de frecventa de pe grafic (de la ultima pina la prima); distributia Poisson va ofera, in coltul din stinga jos trei numere: numarul total de inregistrari n, rata medie de numarare si deviatia standard ; comparati rata medie obtinuta prin

softul CASYY cu rata medie N obtinuta la prima inregistrare (in modul N1) Salvati/printati graficul intr-un fisier potrivit

3. Cazul < 20 Inregistrarea datelor la introducerea sursei radioactive; construirea histogramei; fitarea cu distributia Poisson Introduceti sursa de Am 241 in suportul de probe Plasati sursa la distanta d=5 cm de detectorul GM; efectuati experimente (urmarind instructiunile de la numarul 2.) de numarare cu aceasta sursa pentru urmatorii timpi de masurare: 12.5, 25, 50, 100, 200, 400 si 1600 secunde. In fiecare caz utilizati un interval de masurare de 100 ms. Fitati cu distributia Poisson si inregistrati in fiecare caz cele trei numere obtinute n, si Salvati intr-un fisier corespunzator (de tip .lab) histograma cu datele N1si H1 corespunzatoare timpului 1600 secunde ; se va utiliza la punctul 4. Utilizati datele obtinute pentru a completa Tabelul urmator:

Perioada de numarare t(s) Rata medie de numarare/s

25

50

100

200

400

1600

()

Numarul de inregistrari ( n ) Incertitudinea in numarul de inregistrari ( n ) Incertitudinea partiala in numarul de inregistrari =

n /n=1/ n

Incertitudinea in numarul de inregistrari pe secunda n /t

Comentati rezultatele; ce va spun modificarile in incertitudinea partiala in numarul de inregistrari pe secunda ?

4. Cazul >20 Inregistrarea datelor cu sursa; construirea histogramei; fitarea cu distributiile Poisson si Gauss ; transferul datelor in EXCEL; reprezentarea grafica a curbelor teoretice Poisson si Gauss precum si a curbei experimen-tale; comparatie intre cele trei curbe Repetati experimentul cu sursa radioactiva pentru o distanta d = 2 cm si timp de masurare 1600 secunde si fitati cu distributiile Poisson si Gauss; notati valoarea medie si deviatia standard ; aceste valori va vor servi la construirea curbelor teoretice Copiati in EXCEL datele din tabelul de date de la stinga histogramei ; in coloana A sa fie copiate valorile N1 a numarului de pulsuri inregistrate; in coloana B calculati datele corespunzatoare utilizind expresia teoretica a distributiei Poisson (4); in coloana C calculati datele corespunzatoare utilizind expresia teoretica a distributiei Gauss (6); in coloana D calculati datele corespunzatoare probabili-tatilor experimentale obtinute prin impartirea coloanei A a numarului de pulsuri inregistrate N1 la numarul total de inregistrati n Reprezentati grafic cele trei dependente; pentru aceasta selectati cele 4 coloane in acelasi timp in ordinea mentionata mai sus; clicati pe Insert de la meniu si alegeti optiunea Chart apoi XY (Scatter) si construiti cele trei distributii; Repetati toate operatiunile de construire a celor trei curbe pentru cazul datelor referitoare la t = 1600 secunde si d = 5 cm (deja salvate la punctul 3) Copiati pe o foaie separata din EXCEL toate datele (pentru d = 5 cm si d = 2 cm) in ordine crescatoare (N1) impreuna cu cele trei coloane corespunzatoare celor trei distributii si reprezentati grafic din nou; veti obtine doua cazuri pe aceelasi grafic: pentru <20 (curba asimetrica) si pentru >20 curba simetrica; in Fig.4 aveti un exemplu de grafic construit in EXCEL pe care se gasesc cele trei distributii calculate pe baza datelor experimentale obtinute in procesul de dezintegrare a sursei de Am 241

Salvati/printati graficul obtinut; comentati cele trei curbe

Poisson, Gauss, Experimentala
1.80E-01 1.60E-01 1.40E-01 1.20E-01 1.00E-01 8.00E-02 6.00E-02 4.00E-02 2.00E-02 0.00E+00 0 10 20 30 40 50 60

Probabilitati

Poisson Gauss Exp

Numar pulsuri N

Fig.4. Distributiile Poisson, Gauss si experimentala in cele doua cazuri: <20 si >20 construite pe baza datelor experimentale inregistrate la dezintegrarea sursei Am 241

ANEXA
Cum functioneaza un detector cu scintilatie:detectoarele cu scintilatie contin un cristal cu scintilatie si un fotomultiplicator (FM) - vezi figura de mai jos:

Radiatiile nucleare incidente pe cristalul C interactioneaza cu atomii acestuia provocind emisii scurte de lumina, (scintilatii) sub forma de fotoni. Acesti fotoni intra apoi in fotomultiplicatorul FM care este format dintr-un tub de sticla vidat in care sunt montate: un fotocatod FC, dinodele D1, D2, .Dn care sunt conectate la tensiuni succesiv crescatoare fata de FC si un anod A. Fotonii emisi de cristal cad pe fotocatod iar acesta emite electroni prin efect fotoelectric; electronii emisi sunt accelerati prin succesiunea de dinode iar numarul lor este multiplicat de la o dinoda la alta (multiplicitatea totala este de ordinul 106107), astfel incit, la iesirea din FM se obtine un puls de tensiune suficient de mare pentru a fi inregistrat de un instrument de masura. Pulsurile electrice obtinute au o amplitudine proportionala cu energia radiatiei ionizante incidente. 7