P. 1
Cultivarea Lavandei

Cultivarea Lavandei

|Views: 1,212|Likes:
Published by garduri

More info:

Published by: garduri on Dec 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/28/2013

pdf

text

original

Cultivarea Lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE
I . 1 . Descriere Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate. Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului “lavandula” vine de la latinescul “lavare”= a spala. Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara. Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verdecenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violetaalbastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie. Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g. I . 2 . Particularitati si cerinte biologice Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata. Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de intretinere. Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 2030 ani. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza: infrunzire butonizare inflorit - maturarea semintelor

fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C. ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara. cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate. Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde. confirmata astfel si de practica. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. umiditatea este un factor hotarator.Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone. cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. la 12-15 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor. atat pentru lavanda cat si pentru lavandin. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib. De asemenea. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie . Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Cultivatorii au ajuns la concluzia. avand si caractere morfogenetice adecvate. dezvolta tufe mari. atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm. lavanda sufera prin putrezirea radacinilor. Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. din care cauza continutul in ulei volatil scade. care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. daca are umiditatea necesara. precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. in cazul producerii de butasi inradacinati.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice. permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2. Lavanda este o specie de mare altitudine. cu sol profund si permeabil. iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot. fosforul. in mod spontan. sud-vestica sau chiar estica. Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate. fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci. lavanda nu extrage din sol cantitati mari de substante nutritive. deci nu pot intra in rotatia culturilor. cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe. solurile grele. are un efect de intinerire a tufelor. bogate in calcar. Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE II . Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani. lutoase. cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta. podzolice. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii. carbonatice. Solurile foarte nisipoase. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Azotul. ea putand fi gasita in zona de origine. Locul in ansolament Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare. dar de o calitate mai superioara.5 m. 1 . dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte. reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. calde si insorite. iar pe soluri mai grele. deoarece activeaza cresterea . se vor alege parcele de teren protejate de vanturi. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare . pana la 1700-1800 m inaltime. soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. cel mai important efect il are azotul.amplasate pe terenuri cu expozitie sudica.

implicit sporirea productiei. Superfosfatul. ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. borul.sa nu depaseasca 15. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive. 3 . iar cele pe baza de azot primavara timpuriu. magneziul. Pregatirea solului Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime. impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. fosforul. Gunoiul de grajd. In concluzie. ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte. dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale. se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol. Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. 2 . dintre care cele mai importante sunt: azotul. Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta. . Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil. ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei. ca borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor. Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii. se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor. zinc. administrat la plantare. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. o data cu ultima prasila. in mustul zapezii. precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. Fertilizarea Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului. nivelarea si distrugerea buruienilor. II . II .

Dupa recoltarea acestora. fapt pentru care. operatie care trebuie sa inceapa cu 1.5 cm. lasate de marcator (0. ceea ce impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor. In cazul terenurilor infectate de buruieni perene. tari si cu germinatia redusa si lenta. ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. II . in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. care trebuie sa aiba o latime de 1-1. Imediat dupa aratura de desfundare. terenul se va discui din nou mai adanc. terenul se va nivela perfect. inainte de plantare. cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. in grosime de 11. dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.5-2 . Semintele puse in santulete foarte superficiale. Atat inainte.50 cm. cat si vegetativ. bine maruntita si cernita. februarie. prin producerea de rasad din seminte. iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.martie.2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult. prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane. nu se seamana direct in camp. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor. Toamna. iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm. Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici. curata de buruieni. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu. dar numai in straturi special pregatite. Modul de inmultire Lavanda se poate inmulti atat generativ. Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. 4 . La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%.5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita. de regula. octombrie-noiembrie cat si primavara devreme. intre straturi lasandu-se poteci late de 40. dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm.

8-10 cm de la nivelul solului. imediat dupa mugur. la loc definitiv. sub mugur. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat. in varsta de 3-5 ani. butasii se mentin in vase cu apa curata. pana la plantare. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama. Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna. prin pliviri repetate. ingrasat si prasit. Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici: lungimea partii aeriene 12 cm lungimea radacinii principale 15 cm . udat. Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni. dar fara pericol de baltire. bine dezvoltate. In cazul pastrarii mai indelungate. cand se scoate. Rasadul este gata de transplantare. Dupa rasarire. situat in apropierea unei surse de apa. timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. dar nu mai mult de o zi. ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed. in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. Pana la sfarsitul vegetatiei. in toamna. Se va ara la 30 cm adancime.diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. De asemenea. lasandu-se intre plante 3-5 cm. Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare. La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. in timpul perioadei de repaus vegetativ. atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul. se . la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie. cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol.luni inainte. rasadul trebuie mentinut curat de buruieni.

va nivela. pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. Regenerarea plantatiilor . marunti si apoi se va tasa usor. prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri. Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa. iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi. In momentul aparitiei tijelor florale. de 2-3 ori in cursul anului. 6 . se vor marca viitoarele randuri. avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. 5 . Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente efectuate in multe tari. II . Operatia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija. Lucrarile de intretinere -completarea golurilor. II . Imediat sau concomitent cu plantarea. butasii vor fi udati din abundenta. gros de 8-10 cm. care dupa nivelare se uda din abundenta. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut. orice intarziere nu este buna -taieri pentru formarea tufei. Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore. utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50. asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Dupa udare. pentru usurarea plantarii. care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator. dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita. in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor. Plantarea se face manual. sunt recomandate numai in primul an de vegetatie. numai in cursul diminetii sau serii.

sau noiembrie. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca. Se hraneste cu frunzele de lavanda. II . 7 . O femela depune cca 250 de oua. se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus. ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm. ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. dupa incetarea vegetatiei. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP. daunatori.Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor. Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima).igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale . Boli. Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului. Dupa administrare. asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. Din datele experimentale de la diferiti autori. Se combat prin: . 1%. inaintea inceperii vegetatiei.2% Daunatori: Isophya tenuicerca. Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). In centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. in iunie si iulie. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare. Frunzele atacate se usuca si cad. Ataca frunzele.stropiri cu Dithane M-45 0. combatere Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput. Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar . luna februarie. Wofatox 30 CE 0. care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.

materia prima se pune in cazan uscat. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima. sau aburi produsi direct sau indirect. .in cazan sub materia prima se pune apa.larvele care intra in radacinile plantei. capacitati reduse de prelucrare). Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari.prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil . Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare. epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute . Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite: . fara apa.Tinctura de lavanda Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate. Recoltarea Pentru suprafetele mici. II . se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. (poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici). hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.distilarea in apa .distilarea cu aburi . Distilarea Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA .distilarea in apa si cu aburi . 1 . 8 . Capitolul PRIME III : PRELUCRAREA MATERIEI In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare III . unde recoltatul se poate executa rapid. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct.

se lasa sa se raceasca si se filtreaza.Uleiul gras de lavanda La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta. . insomnii. crizele . Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii.. se combina cele doua extracte.d.m.a. agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile. Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile. Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate.Bai cu lavanda Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei. borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile. dupa care se filtreaza. dupa care se filtreaza s. Se foloseste pentru masaje si frictionari. dupa care se acopera. preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie. peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese. . Se administreaza pe stomacul gol. dupa care se filtreaza.Dischinezie biliara. iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Alte recomandari pentru tratamente: Intern: . . Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita. In final. balonarea la bolnavii de bila. preparatul se filtreaza prin tifon. de trei-patru ori pe zi. restul fiind completat cu alcool de 70 de grade.Otetul aromatic de lavanda Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita. vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara). pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda.pana la o treime. migrene.

unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda. O cura dureaza minimum doua saptamani. se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi. care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. . Somnul va fi mai odihnitor si mai lin. . . cu jumatate de ora inainte de culcare. in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice. de 3-4 ori pe zi. estomparea fricilor si angoaselor. motiv pentru care. . conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Suplimentar. In problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda. insomnia. Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi.1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.Viermi intestinali. Datorita principiilor sale active amare.biliare insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere. anxietatea . cate o lingurita de patru ori pe zi. Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa. a caror eficienta o mareste. Acest tratament este eficient atat singur. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta. in cure de lunga durata (3 luni minimum). pe stomacul gol. infectii cu protozoarul Giardia lamblia. este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda.Aritmie cardiaca. administrata pe stomacul gol. adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Se combina in proportii egale tinctura de lavanda. iritabilitatea psihica. gradat. amelioreaza si. calmand durerile abdominale si activand digestia.in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura .Depresia. Lavanda este prin excelenta o planta antistres. inainte de masa. ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice. cat si in combinatie cu remediile alopate. Intern. administrata in cure de lunga durata. reaparitia dorintei de viata. de patru ori pe zi.Oboseala. lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei. . iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine.

dupa care capul se acopera vreme de cateva ore.Intretinerea pielii uscate. . Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus. bronsita . Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui.Reumatism. pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. pana cand se formeaza o pasta. dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa.. Tuse convulsiva. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai.Contra paduchilor si a altor insecte parazite. facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Are un gust destul de greu de suportat.Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi. care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. . dupa metoda de mai sus) pe toata pielea.2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda. gripa. migrena. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. care nu va fi inghitit direct. Extern: . amestecand progresiv.Dureri de cap. ameteala. dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza.Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante.Pentru cresterea parului. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand. Eczeme uscate. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata). Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura. cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens). ca sa pastreze caldura. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. . . tumefactii produse de loviri . Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora. administrata pe stomacul gol. .

Pentru a scapa de musafirii nepoftiti. in plus.se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil. am o maaaaaaaaare rugaminte: . pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul. Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata.UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI: .Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta.Furnicile.Pentru a scapa de molii . 2.Condiment de lavanda . . care alunga insectele. Stergeti cu aceasta solutie peretii. puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. 40 raspunsuri la “Cultivarea Lavandei” 1. stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin. Zilnic. . fiind. . SCHIOP VASILE 13 June 2009 VA ROG DACA PUTETI SA I-MI SCRIETI UNDE GASESC ARTICOLUL INTREG DESPRE LAVANDA CRED CA ACEST SITE E OK SI AS VREA SA CITESC TOT ARTICOLUL MULTUMESC ! 3. si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor. cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Evitati suprafetele lacuite. elena mocean 8 July 2009 buna ziua. daniela 24 April 2009 unde este articolul despre cultivarea lavandei? aici nu sunt decat 6 randuri din introducere. cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.

In rest sunteti super cu stima. violeta 16 April 2010 sant o mare iubitoare de plante de gradina si de gradinarit .care e mai mult pradator.va multumesc.este cea mai superba planta perena … in alte tari am vazut-o pe bulevarde in parcuri este foarte decorativa dar si foarte placut mirositoare … de ce in bucuresti nu este folosita in decorarea bulevardelor …. Ionut 6. pe eticheta (scrisa de mana) specificandu-se ca nu este comestibila.am cumparat de la bricostore un soi de lavanda . Cu deosebit respect.ai ce invata de aici.cu stima si respect mihaela 5. 7. Daca se poate. spuneti-mi si cum se cultiva. le-am semanat. toate bune si frumoase pana la daunatori (taiati va rog din lista Tettigonia . Am De pe unde am calatorit am cules seminte de lavanda. sa-mi spuneti care sunt soiurile comestibile si care sunt doar pentru uz extern. Pintilie 11 June 2010 . mihaela 5 February 2010 este un sait f bun . Mihai 18 May 2010 Salut! Aveti idee unde sunt culturi de levantica mai extinse in Romania? 8.…dar nu a rasarit nimic. Ionut 23 March 2010 salutari. I.iar pe primul loc in gradina mea il ocupa levantica …. va rog frumos. probabil din batranul volum de Fauna Romaniei). iar Isophya tenuicerca nici nu exista in Romania… ati discutat cu vreun specialist in lacuste inainte de a publica? astea-s povesti. elena mocean 4.

50 ha.Super articolul.f. petre corneliu 24 September 2010 eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f. Tot respectul! 10. rar si f. Tot respectul! 11.f.f.5 ha de ii trebuie aprox 10000 de butasi. 13. scump si apoi il voi vinde numai in afara.f. pina la daunatori si combaterea lor. 14. Wordpress Themes 19 August 2010 Genial dispatch and this mail helped me alot in my college assignement. stelian popa 28 June 2010 sunt interesat de un partener de afaceri unul cu experiente in domeniul plantelor medicinale mai ales in cultinarea lor daca cineva doreste sa incepem o afacere impreuna sa ma contacteze . 12. care ar fi pretul lorsi de unde se pot achizitiona. anca cluj 25 August 2010 ca si raspuns pentru Florea Dan pot sa ii spun ca la 0.f.com.f.Produsele recomandate nu se mai folosesc . rar si f.tel 0763-697569 . Reactualizati cu produse admise in agricultura ecologică. Gratefulness you for your information. 9.f. scump si apoi il voi vinde numai in afara.f. Daca este interesat poate sa ma contacteze la adresa de mail anca1379@yahoo. florea dan 19 July 2010 daca cineva poate sa-mi spuna citi butasi de lavanda trebuie la o suprafata de 0. mai mult ca este vorba de plante medicinale.va rog sa ma contactati. petre corneliu 24 September 2010 eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f. sunt interzise.

Cosmin 17 November 2010 pentru o suprafata de 5000mp e nevoie de circa 6.multumesc! . o zu buna in continuare! 18. dragomirescu doru 14 March 2011 vand butasi lavanda eco.5 ha.pt.pt mai multe detali si informatii nu ezitati sa ma contactati la tel : 0740025977 O zi buna 20.si cam care ar fi costul estimativ si de unde pot procura astfel de arbusti? 0745237205 sau 0762606400 multumesc!! 16.Astept un raspuns cat mai curand posibil.daca doriti mai multe informatii ma puteti contacta pe mail:ko5min@yahoo. gogosanu catalin 15 March 2011 as vrea si eu sa plantez 1 ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rost si unde poti sa o livrezi.va pot ajuta in primavara.15.000 de plante. miu gheorghe 18 January 2011 Buna ziua! As dori si un pret/butas. livia 7 February 2011 as vrea si eu sa infintez 1 ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rist de utilaje si unde poti sa o livrezi????????????/ multumesc 19. a pune pe tapet o astfel de afacere. MIU GHEORGHE 3 October 2010 doresc sa infiintez o cultura de lavanda si ma intereseaza ce cantitate de tufe(butasi) imi trebuie pt. infiintarea unei astfel de culturi pe o suprafata de 0.com 17.

de asta ma gandesc ca marea majoritate nu cred ca detine . marea problema e COMERCILALIZAREA!!! Ideea mea e de a infiinta o ASOCIATIE care sa ne reprezinte peste tot. flori 17 October 2011 ultimele studii arata ca lavanda si arborele de ceai provoaca barbatilor impotenta. dragomirescu doru 19 March 2011 dl catalin daca sunteti dispus si doriti sa va ocupati de cultivarea lavandei sunati-ma si va pot oferi informati si sprijin pentru infintarea unei culturi (0740025977) o zi buna 22. 24.10 ht. jipa cristian 8 September 2011 salut daca sunteti interesati de cultura lavandei va pot ajuta 0726625306 23. dar vad ca aici cu toti putem face fata pt o cultiva. puteti sa-mi scrieti pe adresaraduistratoaie@yahoo. GHENADII 14 January 2012 MA INTERESIAZA CIT SE CHELTUE LA 1NA SI CE VENIT BRUT SE POATE OBTINE 25. ginecomastie etc. infertilitate. cosmin84tm 28 January 2012 Buna! Va salut pe toti cei care ati comentat! Si eu vreu sa infintez o cultura de 1ha cu posibilitatea de a ma extinde ca si suprafata. grecu vasilica 23 January 2012 de unde pot procura mai multe fire si cu cine iau legatura pentru cpmercializare 27.com va multumesc 26. istratoaie radu 21 January 2012 buna ziua ! la ce pret e firu de lavanda pentru plantat? ma intereseaza sa cumpar pt o suprafata de 0. datorita continutului sau de estrogeni.21.

com 29. cristim 11 March 2012 Spuneti-mi.Paun s.numai asociindu-ne cred ca ne va baga si pe noi cineva in seama de afara care au o traditie in procesare si asa ne este noua munca respectata si valorificata la pret real! Multumesc!!! Daca este cumva o asociatie existenta as dori si eu detali de contact. georgeta ciuhulescu 15 July 2012 am citit toate comentariile si chiar am fost profund si placut impresionata de comentariile calde.ro .vreo suprafata extinsa ca si afara. va rog. MULTUMESC ANTICIPAT 28. fuior 30. Multumesc! 31. Puteti afla mai multe de pe site-ul meu http://www. cosmin84tm 28 January 2012 Ps pt contact dae_84tm@yahoo. Puteti sa ma contactati prin e-mail.prietenoase si de un mare ajutor! santeti minunati cu totii! ma intereseaza si pe mine aceasta cultura si daca ma puteti ajuta cu informatiile care sa ma ajute sa fac aceasta cultura. daca lavanda se poate adapta si in zonele de campie.da este o ideea sa se faca o asociere a producatorilor . Fuior Alexandru 22 February 2012 Sunt bucuros sa aflu ca mai sunt incepatori si sunt dispus sa va ajut cu ce pot.leg.Macedonica 18 June 2012 …”plantatiile de lavanda dela Brasov si Feldioara [zona montana] au dat intotdeauna productii de inflorescente al caror continut in ulei volatil a fost mai redus decat la Moara Domneasca [campie-sudul tarii] sau la Biled [vestul tarii]” E. altii-Tratat de plante medicinale si aromatice 1988.a V a. Alexander. Raspuns pentru Cristim! Va dorim succes ! 32.lavandademunte.

) pt. discuit.ro/ini/index. o tara ploioasa . http://ropam. 34. Mi-as dorii sa ma apuc si eu de cultivarea acestei plante dar nu indraznesc pana nu stiu sigur ca imi este asigurata piata de desfacere. Mariana 21 July 2012 Stimati Domni. Am citit articolele de pe site.Prod la 1 ha este de 3000-4000 kg plante din care se obtin 10-15 l de ulei…pretul unui litru am inteles ca e pe la 40 .de levantica si nunumai si de alte plante medicinale.php .ro/ s. prasit. va rog sa ma ajutati cu nume de companii care preiau planta sau numere de telefon. va rog sa ma ajutati cu ideele voastre si cu sfaturile voastre de cunoscatori cu experienta 33. Locuiesc in Irlanda. Cu stima Mariana 35. am vazut cateva emisiuni la televizor referitoare la “lavanda” si as dori sa stiu unde se pot comercializa aceste plante-flori inafara tarii. Ozzy 15 August 2012 cred ca avem o problema de rentabilitate la cultivarea unui hectar. ierbicidat etc. Mona 18 July 2012 Am vazut si eu reportajul cu plantatiile de lavanda. Este interesant de a afla si ce utilaje minime sunt necesare (pt arat. Ionut 22 July 2012 Exista mai multe asciatii ale cultivatorilor plantelor medicinale si aromate:http://ipma.org.unde lavanda creste in orice curte la mica altitudine si multa umezeala la temperaturi medii de 15 C.a. Multumindu-va pentru atentie. ca la cateva ha de teren nu este adecvata si nici profitabila munca la sapa … 36.

Am semanat semintele si din cele 12 seminte au rasarit trei plantute.daca facem un mic calcul…500-600 euro mi se pare putin…astept comentarii… 37. Mai este una singura pe care o “cocolosesc” ca pe un bebelus.protejata impotriva gerului. Plicurile erau importate din Ungaria. din orasul meu. are 8 cm inaltime si nu stiu daca pot sa o las afara. doua au pierit. Nicoleta Visoi 4 October 2012 as vrea sa cultiv si eu dar de unde cumpar seminte de lavanda multumesc 39. mada 17 September 2012 Din cate am inteles este 4e kg de planta…ne iese alt calcul noua…in jur de 16000e ? e corect? 38. sau sa o iau in casa. 40.iar din acestea.Oare se poate semana ca orcare grana or ca lucerna numai sa acopere terenul si sa infloreasca? As aprecia un sfat. Tehnologia lavandei si lavandinului . in ele se afla cate o fiola in care se gaseau cinci si sapte semnte. A costat 8 lei fiecare pliculet pe care scria cain el sunt 20 de seminte.”Prea multe” pentru un asa pret. Ana-Eugenia Manea 6 November 2012 Am cumparat de la un magazin cu produse pentru protectia plantelor. doua pliculete cu seminte de lavanda.etc. o sugestie. Claudia 6 November 2012 Am si eu un teren de 2500 m si este plin de burueni nu am putere sa-l muncesc dar urasc sa-l tin asa cum este Mi-ar place sa vad acolo ceva frumos inflorit si leventica suna bine dar se pare ca este costisitor sa cultivi numai pt. Cand am deschis plicurile.Cine se indura sa-mi spuna ce am de facut? Multumiri anticipate.frumusete si destula munca.euro.

coleretica. al carui continut variaza intre 0. diuretica. produselor farmaceutice. 1. cicatrizanta. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor. Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor. De origine mediteraneeana.Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut.65 ml%.1. iar productia de ulei volatile de 159 l/ha. intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central. o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5 verticile suprapuse. Soiul cultivat In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescente proaspete. 2. Inflorescentele uscate.5 ml%. 2. produselor cosmetic. aromoterapiei etc.4% acetat de linalil. characteristic. datorita uleiului volatile si componentilor acestuia. . cefaleelor. 1. iar cele mature la -15 grade C in iernile lipsite de zapada si pana la -30 grade C sub strat de zapada permanent. antiseptic. cu 44% linalool si 18.5 si 1. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul acestuia-acetatul de linalil (30-40%). Amplasarea culturii Cerintele biologice si amplasarea teritoriala Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarzii de -8 si -10 grade Celsius. carminative etc. dar continutul in acetat de linalil este mult mai scazut. Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de 1. cu un numar de 70-75 flori. 1. Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile. in tulburari digestive etc. contine mai mult ulei volatile. afectiunilor cardiac cu substrat nervos. colagoga. inalta de 50-70cm. cu note de prospetime.

mai ales cand acestea sunt insotite de vanturi si in absenta stratului de zapada protector. totusi. Lavanda este rezistenta la seceta. hrisca urcatoare). se asigura buna crestere si dezvoltare a plantelor si. 2.5 m. in special cu specii perene (palamida. Lipsa luminii natural are o influenta negative asupra tuturor elementelor de productivitate. De asemenea. lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani. Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud-est a tarii. mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive.Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute. In asemenea conditii. cat si pentru lavandin. la infiintarea culturii. bogate in calciu. Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor. dar necesita. pir. sporirea productiei. O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare. cultivandu-se in afara asolamentului. In cazul producerii de butasi inradacinati. prin reducerea continutului in acetat de linalil. pentru a stabili cele mai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate. volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile (lipicioasa. suficienta umiditate la rasarire si in perioada pana la formarea tufelor. implicit. 1. Este bine de stiut. inclusv asupra calitatii productiei.2 Locul de asolament Fiind semiarbusti. gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si PH-ul. transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se face numai in sol umed.1. umiditatea este un factor hotarator. cu apa freatica la adancimea de cel putin 2-2. costrei. permeabile. 3. susai. Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursul vegetatiei. tipul de sol. Folosirea ingrasamintelor Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului. plantele de lavandin pier in proportii de peste 50% iar in unii ani productia de flori este compromisa. Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand sunt plantate pe soluri profunde. atat pentru lavanda. Fertilizarea cu fosfor . se realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol. 3. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina.

al caror effect se face simtit mai multi ani. terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. determinand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. inaintea ultimei prasile. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual. 4. fosforul imbunatateste calitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. fiind o cultura perena. lavanda valorifica bine ingrasamintele organice.Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha substanta activa. cu aratura adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de grajd bine fermentat. 4.4.1. infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu.2. Fertilizarea cu gunoi de grajd Cultura cu perenitate indelungata.3. 3. Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante. inainte de infiintarea pplantatiei. Fertilizarea cu potasiu Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda. De asemenea. toamna. Imediat dupa aceasta. Fosforul se va administra in doze de 70-80 kg/ha substanta active.Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative. dar se poate afla in unele combinatii greu asimilabile. potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare. inflorescentele ramanand mici. Fertilizarea cu azot Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda. Pregatirea patului germinativ . Gunoiul de grajd se aplica sub aratura de desfundare. se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. 3. ceea ce duce la obtinerea unei productii scazute de ulei volatile. Lucrarile de baza Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugerea buruienilor. Lavanda. iar cele cu azot primavera. 1.2. in septembrieoctombrie. sporind rezistenta acestora la inghet si la boli. Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Superfosfatul este cel mai adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. 3. Azotul se aplica in cantitate de 60-80 kg/ha substanta active. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta. Lucrarile solului 4.

Plantatul Epoca de plantare Atat lavanda. prin producerea de rasd din seminte. reducanduse sistemul radicular pana la 15 cm. Inainte de plantare.4.Cu 3-4 zile inainte de plantare. dat fiind neuniformitatea infloritului. la adancimea de 12-15 cm. necesar completarii golurilor. 5. Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva. 5. 5. Distanta de plantare Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand. Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in toc sau in strat. 5. se inmulteste exclusive prin butasi. ceea ce ingreuneaza mult stabilirea epocii de recoltare. Adancimea de plantare Butasii de lavanda si lavandin.5. scosi din toc sau din strat.3. Este foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare. La inmultirea prin seminte. iar partea aeriana pana la 10-15 cm. 5. Plantarea se executa manual. fiind un hybrid total steril. 1. Norma de material de inmultire Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri. cat si vegetative. distrugerea buruienilor si afanarea stratului superficial. se fasoneaza. Lavandinul. prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane. cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie sau primavera devreme. fara a distruge radacinile fasciculare. Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului. iar lavandinul la 100 cm x 100 cm. . Modul de inmultire Lavanda se poate inmulti atat germinativ.2. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa 10%. imediat ce se poate intra in camp. Soiurile valoroase trebuie inmultite prin butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au impus. solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. iar pentru unul de lavandin 10000 butasi.1. 5. terenul se marcheaza in doua sensuri. se obtin plantatii eterogene. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi recoltate mecanic.

Dupa nivelare. iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. Acestia se recolteaza de la plante sanatoase. imediat dupa plantare se uda din abundenta.2. 1. Butasii obtinuti. Stratul va fi bine tasat atat inainte. Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie.5-1 cm) si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita. sub mugure.1.3-0. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie). cu latimea de 1-1. Frunzele se indeparteaza de pe partea inferioara cu 2-3 muguri. Producerea rasadului din seminte Semintele de lavanda sunt mici. in timpul perioadei de repaus vegetativ. In continuare se uda si se indeparteaza toate buruienile si inflorescentele aparute.35 kg. Taierea se face cu un cutit bine ascutit.5. astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Lucrarile de intretinere Lucrari manuale si mecanice Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm.1. 6. Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm.5. bine cernut. in care se pune un strat de nisip de rau.5. Inmultirea prin butasi inradacinati Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (februarie-martie). Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul de celalalt. de 2-3 ori in cursul anului. se vor planta in decurs de 1-2 ore. 5. 6. se marunteste si se niveleaza. avandu-se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelul potecilor. este suficienta suprafata de 100-150 mp si o cantitate de samanta de 0. La 1mp sunt necesare 3-5 g seminte in functie de germinatia acestora. cu o lungime de 5-7cm. bine dezvoltate. in straturi special pregatite. tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. Semintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator (0. . in varsta de 3-5 ani si care reprezinta lastari ierbacei de 7-8 cm. pentru evitarea scurgerii apei. gros de 8-10cm. cat si primavera foarte devreme (februarie-martie).2 cm. Straturile se pregatesc ca in legumicultura. curatata de buruieni. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii unui ha de lavanda. Pe acest teren se monteaza tocurile de rasadnita. udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de 10cm. cu sapa. Tijele florale se vor taia pentru a oblige planta sa formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. cat si dupa semanat. Lucrarile din interiorul randului se fac manual. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei. Numarul acestora este de 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3 pentru cele mai in varsta. cu baza lignificata (lemn de 1 an).

Acestea se executa aproape de suprafata solului. Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sau trecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci cand recoltatul lavandei se executa in perioada de inflorire deplina. de preferat primavara foarte devreme. Fastac-0. lavanda infloreste in lunile iunie-iulie. 6. cu secera.02% sau Sumi-alpha-0. Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene. unul din erbicidele: Furore 2l/ha. foarfeca de vie sau cu o tocatoare de tip CS. se recomanfa bilonarea. In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. 1. Boli. 8. Pentru stimularea pornirii in vegetatie. 8. Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresate se protejeaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci. Pantera. 7. Mecloran. Basagran. dar acestea nu prezinta importanta economica. Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru stropit EEP-600.1. Furore.02%. Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.02%. iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene. se fac taieri de regenerare.2. 1. Afalon. lavandinul fiind mai tardiv cu 10-15 zile.2. Erbicidarea culturii Pentru culturile de lavanda si lavandin. Fusilade. daunatori si combaterea acestora In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea frunzelor (Septoria lavandulae).1. utilizand 300 l solutie/ha.Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor. In ceea ce priveste momentul din zi in care se executa . 6. Epoca de administrare In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni: Triflurex-4l/ha. La depasirea unui numar de 4-5 ex/mp. se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0. Recoltarea Epoca de recoltare In functie de zona de cultura. se recomanda urmatoarele erbicide: Triflurex.

Randamentul de uscare este de 5-7:1. inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra.2.3. recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori. 8. calduros si fara vant. cu secera. in incaperi curate si aerate. . Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de distilare. Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse (20-30q/ha). dar in perioada de productie maxima acestea sunt de ordinul a 50-60 q/ha 8. incepand din al doilea an de vegetatie. florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare. avanf grija ca tija sa nu depaseasca 12 cm. acesta este dupa ora 10. pe timp insorit. Pentru productia de flori uscate. Dupa uscare.recoltarea. Uscarea si conditionarea Pentru flori uscate. Modul de recoltare Recolattul se executa manual.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->