Vinul si mancarea

Vinul si mancarea - potriviri, asocieri, armonizare

Daca vinul nu ar exista, cu siguranta, viata ar fi mult mai anosta, fara culoare, fara energie si fara armonie. Vinul este parte integranta a vietii, regasindu-se in aproape toate aspectele existentei omului: cultura, civilizatie, religie etc. S-au scris carti intregi bazate pe studii laborioase despre regulile de asociere a vinurilor cu mancarea, tinand cont de elementele definitorii ale gustului, de tipurile de vinuri, de regiunile geografice si climaterice, de elemente de cultura si civilizatie. Dar dincolo de aceste studii, exista reguli simple si la indemana fiecaruia dintre noi, atunci cand ne dorim sa potrivim cat mai bine un anumit fel de mancare cu un sortiment de vin. Asocierea dintre un fel de mancare si vinul potrivit nu se va face niciodata cu precizie, dar exista doua perspective mjore din care ar trebui privita aceasta potrivire si ar fi bine sa incepem de aici: asocierea pe orizontala: in care asociem un singur tip de vin unui anumit tip de mancare asocierea pe verticala: in care ordinea de servire a vinurilor la o masa, dicteaza felurile
Feluri de mancare Antreuri Legume Mezeluri Fructe de mare si coquillages Peste si crustacee Carne rosie Carne alba Carne de vanat Carne de vanat cu sos de fructe negre Vanat cu pene Branzeturi fine Gustari Vinuri potrivite Vin alb sec si lejer, dar cu prospetime accentuata Vin alb sec sau vin rosu lejer Vin roze, vin rosu lejer, proaspat, putin expresiv Vin alb sec, usor acid, de expresivitate medie Vin alb sec, fructat, cu un buchet amplu; pestelui cu sos si se potriveste chiar un vin demisec Vin rosu, expresiv si plin Vin rosu lejer, de expresivitate medie Vin rosu foarte puternic si plin Vin rosu foarte expresiv si plin Vin rosu lejer pentru vanat cu penaj alb si rosu mai taninos pentru vanat cu pene inchise Vin alb sec Vin spumant, Champagne, vinuri dulci naturale

de mancare potrivite. Asocierea orizontala Este incercarea de a gasi pentru un anumit fel de mancare vinul care il pune cel mai bine in valoare. Sau invers, cum spuneam mai sus, de a alege mai intai vinul, dupa care sa cautam preparatul culinar care il valorizeaza cel mai bine. Pentru aceasta putem sa ne ghidam dupa regulile urmatoare: 1. Asocierile in functie de densitatea mancarii Un preparat lejer cere un vin lejer si de expresivitate medie. O mancare grea este echilibrata de un vin plin si foarte expresiv. Caracterul mancarii cere un vin de acelasi caracter: mancare rustica cu vin rustic, mancare fina cu un vin fin. 2. Asocieri in functie de regiunea de origine a mancarii Un fel de mancare traditional se armonizeaza de multe ori mai bine cu un vin specific regiunii de unde isi are si mancarea originea. 3. Asocieri care tin seama de armonia aromelor Mancarea si vinul trebuie sa se puna in valoare reciproc, nu sa se concureze. Astfel, mai bine evitati sa asociati un vin parfumat cu un fel de mancare parfumat. Din contra, vinul parfumat se armonizeaza mai bine cu o mancare simpla. Iar daca pentru realizarea unei retete s-a folosit un anumit vin, se recomanda servirea acestuia ca acord. Asocierea verticala Aceasta se refera la potrivirea vinurilor cu mancarea tinand cont de ordinea in care se beau vinurile. Linii generale: Vinurile albe inaintea vinurilor rosii. Vinurile tinere inaintea vinurilor vechi. Vinurile seci inaintea celor dulci. Vinurile slab alcoolizate inaintea celor mai alcoolizate. Vinurile care se servesc mai reci inaintea celor care se servesc la temperaturi ceva mai inalte. E bine sa se evite servirea a mai mult de trei vinuri diferite, intrucat va fi foarte dificila aprecierea lor. Si nu in ultimul rand, regula de aur: vinul pe care il bem acum nu trebuie sa ne faca sa il regretam pe cel pe care l-am baut inainte. Echilibrul intre arome E necesar sa tinem seama de aroma dominanta a mancarii in cautarea vinului potrivit. Cel mai bine este sa cautam un compromis intre textura felului principal de mancare, incluzand aroma sa dominanta, si echilibrul dintre aciditate/onctuozitate (alcool) a unui vin alb, respectiv aciditate/onctuozitate (alcool)/tanini a unui vin rosu, caci gustul unui vin nu trebuie sa domine sau sa striveasca gustul mancarii pe care o acompaniaza.

Alti factori Anotimpul: un vin rosu plin de corp si de tarie va fi mai apreciat in anotimpuri reci, in timp ce un vin alb, lejer si fructat va racori zilele toride de vara; Momentul servirii: la micul dejun, mai degraba un vin rosu lejer sau un roze sprintar, decat unul plin de corp si tarie.