Boala cardiac ischemic - fr denumiri comerciale

1. Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65)) pericardit 2. Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) septal profund 3. La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza ((pag. 69)) Mioglobina 4. Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71) Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare 5. n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru (pg. 71) Ruptura septului interventricular 6. Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65) Hipertrofie ventricular stng 7. Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128) AVC ischemic < 6 luni 8. Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128) Puncie a vaselor mari necompresibile 9. Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente (pag.134) Griseofulvin

10.

Nu este una dintre caracteristicile durerii () Foarte rapid (angor)

11.

Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut () Subdenivelare convex n sus

12. Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete n () Disecie de aort 13. n etiologia angorului stabil nu este inclus () Lupus 14. ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65) Scintigrafie de efort cu dobutamin 15. Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent () ECG de efort 16. Care din urmtoarele trombolitice nu este utilizat n infarctul miocardic () Urokinaza 17. Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz () Disecie de aort 18. Reprezint CI absolut de tromboliz () Sngerare gastrointestinal < 1luna 19. Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor () Hemoragia 20. Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69) V3V4 21. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: (pg59) Tumora timica 22. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: (pg 59) Flebita 23. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: (pg 59) Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

24. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60) Subdenivelare concava in sus 25. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: (pg60) Pericardita cu tamponada 26. Clasic, NU este indicatie de coronarografie: (PG66) Angor atipic 27. Este FALS despre heparine: (pg128) Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa 28. Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130) Injectii intramusculare 29 NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133) Inlocuire valvulara in pozitie aortica 30. In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73) analgezice

31.

Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69) DII, DIII, aVF

32. Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele (pg. 72) Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni Fenomene de insuficien ventricular stng Tulburri de ritm ventricular recurente

33.

Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt (pg. 71) Ruptura peretelui liber ventricular Insuficiena mitral ischemic

34 Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune n prezena (pg. 71) BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian Alternana de bloc de ramur stng cu bloc de ramur dreapt Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior stng 35 Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele (pg. 72) Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic 36. Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele (pg. 60) Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin 37. Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60) Supradenivelare concav n sus Supradenivelare ST rezistent la trinitrin Subdenivelare a PQ, microvoltaj 38. Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60) Supradenivelare ST corectat cu trinitrin Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante 39. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt adevrate (pag.69) Troponina I are vrful la 12 ore CPK-MB se normalizeaz la 2 zile TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile

40. Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69)

Se pozitiveaz n H4 Are vrful n H12 Se normalizeaz n Z7 41. Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69)

Are vrful la 16 ore Se normalizeaz la 3 zile Se pozitiveaz la 24 ore

42. Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu supradenivelare permanent de ST (pag.70) Troponina CK 43. Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71) asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng BAV ale infarctului anterior alternana bloc stng/bloc drept BAV ale infarctului inferior 44. Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71) Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R 45. Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71) Mortalitatea n stadiul III este 44% n stadiul II mortalitate este 30% 46. Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128) Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei Traumatism cranian<1 lun 47. Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia (pag.128) Tratament cu AVK Puncie a vaselor mari necompresibile 48. Potenializarea AVK se produce prin (pag.134) Reducerea nivelului de vit.K Diminuarea fixrii proteice 49. Inhibarea AVK se produce prin (pag.134) Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni Diminuarea absorbiei digestive Inducerea catabolismului hepatic al AVK 50. Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134) Creterea absorbiei digestive a AVK Inhibarea catabolismului hepatic al AVK Reducerea nivelului de vit.K 51. Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134) Allopurinol

Cloramfenicol Ketoconazol 52. Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134) Estrogeni Corticoizi 53. Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134) AINS Miconazol Fibrai 54. Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59) Infarctul miocardic Embolia pulmonar 55. ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii () HVS BRS Digital Stimulator cardiac 56 Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia () Infarct miocardic Repolarizare precoce 57. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri () Cresc n caz de flebit Cresc n caz de embolie pulmonar Sunt foarte sensibili 58. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar () Dg este evocat clinic Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri

59. Tratamentul angorului de efort curprinde () Betablocante Statina Revasculare prin angioplastie Clopidogrel 60. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septo-apical prezint supradenivelare de ST n () V2 V4 61. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint supradenivelare de ST n ()

DI aVF V9 62. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint supradenivelare de ST n () V3 V4 63. Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde () Clopidogrel Morfin Aspirin 64. Clasificarea internaional Killip () Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30% Stadiul IV presupune oc cardiogen 65. Tulburrile de ritm post infarct cuprind () TV RIVA Fibrilaie atrial Extrasistole ventriculare 66. Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72) Pericardit cu artralgii Sindrom inflamator Se trateaz cu antiinflamatoare 67. ECG n SCA ST- () Inversia undelor T Frecvent normal Posibil evoluie spre unda Q 68. Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de () FEVS<40% Semne clinice de IVS 69. CI absolute de administrare a heparinei sunt () Alergia Anomalia hemostazei Injeciile IM Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt () Protrombina

70.

Proconvertina Proteina C i S Factor Stuart 71. CI ale AVK reprezint () HTA malign Pericardit Alergia 72. Inhib activitatea AVK () Griseofulvin Corticoizii 73. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel () Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ Se administreaz n caz de alergie la aspirin 74. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: (pg 59) Socul cardiogen sugereaza Infact al VS Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta

75.

NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: (pg60) Supradenivelare evolutiva Supradenivelare corectata cu trinitrina

76.

Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: ()

Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp 77. In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71) BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina BAV ale infarctului anterior Alternanta bloc stang/ bloc drept 78. Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71) Umplere vasculara(coloizi) Dobutamina Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii

79. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: () BAV grad 2 sau 3 prost tolerat Alternanta bloc stang/ bloc drept 80. Complicatiile SCA non ST sunt: (73) Moartea subita Recidive anginoase SCA ST+ Insuficienta cardiaca 81. Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74) bilant glucidic anual examene izotopice punctual ramipril 5-10 mg/zi

82. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59) embolie pulmonara tamponada infarct al ventriculului drept

83.

Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66) insuficienta cardiaca bradicardie astm

84.

Sunt cauze de dureri toracice: (60) zona zoster tumora cervicala patologie pancreatica patologie renala

85.

ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60) stimulator cardiac bloc de ramura stanga hipertrofie ventriculara stanga majora tulburari metabolice sau administrare de digitalice

86.

Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65) insuficienta cardiaca severa tulburari de ritm ventricular stenoza aortica stransa simptomatica stare de soc

87. Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de"

(pag.133) inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara fibrilatie atriala contrast spontan intens in atriul stang 88. Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135) saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica

89.

Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: () administrare doar intravenos sau subcutanat LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata

timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH 90. Produsele disponibile ale heparinelor sunt: () heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH

91. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: () preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat AVC ischemic de origine cardiaca embolica fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii 92. Indicatiile LMWH sunt: () preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat tratamentul curativ al TVP tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST 93. Indicatiile Fondaparinux sunt: () preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc

94

Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: () alergie la heparina hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10 zile) hemofilie, trombopenie injectii intramusculare sau intraarticulare 95. Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: () chirurgie recenta

HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel 96. Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: () gastralgii, greturi, urticarie, alopecie aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor 97. Testele de anticoagulare cu heparina sunt: () TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 min) pentru heparina nefractionata

anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne hemoragice 98. Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: () TCA <2: crestere cu 100 UI/h TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi 99. Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: () heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari LMWH: 4 ore dupa a doua injectie 100. Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: () INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA) INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK TCA normal: heparina idem, crestere AVK

TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK 101. Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate: () heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3 102. Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: () alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg) tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de o ora) streptokinaza: 1,5 M U/45 min 103. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: () activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore 104. Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: () infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore EP cu soc hemodinamic ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)

105. Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: () endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile puseu ulceros < 1 luna 106. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: () AVC ischemic < 6 luni traumatism cranian <1 luna traumatism sau chirurgie majora < 21 zile 107. Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: ()

trombopenii osteoporoza hiperkaliemia 108. Durata tratamentului cu AVK este: () TVP distala izolata: 6 saptamani TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai scazut) TVP sau EP recidivanta: pe viata 109. Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: () puternica absorbtie digestiva puternica fixare proteica metabolism hepatic 110. Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: () Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi

111. Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: () FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3 FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5 scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi 112. Indicatiile tratamentului cu AVK sunt: () anevrism ventricular stang postinfarct cu prezenta de tromb arteriopatia membrelor inferioare prezenta trombozelor venoase pe cateter camere implantabile

113. Contraindicatiile AVK sunt, cu exceptia: () alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru alergie la produs hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent

114. Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: () AINS, aspirina in doze mari sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice fibrati miconazol 115. Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: () barbiturice, carbamazepina, fenitoina meprobamat rifampicina griseofulvina 116. Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: () gastralgii greturi urticarie, alopecie, ulceratii bucale 117. Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: () se va incepe cu 1 comprimat pe zi se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta hepatica sau renala moderata) se modifica posologia cu 1/4 comprimat se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente 118. Alte molecule anticoagulate: () danaparoida bivalirudina dabigatran 119. Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: () SCA ST- cu risc crescut SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv angioplastie coronara complexa