P. 1
17602105 AGa Victor Simbolica Biblica Si Crestina

17602105 AGa Victor Simbolica Biblica Si Crestina

|Views: 7|Likes:
Published by daniluz8888706

More info:

Published by: daniluz8888706 on Jan 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/25/2013

pdf

text

original

Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

pe care le-am socotit necesare. dumnezeeste/ dumnezeieşte. cu parcimonie.). unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. strdvechi. intunerec. pesteolaltd. viatd. rane. cerul. tae/taie. simboale. lepddare. giulgiuri. bdtrdnetei etc./ S-a renuntat. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. evreeste/evre/eţte etc. maghii. dintdiu. vieatd. goanele pentru prigoanele. pietrii. agheazmd. pelerin şi peregrin etc. cdtrd. pietrei.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. acoperdminte. Dictionar enciclopedic (cu istorie. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". providentd. veştminte.feştanie şi sfeştanie. agheasmd. cheruvimi. traditii. se referesc/se referd s. adicd. 10 . formele vechi de genitiv-dativ (credintii. acopereminte. evangelie. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. ulei.. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. dintdi. De asemenea. Am pastrat insa. olei. liturgie. cetire. strdvechiu.j. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. dupdcinare. folclor) a preotului Victor Aga. cruzimii. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. Astfel formele de indicativ prezent. provedinfa. cruzimei. rai. mormdnturi etc.a. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. micimii. incunţurare s. ceriul. evanghelie.a. citire. vremii. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. vremei.). la o seama de forme lexicale vechi: graiu. heruvimi. inconţurare s. totodata.. liturghie. inchipuesc/inchipuie. intuneric. salaşlue$te/salaşluieşte. specifice perioadei interbelice. bdtrdnetii etc. persoana a Ill-a singular sau plural. locueşte/locuie$te. cdtre. adecd. micimei. giolgiuri. untdelemn şi untul de lemn. deaproapele.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina.a. magii. ve$minte. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. boale. Timişoara. raiu. lapddare. 1935. pane/pdine. insignii. legende. monogramul şi monograma.

chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. sfintele daruri. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. de fiecare data. lemn al crucii etc. operate de autor. familiari în loc defamiliali).). sfdntul lemn al crucii etc.a. sf.. art. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. Hristos a inviat s. grafia numelor proprii. pe pagina noua. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. în acord cu normele curente. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd.). grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. dezacordurile gramaticale.forma din editia princeps a lucrarii). unele formulari neinspirate. daruri. cat. evident.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. rom. sf.a. Duminica dupa botez ş. Alte indreptari privind punctuafia.). cum cade. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). ION NICOLAE ANGHEL . -toate acestea au fost operate tacit.).

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase. în lege.. cunoscdndu-le in 15 ..) externe.) oriprin lucruri (lumdnare. infdtisatd prin semne (inchinare. abstracte. vinul. în traditii. ci. exprimate prin lucrurile (pdine. bucurie etc. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. potenteaza evlavia şi simtul religios si. în dogme. simboale naturale. se numesc simboale. ca unfel de vorbire spirituald. nu numai pentru frumusefea simboalelor. cleric ori mirean.). actele şi lucrurile externe. b) simboalele obiectelor de cult.) prin semne şi acte externe. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine.) vizibile.. în poezie şi în arta religioasd. alcdtuit din corp şi din suflet. cu tot cugetul. ridicarea ochilor. Dupd natura acestor semne sau lucruri. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere.. Semnele...). Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep.) şi lucruri (daruri. pentru folosul lor real. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu... iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase.. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. Simbolica creştind se exprimd în cult. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea.. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. obiceiuri şi ritual deosebit...Prefata Omul. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin. mai ales. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern...

sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. embleme şi insim religioase.VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. Chisoda. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG .

grecii şi romanii. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. moarte. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face.4) şi al sfintilor. ca eel dintai care. 8. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. A. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. Aceste trei litere. picioarele şi fata inainte de rugaciune. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. nimicire) e ingerul adancului.18). loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. A. a suferit nedreptate şi moarte. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 .) Abel. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. 22. care locuieste în adanc. simbolul diavolului. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. din cenusa. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. Abadon (evr. 6. care reprezinta intreg alfabetul.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. 13). mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. semnul crucii (X) lui Andrei. (In calatorie. logica) ca inchipuire. adica cu care isi spala mainile. inchipuie inceputul şi sfarsitul. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. Mai e prototipul martirilor. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. în simbolica biblica şi creştina. B. ori în lipsa de apa. e şi prototipul preotilor. Ca aducator de jertfa. ca simbol al curatiei sufletesti. nevinovat. La sf. C. se spala cu nisip. C. B. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. 2). fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. 21.

Abis v. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. bolta cerului. O (Iehova). Gnosticii 1 . Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. Intr-un triunghi. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. ne dau cuvantul „abracadabra".3) din pizma (Matei 27. Dezlegare. la 13. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. a convertit multa lume cretinism. inseamna puternic. baierul şi marţişoarele. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. citite de sus în jos. VI. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera. Comem. Particelel euharistice v. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. .a u introdus sj în cretinism. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. figura cu cap omenesc. A. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. nume g r e c . Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. se credea aparator contra mai multor feluri de boale. art. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. Abluţiune. Acatiu (Ahaţiu. pastoral eel bun. Sţ Acaţiu. inconţurata de stele.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. 18). 2) sj mart comemorat la 14 iulie. Absida (de la habsis . Adancul. Achilina (Aquil. fara prihana. Sf. Accidence euharistice. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. Talismanul. De aceea are icoara Sfintei Treimi. Acvila .1 inseamna: nevinovat. Ahaz). Aquilin] nume grec. curajo Sf. Acvilina. în e t a de 15 ani. inceputurile.24). avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. art. aşa lisus.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18.). aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Achil. m a ] tira în goanele lui Diocletian.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui.

anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. Dinţos e „camasa" (katasarka). Inşisi serafimii. atat la cele pagane. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. ce s-a pogoserveste şi de invelis.actul prefacerii. cat şi la evrei.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. spre bolica: vezi la fiecare în parte. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. cand stau în fata lui Dumnezeu. provi. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. Sim. La noi numai Treimi. la cuminecare etc.lor. care inseamna lumina cereasca. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. la 1. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. pae) sunt trei la numar. Omul adica. isi acopera fetele cu aripile. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. iar cului Iisus în scutece. simbolul mantuirii. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. Comem. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu.apostol Pavel (I Corinteni 11. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. avem trei acoperaminte: aeml. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau.ciune. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. Tot aceasta Domnului. VIII. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. iar zeiasca. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. care poate servi ca mijloc de ispitire. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. Deoarece la confectionat din materie mai fina. în recunostinta micimii sale. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. dupa demandul sfantului pe el crucea. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. ambele din giulgiu. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. scutecele prunTnalte. 4). Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3.tului.

prin biserica. de trebuinta pocaintei.. Ada. i s-a dat numele dţ Adam.17). în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. . adica. predict. Adalbert (Albert) (nume germ. Martirizat în 997 şi comem. Adela (germ. Acte sfinte (cantare. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine.: primul intre nobilime). c a r l „suferintele noastre a luat. o panza în forma de patrat." (Isaia 53 4. s i m b o ] lizandu-se ca.. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. care se revars. citire. Nuditatea. nu dupa meritele sale. ca eel dintai om pe pamant.. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. 19). Sf A. ca apostolul slavilor catolici. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. adica la intrare. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. e prototipul genului omenesc. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. Prin aceste semne externe. simbolul mantuirii. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc.) sunt forme liturgice esentiale. XI. ce o avusese inainte de pacatuire. în a caror intuneric se pierde omul. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. = nobila. Adam (evr. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. . a indurarea lui Dumnezeu.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. Adam a pierdut acest prototip. la 26. Matei 8. Prin pacat.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare.. e semnu nevinovatiei. suflarea etc. „din pamant". Iulian (t 680). ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. = din pamant). palla). o panza în forma de cruce. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor.

comem.) . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. Apocalipsa 8. în Osnabriik. Adventul e timp de abnegatie. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. (Vezi art. de cainta şi de pregatire. comem. A. 2. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria.000 de ani. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. în zori. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. rugaciunile „Rorate" (v. De aceea se zice repausatului. Advent. art. apoi episcop. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. nume germ.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. Adrian: sfant martir. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. Craciunul mic.. iar cand e pe altar. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. se tin în fiecare zi. . 14). 7).2. adica insigniilejertfei. A doua naştere v. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. Vechi e simbolul idolatriei. 9. 11. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. apostol Pavel inseamna pe repausatul. la 11. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. care a adormit spre somnul mortii. fiul lupului. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. inseamna: lup nobilitat. cand acesta oficiaza. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. a fost calugar în ordinul cistercienilor. are cusuta crucea ori un miel. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. Clatinarea aerului. în decursul rostirii Crezului. la 3 februarie. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. art. raposat în 1224. ci adormiti intru Domnul. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. A propovaduit în Palestina (t 302).) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. Adolf. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. foarte nimerit.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. Sf. Repausatii nu sunt morti. Adormit: dupa sf. II. Pana e la proscomidie. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. „adormitul în Domnul". Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri.

buna. la botez. f 16. inseanm' plina de iubire. art. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. ara stropeste în cele 4 regiuni. IV. vamile vazduhului. Comem. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. cu mana imparte apa în f o r m crucii. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. Afumatoare v. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. în pronaos. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. iar Rusalii atinge apa cu mana. Afundarea catehumenului în apa. Agapia. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. care inchipuie intreg capul. de bunavoire. S f . Agapa v. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. ceea inchipuie cum. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). 4). simbol . prin care se sfintesc apele. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. A martini în Salonic (f 304). Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. art. spalarea totala de toate pacatele. Turnarea apei pe crestetul capului. la 5. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. Aerul sfant v. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. Epitaful. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. o afun de trei ori în apa. Cadelnita. art. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. cum se mai numeste botezul. nume grecesc. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. Comem. Agata (gr. pomana. c u r a joasa): sf. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. = miloasa. II. Agapa se numeste pranzul comun. vin etc. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. din darurile de prescuri.

Duminica tanara"). Sf. Agheasmatar v. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. la . A. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. simbolul . „!n Iordan".1. cu agheasma mica. se stropesc fantanile. afundand în apa lumanarea de Pasti. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. Agnita (lat. .14). apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. Agni.) ş.miel curat. sfintite prin botezul lui Iisus. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. la 19. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. martini (f 304). simbolizeaza raul Iordanului. XII. Agnes. morţii (v. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. Simbolizeaza apele Iordanului. apelor şi ei de 3 ori. s-a distins prin milostenie şi evlavie. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. Comem. de aceea se canta şi troparul.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). de obicei o caldarusa de arama. Agheasma mare se numeste apa ce. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul.a. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. o beau bolnavii.). stropirea m. Agheasmatar. nevinovata): sf. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. conservarii. cu duhul. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". Agnet (de la grec. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. Se conserva nestricata ani de zile. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. în fine. E patroana fecioarelor. art. cu ajutorul sfintei cruci. iar la . iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. = blanda ca un miel. agnus . Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. scoasa la prosco23 inseamna . Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. în Ajunul Bobotezei etc. prin darul Duhului Sfant. la 21.: Comem. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. Comem. cuvioasa. curata. în ajunul Bobotezei. un vas. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). Aglaia: sf. Spalatorul ritual. adica sfinteste. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. ceea ce Domnului.

3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. acesta 1 .23). aveau cate o piatra da onix şi smaragd. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. Agnita v. 24 Agrafe (fimbrii. în ur blestemului legii. în icoane. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. Agrafele prindeaa efodul la umeri.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea.") pentru pacatele noastre.VICTOR AGA midie din prima prescura. adica „amestecarea sfanta" (v. fiinta legendara. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. Turnarea apei şi a vinului în potir. 4) ajunul Bobotezei. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. cercul. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. în coasta Mantuitorului. de ace A. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. Cele doua din ur . predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel").. prin a j u n ţ (postire). adica cele 12 semintiii Ahasverus. 2) Zi Crucii. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. şi rostirea. în care e infatisat mielul. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. pe partea opusa sigiliului. Agnes. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. 5) a j u n Craciunului. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. Agneful asezat pe disc. inseamna lumea. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu.).. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. art. pana e la proscomidie. inseamna pe lisus în iesle.

Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. sa şisarataceascapana Domnului. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. Ciocdrlia. . blestemat pe A. Cele doua din urma simbolizeaza. la botez. prin postul lor. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. rataceste risipit prin > u a venire. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. care simbolizeaza plinirea timpului. Prin stropirea caselor. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. 4. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. grau fiert inceperea misiunii lor. în robia babilonica. Prunele uscate şi graul toata noaptea. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. ei 25 . Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. care nu a voit sa tStos şi care. cu care preotii. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. în urma . pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. Botezul. s-au aratat mai novatiei sufletesti. Anul nou. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. a cate o semintie. inchipastrat credinta curata. şi creştinilor. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii.. urand de haina alba. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. ce le urmeaza. art. Daniil şi al sotilor sai care. cantarea troparului „Nasterea. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. catehumenii primeau. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. desi s-au hranit numai cu Alb. nasterii. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. ita legendara. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. un stihar alb. cu mancari.. deschiderea raiului şi aducerea postire. dupa sfanta liturghie. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. sfintesc casele crestinilor. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . contimpului. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate.

ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. Caruta. Gheorghe e infatisat pe cal alb. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. precum e şi stiharul preotilor de azi. Alba (cappa sau chrismale). Sf. Saptamdna alba. c vatama pe aproapele sau. în biserica apuseana. sf. art. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. li se da. . E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. art. porumbelul. are a c e e a a simbolica. apostol. asa şi creştinul. are 4 cai albi. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. o bereta alba. 9. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. odajdiif steaguri albastre. Alba scurta (rochetum). 2 apare un cal alb în vedenia sf. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. un s t i h a j mai scurt. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. 14). ce o are alba sau stiharul. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. Stiharul. e de culoare alba. Albul e şi semnul luminii. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. în care a fost rapit Hie. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. Culoareavesmintelor preotesti în Test. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. în semn de bucurie sufleteasca. casula. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. Azi. în asemanarile s f i n f i l parinti. nevinovatia primita în botez. celor ce se boteaza. Alba v. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. Alba v. ca semne ale n e v i ţ novatiei. fara maneci. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. se omoaras . ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. chipul Sfantului Duh. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. iar pe credinciosi d albinele. Jos are un bogat chenar de dantelarie. Vechi a fost alba. în Apocalipsa 9. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie.

Craciun. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427).luptatoare): sf. Alilula (evr. episcop. S-a luat din iudaism. infloreste.. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. fiindca floarea de aloe foarte rar. inchipuind astfel locurile inaltate. unde a fost crucificat Domnul Hristos. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. — protector. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. XII. la 3. Alexandrina (grec.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. sanctuar. ce se revarsa din altar. la 8. Alimori se numesc rotile de foe. 39). intemeietorul congreg. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. Comem. 14. Comem. Comem. simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei.gur sufleteste. cum zice sf. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). V şi 22. Aloe. loan 19. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. e simbolul nemuririi. V. Altar (de la aha ara . Rusalii. . una din cele 7 martire din Ancira. Comem. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. Alexandru (grec. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. Alfons (germ. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. redemptoristilor (f 1887). la 2. Alexandra (grec. renumit): sf. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. la 16. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor.loc inalt) numit şi abaton.luptatoare. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti.). omul lui Dumnezeu (grec. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. Comem. invingator. Vechi. Sanziene). luptator): sf marturisitor. . iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . III.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. VIII. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne.. . loan Hrisostom. . în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. Alexie. arbust binemirositor. sprijinitoare): sfanta. Ill si 17 VIII. la 17. episcop în Capadocia(f 251). cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. aditon. .nobil. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. om la locul sau): sf din Roma. numai la cate o suta de ani.

de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. Altar v. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. altar. ce ardea i n t . iar partea din dreapta altarului. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. intunericul sufletesc. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. . Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. apoi acoperirea pe camasa. Deoarece pe sfanta masa (prestol. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. sufleteasca. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. la i n i j l o c . care simboiizeaza pe ingeri.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". l e g a t acesteia cu sfoara. prestolului şi la cele patru colturi. adica mormantul lui Hristos. Vechi. inchipuia pe iudei. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". . numita epistola.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. art. . fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. tamaie etc. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. sfanta masa inchipu. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. iar stropirea agheasma în semnul crucii.curatia m o ra . adica cea dinspre miazanoapte. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. Altarul şi sfintirea lui. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. . mast aloe. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. 1 8 . jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. inchipuia pe pagani. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. Spalarea sfintei m e s e sapun. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. numita partea evangheliei. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala .I m ' carea prestolului cu camasa. ce revarsa din altar.

guitoare. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. cum aluatul schimba faina.. Ambrozie (gr. XII. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. nume latin. în momentul lumea pagana la Hristos. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. art. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). Privit anume din trei parti diferite. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. Sf. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul.juieste noroc oripeunde ii porti. Aluatul fariseilor. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. savarsirea proscomidiei. 4. care ameninta miraculoasa. era simbolul rugaciunii. .. -Dupa ectenia cea mare. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. Altarul tamaierii. mantuire. Amvon. art. la Vechi. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. Comem. 29 . Matei 16. prin coloratia sa. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. la 4. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. Amestecarea chipurilor v. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. trecatoare (Corinteni 5. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. alun. greoaie. simbolul puterii. -nemuritor). lui şi ii schimba viata sufleteasca. a fost parinte şi invatator bisericesc. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). trandafirie. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. ca sa fie organ de conducere al bisericii. nume latin. . Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. violeta. care a prefacut. simbolul iubirii. 12). „in numele Tatalui. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. A. IV şi 7. a reinviat nu numai pe singuratici. Impreunarea chipurilor. simbolul smereniei. cugetele şi intentiile rele. episcopul Mediolanului.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. inseamna sarmodul de viata.in Sfanta Sfintelor. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic.diferite boale..

art." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. Amoreti. chipul mielului. Sf. formula de incheiere a unor rugaciuni... Comem. amin graiesc voua. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. inseamna: aşa sdfie.VI. Ana (evr. Amin. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. Aveau forma unor medalii rotunde. cum su ? cruci. nenorocirilor. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. placuta lui D u m n e * aleasa). mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. .a. Amictus. piatra ori pamant. Humerale. Vechi. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. Introduse de gnostici. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. asa e sigur. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. profet în Test. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice.al meu. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. patrate ori eliptice. iconite. au trecut şi în creştinism.. pagubelor. proprietate): sf. ce urmeaza. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. sticla.m a n ieste-ma.. Se n u m e s j e amvon arhieresc. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. A n a . de lemn. Avestitia" s. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. nevinovatie. art. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. lemnl crucea Domnului. Amurg v.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. Daca e la inceputul vorbirii. la maini ori la piept contra boalelor. aşa va fi. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. se purtau la gat. pe aleasa a lui Dumnezeu. de pe c se rostesc cuvantarile. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. cat şi în sculptura şi arhitectura. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. Amvon (advon. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. în timpurile renasterii. Amos (gr. se citesc p a r e apostolul. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . ce se purta la grumaţi. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. v. la 15. „Amin. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. scrieri sfinte. Crepuscul.

SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . .în loc de har). e painea sfintita. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). simbolizeaza curatia morala. .a aduce). inviat): sf. de unde aceasta isi are numirea de antidor. Anastasiu (gr. la sfarsitul liturghiei. anaval. Comem.). în vechime. E izbavitoare de otraviri. ca monahul sa nu poata privi în laturi. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. fecioara şi martini în Roma (f 304). E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. . e semnul bunei purtari. apostolul. se cuminecau toti creştinii la liturghie. Anahoret (pustnic. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. Inseamna jugul crucii.. Anastatica v. al decentei. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. Anabolagium (sindon). Anaval v. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. art. III. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor.a cuprinde). o ingusta masa portativa. la 25. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. XII. arsa de vie. Analav (gr. 19). mancau prinoasele aduse la biserica.marit. ospetele din biserica primara. infrumusetata): sf. Anafora (gr. art. Analoghion. . anafura. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. Comem.. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. 10). mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. Ca val al monahelor în creştinism. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. iar celorlalti li se impartea anafora. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". la 21. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. Anastasia (gr. antidor (gr. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine.marita. Analav. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. cand creştinii.. XII şi 21. Roza Ierihonului. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia.. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. analabion . adica spre a nu fi atras la vreo ispitire.

Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru.ingeresc... Dintre apostoli. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. Nou. A fost martirizat în Ahaia. fiind acolo pacea eterna. Sf. posturi în scopul curatirii sufletesti. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. în goanele lui Maximilian. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos." Andrei. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. la 4. Andrei (gr. nume germ. art. contrar. A..1.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui.. 9) si. se poate savarsi sfantt oriunde (camp. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Antihrist (gr. în rai animalele traiau în armonie. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. al ereziilor şi al fa Antidor v. distinsa): sf. ajutator. Andronic. . Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. langa el.. la 3.fara pereche. antim loc de masa) e o naframa A matase. puternic. Schifnb'a mersul firii.) Ansgar (Oscar). pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. nume grecesc. Scripturi este Satana. ca insigniu. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. . iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi.. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. numita şi crucea lui Andrei.! dupa marturia Sf. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. cand creştinii locuri stabile de inchinare. deschid şi usile incuiate. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. Comem. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. Martirizai pitare. nume grecesc. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. tabara. ca sţ pe oameni.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. adica mormantul Domnului. apoi Petru şi ceilalti. care nd comunitatea şi legatura ac legi. 32 Angelina (lat. asemanator ingerilor): sf. Lipsi: lui. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. puternic. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. 3. cu ajutorul obiectelor din case. contrar lui Hristos).. I X .. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. Antihrist e simţ rautatilor. dusman. Antim. Angelica (lat. care sunt nadejdea şi taria noastra. facand crucile lui Andrei pe ele. . II. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. la 15. rastignit pe cruce sub un maslin. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. ori ca apostol cu crucea aceasta. . caci e noaptea-ngrozitoare. Anisia (gr. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. martira din Tesalonic. cu intrarea lor.ispravnic. Comem. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina.ingeras. la 3. inseamna: ispravnic. cj . Poporul crede ca în noaptea sf. AnTimiş (antimins. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. Precum acelea. Angela. '. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. VII. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem.) ] anTimiş. buna ca un inger): sf.. Comem. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. .

Pantile mici. Biserica apuseana nu are anTimiş. şi fiind invelit în iliton. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D.1. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. primul.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. tabara. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. Antonia. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. Antonin. ca sa amageasca pe oameni. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. 18. contrar. şi care e sfintita de Episcop. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). Lipsind prestolul. la 13. simbolizeaza sindonul. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. 9) si... Originea s>o are din timpurile persecutiilor. 33 . Martirizat prin decapitare.: episcop al Nicomediei (f 284?).. A. Mantuitorul a repetat invierea Sa.. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. la 30. Anton. II Tesaloniceni 2. la 17.floare. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Sf. Anafora. Comem. adica inchipuie mormantul Domnului. care confine moaste de ale sfintilor. Antipascha (in loc de Pascha). eminent). fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. Comem. Comem. Antoniu (gr. Antoniu eel Mare. Sf. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. AnTimiş (antimins. şi mahrama de pe cap (loan 20. IX. Antidor v. ci numai Q piatra.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. 7).". loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. al rautatilor.. VII.. nume grecesc. 3. la 3. Antim. Ca acoperamant pe prestol. art. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. inseamna: duşman. IV. .) pe sfantul anTimiş. Comem. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Antoniu de Padua. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. al ereziilor şi al faradelegilor. Nou. Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. în creştinism inseamna duşman al pacatului. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Tomii. Mai inchipuie şi predicarea sf. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma.

cu centrul catre soarele material. A. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. Anul nou v. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. art. e inscris Psalmul 64. nurae grec. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). adusa prin Iisus.: cuvioasa şi martira în Seleucia. Taierea impreţur a Domnului. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. Vechi tot al saptelea an. iar samurastul. Anul bisericesc incepe cu toamna. Sf. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor.8). Precum soarele. simbolizeaza judecata din urma. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). incepe la 1 septembrie. iar în biserica latina la Duminica adventului. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. produsele de la sine erau ale tuturora. vara. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). inseamna: roditor. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". Vechi era tot al 50-lea an. în acest an pauza poporul şi pamantul. Ca inscriptie pe monumente. la 22. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. adica era an de odihna. E tipul invierii din pacate. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. în centrul bisericii etc. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. unsul Domnului (Isaia 61. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. spre Hristos. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. Comem. A şi O (alfa şi omega). La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor.VICTOR AG A Antuza. cu strangerea şi sortarea rodurilor. Anul jubileu în Test. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. astfel Sfanta Treime. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. pe evangheliar. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. care simbolizeaza lumina şi viata. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . spre vara. în acest an odihnea pamantul. Anul bisericesc ordinar sau comun. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. Toamna. anul Domnului. în cercul urmator. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. VIII. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani.

Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez.. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. la cuminecare. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. 34). gazoasa şi solida. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. se spalau leprosii. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. la spalarea mainilor. stravezie. sfintiri. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. Precum apa spala murdaria. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. Mariae V. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. Apa. curge necontenit şi nu se sfarseste. intaritoare. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. Bunavestire. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. „apa vie". Apa naturala e curata. prin aceste insusiri. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Apa deci inseamna curatire. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. cea tulbure e chipul pacatului. intareste şi e fara sfarsit. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. adica o putere miraculoasa. botez. art. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare.). Ea poate sa aiba trei stari: lichida. Nu se incasau datoriile. al lumii şi al primejdiilor. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. reinnoire şi sfintire. Anul sabatic. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. care curata. Anuntiatio Beatae V. mai era şi simbolul monoteismului.. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. Apa simbolizeaza imparatia creştina. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. Apa e simbolul Sfintei Treimi.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. se faceau vindecari. ca sa se duca inapoi tot 35 . puternica. 4). curatitoare. receruta la serviciile divine. dupa ce se reintorc la casa mortuara. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. în Test. dumnezeiasca. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. se stropea poporul etc. care este o renastere din apa şi din duh. ca obiect de cutatenie corporate. Vechi.

caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. cu care la consacrarea bisericii se stropeste.VICTOR AGA raul. iar cenusa e semnul penitentei. art. ce se impartasea în vechimea creştina. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. se amesteca cu vin. care trebuie sa fie curata. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. spre sfintire. ce o varsa poporul inaintea casei. darul lui Dumnezeu. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. naturala. care se rugau pentru cei botezaţi. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. cu sare şi cu cenusa. al marturisirii. Apa inchipuie curatirea de pacate. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. ce se toarna în vin la proscomidie. Cdldura credinfei. Iar ca semn de curatire desavarsita. Vinul şi apa mai simbo- 36 . dupa ce s-au spalat. are sa se sfinteasca negresit. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. spre a-si stampara vapaia în care ard. un uns al Domnului. v. vindecator de rane sufletesti. Apa varsata dupa convoiul mortuar. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. sufla asupra ei. Apa. mai ales în timp de seceta. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. arunca putina sare. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. în fine. cuvantul lui Dumnezeu. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. sarea inchipuie nemurirea sufletului. vinul inseamna taria. semnul intelepciunii. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. neamestecata. dupa ce a trecut un convoi mortuar. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. Apa calda. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. intelepciunea. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. inchipuind pe creştinii cei vechi. Apa. în numitele zile. Apa gregoriana. Apa botezului. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. Apa botezului inseamna lumina. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni.

stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. Apa de la sfintirea mica v. Apa mustrarii în Test. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. în credinfa poporului. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. Apa neinceputa. cu sapun sj cu vin. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. pentru o viata duhovniceasca. credinta derivata din ritualul creştin. art. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Agheasma mare. pana nu a mai scos nimeni din acestea. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. ci se arunca afara. dupa ce mortul a fost scos din casa. se face om nou. ca şi simbolul desertaciunii. Agheasma. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. pentru a stropi morţii. în care se boteaza catehumenul. se renaşte pentru o lume spirituals. Agheasma mica. sa guste şi mortii din pomana. art. amestecand-o cu sare sfintita. ce trebuie sa 37 . Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Apa Sambetei. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. aceasta fund simbolul nestricaciunii. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. Apa sfintita v. ca simbol al nemuririi. dupa credinta poporului. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. iar sarea. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. cenusa. inchipuie Invierea Mantuitorului. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. spre a simboliza curatia. art. dupa credinta populara. Aceasta apa nu e buna de baut. inchipuie firea omeneasca. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. Pe unde sunt rauri. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. Apa de la sfintirea mare v.

dupa obiceiul oriental. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). 16. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. art. care e numita roza creştinatatii. Vechi. 10). Nou. 12 lei. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. ca martori ai invierii Domnului. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei." Matei 10. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. liberi de orice gand lumesc. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. 13)." Filipeni 2. Apostol v. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor.14. Ape multe: sunt în Test. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. Barba e obicei oriental. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Precum Test. în primele secole şi în timpul persecutiilor. i-3). fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". 28. Sigilarea sicriului. al celor ceresti şi al celor pamantesti. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Citiri din epistole. altare etc. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. episcop al Ieropolei. Ieremia2. dupa Matei 10. ca pescari dupa Matei 4. i-42).. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. art. precum şi pietatea catre Dumnezeu. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. -jertfa zeului Soare): sf. în Test. Apa vie. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii.. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. Vechi a avut 12 patriarhi. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. conform textelor biblice. conform cuvintelor „fiti intelepti. 16. recu-noasterea pacatoseniei. 3.. 19. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. ca palmieri.9). ca 12 porumbei. desert. . unde se aduce jertfa cea mare fara de sange.. Apolinariu (gr. prin simboale. Apaos v.

goniometru. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. ua toiag infaşurat în piele de otn. art. fiindca el a calatorit mult. se impodobesc portile. art. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. Matia are o barda ori un cutit. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. art. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. 13). Sf. ferestrele. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. 12 izvoare. Vechi au fost txk. Gheorghe (23).msa (Matei 5. jucand. usile cu ramuri verzi de salcie. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. 22). Filip are un toiag de pelerin. cu care a fost decapitat. pescarii. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. adica deschizator şi Florar. Incep paparudele. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. Poporul a poreclito Prier. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. ori e tarat de un cal. Toma are o lance cu care a fost martirizat. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. ca semne ale martiriului sau în Persia. carbunii. Iacob eel tanar. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. 10). < ţ \. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. loan (v. cele 12 semne ale zodiacului. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Embleme). ca simbol aJ jupuirii sale.). 12 fii ai lui Iacob. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. toate cu referire la invierea vegetatiei. Vartolomei are un cutit. ori cu un clopotel de pelerin. cu care a fost jupuit în ţssgsia. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. foarte adesea. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor.). ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. episcopul Ierusalimului. 39 . Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. Petru şi Pavel (v. cerand ploaie cu colinda lor.\2 margaritare din efodul arhiereufui. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. în ziua de Sf. incununat cu mirt.

Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. ca şi Domnului Hristos. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. precum unii oameni au I inima buna. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. precum au dat lauda şi evreii. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. care e lumina adevarata.. care privira Inaltarea Domnului si. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri.. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. ca expp niciei. e simbolul raiului..I tul bun şi rau. cum s-au inchinat şi Apostolii.. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat.42). rostirea „Mantuieste. Crepuscut). Aratura e simbolul inimii omului.". impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. în biserica intram de la apus." dau lauda lui Dumnezeu. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului.. V e c h f i nimiceste penţ totul. şi art. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Ararat. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Gheorghe). Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul.". precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24.. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. iar altii au inima rea. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. inainte de Inaltare. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari.. 62).. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. trecerea în lumea necunoscutului (v. cu rostirea „totdeauna... Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Binecuvantarea cu 40 . Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor".. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. Apusul soarelui inchipuie moartea. Sf. a mijloc de corup arginti a fost va sai. Aratarea Domnului v." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor.". Ha inseamna: c e s fc setata.. art. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. Aretia. primitoare a invataturilor i sfinte.".VICTOR AG A simbolizand primavara (v. din lumea intunericului în imparatia luminii. Botezul Domnului. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. în parabola semanatorului avem paman. 52). ca şi samanta I rasarirea ei m 15. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor.

ai celor 12 Apostoli. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. 31. inseamna: cea impodobita. ca expresie a tradarii. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire.) ca preotul eel dintai. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. grec. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. ca inger pazitor. Mihail. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. Precum sunt arborii deosebiti. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. de prietenul şi invatacelul Sau. Arborii simbolizeaza pe oameni. a fatarniciei. ierarh (ieros. în eel mai inalt grad eclesiastic.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. Ardere de tot v. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. III. Aretia. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. ori în tovarasja lui Moise. arhon) ca principele preotimii.av pacat. plina de gratie. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. Haritina. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. 32). asa sunt şi oamenii. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. arhiereii au insignii 41 . dupa traditie. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. la 6. il are numai a patra carte a lui Ezdra. pe care. eel mai mare. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. numit şi ingerul mortii. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. episcop (grec. sunt infatisati cu haine ostasesti. iar Iisus a fost vandut de Iuda. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. Holocaust. acest inger sa-i fi ingropat. 3). Ezechiel 21. Vechi ca omul se mistuie. infrumusetata. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. adica al fatarniciei. adica conducatorul unei biserici intregi. Pe Uriel.) ca pazitor asupra credinciosilor. Comem. 3). ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. cu brane de aur.) ca principele Domnitor în biserica. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . art. ingeri de treapta a treia (incepatori. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Arcadie: sf. tinand un crin alb în mana. chiriarh (kirios arhon. ca şi al patrulea. 42). nume grecesc.prin punerea mainilor asupra .

Arminden se numeste pomul verde. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos."(Matei3. unul din cei 70 de ucenici. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. artosul. 13-17). ciorapii de matase. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. ornatele sacre (sacos. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. i n s < Aron preofiei. pantofii rosii. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. 34) prin sfintenia Sa.proprietar de cai. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. 24). care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. Aria e simbolul judecatii din urma. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. Comem. ca instrument de lupta fizica. Arhip (gr. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. 14. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. inseamna: urzitor din Armenia. Ariadna (gr. manusile episcopate şi gremialul. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. inseamna arme sufletesti. impacarea noastra (Evrei 4. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. bedernita. Artofor. ca şi dansul şi cu totul sfanta. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. armenian. ap. tiara. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. mantia). barbat al unei femei etc. referinta lor catre lume. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. 41. fara defect. .. insignii sacerdotale: mitra. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. inelul. martini în Asia Mica (ţ 130). 3) inelul episcopal. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. vezi la fiecare articol). tronul papal (Simbolica. Armatura. Aristide (gr. Daniel 9. la 22. inelul cu piatra verde. crucea toiagului. 42 . cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. Iisus a fost uns din veci. Mesia" (loan 1. de herghelie): sf. trebuia sa fie curat. Arhiereul a fost uns cu mir. dupa cum vorbeste sf. Armeniu. spre a exprima deplinatatea preotiei. Comem. vulturul mic. .eel mai viteaz). Romani 8. e imaculata. Arsenie mare: sf. numit fiind şi „Unsul Domnului. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. engolpion. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. Arme: în simbolica creştina. caputiul rosu. mireasa lui Hristos. Iisus e arhiereul eel mai mare. 2) crucea pectorala. 12). Arhiereul se tragea din neamul lui Aron.. XI. IX.VICTOR AG A specifice. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. omofor. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. Pavel (Efeseni 6. biserica. Comem. Exod 34. binevoitoare): sf. la 17. Armin.

creştina. respectiv al Arhieriei. Arnulf. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate.. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. . O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. 3. Arnold. art. Ascet: eel ce poarta lupta interna. E simbolul penitentei adevarate. iar în biserica romano-catolica. Arno."). parintele anahoretilor (f 449).inchinat zeitei Artemida): sf. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. X. 43 . VII. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. Inaltarea Domnului. ca şi nastrapa. spre a ajunge la desavarsjre morala. Comem. Ascensio Domini v. Aron. Arsenie (Arseniu. la 8. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. Exod 34. se sfinteste la Pa?ti. Artemie. spre contrabalansarea datinei pagane. inseamna: curajos ca un vultur.. . avand aceeasi simbolica. fratele lui Moise. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17.. inseamna. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. a dat nastere monahismului.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului.barbatesc) eel mare: sf. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. a lacrimat o viata intreaga. Mdnzul asinei). a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. V şi 19. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. prin mortificarea corpului. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. la Vinerea mare. Ivita prin secolul II. Artur (gr.' Pentru doua mici pacate din tinerete. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. mare mucenic în Alexandria (t 396). Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. în simbolica. un vas în care se pastreaza artosul. La intrarea în Ierusalim. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. Comem. la 20. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). prin contemplatie. Artofor. gr. e prototipul preotiei. (Vezi şi art. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. a pacii şi a rabdarii. nume german.

• o coasa (iadul). marit).stralucit. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. vestibul. 5: „veti calca. . Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. ca un simbol al lacomiei. timpul dupa moarte. Logodna. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. goala. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. zeitei graului şi a secerişului."). cea mai primejdioasa specie de serpi. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. Impartirea de timp în zile. . al pacatelor şi ispitelor. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. pronaos. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal.1 şi 2. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. V. Faptele Apostolilor 28. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. Gustar sj Secelar. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. Poporul o numeste Masalar. sumetiei şi al necredintei. 32). Astazi. 13. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi".. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. Luca 10. Azi. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. adica a sasea în anul inceput de la martie. inseamna vesnicia. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. Atriu v. 19. strangand în mana trei vipere. adica pacatul (Psalmi 90. rapusa de puterea de sfintenie. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. la 18. art. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. de napdrca (Matei 3. care vine de la rasarit. Marcu 16. Pui Iisus. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. 18. art. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. inseamna: fara de moarte. Augustin (lat.. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. art.. mare antiarianist (f 373). stil.VICTOR AG A Aspergile. Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. unul dintre cei mai insemnati 44 . La romani. mai ales a pacatului betiei. stropitoare de agheasma. napdrca). Sf. busuioc. sfant. luni şi ani e numai pe pamant. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. La romani se numise intai sextilis. Atanasie eel Mare. Comem.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. cu fata desfigurata. 43).

Comem. Mai e simbolul pompei. plesnindu-i cu biciul peste ochi. la 15. aurit. Ave. 36. ca simbol al maririi şi al virtutilor. precum şi este aurul material. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. Aurelian (lat.. Galateni 4. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. nepatat. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. pe care i i-a scos sf. VII. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). .parinti bisericesti. al abundentei şi al idolatriei. Auxentie (Axentie) nume grec. Aurora (Zorea). ce are sa se aduca cu gand curat. 6). care a nascut pe Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). potirul e din aur. nume latin. aurita. . ori ca un joe de 45 . soarele dreptatii. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. în sfarsit. e simbolul demnitatii suprafiresti. Marcu 14. inseamna: frumoasa. inseamna neprimitor. Hie. VI şi 28. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. adica pe Dumnezeu. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). 15. Aureliu (lat. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. Patronul aurarilor e sf. episcop în Hippo (t 430). la 20. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. isi are anagrama sa în Eva. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. ca pe o maica dumnezeiasca. Aurelia. Abba (caldeic . care e tata.din aur. Eligiu. Comem. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. sj art. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. precum se lamureste aurul în foe. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. ca lacaşuri dumnezeiesti. Ava. ale Inaltarii. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. la 15. Comem. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii.aurit): sf. neamicabil. Amasurat acestui simbol. sunt impodobite în stralucire de aur. X. Aurie: culoare. VIII. un fel de nimb. stralucit). în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. Nimb). De aceea bisericile. care în tinerete a fost argintar. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii.parinte. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). poate nu chiar intamplator. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". ale Invierii.

Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). Sirah 44. .vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. Azima (pasca): paine nedospita. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. Tapul il slobozeau în pustie. . care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. bazilisa 40. în care preamarim vrednicia (grec. caruia evreii. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. la sarbatoarea impacarii. Balaur. Nou. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. merinde de drum. 11. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. numit „tapul ispasitor. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. pentru credinta sa. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. ii jertfeau un fap. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. Avraam (tatal poporului). E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat.. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. al sarpelui din rai.. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. Azur v. Albastru. inseamna legea veche din Sinai. ce o rosteste Arhiereul. diavolul. Axion (Irmos.tatal multimii). al Satanei. S u p < prezinta pe balauri ca rele.VICTOR AG A cuvinte. Avuz v. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. Avraam (evr.. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. Colimvitra. mucen omoara balaurul. Balaurul e sir din rai. tapul pacatelor". ca sluţitoare. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. 46 . art. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. al diavolului si. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste.vrednic): enuntare în forma de cantare. 8) e simbolul spiritului rau. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. al intunericului. daca s-ar fi aflat 10 drepti. art."). care e ascultata de Dumnezeu. Axios (gr. 20). axion . Azazel (Levitic 16.

Balaur. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. cum era în vechime. ori pe solee inaintea usilor mari. de sf. de unde s-a urzit. behemoth (Iov 40. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. care e numita painea cea cereasca. Gheorghe). Baldachin (cerime. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . arhanghel Mihail şi pe sf. ca pe Cerberul inferaului pagan. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. 12).B Babilon (caldeic . umbella. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. fiindca în biserica romano-catolica. Simbolizeaza pe diavolul. Poarta numirea de cerime. E asezat ori deasupra sfintei mese. doboara case etc. Numirea o are de la orasul Baldac. se poarta sub el Sfanta Euharistie. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. cu ocazia procesiunilor. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. Iconografia infatiseaza pe sf. Simbolizeaza cortul sfant. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. Dante ni-i prezinta cu trei capete. baziliscul. care prind sufletele.. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. ce ies din oamenii demoniaci.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor.

Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. simbolizeaza totala curatire de pacate. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. Dupa credinta poporului. A fost man tatal ei (f 306). Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. ramasa de la romani. ori i cele ce le da de pomana. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. Evr in mare cinste ca si al blandetii. sa nu se mai poata intoarce. Botezul. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. Origen. spre a fi feriti de boale. unul din cei trei magi (f 30 d. purceasa j din inima curata. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. XII. la 6. dupa credinta desarta a I poporului. Baier (amulet. al maririi): sf.. precum Preotii creştini la in barba. Barbara (Varvara) batic): sf. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. e vindecator de rane şi apara de putrezire. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. mila adevarata creştineasca.stapanul stralucirii. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. . la 21. pana nu va cumpara ceva. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului.) Comem." Banul vaduvei (Marcu 12. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. Baia nasterii de a doua v. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. mare martira a sf. purtamf chipul şi inscrisul Lui". Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. 21 „dati lull Dumnezeu. E ono universale şi este patroai Comem. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. în el se pune un fir rosu de lana. Baltazar (gr. chiar şi pe noi insine. caci. 24). talisman) e o pungulita patrata. Banii ce-i arunca creştinii. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba.42) smbolizeaza jertfa curata. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi.I Augustin. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. zice sf. cu ocazia confirmarii. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Hr. Banul ce-i da poporul de pomana. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). art. Baia rituala e în Test. sunt lucruri necreştinesti. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Pierderea bfi mare. ce se atarna la gatul copiilor. purcese din credinta desarta. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei.. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus.1. 48 . f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". il saruta intai şi apoi il daruieste. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari.

Baptisteriul mic v. Pierderea barbii insemna rusine mare.23. XII. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. ca toata mandria. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. la 21. Varnava. Barca = corabie. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. I Corinteni 11. Colimvitra. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Origen. Barnaba v. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. Ezdra 9. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. dupa o traditie.41. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. art. logodnicul Sfintei Fecioare. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. 10). E simbol al puterii administrative.pagan.Baptisteriul v. Barbara (Varvara) (lat. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. Basilica v. Bareta (biret). A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). precum era şi la romani. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. care erau rasi. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. . în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. art. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. salbatic): sf. art. Bartolomeu v. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. O poarta Papa şi unii cardinali. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. C o m e m . dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. 3). avand varfuri în forma de cruce. Vartolomeu. mare martira în Egipt. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. ucenita a s f . care a fost tamplar. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. comanac în patru colturi (quadratus). art. E şi insigniul sfantalui Iosif. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. al onoarei şi al virilitatii. Biserica. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. de drept canonic şi invatatorial. Charantus şi Spdlatond ritual. în biserica şi la servicii divine. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. cu total lui Dumnezeu. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun.3). care. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. 49 . de aceea Isaia (7. De aceea a fost obicei general izat. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. art.

art. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. slabiciune. sarpe fabulos. patriarhul monahilordin Apus (f 543). ce se face copilului bolnav de deochi. Benedictinul semn al crucii v. 4). adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. în Apocalipsa 5. 50 . Vasiliu. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. Beatrix (latin. Simbolul batranetii este toamna tarzie.. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. Vechi."). III. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. Baterea pieptului. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. art. Vechi (Luca 18. Comem.VICTOR AGA Basilisc. care alunga toata boala şi toata neputinta. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. la 21. Biserica şi sfintirea ei). Semnul crucii. VII.. Nou şi din biserica creştina. în opunere cu consacrarea. fecioara şi martira în Roma (f 290).binecuvantat): sf în Nursia. propta şi tovarasul calatorului. E simbolul diavolului.. iar mai tarziu.5). ca şi consacrarea (V art. art. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. Batul. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. Inseamna taria crucii. în piept. toiag pastoral. al carei izvor e în inima. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. Benedict (lat. Comem. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90.13). iar la Faptele Apostolilor 11. -fericita): sf.. ca obiect de pedepsire la evreii Test. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. ca act secundar de cult. Bedernita v. membrii sinedriului. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. la 29. A fost în uz şi în Test. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. Inchipuie apoi şi intelepciune. Epigonafiu."). Benedictiune v. 13) şi la creştinii cei dintai. . 10. Binecuvdntare. Baziliu v. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. Beatrice. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. Are aceeaşi insemnatate. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23.3. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om.

ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. A intemeiat 68 de claustre. grau etc. domnitor. care. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. prin sincera marturisire. ca luminatorul credinciosilor. invatator bisericesc. Mihail. Berthold (germ. prin rugaciune şi prin semne externe. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. predicator al cruciadelor (f 1153). binecuvanta şi cu luminile aprinse. cu mana dreapta şi cu crucea. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7.. cand oficiaza. patimile. în forma de X. Comem. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. cu dichirul şi trichirul. la 20. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. V. episcopul. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190).antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii).) binecuvantate de ei. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. . asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). Aceasta binecuv. VIII. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. 7)... coliva. 50). Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. Biciuirea v. în istorie. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. în grai comun. III.Bernard de Clairveaux: sf. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. ca astfel ambele 51 . asupra mortului etc.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. stralucit): sf. la 15. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. Flagelarea. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. lumesti. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. Nicolae. Comem. al treilea. art..pompos. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. . arh." Luca 24. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri.luminoasa): sf. la 29. Berta (germ. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. Comem.

suprapuse anumit pentru acest moment.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). J 19).ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.. a caror pome Boboteaza. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. celelalte doua. 13. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. slabi fund. sfintele numele lui Dumnezeu.". ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. ambele maini (Luca 24. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. cere asupra asupra sa. în forma literei C.. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15.". Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. care (policarul.. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri.. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari.. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa.. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. de urgia dumnezeiasca. lizeaza pe Sfanta Treime. în „Darul lui Dumnezeu.. formand acum lui Dumnezeu. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta.22). pregatind ridicate. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. ca şi cand deplina pietate. iar celelalte trei cu toata lumea.ţ tarea ce a „pace tuturor". Episcopul. aratatorul şi mijlociul) care. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. 2) Dupa „Credeu". iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. aratarea darurilor inchi. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. preotul binecu. ori. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est"." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. simbolizeaza vesnicia. 50).. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. dupa ce a. de la II Corinteni 13. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere.."). deschisa şi mtinsa. Al a Domnului repri cuvinte. mare. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34).". I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. cu demnitate deplina. impa-cati cu sine insisi. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui .. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea.f dinciosi spre cuminecare. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. simboDumnezeu („mila pacii. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. XC. curent. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). intr-un cuget tuturor". Binecuvantarea liturgica are sa se toti. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. art. (Levitic 9.

ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. cu mainile ridicate. tronul lui Dumnezeu. prin care intram în viata de fericire. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima.". asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. punand şi mainile asupra lor. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. Se zideste pe loc inaljat. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. mancati. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. prezent în euharistie. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate.10). ce se face în numele Sfintei Treimi. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati.19).. 16). poporul o primeste în stare de ingenuncnere.. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. Trebuie sa aiba eel putin 53 . cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. preotul. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case.. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. Biserica simbolizeaza cerul. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. poarta raiului. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. „cetatea deasupra muntelui". precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. Edificiul bisericii. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu.". Vechi. în Test. cand aduce jertfa sfanta. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. a caror pomenire se face la Boboteaza.. E şi numita casa lui Dumnezeu. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri.

prin biserica. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. Leul mai e simbolul lui Iisus. 22.. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. Stalpii. spre a simboliza taria. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. Biserica e 54 . puterea bisericii. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. latimea inseamna dragostea creştina. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Intrarea bisericii e la apus.. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. prin care ni s-a dat mantuirea. ca fundament al Noului Test. spre ceruri. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. ca institutie dumnezeiasca. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. nadejdea. 5. adica a pamantului. corabie. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. spre care nazuim. iar lungimea e chipul rabdarii. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. iubirea. grosimea şi lungimea lor. astfel e simbolul intelepciunii. prin care ne-am mantuit. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. al vegherii şi al lui Iisus. despre care zice sf ap. Geneza 49. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. daca nu e pe vreo inaltime. spre patria adevarata. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. pentru ca e simbolul lui Hristos. care inseamna intunericul spiritual şi moral. Matei 21. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. pe care ne putem urea spre cer. 42). numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. precum tencuiala tine pietrele laolalta.1-2). Pavel „ca alta temelie nu avem. se sfinteste. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. ca simbol al dreptatii depline. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. pe marea vietii plina de primejdii." (I Corinteni 3. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. E mai inalta decat alte edificii. 14). 9). pe episcopi şi pe preoti. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. şi de cele 5 rane ale Domnului. zidurile imparatiei lui Dumnezeu.4). . 11).VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. care toate le cuprinde. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. Piatra fundamentals. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. care au sa tina laolalta pe creştini. E zidita cu altarul spre rasarit. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21.

Transportarea sfintelor moaste. din rauri beau cerbii şi mieii. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). din care izvorasc raurile celor patru evanghelii.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. navodul. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. dintre care una a cazut jos. stalpii (I Timotei 3. prin discul pamantesc. în dimineata sfinţirii. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . printr-un munte sau standi. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. 10) numita Bethel. de care stalp se apropie un miel (Test. Biserica şi sfintirea ei. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. Fiindca biserica este loc sfant. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. \5). ca inchipuire a bisericii prigonite. apoi. casa lui Dumnezeu. tronul pamantesc al Lui. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. adusa prin jertfa de cruce. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. din biserica veche în cea noua. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. camasa necusuta a Domnului. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. ornat cu 12 pietre scumpe. apoi cerul. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. prin sangele lui. 9).). Vechi) şi o pasare în zbor (Test. ca unitatea de credinta a bisericii. cu procesiune solemna. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. N. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. V e c h i . un stalp pe un soclu de 3 trepte. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. la inconţurare. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. dealul cu vii etc. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Intrarea în biserica). simbolizeaza dorinta şi cer.

..b rn . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ .SP"B0 K-»P -uLT £*%."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v .b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v .

E trimisa adeseori spre indreptarea omului. La ziua sfintilor.. episcopul Sevastei în Armenia. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. a bisericii universale. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. II. 17. ce se va face la sfantul prestol. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. Blasiu (Vlasiu) (gr. Blagoslovenie v.. cenusa moartea Domnului. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11.. Bocirea simbolizeaza 57 . binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. martir la 316. Boboteaza v. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. cenusa = corp) cu Hristos. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. ca şi bunele miresme. Matei 9. sa fie bine primita lui Dumnezeu. Amos 5. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. spre cainta. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor... Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis.4). deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. prin biserica. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise.."). insemnand cele 5 rane ale Domnului. ce se inecase cu un os.neasca. la 3.20). art. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca.23). pentru plata. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. Comem. sa se reverse peste toti credinciosii. Botezul Domnului. oaia („ca o oaie spre junghiere. vinul dumnezeirea.. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. boceau. 16. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos.. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. Patronul bolnavilor de grumaţi. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa."). = regesc): sf. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. Bocirea a fost şi la romani. art. Blasiu a manfuit pe un copil. Binecuvdntare. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra."). au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. adica toate popoarele. primite la acest altar. II şi la 11. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel.

ser. ca simboj s ° s 5i ca . prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. iubitor de Dumnezeu. -zuire): sf. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. la gura spre a marturisi numai adevarul. I se mai imbia lapte şi miere. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. descins. în vechime. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. H nstos. Catehumenul major.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. sfanta taina. 1 ia p e sau. la 14. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii.. Sf. Bonifaciu. nume latin. asa crest evorbadeascult zeiesc. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei.ca do. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. în tinda. Bogumil. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. care va fi patronul celui botezat. de fase şi de haine. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. adica ferit de putrezirea sufleteasca. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului.can.. unde I „curge lapte şi miere". sa se trezeasca din moartea sufleteasca. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. în care. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. VII. rasaritul eel de sus. Pe cap.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . astfel şi catehumenul. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. pe care il inchipuie biserica. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. protectorul şi mijlocitorul lui. insemnand: buna chibBonaventura (lat. Botezul.tele intrebari de tiationes) b. la gura ? i la piept. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. Preotul dezbraca pe catehumen de brau.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. "i-Preotul pun. în I Canaanul imparatiei sufletesti. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. Comem. adica nevinovat. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. fara botez. nume slav. omul nu poate intra în cer.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. precum a 1 evanghe]le. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. descult (in camasa daca e major). d. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii.s Pretului şi a gonfl '"""a. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). cu mainile în jos. inseamna: binefacator.19). sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau.".

precum lisus a vindecat pe surdomutul. Mergand la colimvitra. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. rostind de fiecare data „goneste. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. la mdini spre a face numai fapte bune. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii... Trei afundari sunt 59 ..11). Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol... la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. de trei ori. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii.". Catehumenul (la prunci. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei..ca. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc.". ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. lasa mainile în jos. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. precum a facut orbul din evanghelie. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. spre lacasul spiritului rau. ca şi fecioarele intelepte. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. la piept şi la frunte. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. ci doreste a se uni cu Hristos. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. protestantii stropesc) pe catehumen în apa. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. deodata cu suflarea il inseamna la gura. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. se face imbisericirea. care se pogoara şi o sfinfeste.. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului.. în materia botezului. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime." Matei 13. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. a pacatului. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. 9).". Catehumenul (la prunci.

ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. muiate în apa. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o.. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. raul ce curge opt zile dupa botez. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. Vechi se ungeau numai preotii. mai uns cu crisma pe cap. dupa botez. pana atunci purtand o din Eden. La t r o p a r u l . ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. în în Test. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. alba. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. maini. creştinul. care este simbolul curatiei sufletului. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. curatit profetii şi regii.". spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. în semn de bucurie fecioare. sa fie aducator de daruri. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. ochi. gura..5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . cercul adica cu lumina aprinsa.". nari. crucea i Hristos. copiii intr-un giulgiu. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. stapa-nitor (rege) pe vointa. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. Cadirea se face fapte bune. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. Nou: marea de sticla din legatura la cap.I cata. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. în T e s t . ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. Hristos. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. j corabia lui Noe. urechi. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. vesnica) la frunte. curata pana la ceasul din urma. botezat acum e uns al lui Hristos. buretele se spala în fantana botezului. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. totdeauna gata de jude. I 6). Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. Cel în Test. pe moralul sau.. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. apoi cu bumbac. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos.. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. Vechi: potopul.

" la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. intra aducerea aminte de darurile magilor. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte.. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. Epifania. iudeilor la Iordan. Ardtarea Domnului. inseamna intrarea Domnului în Iordan. prin minunea din Cana. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. crucea inchipuind pe ffristos. la botezul Sau. Iisus s-a aratat lumii intregi. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. Aruncarea crucii în rau. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. care se facea în vechime în aceasta zi... care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor.) catehumenii cei catre luminare. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. la apuseni ziua celor trei crai). astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie.. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. botezul şi sfintirea apelor. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca.1) etc. cerbul. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. Ziua luminiloi. crucea insemnand pe Hristos. intineriti. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii.17). Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. ca simboale ale luminii lui Hristos. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. E credinta la 61 . asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. Botezul Domnului (Boboteazd. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. smirna şi aural bisericii. sa iesim din apa botezului. sfinteste tamaia.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. obisnuita în unele parti.

de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. 42). dar numai daca aratam cainta sincera. Singur bradul s-a intins ca o satra. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. care ne curata şi ne sfinteste. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. sub care Domnul a aflat scapare. al stapanirii. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. Botezul lui loan. Botezul pocaintei v. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. Boul adesea inaripat.ca pom de Craciun. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". nici caldura şi sa ramana pururea verde. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). Fiind arbore binecuvantat. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. Legenda ne spune ca. Botezul sangelui.VICTOR AG A popor. ori în chipul unui brad.impodobit cu daruri şi cu lumini . Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. caruia mucenicii i-au şi urmat. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. ca sa fie o legenda. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. art. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. la nasterea Domnului." loan 14. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba.. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. adica moartea martirilor..21). Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. este emblema sfantului evanghelist Luca. se intrebuinteaza . act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. Botezul femeiesc. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). 22-5). Boul e animal curat. cuiele picioarele din molid. 8. credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. Otrdtire. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. Boul privea bland şi linistit. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. şi talharul de pe cruce (Luca 23. Bradul mortului 62 . în Test. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. Boul mai e simbolul puterii. 32. botezul fortat v. art. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin.

Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai."). abnegatie. fiindca. ca şi protopopii şi asesorii. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. în analogie. episcopii. 14. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. Fiind pururea verde. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. arhiman63 . Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad.. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. Fiindca sabia se leaga de brau. Ca simbol al vesniciei. mai inchipuie şi funia. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. 7). cand i-au dus la rastignire. cu care a fost legat lisus de cruce. dupa o legenda. De aceea prorocul i-a binecuvantat. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. ce-i poarta preotii. nu din lux. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos.. spre rele. în noaptea nasterii sfinte. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. caci toate se clatinau puternic. se planteaza pe morminte. 35). cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. Bradul. impodobit şi neimpodobit. ca sa aiba ce rontai pe drum." (Luca 12. ci spre a-si acoperi goliciunea. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. cu pomul de Craciun. art. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. Luca 12. Mai inseamna abnegatie şi curatie.35). bradul inchipuie vesnicia.legenda ne istoriseste ca. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. Bradul. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. sub numirea de pomul mortului. ajungand la iesle şi plecandu-se.. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. numai bradul i-a dat un mic adapost. formeaza un insigniu special.. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. impodobit cu poame şi cu zaharicale. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). zona) ce i-au imbracatprimii oameni. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. Mai e şi o avertizare. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. fmpodobit de lumini. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. Braul. ca sa fie noduros. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. nici pentru aparare. verdeata vietii viitoare. Bradul mortului v.

. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. impreuna cu alte animale. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. a vietii pamantesti. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. X. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. scutit): sfant. Dupa o legenda creştina. Bulgarul de pamant. vin). daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. este icoana omului.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei.). Comem..38). spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. în pamant şi chiar prin ziduri. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. care insemnase pe Iuda. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). la 15. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. slanina. în tovarasia corbului. sa vanda pe Mantuitorul. art. la case creştine patroana 64 . u s t u r o i . Bruno (it. ) . Cele patru culori ale braului. de cina cea de taina (colacul de Pasti. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). în se roaga cate în gandului sfinte. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta.VICTOR AG A dritii au brau violet. Mai este apoi şi simbolul marii.' Bucuriile Sfintei Maice v. apostolul Prusiei. prescura. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. spre amintirea de mielul pascal (carnea. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. în inteles simbolic. monahii au brau negru.: brunet. precum?il a lumanarilor de ceara. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. ori mana de tarana. . Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune.. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-.. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. şapte bucurii. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. adica a desertaciunii. broasca e animal binecuvantat.. catre Dumi tele biblice 1. aparat. eel cu punga. 7 şi 3. conform cuvintelor de la Geneza 2. .). 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce".. de ierburile amare (hrean.

iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. mancand peste în acest praznic. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Buretele (spongia) tescuit. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. de aceea se plineste liturghie deplina. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. toate afierosite ca niste jertfe. adica a sfantului loan Hrisostomul. 21). Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. Adam şi Eva nu-i au. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. chiar în timpul Postului mare. fiindca ei nu s-au nascut. tamaia alunga toate relele. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. spre cele sfinte. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. la o inaltime cuvenita. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. Buricul e simbolul nasterii. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. Buruieni amare consumau evreii la 65 . cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele.cultul divin. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. a florilor aduse la biserica. dupa obicei oriental. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. Bunavestire (Blagovegtenie. iar pe sub pomi se face foe. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. ci au fost ziditi de Dumnezeu. din treapta de jos sociala. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. pentru ca Dumnezeu. inchipuie buretele plin cu otet. lapte etc. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. în credinta ca focul atrage caldura verii. otraveste pe eel ce i-a savarsit. Poporul crede ca. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. 15).38). prin alegerea Sfintei Fecioare. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. 29). va fi intreg anul sanatos ca pestele.). pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor.

la Pasti. cum este usturoiul şi hreanul. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. plante. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. oua etc. Pe langa came. rasarise mult busuioc si. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. La Golgota. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. Dupa o legenda. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. mfranarea gandului şi a patimei. Vechi. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. Tipul lui. busuiocul se pune la icoane. care cadea jos. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. a fost isopul (Psalmi 50. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. I Cadelnita fa) turribulum. ierburi amare. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). biserica mai sfinţeste şi azi. rasarea din nou. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. tamda metal. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. 66 . O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. Busuiocul acesta e r a în Test. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. cautau intruna sa-i smulga şi principale. dar zadarnic. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului.VICTOR AG A descantece. 8) adica o minune dumnezeiasca.

Cadelnita inseamna firea omeneasca. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. toiag arhieresc.. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. turribulum. 3). tamdier) este un vas mic de metal. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Coral: Cain (evr. dupa asemanarea toiagului lui Moise. artistic lucrat.. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun.. ca tamaia inaintea Ta. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). de animale etc. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. art. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus.. Cecilia." (Matei 10. care a odraslit prin rugaciune. Cafas v. Ornamentele de pe cadelnita. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului.. incensator. plante. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului.". Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. 16). care s-a prefacut în sarpe. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu.c Cadelnita (afumator. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Caduceu. cu figuri de frunze. Caecilia v.

respectiv sfinteste casele creştinilor. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. în semnul crucii. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare.15). Comem. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. pe care are creştinul sa purceada.. 1). la 5. Sf . desi greoaie. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. Caius. contemplatia. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. frumoasa. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului.. lacrimeaza primavara cand o taiem. şi turnand-o în forma crucii. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". invidia şi talharia în opunere cu Abel. calea pacatelor. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. 6). ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. simbolul bunatatii. 34).. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. V. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. în Test. Caldura (cdldura credinfei). ea este calea vietii. Gaius (lat. singuratatea. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. care este de fata . caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. ca sa nu-i ucida nimeni. La cuminecare. Simboale interne ale caintei sunt: postul. 23) în Corint. Simbol extern al caintei e tardna. rugaciunea. cu caldura deci. Hr. sim-i bolizeaza calea raului. 10) la dansul. dar şi de * crutare. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. martirizat în 59 d. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. dar nu se prapadesc. inseamna insusi raul Iordanului. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. care a zis „Eu sunt calea. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12.. C. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). Calea inchipuie firul de viata. 9) şi necainta sa. apoi craniul. I 68 .VICTOR AG A oameni (Geneza 4. şi adica pe urmele lui Hristos. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. Cain e prototipul evreilor." Geneza 4. Prin insolenta („au doara. spre a-si putea ispasi pedeapsa. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. = eel voios). care plange. reprezinta rautatea. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. a invataturilor dumnezeiesti." (loan 14. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19.

Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. în zi de Sabat. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. IX şi 25. la 1. V. martira în Siracuza (t 305). anacamilavca. Precum trecatorii lasa urme în cale. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. Toate popoarele orientale au avut calugari. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. anahoret. în caz de nevoie. mantia. pustnic). fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. de la grec.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. martir decapitat. faptele indurarii. Comem. la 27. schimnic. e calea pe care urea sufletele la cer. în parabole (Luca 8. kalos geron — bun batran. în scop de a ajunge perfectiunea morala. IV. Mai intai i se face tonsura. Comem. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. Calugar (monah. insotite de ruga69 . camilavca. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). sihastru.).. 12). 12) se numeste departarea. art. IX. eremit). Calugarii simbolizeaza pe ingeri. singur (gr.. Calistrat (gr. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. se numeşte persoana care. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. = frumos): sf. = frumos. facator de bine. Labirintul. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. care inseamna jugul lui Hristos. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. în semn de umilinta. ascet. f o r m a n d toate un fel de labirint. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. o haina lunga. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. Calea laptelui pe cer. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. cam de 2000 de coti. eremit. ducand o viata ingereasca. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. Comem. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. la 14. saracacioasa. monah). astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. haina mantuirii. XII. Calista (gr. monos. dupa traditia populara. = frumoasa): sf. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. invingator): sf. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr.

deodata cu punerea votului monahal.VICTOR AG A ciunile precise. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. bisericile ridica în edificiul lor. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. (loan 19. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. al fecioriei. în biserica romano-catolica. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. luminata de invataturi sfinte. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. 11. e simbolul razboiului şi al judecatii. şi coroana. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. 4. Calul. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. Pilat (loan 19. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". scara pe care e dus mortul la groapa. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. semnul de logodire cu Hristos. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid.42). In urma acestei legende. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. fund intrebuintat la razboaie. numite statiunile calvarului. unde a patimit Domnul. în cimitire. ingereasca. 7 plangeti pt Iisus cade oara. iar lumanarile inchipuie ca. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. murind el pentru lume. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. pe strazi. tulburand linistea sfanta. Precum sf. Valul negru inseamna ca dansul. Calvar (Drumul crucii. ca simbol al curatiei corporale. tropoteau şi larmuiau în staul. acestia. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. monogramul Camasa necusuta. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna.Intalnirea 5. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. 10. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. Dupa o legenda.Simion (Matei 27 naframa. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte.

4. kaama . tesuta dintr-una. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. Ingroparea (loan 19. 3. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. necum o camila. un soi de soparla. Luarea de pe cruce (loan 19. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. al supunerii. Camila e simbolul rabdarii. lisus cade a doua oara. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. = copil de jertfa): sf. primindu-si numirea de la urzitorul lor. 13." (Luca 23. II.16). Crucificarea (Marcu 15. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. lunga. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. Cameleon. Veronica ii intinde naframa. al umilinţei şi al temperaţiei.38). elaon = a domoli): e un comanac. II aflam în Test. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. confectionata din panza de in. 8. 25). 7. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. Dezbracarea (Marcu 15. 24).30). 6. 42). VII. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. care are sa ramana una şi neprihanita. 2. 10. Cade sub greutatea ei. 17). Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. fara maneci. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel.momentelor de patimi. Comem. monogramul Mantuitorului. 28). 12.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. 9. Camilavca (gr.. Camil (gr. Vechi. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. Moartea (loan 19. Camasa (gr. calugarul dominican Alvar.30). prin care abia putea trece un om. katasarka). 14. 71 . spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului.. la 18. lisus ia crucea pe umar (loan 19. 5. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). Cade a treia oara. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. E confectionata din panza de in. 32).caldura.

e simbolul umilintei. art. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. materials. cu prileţul unei nunti. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. Canaaneanca (Matei 15. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. art. Clopote. eel mai productiv pamant. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. dansa se aseamana cainilor. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. mai buna decat cea dintai. în care se arde untdelemn. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei.VICTOR AGA Campanar v. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. dupa o viata de credinta vie. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. plin de toate bunatatile. . carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. 21-28) e chipul paganilor. pe sluga sutasului (Matei 8. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. care invinge toate. ca product de plante. mirele este Hristos.7). vinul ce se gata este legea. Nou intr-o fiinta evanghelica. Prefacerea apei. arzand intr-insa. cu nadejde şi cu cerere potrivita. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. A fost şi în Test. 8) la rugamintea plina de credinta. spalare corporala. art. Ciucuri. Cana. ce era destinata pentru curatire. precum şi al rugaciunilor publice. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. care sunt bineprimite. Canaan (Geneza 15. pe preoti. Canafuri v. de nadejde şi de staruinta a acestora. de evlavie. daca se fac cu credinta. uleiul. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. Ca reprezentanta a paganilor. Candela e un vas micut. este şi simbolul credintei. Cererea ei. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. Campane v. unde a prefacut apa în vin. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. vinul prefacut este evanghelia. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. fiindca în Test. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Clopotnita.

Proverbe 26. Cantorii. la 10. O gasim şi în Test. Comem. 26). cu irmoasele lor. prezent în Sfanta Cuminecatura. saraci şi neputinciosi. Canoanele Utreniei. care poarta grija celor napastuiti. 11) şi al maniei. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. precum şi al preotilor.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. 6). Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. Cainele în Test. inchipuie cerul cu multimea stelelor. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. 22. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Cantaretii v. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. 19). pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. 31). Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. se regleaza sub David). Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. comemorat la 9 martie. al dreptatii ceresti. . adica rugaciunea de consacrare. De regula are culoare rosie. art. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. cainele este simbolul virtutilor creştine. Efeseni 5. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. Canonul. Candelabru (policandru. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului.Alt Candid. iar sf. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. al masurii drepte. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. în numar de 9. Candid (lat. 16. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. în Test. 10). atarnat în cupola naosului. VI. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. = stralucitor. Eusebiu il aseamana cu diavolul. De aceea cantarul mai e si 73 . Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. bolnavi. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21.19-31). Caini multi inseamna pacatele.

De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. Capitala tarii simbolizeaza în Test. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). Daca este sfmtita de arhiereu. în opunere cu cei drepti şi blanzi. Craniul. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. 1). Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. art.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. paraclis) este o incapere mica. iar intr-altul are o piatra de moara. legata de biserica. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. 9). adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. art. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Precum 74 . Capra adica este m a i zburdalnica. Cap de mort v. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. ci numai daruri şi puteri sufletesti. pacatosi. Ziua şi sarbatoarea sf. Spre capitala se urea. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. balaurii din Apocalipsa. inchipuind faptele bune. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. are acelasi simbol ca şi biserica. nobili). Mai multe capete au numai demonii. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. pe timpul echinoctiului. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. arhanghel Mihail. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. mai fricoase şi foarte simtitoare. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. art. mai salbatica decat oaia. Alba. care nu au corp pamantesc. 30). Cocosul). Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. regi. Capela (oratoriu. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. iar de aici lumea cobora (Luca 10. Cappa v. al bunei-cuviinte şi al moralei. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. e semnul bunei cresteri. care se aseamana cu oaia. saceltum.

art. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. paos) ca pe niste jertfe. cu capul descoperit. eel pacatos se spala de negreala pacatului. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. (f 120). sa fie cu supunere. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. se arunca carbuni din cadelnita. ca simbol de doliu familial. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. în semn de prietenie. evreii. Comem. colac. fara sa putrezeasca. La descantece. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. Vechi. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. prin sffintul botez („apa şi din Duh").. sa se rusineze. smerenie. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. Caritas (lat. stima şi supunere. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. peste sicriu. numiti capete. în fata unui superior." Galateni 4. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. leagana darurile (coliva. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. 14). Carbunele este simbolul invierii corpului. Ele sunt de aMe) p}prinoase. adica focul Duhului Sfant. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa.. 7). precum carbunele în foe isi pierde negreala. Toiag arhieresc. şi preotul care slujeste pomana ridica. VIII. la 1. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. se reduce la darurile leganate din Test. Cu ocazia inmormantarii. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. Carţa arhiereasca v. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. este simbolul vietii. C. cat şi la pomeni. daruri. în semn de onoare şi de jale. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. iarna-vara. ci fiu. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. = iubirea faptuitoare). Tatal eel •preabon. supunere catre eel Prea Inalt. asa sa piara boala de la eel bolnav.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. domnitor. Sta mii de ani sub pamant. Sf. în groapa. respectiv de buna-cuviinta. 75 . Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. Carmazin. Capul descoperit este şi un semn de jelire. numit capul popii. în decurs de noua zile dupa inmormantare.

Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. iar în biserica catolica Martea grasa. Comem. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. în sens mai larg. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. 32). = scump. cuvioasa (ţ 1879). precum sangele inchipuia sufletul insusi. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). 44). 14). art. fost fulgeratoare. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. prin focul jertfei. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. Carneval. Matei 16. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. în tim] 76 . s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. la 28. Pentru oamenii cei buni.1.": Psalmi 134. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. Genealogia. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma.. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1.. 10-12). cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. sfarsitul carnevalului. 26. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). 17). Casa o sfinteste biserica. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. Casiu (1 (t 260). Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. Psalmi 17. Carolina (lat. = scumpa): sf. 11. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. Carunt. se curata de pacate. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. tare.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. V. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. 20). iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. Comem. Carol (lat. inseamna incetarea de a mai consuma carne. carnea simboliza organul sufletului. la 9. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. nici altceva rau. La sacrificii. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). Cartea neamului v.

fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. peştera subterana. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. iar în sens mai larg iconostasul. în biserica latina în partea evangheliului). ca urmasi ai Apostolilor. Era de o credinta rara. la 10. Casula (de la casa = cort). Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. Casiu (lat. Castrum Doloris v. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. Deasupra are de regula un acoperamant. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19).intrat Iisus în casa lui. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. Mai are un crucifix. pe care se pune racla cu mortul. art. C: mare martira în Alexandria. Patroana scolilor superioare (f 307). care a 77 . Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. Tot catafalc e numita şi estrada. invelit în negru. Casa de veci v. ucenic al sfantului Hrisostom. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. Sf. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. de pe care se tin cuvantarile. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. inca au vestit pace prin case. Comem. X. Ecaterina. = sarac): sf martir (f 260). Catacomba. care. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. art. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. unde creştinii. Sicriu. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. la 25. ca simbol al Duhului Sfant. cu toata vrednicia. scriitor bisericesc (t 433). Comem. Caterina. XL Catedra (amvon. Comem. felonul bisericii apusene. Catafalc. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. la 29. Casian (lat. nume grec. dupa porunca Domnului. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. în timpul persecutiilor. are şi insemnatatea mormintilor. Catafalc (tumba. avertizand la prediCeruY. II. inseamna: curata. Simbolica: vezi la aceste articole.

Ceasul. ~ la portile bisericilor nic. Ore. „a facut-o intr-un ceas rau". ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. simbolul puterii. Leii. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. Hr. Cecilian. sa intra în biserica. simboale ale credintei. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. Petru d. Ceasuri v. precum şi simbolul iadului." Centrul bisericii locul naosului. Cel de sus = ieste sus. Cecilia (lat. apostolul Spaniei catre sf. vas mic pentru tamaiere. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Prin maleabilitatea sa. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. la 22. 15). în cerun Celest. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte.. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. ap. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . Zicalele: . al Regi 14.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. sub barbatilor. în corp. nadejdii şi iubirii creştine. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Lumdnarea de ceara). = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. 9. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare".. ancora şi inima. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. 22 5. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. 14) şi un vultur. art. art.). Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. astfel şi corpul moare. Cavou = criptd (v. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. Masinaria e chipul sufletului. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. ca determinatiune de timp.. Comem. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. iar gaoacea e simbolul corpului. art. daca isi pierde sufletul.. spre a se tamaia casele. II folosesc şi creştinii. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. Comem. Catui. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. De obicei morativa. pe care patronul. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). (v. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. predicat din acest scaun. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. IX. literele .. care sunt tipul virginitatii. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. Celestin seamna: ceresc.1-a dus ceasul rau". Catedra are ca insigniu: crucea. nascut din Preacurata Fecioara Maria.

. Cedrul (cedrus Libani).Hr. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. 79 . ce omul trebuie sa le sageteze. V. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. nimicite. sub policandru. sfintit şi asezat de catre sf ap."). Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti.. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. Comem. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. al nemuririi. 15). spiritul raului. pe care e scris anul zidirii. Regii cei puteraici în Test.. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. Martir în 65 d. Cantarea cantarilor 5. patimile şi poftele corporale.. inainte de a •atom. inseamna: ceresc. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . 9. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. Comem. sa le rapuna. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Cerberul cu trei capete. biserica. Simbolizeaza rautatea lumii. care locuieste sus. la 8. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. Celestina. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. Cenuşa. în ceruri. imparatesc. art. De obicei are o piatra comemorativa.Cecilian. IV. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. apostolul Spaniei. patronul. Petru şi Pavel. eel orb): sf. Cei rau = diavolul. nume latin. Cei de sus = Dumnezeu. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. la nas. Ceciliu (lat. ca ramasita de la corpurile arse. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor.13). literele A (alfa) şi O (omega). Celest. care trage cu sageata. în casa lui Dumnezeu. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). la 15.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. 22. în naia barbatilor. 12). 12). Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. pastrata de la Floriile anului trecut. în semn de aducere aminte de moarte. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. Psalmi 91. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii.

varsa apa (urina) în borta acestuia. iar central simbolizand pe Dumnezeu. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. inflorita. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. pe care trebuie creştinul sa le caute. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. care a spalat picioarele Apostolilor. soare. Nimb. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. Baldachin. şi dimpotriva. 2). cu cat acestea se departeaza de centru. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". fratele iubitor de 9. Cerime v. ca sa scoata pe sarpe. sf. colimvitre. si-apoi il mananca. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. Dupa aceasta insusire a sa. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. acte simbolice. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. Figurat il vedem pe baptisterii. a ridicat ochii la cer. acte sfinte. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii.). Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. Multimea cerului e numai o ordine de rang. Cercul auriu v. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. intocmai ca liniile. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. il voame. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. al reimprospatarii.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. Prin infmitatea sa. cu atat se departeaza şi unul de altul. cerul s . precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. a binecuvantat. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. d u p a \ cele sapte planete.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. cerbul e şi simbolul botezului. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. metanii etc. cercul e simbolul eternitatii. Cercul e simbolul dragostei creştine. adica otrava sarpelui. cu atat se apropie şi unul de altul. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. a frant painea etc. Sapte ceruri. 1. art. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. cerbul. Le-a randuit insusi Domnul lisus. Dupa credinta poporului. ingeri etc Cesar. de centru. III. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. Inelul de logodna. Dupa traditie. semnul crucii. care simbolul creştina contra diavolului . Ceremonii (datini sfinte. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. ce domnesc în cer. în forma de cere. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. Matei 5. 10) inseamna curatia şi sfintenia. art. de Dumnezeu. Sa ne imaginam un cere.

I 80 .

al apararii. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. printr-o ceata de sfinti. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. ca şi toiagul. inca şi cheile bisericii. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. contra diavolului. Cesar. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. Chiparos v. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. iubitor de saraci (ţ 369). cea de a doua din argint. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. Charantus v. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. pasune inflorita. palmier. de \agar\etc. = imparatesc): sf. fratele lui Grigorie Nazianzenul. biserica. e simbolul stapanirii şi al serviciului. la 9. art.22. care are ca insigniu doua chei. art. rasina pietrificata. Cheia lui David (Isaia 22. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. în Test. Vechi e asemanata cu o femeie. Se mai simbolizeaza printr-un voal. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. Spalatorul ritual. pe langa evanghelie şi cruce. Cipresul.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. Comem. Regele era sotul cetatii şi al statului. în loc de potcap insa i se da cuculul. Cesarie (gr. 19). Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). Cetatea: în Test. un arbore inflorit. care e cetatea creştinilor. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Baptisteriul mic şi art. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. la introducere în oficiu. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. 38ţ12). soare. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. Credinta creştina e ca o cetate. una a cerului şi alta a pamantului. în margaritarele sale. 22). Cheia. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. usa bisericii. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. 81 . usile raiului. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. 22) e tipul cheilor lui Petru. cea dintai din aur. Parohii. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. Cetatea e simbolul tariei. Chihlimbar. în Test. primesc. III.

novitului i se face tonsura. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. unde se inchina în fata altarului. de mormant ori de bisericuta. ceva domnesc. Chipul mantiei v. ca semnul jugului lui Hristos. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. art. art. semnul de logodire al ingerescului chip. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. Chiriac. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . Chita de busuioc v. Busuioc. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. Comem. care inchipuie haina veseliei sufletesti. De doua ori intinde foarfecile egumenului. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. Precum a inghitit chitul pe Iona. Chiroteca v. marea vietii.. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. Aici este dezbracat de vesminte. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. Chivot (tabernacul. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. pe camilavca i se pune anacamilavca . asezata pe prestol şi in 82 . iar în cealalta mana i se da o lumanare. sta descins. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. în tinda bisericii. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. respectiv pedagogul sau. i se da paramanul. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. apoi primeste mantia. X. Manusile. în viata ingereasca.16). care în vechime era locul penitentilor. nume grecesc. se opresc. dupa timpul de proba. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. simbolul crucii lui Hristos. nastrapa): o ladita în forma de turn.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. la 8. în timp de seceta etc. Este imbracat apoi în rasa." (Matei 5. Sf. Chipul ingeresc eel mic. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica.. în semn de penitenta. în cap i se da potcapul. art. inseamna: ceva ales. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor.

unde în chivot este prezent insusi Domnul. moartea şi invierea. vin. ingenunchem în semn de adanca reverenta. aur). marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. cand trecem pe langa el. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. pixida). inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. columba. E aducere aminte de chivotul legii din Test. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. inchipuie marirea lui Dumnezeu. (balsam.. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. mantuire. simbolizeaza judecata din urma. persoana intaia a Sfintei Treimi. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. în biserica apuseana. Ciclul Pastilor e primavara. strajuit de doi heruvimi. ce e mirul în biserica ortodoxa.care. iar cu Rusaliile. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. în care era nastrapa de aur cu mana. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. principale. Chivotul legii (sicriul marturiei. ulei. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. pana la Duminica adventului. Compus din mai multe ingrediente. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. adica actele mantuirii. intr-o cutiuta. în care se pastrau tablele legii. peristeriu. iar cand trecem pe langa biserica. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume.) simbolizeaza puterile spirituale. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. nastrapa. în referire cu ciclul Rusaliilor. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Ciborium (margaritum. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. Duminicile 83 .. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. de aceea. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. Vechi. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului.

Cimitir (fintirim. care inchipuie omenirea.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa.". Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. art. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. Crucea. se tamaiaza poporul şi mormintii. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. intru lacas sfant.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. ziua odihnei. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. precum şi spre a invedera invatatura creştina. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. morminfi). Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. se pot savarsi servicii divine.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. Se sfinteste agheasma mica. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. ori prin catacombe. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. şi mai ales intr-o zi de Sambata. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. ziua inchinata mortilor. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. cu cei morti. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. a doua venire şi despre judecata din urma. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. în Test. ca şi cei morti. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. în numar de 24 pana la 32. în cimitire se mai afla de obicei o capela. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". unde în viata au primit hrana sufleteasca. mai s u n t cripte şi mausolee (v. Episcopii. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. spre a fi şi mai aproape de martiri. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. plantele au simbolica respectiv. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. se stropeste crucea. în care. daca e sfintita.. în jurul casei lui Dumnezeu. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor..

) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi.. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". „fie-i memoria binecuvantata". care şi azi cheama lumea la mantuire. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. Fiul inchipuie pe Mesia. farina simbolizeaza grijile lumesti. iar acum preface painea in 85 . dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. ce se vesteste în toata lumea. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. cu care în pustie a inmultit painile. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. Boii inchipuie afacerile. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. în vizuini. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. plantele. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. Cei intdi chemati erau iudeii. slugile simbolizeaza pe proroci. adica mantuirea sufleteasca. Intrarile cimitirelor. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. arborii etc. bogaţiile. apoi poftele. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. loan 19. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. Cina se numeste mare. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. de a auzi cuvantul de chemare. precum şi icoane (invierea lui Lazar. odihna şi ospajul. ravna dupa castig. o primim în dar aceasta cina. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. vefi fi ca noi". Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. comertul. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. ca şi la evreii vechi. caci acum „toate sunt gata". ce le ingramadesc oamenii peste masura. ca şi crucile. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. neamurile. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. Florile. catre care evreii nu au voit sa vina. etc). se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. „revedere".16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. numai sa o voim. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. aceasta mantuire. care au respins chemarea. „in veci pomenirea". ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale.. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. „prin moarte la viaţa" etc.

pentagrama. Vechi. ce a trecut şi în creştinism. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. art. Prin . Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. saptamana sdptdmdnilor. jertfa corpului Sau. de minuni (t312). în superstitie.Comem sf. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. cu verdeata. ca suma lui 2 şi 3. sdrbdtoarea secerisului. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. care se frange. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. Cele doua paini dospite. ca hrana de toate zilele. în Test. art. avea cinci varfuri (v. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. Cinci sunt simturile omului. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. cuvioasa. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. Cincizecime (Rusalii. Cina cea de taind. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. Cina din urma v. mai simbolizau legea data în Sinai. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire.sf. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. La sfarsjtul serbarilor. amuletul pagan. coasta. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. capul). care da painea de toate zilele poporului sau. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. Pentagrama). Cingulum v. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. art. Biserica are cinci posturi cardinale. Brdul. în Sinai.VICTOR AGA corpul sau. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. inchipuind multumita catre Dumnezeu. precum inimii. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. pocainta are cinci parti. sau 3 cuie. Templul. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. precum se nimicea orice jertfa. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor).

la 18. Ciriac (Chiriac) (gr. Comem. dupa impreţurarea ca cipresul. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. spre cer. Iota este litera i. la 28. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. III. II. = al Domnului): sf. nu mai odrasleste. episcopul Cartaginei. care sunt în vesnica fericire. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. patriarhul Ierusalimului (f 386). Vechi. iar la romani. erudit scriitor bisericesc (t 258). Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. Ciril (gr. stralucitor). la 14. IX. comem. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. VI. Cira: sf cuvioasa. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini.1 şi 28. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3.. 18). facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. în epistolele Apostolilor e cuprins. Cir (Chir) Cira. Comem. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. Nou. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. = luminos. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. (gr. = al Domnului). la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. o data retezat. Comem. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. Cirta şi iota (Matei 5. simbolizand legatura stransa intre Test. = din Cipru): sf. sf martir în Alexandria. Ciorapii de matase. Ciprian (gr. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. La egipteni era chipul intristarii.16). 3). Vechi şi Test. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. la 31.

periculoasa. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului.dupa indicatiile liturghierului . clara. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf.5). care se apropie de sfintele daruri. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. = inchis. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant.9.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul."). De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. O alta practica. Claudie. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. Luca 22. inseamna: curata. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. al unei primejdii mari (Amos 9.2). Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. care se raspica în Credeu. Claudia. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. adica cu privire la usa mormantului. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. şi pe care-i calca în picioare. eel din urma avand ca insigniu ciuma. legat de lant.. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. Haralambie. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi.. De aceea preotul. Ciuma. Clatinarea are sa se faca . saruta acoperamantul. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare.". Era simbolul oamenilor stricati.. putin obisnuita.. olog): sf. în solee. martini în Asia XX . Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. un monstru. în Sfanta Scriptura e o boala grea. la invierea Domnului. de pe amvon. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. nume latin. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. il invaluie si-i pune de-o parte. Claudia. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. luminoasa. Clara. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. al carei tamaduitor este Mantuitorul. Claudiu (lat.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri.

" Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. XI. ca urmator al lui Iuda. martir din Corint. Clepsidra. de mantuitoare şi de vestitoare.. 3). la 3.. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. la creştinii cei dintai prin cursori. Din inaltimea turnurilor. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. Comem. martira sub Deciu. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. = Indurator.) ale serviciilor divine. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. de mantuire. la 31. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. orologiu de apa. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui.. kliros = soarta). prefacere. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca.1 şi 10.Mica în goanele lui Maximian (f 305). Clopotul). de aceea la sfintirea. fulminafugo. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. apoi prin toaca ori trambite. Comem. Clement (Climent) (lat. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . milos): sf. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. fulgura frango" (pe vii ii chem. = miloasa): sf. III. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). IX. Comem. nola). la 14. apostol. Clopotele (campanele. mortuos plango. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. Cler (de la gr. pe morti ii plang. defunctos plango. plebem voco. care cheama pe credinciosi la rugaciune. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. şi art. care se numea şi botezul lor.. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. în Heraclea Macedoniei. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. festa decoro". Clementina (lat. sub Deciu. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. la amiaza. Claudie: sf. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului.1. Comem. care sunt inscriptii predilecte pe clopote. congrego clerum. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. la 20. episcopul Sardei.

spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. adica e vestitorul dumnezeiesc. cum era prescris pe atunci. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . Tragerea de seara este din secolul XIII. are forma unui turn. în zori. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. Creştinii. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. ca o rugaciune de seara. la amiazd. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. pentru a scapa lumea de pagani. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. care este aurora creştinatatii. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. La apuseni. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. epicleza etc.. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Coasa taie vietile iarba. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. Pe sepulcral schelet. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. şi spre a le arata momentuozitatea actului. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui.).. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. sai. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. seara.". Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. salutare ingereasca. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. la auzul clopotului.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale.

vamesii. Se face şi se imparte intru cinstea sf. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. care ne conduce din intuneric la lumina. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. Codrii în Test. Coasa e simbolul mortii. chemandu-i sub scutul. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. tinand în mana coasa ori secera. ce are sa salasluiasca în biserica. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet.virtutilor. sub acoperamantul sau. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. fiindca el anunta ivirea luminii.. de cate ori auzea noaptea cocosul. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. cum coseste omul iarba. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. iar pe dinauntru cu chrisma. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. 37). Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. arhanghel Mihail. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. ce se propaga sub glasul lui. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. e şi simbolul penitentei. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. iar focului i se zice: „cocosul rosu". se ruga şi plangea cu amar. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. E şi simbolul luminii. Cocosul e simbolul vegherii. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. tot raul şi toata necuratia de la clopote. chemati de glasul clopotului. Colacii vamilor. infipt cu lumanari de ceara. Moartea taie vietile oamenilor. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. tamaierea alunga demonii. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor.. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca.

30). Deasupra. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. Coleda v. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. sirene. care s-au botezat. piscina. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. în care se afunda copiii la botez. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. al invierii şi al nemuririi neintret . slanina (contra ranirilor). ca semn al jertfei de mantuire. trecerea prin Marea Rosie. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. ce s-au familiarizat în crestinism. Iosua prin Iordan. Colibanum v. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. Botezul Domnului. pestele (care simbolizeaza pe creştini). Coliva. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. usturoi (contra strigoilor). cisterna. dupa inviere. coasta impunsa a Mantuitorului. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. ca şi chipul jertfei şi al invierii. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. baptisteriu. avus). miel şi sare. Coliva (colibanum) de grau. botezul lui lisus. Germenul vietii e ascuns în graunte. oua rosii. Colinde: ramasite de datini pagane. în tinda. vasul cu apa sfintita. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. în mijloc. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. romane. Vamile). umbland unii pe la altii cu cantari. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. Colimvitra (cristelnita. are o cruce tot din aluat. cozonac. în care s-a botezat lisus. care au iesit din apa baptisteriului. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. nadejde şi inviere). cuisoare (contra durerilor de dinti). Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. art. delfinul (simboale de renastere. şi art. simbolizeaza raul Iordanului. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. precum şi un ou rosu. Coliva e deci simbolul mortii. art. ce le rosteste preotul pentru popor. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua.

spte a-i scapa de pangarire. inchipuie tarie. pana nu dau de pomana din acelea. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. ca monument sepulcral. fecioara şi martira în Colonia (f 453). Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase.rupte. La ridicarea colivei. bherica sfmteşte coliva sfantului. Comem. art. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. pastrata în tabernacul. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. la 6. 93 . 25). prin moarte. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. putere. Columba. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. dragonul. Columna franta. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. Golumbina (lat. sa ne dea roada vietii. = blanda porumbita): sf. Columna. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. Completorium v. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. ingroparea şi invierea. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. care a purtat corpul Domnului. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. aratat la Botezul Domnului. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. Dupacinare. cumpatare. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. argint) în forma porumbelului. post. in. în simbolica creştina. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. au dat roade de viata vesnica (loan 11. simbolizeaza puterea. inchipuie pe Sfantul Duh. Columbina. spre a ne mantui. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. Tot asa au fost şi Apostolii. margaritum. 51). azi avem cutiuta (pixida. Astfel de animale sunt: grifonul. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. porumbel): o cutiuta de metal (aur. în locul lui. nastrapa. Iisus. adevarata coliva este cea facuta din grau. Ca amintire. ca sa ne deschida calea vietii. Columba (columbarium. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. Originar. iasma.

uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.o} xpxigsxq 9p. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.re.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM. 9p EA.. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. '(9 l\Z g.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 . 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .Eiux. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.qni p u u i g s 9 '.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.s9 xs pinxis p 'ixii.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI. ux iox.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.

lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita.Xl Consacrarea în Test. ca şi Noe în area sa. Arhiereii şi preotii. art. asa şi biserica lui Hristos. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. Corabia (area. eel Mare. 2. Constanta (lat. locul femeilor. naos) bisericii. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. ca sa lucreze cele ale legii. Conductul mortuar. constant!. Precum aceasta a ajuns la liman. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. soleea. Constantin (lat. = sfatuitor). ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. pruncii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). Copii v. Copia (gr. spre a asculta legea Domnului. sf Episcop în Konstanz (f 975). la 18. ne duce la mantuire. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. Comem. se imbracau apoi în vesminte preotesti. Biserica şi sfintirea ei. pe care o si 95 k26. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. art. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. care au numit biserica „corabie. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. la policarul mainii drepte. Corabia are trei despartaminte: 1. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. Inchipuie lancea sau sulita. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. statornic): Sf C. Convoiul mortuar v. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. sora imparatului Constantin (f 360). Conrad (germ. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". imparatul Bizantului. = tare. naia. statornicie): sf fecioara. afara de aceste ceremonii. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. Corabia e simbolul bisericii creatine. Comem. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. aduceau sacrificii de curatire de pacat. interna. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu.11. Comem. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. inchipuind curatirea sufleteasca. care . = tarie. = cutit de jertfa. V. simbolizand sfintirea lor. locul barbatilor şi 3. la 21. art.

VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. Barca a cuprins tot soiul de animale. precum şi biserica creştina. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. caci precum afara de area n-a fost mantuire. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. asa nu este mantuire nici afara de biserica. simbolizeaza locurile sfinte. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. dar aplecati spre cele pamantesti. Corabia. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. care cu totii au intrat în biserica creştina. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. dupa culoarea sa neagra. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. unde a invatat Iisus. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. die. în corabie barbatii ocupa loc inainte. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. ci. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5).22. Noe a vestit 120 de ani pocainta.45) Dumnezeu. chiar şi inseamna pe diavolul. prigonirile lumii. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. care vaslesc prin orice primej96 . Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. care nu au primit invatatura noua. cum se napusteşte clerului. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. construindu-si corabia în faţa lor. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. Marcu 6. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). sectarismul. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. Multimea pestilor sunt paganii. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael.

Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Coroana (diadema. caci doar pe Hie 1 . Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Corneliu (lat. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. martira în Tunis (f 309). şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. respectiv invatat. doi corbi. tot astfel mitologia nordica germana are. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. corbul e avertizare catre cei avari. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. 97 . Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). ca decorativul candelabrelor etc. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. la 13. ca un corn): sf.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. precum ii este şi inima. gratie. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Comem. = tare): sf. 10. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Cornelia (lat. 1. = tare. Comem. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. IX. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. bunastare. Cornul abundentei (cornu copiae). în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. Daniel 7. Cornelie. III. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. fiindca nu s-a mai intors în corabie.corbul la starv. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. 8). 3). la 31. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. în care se nareaza ca pe Adam 1 . e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. 6). 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. Psalmi 91. ce o revarsau ptin altar. un corb sa ingroape pe Abel. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. ce era rostit pentru pamant. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora.a r fi indemnat. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi.

de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. 2). adica omul e coroana fapturilor. poate fi chipul lui Dumnezeu. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. marirea lui Dumnezeu. 31). troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. Apocalipsa 21. c. al adorarii senine. care are forma unui cort (Psalmi 103. corporala. art.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. E deci un loc sfant. mdrturiei. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. Cununile mirilor. art. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. Se numea cortul legamdntului. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. care ne acopera şi ne apara de primejdii. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui.3). 11). curate şi tipul corarilor de credinciosi. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. 23). ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. iar cortul mdrturiei.17. Omul chiar şi în viata pamanteasca. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. e un microcosmos. c. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. inauntrul caraia. Coruri ingeresti canta la 98 . care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. Cortul mai inchipuie şi ceral. art. Coroanele mirilor v. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. în Sfanta Sfintelor. 20) şi se face templul Sfantului Duh. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. Corporale v. de o parte pentru ca se afla în biserica. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1.22). insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. Cortul sfant (tabernacul. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. adundrii. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. Policandru. cuvucliu. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. Cortul sfant (cortul legdmdntului. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. Corul (cafas). Liton.

incrucisate. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. a lui „Adam eel nou".. VI. ori chiar un sarpe. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. Craniul ce tine un mar în gura. Dupa superstitie." Stihira Rusaliilor). ce a vazut-o prorocul Amos (8. Craniul cu cele doua oase de picior. Colac de pomana.1) în vedenie. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor.. pe langa rugaciune. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. ordonat): sfant. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. Coţara cu poame coapte. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Co$ciug (sicriu. în referire cu marul lui Adam. =regulat. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. Comem. art. Sim ar fi primit craniul.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). iar eel inconţurat cu spice. racla). Astfel cosarile cu frrimituri de paine. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. Covrig de pomana v. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. la 1. Marcu 8). simbolizeaza belsugul darului de sus. cu albine. Creatiunea v. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. ce urmeaza dupa moarte. Facerea lumii. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. art. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. fiindca. spre a arata ca s-a . minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. dupa traditie. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. Cosma (gr.

E simbolizata prin o cruce. în mana martirilor. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. Crescentiu (lat. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. prin roseata sa. simbolizeaza sangele mucenicilor. Crescens. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. Credeul se rosteste prin cantare. vestitorul nasterii Domnului. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. fiindca Credeul nu e rugaciune. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. Crengile verzi v. este azi emblema cercetasiei. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Crijma e o bucata de giulgiu alb. ce izvorasc din credinta creştina. ci numai marturisire şi invatatura. = crescator. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. ucenicul sfantului Pavel. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. Comem. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. VII şi 4. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. în unele biserici. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. a ingerului Gavriil. Crinul e tipul potirului. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Daca il rosteste un preot.1. care are forma figurala a aceluia. la 30. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. prispitor): sf. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. art. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. Crinii 100 . Ramurile. Crepusculul (amurgul) serii. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. în Test. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. episcop în Vienne (t 80). Taria credintei e semnificata printr-o stanca. dupa care are sa vina lumina.VICTOR AG A dinta. a intunericului. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. incolacita pe dupa cruce.

kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. Crispina. XI şi 25. Cruce a-şi face v. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. fara sa sufere vreo alterare. art. martir. albe ca lacrimile. cripte. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. ii dadura cu bucurie intreaga paine. precum şi patronul automobilistilor (f 300). la 9. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. procesiune: de ex. nume grec. Cripta (gr. Cristian. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. E 101 . la 25. inseamna: floare aurie. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). de Dumnezeu): sf. Prin taria şi frumusetea sa. Comem. nume ce inseamna: cret la par. ca reminiscenta a catacombelor. Cand vazu lisus ca. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. pe care ii cinsteau la saraci. baptisteriu. Cristelnita v. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. Crisant. colimvitra. la cererea sa. la 4. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. adica zilele de procesiune. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. XII. Comem. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul.martir în Roma (t 283). miscat de acest semn de iubire şi de mila. Sf. din care s-a nascut lumina adevarata. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. Semnul crucii. la 24. Crispin. C. 28) reprezinta toate florile campului. Comem. din care rasarira mii de floricele. episcop în Prusia (f 1245). VII. zicandu-le: mancati acum din ea.campului din evanghelie (Matei 6. Comem. martirizat în 287. = purtator de Hristos. Cristin (gr. unul din cei 14 salvatori. zilele crucii.: a merge cu crucea la holde. care nu erau alta decat flori de crin. Sf Crispin. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. E supranumit lacrima milosteniei. Comem. E patronul celor bolnavi de ciuma. = credincios. desi erau rupti de foame. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. Cruce în sens mai larg inseamna litie. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. VII. art. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. e patronul cismarilor. care. Cristofor (gr. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. E infatisat ca un urias. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. Cristina (gr. la 14. Sf Crisant . X. le reinapoie painea. cristalul mai e şi simbolul cerului. originar din Roma. X.

Craniul). Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. area lui Noe. 8. 14). harul şi iertarea pacatelor. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. art. Crucea se numeste catedra. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. La morminti inseamna nadejdea invierii. ca sa fie sacrificat. ca un steag de biruinta. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. scoala. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. trei sarbatori: la 14 septembrie. ce o poarta Episcopul pe piept. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. biruinta asupra iadului. cea latina (crux immissa) ţ. asa s-a mantuit lumea prin cruce. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. carte. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. invinsa de Iisus (v. varga lui Moise. suferita de Iisus pentru noi. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. Apostol Pavel (Galateni 6. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator.. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. scara ce a vazut-o Iacob în vis. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. în onoarea crucii. spre a inchipui pomul vietii din rai. Biserica are.") fata de marea jertfa de pe cruce. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. In 102 vechime crucea avea culoare verde. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. prin roadele aduse de El. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. cea egipteana. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. Tipurile crucii în Test.. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . rabdarea. biserici. loan 3. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului.

Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. art. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. Crucea. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. pe frontispiciile institutelor religioase etc.. adica crucea. Crucea patimilor v. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. carora au sa le urmeze. la sfintiri. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. vesnicia şi trinitatea. Crucea. Crucea pectorala v. art. Creştinii adevarati o poarta pe piept. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea arhiereasca.inchipuie şi scutul. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. de adevar. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. spre a fi aparati de toate relele. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. unde troneaza Dumnezeu. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. Crucea constituind un semn de cinste. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. a purtat în viata sa crucea suferintelor. ca şi crucea stativa. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. iar crucea e chipul dumnezeirii. Crucea la capul mortului. o au în casele lor. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 .). Trebuie sa aiba chipul rastignirii. Crucea în cere o vedem la biserici. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta.. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. inseamna aceeasi. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. al invataturilor Lui. t Episcop al. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea.

ca un simbol al adevarului. prin crucile acestea.Mai este obiceiul ca. e „fata lui Dumnezeu". sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. de omenie şi cinstitor al crucii. Crucea sau semnul crucii. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. ca sa se formeze o cruce. cei ce nu stiu scrie. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. Crucea este un semn de cinste. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. la astfel de iscalitura.. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. este un semn de credinta. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit.. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. neschimbata. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. inainte de a incepe sa o taie. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". Prin aceasta el se declara ca creştin. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca.. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. Crucea painii se numeste semnul crucii. hotarata.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. în forma crucii. de onoare. . careia are sa i se dea toata cinstea. ca un miel langa cruce. ca şi în fata lui Dumnezeu. condeiul insemnand partea verticala. . dar cu imbracaminte. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. El constituie declaratia proprie. „Cu frica lui Dumnezeu". ce le rosteste preotul inainte de impartasire. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur.

Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. Albul este icoana bucuriei. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. nimbul sfmtilor e auriu. în biserica apuseana culoarea ro$ie. care aduce aminte de foe şi de sange. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. aurii. Violetul e folosit în advent. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. asemanator sangelui şi focului. inseamna nadejdea în Iisus. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. care nu au fost martiri. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. Negrul (mohorat. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. simtaminte evlavioase. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. aurul curat e chipul fericirii. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. de unde işi are numirea şi de aureola. trandafiriu este chipul iubirii creştine. a Maicii Lui. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. al maniei. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. iar la sarbatoarea Nascatoarei. al sufletului şi al gandului curat. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. culoarea roza. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. în posturi. al urii. Culorile odajdiilor. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli.. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. Icoanele cele mai vechi numara 4. Verdele. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. al milei şi al binefacerii. Trandafirie e simbolul iubirii. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. Negrul. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. Ea e mila şi scaparea lumii. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. purpuriul este simbolul puterii. a curatiei şi a luminarii. care este culoarea pompei regale. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. purpurul (roşu inchis). marirea lui Dumnezeu. inchipuie marirea dumnezeirii.. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. 105 . a ingerilor şi a sfmtilor. e simbolul vietii. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. chipul Duhului Sfant. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. la Vinerea mare. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. Roşu caramiziu.

precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. de la care vine tot binele (Efeseni 5. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. Cdntarul. Cuminecatura sfanta v. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Cununia se savarseste în biserica. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. martirilor li se da cununa credintei lor. ce are sa straluceasca 106 . Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. 32). Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . inchipuind biserica spirituals. art. iar cultul extern inchipuie. Cununa anului (Psalmi 64. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. care se hotarasc a vietui impreuna. prin semne vazute. care. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. art. izvorata din credinta adevarata.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. Ierusalimul eel sfant. în fata altarului.barbat şi femeie -. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. Euharistia. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. pe care e asezata crucea şi evanghelia. art. prin rugaciunile bisericii. Coroana de spini. Li se pune pe cap valul (sovon). 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. Mirii stau inaintea tetrapodului. Cununa de spini v. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. Cultul divin de toate zilele în Test. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. Cununia (nunta. religia interna. la olimpiade etc). Cumpana v. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. dupa cuvantul Mantuitorului. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. ca Maica cerului. ziditorului sau.

de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. dreapta e semn de credinta. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Mirele sta de-a dreapta miresei. inelul. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. Cununa. din ramura de prun. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. în unele parti. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. 107 . arata belsugul darurilor de sus.cap bisericii (Efeseni 5. cununa mirilor.23). din spice ori confectionate din metal. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. cand Iisus. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. are sa fie fara sfarsit. Miaa. si-a logodit siesi mireasa biserica. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. aruncarea graului. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. doua maini incopciate. Rugaciunile. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. precum şi Hristos . Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. inseamna şi vesnicia. facute din flori. insemnand ca el este cap femeii. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. de mirt. ale virtutilor creştinesti. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. Emblema cununiei poate fi prestolul. dar pagane. Mirii isi intind mana unul altuia. de iubire fata de eel raposat. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). La sfarsit. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. numit paharul comun. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. masa. Aruncarea de zaharicale. Cununile mirilor (cununii. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. Cununile la morti sunt semne de onoare. asupra mirilor.ca o lumina. ca cercul facut prin inconţurare. Dupa numarul lor. salutam cu dreapta. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. dupa forma ei de cere. conform prorociilor. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. coroane).

în Test. în Test. Vechi simbol al curatiei inimii. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. ca sa dea marire lui Dumnezeu. art. La 40 de zile dupa nastere. 26).VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii." (Matei 3. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. Propitiatoriu. baiatul. Lehuza. Vechi. simbolul potopului.. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. rosu . Curatirea dupa nastere. Curatenia corpului a fost în Test. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. 22). pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului.al focului ce mistuie lumea şi verdele. Curaţiri levitice v. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. Curatitorul v. 22). De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. adica nu este . Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. 2. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. art. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. chipul nadejdii. 7 inseamna cele 7 Taine. Culorile-i principale sunt albastru.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales.. Levitice curatiri. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. Este şi chipul Sfintei Euharistii. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. 11). ca şi în legea veche. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. partea barbateasca. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. Luca 2. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. conform legamantului prin Iisus Hristos. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. sa-i inchine Domnului. Curcubeul e simbolul Mariei. sa-i imbisericeasca. Obiceiul a trecut şi în creştinism. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. neinsemnat. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. care ne-a adus aceasta pace.

art.. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. art.ca fruct al rascumpararii ." (Psalmi 67. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. Cutremurul inchipuia în Test. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. 10). 29). la al treilea sta sf Hie. Dupa o alta versiune. 8). Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. Predica. şi il clatina adesea. Curpan. Avacum 3. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. 5. Cand sf. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. Patriarhul Avraam. 9. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor.15). Cuvantarea bisericeasca v. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. fn icoanefe bisericesti. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit.de sub stricaciunea pacatului. Cuvuclion v. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. ca instrument de vanatoare.16. ba chiar roade din stalp. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. ascunse (Psalmi 24. în timpul de somn al lui luda. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. diavolii vor sa-i opreasca. caruia i-a fost supusa (Romani 8. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. Pamantul. VCSfi. Naum 1. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. sa ne prinda în latul sau. Cursa (lat). Cortul sfdnt.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. 19). pe care apoi sf Hie. luda este legat de unul din stalpii pamantului.. e infatisat cu cutitul în mana. 9. . il ingroasa de cate noua ori. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7.

D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27.VII. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. le izraeliteni din robia babilonica.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. il aflam la toate popoarele vechi. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). fratele sf. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Daniil mare. mesei. IX. omul poporului). fu aruncat de vrajmasii sai. Daniil (evr. art. unde ne. Precum Daniil scapa pe jocul sau. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. la 21. Sacos. scriitor bisericesc (t 754). XII. asa lisus fluiera şi toata lumea. Comem. Comem. la 1. „Isaia dantuieste". la catolici: 6.. sf. de la Domnul. = istet. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . ca şi cercul (= simbolul Comem. la 4. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. sfant. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. V. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. imbracat ori nud. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. Cosma. Dansul cununiei. zeaza atotputemicia mortii. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). Fiind pururea verde. = daruit. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). Ea danseaza inaintea lor.

Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. pe seama intregului neam omenesc.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. vinul şi alte bucate. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. de unde au trecut sj în viata sociala.. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. didrahma). La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii." (Matei 22. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. Obiceiul a trecut sj la creştini. ramasjte de datini romane. în sarbatori ori şi în alte zile. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. Daruri (prinoase) se numesc painea. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani.. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. a inceputului man-• tuirii noastre. ce 1 . Ill . Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. ce le aduc creştinii la biserica. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. Darurile de Craciun. Darul ridicat (siclul. ca jertfa lui Dumnezeu. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. în Test. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. un fel de rugaciune. Arata referinta dintre biserica şi stat. au fost şi la pagani. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor.divin. Sunt de origine veche. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus.

Down) este numirea Sfintei Euharistii. Euharistia). Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. preotesc şi profetic. adus lui Iisus. Ca alimente. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. eel nascut şi crescut în umilinta. tamaia şi smirna. la care a indemnat Iisus lumea. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Precum copiii se bucura de darurile primite. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. afara de Sambata şi Duminica. ele simbolizeaza intreaga viata omului. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. fiindca reprezinta intreaga natura. adica: aurul. asa s-a facut Mesia. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. cu munca. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. imparat al neamurilor. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. = placut. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . adica jertfa nesangeroasa. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. şi art. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. precum aurul nu rugineste. David (evr. Aurul e simbolul faptelor bune. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. tamaia e rugaciunea. revarsat prin nasterea Mantuitorului. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. Sfintele. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. Darurile magilor. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. iubit) e prototipul Mantuitorului. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. urgia dumnecreştina. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. Toiagul lui David a fost tipul crucii. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica.nezeu cu intindere vesnica. tot felul de oameni. care o aveau ca Ierusalimul. tatal zeilor. unde este pace şi siguranta. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. 29-37. Untul de lemn şi vinul. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. Asinul inseamna corpul Domnului. Apocalipsa 19. care sunt mai jos decat am primit de la romani. veche şi cea noua.se tineau serbarile 113 . care n-a adus vindecare lumii. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. de care se ingrozeste Satana. 22). care are lipsa de ajutor. Numele itoase şi iadul. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. adica pacatele. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". precum este de stransa bisericii. cu care ne-a spalat ranile. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. 32. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. iar levitul este antitipul prorocilor. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. preotul inchipuie adica legea veche. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate.douasprezecea a celui solar. Samarineanul inchipuie pe Iisus. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. raiul. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. 16). pe preotii nobila dintre toate plantele. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. legatura cu biserica lui Hristos. Ieri.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. parabola de la Luca 10. care n-a folosit nimic omenirii. iar ca rege este imbracat în purpura regala. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om.

Dimitrie (grec. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. Degetul ori lacatul la gura. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. sf martira (f 362) sora sf. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. Demon v. ca insigniu.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. X.prin comemorarea nasterii Domnului . adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Naşterea Domnului (25). care toate ne dau nadejdea mantuirii. arhidiacon martir ştefan (27). Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. invierii. fiu al zeitei pamantului). cu colinde. il are sf. care a fost martirizat. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. Delfinul. este simbolul creştinismului. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. Comem. Demetriu. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. e simbolul tacerii. loan Nepomuc. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. sf. nadejdii. al vietii Lui. Degetul. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. a intrat în paganism. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. unde era simbolul renasterii. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. cand este aşezat pe gura. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). iar de ziua sf. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". = din pamant. Demetria. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. ca simbol. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. spre inviere. Poporul i-a dat porecla de Indrea. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. 114 . izvorator de mir în Tesalonic (t 305). daruri etc. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. al tainuirii. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. art. la 26. Craciunul . Demetria.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. Dafrosa. iar ziua incepe sa creasca. Andrea şi Undrea.VICTOR AG A Saturnalii. Diavolul. facator de minuni.

ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. Evreii. Descalecarea în Test. 5. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. stau cu capul acoperit la rugaciune. atat în trecut cat şi azi. 4). Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. 64. 2. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. ci ca fii mantuiti. cat mai ales contra murdariei. 20.10). ca în loc sfant. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. 115 . Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. cand trecem pe langa biserica. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa.) în casele lor de rugaciune. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. liberi sj cu demnitate. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. precum şi curatirea casei de toate relele. stima. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. la sfintiri de biserici etc. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Vechi numai saracii şi jelitorii. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. 27. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. lepadarea. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. sau vreo troita.23). Desculti umblau în Test. I Samuil 25. asupra noului nascut. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. pruncul şi casenii. lehuza. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. Sf ap. chinezii etc. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic.4). Isaia 9. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea.Denii (vigilii. 5. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. 19). curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa.

Se cade deci fiecarui creştin." (Marcu 1. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. pomeni. art. art. abstinenta. la 21." (loan 20. Comem. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului.35). Deşertul. Devotiunea (votul).) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. IV. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. Astfel expresia lui loan. = doritor. trei la numar (altar. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. Singuri nu pot savarsi functii sacre. adica se da invoirea de a manca. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. Ministrantii. în Joia mare.. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. agape publice etc. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. Diac v.. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. Dezbracarea altarului. în desert stau demonii. ca antiteza gradinii raiului. vot monahal etc. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6).. Indeosebi la praznice. al micimii. Dezideriu (grec. „nu sunt vrednic. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. infocat): sfant. de a lega şi a dezlega. al neinsemnatatii cuiva. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. al pacatului şi al iadului. 22). naos. e simbolul lumii departate de Dumnezeu.. în taina pocainţei. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. Despuierea altarului v." (Matei 27. Diaconii (gr. tinda). care mai sj binecuvanta masa.. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. spiritele rele.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. La ziua impacarii. ci sunt numai 116 .. „Impartit-au hainele. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. martir impreuna cu Ianuarie.

avand parul despletit şi gheare la picioare. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. care strica via Domnului (Psalmi 79. Lucifer. mistretul.34). sunt în Biblie: Egiptul. tapul (Levitic 16. dragonul. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. Faraon. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. schiop din cauza caderii din cer. adesea cu cap de femeie. simbolul Duhului Sfant).8. leviatanul (Psalmi 73. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. 103.23 şi I Petru 5. 24. Belial). unde. II Regi 11. leul cu referire la Psalmi 21.simbolul avaritiei. Asiria. care era privit ca animal necurat (Exod 22.15. 117 . Irod. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. gr. Demon. în care sunt concentrate toate animalele.14). Satan.15). Diaconic (vesmantar. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. 27). ursul invins de catre David (I Samuil 17. cainele. cu mai multe fe{e. e inchipuit cu figura de om. behemothul (Iov 40. cu coada. Diaconul. Simboalele diavolului. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. Varava. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. prin pacatul sumefiei. acoperita numai la coapse. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. 2). Lucifer. negru. corbul. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. cu coarne şi legat în lanturi. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. capetenia diavolilor.22). paros. broasca. simbolul minciunii şi al sireteniei. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. Iuda. alte simboale: vulturul. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. vulpea. Nu este principiu al raului. Diadema (= coroana) a fost în Test. şi diaconicul. ce servesc şi ca tipuri. Diavolul (evr. Isav. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. pe pastoforii. Pilat. cu gheare. maimuta. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. 31) şi este simbolul ereziarhilor. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. ca Jap simbolizeaza pacatul. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. inchipuie un loc sfintit. Beelzebut. basiliscul. 12) şi al onoarei. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. e infatisat adesea ca un monstru: gol. sarpele. cum ar fi Ahrimanul persilor. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor.

Comem. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . spalati şi curatiti prin botez.. conform I Corinteni 12. Obiceiul s-a luat de la romani. în care ni se spune ca Samson. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. toiagul patriarhilor. = dumnezeiesc): sf.2).. „Din mila lui Dumnezeu. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh.. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. cu falca unui magar. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). la 3. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. Comem.. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. combatand parerea lui Nestorie. la inflorire sufleteasca. Dionisiu (gr. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. Dichirul (dicheria). Demetriu. Dion: sf. în Cantarea cantarilor (4. adica cu doua lumanari. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. al doilea proroci. ales a scrisorilor pastorale. la 9. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). III. martir. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. Vechi.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare." (Dei gratia. al treilea invatatori". Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. X. în biserica apuseana cu „ ite missa est". 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. avand în mijlocul lor o cruce. dupa cum invata biserica ortodoxa. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet".15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. Dintele este simbolul puterii în Test. Dimitrie v. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata." Romani 13. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. sfesnic mic cu doua brate... Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. 19). Dionisie Areopagitul. Dionisie. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii.VICTOR AGA Dicaniciu. Inseamna smerenie.

„Doamne strigat-am. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. ca pe un altar de jertfa. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. adica mantuirea. virtuti şi pacate. în care sens este socotit ca cifra discordiei. Nou Dumnezeu e Tatal. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. iar oamenii sunt fiii lui. precum potirul poarta sangele Lui. intre rai şi iad. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. ca numar simbolic. precum şi în practica vietii creştine. ca sa ne ia sub scutul sau. discul e tinut ridicat la frunte. care are sa fie mantuit. Vechi Dumnezeu e Stapanul. Nou. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. darul dumnezeiesc. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. profeti şi apostoli. La intrarea mare. dintre pozitiv şi negativ.darurilor. Cand se afla pe prestol. Doi. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. intre creştini şi pagani. art.. si-a sacrificat corpul Sau. Pana se afla la proscomidie. Sfanta Scrip119 . pana sunt la proscomidie. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. canaaneanca. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. Simbolizeaza rugaciunea de seara. apare atat în Test. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu.). La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. Nimb. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. pe care Iisus.. Vechi. în munca vesnica a iadului. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. isi agoniseste viata vesnica. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. în care ne-am marturisit pacatele. pe care se junghie corpul lui Iisus. cat şi în Test. în Test. adica mormantul.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. discul simbolizeaza locul. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. Discul (gr.. adica inchipuie lemnul crucii. Este elemenml binar. Discos v.. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. iar omul e robul. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca.

O. Barbatii umbla cu capul descoperit. Nou. nu-si tund parul. Doliul il au toate popoarele. ce o are şi biserica. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . 15). Dominica. cuvioasa fecioara. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. la 4. adica 12 articole. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). presararea cenuşii pe cap. Domul are aceeasi simbolica. nici nu isi rad barba. cernite. pe care le implinesc. VIII. loan 21. Vechi şi Test. Dominic. traditional ori statorit prin norme de uz. O. Domitian: sfant. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. nume latin. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. imbracarea în sac. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). puterile. Vechi şi Test. Inscriptia de initiale D. de 40 de zile. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. Numirea se mai deduce de la initialele D. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. Comem. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. care inchipuie Test. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. M. Vechi avem 12 patriarhi. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Domnica: sf. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). adica pana la parastasul. postul. celui mai mare Dumnezeu. 120 . la 8. Comem. o au bisericile catedrale. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. facator de minuni. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Dominica. M. 1. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. inseamna: proprietateaDomnului. episcopul Miletului. Iisus a avut doua firi. cu retinere de la petreceri şi jocuri. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. Dom se numeste catedrala. 12 sunt fiii lui Iacob.1. Revelatia este supranaturala şi naturala. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile.1.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. Comem. respectiv pomana.. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). la 10. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. doua vointe. în Test. ruperea vesmintelor. stapaniile). cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. Nou. Usile imparateşti au doua aripi.

art. La evrei. cu orare verzi. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. s-a pierdut prin pacat. Comem. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. zmeu. Dorotei Tebanul: sf. Drahma pierduta (Luca 15. femeile de-a stanga. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. = dar de la Dumnezeu): sf.1). acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. 14). de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. impreuna cu intreaga faptura. Comem. La cununie barbatul sta de-a dreapta. VIII. la 13. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. ascet renumit şi scriitorbisericesc. Cu dreapta facem semnul crucii. VIII. binecuvantam. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300).Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. 121 . i-o aducem lui Dumnezeu. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament.8): dupa Sf. inaltat la cer. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. fiindca reprezinta Test. Comem. e simbolul imoralitatii. Mantuitorul. La judecata din urma. sade de-a dreapta Tatalui. E o cantare de lauda. al putrezirii şi al necuratiei. art.. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. e apostolul neamurflor. Columna. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. v. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. la 13. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. deosebita. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos."). Dosoftei (gr. în mana drapta cu toiag de aur. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. insemnand ca „barbatul este cap femeii". pe sufletele noastre. II. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. Nou. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor.. Chipul lui Dumnezeu. ce dimineata. Doron = Darurile inainte sfintite v. Dospirea: în Biblie. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. la 6. imprimat pe drahma. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. cei buni stau de-a dreapta.

Dies Dominica." -Duhul Sfant sau „S. în icoanele sfmţilor. arh. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. Dreptatea. ce-i tine Mantuitorul în palma. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. Porumbelul. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. care simbolizeaza. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata." — Spiritus Sanc-tus. iar din gura emite raze. ca virtute. Spre a forma semnul crucii. cocorii cu piatra în gheare. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. D. impartaşindu-ne viata noua. Duminica (Ziua Domnului. Drepti la rugaciune v. Calvarul. Drumul crucii v. Alteori il vedem ca porumbel. S. vulturul. are emblemele celor patru evangheliijti. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. iar confesorii de-a stanga. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. echerul. martirii stau de-a dreapta. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. S. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. Mihail stand langa dreptul Judecator. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. S. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. una ori doua sabii. în icoanele judecatii universale. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. cantarul dreptatii il tine sf. la stare.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. pe Sfantul Duh. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. iar în cealalta o sabie. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. tinand intr-o mana o cumpana. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. fiindca el. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. legata la ochi. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. art. inconţurat de raze solare. strutul. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. respectiv infatişeaza. la rang. ce zboara intr-un triunghi. Starea dreapta. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. art. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii.

Prin aceasta dovedim ca noi. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. Duminica mare (Rusalii. mantuirea savarsita prin cruce. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. spre a simboliza invierea Domnului. personificate. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. Paştile mici. prin invierea Sa.Sale asupra lumii. Sf. cainta adevarata. Duminica crucii v. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. Duminica. în credinta poporului. Duminica lasatului de carne în citirile. prin cantarile şi citirile sale. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. primita la botez. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. Duminica a treia din Postul mare. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. dar care nu se cade sa fie precupetita. adica la 8 zile dupa Pasti. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. abia la Duminica Tomii. art. 5) şi Sfanta Scriptura. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. dupa insemnatatea sa cea mare. Ea este inceputul zilelor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. Faptele Apostolilor 20. iar Duhul Sfant. 123 . veac de odihna. sfintitorul lumii. 7) în ziua de Duminica. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. ziua cea dintai a saptamanii. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. care este nemarginita.

bolizeaza pomul vietii. pana la Paşti. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. care voiau sa-l ucida cu pietre. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. acoperindu-i adica cu un val violet. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. rugaciuni contra boalelor. Nou. dupa primirea Duhului Sfant. art. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. Duminica Tomii v. de durere asupra patimilor lui lisus. Ca fiinta pur spirituals. în aceasta Duminica. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Vechi şi a celor din Test. Dumnezeu. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Antipasca. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. care exista prin sine insuşi. dupa pogorarea Duhului Sfant. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. pe tetrapod. care ne asigura etemitatea în rai. Dogmatica). adica Duminica prima a lunii noi.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. a cincea Duminica din Postul mare. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. inbiserica apuseana. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. fiinta absoluta. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. fiindca de aci inainte crucile. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. De la aceasta Duminica incepand. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. rugaciuni pentru vite etc.

tetragramatonului. crucea insemnand pe Dumnezeu. semnul puterii. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere.. 18). h. w.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip.".. sau ca persoana singuratica. 12). Vechi. h. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui.. 125 . cartea vietii. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j." (loan 1. 18). Dumnezeu e inconţurat de stele. 4). d) un foe. în mana cu sceptrul. imbracat în ornate. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. w. ca zapada. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. pe cruci. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. în foe. a prin semne temporale. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. Ca Stapdn al cerului. 21: „Domnul mergea.. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. 1). Dumnezeu e infatişat sau în Treime.. h. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. al lui Iehova. noaptea intr-un stalp de foe". incadrate în nimb de soare. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. în tunet.. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica.". în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". culoarea alba simbolizeaza lumina. se foloseau de numele de Adonai = Domn. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. în Test.24). Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. conform vedeniei lui Daniil (7. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. cercul simbolizand lumea. cartea judecatii. dupa Zaharia (4. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. c) crucea în cere. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. soare. grija şi ocrotirea fapturilor. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale.. Ca şi Creator al lumii. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana.. coroana. h. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. E în nori. Evreii adica. acesta a trecut şi în creştinism. ori de numele Elohim. h) o mana. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. = tetragramatonul.." (Geneza 1." pe clopote. simbolul providentei (Proverbe 22. 26). pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana.. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. e) imparat pe 7 tronuri. respectiv personificat. I Petru 3. f) un stalp de foe dupa Exod 13.. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi." (Psalmi 23. g) ori prin şapte ochi. 1) ori şezand pe tron. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. soare.. 12.

ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. Uşile imparateşti. şapte dureri. simbolizeaza eternitatea. 16). Dveri v. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. Dupacinare (Pavecernita. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. art. co (omega). Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. în forma de disc ori de triunghi luminos. cantarea de la inceputul Utreniei. adica în faptul zilei. 126 . Nimbul. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. (O co N = eel ce este). iar literele o. liturgice. cainta şi umilinta noastra. Completorium): una dintre orele canonice. Durerile Sfintei Preacurate v. co n. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. Dupaserdnda. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. în Test. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. N (v=n).VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. dupa cina. care sa nu ne surprinda fara de veste. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. adica de moarte. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. art. „Dumnezeu e Domnul". care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit.

23). rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". Tipul lui Ecce homo în Test. Ca şi acestia a fost şi lisus. are simbolica ecteniei mari v. Ectenia staruitoare. = frumsete): un tinut la Rasarit. pace etc. comuna mai multor randuieli liturgice. în care a fost gradina raiului 127 . precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. art. Momentul acesta. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. = iata omul).). art. imbracat în hlamida. batjocorit de catre ostasi şi plebe. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. unic în istoria lumii. fara vina proprie. 1). Ecce homo (lat. se intelege figura lui lisus batjocorit. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. cat şi în sculptura (Diirer). în arta. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. Caterina. cand pe lisus. Ectenia mare (de la gr.E Ecaterina v. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. i-a scos în fata multimii. Eden (evr. sub numirea de Ecce homo. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. exclamarea lui Pilat.

= aparator al patriei): sf. VIII. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). Edmund (germ. VI. Eftimie (gr. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. X. = miluitoare): sf. Alice. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. care ne asupreste cu pacatele. cand erau în robia egipteana. la 21. Comem. Elisaveta (Saveta. Ca sa praznuiasca cu demnitate. Mama-sa fusese convertita de sf ap. la 21. Effata (evr. = eel liber) din Roma.. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. IX. Elefterie (gr. Eleonora. mama lui Constantin eel Mare. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. art. sf. Elis. la 20. Comem. De la frumseta raiului. 128 in stramtorari şi în mare turburare. Edit (germ. parinte bisericesc. Eduard. Efta. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Comem. Efod v. Pavel. Comem. Comem. fiica de rege (ţ 984). din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. Nora (gr.1 şi 18. adica frumos. Elena (gr. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). =luptatoare): sf. ale rugaciunilor. ziditoare de biserici (ţ 328). Semnele externe. 8). = aparator): sf. Comem. la 13. ne robeste şi ne ispiteste. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). = stralucitoare ca soarele): sf. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Izraelitenii au fost aci în robie. intreg tinutul a luat numire de Eden. la 1. Comem. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581).1. Umeralul. = curajos) eel mare. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. II. Egiptul e şi simbolul diavolului. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. XII. la 16. al iadului. regele Angliei. sf episcop al Iliricului. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. Elisa. abatisa în Wilton (Anglia). intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. XII. 13). Veta. Comem. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. vazute. Ede (germ. la 15.VICTOR AGA (Geneza 2. . Betty): nume evreiesc. la 28. Egiptul e simbolul pacatului. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. adica al formelor externe. V şi 28. de apa din piatra. in- . Ella.

1. Matei are ca emblema un cap de om. 27). e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. E. Emil. XI. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. Emanuil. XI. Emilian. en = pe. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste.). Marcu are un cap de leu. Comem. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. al lui lisus. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. = principele locului). Comem. Elisei (evr. Engolpion (gr. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570.17). la 8. mareata. VI. Comem. Emilia. imitator): Sf. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. Luca are un taur (bou) de jertfa. Elvira = inalta. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. leul fiind simbolul puterii. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. panaghion): insigniu episcopal. Minunile lor sunt asemanatoare. la 31. Sf. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. la 14. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. la 4. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie.52). episcopul Cizicului. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. III. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. = intelept. Emeric (germ. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. aparator al icoanelor.seamna: Dumnezeul juramantului. Comem. sotia lui Ludovic (ţ 876). colpion = piept. Emil. Comem. ca şi Hie. sau chipul unui tanar. Hr. ori al unui inger. Sf. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. Emilin (lat. Enoh. fiul lui Cain (Geneza 4. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). la 4. e prototipul lui lisus (Luca 4. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. 15). Manuil (evr. sarguincios. VIII. proteguit de Dumnezeu. loan are un vultur. sf. 7) (f 896 a. la 24. De 129 . pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu.. la 6. Ema (engl. = Dumnezeu e mantuirea mea). Vechi. VI. Comem. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). panaghia. mama lui loan Botezatorul.

Epitaful (sfdntul aer. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. Epitaf. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. iar cantarile de plangere. A fost şi tipul preotiei. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. Epigonatiu (bedernitd. Enos. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. Luca 3. cu icoana inmormantarii Domnului.5) iar urmasii lui. ce se savarsesc în fata mesei . sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. în unele biserici. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. Enoh (Geneza 5.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. ca simbol al nemuririi sufletului. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. = renumit. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. slobozit pana la genunchi. Inainte de a doua venire. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. se planteaza pe morminte. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. în forma de patrat din materie preţioasa. nabedernita. fiul lui Set. cu care. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. Epifaniu (gr. art. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. Epigraf v. mare predicator şi distins apologet (t 403). ca şi ai lui Set. E. adica a introdus cultul divin. (Geneza 5. aparitie stralucitoare). Epifania v. episcopul Ciprului. plcujtenita. genuncherul. Botezul Domnului. la mantuire. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. precum au facut Apostolii. un preot presara flori pe epitaf în semn de . XII. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. Episcopii sunt. E sfant comem.17). Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. subgenuale): insigniu episcopal. la 12. prin punerea mainilor asupra. 6. Epifanie. cu epitaful. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. ca cu o sabie. puterea cuvantului dumnezeiesc. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. mormdntul Domnului) e o panza de matase. fiii lumii". art. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. spre a-i saruta credincioşii. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. sf. 38). 7).

Comem. VII. Ermil diaconul. care nu are capat. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. Filip (t 117). stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. la 1. ori neputinciosii. la 11. III. Eudoxia (gr. o fiica a sf. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". la 13. Ermiona: sf. IX. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. 131 .1. = de bun neam. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. Eufemia (gr. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. se culca la pamant. care tine în mana globul terestru. Comem. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. Eudochia." rugaciunea imbracarii). şi printr-un sarpe ce-si musca coada.a increştinat. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. ori il are la picioare. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. respectiv Sambata dimineata. Comem. martir sub Liciniu. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. Erodiu (barza. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. cand au pus mainile asupra creştinilor. ap. Un alt simbol al eternitatii este inelul. fecioara.. = de bun renume): sf.. s f . fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. la 4. 18). ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. 7). cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). renumita): sf. Comem. Prototipul lor e dat de Moise. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. E şi simbolul moravurilor bune. La rugaciunile particulare. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. anahoreti): barbati piosi. Epitrahil (orar dublu. Eremiti (pustnici.

Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. Eufrosina. ci numai inchinare şi semnul crucii. Eugenia: sf. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. Comem. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. Euharistia inchipuie cina cea de taina. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. la 24. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". 18). Sf. cum zice 132 . în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. Comem. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. IX. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Eugen. Nou: minunea din Cana. Vechi au fost: ploaia de mana. Eugenia (gr. = nascut din nobilime). la 19. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. pestele inseamna pe Iisus. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. Vinul incat se poate are sa fie rosu. luminoasa spre sublima Taina. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian.1. spre a nu varsa sfintele daruri). 3) doi porumbei. Eugen marturisitorul. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. 53). A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. Sf. în Test. cuvioasa martira în Roma.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Comem. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. la 25. strugurele urias. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. innoirea noastra sufleteasca. = luminoasa. sub chipul painii şi al vinului. vesela): sf. 2) cerbul langa izvor. care a instituit Sfanta Euharistie. ca simbol ca. Marginea sfantului Potir. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. Erosina (gr. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. la 17. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. Euharistia (gr. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. Conform poruncii a patra bisericesti. inmultirea painilor. apa ce a izvorat din stanca. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. cuvioasa fecioara (t 400). Se numeste euharistie. care inchipuie coasta Mantuitorului. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. II. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. XII. Comem. = multumire. ce beau apa dintr-o fantana saritoare.

= elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). Eusebiu (gr. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. sfinfiri. molitve. Euhologii (sacramentalii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. dar nici sclava lui. Sf. la 10. ierurgii. la 22. gratia de sus. = viaţa). = temator de Dumnezeu. departarea relelor temporale. Comem. precum carnea şi oasele se tin laolalta. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. 133 . XII. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. Eulogia: v. episcop în Samosata (t 380). art. ci este deopotriva cu el. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. Eustella: sf martira în Franta (t 199). mama tuturor oamenilor. XII şi Duminica inainte de Craciun. Eulalia (gr. sunt rugaciuni. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. = norocos. Comem. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). o inima. Eutimie v. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. Binecuvdntare. ucis de fratele lui. adica acestia trebuie sa fie o vointa. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Precum din aceea a iesit sange şi apa. VI. asa din Sfintele Taine iese darul. 25). Eutalia (gr. Comem. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. la 27.) ale cultului extern divin. adevarata mama a celor vii. sfintirea caselor etc. Eftimie. Eva. e tipul Mariei. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. 5) pelicanul şi fenixul. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. la 30. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. ca prima femeie în lume. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. 4) mielul cu steag. Sfanta Maica Maria. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. inseamna unirea nedespartita. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. IV. VIII. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. Evsevie): sf. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. precum a doua Eva. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. Eva comemorata la 12 şi 14. Comem. 6) teascul. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii.

ci Domnul insusi. iar ca un act de cult e un moment solemn. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. pe tronul lui Dumnezeu. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand.".. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. asculta cuvintele Lui. spre a o saruta poporul. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii.. creştinii pot şedea şi în genunchi. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. 134 . ne asemanam adica Mariei care. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. în partea evangheliului). în sicriu. care sunt 12. are sa fie totdeauna evanghelia. Sarutarea Evangheliei). = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. cu atenfie. Lumanarile. iar credinciosii inalta lauda „marire. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. psalmi etc. cu fata spre altar. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. Pe prestol. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". în lume. Aşezata pe tetrapod. sezand langa picioarele Domnului. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. în Duminicile anului. în vreme ce alte citiri (apostol. dumnezeiasca.VICTOR AGA Evanghelia (gr.) se fac în mijlocul bisericii. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. la utrenie. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale.

insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. nume evr. Comem. ferecat cu aur şi argint. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. Embleme). Evangheliste sunt patru naframi de panza. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. dupa marita Sa Inviere. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. spre a se deosebi unul de altul. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. adesea infrumusetat cu pietre scumpe.. care au scris-o şi au propovaduit-o. Figurile simbolice sunt inaripate. la mijloc. 13). figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb.5. e legat foarte luxos. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. de obicei cu doua aripi. Sf E. fiecare cu emblema sa specifica. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. leului. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. la 12. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. Precum a fost chemat Lazar din mormant. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. XII. are icoana invierii ori crucifixul. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. Pentru cuprinsul lui insemnat. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. inseamna Dumnezeu e tare.1-52). Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. 135 .: profet în Test. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. art. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. Vechi (t 597 i. Apocalipsa 4. La sfintirea altarului. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. de invierea corpurilor şi de judecata universale. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. ce izvorasc din stanca pustie. boului şi vulturului). Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. Ezechiel. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). avand fiecare cate un chip al unui evanghelist.). Hr. 7) în vedenie. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. Deasupra.

Faclia stinsa. care ingroapa ziua. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. cea de orz. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. Faldisteriul. Fabian. sau pe langa o cruce (troita). fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. ce se aducea la sacrificiul necredintei. sfarşita. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. faclele sunt numai simboale. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. Sf.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). Comem. Iov 41. 17. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. inchipuia prepusul de necredinta. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. la creştini. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. Psalmi 11. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. 6. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. . la 20. Facerea semnului crucii v. papa şi martir în Roma (t 250). Semnul crucii. noaptea este invinsa de lumina. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4.1.

de o troita. art. Fantana de langa proscomidier. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. Fantanile la holde. inseamna ca Iisus. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. ce se ineaca în apa botezului. care nu iau în seama admonierele de sus. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. 6) iarba. Spre a fi ferita de duhurile rele. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Fanul. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. episcopii. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. în care preotul isi spala mainile la liturghie. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit.9). Mai inchipuie şi pe fiii lumii. nu au 137 . iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. Fantana se sfinteste la saparea ei. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. dupa naştere. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. e simbolul mantuirii. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. şi cu deosebire fantana vietii. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. care trebuie ferite de pangarire. asa piere şi el prin apa. ce ni se da în Sfanta Euharistie. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. Felinare. precum şi fantana de langa baptisteriu. Fanare v. pentra etemizarea memoriei acestuia. Fantana. la raspantii sunt semnul milei creatine. Moartea coseşte şi usca vietile. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. Se sfinteste prin rugaciuni. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor.

Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. cu zile mai lungi. ori. dupa marturia unei legende. toll. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. preotul dezbraca pruncul. în pridvorul bisericii. in o sub stele. Comem. Febronia. cata mai este: de aceea la 2 februarie. prune i inco cu cap. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). e binecuvantat cu mestesugul sau. desub iar sar Sfanta din rai. indata dupa botez. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). în mustrarile Sale. La opt zile. Fevronia (gr. la 25. Faust. art. Comem. 1). virtutea umilintei. în vorbirea vulgara. pe Haralambie (v. = din neamul febronilor): sf. cu soare mai tare. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. Fasa de la botez. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). = norocos. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). la Stretenie. („Cel ce se inalta smeri-se-va. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. numita de catre sf. va mai dainui iarna inca 40 de zile. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). De aceea.) iar la 15 Martinul de iarna. tisarea puri in chipul intai pictor. inseamna legaturile intunericului. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. Febe (Fibi): sf diaconita. urcand dealul Golgotei. Februarie. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. Maica Domnului.VICTOR AG A inima. Dupa ce s-a botezat şi miruit. Faur (fierar). iar eel ce se smereste inalta-se-va"). Fausta. dupa cum este obisnuit azi. Faustini. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. ale pacatului stramosesc. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. In mutat evang lor. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". VII. VI. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. fericit): sfantul Faust. care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. a doua în eel solar. ap. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. la 12. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. pana pruncul inca nu e botezat. Faustina (lat.

Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. ca o femeie imbracata cu soare. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. Fecioria inseamna curatie. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca.spre a fi feriti de lupi. e zugravita cu mainile intinse. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. simbolizeaza pe sarpele din rai. Matei 2. care a fost şi pictor. cum era portul evreilor. care au prorocit pentru dansa. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. în semn de condamnare vesnica a acestora. ca Maica sfanta şi preacurata. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. în opunere cu virtutile. adesea e infatisata în rugul arzand. ca Nascatoare de Dumnezeu. din care curge apa vindecatoare de boale. Fecioarele nebune. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. ingenunchind. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. 3. Duminica 4 din Post). ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. 13). şi art. iar pe cele nebune la stanga Lui. 1. o gradina inchisa. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. sezand pe scaun. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. ca ocrotitoare. Dupa traditie. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. de neintelepciune. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. în poala cu micul prune Iisus. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. chipul celor sapte dureri. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. tot asa în demo139 . aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. voalata. o poarta inchisa. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. E adorata ca Sfanta Fecioara. iar sarpele. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. o vedem intr-o cupa mare. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. Icoana Preacuratei). pe diavolul şi pacatele invinse. ca ajutatoare a creştinilor.

Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Mantia. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). Felon (Fenol. martir în Roma. de la grQC. iubitor de saraci (ţ 286). în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. Felician (lat. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. facator de minuni (f 256). Planeta. mai puternica. VI. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. Comem. cu creasta. Felix (lat. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. dupa moartea corpului. = norocit): sf. pasarea legendara. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. în fine. conducte etc. este vesmant liturgic preotesc. la 14. iar din cenusa-i proprie iese. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. ~ fericit): sf. de aceea i s-a dat nemurirea. Felon. şi aceasta adica din prigoniri. felonul este şi icoana hlamidei rosii. Penula. Cu referire la biserica. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. episcop în Nola. asupriri. VII. unde sta şi balaurul invins de dansa. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. . care dupa viata pamanteasca. Cand işi prevedea sfarsitul. invie spre o viata sufleteasca. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. Fenix. din moarte iese tot mai maiestuoasa.VICTOR AG A nologia evului mediu. Felinare (fanare). la 9. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. Comem. Sfitd). Fenolul. care rename din cenuşa sa proprie. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. care au murit martirizati prin ferastruire. la 10. ce se intrebuinteaza la procesiuni. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. art. Felicia. mai frumoasa. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. fara maneci. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. avand luna sub picioare. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. Comem.faion = acopar şi otos = tot. Un fel de manta în 4 cornuri. ca haina liturgica. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. adica cu aureola de soare. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. ce le purtau regii la festivitati publice.1. Felicitas (lat. Casula. campul luminat simbolizeaza invierea. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. Fenol v. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala.

inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. art. pe evanghelisti. Ferestrele bisericilor. la 30. Festanie v. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. în biserica se oficiaza servicii tainice. V. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. la inceput. ap. Intdmpinarea Domnului. Festum lumini v. art.Ferdinand (germ. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. din care a rasarit Mantuitorul. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. „Fie numele Domnului. virtutile cardinale. rege în Castilia (f 1152). intra prin simturi. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. cu toate ispitele sale. Spiritul rau. Astfel ferestrele lungi. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6.". Sf. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. s-au colorat insa. Smochinul. care inseamna prorociile Testamentului Vechi.. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. crucea. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. se construiau foarte mici. Comem. sf. Ferestrele stilului roman. colorate. de marirea lui Dumnezeu. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. Sfintirea apei. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. art. adica pe Maica Sfanta. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. cu cercul sau. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. = aparator cura-) os). Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. b)cele cu patru inchipuie lumea. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. cele sapte taine. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". inseamna taria lui Iov. Festania (sfintirea caselor). Ficul v.. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. care a binecuvantat tot ce a 141 . Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise.

şi noi. fii ai lui Dumnezeu. Pavel (ţ 90). pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. fecioara şi martini în Roma (f 300). Fiul pierdut (rdtacit. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. A predicat în Frigia. la 14. la 11. ucenicul sf. Filip (gr. XII. ucenica şi rudenie a sf. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. XI. = iubitor de cai): sf. Fildesul (Psalmi 44. ap. Comem. iar ramurile. ap. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege.a şi convertit. = iubitor): sf. Filaret (gr. a carui marire se manifesta prin invataturile. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Filonela (gr. Comem. şi 14. nemurire tuturora. spanzurat cu capul în jos.V. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii.. la 10. XII. caci pacatosii tarziu. XL Alt Filimon: sf. din cei 12. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. oprirea din calea rdtdcirii. martir (t 67). Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. Filotea (gr. la 22. Filacterii. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. La sfarsitul liturghiei. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. curvar . Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. Agrafe. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. iar în Tir sunt palate de fildes). Comem. martir. = cea mai placuta): sf. Comem. de primejdii şi de orice ispita. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. minunile.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. = milostiv) milostivul: sf. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. Finicul (palmier. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. VIII. Filimon (gr. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. la 1. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). art. 9). Fimbrii v. = placuta): sf. la l. totdeauna verzi.VICTOR AG A facut Dumnezeu. apostol. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. care se departeaza de Dumnezeu. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput.in Avutia inseai rile sufletest cata. care 1 . 10).. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . de casa poruncilor Lui. Comem. Pavel. Comem. facator de minuni. X. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. Martir (t 81). aparatoare de boale.

caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. Para defoc. t e \ o x . la 5. în urma indemnurilor diavolesti. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. art. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. dreptilor şi pacatosilor.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. = balai): fratele imp. fecioara şi martira. Flacara v. 22). La plecare. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Legenda ne spune ca. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. adica diavolul. Vespasian. 143 . iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. la 15. II. ca apoi sa ne amarasca. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. judecata. vazura un lujer verde. Foametea inchipuie golatatea. la 22. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. 13). Raddcinile sunt placerile senzuale. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. Cetateanul stapan e chipul diavolului. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. X. darurile sufletesti (minte. cu cuie etc. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. VI. sora sf. Flavian (lat. cata nu le fu mirarea cand. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. constiinta izvorata din lipsuri. sincere. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. pentru iertarea pacatelor. Placidus. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. în fuga lor spre Egipt. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. în Messina (t 541). ce le cauta mereu pacatosul. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. martir la 95. acolo se pierde acest dar. care. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. prevazute la capete cu plumb. Comem. = balai): sf. Comem. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Flavia (lat. Comem. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. la gustare ele au o dulceata oarecare. Avtitia inseamna darurile ceresti. în locul spinului. voie libera. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. lipsa de mangaiere. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. Flaviu (lat. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. dar mai apoi sunt pline de amareala.

Ne spune o legenda ca. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. în ziua premergatoare.. Mantuitorul ar fi lacrimat si. frunza e asemanatoare lancei sfinte. mecanici. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . infloritor): sfant.). se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. ovarul inchipuie paharul suferintei. dar ele au crescut şi de sub pamant. V. cand au dezgropat-o din pamant. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. la 29.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. Flora (lat. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". la 4. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. VII. Floarea soarelui e simbolul creştinului. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. ca sa nu mai creasca. FI. ca şi ochii Lui. cand urea Golgota. Se mai numeste şi floarea jalei. adica în Sambata lui Lazar. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. Florian (lat. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. patimilor. cazand o lacrima pe floarea patimei. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. = stralucitor. Duminica Floriilor. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri.. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. rachita. culege-i. Maria Magdalena culesese o floare. Comem. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". care s-au fost prins de cruce. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. floarea patimilor. palmier. Passiflora. Comem. martir în goanele lui Diocletian (t 304). lujerii simbolizeaza biciul. care purta toate insigniile patimilor sfinte. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. în dimineata Invierii. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. în calea spre Ierusalim. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti.

Bucuresti). dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. care singure ne petrec şi dincolo de mormant... iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. preotul rasfira flori pe el. la recunostinta şi la mangaiere. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. La serviciul luarii de pe cruce. Ca simboale ale nevinovatiei. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. frumoase. ale faptelor bune. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. în Sfanta Scriptura obvin 145 . adica azi sa-i strigam „osana". bucuriei sufletesti. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. . dupa sfintirea rachitei. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. al caror simbol chiar sunt florile. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. Prapori nu se poarta. Florile sunt cele mai simple. sanzienele etc). în cetatea cereasca. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. din cauza doliului de Saptamana mare. care 1 . se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. al martiriului (crinul). cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. Florile sunt chipul nevinovatiei."). în acest inteles şi ca simbol al mantuirii.în biserica apuseana. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. izvorate din mormanml Domnului Hristos... toti le iubesc şi le ocrotesc. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. semne de iubire catre cei adormiti. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. precum şi al desertaciunii (florile vestejite).maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. Inseamna şi faptele bune. ca talismane creştinesti. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate.

în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. Rusalii. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. Psalmi 96. care incalzeşte. ca şi vantul. dupa suirea ei la cer. 25) în Palestina. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. a. 13. care ardea şi arde necontenit pe altar. Nou (in asemanari). La sarbatori mai insemnate (Paşti. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. Oul de Paşti). Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. precum acela. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. 1.. crucile. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. art.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. 14). al vorbirii. în prima ori a doua zi de Paşti. 19. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. 6. din larva moarta în decursul iernii. Fluturele mai este şi chipul omului. inseamna stralucirea fecioriei. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. Vechi (Cantarea cantarilor). Fluturele. cat şi în Test. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare.. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. biserica. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). dupa puterea lor specifica. ce se aratase în focul lui Aron. Fiindca focul constituie eel mai curat. 2. este simbolul invierii corpurilor. ca cununi pe cap ori ca jerbe. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. pricinuita de seceta. chipul blandetii şi al milei. 3) prin iubirea şi gratia Sa.) ornam cu flori altarele. 17. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. Foametea. 18). al limbii.VICTOR AG A adesea atat în Test. s-au aflat numai flori. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. dupa analogia ieşirii lui din papus. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. icoanele. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. 24). pe morminte. Florile ce le folosesc mirii la cununie. care a . puternic şi incalzitor element. 3. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. ca şi calamitate naturala. Florile sunt şi chipul iubirii. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. care este roza creştinatatii. ori de lacuste (II Regi 8. Focul. adica lipsa de povata.

Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. care se incalzeau în noaptea friguroasa. din biserica. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. Un obicei. cu amnarul. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. care inca inchipuie pe Iisus. iar unele virtuti ca adevarul. mai ales de friguri în acel an. inainte de procesiunea invierii. ale sangelui acelora. Dupa ce s-a mai stamparat focul. dreptatea. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. Focul acesta se produce prin piatra. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. Se crede ca. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. are 3 parti alcatuitoare: para. stinse mai inainte. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. în octombrie. 22). Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. lui Samedru". mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. tinerii sar perechi de perechi peste foe. ce se aplica în lumanarea de Pasti. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. ca lumina. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. Focuri.. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. cand soarele se pare ca mai scade din putere. Inchipuia dumnezeirea. prin unele locuri (Basarabia). focul. în iunie. ramas de la romani. iar lui Moise în rugul arzator. spre a simboliza pe Mantuitorul. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. lumanarea de Pasti. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. în noaptea Invierii. eel inviat.. 147 . lumina şi caldura. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). cu cat fumul e mai mare. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. strigand „Hai la focul lui loan.

-oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj . Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.B03Ji \n\oqmxs .xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.ii \nux.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.uns lUBXUBd B X .spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.s o d y o-.

pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.lUIţOj. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.

în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. Frunzis. de dulce. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. ca sa ucida duhurile 149 . slastd. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. Primavara apoi. Frunza de smochin v. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. Cu acest prilej poarta un fuior. fiul harambasei. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. e simbolul locului de azil. i-a trimis durere şi frica. nici în bucurie continua. al cainţei şi al smereniei.pe langa alte daruri . ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Inchipuie frumusetea spirituala. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. care are 4 parti. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc.Frunza e simbolul puterii sufletesti. de scapare. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. Fuiorul popii. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. ori de aparare contra arsjtei. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. Frupt. Smochin. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. frunzele cad mereu şi se ofilesc. în schimb apoi . spre moarte sufleteasca. Astfel şi Sfintei Fecioare. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. se pregateste spre iarna. cand frunzele incep iarasi sa revina. art. sa inverzeasca. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia.

credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. il nimereste fulgerul. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu.VICTOR AG A rele. 2). aratand spre fum. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. Ca instrument de masurare a pamantului în Test.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. 16. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). Furtuna e simbolul pacatului. sau persoane. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. 19). al razboaielor şi al vandalismului. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. Ieremia 23. La romani. De aceea limba de foe merge în zig-zag. al prevederii şi al sarguintei. Furnica e simbolul intelepciunii. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. Funia este emblema diavolului. 150 . în icoanele ce reprezinta judecata din urma. numai pe unul. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. adica în care s-a ascuns duhul rau. 6). iar un cardinal. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata.6). din fumul jertfei se dadea oracolul.

Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. Galaction (evr. la talmacirea visurilor. Galben. vinul ros simbolizand iubirea. Corul bisericii.preot nejidovesc): sf. galbene. simbolul nasterii şi al inceputului. femeii lui Manoe. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. Sfintei Fecioare. Dupa culoarea uleiului. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. art. inchipuie garafa cu apa. 26. Indata dupa ingropaciune. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. chiar moarte în casa. Comem. se arata lUi Daniil (8.. Nimbul sfintilor e auriu. daca canta ca cocosul. Mihail. Gavriil (evr. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. în vreme ce pe arh. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei." (Matei 23. lui Zaharia. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. la 5. 34). iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. de unde şi numirea lui de aureola. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. XI. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. 16). lui Iosif. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). galah . 37. de obicei neagra.. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii.2). Galeria v. lui Ioachim şi Anei. Garafa (sticluta). martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri.. ingerul judecatii.de cate ori am vrut sa adun. al greutatilor vietii. Galbenul mai e simbolul incercarilor. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii..

spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. 12). a carei patroana este. 10. LaMatei (1. 36) este prototipul apostolului Toma. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. al gratiei. Epigonatiu.17. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. 39). izvorand untdelemn intr-un vas gol. Ghenadie: sf. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. 31) copii şi oameni. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. Romani 15. Genii: niste figuri de ingeri. 23-38) ajunge pana la Adam. serbat la 152 . calugar în Athos. Regatul de la David pana la Iehonia. ca niste flori. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. la 3. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul.14). prin ale carei rugaciuni Parisul.20-22. la 17. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. Gheena (evr. Gheorghe (gr. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales.1) genealogia incepe cu Avraam. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. = femeie tanara): sf. inaripati. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). Ghedeon (Judecatori 6. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. Comem. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. adica incepe neamul sfant. = lucrator de pamant. Romani 5. Genuflexiune v. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. Ingenunchere.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. cu inteles creştinesc. Comem. Patrusprezece e suma lui 7+7. agricultor): sfant mare martir.1. şi lui Ghedeon. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. Ieremia 7. XI. fecioara. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. art. Genuncherul v. zeilor pagani Moloh şi Baal. care tin faclii stinse. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. Preofia dupa robie pana la Iisus. Genoveva (lat. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. 1. numar sfant. ca şi lui Toma. în timpurile vechi. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. art.

Dupa traditie. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. deschide vremea frumoasa. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. se poarta la mana ori la gat. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. El este patronul cavaleriei medievale. ava în Palestina. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. I se supuneau şi animalele. pe cand era print al Capadociei. Gheorghe. 153 . precum sf. la 4. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. Ghertruda (germ. prin decapitare. cu sabia în mana. Comem. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. pe acel loc. Sf. ca mai tanar. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. Aci a scapat pe printesa Aia. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. descantata. adica tatal Aiei. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. A excelat prin post şi rugaciune. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. dupa felurite chinuri. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. Dupa aceasta traditie. Dimitrie deschide vremea iernauca. care marturiseste ca. al Germaniei şi al cailor. ucigandu-i pe acesta cu sulita. în ziua de Sf. Gherasim: sf. III. în ferestre. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. le-a dar lor cheile timpului. la 17. sora lui Carol eel Mare.23 aprilie. = luptatoare cu lancea): sf. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. adesea mai are şi un steag în mana. regele provinciei. jar sf. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. intemeietoare de claustre (f 820). al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. de fag. III. ca talisman. pe porţi. Sf. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. Comem. Dimitrie il include toamna. este reminiscenta de datina pagana. al cruciatilor. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. iar pe la usi se infig ramuri de tei. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. patronul Genevei. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. s-a dus în orasul Selene al Libiei. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul.

" Isaia 66. Ca vaduva. Aureola şi art.. M. prorocilor. mucenicilor.. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. 9). G. stil v. Gotic.. V. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. Globul (sfera) e simbolul universului. sf.. V. D.. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. Gloriola v. Ierarhie.1) şi lumina. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. în icoanele sfinte. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Globul ce. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta).. = ostatec. şi art. Stilul. drept- 154 . 7). de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. prizonier). toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. ierarhilor. presbiterii şi diaconii. Gloria (marirea lui Dumnezeu).1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. stramosilor. al lumii şi al naturii vazute.. la 7. ca simbol al frumsetii. D.VICTOR AG A Ghizela (germ. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. inainte de citirea Evangheliei. patriarhilor. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). Nimb.. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. G.."). Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii." Psalmi 18. al nadejdii şi al iubirii. superioare sunt episcopii. tonsura şi hirotonie. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. art. Gradele mari. Globul pe care sade Dumnezeu. Sfintirea lor se face prin pregatire. Comem." Luca 2. sotia regelui ungar Stefan. art. al pamantului şi al cerului.. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati."). il tine Dumnezeu sau Iisus.

te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". 15). Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. Graduale v. art. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. 24. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. art. care tine o carte. 155 .. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. pentru toate roadele pamantului. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. daca va muri.credinciosilor. RodieruT). în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. pentru faptele lor de necredinta. 24) frumoasa. 3. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. Graul. I Corinteni 15. care se tvas. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. iar la stanga este sf loan Botezatorul. 36). roada multa va aduce" (loan 12. al caror locas este raiul. Gradina este şi simbolul altarului. aceea a Testamentului Vechi. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. în parabole.. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. care a plantat biserica Sa. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. Gremiale. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. 8. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. Gradina mai este şi chipul bisericii. Gradinarul e simbolul lui Hristos. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. ca eel mai de folos nutriment. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. ca pe o gradina. Obiceiul a ramas de la romani. nu au fost impartasiti de gratia divina. mucenitelor şi cuvioaselor. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. Graul şi alte seminfe. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. 3).

art..VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. luat din mitologia greceasca. Gregoriu v. de pe crucea Domnului. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. Grecesti. art. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. precum sunt „Kyrie eleison. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. R. Grifon e un animal fabulos." (loan 12.. este . intru iertarea pacatelor. 24). dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina.) pana devine paine. care sfinteau granele la 25 aprilie. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. Grigorie. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. Obiceiul s-a transplantat de la romani. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. treierat. v.. art. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. macinat. cuvinte. apa v. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. care simbolizeaza jugul lui Hristos. 156 Gregoriana. procesiune la 23 aprilie (sf. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. E un insigniu arhieresc. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. Marcu). Apa gregoriana. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. N. Poporul nostru. I.. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. scris în trei limbi: greceste. impartasire. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Grauntele este simbolul lui Hristos. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. ca plugar de bastina. Grijanie = cuminecare.

Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. 30 iunie şi 1 iulie). iar sf. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna.. 16). Sf. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29.in vesnica frica de grindina. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. ca un fel de jertfa şi rugaciune. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. ci ce iese din gura. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. vorbele. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. art.". Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. Apocalipsa 1.. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. Lamdia. pana la Sanpetru ori Santilii. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa." Psalmi 50. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor.. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. inchipuie desertaciunea lumeasca.. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. Iisus a binecuvantat-o. intre multele obiceiuri. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. 157 . pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. Singurul lucru creştinesc este. buzele mele vei deschide. Ca sa-i scape de chinuri. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. Petru o fierbe cate trei zile piatra. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. nimeni nu are voie sa manance. trei ramuri de salcuta de la Florii. adica hulele. Gutuia v. sa taie.

adica în stare de nevinovatie. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. 7) de la un olar. Mantia calugarilor. talharie. 35). afara de faptele sale ca om. ce se rupe zi de zi. al oficiului. inainte de pacatuire. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. în apropierea lerusalimului. Haina pestrita (Geneza 37. mai insemnand şi biserica creştina. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. Primii oameni. . în care trebuie creştinul sa se imbrace. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. art. Haina ingereasca v. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. a faptelor 158 bune. sa o faca iarasi intreaga. Este simbolul rusinii. adica pacatuirea tot mai adanca. daca vrea sa ajunga la cer. inchipuie pacatosenie. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. în scop de a ingropa acolo pe straini. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. al crimei. loc de osanda. Cumparat cu pret de sange. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. au fost goi. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. simbolizand prin aceasta ca dansul. semnul fericirii şi al curatiei.H I lac held a ma (evr.

la 5. Vechi se raporteaza la Dum159 . e simbolul lui Hristos. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. = luptatoare în razboi): sf. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. Vezi şi art. în biserica nu mai suntem pe pamant.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. = impodobita cu gratie). giubea. la 17. = stapanul casei): sf. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. II. Haralambie: sf.. X. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. Heruvimii. Intrarea cea mare. V. Este patronul celor bolnavi de ciuma. în Test. Irma) germ. respectiv a monahismului. pe timpul lui Severus.. la 28.' Hareti (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor." (Geneza 3. Comem. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). Hedvig (germ.Haine preotesti (reverenda. ci în ceruri. art. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. = plina de gratie.. a diavolului. impodobita): sf. care a „calcat capul sarpelui. Heruvimi (evr.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. martini sub Diocletian. IX şi 10. al cantaretilor bisericesti. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. Haritina (gr. Hermina (Ervin. la 19. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). 15). din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. la 17. preot şi martir în Magnezia. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. Comem. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. Comem. X. Serafimii) al celor noua cete. în sfanta cuminecatura. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. Comem. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. Aretia. XII. abatisa în Trier (f 708). EJe acopar intreg corpul. Comem. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii.1. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. = credincioasa: sf..

art. care aprinde luminile şi aduce prosfora. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. A fost în Test. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. 6). a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. cana de vin şi cea de apa. La sfarşitul hirotesirii. sub numirea de Mogen Doved (v. i se da sfeşnicul. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. la 16. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus.).18). în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. perşi ş. numita şi steaua lui David. de leu şi de vultur. I se da un stihar. acolitului. are sa alunge spiritele rele. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. care a mantuit lumea prin cruce. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . care lucreaza. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). Hipopotam (evr.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. de bou.VICTOR AG A nezeu Tatal. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. XI. ipodiaconi. de la care cere darul. Hirotesirea (gr. Comem. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1.18). Vechi (Exod 29. iar în mana o faclie. formand o stea cu 6 varfuri.. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. i se da sa citeasca Apostolul. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. = behemoth): în Test. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. iar plecarea în fat. Apar adesea în corp omenesc. Hirotonie (gr.. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse.a. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. printr-inşii (Geneza 3. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. Hilda (germ. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. cadelnita. Vechi este personifxearea Satanei.). f x i n d c a el va fi purtator de lumina.24). Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu.

simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. are sa se asemene ingerilor. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. capul tuturor. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. care raspunde tot cu „vrednic este". Umarul manuductorilor il saruta. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. intrand în slujba sfanta. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. Nerepeti161 . Sfanta Euharistie. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. ca insignii ale misiunii sale. manecarile şi ripida. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. este adica numai ajutorul preotului. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. exclama: „Porunceste Preasfintite!". Diaconii manuductori. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. care inca poarta orare si. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. sa laude neincetat pe Dumnezeu. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. ca acestia. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. sta aici defatape sfanta masa. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul.

cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Hlamida (porfira.). precum vinul e al sangelui lui Iisus. incataramata la piept ori pe umeri. S. a fost imbracat Iisus. ce o purtau nobilii romani. Hostia are imprimata o cruce. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. H. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. la 1. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. Hr. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. Horae v. VI. IV. Ore. Hortensia (lat. invierea şi inaltarea Domnului. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. Vdlul miresei. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. Comem. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. preotilor. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. luptatori şi patimitori. = gradinarifa): sf. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. Horos. precum mai unge şi palmele mainilor. la 10. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. Intr-o astfel de hlamida din urma. La fine. inchipuind ca acum este frate cu dansii. 28). Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. Vechi. sacrificiu. 1). La liturghie preotul frange hostia în trei parti.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. cu multele sale lumini. Forma rotunda. adica mai tare şi fara defect. candelabrul din cupola naosului bisericii. mielulpascal. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. . Hobot v. Hostia (azima. art. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. Holda (Hulda. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. martira în Salonic (t 300). Comem. Cu uleiul catehumenilor. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. Hostia e simbol al corpului. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. regala. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. lunga pana la genunchi. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. Olda): sfanta profeteasa în Test. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. ca semn de batjocura. serband Pastile iudeilor. art.

Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. pelican. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. Melchisedec. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10." (Isaia 53. lumina. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. David. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. Hram (ruga. Icoanele. ca planta amara. nedeie. ca invatator. al Fiului lui Dumnezeu. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. ca samaritean şi ca Mantuitor. maslin. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. batran. soare. care icoane il arata ca Dumnezeu. Isaac. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. 11). numite vesperine. Iisus a avut toate trei dregatoriile. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. în Test. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat.. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. Tipuri au fost: Abel. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. izvor. al fructului Test. vita de vie (loan 15. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. toiagul lui Aron.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. fenix. ca simbol al creştinismului. 1). Hristos (gr. peste. Hreanul (tormac. = Uns): e numele Mantuitorului. piatra. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. inainte de a incepe painea.veacul al Xlll-lea. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. 29). Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti.. în temeiul Psalmi 44. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. cocos. cochlearia). paine. Samson. impreuna cu pasca. strugure din Ierihon. poarta. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. cale. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. Vechi se ungeau regii. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. Nou. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. ca un miel (loan 1. leu. Iona. sfintit acum şi de biserica. se sfinteşte în ziua de Pasti. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca.

XI. carte. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. Servind mai demult ca acoperamant de cap. crucifixul. rol de scrisoare. fenixul. pana la Inalfare. stanca din Horeb. pantera. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. Hugo (germ. X P E . linul.. cu pietre scumpe. biserica = corpul lui Hristos. chiar şi dupa moartea Sa. vulturul.VICTOR AGA fiii oamenilor". jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. N H . IV. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. cand. sub felon. = ganditor adanc): s f . Comem. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. simbolul celor trei dureri corporate. Hubert (germ. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. simbolizeaza infranarea vorbelor. lumina de Pasti. apa. globul lumii tinut în palma.. cununa de spini. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. sceptrul. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. ox N. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. a pestelui. sarpele de arama. rol cu 7 pecete.la3. respectiv un cere intreg din aur. miel. M E . piatra unghiulara. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. instrumentele patimilor. = ganditor): sf. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). Humerale (amictus): o naframa alba. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. coroana. de o parte şi de alta. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. snopul de grau. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. toiagul. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. Ca insignii. (eel ce este). cuiele. în semn de batjocura. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. un tron regal. impartasindu-li-se vestea. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. 15) şi evanghelia. mielul. E patronul vanatorilor. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. mantia. cadelnita. 164 .a. care este o aducere aminte de patimile Domnului. ori X şi M ori. gaina. cruce.12). camila. delfinul. pomul. grifonul. Comem. confectionata din giulgiu." Geneza 3.: roza aurea. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. cocosul. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. dragonul. buretele. la 29. 16). steagul la inviere.

13. v. intunericul inchipuie osanda. „in cele mai de jos ale pamantului". Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. lisus. 25. la 19. calator). Geneza 25. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 .20). în Apocalipsa (20. care stapaneste în templu. = Gheena. ca m i r e a s a . = inselator. apostol şi martir (t 41). Scara şi Piatra lui Iacob. 15). Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. la porunca Tatalui. cu cei 12 Apostoli. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. lat. lisus. inca se duce în tara departe sa-si castige. Comem. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. cu cei 12 fii. VIII. Psalmi 29. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. X şi 25. de unde invata pe oameni. = Infernus. evr. 15. a fost protoparintele poporului ales. 3). art. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. sf. Precum Iacob a staruit. lisus. Este prototipul lui lisus. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. Ca simbolizare a chinurilor din iad. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. al carui Tata e stapanul lumii. Iacob: fratele Domnului. 24) şi focul nestins". a invins pe inger şi a primit binecuvantare. şi ucis cu pietre de catre jidovi. Iacob. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. 15. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. II Paralipomena 3. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune.41). 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. Iadul (gr.26. biserica. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. = Hades. simbolizau puterea dumnezeiasca. Iacob (evr. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8.

simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. gheata veşnica (Iov 24. inchipuind greutatea enorma a pacatelor.11). Luna Ianuarie. impreunate cu petreceri. Numele şi-l are de la acest zeu. Styx. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. care varsa din gura para de foe. Cocitus. care incepe cu septembrie. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. cu cornul de capra (decembrie). incalzindu-se la foe. Vechi. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. Vasile (1 ian. este zugravita în chipul unei femei. Iadul. Varsatorul de apa (ianuarie).). în icoana lumii. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. aşa-numite Ianuale. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. în iconografia bisericeasca. 24). Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. zeul timpului. Flegeton). şi Peştele (februarie). intr-un taler cu o piatra de moara. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. 19). s-a aratat obraznic. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. Sf. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. Dupa traditie. neruşinat. 22).12) şi cuşca leilor (Psalmi 21.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. care a dat palme lui Iisus (loan 18. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. caciula în cap. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. 22). care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor.3). fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. oracole. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. Iconografia ne-o prezinta.) şi Trei ierarhi (30 ian. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. Iar. colinde. incadrat intr-un chenar de zodiac. Simboalele iadului în Test. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. ca pe un om purtand povara anilor. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. 43). daruiri. cu cojoace în spate. loan Botezatorul (7 ian. este tipul chitului lui Iona.). jertfe. ce le purta Arhiereul în Test. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. cu al carui ajutor invinsese pe latini. inchi- . felicitari.). focul nestins (Marcu 9. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. Sf.

Adeseori e inchipuita fara prune în brate. contra lunii care se schimba necontenit. I. sezand pe globul pamantului. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. dansa este fara de prihana. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. supusa voii lui Dumnezeu. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. I c o a n a Preacuratei. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. insemnand ca. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. (gr. Ch. Hristos. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. indeplinita în scopul mantuirii. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). Creştinii cei dintai. Th. 15). Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. inchipuind pe Iisus. 167 . Ios. adica cine este patronul acesteia. XPC (a lui Iisus Hristos). Pentru rezistenţa s a . a fost cinstitor al sfint. Mantuitorul. adica în dosul prestolului. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. neschimbatoare. cele albastre sunt semnul supunerii. Maica Domnului). şezand pe scaun ori stand în picioare. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa.p u i n d c e l e 12 semintii. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. Ys. iar în stanga IHC. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. IC. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. Theu.

intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). Fiecare casa şi familie isi alege un patron. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit.). în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. transpun spre cele ceresti. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. cu lucrarile sale. dupa potolirea persecutiei lor. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . precum şi din necesitatea ca. La temelia iconostasului. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. Prin icoanele sfinte. în randul de jos. spre a deosebi locul celor mai sfinte. le saruta. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. Nicolae) mai insemnat al bisericii. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. stau icoanele din Test. adica pe Dumnezeu.. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. avand în mijlocul lor Cina cea de taina.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. de ex. jertfa lui Melchisedec etc. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. Icoanele inalta.: Zaharie cu jertfa. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. Nicolae. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Iconostas. ca materie. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. în masura în care se inmulteau creştinii.. sf. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. sarpele de arama. la dreapta lui e Maica Sfanta. Vechi. un sfant protector (de ex. li s-a statornicit venerarea relativa. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. cu indemnul de a le urma acestora. pe Sfanta Fecioara. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. La privirea sfintei icoane. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii.

activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. ipo. = lucratoare. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. iar treptele laterale sunt: patriarhii. iar oul inchipuie mormantul Domnului. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. Ida (germ. cantaretii. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. ierarhia bisericeasca. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. anagnostii. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. Iedera v. la mijloc apoi. 7). Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. prin alegerea şi prin predica sa. ieros ~ sfant. cu deosebita cinste şi vrednicie. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele." (Efeseni 4. exorcistii. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. Ierarhie (de la gr.urma. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. Gradele inferioare sunt: usierii. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. lectorii. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. se afla icoana rastignirii. Ieremia (evr. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. ar fi ouate de iepuri. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. art. acolutii. insa o deosebire de daruri. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. mitropolitii etc. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. IX. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. 5). în varful iconostasului.. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. în legatura cu Pastile. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. citetii. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. care a fost sapat intr-o gradina. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. Comem. Vechi. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. canonarhii etc. arhiepiscopii.sau subdiaconii. presbiterii şi diaconii. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. la 5.. ce a vazut-o în cer. II şi 4. Epheu. ca şi acesta.

dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. la 1. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. Ierurgii v. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. La poporul german a fost . Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. IX. Prin stricarea oamenilor.). Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. art. Ieronim (Hieronymus gr. Ierusalim (evr. (t 600 a. Ieslea e simbolul umilintei. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. V. = eel sfintit): sf. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Precum acesta s-a ruinat. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. traducatorul Bibliei (f 420). care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. 34). „cetatea lui Dumnezeu". VIII şi 30. Comem. carora li s-a aratat Iisus mai intai. la 15. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. nu va scapa de soarta Ierusalimului. marturisitor şi parinte bisericesc. Vechi. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti.10). în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. centrul poporului ales. Sacramentalii. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. preot. E şi un indemn. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. orasul a devenit capitala. Hr. Comem. =jerusch schalem = pace inalta. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. ca fiu al lui Dumnezeu. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. Ierusalimul e simbolul sufletelor.

pentru misiune. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. La poporul roman în loc de iesle. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i.) a fost tipul inaltarii lui lisus. Teoforul. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. martir sfasjat de lei în circ (t 110). cand se crede ca mortii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Isaia 45. I. Sf. Hr. 8). Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. Ignatiu. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. Bernard de Siena. nume latin. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. X. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos.H. Hilarion (gr. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. care-i şi purta în palma pirogravat. Ilarie. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. Sf. Ilarion. mai ales copii. episcop în Pictavia (Aries). C o m e m . iar Loyola il avea pe piept. care nu se matura pana tine sarbatoarea. se crede ca face sa fiarba marea. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. la 1. în singuratate. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. parinte bisericesc (f 368).multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. episcop în Antiohia Siriei. 6. inţugata cu soarele. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . Comememorat la 20 iulie. Comem. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. la 21. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Toti trei se pregatesc în pustie. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Ilarie. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). caci pe Hie 1 . -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. S. inseamna: plin de foe. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. = vesel). Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. I. arzator. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Hie (evr. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. II. ca inchipuire.

Sf. prin nesfarsirea sa. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . inchipuie! şi cu viata inel. Biserica noastra. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. art.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). art. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. care incep apoi sa cante. Gloria.. art. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). Heruvic. pecetea darului Duhului Sfant. nesters. Indicia (enditia. Ilie. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. art. Inelul arhieresc. inelul de logodna se poarta pe deget. ce-1 pnmesc hism. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul.. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Indelebilitatea. care a fost rapit de viu la ceruri. Confectionat din materie mai prefioasa. Inelul.. Imnul Domnului v. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi.. Imnul triumfal („Sfant. Iliton v. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. se zice ca sf. Axion.VICTOR AGA mere de pomana. o credinta (Efeseni 4. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. Imnul ingeresc v. 5). Spre aducere aminte de aceasta promisiune. este patronul aviatiei. V. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor.Inelul ca insigniu episcopal v. Inelul. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. . . Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. e simbolul vesniciei. Inima e tului.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Unde este numai pacat. Inelul mai inchipuie semnul.Inelul piscatoris. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. 8). art. Inelul resc. la sarbatoarea de sf Ilie. Petru în scaunul pontifical. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. adica nerepetarea botezului. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). Liton. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul.

ori se pierde. Inocentie. prin care titlu se arata vina 173 . ce-i primesc episcopii la investitura. Inelul pontifical v. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri.N. Inelul arhieresc (inel pontifical).." (Apocalipsa 3. Inocentes. 11).I. = nevinovat): sf. la 16.. justitia. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. unicorn): animal fabulos. Inima e izvorul vietii. iubirea. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. Inocentia (lat. Inorog (onagru. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. amintit la Psalmi 21. IX.23. numai pentru Domnul. I. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). 2). Inocentii v. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. Sfinfii marunfi. Comem. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare.primesc monahele la intrarea în monahism. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. VI. este inscriptia de pe cracea Domnului. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. care contin cuvantul lui Dumnezeu. art. central bucuriei şi al durerii. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. martir. Inel arhieresc. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. spre a-i sfinti. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. pacea.R. art. Cu privire la inel. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. daca inelul de logodna se rape. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. comem. la 17. cum e şi inelul fara capat. Inocentiu (lat. organul sufletului. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. spre a intra numai ce este bun.

care inchipuie viata de veci. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. Cel mai insemnat insigniu este nimbul.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. calugarii cu mantia etc. Interiorul bisericii. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta.. art. inelul. 5). Insigniile sfintilor sunt semnele. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. ca simbolul maririi ceresti. fiindca ele sunt miresele. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. purtand în mana crinul. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. vesmantul ros. ca un semn de smerenie. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. obiectele distinctive. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". pentru viata lor sfanta. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. de curapre sufleteasca. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. Creştinul. ca simboale. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. cum sunt mitra. toiagul. în casa lui Dumnezeu. tronul etc. Episcopi). ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. impartit în trei parti (tinda.. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . a ne face semnul crucii cu inchinaciune. Insigniile episcopesti. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic." (Exod 3. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. crucea. logodite cu patimile lui Hristos.). spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea.semnul nevinovatiei. în mod vizibil.15). precum şi biruinta asupra pacatului. de lepadare a gandurilor lumeşti. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. şi cu deosebire preotul. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. 2) candela . inainte de intrare. de pace castigata. arata şi simbolizeaza în afara. latineste şi evreieste. simbolul puritatii vietii şi o roza. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa.

precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. stand în fata Lui.. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului.. se poarta lumanari inaintea preotalui. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. Precum lisus a iertat pe talharul. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului.. -Potirul e tinut în mana dreapta. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. iar în potir e numai vin natural. care. din inima sangeranda a Mantuitorului. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. nirii corpului lui lisus pe cruce. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. sus la frunte. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. e semnul rastig-. în fata prestolului se inchina pana la pamant.te inca o data: „Intra-voi. . facand inchinaciune şi semnul crucii. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru". inchipuit prin biserica. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim.. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne.. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. unde numai persoanele sfinte pot intra. mormantul Domnului. ridicat la frunte. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. tinut în stanga. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta..Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. Saruta apoi prestolul.Nascatoare. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. care ceruse iertare. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. care sunt temelia bisericii. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. sangele şi apa. Se tamaiaza sfmtele daruri.". care este chipul cerului. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar.. . Pasind pragul bisericii." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta.

a fost dezbracat de ostasi. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. Sfantul aer. sa nu facem şi noi. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului..Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. . adica. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. inchiderea usilor şi tragerea. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. prin venirea Sa. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. cand a inceput . cand se asaza pe prestol. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. le pune de o parte. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. cand a fost luat de pe cruce."). Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. care au impartit intre sine hainele sfinte. . spre a vesti evanghelia. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. cu care s-a invelit capul lui Iisus. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. cum facusera evreii. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare.. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. inchiderea perdelei. infasurand acoperamintele. mainile şi picioarele Mantuitorului. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. umplut de mireasma tamaiei. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. Discul. mai insemnand şi lumina cunostintei.

Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. morale. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. Intrarea în biserica v. art. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. ci cu insignii mesianice. pentru vedere. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. cu insigniile pacii şi ale jertfei. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. pe care inca nimeni n-a sezut. simbolizau pacatele paganilor. moina ne prevesteste an bun. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. . iar vesmintele. iar manzul de asina. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). ci va stapani în ceruri. inseamna pe pagani. Ioachim (evr. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. ca Domrt al unei imparatii. sotul sfintei 177 . Biserica. senin la Vedenie arata an rau. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu".sa invete. De aceea nu intra cu insignii lumesti. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Pruncii. art. iar nmsoare. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. Intrarea mica la Vecernie v. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. lepadarea acestor pacate. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. simbolizata prin usile imparatesti. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. inchipuie pe popoarele pagane. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. care au primit credinta şi s-au increştinat. Ioachim. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. Inconţurarea la Vecernie. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. udat. sa se inalte. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. care strigau osanale. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. se impart apoi lumini. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. neamurile.

(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.soj B ID .8U .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B. IB uqni mj '(/.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) . J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.uiţnd sp isnţBO BUIB.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.

= laudatoare de Dumnezeu). 3) „ci chipul lui necinstit. Ituvew.. Iacob (5.. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. Isac fusese numai tip. ferastraul şi o ramura verde. Irina: sf. care a persecutat pe izraeliteni. VIII. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. Hipolyt (gr. Comem. parinte bisericesc. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. tatal sau il daduse insa spre moarte. la 22. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. defaimat a fost şi nesocotit. sf episcop în Lyon. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. Dupa dreptatea sa. şi a fost jertfit. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. fiu iubit al tatalui sau. Iov e prototipul Mantuitorului. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. VIII. 32).tati" (Matei 17. Comem. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce.". iar în locul lui s-a jertfit un berbec. precum în adevar a inviat pe Hristos. 34). 19). V. E simbolul tiranilor plini de cruzime. adica la lisus. 110. = dusmanit. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). VIII şi 28. Sf. 7). de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. 5). Tipul lui a fost Faraon. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. Isaia (evr. Are ca insigniu rolul de hartie. Isac e prototipul lui Hristos. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. lisus a iertat pe asupritorii Sai. Desi Isac nu a murit de fapt. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. rugandu-se: „Doamne. Isabela (span. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). Comem. la 13. Precum Isac fusese intai nascut. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). Rolul e semnul profe179 . 18. VI.. Iov (evr. IX şi 5.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit.. 8). = sfasiat de cai): sfant. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica.

Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc.". dupa traditie şi dupa legende. chiar la rugamintea profetului.". Iuda are ca insigniu punga. e simbolul pamantu. riale pentru ceata Apostolilor. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei.Comem.VICTOR AG A tiei. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica.a u adulmecat. pacatului. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). = mantuitor. E infati(Matei 4). ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt.). Lupta incepe în pustie care. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. Iulian. cu parul rosu. Isop. ca persoana istorica Isidor a (gr. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. Iulian (lat Galatia pe Comem. spre a ne fi şi noua pilda tanar. = sul sufletului. Din pricina gustului amar. la 7. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). VII. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. voios. sea în Biblie.9). fede urmat. e isop". al (Levitic 23. amintita ade. cu deosebire fata de sirile sale bune.a r fi inghitit un cedru. rea lui Adam... fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. Matei 1.21). în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. la 5. adica. Iisus le-a invins pe toate. care este chipul mandriei. Iuliu (lat. 22). Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. Ramura verde o are. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. Ferastraul il are ca insigniu. V. Comem. Alt Isidor comem. la 31. Psalmi 50.. Cele trei feluri de ispitiri 180 . Sf. sat. Iuliana. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). liberator) e numele lui Mesia. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului.Hr. XII. Comem. stralucitor). = daruita de Dumnezeu): sf. scaderi. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. adica mantuirea -Egipt (t 380). respectul legii.ca Acela va mantui pe poporul Sau. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. VIII. în opunere cu raiul. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . este simbolul curatirii. lacomia şi ravna dupa castig. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. ca Dumnezeu. = darul lui Dumnezeu): sf. la Iuliana: Aurelian. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. la 21. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). incepe impart colaci Iisus (evr. Iulia. acestia insa 1 . T aduceau în de grau. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. Isidor (gr.. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. planta orientals.

La romani a fost consacrata tineretii. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. în 24 se impart colaci. E astfel simbolul tineretii. IX. Se aduna flori de sanziene. la 5. se serbeaza contra grindinei. în natura. ori de la zeita Junona. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. luna a unsprezecea în anul bisericesc. Numirea a ramas de la romani. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. la 12. Iulie. mai apoi Iulius. Iacob (iulie 25). De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. care apoi. Comem. Dupa istoricul Meletie. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 .9-10). care ii ziceau Quintilis. la 15 se cinsteste Cirica (sf.15. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite.III. a şaptea în eel civil. tamaie şi pelin. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. pe case şi la uşi. uscate. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). al cresterii şi al libertatii. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. Comem. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. martira în goanele lui Aurelian. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. tinute de frica grindinei. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. ce se dezlantuie. creste acum sj se dezvolta. difc la biserica usturoi. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar.Iulian (lat. Chiric) pentru ferirea de napaste. adica. Iconografia o zugraveste în forma unui leu. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). Numirea populara este Cireşar. iar în zodiac are racul ca insigniu. Iuliana: sf. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. incepe sa se coaca. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. cu care se impodobesc tinerii. ce influenteaza şi asupra omului. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. sunt pastrate de leac. apoi se impletesc în cununi pe la porti. Deuteronom 16. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. fiindca acum se coc ciresele. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. la 16. dupa numele imparatului Iulius Caesar. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. care tocmise calendarul. care mai intai au sa guste din fructele parguite. 13). Procopie) cand „arde piatra în apa". A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. în atmosfera. care leaga graul. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa.

în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. la biserica. care se tine şi azi la poporul nostru. 38). Izvoarele. inchipuie ca eel raposat Comem. Foca este tinut pentru primejdia de foe. art. luminata. Comem. Iustin. Comem. invioratoare. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. izvorul e inchipuirea renasterii. Preotii şi credinciosii. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 .VICTOR AG A copii.hainele de pomana. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. martir în Sebaste. caruia de regula i se dau şi drept): sf. e un act de elemosina. scriitor şi pa. sale. proas-pata. V. rizata de huni (t 451). în ziua de Santilii (20). iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. erau în Test. fratele lui Hie. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. Izvorul. unde se sfintesc şi se Hristos. în Sambata Sfanta Nascatoare. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. de induraIustina: sf. în decurs de 6 saptamani. daca tuna şi fulgera. 10. cuvioasa fecioara. apa. care a nascut pe Tomii. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. Iusta. marti. Iustin. VI. în 22 sf. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. Dupa inmormantare. ca element de viata. VI şi 13.). = luminat): sf. Iuliu (lat. = eel la un creştin. se crede ca sf. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19).rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. Iustina (lat. filosof. fac procesiuni la camp. Tragerea izvorului rinte bisericesc. din care a rasarit manaceasta zi. avand apa buna. purtand 7. IV. sa fie invrednicit de apa vietii. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. la 1. a trage e un obicei ramas de la romani. de mila. ce izvorasc din rai. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. Izvorul. „apa vietii". Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. în Durostor langa Dunare (t 302). Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. martir în Roma (ţ 166). simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. la 27. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. Se face pasca şi se rosesc o u a . se scalda în Mantuitorului.

preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. ca sa dea marire. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. putea sa.). care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. spre rasarit. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. 183 . în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. il preda mamei. Sarutarea veşmintelor). dupa rostirea rugaciunii anumite. lmblatirea în Test. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata.." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. 2-A.. pe care le savarsim: cu gandul. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. art. Luca 2. pentru o stare de sfintenie. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. cu vorba şi cu fapta. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri.. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. mai ales a incalcarii de catre duşmani. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. Obiceiul a trecut din Test. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. Preotul ia pruncul în brate. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. Vechi (Levitic 12. care se asemanau cu imblaciul. Inainte de imbracare.". art..22).

astfel e imbracat şi mortul în haina alba. adica biserica." loan 19. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. la judecata mare. Impreunarea chipurilor. Peste apa. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. în semn de multumire pentru aceste daruri. Inainte de impartasire. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). protoparintelui nostra sufletesc. adica a apei cu vinul. ia partea IC. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. inchipuind ca raposatul. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. impreunarea sfanta v.dupa afundarea lui în apa botezului -. Impreunarea chipurilor. Din coasta noului Adam. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. inainte de amestecare. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. mireasa lui Hristos. Imbracarea pruncului cu camasa alba. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. se face semnul crucii. inseamna nevinovatia. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe.. E totodata şi aducere aminte de haina alba. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte.ei Sfantului Duh". Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. art.. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. preotul liturghisitor. respectiv crucea de pe el. dupa ce a frant agnetul. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. a iesit Eva adevarata. cu care raposatul trebuie sa. 34). în haina simbolica. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei.

unde Mantuitorul. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. fiindca credincioşii. impodobita cu mirt ori cu busuioc. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca.". cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. Inainte de a o aseza pe tetrapod. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim.în cele trei zile premergatoare. dupa obiceiul vechilor creştini. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. s-au inaltat în marirea cuvenita. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. prin inaltarea Sa. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. Prin inaltarea sa. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. La vecernia de jnţercuri-seara. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. biserica universala. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. ca simboale. care sa-i faca vrednici de cer. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. face procesiuni solemne. se fac procesiuni solemne. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. în biserica apuseana. descult şi cu capul descoperit. la nemurirea din ceruri. din central comunei ori din fata bisericii. Elena la 326. la 40 de zile dupa Pasti. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". aprinzandu-se candele şi lumanari. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. preotul ridica crucea spre toate regiunile. dupa pregatirea demna . inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. astfel şi eroii. simbolizand conductul Apostolilor. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. De aceea la monumentul lor din cimitire. în joia inaltarii.. numite zilele procesiunilor. s-a inaltat intru marire. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. 185 . inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim.lemnului crucii de catre sf.. Caci precum Mantuitorul. 3). o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta.

cand preotul. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. ingeri) al celor noua cete. arhangheli. Precum incaltamintea acopera piciorul. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15).. Inceputul chipului ingeresc v. Inchinarea credin- 186 . a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. exclama „sa luam aminte sfmtele. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. art. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. 2). Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. inchipuie moartea. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. cu coifuri în cap. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. a rupe orice legatura cu cineva. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. Incensator v. zidite pe piatra tare a credintei.3). în semn de multumire sincera. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc.. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. trebuie sa se dezbare de corp.". 5) sa se descalte. art. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. Inchinarea ce o fac creştinii.. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. pamantesc. lisus se roaga pe inaltime. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. inainte de sfanta cuminecare. adica sa lepede tot ce are corporal. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie.VICTOR AG A inaltarea sfanta. Evreii în Test. sa se lepede de tot ce este trupesc. 14). ingroparea şi invierea lui lisus.) şi a trecut şi la creştini. Inaltimile simbolizeaza cerul. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu.. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. A-si scutura praful de pe picioare. Cadelnita.. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. cu za de metal." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. asa corpul acopera sufletul. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. 5).. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Chipul ingeresc eel mic.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. Sion. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3.

Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. Se manifests în actele publice şi private. în cultul intern şi extern. art. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai.". ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii.32).. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. impacarea cu toti oamenii. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. vechea sarutare a pacii. iar inchinarea capului.." (Matei 5. ce s-a indatinat în vechimea creştina. vesnicia. caruia toata suflarea are sa se piece". cu ocazia sfintirii ei. Otratire.. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. art. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca.. art. Logodna. cu cantarea „Isaia dantu187 . la serviciul botezului. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Intrarea cea mare. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Incredintare v. inconţurarea mare v. Inchinarea pruncului v. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. în semn ca El are „nume. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. Inconţurarea bisericii.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. în care a intrat acum.

în timp de cainta şi calamitati generale. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. 54. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. dupa ce a deschis uşile imparatesti. II Paralipomena 6. Ingeri (gr. Stefan (Faptele Apostolilor 7. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. O facem cu deosebire în timpul postului. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. Apostolii.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". pe care ni-i inchipuim tot la rasarit.. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. Iisus în gradina Ghetsimani. simbolizata prin plecarea capului preotului. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. Ingenuncheaza magii. 13). Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. create . Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). 60). Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. spirituale. nemarginirea iubirii lor conţugale. Oprirea preotului în dosul prestolului si. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. art. vestitori. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. = soli. trimisi) sunt fiinte personale. de catre preot. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. Inconţurarea mica v. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata.VICTOR AG A ieste. . pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu.. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit.". Intrarea mica.

Clasa II. imateriali. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Clasa III. legiuni. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu.. fara haine. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. Ingeri (Angeli). ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. Heruvimii. adica în haina nevinovatiei. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Crinul buneivestiri il are Gavriil. arhangheli. fiecare treapta avand cate 3 cete. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. Incepatoriile (Virtutes). în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. 35). au insa cunoştinta şi vointa libere. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. uneori chiar şi cu chip de amoreti. 12. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. la ortodocsi. iar în mana cu atributul misiunii lor. al caror sediu se crede a fi în creieri. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. stau în armonie desavars. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. incinşi cu brau şi purtand orar. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie).ita impartiti în 9 cete. Ingeri. ingeri) al celor 9 cete. ingerii sunt infatişati în Test. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Arhangheli.. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. Stapaniile (Dominationes). Faptele Apostolilor 10. 21). 30). ori sunt infatisati ca niste copii mici. Serafimii. ci traiesc vesnic. 15. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. 9. cete. 14). Prin impartasirea cu sfantul botez. Scaunele (Troni). Mai adesea ii intalnim ca tineri. Domniile (Princigates).7). în Test. iar mai tarziu. al pacii si 189 . Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. nu imbatranesc. Ei sunt chipul blandetii. Puterile (Potestates). ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. al ascultarii. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul.

Inhumarea v. Ingroparea v. art. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. frumosi la chip. Inmormantarea. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului.VICTOR AG A al frumusetii. Sunt chipul semetiei. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. dar. isi pierd frumseta şi lumina. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. Inmormantarea. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. neatins şi netulburat. rostite catre Adam (Geneza 3. ori de mana cu un copil. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. Inmormantarea (inhumarea. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. dupa cuvintele lui Dumnezeu. ca dreptului Judecator. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. pe masura ce se pogoara în jos. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. adica al celor mai detestabile pacate. devin tot mai urati.". I se ung toate 190 . sfintit... mai negri. Creştinii. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. dupa pilda Mantuitorului. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. art. La moarte. prin toate actele sale de cult. pentru ca în cer nu are loc pacatul. în loc linistit. Cand omul calca pragul pacatului. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. 19) „pamant esti. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. pe care-i apara de prapastie. ingerul se departeaza. Inmormantarea creştina. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. pana la a doua venire. ii vedem cu aripi şi zburand. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. ne prezinta un sir de simboale. alunecand tot mai în jos pana la iad. al mandriei şi al increderii de sine. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. mai intunecati. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. trebuie sa fie ingropati în pamant. Dupa ce creştinul a murit. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. 18). care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie.

în multe parti bradul. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. adica în lumanarea muribundului. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. adica spre raiul de fericire.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. . Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. art. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. . ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. intr-o camasa alba. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. -Bocetul. Privegherile la 191 . o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. ce sa se pogoare asupra raposatului. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. în care a vietuit raposatul. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. care ni-i inchipuim la rasarit. -Punerea mainilor cruris. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. cu moartea deodata pier toate vorbele. I se pune pe zabranic. . -Trei lumanari şi statul (toiagul v. cu fata în sus. care în acest scop intrebuintau chiparosul. obiceiul a ramas de la romani.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. precum şi cantecul zorilor. pe acoperitorul fetii. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. urzit de la romani sj de la evrei. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. iar icoana (la preoti evanghelia.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. inchipuie durere mare. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. la invierea de obşte. intra imparatia Domnului Hristos. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. cu care odinioara. cu privirea spre rasarit. care simbolizeaza haina dreptilor.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. care trecea sufletele peste raul infernului. . mtr-un sicriu (racla).

! doliu şi durere mare. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. asa il conduce acum." (Psalmi 50. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica.A treia zi.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. 4). Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. . în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. obicei roman. . .în biserica se .Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. raposatul în biserica cea cereasca. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. cu agheasma ori cu ulei. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. aratata în extern fata de raposatul.. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie.8). pompa. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. .. . la odihna vesnica. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. face citiri din Apostol. prin botez. . mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. Starile (opriri. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara.Muzica instrumental. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. ca un creştin adevarat. cu corpul. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. prin locurile pe unde umblase în viata sa. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos.

pana ce sicriul cu mortul este în biserica. apostoli şi rugaciuni mai multe. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. adica cu puterea Duhului Sfant. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. . picioarele spre rasarit.. la ultimele rugaciuni. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. sunt simbolul ultimului ramas bun. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. cum a stat în viata sa la rugaciune. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. o forma a crucii lui Andrei (X). La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii... Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. şi rostind.. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti.canta Catisma în trei stari. pana la judecata din urma. Obiceiul a ramas de la romani.. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. adica sarutarea crucii. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. . care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. pentru ultima oara.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. iar liturghie deplina i se face. tarana ridicata cu harletul. 27). spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Cantarea „!n veci pomenirea. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum." (Psalmi 23. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. Dumnezeu sa-i ierte. peste sicriu. aruncand în groapa de fiecare data.. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. la copii: „A1 Domnului este pamantul. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. taind de fiecare parte un semn. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. cu rostirea de „in veci pomenirea lui. Sigilarea gropii). Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. respectiv de fiecare parte. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. la jertfa nesangeroasa. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. fie-i tarana usoara. art. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. care aruncau 193 . La morminti preotul arunca în groapa." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. carbunii şi cenusa din cadelnita.

data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. comandare.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. ne arata ca aci este ingropat un creştin. Florile legate în jerbe. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. vamesi. de zahar. cainele pazitor al infernului). petrecand pe Maica Domnului la mormant. la capul mortului. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. la casa mortuara. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. în care s-a pus o piatra naturala. . tamaierea. doliul. 4). asupra pacatelor. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. adica sa priveasca spre rasarit. Jelirea. Dupa xnmormantare. Se face apoi praznicul (agapa. coliva. care considerau cadavrul de necurat. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. Crucea pe mormant.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. La pomana. precum şi rudeniile. Apostolul şi evanghelistul loan adica. precum şi cele plantate pe mormant. pe mormant ori se agata de cruce. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. care a purtat sarcina vietii sale. spre soarele Hristos. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. ca semn de comuniune. elemosina. paosul şi colacul. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. Aprinderea luminilor. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. petrecatorilor şi rudeniilor. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce.despletirea parului. pentru care este acum xncununat în ceruri. de legatura sufleteasca cu eel mort. pomana.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. cu picioarele spre rasarit. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. voaluri negre şi haine cemite. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. iar dulceata de miere. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. xşi spala mainile xntr-un lighean. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. pomana). unde este lumina etema. sunt semnele iubirii sincere. 194 .Cununile se asaza.

o serbeaza credinciosji cu pietate. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna.. Intaiul nascut v. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. art.". instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. Primogenit. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. Ziua aceasta.se savarseşte fara jale mare. cu vesminte rituale colorate. în chipul crucii. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca.. Antipascha. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. art. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie.). chiar albe şi nu se face dezlegare. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. la ruga. sfantului Nicolae etc. ca jertfa bineprimita. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. Insemnarea. la sarbatoarea sfantului Ilie. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. la sfarsitul liturghiei. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. Insemnarea pruncului.. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Innoirea invierii v. Sfanta Cuminecatura. Semnul crucii. la inceputul liturghiei. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. la proscomidie. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. art. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. Tipul acestei insemnari a fost în Test. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. adica cu rugaciunea crucii. numita ziua hramului. cu sfanta Evanghelie..-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. ziua de ruga.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii.".

X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .B9Q inxnu9ranq9.XJS9A 9q39Jn xnţn. B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B . '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z . B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.sui B rags -ndB BX 'xodoux.3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA . Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .B3 BaaaaJBOjux SXUOI.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip .uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.

inconţurand biserica ori o parte din sat. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. „soare" intre celelalte sarbatori. dupa o viata petrecuta creştineste. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. . nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. Nou. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. în fata lui Dumnezeu insa. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. 1) ori la miezul noptii. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. portile. procesiunile. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. în zorile zilei (Matei 28. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade.Fiul din Nain (Luca 7. în noaptea Invierii se tinea. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. praznuindu-se cu bucurie mare. la lumina zilei şi fara sfiala. Matei 28. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. pessah . 18)..." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 .11). pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. dar pacatuirea lor se tine în ascuns.. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. Fiica lui lair (Matei 9. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. Lazar (loan 11). raspandind duhoarea faptelor lor rele. în vechimea creştina. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. luate toate din Test. adica. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. boieri. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. nu iese în public. pe care i-a inviat din groapa. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. cad în pacatuire. trecut deja în descompunere..trecere).Invatatorii legii şi Fariseii din Test. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor.

citesc de pe amvon.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului.").Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. Psalmi 18.43. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. sunt sfintite de preoti. . cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare..i la clopotele. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. precum s. Bucatele o u a ale zeitei Leda. sarea. ca inchipuire ca aceeaşi zi. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. se namra moarta s . obi?: rost. i de la acestea de azima. lumea a ieşit vestirea lor". care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). spre a simboliza ca. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". . La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat".Biserica în decursul Saptamanii mari. în fata Apostolilor. în „Adevarat ca a inviat".. inviat. La Svetilna preotul iese creştina. precum locul lor). adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. latineşte şi evreieşte. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. ca ciunea amvonului. ou. loan 21. painea. diaconii o altar). ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. miel. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. Paşti. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. asupra caselor creatine care. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. .12). în acest inteles poporul a adoptat. cand li sa comunicat vestea inviere. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. colacul.. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. spre a simboliza ca prin limba tarii. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. dupa Apostolii. ouale.30. mielul etc. cu sfeştanie. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. ou roşu. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". carnea. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. Craciunului şi a Bobotezei. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. nata.

Tipurile invierii în Test. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. A d e -varat a inviat". cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. ca simbol alrenasterii. art. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . La intalnire. şi art. se serbeaza primavara. numita Saptamana luminata. E totodata dovada despre invierea corpurilor. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. Oul). credinciosii. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. . paunul. .creatiunii şi ale invierii (v. azi se tine în trei zile. pana la Inaltarea Domnului. Pastile. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. scaparea lui Iona din chit etc. în case. salamandra. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat".a u furat pe Iisus din mormant. care incepeau anul cu primavara. oul de Pasti. La romani. Oul de Paqti). ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. . obisnuinta fara de nici un rost. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. fenixul etc. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. simboalele soarelui. pe drum. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. 199 . lumanarea de Pasti. primavara. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. Samson. pe la fantani.

nespalarea. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. derivat de la zeul Joe-Jupiter. Ahasverus. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. postul ş. în credinta poporului. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. Proscomidier. e luata din paganism. David joaca în fata chivotului. purtarea vesmintelor negre. Vechi. E tipul jertfei liturgice. jucand şi cantand. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). art. Jertfelnic v. iar roma- . L-au avut şi il au toate popoarele. De aceea biserica creştina il condamna. Jertfa simbolizeaza credinta. jocul religios la sarbatoarea corturilor). Jertfa mai inchipuie un act de impacare. în Test. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. Jidovul ratacitor v. prin care acte se simboliza durerea mare (v. presararea capului cu cenusa. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Sfanta Joi. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos.a. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. unde Joi a fost simbolul luminii zilei.. Ca o reminiscenta. cer ploaie pe timp de seceta. art. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. care a adus paine şi vin.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. ca personificare a zilei. adusa pentru iertarea pacatelor. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. sj Doliul). Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. în Test. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. imbracarea în sac. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune.

iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13).m. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. dupa datina evreilor. Joia mare. a vinderii. spalarea picioarelor. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. impreunata cu vecernia. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". unde Petra s-a lepadat de Iisus. judecata şi moartea lui Iisus.). pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. cinei de taina. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. amare. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. inainte de a canta cocosii a treia oara. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. Joia mare (Joia patimilor. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. cina din urma. ierarh Nicolae din Mira. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor.20). evidentiind puterea lui Hristos. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. tradarea şi saratul lui Iuda. E numita Joia verde. intra comemorarea spalarii picioarelor. ca 201 . art. Dimineata. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). Joia mare. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. art. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. în credinta poporului. aşezarea Sfintei Euharistii. cum o numeşte şi azi biserica latina. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. pe Invatatoral. Joia verde v. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. Joia aceasta are supranumirea de mare. ce se obisnuieste în unele tinuturi. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Joia inaltarii. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. sau feria quinta. şi pana Duminica dimineata la Inviere. Joia patimilor v. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. art. Judecata de apoi (Judecata din urma. prescurile de Paşti. mijloc de mantuire pentru toate neamurile.

Vot. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. 28-30): „luati jugul Meu". Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata.") cu crinul intr-o mana. Judecata universale v. Vechi inchipuie mantuire. Ciprian aseamana jugul cu crucea. Juruinta v.. loan Botezatorul. a fost o sarcina grea. iar impreţur zburand cetele ingeresti. 27). Judecata de apoi. Vechi (Geneza 14. art. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica.VICTOR AGA judecator. Juramant de credinţa: în Test. ca simbol al indurarii şi cu sabia. Era şi în Test. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. eliberare din sclavie. art. . care. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. Jugul e simbolul robiei. de-a stanga pe sf. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. 25). pe langa danşii cu cetele sfinţilor. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. 24. 2. 3. Junghierea agnetului la proscomidie. în opunere cu jugul lui Hristos. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. Judecata din urma v. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Apocalipsa 1. 23-24. despre care zice Mantuitorul (Matei 11.. Iisus il condamna ( M a t e i 5. art. cu cartea vietii. spre a marturisi ceva cu adevarat. Ruperea jugului în Test. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. 2. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. 16). caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. Sf. Judecata de apoi. de obicei roşie. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. Isaia 9. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. 34).. ce ne apasa. gandindu-se la marea dare de seama. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor.. marirea Lui. cu relicvele sfmte. cu crucea. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. al atarnarii de cineva. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. 10. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului.".

Prapor). au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. Lacrima este simbolul caintei. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. cu care a udat picioarele Mantuitorului.. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. numit drumul Ierusalimuhd. ce ni-i descrie sf. art. Lacrimile Magdalenei. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. Este insigniul 203 .) au plans. ambele formand semnul crucii. ca un fir al Ariadnei. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. 5). impestritata cu fireturi. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. Plangem de bucurie şi plangem de durere. al durerii şi al chinurilor.38). Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. purpura patrata.. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Cei dintai oameni. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. art.L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. de cainta. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . au fost semnul caintei sincere (Luca 7. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. format din niste cercuri şi linii curbe. De sul atarna o panza. numai invatatura s f a n t a . la pierderea fericirii raiului. de sinceritate care va fi rasplatita. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn.. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena.).

fiind mai apoi şi martirizat. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. Lamaia. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). la 27.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. a fost eel dintai care s-a increştinat. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor.).). 5). Laptele. La raul Vavilonului. adica cu simbolul lancei sfinte. 34). Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. fiind eel mai intaritor aliment. Fiului Pierdut. 14-15. dupa traditia iudaica. sunt simbolul boalelor. inchipuie amaraciunea vietii. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. Lacustele. este simbolul binelui sufletesc. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. Ca mijloc de pedeapsa. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt.. intrebuinteaza fructul de gutui. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Intru amintirea acestei impungeri. Psalmul (136) de pocainta. Comem.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. la pogorarea Sa în iad. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. lantul e semnul robiei în pacate. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. Avem lantul faptelor bune. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. mania de mandrie etc. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi.. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. Lamaia cu gustul sau amarui. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. judecatii şi D. loil 1. = renumit): Sf. cand se tine sarbatoarea. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. rege al Ungariei (ţ 1095). Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. care impunsese pe Domnul. Ladislau (germ. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. caci Longhin sutasul. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. al fericirii. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. Dupa analogia acestora. Vechi (Levitic 11. D. al penitentei sincere. 22). cum au fost lacustele plagilor egiptene. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului.4). acru.. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. . care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. L. Pe la noi. evreii. în Test." (loan 19. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. precum 204 . în loc de lamaie. în anotimpul de toamna. VI. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie.

care sa-i ajute spre viata noua. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. asemenea acelor evrei robiti. Se aseamana oamenilor. dupa Psalmi 118. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. a patimilor şi a mortii Domnului. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. Revedere. mai bine zis pentru neinfranare. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. Latul (cursa) (Luca 21. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. 4) lauda manecarii (utrenia). 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor.fusesera evreii în timpul robiei. La revedere v. ca şi aceia. precum d i n larva. iese 0 viata noua la timpul hotarat. ce se aseamana unui mormant. care au inima ca şi moarta.. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. care e infatisata adesea cu lat în mana.. 205 . 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. aceasta lauda se imbina cu ora I. sa ne reintoarcem în tara fericirii. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. precum sj pogorarea Duhului. art. dar care la primele raze de soare iese la iveala. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire.35. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. adica ne-a trimis lumina evangheliei. ne indeamna la pocainta şi la postire. precum e starea viermelui în larva. Este şi primejdia mortii. caderea lui şi urmarile pacatului. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. Isaia 24. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca.

XII. Comem. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. VIII. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. 3) Rugaciunea de amiazazi. a fost simbolul curatiei interne. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". ce se afla în tinda cortului sfant. în care suntem adanciti.' Hr. la 10. 14). Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. ca sfant. care cuprinde ora III. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. VI şi sfanta Liturghie. Laur v.). praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). unde preotii aduceau darul leganat. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. . ce a fost facuta de Moise.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. utrenia şi ora I. a colivei. colacilor. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. la 8. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. Pe cei ce il iubesc. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. art. Lavoarul (spalatorul). Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. Comem. X. Laurentia (lat. al sfinteniei. preamarita): sf martira în Spania (t 864). piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele.. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. care au adus jertfa. Vechi (Levitic 7. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). = incununata cu laur. Laurentiu (lat. Lazar (evr. Laura (lat. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. de datoriile . iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. Viata nu este alta decat moarte. iar lumea un mormant. la 19. Laurentie. la 17. Precum corpul. Mormantul e simbolul lumii. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. Comem. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. Legatura sangelui. Dafin. Lazar din Betania (loan 11). Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. X. Comem. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. ~ laureat.

Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii.13). XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. = curajos): sf. în drumul spre Golgota. al neputrezirii. la 18. IV. la 15. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". inchipuite prin hainele rupte. = leu): sf. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. Leopold (germ. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. papa şi invatator bisericesc. iar sangele il scurgea 207 . = tare ca un leu): martir comem. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. II Cronici 13. este blestemat cu mesteşugul sau. fiindca sarea este simbolul conservarii. ce le purtau leprosii. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. Comem. Frate de cruce). III. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". Precum lepra amorteste corpul omului. sihastru şi martir în Patara Liciei.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. la 1. la 18. Comem. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Leonida (lat. la 18. Leontia. Leontie (lat. zicandu-i: „Meştere lemnar. pentru ca n-ai mila de fiul meu. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. neviolabila. Leontina (lat. 19. la 22. IV. fost markgraf în Austria (f 1136). art. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. Legatura sarii se numea în Test. Painea apoi o mananca impreuna. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. simbolizand comunitatea de prietenie. Preotul taia una dintre pasari. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). IX. Cand Maica Domnului. dar va invia pentru ambele stari. 5. = leu): sf Leon eel Mare. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. al neviolabilitatii (Numeri 18. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. II. Leon (lat. II sj 11. Comem. Alt Leon. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. Leo. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). VI şi 13. Comem. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. Levitic 2. ca o legatura trainica.

Leviti. portale. art. simboliza. Infatişat pe monumente sepulcrale.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. Leviatan v. vie. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. Impartita în trei trepte: arhierei. leviti. Leii care poarta coloane. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. puterea fizica a acestuia. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Leul fund eel mai puternic dintre animale.VICTOR AG A in apa. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. 4). acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. 19). fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. al puterii de stapanire. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. în Test. din moarte. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc.în locul celor dintai nascuti . preoti. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. trecuta. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. inchipuie puterea invataturilor creatine. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca.. ce acum este pierita. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. Isaia (21. Vechi. catedre. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. Leul.. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. Balaur. Un leu sau mai multi. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). leul simbolizeaza corpul omului. 9). iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. ce trebuiau sa se faca . adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. deoarece apa este mijlocul curatirii. 5). asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. alegerea. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. Levi este prototipul preotimii creatine. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. al carei reprezentant este episcopul. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. Leul este insigniul sfantului Zosima. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. este şi chipul tariei. 5). prin urleml grozav. Seminfia lui Levi a fost aleasa . care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima.

Numeri 22. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. Lidia: sfanta.de pe urma unor necuratiri. Comem. Teascul. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. 5) şi pricina a multor pacate. e simbolul maretiei. tinut în fata unui catafalc. 28). Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. Libera = requiemul. art. cu care se cumineca preotii şi poporul. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. în Test. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. L. Limbus (lat. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. Vechi. Limba (vorbirea) este simbolul internului. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. de leprosi etc. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Lingurita. Iar sf. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. ucisi de Irod. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. Limba e simbolul propovaduirii. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. sotia senatorului Filit din Roma. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. patria cedrilor. Lin v. Vechi. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. i-a atins de buzele prorocului 209 . art. Libatiuni. Lilie = Crinul. se aseamana sanului lui Avraam din Test. la 28. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. III. spre a rusina pe cei necredinciosi. 2). = hotar. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. Libanul: munte inalt. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. E situat la hotarul infernului. de revelatie a puterii dumnezeiesti. v. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. precum şi al pruncilor din Betleem. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. numit sangele strugurilor. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii.

Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. Nou. 41). litiei se face dupa vohod. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. 7). A fost introdusa de loan Hrisostom. în care" de sange. Untul de lemn seana rugaciunile. 14). grau şi untdelemnt. Litiile se savarsesc în pronaos.. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. alta şi ca un dar deosebit. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. 9). Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. locul penitentilor. cand II moarte. sub grija celui Preainalt. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. Rugaciunea important al sau. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. 33). se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte.VICTOR AGA Isaia şi 1 . eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. eel de primo-genitura. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir.. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. Isav. 39). la care se sfintesc cinci prescuri. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. Litierul e o tava prevazuta cu o tri. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet.a saturat 5 mii de oameni. Liturghia ( publica) se n general.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. ori dupaLiturghia menilur.48). morminti. 19). Liturg ore. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. real painii şi a a fost Iisus la Emaus. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine.. nu. la Boboteaza. la grane. scop comun. intoc-mai ca şi (Geneza 25. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. Cu a tuturor credinciosilor.". vin. (Ezechiel 4. sufletul sau. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. si de bunatatile cererea Dumnezeu. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Isaia 6. Grdul şi binecuvantarea mite litii. cu priveghere de noapte. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. 210 . care ince-peau serbarea de cu seara. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. iar în ristic.Sfanta Euharistie.). pentru un blid de linte. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. Litanie se mai acest ulei sfintit. pentru care omul isi vinde. fata de cele mai importante. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar.a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. 7). ca Dumnezeu.. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu."). pustie (Matei 14. Litiile cu procesiuni. ce se sfintesc la litia sarba. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.. ajutorul şi sa-i primejdii..

Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. precum au fost scosi catehumenii din biserica. = serviciu. Liturghia (gr. 7). Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi.. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale.. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. respectiv cusut anTimişul."). se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. . Liturghia celor chemati (catehumenilor.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor.. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului.morminti. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. aducerea jertfei cei fara de sange. în care este invelit. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . 3) Psalmii. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. este jertfa Testamentului N o u . prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20.. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. cand Iisus a fost condamnat la moarte. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. Liton (iliton." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. cand în fata tuturor se aduce jertfa. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. iar în special serviciul euharistic. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. Are t r e i parti (proscomidia. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange.. de predicarea lui loan.). adica Sfanta Euharistie. corporale): o naframa de în ori de matase. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina.. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii.

". beti. invierea.. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a .."). ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'. consista face cu rostirea „luati. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani.. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi.. se face am narea) chipurilor.. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului").. Semnul credintei mseamna iubirea creştina. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. cu frica. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile.. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain... Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui... se la „Cati sunteti credinciosi. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. în asemanarea carora prin jertfa Domnului. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus... iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii).") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun ..rilor din ceruri.. moartea. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie.") cu umilinta.". Hristos pentru xntruparea Sa.In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. de cerere.Consacrarea elementelor euharistice.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t.Marire intru cei de sus. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire.."pan niceste. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (.în sangele Domnului.. „fa adica.. depozitata în sfanta evanghelie.. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile").! incepe prin pregatirea „si safiemila.. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina. Are trei Slant se preface painea în corpul. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic."). epicleza.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati.. iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori. . ghii. cina cea de taina. ingeri. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. ce rostita de doua ori.area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina.... Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange.

iar a doua aratare cu „totdeauna.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. Livia: sf. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. la 25. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. Locul eel de sus (scaunul de sus. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. intr-o firida a zidului altarului. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern.. . cand a binecuvantat pe Apostoli. adica mesele obstesti.") cu rugaciunea de multumire.. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. v. epicleza. VI. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. a imparatesei tuturor sfintilor." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. Liturghia mortilor = parastas.. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam"." pana la „si ne invredniceşte. ca pastor sufletesc. comem. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul... iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii.. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. Axionul („Mareste. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui.. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune.") cu umilinta. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat.de deoarte suna clopotele mari... ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. ce le au unele catedrale. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. se roaga în mijlocul poporului.. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. ca inchipuire a cerescului tron. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. Scaunele din jural jiljului. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului.. Tot locuri 213 . sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor.. art. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. Credinciosii se prostern. Impartirea anaforei inchipuie agapele. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor.

ori în asigurarea reciproca. care au sa fie un corp. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. despr ca. invoire reciproca în scopul casatoriei. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. ce intareste casa fiilor. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. vreau mantuiasca. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. de pe tronul Lui eel inalt. Mirele incheia o legatura pe viata. şi la oameni s p r e a . cum trebuie sa-i sfant. ce le tin mirii ori nasii lor. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. respectiv spre mire. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. intelepciunii. nesfarsita sta de-a dreapta. e comemorat. din opera de mantuire prin cruce. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. în scop de taina. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu.. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. numai de la Dumnezeu. inchipuit prin altar. cu pelerinaj. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. zdmdnt. Insemsfinte. Loxia (PI cuvantata. în fata martorilor. vindecari etc. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. cu inelul de aur. la fiecare data viefii creştinesti. fie vesnic exe trebuie oamen. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. Fagaîn opozitie cu Avraam. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. prin ce se simbolizeaza ca biserica.. ca cercul facut este nemarginit. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . Dupa ce binecuvanta inelele. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. 23). a s a trimite solii Sai cap.. mirilor. Fiecar" în duhul lui munte. mantuirii. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni.. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. asupra lor.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. sponsalia. este de nevoile trupesti %\ sufletesti.". incredintare) e un act solemn.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. 25). mai este cap femeii" (Efeseni 5.

Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele." Matei 5. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. lepadand orice grija de lume. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. X. facute afara de altar. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. e comemorat la 9. tragandu-i unul cate unul din cununa. şi apoi saruta prestolul. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. Rugaciunile de pregatire. fara a cere ajutorul de sus. Luca (lat.duhul spiritual. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. care inchipuie tronul. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. în faţa usilor imparatesti. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. Rugaciunile acestea. Intrand în altar. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. duhul lui Dumnezeu. se fac afara de altar. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. credinta adevarata. Ca rasplata a iubirii şi a milei. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. Loxia e consacrata micului lisus. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. 23-24). Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. Ca sfant. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. despre care legenda ne spune ca. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. cum facuse şi cu sotia lui Lot. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. care este aniversarea Nasterii Domnului.. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. Iubirea de lume i-a fost pieirea. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume.. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. Luarea vremii. mai inchipuie starea omenirii. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. trebuie sa-i alungam din suflete. adica spre inaltimi sufletesti.

'VI şi 18. Lucia (lat. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. Lucian (lat. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). şi în Test. Dansa a inmormantat pe sf. e simbolul lui Lucifer. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. Vechi ca şi acum. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". iar boul a fost anume obiectul de jertfa. Lucratorii la seceriş (Luca 10. luceafarul ce Lucreţia (lat. Muribunzilor. Lucina (lat. dupa traditie. acum nesangeroasa. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. Biserica romanosoarele dreptatii. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. VII. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor.VICTOR AG A patronul acestora. din care a rasarit credinciosilor. pe preoti. Are ca emblema boul. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. Are ca insigniu o ramura de smochin. Lumanarea aprinsa. în iconografie. 16). Comem. sub a carui 216 . care este aju-tatoarea celor ce. pe mosia sa proprie (t 100). De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. doresc Comem. VI. Comem. la 30. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. ce se da în Luceafarul de seara. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. la 6. care a prevestit pe Soarele. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. care a adus ziua hirotoniile. X. Pavel. Comem. care ne vesteste intunericul. la 23. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. fiindca. aducerea de jertfa. al stapanului intunericului. = luminos): sfantbarbat bisericesc. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. lui Dumnezeu. preot şi martir din Antiohia. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. Comem. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. prin valurile marii acestei vieti. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. XI. sa ajunga la liman. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. 30. la 7 . Este apoi şi de toamna. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. iar misiunea preotului a fost. Apostol. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). 1 . atunci sangeroasa.

. în sfesnic."."). inaintea tronului Sau. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. castigate în botez. din „muntele eel sfant al Domnului". Lumanarea (sau candeld). ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi.. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. este de fata pe sfantul altar.. nadejdea. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. spre a inchipui ca. n inaltarea.. care de pe altar.M se pune lumina sub obroc.. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. inchipuie curatia sufleteasca. inchipuie pe Hristos.. Lumanarea o tinem în mana la botez. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. puterea credintei. inchipuie pe Hristos. ci la toata lumea. astfel creştinul. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele."Matei5.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. morala. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. 4). sfmtirile m/paie. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. care ardea necontenit. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. pe prestol. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. 15-16). Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. focul iubirii creştine . Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. Lumanarea aprinsa. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. în fata lui Dumnezeu. la actul Sfintei Cuminecari. la icoane. sub speciile painii şi al vinului în adevar. ori şi acasa. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus.

cand vine mirele.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. sfanţitul vietii pamanteşti. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. sa se lipeasca de Hristos. adica Iisus şi ii cere seama. cu toata caldura credintei. iar focul de Paşti. 21). lumina lumii. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. va intra în stralucirea cerului (loan 3. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. la cununie etc. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. simbolizate prin lumanare. Boabele de tamaie sunt aurite. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Lumanarea franta. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. în lupta cu moartea. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. 218 . lumina lumii.8). inchipuie desertaciunea vietii. la cuminecare. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. cu care se aprinde lumanarea. Cele cinci bucati de tamaie aurita. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. Lumanarea. de soarele dreptatii. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. de are candela aprinsa ori ba. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene.

cu dorinta sincera de a-L afla. a Hristos inviat. LumaLui. ce se cred a fi în vazstinse. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune.L vedea. cu venirea Sa. Simbolica gaiere. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. aprinse pana acasa.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. din inruneric. în intunericul noptii. ceea ce denota un semn bun. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. iesind la popor. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. Facandu-se în tot anul acest lucru.legenda latita în Bucovina. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. care. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. deodata • numai se pe Iisus. iar lumina. ce s-a aratat. trecand pragul. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. sa-i cautam pe Iisus para. simbolizeaza piatra. care a strabatut intunericul paganatatii. inseamna pe Domnul eel inviat. Cu Mantuitorului. ca şi acelea. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. în noaptea spre Duminica lumina)". Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor.le aprinde la intemperii. u e creştinii. daca se poate.bolnave de tragan sau joahna. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. Dupa ce se preotului. din mana preotului. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. . dreptate şi viata. o sting. la ficant în dimineata Invierii. la prestol. la grindine. a adus man. de la d i n mormant. Ajunsi acasa. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Ne mai amintesc de tim219 . în vreme ce furtuni. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si.

miere. asezate şi legate crucis. grau s. mistuie şi straluceste necontenit. darul dragostei. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. care se nimiceste mereu. Precum lumina lumineaza. S-a mistuit pe Sine singur. rostind o rugaciune. Doua lumanari de ceara. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si.VICTOR AGA purile paganatatii. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. Paste. ca prinos pe langa vin. unde trebuia luminat. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. . aprinde. incalzeste. din care se formeaza ceara curata. atinge cu acelea fata credinciosilor. Fiind adunata ceara din toate florile campului. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. virtutile. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. nu le stapanim. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). micsoreaza iubirea. Botez. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. credinta. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. aprinsa prin sfantul . Precum focul consuma pe incetul ceara. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului.35). cum se mistuie ceara lumanarii. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. la altar şi la biserica. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). Rusalii). adica sa nu lasam ca lumina darului. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. care daca nu le indepartam. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. inseamna darul binevoit. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. Precum ceara e facuta din flori. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. precum se consuma ceara. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12.a.

13. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. ce trebuiau luminate. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti.caldura credintei şi a iubirii creatine. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti.4. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. Ele mai in.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. sa se stinga. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. doua lumanari. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. Cand oficiaza Arhiereul.16. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. cand au inimile creştinilor. care ca niste lumini stralucesc în veci.11. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica.20. sa ne curatia vietii casatoriale. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. simboli. fund oamenilor. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. . referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. se mki. în \um\\. cand conduce la intunericul sufletesc. ce se sfintesc prin catacombe. \ZVOTO\ luminii". iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. Rusalii etc). lumina cea vesjiica. astfel mirii. prin batoare bisericeşti (Pasti. adica Hristos. sa le stra. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii.Treimi. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. Mirosul 221 .19). care ne salasluieste pe altar. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti.

Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. se fara a se vatama acestea."). fara strica-ciune. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. de la cea aprindem lumanari. precum sj nemarginita Lui sfintenie. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. Sub numirea de lume se avand. para pentru smerenie. focul. adunata de albinele curate. de placeri şi de Hristos. fara stricaciune (Evrei 1. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. precum se inmoaie mai curat element. Preacurata. în momentul ce se şi a serviciilor divine. fara Tatal. Precum fitilul. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. raul. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. . ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele.. care este chipul virginitatii. lumanarii. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. ce ies din lumina. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. 3). ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. V I E timpul ce lumanarii evrei. la s-a nascut Iisus. iar focul. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. intocmai ca albinele. 222 .Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. de la Tatal. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. ceara este stinge mereu. inchipuie dumnezeirea. a pacate în opunere cu cerul. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. care se mistuie. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. Razele. inchipuie curatia ceara.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. pamanteasca a omului. Iconografia ne Tatal. Lumina iubire. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. Ne mai indeamna apoi ca. pentru cainta. adesea inc doua cercun Lumina tat. . b u < vesnic " luminii. sa culegem numai fie din ceara. . aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. Blasiu şi la 2 februarie. ca şi candela. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. la care trebuie sa aprinde. bunamireasma lui Hristos. fara micsorarea dumnezeirii. deci şi lumina. razele. din eteraitate. cum se mistuie lumanarea. care în fata este de o rara frumusete.Precum din Lumanarea. . ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. aşa şi viata-i plina de pofte.. iar fitilul inseamna placerilor. ca eel mierea invataturilor sfinte. Ceara. lumina este Fiul. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. din ziua sf. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. ca sa se poata Hristos. . astfel şi inima lui Iisus.

14). „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului.it invataturi luminoase. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. 3). munca vesnica. iar intunericul inseamna deznadejde. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. da viata. pustie. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. la Vecernie. 3). fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. e simbolul lui Dumnezeu. 2). Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine..". nu a t a t în scop de luminare. a imprastiat intunericul nestiintei. Lumina inseamna ceva ce este arat a t .20).. care a venit în lume. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi.. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti.. ce se vede. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . cat mai ales ca simbol. cu ocazia capturarii unei cetati. La romani de ex. La evrei. 223 . Lumina este simbolul lui Hristos care. Fara de lumina natura este rece.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". rugaciune. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. 3) etc. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti.. L u m i n a mai inchipuie credinta. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii.. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. „trestie zdrobitanuvafrange. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori.lumii. intunecoasa şi n e v i z i b i l a .. ca insine sa fim fii ai luminii. bucurie. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. Ca cer şi pamant. izvorul luminii. 2). la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. i u b i r e . 9). care da viata. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. preoti) acestui cuvant (Matei 5. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. 9).. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus."). a impartas. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2.6. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. cu darul mantuirii. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina.. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. 60. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. a propovaduit iubirea şi blandetea." (Matei 12.

art. nu se stinge niciodata în rasunarii. Strecurata ş ii în cretinism.. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli.. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. ce o dau femeile de pomana la trambitei. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. are ceva apuseana. ca stapanitoarea noptii. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. se zilei intra amintirea lor. care lumea cealalta. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. Mai luni (luna tanara). copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. Sfanta Fecioara. cineva sa sara fara sa se arza. pana pe la sinodul al Vl-lea. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. ori ca milor. numita şi ziua credinta lor. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. daca i-ar ajunge. sarbatoarea trambitelor. Poporul crede Luna. cer şi pamant (Geneza 1. care. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. Lunile. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. care cununa. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". opera urzirii se reduce nare. soarele dreptatii. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca.i ciunile lumina lunii. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. numita popular Lunea mare. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. fata unui om sau şi în chipul unei femei. celor ce au murit fara lumanare de mana. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. era adica semn de noroc şi sanatate. a fost la romani rea de fa zeul 224 . dupa era aceea a lunii a şaptea. care a fost prototipul lui Iisus.6-8). care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. Iudeii adoptasera o datina pagana. facandu-se toate ruga. Iisus Hristos. poarta semiluna în par. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. Alta mortilor. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. De ex. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. petele din luna ar fi monahiile. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. XI) şi care. daca putea celor morti. inseamna ca ea este regina cerului. adica Tomii. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Luna tanara v. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele.. apa sj haine) de Ordenii. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil.

fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. astfel sf. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. Matei (21 septembrie). prin urzirea lor. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. Alta insemnatate are Lunea mortilor. ca necredincios. adica Luni dupa Duminica Tomii. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Lunula se numeste cutia. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. zeului soarelui. cu una privind spre trecut. Iar sarbatorile. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. Vartolomeu (24 august). Atat doar ca. în superstitia poporului. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. al sfarsitului şi al inceputului. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. Ianuarie. Iacob eel Mic (1 mai). Ziua mortilor. în simbolica creştina. art. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. ca admoniere la o viata creştineasca. asa de ex. Lunile anului. Iacob eel Mare (25 iulie). Matia (24 februarie) pentru martie. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. si-au statomicit cuvenita insemnatate. opera mantuirii. Filip (1 mai) pentru aprilie. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. fiindca el a fost pescar. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. Lunea mortilor v. Invierea Domnului. al primaverii şi razboiului. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale.) ale omului. Varnava (11 iunie). care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . Andrei (10 noiembrie). stralucire). inchinata de catre romani lui Mars (soare. zugravit cu 2 fete. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. cat şi cele de mitologie populara. Martie.incep chiar în aceasta Luni. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. cu alta spre viitor. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. inceputul lunilor. atat cele bisericesti. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. fiindca are forma de luna. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. Luca şi Cleopa (Luca 24. art. 13). Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . 225 . a vietii. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. e asezata tocmai la inceputul primaverii. De ex. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. ap.). Simon (28 octombrie). Toma (29 decembrie). care au completat şi desavarsit cununa. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. e eel din urma intre Apostoli. în forma de semiluna.

. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .so pdni BO opajo ]ruodo.'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.IAZE.ZVL OSJOIS rao.nd JSO.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .n p y " :opruiAno pui.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.10o0.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.reiumq3.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.ooa.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .reisi.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.

Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare.guste lapte şi miere. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. 13. 7. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. Miazanoptanda. ceara. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. invierea Domnului. inmormantari. serafimii). Mihail (evr. Miezunoptica (Polunoştnita.) simbolizeaza pe 243 . a purees inaintea taberelor izraelitene. lui Lot la pustiirea Sodomei. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. 30). Mandul. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie.) ori au forma de animate. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. invierea mortilor. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. Prin lipirea lor de sfanta icoana. Psalmi 118.. Apocalipsa 12. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc.. în Test. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. Cantarea cantarilor 4. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. la moarte. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. Prin aceasta asezare a sarbatorii. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. 103. 1. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. adica aproape de echinoctiul de toamna. 11). Migdal v. pe langa o scurta rugaciune. Ministrantii (diecii. al desfatarii. ea este şi simbolul desfranarilor. pruncii imbracati în stihare. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. 20. 12.. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. în Test. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. iar biserica apuseana la 28 septembrie. în zodia cantarului. mana etc. art.". Vechi. i-2). a doua venire şi judecata din urma. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer.. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. litii. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere).

usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.(BiBissnmmjux Bnou nBs s. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.ISI.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl. B.SBU . B. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.

spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. Balsamul are miros placut. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea.. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. exalata de catre diavol. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. 21. 29-30). lapiept spre intarirea în contra ispitelor. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. d upa o legenda. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. în Test. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet .tea Darului. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. e miruit cu mir sfintit de episcop.. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. 19. deod a ta cu botezul. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. 2).. ca taina. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. fiica Sionului (Apocalipsa 19. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. astfel creştinii. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. Mireasma e simbolul sfmteniei. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . Mirul. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. 7-9. care este semnul pacatului. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. prin sfantul mir. Mir. 11). Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. al sufletel or. ori avand deasupra capului para de foe. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc.). 245 . 14-17. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. Mireasma. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. la urechi spre ascultarea credinţei. la mdini spre a lucra numai fapte bune.. 34). Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. de ac e ea e vindecator al trupurilor.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti.

numita chidar sau chanuna. Miron (gr. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". Missa catehumenorum v. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. dupa obiceiul evreilor. art. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. Mirnita. art. Untul de lemn al bucuriei. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. la 16. peste care se aseza alta de culoare vanata . inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. Comem.. Missa fidelium v. cu patria în Orient. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. de aceea se planteaza pe morminte. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. nilor cu untul de lemn sfintit la litii." sufleteasca faca şi o bisericii. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . are doua varfuri. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. apoi şi ungerea cresti246 eterna.doua Testamente. dadeau ere fost semnul . care inseamna c e le simbolul frumusetii. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. VIII. art. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. precum şi curatirea rugaciunii. Liturghia credincioşilor. Mantuitorului (Matei 27. de aceea la nunti este imple. şi de nuntasi. = uns cu untdelemn): sfant. ca şi cu la intreceri. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28.. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. praf şi ce pocainta. Pe frunte era legata cu o lama. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus.arhiereului. Mai e şi tos. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. art.. Liturghia celor chemati. al tineretii şi al virginitatii. în creştinism e un coif de aparare. Sunt lui Dumnezeu. în Ahaia ("f" 250). Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. Mitra arhiereasca (infula) în Test. Mitra episcopilor romano-catolici.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. 0 poarta şi dignitari distinşi. Mir şi art.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. v. tipul tuturor femeilor pioase. 38). diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul.

. cu Ianturi şi curse. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. inorogul. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. ca simbol al deşertaciunii. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. Sarutarea din urma. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta..").. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. secera. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie.. cqsasul. i-2). cu coasa în mana. cum o numeste Iisus m o a r t e a . cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. venind inarmata cu lance. Mai e infatisata în chipul unei femei urate.. c a s i m b o l a l vietii vesnice.. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca.eterna. sculase-va intru nestricaciune. secera. 42). impreunate cu moartea.. salcia pldngatoare. coasa.. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. iar moartea ca o trecere la parinti. deci. cu parul despletit. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. Sufletul poate sa moara numai în sens moral.. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii.") cuvenit („veniti binecuvantatii. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. sufletul ramane nemuritor. coasa. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. lumanarea. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. de a pune la pamant pe eel muribund. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. 8). taind cu coasa tot ce-i iese în cale. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune." Scheletul are în mana: mar. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. în Test. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. se raporta la trecerea în alta viata. orologiu de nisip etc. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. cenusa. ca simboale ale mortii. cu craniul gol. Exista o datina. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. orologiul de nisip. cu aripile ei de liliac." Corinteni 15. Toate ceremoniile şi obiceiurile. la intrarea în noapte. ramasa de la romani. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. de culoare galbena.. a bea paharul mortii. melcul ca simbolul invierii. corabia cu 247 ... duceti-va de la mine. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa.). Evreii aveau şi un inger al mortii. ca indemn la pocainta. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. din care ranţesc numai dintii. purtand în mana un arc. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. prin care isi asteapta mantuirea. (Psalmi 136.

17: „o stea va rasari din Iacob. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. coşciugul.. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. mici din afara. Triunghiul dedesubt (loan 4. Moise (de la evr. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. au primit Mogen Doved (evr. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. Monah v. yses = mantuit. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului).VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. mou = apa. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. 13). con-stand din primesc nevi-novaţia. 17).e tipul schimbarii lui Iisus la fata. iar eel de sus. sapa. Vechi. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. Moyses. = steaua lui David) de sus apa şi mana. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. Toiagul lui Moise. Actul de reculegere sufleteasca.. Comemorat. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. arcul. paman. art. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. care prin echilibrul universal. Pe templele iudaice mai 248 . IX. Evreii. Sinagogile şi zeiesti. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. (t 1571 i. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. precum e cautat ale sfintilor. teasca. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . în forma stelei lui David. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. creştinii. lumea spirituala. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. la 4. atat al Test. ziua de odihna. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos.". Piatra Dumnezeu. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. 9). cat şi dupa profejilor (loan 1. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. Iisus masa a altarului. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. ca sfant. sulifa etc. eel suprapus. Ea este emblema. H r . Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. curatia. Calugar. lopata.

la emblemele evanghelisti-lor. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. apoi cea în litera X (crux decussata). ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". Razele. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. 8. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. Are forma unui turnulet. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. serpi. inlocuind pe Hristos. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. deosebite ori laolalta. Partea ? din monogram are adesea un nimb. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. de biserici se rezema pe niste monstri. forma de stea. ce inconţoara monstranta. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. invinse. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". ca sunt scoase de aici. credinciosilor. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. ce se expuneau. inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. zvastica). reprezentand rautatea şi diabolitatea. adesea impreuna cu ancora. rapuse de cuvantul evanghelic.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. ori „ Iesus Hominum Mvator". ori este de forma unei frunze. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. creştinii s -au folosit de semne simbolice. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. Primul s e mn. XC. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. art). în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Cele 249 . spre vedere publica. precum şi al iubirii fata de dansii. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. Din secolul XVI incepand. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. cum s-a aflat prin catacombe. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. scorpii etc. Stalpii şi colonadele acestui fel. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS.

ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '. 1 1 U I BS 9mq9.1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.3 .S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.osz IB sp iBiBiid in]n.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.

Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. stufoasa. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. nuci şi carnati. le pune la capatai ori sub bradul . Morti (Matei 8. lasand toate ale lumii." Matei 8. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. ce le adusesera bunului prune Iisus. despre care amintesje acea Duminica. în Sambetele mortilor.. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. care în noaptea de Craciun. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. ce le poarta în spate. Adam. El pregateste calea lui Mos Craciun. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei.. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. precum sj a crucii din mijloc. sj art. colac. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. ulcica. Cimitir). Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. MosJ se numesc pomenile (coliva. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. lumina de ceara). figura legendara. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. 251 . Din desagii sai imparte copiilor b um mere. da-i mai buna a lui Craciun". este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. alba ca zapada. aduce diferite daruri copiilor buni. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj.pomul de Craciun. Moş Ajun: fiinta legendara. Mo$ Craciun. cu fata vesela ori incruntata. ca personificare a zilei de Ajun. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. Cu o barba lunga. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. care nu se pot ridica la cele raeţi. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. el trece prin noaptea sfanta. pe cei morti sufleteste.

putere.P. în aceasta zi. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. 4) şi al singuMreaja (retea. colac şi lumina. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. care lui Dumnezeu propovaduita fine. în forma de guler larg. navod) este simbolul ratatii. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. Maica neascultare şi iubirea de lume. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. (Amos 4. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. Mreaja mai inchipuie şi raiul. S. incat 252 . iar femeia lui. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. XPS. art. despre care se aminteste ca în Ardeal. atat cea data de IHE. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. care aduna pe toti oamenii. imparaţia lui Dumnezeu.13) simbolizeaza tarie. a caror rautate s . Cyanus). pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. dintre care se aleg numai cei buni. Mugurii de Paşti.).. Muntele eel mreaja. cand iaraşi se da muguri. e siml nate. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. Dragomir: Istoria dezrob.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. p r i n M. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor.. adica pentru sufletul mortilor. ce moşilor se cumineca toti mortii. sj biserica neinsemnata mare. 0 munca iadului. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. iar cei rai se arunca afara spre 19.5). istoria bisericeasca (Centaurea. şi-a mantuit sufletul. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr.V. ce le pot transpomana. de 2-5 m.0. Ca pomana se impart cofe. ca plantele ar dispune de puteri tainice. curatie peşti. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75.). dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. ulcele. E o pla numai un an. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. (gr. se impartaşeau la Pasti prin morminti. iar despre cerul..17). adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. care se crede a avea puteri de de pomana. ?i despre miere. E zi de rugaciune la bisericile unite. sfant şi de Dumnezeu umblat. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor." (Luca 3. şi incredere de sine. morala. relig. intarire. = Mater Theou. mai inchipuie mandrie. dau cei vii (grija v. (Iisus Hristos). ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. marire. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. pamantului". Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. ortodocşii.

propovaduita de biserica. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. \ 253 . iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor.40). şi biserica lui Hristos.21). Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. dupa sf Grigorie. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. e simbolul lucrurilor neinsemnate. art. al dorintelor vii de reculegere. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. Inchipuie. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. Myrha v. ce traieste numai un an. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". principiul raului. 31) şi pe Mantuitorul care. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. inchipuie biserica creştina.23. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. E o planta tufoasa.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. Capetenia lor e Belzebut (Beel . incat cuprinde azi tot pamantul. zebul = muste). de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra.zeu. 20. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. în line. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Smirna. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. ci şi pe cele ale ascultatorilor. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate.

S \XV\ 3pşUES miBdojq.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.ioj ..1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin. puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .U E -A .SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.. 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.uxraiora 3d BiB.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .

precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. 2) misa de dimineata. Dintre 255 . a d a i n u i t în intunericul idololatriei. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. insemnand ca o m e n i r e a . Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. caci şi natura e p l în a de omat de viscole. Este inceputul mantuirii noastre. în seara de Ajun. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. ce-i premerge. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. creştinii o venereaza inca de la inceput. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. fiindca a stat sortita. Cantarile. e numita şi misa ingereasca. inainte de venirea Domnului. pagane. numita misa pastorilor. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . Maica vietii celei noua. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. fund Maica lui Adam eel nou. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. care este inceputul vietii lor adevarate. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. Colindele. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. p a t r u n s e şi în creştinism. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile.

licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. 10). le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. Dupa o traditie. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". 8). precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2).. iar în iunie a se micsora. zarindu-i în pustie aşa de micut. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. trebuia sa se prezinte. care garanta pentru siguri. 1 cu un martor. al iudaismului. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. aprinzandu-le. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. Nastrapa. florile sfantului. cu un n a ş . în timpul persecutiilor. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea.. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. Naşterea pruncului. cu care intra în inrudire \ spirituals. loan este patronul croitorilor. 256 . Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. loan. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. iar eu sa ma micsorez" (loan 3." (loan 1. eel ce I voia sa se boteze. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. 29). loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. în decembrie zilele incep a se mari. cu referire la cursul soarelui. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. prin urmare. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. multumeste adica lui Dumnezeu.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. invatand poporul. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. care continea mana din chivotul legii. care pana aici a stat mai sus pe cer. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. ca trimisul lui Dumnezeu. sa nu fie calcat. 30). era j simbol al manei din pustie. I la anunţarea de catehumenat. adica vasul de aur. cat şi pentru credinciosi. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. ca semn de venerare şi în extern. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor.ţotile lui loan") pe care. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3.

Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. care sunt apoi selectionati. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Evreii nu salutau pe pagani. VIII. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. Natalia (gr. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. VII. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. = sfintit): sfant. Comem. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. spre a fi usori la carte. neretezat. 6). care vor fi aruncati în focul iadului. iar pacatosii pentru osanda vesica. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. pricepere): sf. pricinuita din atingerea decadavre. Come m . La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. Nedospire. ba chiar şi nimbul lui e negru. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica.) obi . ca simbol al caintei şi al penitentei. necuratiri etc. morbosi. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. 257 . al diavolului. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. acestia. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. = mangaiere. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. Nazireii purtau par lung. insemnand curatia sufleteasca. sotia sf Aureliu (t 852).47). Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. Alta Natalie: comem la 26. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. 25). pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. odihna. era in Test. Naum (evr. XII. Nazlreatul.nuit în Test. intocmai ca pestii mrejei. la 28. mortaciuni. Vechi. Nazarie (evr. în semn de devotare lui Iehova. prin ciuruire. Comem la 27. în Test. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. La sfarsjtul lumii. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. la 1. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia.' VII. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). Precum neghina.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu.

sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. Nichita: sf. şi martirilor. Nichifor (gr. afara de fericirea eterna. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. Comem. al poporului): sfant. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Nicolae. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). adica patriarhilor. XII şi duminica a doua dupa Paşti. apoi sfmtilor din Test. versat): sf. Nisipul e simbolul desertaciunii. martir (t 290). la 27. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . Orologiul de nisip. Comem. Aceasta marire li se da. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . Nicolae" data nuielei. al multimii („ca nisipul marii"). Nicolae (gr. VI şi 13. de unde şi porecla vulgara de „sf. la 2. odinioara. în mod nevazut. = invingator. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. nimbul are culoarea aurului. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. în preseara sarbatorii. = purtator de biruinta): sfant. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). ca decoratiune pe maririi de veci. III. patriarhul Constantinopolului. N. IX. fiica sfantului imparat Constantin. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. Nou şi sfmtilor bisericii. profetilor şi altor drepti din Test. X. care intai în ascuns. (t 330). Comem. Ca simbol al luminii. = invingator): sf. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. c ere . la 15. XII. Vechi.Nestor (gr. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. la 6. Comem. (f 350). Copiii.. Nicodim (gr. cuv. Comem. obicei dedus din traditia ca. la 15. episcop în Mira Lichiei. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). XII. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. = priceput. Comem. la 25. distins prin milostenie şi blandete.

numit al do tipul lui Hristos. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. cuvios (t 1508). semicerc. lunula.sf. cercul auriu. la 11. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. gloriola. Comem. VIII. sau patrat. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. semiluna.ie a gratiei 258 . Nimb (diskos. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. fl Noe. Dumnezeu ca chezas. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. în forma unui disc.

ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. prin Iisus. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. în a carui constelatie intra soarele. care numai unul singur straluceste în lumina. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. apoi Vinar. la 29 .Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. pentru ca prin 259 . iar în stanga avand zodia Sagetatorului. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. Noe. de la bruma obisnuita acum. la 11 — sfantul Mina. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. e prototipul lui Hristos. scapandu-i din t jrare. luna storsului de vin. cu fructe în mana dreapta. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. ca un at dolea Adam. fecioria şi ia de bunavoie. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. E şi simbolul vesniciei. la 8. şi sa-i rezideasca. I isus este adevaratul Mantuitor. cum s-a intors lumanarea. La legamantul cu Noe. materiale. Vinicer.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. Numirea o avem de la romani. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. ce ne apae ca un intuneric imens. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. la 21 . Poporul o numeste Brumar. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. simbolul pacatelor. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. 12).ajunul sf Andrei. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. numit al doilea Adam. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. al I smbol e corabia. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. ce are cununa pe cap. Iisus a retac ut inimile oamenilor.

UBJS u u p p m o ppzBra . Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .\ .uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d . \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .

Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. ca „toiag din radacina lui Iesei".La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. Sa o tinem în fiecare an. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant. Numele de botez. cu simbolica lor. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. ca patron. Simon în Petru sau Chifa = piatra). la convertire etc. 32). Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. 1). ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. ori al unei dorinte (Geneza 29. fara a avea şi nume de familie. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. în Test. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Sfintii sunt eroii creştinatatii. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. concrete.Jhmet ben (fiu lui) AH. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. nepatrunsa de mintea noastra.4. nu în obisnuitele petreceri lumesti. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. care sai fie model de vietuire şi calauza. 29). sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti.3. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. Simon). Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. 25-26. a intocmit ca cele nevazute sa. 5.). Numerii 1. . Numele. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. Intelepciunea lui Dumnezeu.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. pe care le primeau apoi şi la botez.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (. şi \a aceştia era expresia de . precum şi cu dogmele creştine. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale.fie cunoscute prin cele vazute. sau produsul lor. 38. 261 . Benhur (fiul lui Hur)". o sarbatoare pentru creştin. Iosif) ori nume de martiri.pe Mesia (Isaia 11. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. ai omenirii şi ai binelui. . iar ceilalti sunt componenti. Se dadea numai un nume (de ex.£imon bar (fiul (ui) lona ".7 sunt numeri fundamentali.

adica la opt zile dupa nastere. doi (2) simbolul dualismului. art. Dupa legea mozaica. la arabi vedem numarul 1001 în povesti.7 porti ale cetatilor. sarbatoare la 1 ianuarie. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. Romanii tin de norocos pe 101. Nunta v. FiindcaNasterea Domnului s . = mantuitor) şi s-a supus circumciziei.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. la serbari religioase (ruga. Nino. Nuna v. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos.7. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. 7 columne la Roma. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. . sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. Numirea Domnului. art. Astfel erau 7 minuni ale lumii. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. Casatoria.a statornicit pe 25 decembrie. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. hramuri). Naş. art. ca produs de numeri (3x7) sfinti. Cununia.9. Nun v.

dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. 18. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. face cruce cu p i c i o r u l . oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. 16). facatorul lor.11). precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. ci sa ramana. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea.. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. 6: Isaia 29. a f o s t aleasa în Test. şi care e atat de subred. isi facerugaciunea obisnuita. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. fatarnici (Matei 7.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. care e reprezentantul animalelor salbatice.3.. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. incat la cea mai usoara atingere se sparge. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. Credinta a r a m a s de la evrei. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. toate vasele."Ioan21. ca vasele olarului.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. ingenuncheaza şi apoi se culca. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. . dupa ce a fost scos mortul din casa. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19.16). care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. 11. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. 1 5 ) şi pe sectari. scaunele. chipul omului zidit din pamant. cand se culca. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. Ezechiel 11.

Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. Deoarece vesjnice. respectiv insigniul ghie. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. dupa cele 7 narea Domnului.Ochii sunt simbolul.. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. ziua de 1 octombrie. art. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. ca innoire. agerimea minţii. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. Intdmpi. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna.numita şi innoire sau innoirea serbarii. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. Procoavele. viata pamanteasca. zeului Bachus. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. de unde am I Dumnezeu. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. Occursus Domini v. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. dumnezeiasca. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris.": Luca 11. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. ochi ageri inseamna adica iscusinta. Ochiul. ori al mainte de a incepe o rugaciune. în fine. Preotul ridica ochii sf. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm.este inchipuita printr-un ochi inchis. Ochiul în aureola de i.34). care la inceput se Domnului. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. . rugazata printr-un ochi deschis. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. precum se sparge oala. zile de serbare. e şi bruma toamnei. tipica. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. Ochiul în a opta zi a saptamanii. adica incheierea serbarii. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. fiindca în dreptaţii. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. zeul vinului. Dimitrie (26). octava e luata de la evrei care. manastiri se citeste cam pe la amiaza. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. adevarate. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. soare inseamna pe Dumnezeu.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. A trecut şi în 28). care acum se face culesul viilor. cum e de pilda numirea. atotputernicia Lui. Se numeşte pranzanda. Paştilor. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai..

Paraschiva.Acoperamantul Sfintei Maici. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). Startle şi art. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. care consoleaza numai prin Mantuitorul. care recreeaza şi invioreaza corpul. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. la 29. protectoarea saracilor. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. odihna (Matei 11. printesa ruseasca. Se pune episcopului pe ambii umeri. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. = ramura de maslin.Sambetele mosilor de toamna. Stdlpul. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. arbore.1. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). un capat atarnand pe spate. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. Oglinda e simbolul faptelor. Comem. care este rugatoare catre Dumnezeu. în sens spiritual. Oliver. care au cruce pe ele (castraveji. altul pe piept. Comem. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii.). art. nuci.. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). lall. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Pavel (Romani 16. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Sf. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. Omoforul (palin. Oleoungere v. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe.. Olimpia. Olimpiada: sfanta diaconija. Olimp (Olimpiu): sf. numerate. unul din ucenicii sfantului ap. . Odihne lainmormantari v. în forma orarului. este numita şi Vinerea mare. amictus): ornat lung arhieresc. bunica sfantului Vladimir (t969).28) e chipul armoniei interne sufletesti. Olivul e simbolul mandriei. buni ori rai. ramura de maslin e simbolul pacii. de pace): sf. Comem. cu coliva şi pomeni. episcop şi martir. la 25. art.VII. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Olga (germ. V Olivul (maslin). la 15. Maslu. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. Odihna. art. Comem. prin predica şi prin rugaciune 265 . Tot asa arhiereul. Odajdii v. linistea constiintei. = sublima): sfanta. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. VII şi 17. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. Vesmintele. XII. Olivian (lat.. . 15). Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. 8). din ale carui fructe se stoarce untul de lemn.

Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. Comem. care a chemat pe fiii Sai la vie. care a fagaduit ca vine. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. simbolizeaza pe izraeliteni. -calareti pe asm): sf. Fiul eel intai chemat. în decursul serviciului. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. iar cu sufletul sa fie partas. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. cunoştinta şi voinţa. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. martir (t 290). lumii sufletesti. care inconţura. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). care se tineau drepti. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. O. episcopul nu poate servi. dupa cele trei trasaturi ale sale. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. Onufrei.28) inchipuie pe Dumnezeu. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. Onufrie (gr.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. la intrarea Sa în Ierusalim. Fara omofor. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. vietii veşnice. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. inseamna pe pacatosji penitenti. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. anahoret cuvios. © N. în icoane. Fiul al doilea. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. dar n-a venit. = eel ce este. la 12. Alt Onisifor. caindu-se. Onofrei. Vechi. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. dar mai apoi. 19). Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. la 9. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. cu osanale. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. prin nemurire poate fi partas. mai inchipuie 266 şi pe pagani. se indreapta. eternitatea. ca Fiul lui Dumnezeu. care a respins chemarea dar totusj a venit. adica în imparatia Sa. adica sa fie un microcosmos. Comem. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. prin vointa il poate iubi. inchipuie pe Sfanta Treime. VI. XI.26). (gr. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. N litera din trei linii . ca simbol al Sfintei Treimi.

Mai inchipuie aripile ingerilor. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. 46). Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. la Inaltarea sfanta. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10.m. iar ca initiala a cuvantului grec. A opta zi este octava (otdania. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). Biserica apuseana are 8 fericiri. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. a. iesirea) praznicelor mari. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. C. care se numeste innoirea invierii. Ora a şasea (ora 12). tinandu-se stranse deolalta. Epitrahil. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Crucea în cere inca are opt colturi. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. sfant. Opt.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii.nedespartite care. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. I. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. Orar dublu v. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. în asemanarea zilelor saptamanale. în simbolica creştina.15). nedezlegate. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. ce s-a facut la rastignirea Domnului. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. anunta inceperea rugaciunilor.28). ce serveste de sigil al painilor.XR. numarul opt e simbolul innoirii. 9). cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. al reinvierii şi al nemuririi. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. NI.) ori (IC. sfant". al prescurilor de jertfa. cu referire la a opta zi. art. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. Orarul are inscriptia: „sfant. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. ca simbol al imparatiei creştine în lume. iar cand se incinge crucis cu el. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). N.). inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. 33). Ora a treia (la noi 9 a. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. Steaua magilor are opt colturi. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). 267 . La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus.

Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. 268 . şi nu cu apa. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. randuite pentru anumite servicii divine. 18). numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. Tina. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. ora III: de la Noe pana la Avraam. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. care fusesera secati. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. tineretea. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. ci vor pieri amandoi în pacate. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. batranetea şi sfarşitul vietii. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. Orbul din Evanghelie (loan 9. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. la lumina credintei. Ore imparateşti se numesc orele canonice. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. biserica are doua scaldatori. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. la care ne mana şi azi Domnul. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. numai daca i s-ar reda vederea. Ea nu a dat vederea deplina. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. ora IV: de la Avraam pana la Moise. Amestecatura cu scuipat. ce se savarşesc în ajunul Botezului. iar prin pocainta ne spalam de pacate. ora mortii. Ore (ceasuri. care incepea ziua cu ivirea diminefii. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. precum a facut pe om din tarana. Au aceeasi insemnatate. adica pe cei orbi sufletesje.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. Sf. barbatia. prin care ne luminam. ne curatim: botezul şi pocainta. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. 7) inchipuie omenirea. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). pamanteasca a lui Iisus. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). pana nu li se deschid ochii spirituali. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui.

care trecea sufletele în lumea cealalta. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. Utrenia. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. 269 . ca timpul trece. Comem. Ornate v. Osana (evr. Ortrina v. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. de lauda şi de preamarire. Osculum pacis v. ca un memento de sus. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. Clepsidra. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. art. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. Poporul nostru inca pune un ort. la 10.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. XI. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. art. art. Ortul popii. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. Orga e inventata de sf.Orest: sf martir (t 300). o moneda în mana dreapta a mortului. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. a da inseamna a muri. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. Veşminte liturgice. La serviciile divine. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. care nu trece ca timpul. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. art. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. ce familialii o dau muribundului. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate.aratatoarele nu se mai intorc indarat . E semn de stima şi de multumire. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. Samtarea sfanta. de aici insemnarea figurata a expresiei. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. ce nu se mai intoarce .

Otilia (Odilia): sf. fiere. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet.2. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. Otto (germ. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. Daca pruncul se insanatoşeşte. Comem. VII. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. aşa vor invia şi corpurile noastre. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. Oul simbolizeaza lumea. desi în mormant vedem numai ruina. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. afara de afundare. La ospat sunt chemati toti oamenii. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. la 2. Otratire (Botez de lipsa. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Oul de Pasti.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. în cantarile deniei din Joia patimilor. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. la 13. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni..4). fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). Amos 6. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin.. 25). la ocazii de inmormantare. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. Comem. Inchinare). 12. care la iudei simboliza creatiunea. XII. Luca 13.". Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. în loc de mana. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. adica biserica. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. astfel şi omul pana e în corp. = proprietary. al carui simbol e coaja oului. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). are sa fie botezat în biserica.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139).

ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat.in groapa. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. ei insa. Coaja oului inseamna piatra mormantului. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. mergand la piata. daca i se vor inrosj ouale din cosara. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. iar cocosul. batand din aripi. 271 . Abia o putura trezi din lesin. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. care le pazesje. Maica Sfanta a adus un cos de oua. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. cu atat mai tare il chinuiau. adusera vorba despre minunea invierii. în dimineata Invierii niste fete. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. . iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. varsat pentru mantuirea lumii. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. ii stropi pe toti cu ciorba. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. fiindca iepurele e simbolul mortii. pe drumul catre mormantul Domnului. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. care. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. pe care le stropesc cu parfumuri. primind în schimb cate un ou rosu. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. le arunca pe a p a curgatoare. poporul nostru le tine de sfintite. în dimineata Invierii mironositele. Cand desfacu la piata cosara. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina.

sfmtitorului şi a credinciosilor. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. Simboalele pacii sunt: curcubeul.22.ii lor conjugate. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. de acolo din varful ascutit al turnului. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. soarta rea. ci cu blandetea. . suferinta. Potir.39). pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. Matei 26. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul.p Pacea este Hristos. în centrul imparatiei mesianice. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". nu cu arme.lal5. eel mare): sf. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. sarutarea sfanta. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). Isaia 51. = eel tare. regele pacii. adica pe simbolul pacii. care vine sa supuna universul. doua ramuri de finic deasupra crucii. Pacificale se numeşte crucifixul. o simtire şi o lucrare.V. dupa cum zice profetul Zaharia 9.Comem. Intreprinzatorul edilitar.9: „iata regele tau vine bland pe asin". inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. 6. Paharul sfant v. inseamna soarta comuna a viet. unirea lor intr-un gand. ramura de maslin. art. dupa aşezarea crucii. Inseamna binecuvantarea pacii. unul din intemeietorii monahismului (t348). cu vin. nepotrivit şi condamnabil. Paharul comun (de obşte). la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. o mana care impartaseşte binecuvantare. Pahomie (gr. durere (Matei 26.39).

V. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. la 24. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant.17). Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. al norocului şi al soliditatii. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59.12). Palmier (finic) e simbolul invingerii. ca şi un deget. necredincios. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. un gunoi („ce vezi paiul. adica parul de langa tample. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. asupra mortii acesteia. ori în jurul unui porumbel. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. 27). în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. art. ce o poarta paianţenul în spate. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. Precum paiele netrebuincioase se ard. Comem. de silnicie. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. semne de invingere. insigniile pacii. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . se reduce la o legenda. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. spre a se putea deosebi de pagani. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin... Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. Pamantul e simbolul sufletului. 5). il batjocorea pentru acest fapt. cu ramuri de palmier. Paliu v. Ramura de palmier este insigniul martirilor. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). cu flori. pe biruitorul mortii. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. ce se impreuneaza cu barba. fiindca el e în contrast cu albina. Paladia (gr.Paianţenul e simbolul rautatii. în ochiul fratelui" Matei 7. Crucea.. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. care este la inceputul primaverii. 3). de deosebire. Omofor. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. ajutator. al frumusetii. suge numai otrava din toate. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. al ranchiunei. în vreme cerinocerul. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. Paies.

La panahida de obicei se sfinteste coliva. A suferit martiriu în varsta de 14 ani. Painea (colacul de Pasti. = panaghios). 3. Iisus se numeste pe sine painea vietii. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. = stapanitor a toate). IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. în forma şi de marimea unui ban. 32). art. Crucea). la 12. Pamantul e şi simbolul omului. Pamfil: slant. Creştinul nu incepe painea. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. preot şi martir. Sfant martir în Roma sub Diocletian. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. caci treieratul. la 16. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. Are simbolica parastasului. la parastas. Painea.VICTOR AG A roade. 7. care ea insasi e supranumita: panaghia. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. scriitor bisericesc în Cesareea.". Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos.19). Panaghia (gr. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. = cea mai sfanta) se numeste artosul. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. la Pasti etc. facut din email. 1). prescurele. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat.. Panahida (parastas mic). e simbolul vietii vesnice (loan 6. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi.în credinta poporului painea e sfanta.. paine. Comem. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. V. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. colac şi lumini. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Comem. ce se dau apoi de pomana. Pancratiu (gr. ca sa rodeasca fapte bune. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. asa trebuie lucrat şi sufletul. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. .

ca sacrificii.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. paine. Painea şi vinul. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. descinde ori intra triumfal intr-un oras. Sf.inalte. zeu. ca principale mijloace de trai. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. Luca. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. Pantelemon (gr.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. repreospitalitate şi de buna primire. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. sat. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a .SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. (t 305). se conduc creştinii la viata vesnica. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. precum il au şi pe sf. care au fost trimise (= au nestricacioasa.. sunt simbolul faptelor bune. Panteleon. Painea şi sarea. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului.. = eel ce face din toate milostenie). lucrare. Medicii il tin ca patron al lor. datoria şi staruinta. aduc aminte de sandalele Apostonal. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. cand cerceteaza. ce se ofera Domnitorului tarii. imparatul z e i l o r . inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s .lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. la 27. Oferirea painii şi a Imparat. ca bolul intelepciunii. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. Acoperamin275 . sare şi tamaie. iar sarea este element de Dumnezeu. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. VII. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. Comem. Mai sunt şi un insigniu. constituind corpul şi credinciosilor. Pantelie.3 5 ) . Datina a ramas din cultul roma. careaducem lui Jupiter.

6) mozeta purpurie. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. Paos (gr. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. cu care formam o familie în lumea sufletelor. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. 5) reverenda alba de matase. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. scaunul sfant. ai zmeilor. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. un fel de capela. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. ai balaurilor tasneşte para de foe. Petru. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. art. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. precum painea inchipuie corpul Domnului. e urmaşul sf ap. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. De aceea din gura şi din ochii diavolului. tronul apostolic. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. La alegerea sa. iar pe Sinai în fulgere. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. aratand spre fum. 12) sj al tuturor rautatilor.). Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. unde se tin veşmintele 276 . cu o incapere mai mica. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). dupa credinta bisericii apusene. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. episcop. ca niste veşminte sfmte.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. Gheorghe Nou în Bucureşti). 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). simbolizat prin sfanta masa. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. Paraclis (gr. o viata de sfant. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. patriarh) din Roma. inconţura pe Domnul. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. 3) tiara. Papa (pontifice.

iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva.Paradisul e simbolul sufletului curat. în mijlocui celor 12 Apostoli. urmeze patimilor lui Hristos. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). ce se supune lui Dumnezeu.sacre şi se face botezul. la stanga cele 5 fecioare intelepte. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. Comem. Parastas (gr. în care. resedinte episcopesti. cu mant în patru colturi. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. randul la judecata. se poate savarsi liturghie (de ex. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. iar pomul stiintei e vointa libera. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. 12) şi unde sfnta Biserica. . 2. prin rugaciunile ei. == a veni în ajutor). trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. 17). la 14. . Afara de rai şade Iisus la judecata. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. vietii il constituie lemnul crucii. nici strigat. nici due re nu vor mai fi. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. cu insotire de rugaciuni speciale. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. Crucea. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. Pomul simbolizeaza paradisul. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. cu sforicele. daca sunt sfintite de Arhiereu.. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii.. 8. cu multimea dreptilor impartiti în cete." Apocalipsa 21. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. este lacasul lui Dumnezeu.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. coliva. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. paos. 277 . Simbolizeaza vesnica. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. la manastiri. facatoare de minuni. paine şi grau spre sfintire. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. caci timpul de proba a trecut. bisericute. X. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. la dreapta talharul penitent (Luca 23. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. cu ajutorul lui Dumnezeu. 7 şi 7. 4). 43). în unele biserici se aduce la parastas pom. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. Panahida mare. i-2.

inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. ce o are parastasul. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. Parul.VICTOR AGA Paresimi v. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. = fecioresc): sf. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. Partenie (gr. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. ne-o arata cu un par atat de bogat. în semn de pocainta. simbol al pacatuirii. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. ci numai se sfintesc. este simbolul pacatuirii. a lui Iisus Hristos. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. Maria Egipteanca. Postul Mare. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. deci. Comem. Pasca {pessah evr. 5). precum şi credinta ca sfintii. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Maria Magdalena şi al s f . ca semn de recunoastere a pacatului. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. Particica în onoarea Nascatoarei. incat isi acoperea goliciunea. Paruzia (gr. fiindca parul este mijloc de ispitire si. Vechi. II. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. ca un fel de nazireat desavarsit. = trecere. De aceea tunderea parului era oprita. la 7. 30). sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. facator de minuni (f 340). ca ornament femeiesc. a fost obicei în Test. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. ca sa fie crutati de 278 . ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. numit paies. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. episcop în Lampsac. Are aceeasi simbolica. art. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. şi se mai tine şi la noi în unele parti. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6.

Pasarile sunt simbolul sufletului. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. La ospat mancau şi ierburi amare. tot cu aceeasi simbolica. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Floarea suferintei. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. 7). 7. nu se frangea os din miel. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. de obicei cu porumbelul. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. incinsi. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. Mancau stand în picioare. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. Pastile mici v. care simbolizau greutatile robiei egiptene. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. tot din aluat. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Iov 12. cu toiagul în mana.29. la c i n a cea de taina. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti.m o a r t e co piii evreilor. Psalmi 83. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. Antipasca. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. o pogace rotunda ori patrulatera. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. p r e c u m şi colacul de Pasti. nemaiavand timp pentru dospirea painii. Pasca se numeste o coca. gata de plecare. art. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. Pasca se numeste anafura. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. inchipuind unitatea poporului evreiesc. simbolizand crucea Domnului. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. 30). Rotunţimea ei inseamna scutecele. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. la grindina şi la vifornite. Deasupra are o cruce. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. art. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. 26). Pasca simbolizeaza pai-n e a . care ne uneste pe toti creştinii. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. 3). care inca sunt infatisati cu aripi. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin.

Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. tarile. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. episcopul Prusiei. = inchinata patriei sale): sf. IV. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. noaptea. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. Comem. = parintesc): sf. din pastor. Patru e numar pamantesc. 11. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). art.. Comem. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. martir în Bitinia (f 363). lumea are patru regiuni (rasarit. adica reinnoirea sfintirii ei. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. ziua are patru impartiri. în Test. Patric. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. familiile. devine rege. III. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . cand ii zice lui Petru „paşte oile mele".. Toiagul. 37. V. Patron au şi oraşele. dimineata.23. Vechi pastorii erau în mare cinste. Discul. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). La fiecare aniversare a zilei (numita hram. Alt Patric. Patru e fundamentul în socotire. Comem.24. viata omului are patru trepte (copilaria.11). barbatia şi batranetea). dupa exemplul poporului evreiesc. tot aşa se numeau profetii. David. la 13. singuraticii creştini şi diferitele bresle. amiaza. Anul are patru anotimpuri. Patricia (lat. Patena v. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. 11). loan 10. Patron (hram) se numeşte sfantul. tineretea. Patriciu (lat. la 28. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. seara. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. au zis „sa mergem" (Luca 2. sa o caute. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. art. 5). Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. în Test.). Paterita v. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. La ziua patronului familia tine praznic. Luca 15. Pastorul e simbolul preotimii. care poarta grija de turma credincioasa. la 19. Carţa arhiereasca. ruga.

cu atributul apostolul neamurilor. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. în acest inteles. al sumetiei. ca plinirea legii (Daniel 9. aveau patru culori. Patruzeci de zile dupa naştere v. 25). 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. apostolica).1. la 26. sunt patru pacate mortale. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. reprezinta creştinismul lumii 281 . Moise. Paula. Dupacinare. Paul (lat. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. perdelele. Pavaza v. neinsemnat). mesele pe pafru cercuri. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. avem patru parinti bisericeşti. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. judecata. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. soborniceasca. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). în legatura cu postul de 40 de zile. Scutul. Paulina (lat. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. = eel mic) v. paunul este şi icoana invierii corpurilor. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. raiul). Pavel. sj lat. art. Imbisericire. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. tamaia consta din 4 ingrediente. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. Comem. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. Nou sunt patru evanghelisji. sfanta reprezenta 2 cuburi. din rai ieseau patru rami. Vechiul Test. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. Patrusprezece e numar biblic. patrulaterale au fost altarele. chivotul. Ilie. (paulus) = mic. Pavecernita v. Crucea are 4 parti. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. art. a avut patru profeti mari. = cea mica): sf cuvioasa. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. art. sfanta. Biserica are patru criterii (una. art. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. Paunul e simbolul mandriei. Pavel (gr. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. al frumsetii şi al increderii de sine. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. iadul. vesmintele. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. în Test.

femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. Petru. impunsa. Sigilarea. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). Se purta pe piept. Pavel de-a dreapta. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. VI. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod.VICTOR AG A intregi. Vechi. art. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Comem. fiind adica decapitat. Sigilarea mormdntului. 6). inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. . pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. Petru de-a stanga. precum şi colectia scrierilor sale. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. X. art. (t 69). c) sabia în mana dreapta. 282 Pectoral (engolpion evr. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. Pedum v. conduse de Arhiereu. Dupa traditie. adica la inima. art. daca nu gaseşte merinde pentru pui. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. Pecetluirea sicriului v. Pecetluirea mormantului v. Pastorale. facut dintr-o panza dubla patrata. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. b) cartea tinuta în mana stanga. Comem. Se mai spune despre pelican ca. incat ii ucide în dezmierdari. la 29. Are langa dansul un miel şi un lup. scapandu-i de la moarte. la 8. 14). Adesea e inchipuit cu doua sabii. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. art. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. Sigilarea sicriului. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. Pelaghia (gr. Vasul. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. chosen): vesmant arhieresc în Test. Asa a facut şi Mantuitorul. Pecetluirea gropii v.

inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. adica dupa intrarea cea mare. Pogordrea Diihului Sfdnt. pana ce bisericile nu avusera iconostas. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. dvera) de la usile imparatesti ale altarului.". ca o amintire de timpurile cand. Pocainta. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. Cand se deschide.. spre a semnala inceputul slujbei. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. cum se va vedea mai jos. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide.". Pentalfa.. în vechime. Inchiderea ei dupa Heruvic. sau pentagrama. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. la aceasta rostire. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . la rostirea „Usile".. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. adica simbolul credintei. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. care în vechime. art. E totodata şi o avertizare. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. Pentalfa. acoperea spatiul prestolului.. prin inchiderea şi deschiderea ei. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. Pentecosta v. se numeste o figura cabalistica. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. Pentagrama v. desemnata pe pragurile usilor. art.Penitenta v. iar acum i-a rastignit. Perdeaua (catapeteasma. art. fara insa a se deschide şi usile. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. inainte de Credeu. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. care s-ar afla în biserica.

iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon.. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. la care nu poate privi oricine.16) de suflete. II aflam şi în Test. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. creştinii peregrineaza azi la locurile .VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. iar la aruncarea mrejei. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. izvoare miraculoase . Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. se cuceresc pentru viata de fericire. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari. hindusii la Gange).. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. Precum e schimbarea aerului pentru corp. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit..de obicei manastiri. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se.16).în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau.. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. preotii. prin care sufletele se pescuiesc. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim.. pe care o laudam la toate serviciile divine. în vreme ce se canta chinonicul. mai cu osardie. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. legea darului.").. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. prin vreo minune. Vechi. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului.: dvera). insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. dupa 284 . în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii.

desi pestele traieste în apele marii sarate. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. indi-candu-i-se o noua misiune. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. Pe$tele e simbolul lui lisus. e chipul creştinului şi prin faptul ca. supranumit capetenia (verhovnicul. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. la mucenicie. Petru (gr. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. Mantuitorul. Petru.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. dupa traditie. e antitipul arhanghelului Mihail. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. conduse de Hristos. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. . s-au folosit de simboale. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. Mantuitor). de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. 285 . Petru e tipul bisericii şi al creştinului. desi traieste în lumea pacatelor. tarie). ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. tot asa şi eel ce trage o corabie. au umplut-o. spre cele de sus. V. botezata de sf ap. Pestii inseamna sufletele creştinilor. Iconografia ne prezinta pe sf. care se boteaza în apa. Petronela (gr. Comem. fiind aceasta simbolul bisericii. . De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. 19). numai pestii în apa au fost crutati. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui.Dupa slabiciunile sale omenesti. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. Corabia inseamna biserica creştina. simbolizeaza pe lisus. strajuieste şi apostolul Petru. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. (f 70). Petru a cazut de trei ori. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. corifeul) Apostolilor. = piatra). Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. la 31. umblarea pe apa (Matei 14. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. iar nu sj a altor animale. fara ajutorul lui Dumnezeu. unde. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra.porunca lui lisus. 27). virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. care se inalta de jos din pacate. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). Dumnezeu ajuta apostolilor. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. = stanca mica): sf fecioara din Roma. în patria pestelui. astfel creştinul adevarat. Petra. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. pilda a realitatii vietii creştine. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie.

recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. I Petru 2. în anTimişul nostru. Petru martiri. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. Mai are apoi ca emblema cocosul. Inseamna pe Hristos. 44.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". E tipul altarului. art.a. al prestolului. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. 22. Petru este patronul bisericii apusene. art. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. Piatra de la liman. în alte icoane chiar şi 3 chei. 34). desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. Monumente sepulcrale. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. Piciorul: fund eel al corpului.42.25) s. facuta la lacasuri Duhului Sfant. Matei 21.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. sale. Dansul. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Steaua. Sf. spre care nazuia sa mearga. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. 1 1 . adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. Daniel 2.6). care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. sortit sa fie primul intre popoare. Piatra unghiulara (Psalmi 117. ca şi Petru. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3.75).22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. precum tinea piatra u n ţ intreaga. Crucificarea lui cu capul în jos. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii.6). fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. Piatra = grindina v.. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. pacatos fiind. Sf. Iisus a fost dispretuit şi smerit. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . da cum piciorul e eel mai corpului. paman-tului.dupa pi Ida] la cele mai de jos. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. care. Piatra sepulcrala v. dupa rapunerea Satanei. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. rica romano-catolica o piatra patrulatera. 42). SiJ se pleaca . simbol al penitentei (Matei 26. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . inseamna smerenie. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. S-a rastignit în felul acesta. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. Dupa inteles tipic şi simbolic. incuiase iadul. mantuirea neamului omenesc. asa şi acesti şi de jos ai societatii.

Pilat. numele mai multor papi ai Romei. cuvios parinte. sa fie tuturor sluga (MarculO. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. din interese personale. intrati în biserica. voira sa le ia cu sine. 17). Placintele lui Lazar.44. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. pentru a nu-si pierde slujba. 16). la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. este tipul tuturor stapanitorilor. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. Cand niste negutatori. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. creştinii fac placinte cu branza. = eel bland).dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. ori în bratele Tatalui. VIII. Placintele sfantului Gheorghe. precum a marturisit-o în grai. Dupa caderea în pacat. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. dar onorabili. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. numite „placintele lui Lazar". totusi. Comem. In unele parti. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. guvernatorul Palestinei. Pius (lat. Inchipuie pe pastorii din Betleem. din care apoi s-au facut repararile bisericii. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. în Sambata inainte de Duminica branzii. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. 287 . supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. care se poarta indiferenti fata de religie. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. Spalatorul. spre a fi tuturor sluga. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. e simbolul umilintei. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3.21). la 27. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. ava al manastirilor din Scete (Africa).Ioanl3. Piscina v. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. şi totusi Episcopii se pleaca . Pielea e simbolul insalbaticirii. art. reclamate de mai mult timp.

IV şi 4.a.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. la 18. 34. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. art. Platoşa (zaua. la 4. Este credinta în popor ca orice obiect. numit şi plata apei. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Plata apei. Plaştenita v. . demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. de aceea apa Nilului se preface în sange. ce se dau de pomana. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. dar cu deosebire în sfantul marele Post. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). 5). în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma.VICTOR AG A infranarea. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. = frunte lata): sf. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. 14). ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. Alt Platon: sf. Comem. XII. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Platon (gr. 4-5. cu platosa dreptatii (Isaia 59. 17). de aceea e lovit cu lacuste. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. Sfita. Ele mai sunt tipul plagilor. saracia de pacate. Uneori se pune banul în apa din ulcior. ce se da de pomana. caci altcum pomana nu este primita. trebuie platit. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. Planeta = Felon. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. care numai treptat a amenintat pe Faraon. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. iar sf. poporul a adorat şerpi şi alte animale. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca.a pedepsit cu moarte. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . Epitaf. X. martir (t 300). Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. umilinta. netrebnici (Psalmi 1. la moartea. ce vor fi la sfarsitul lumii. Cand se umplu cu apa ulcelele. cu muste s. Aer şi art. Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. 19-31). Comem. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. pleava sunt oamenii cei rai. ce trebuie practicate totdeauna. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . cuvios în Constantinopol (t 813). 24).

cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. Hie o topeste şi o preface în ploaie. isi clatina intruna frunzele. în posturi. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. plopul e şi simbolul oamenilor. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. Stefan etc. n-a voit sa se apiece. cat şi în cealalta. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. din acest omat o parte se ridica la cer. la binecuvantarea primita de la preoti etc. A fost în uz şi în Test. unde sf. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. Hist. în analogie. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea.). art. precum şi moartea Domnului. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. eccl. în urmare.se da oamenilor fara nici o valoare morala. în fata usilor mari. Vechi. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. Plopul. în creştinism nu a patruns.1). 23).Dupa alta legenda. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Zilele ploioase în Test. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. în solee. care în viata lor pamanteasca. la citirea Evangheliei.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor.2). Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. care insa s-a sumetit. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. la cereri momentuoase. tulburand linistea. la a carui indurare cadem cu totii. . dupa cum marturisesc legendele lui. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. în Test. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. în fuga spre Egipt. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. inseamna pietate adanca. 5) episcopilor (Canossa). randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. la intrarea cea mare etc. nu-i primesc si. 14). De aceea Maica Precista i-a zis: 289 .). . Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. 4. Nou si-au plecat genunchii Iisus. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului.

un mar. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. ca unealta a unei lucrari asezate. Fara soare. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. fara vant. loan 20. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. se aratase la rasarit. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. Patronul plugarilor este sf. în ziua de Sanpetru. Duhovnicul . s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. Isidor care. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. pentru ca toti sunt pacatosi. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. rostita de catre preot. Vechi inchipuia puterea ei. Plugul. Poporul nostru nu mananca fructe. pana nu jertfeste parga lor. cu cap de om. spre a primi marturisirea acestuia. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. Poarta cetatii în Test. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. ca au mancat tatal şi mama voastra. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. Vechi o ocupatie. Pocainta (penitenfa. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. la rugaciunile sale fierbinti. batranilor nostri. care nu au mancat poame pana în zilele numite. e un act sfant. Rugaciunea penitentului. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. ca sacrament. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. insemna în Test. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. dupa traditie. De aceea se numeşte şi al doilea botez. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. cinstite şi aducatoare de roade. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. Poame şi parga lor. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. pacatele. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. 21). Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. ca semne de admiratie şi de teama. 18. o profesie onorabila. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. aldoilea botez). în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. Sa plangi vesnic frematand. De liniste sa nu stii. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. Santilii şi Pantilii. cu rugaciunea de dezlegare. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca.

. cu insemnare ca este în timp de cainta. de jale. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit.Pocainta a fost şi la iudei. .in decursul marturisirii sade în scaun. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. vita de vie. Cincizecime. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. Dupa credinta poporului. fiindca este casa lui Dumnezeu. în analogie cu corbul lui Noe. ca semn de marturisire. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. în jet. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. ale orbului. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. pe care le cere Domnul Hristos. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. Ca un simbol de cainta desavarsita. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. Priveste cu fata vesela. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". Biserica se imbraca în podoaba. cenuşa. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. care plange primavara cand se reteaza. corbul care. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. este simbolul pacatului. biciul. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. . Penitentul ingenuncheaza ca simbol. talharului penitent. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. 291 . Magdalenei. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului.Dupa dezlegare.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. penitentul isi face semnul crucii. art. ce nu se mai reintoarce. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. Duminica mare. Podoaba e simbolul faptelor bune. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. brdul. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. Mai inainte de a incepe marturisirea.) şi anume: cocoşul. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca.43). 1). ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste.

prin care ne invrednicim de harul eel de sus. . Policarp (gr. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. = roditor. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului.VICTOR AG A Duminica verde." în loc de trisaghion. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. la Rusalii se botezau creştinii. a dragostei şi a nadejdii. Spre a contrabalansa aceasta serbare. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2).. precum şi lumina credintei. A excelat prin umi- 292 .Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. Are simbolica sfesnicelor. scriitor bisericesc. . ca şi mireasa lui Hristos. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. datatorul luminii vesnice. cu roze şi alte flori. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). la sarbatoarea Cincizecimii. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. discipolul sfantului evanghelist loan. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. aparatoare de rele. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. 2). inchipuind adica pe Hristos. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. cu verdeaja. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. spre a arata virtutea umilintei. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. spre inchipuirea limbilor de foe. Se numeste şi Rosalii. Policandru (candelabru. nuc. Rosar. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". în care au locuit în pustie. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. cu care se impodobeşte biserica. Rusalii). Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. stejar etc. în onoarea zeitei Flora.în biserica veche. simbolizand ca biserica. Ziua Duhului Sfdnt.. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor.

consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. ridicarea colivei. biserica. inima curata. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. . Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. al mortii. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. art. 293 . este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. Sorocurile mortilor). Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. prin milostenii pot ajuta celor morti. Comem. ce se aduce. martir în biserica pentru toti membrii sai.1. în rugaciunile l o r .". Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. prin rugaciuni. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. Policandru. blandete şi intelepciune (ţ 135). la jumaPomenirile. ce este intre vii şi morti. este de aceeasi vadica celor morti. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu.. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. Africa în persecutiile lui Deciu."..SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. „pomeneste-ma Doamne.). Pompiliu: sf. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. ca şi jertfa Domnului pe cruce. IV şi 26. cand iese cu sfintele art. apoi pomenirea la sfanta liturghie. care sunt pomeniti în loare. sa-si aduca aminte de raposatul.sange.). sarindarul sj paruzia. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. agapd): e un a c t de milostenie. rai.40 de zile. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. la 25. Pe temeiul credintei ca cei vii. daruri la intrarea cea mare. sj ghisitor în solee. paosului. spre iertarea pacatelor. art. C o m e m . De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. la 10. IV. biserica a randuit zile de pomenire. la heruvic... a colacilor. art. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. panahida. din care s-a facut crucea Domnului. 9. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. Inseamna şi legatura stransa. Pomana (praznic. comdndare.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. sorocurile mortilor (v. a pomului. Polileu v. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. apoi la 3. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie.

un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. la sarbatori. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. dupa latura 294 . ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. salbatic. se taie şi în foe se arunca. Bradul). adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. Pomul bun face poame bune. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Adam şi Eva. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. eel rau face poame rele.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. sarpele incolacit e dupa pom si. sa şi le puna în jural caselor. Pomul. inseamna trecerea din moarte la viata. Pomul de Craciun. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. care mai serveau şi ca locuri de azil. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. la Arminden. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. intinzand Evei marul. La ziua de 1 mai. cu care priveste spre Eva. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". Era firesc deci ca. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. inchipuind pe sfmtii Apostoli. Pomul rau. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. il face om nou. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. fiecare rand cu cate patru proroci. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. locuiau prin paduri. prin inverzirea sa. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. Pomul de Mai.1).17). Pomul lui Iesei. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. -Originea pomului de Mai. orientalii bananul). Pomul genealogic v. „lumina lumii. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. art. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. stau în picioare sub frunzisul gros. simbolizeaza ca. aceasta cu fructul intr-o mana. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. spre a fi aparatoare de rele. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11.

batjocura. simbolizat prin pomul mortului. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. necumpatului şi al lacomiei. dispretuit în Test. Inaintea sicriului. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. cu bol295 . il recunoaste. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). oprita nu atat pentru primejdia ei. Portic (nautica. ce a cuprins şi pe raposatul. Pomul mortului (bradul). pridvor. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. XI. în contrast cu mielul. Comem. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. incearca sa rupa totul. Vechi (Levitic 11. Porcul e animal necurat. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. Cand este satul. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. Porcul mai este chipul nesatului. impodobindu-l cu verdeata. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai.14) care. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. sa nu uite pe stapanul sau. Nu e zidita pana sus. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. protoparintii au atras moartea. grohaie. ajunsese intr-un sat. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti.7. de flori şi de bucurie. uita pe stapanul sau. 8) si. care indata a şi inverzit si. Sf Walburga. şi în bine şi în rau. cand este în lipsa. la 9. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. suferite fara vina de creştini. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. martirajul creştinesc. plina de verdeata. regal): sf. mancand. ca atare. Deuteronom 14. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. prin columne. precum i s-a scris şi vina pe cruce. durere. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. = insemnat. insa numai pe un scurt timp. suferinte. cu flori şi cu de ale mancarii. indestulat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. Porfirie (gr. ne-o da o legenda germana. ci este impreunata. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. scormonesc via Domnului. adica de locul femeilor.sa religioasa. din care. Omul deci. martir (f 290). pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. fiind chiar ziua de 1 mai. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. turte. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. 32). Porflra (purpura. ce se impart apoi la pomana. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. iar cand flamanzeste. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. mere.

morala şi fizica. Hie. art. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. art. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. al Craciunului (iarna). Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. ziua crucii. Iona. Postul acesta. nu va putea corpului. Columba euharistica. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire.18) inchipuie intreg iadul.16). Porumbul v. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. al Sfintei Fecioare. apoi razboiul diavolului contra bisericii. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. de cainta. în Test. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. postul indeamna la virtute. pe unde il mai au bisericile.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. E o reculegere spirituals. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. ca sa invinga ispita diavolului. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. Daniil). Porţile iadului (Matei 16. precum şi gura ereticilor. „fiti blanzi ca porumbeii". -factia data lui noastre. prin post. Este simbol de umilinta interna. precum a din morti. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. la patrunderea sfintelor Patimi. Mantuitorul. s-a intarit cu duhul. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. în post bisericile sunt imbracate în negru. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. al sufietelor celor drepti. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. la primirea Sfintei Cuminecaturi. este chipul ingerilor. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. postul ordonat la calamitati s. care vesteste pace muribundului. L-au avut evreii în Test. în Test. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Ndstrapa şi art. Nou. al martirilor. 8. al Adormirii Nascatoarei (toamna). ca sa putem reinvia şi noi din patimi. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli.a. care ne indeamna la pocainta. taierea capului sfantului loan. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . Postul sfintilor Apostoli (vara). salii. Azi. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. Papuşoiul. prin infranarea cugetelor. cantarile sunt pline de umilinta. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. cu ingenuncheri. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. nici de mijl Domnului. cu metanii. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. Matei 10. de abnegatie si de curatie sufleteasca. Precum anul are 4 anotimpuri. mai tului Duh. Vechi (Moise. care veci. Postul Dumnezeu la i-15 august. al sinceritatii. în Test. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. Porumbelul v.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. ca semn al penitentei. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). Estera. Este Hristos şi Caci cine nu sau. rugaciunile. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. care s-a pogorat la Botezul Domnului. de vin şi peste.

Caci cine nu poate porunci stomacului sau. . spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. poporul nu taie nimic cu cutitul. Postul la calamitati. la 29 august. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Ajunarea mare. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. care sa ramana şi cu noi în veci. cu ocazia aflarii ei. de a urma acest exemplu al Domnului. Postul Pastilor. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). Postul acesta. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. Postul sfantului loan Botezatorul. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. Patruzecime. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. precum a inviat Domnul Hristos din morti. ca prin abnegatie. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. Quadragesima. în care cazuse Irod. Postul mare (Postul Sfintei Invieri.patimi. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. precum a fost fagaduit Apostolilor. Nu e dezlegare nici la peşte. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. propovaduita de Apostoli. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. urmand imediat dupa Rusalii. ca sunt cu voi în toate zilele". Astfel de post a fost randuit şi în Test.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. simbolul postului 297 . 7). se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. precum şi de mijlocirea lor. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. Vechi (Isaia 3. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. E şi un indemn sfant. cu care incepe Saptamana Patimilor. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii.

pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. adica ajunarea numai cu paine şi apa. de penitenta adevarata. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale.Cand se afla pe prestol. De aceea dansji posteau cate 70. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). adica saptamana patimilor. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. aşteptata de toata lumea. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. sa fi avut forma potirului nostru. Potir (calix. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. în Postul mare se fac metanii dese. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. pentru descoperirea unui furt. . Poartanumirea de mare.te pe pruncul Iisus. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. apoi 60 şi 50 de zile. care a patimit şi sangele Lui. „si cu ierburi amare".VICTOR AG A si al infranarii. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. Vechi. din care a curs sangele Domnului. Este semn de cainta adanca. dupa traditie. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. care se numeşte insaşi Saptamana mare. . se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. Mai simbolizeaza şi Test. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. . Pana e la proscomidie. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului.

ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. art. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint.tuirii. cand. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. Intrarea în biserica. . potirul se tine în mana stanga. ce se afla în potir. ca la potop. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare.. Darurile inainte de sfinfire. iar doronul. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. Praesentatio B. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. e tinut cu discul în mana dreapta. 35). montat cruciş pe o ruda lunga. Pozitia corpului (starea dreapta. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. iar pe cealalta. verticals.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. din care curge vindecare vesnica. stand în fata Domnului rastignit.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. adica ridicat pe cruce. care e simbolul nevinovatiei. care sfinteşte apele. v. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. sus la frunte. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. 6).39. II Petru 3. . pe o latura avand zugravita icoana hramului. si-au revenit ?i au facut penitenta. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). nu este sfintit. . e numai un dar oferit. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. art. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. Praesanctificatorium v. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş.M. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. prin urmare. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. aplecarea. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . adica painea de pe disc. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. insemnand ca. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara. icoana invierii Domnului..V. de obicei. alcatuit dintr-o panza.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. la vederea valurilor. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh.

Preotii sau presbiterii (gr. ce sa vorbiti. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. Luarea vremii. Mai tarziu. ca act de cult. spre a o asculta şi catehumenii. şi ei sunt urati de lume (Matei 10. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. 34). Predicatoriul v. Fecioara sfdntd. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. paiele insemnand adica gunoi. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. inhamata în solda diavolului. . ei se tern de aparitia persoanei sfintite. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. în ceasul acela. ca taina a Testamentului Nou. art.a. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. i se da painea şi potirul. 19). destrabalata. catedra). în semn de batjocorire. luptandu-se sub pavaza praporilor. dupa predica iarasi face semnul crucii. art. Ca niste demonizati. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). La hirotonie. Pregatirea preotului liturghisitor v. Scaunul predicatorial. porumbelul. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. care a patimit nevinovat. cum se observa adesea prin mahalale.. crucea. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica." Matei 10. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. noua. asemanatori celor din Biblie („ce este. art.. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. Preotia. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. unde lumea intunecata. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. vulturul s. insasi prezenta preotului le 300 . sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei.. 22.. prin inaltimea lor. ba chiar batjocoriti. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. 20). Preacurata v. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4.VICTOR AG A zuti. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. netrebnicie. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. Predica (cuvdntarea bisericeascd). spre jertfa. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul.

o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. inchipuia intenţia curata. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. chipul diavolului negru şi intunecat. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. dospeala inseamna sufletul. Prescura (prosfora. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. sarea este mintea. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). ce se aduce ca jertfa la proscomidie. art. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. iar intalnirea unui tigan. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. mitra alba. a Nascatoarei Sfinte. infricoşat.rascoleste conştiinta incarcata. adica de trei ori. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. Prescura are sa fie din grau curat. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. ar prileţui norocire. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. avand imprimat sigilul prescornicului. sincera. cu care a saturat Iisus multimea în pustie.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. în vechime se aducea numai o paine. iar a cincea. în pustie. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. iar în momentul inaltator. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. Nou. oriunde s-ar afla (in casa. mantuire. de forma unui turban. Prepelitele. Sf. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. este un simbol de smerenie. drepti şi pacatosi). pe drum). de pacate şi simt mustrare interna. iar 301 . Presbiter v. Preofii. Precum acelea au stamparat foamea corporala. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. afara. sa ingenuncheze. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. Ei aveau sa fie fara defect. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. cu care avea sa serveasca. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. proaducere) e o painişoara rotunda. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea.

Prestol (altar. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. adica masa templului. inchipuie treptele.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. stanca. mai inseamna masa de la cina cea de taina. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. spre a simboliza pe Iisus. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. cu alta se face milostenie saracilor. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. 11. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. Prescura Paştilor se numeste un colac. precum şi al painii de la cina cea de taina. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. 3 ori 7.Treptele prestolului. revenite omenirii de pe urma mantuirii. în numar de 1. trei trepte inseamna sfintirea. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. puse în forma de cruce. Prestolul are forma de masa. gradele perfectiunii creştine. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. - 302 . -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. masa Domnului) (I Corinteni 10. sfanta liturghie. II Tesaloniceni 2. în referinta simbolica. iar daca se propteste pe patru picioare. apoi al manei din pustie. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. 21) se numeste masa din mijlocul altarului.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. Vechi. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. numite evangheliste. constatator din patru bobite. care este piatra. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. care singur a desavarsit mantuirea. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. . mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. jertfelnic.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. o parte ramane preotului liturghisitor. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. acesta inseamna pe Iisus Hristos. locul de jertfa al Mantuitorului. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. masa sfanta. .VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. Daca este proptit numai pe un picior. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. adica crucea. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. . pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. .

inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). Gheorghe se pune brazda verde în prag. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. Biserica ortodoxa are numai un prestol.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. se reface. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. iar ambele. iar în mana tinand alauta. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. se curata. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. acusi noros.Crucea (eel putin una). toate invie. . Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. iar sf. cu verdeata sa. Dimitrie il inchide. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. Iisus Hristos NI KA invinge. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. . zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. -Evanghelia. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. ------------XR. purtand cununa de flori pe cap. în care este cuprins patratul. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. de aceea la sf. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. locurile de rugaciune. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. ea inchipuie pruncia şi copilaria. aici e vant şi ploaie. aici e soare. iar în porti se infige rachita verde. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. Cercul. natura amortita se intremeaza. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. ca semne de deschiderea primaverii. enditia şi ilitonul. NI KA. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . pentru ca primavara este simbolul reinvierii. Prin forma sa patru -latera. adica patrulaterul şi cercul. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Primavara. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului.

Privegherea din noaptea Invierii. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani.. Privegherea de noapte v. de la care avem inceputurile astronomiei. Denii şi art. branza. care dorinta are sa se implineasca. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. la 6 august struguri etc. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. (simbolul puterii). cum era cazul la evreii Test. Vechi. 29. Popoarele orientale. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade.27). Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. art." Numeri 18. iar pentru mai. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. Darurile. Primichira. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. popoare de pastori. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. la Sanpetru fructe. cand sunt fatarile de oi şi capre. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. Prinoase v. art. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). Parga se aducea şi în Test. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. la care se incalzesc creştinii priveghetori. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). Coloseni 1. Focul arde toata noaptea. sa vada cand se deschide acesta. Vechi. Vigilia. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. 15).. despre dorinţa lui. în Test. de a se reinnoi.15). Primitii.VICTOR AG A a se reface. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. cu reinvierea naturii. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). sfeşnicul cu o lumanare. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului.

Procesiuni (litii). Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. . sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. art. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. art. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. ca de obicei. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. care „in seara Sambetei. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. asupra credinciosilor. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. în fine. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. a adorarii lui Dumnezeu. cucuruz etc). ce lumina spre ziua" (Matei 28. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu.Semnitele (grau. Privirea spre rasarit la rugaciune v. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. nu mai este acoperita cu val. Monstranta (racla). pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. Lumanarea de Pasti şi art. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. lndreptarea spre rasarit. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. Originea o au în Sfanta Scriptura. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. apoi vin ministrantii cu ripizile. inconţurarea la sfintirea templului. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. obicei roman adaptat în creştinism. a-i cere un ajutor oarecare. în care se poarta Sfanta Euharistie. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. Preotul imbraca ornate albe. inchipuind miresmele mironositelor. Rugaciunea şi art. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. Focul de Pasti). în vreme de seceta etc. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. în care scop se şi face litia. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. ori a-i 305 .

care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. Amos are un toiag şi o oaie. Isaia are ca insigniu firezul. Prochimenul. la 8. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. Daca sunt cu Apostolii laolalta. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. II. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. Profetii sunt solii. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. ca solul lui Dumnezeu. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. Maleahi un inger. P. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. facatoare de minuni. propagate de catre apostoli. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. VII. inaintestatator): sf. Comem. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. Pronaos (= tinda). dupa. Vechi a fost pridvorul. Procopiu (gr. cu capul acoperit. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. Precum în viata sociala ideile politice. puteraic.Icoanele sfinte. Ioil un leu. Ezechiel are o poarta cu turnulete. la 27. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. carugatori şi mijlocitori. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Zaharia o biserica. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). spre a-i readuce din ratacire. Profetii sunt tipul Episcopilor. Prohod = inmormantare v. Ieremia o nuia. Abadia o paine şi un ulcior. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. Vechi. Comem. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. Decapolitul: sf. 306 . profetii stau de-a stanga. fiindca dansul fusese pastor. Zugravindu-se aici scene din Test. Obiceiul a ramas de la romani. monah şi martir (t 750). Vechi şi cu deosebire raiul. Tipul lui în Test. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. Ceilalti. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. precum şi de la vechii creştini. simbolizeaza ca invataturile sfinte. art. Iona un chit.4). . partea aceasta se mai numeste şi paradis. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. Procopie. fara a cunoaste insa planurile divine. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii.

. Particelele viilor. Prorocii v. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. Scaunul indurarii. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. la intrarea în biserica. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. a Apostolilor. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. discul inseamna ieslea din pestera.). ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. Are icoane. Providenta. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. art. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. darea legii. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. art. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. De aici numirea de „partea pregatitoare". Proscomidie (Proaducere. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . Propitiatoriu v. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. pentru ca creştinul. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. Pronia v. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. La apuseni aici este agheasmatarul. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. Aici este şi baptisteriul. Profetii. intru amintirea profetilor. chiar şi pacatosilor. simbolul curatiei sufletesti. raiul. Steaua inchipuie steaua magilor. particica a doua. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. Particica prima scoasa din prescura a treia. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. art.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. de jertfa pe cruce. Proschinitar se numeste o capela mica. . scoase din prescura a patra. un fel de oratoriu.. copia inseamna sulita ostasului.

Pruncii din Betleem v. Sfintii rndrunti. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. la evrei (Geneza 19. 1. blandete. în icoana Adormirii Nascatoarei. 9 şi Proverbe 15. 16). depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. 17. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". inconţurat de raze solare. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Pruncii evreieşti. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. . de supunere şi umilinta. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. a lui Avraam. Aruncarea cufata la pdmdnt.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. Daniil în groapa leilor. crucificarea.Protezis = punerea inainte se numea mai demult. cu nevinovatie. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. ieslea din Betleem şi rastignirea.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. art. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. 3) v. luarea de pe cruce. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. art.3). pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. Proscomidier (jertfelnic." (Matei 18.. Prescurd. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. se face ca pruncii. art. curatie. Prosfora v.. 308 . jertfa de martiriu a diaconului Stefan. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. în icoana mortii lui Irod.14 „lasati pruncii sa vina. precum şi mormantul Domnului. smerenie. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. adica crucea. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. . Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. Evanghelia Mantuitorului.. protests. A fost în uz la persi. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului.. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii.

care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. la hirotonie etc. la cele publice de catre preot. 6). inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. dupa ocolirea tetrapodului. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Pulcheria (gr.. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. la botez. Publican v..La consacrarile din Test. cursele vietii. IX şi 10. Vameşul. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. Comem. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. art. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. ne mai prezinta idolatria. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor.." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. 309 . XI. primejdiile. simbolul pogorarii Duhului Sfant. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. la 10. Psalteriu v. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. ca ultima statie a patimilor de Calvar. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. Azi se pun mainile la botez. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. intoarcerea. E pictata pe sfantul epitaf. neintrerupta. A fost în paganism. peste animalul de jertfa. fecioara. la dezlegari. Punerea mainilor preotului pe prune. S-au introdus şi în cultul creştin. Rozariul. cand ii binecuvanta.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. . Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. caderea omului. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. sora imparatului Teodosiu II (f 453).

. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". V. Cdlugdr. art. art. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. care purta punga şi a lui Matei. insigniul lui Iuda. art. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. în alta o pecete. Purpura se numea veţmantuV de. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. Purificator v. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. XC al lui Iisus. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. Purgatoriul.VICTOR AG A Punga. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. cu orare verzi aurite. în stihare lungi pana jos la glezne. Deşertul. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. cu care a fost imbracat Mantuitorul. a fost semn de batjocura. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. marire. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. dupa credinta bisericii romano-catolice. de cate ori stinge focul din vatra. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. în semn de bucurie. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. Stapaniile. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. De aceea se zice. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. incinsi cu brau. un s\g\V\u cu seumuY X. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. este locul unde stau sufletele mortilor. art. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. 3). Puterile) al celor 9 cete. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. care fusese vames. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. al nimicirii şi al salbaticiei. Este inchipuit ca un foe natural. Pustnic v. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. Culoarea purpura inseamna putere. ştergarul. Hlamida purpura. cupr'ms mtr-uu cere. Sunt infatisati desculti. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. Mironosife. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. Mai este o credinfa în popor ca omul. primejdii şi cu necredinta ei. Purtatoarele de mir v. în loc de sigiliu au adeseori un scut. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material.

311 . dupa Rusalii. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. dupa Miercurea cenusii. vineri şi sambata se tine postire.Q Quatember (de la quattuor . sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. Sunt simbolul penitenţei. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. preoti demni.

Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. m care se pun sfinsfinte. numite şi ele rabojuri. 16). frunte în Miercurea cenuşii. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. Purtarea acestor Racla v. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. X. Poporul Racul e animal binecuvantat. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. Acest semn de mila i 1 . Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . art. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. Gheorghe v. în stalpii tignirii. Rafail (evr. intalnind un portii sau la fereastra. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. art. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. Sicriu. precum şi Sfanta Euharistie. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. în iconog care rasar doi a Treime. se pun pe o apa curgatoare.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ori le implanta intr-o brazda verde. inchipuie anuntarea primaverii. cenusa cu care se ung credinciosii la V. ale carei ramuri verzi verde. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. ca un semn de iubire şi de pace creştina. ca simbol al fratiei. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. zeiescul sange. se face tele moaste. Ciborium. Gaoacele de ou rosu. Rahav. Radacina lui lesei. Maica Domnului. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. Obiceiul simborac. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. dupa o nostru în ajunul de Sf. pixida) este o prihana. sa le duca la cei morti. Gheorghe. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. pe apa Sambetei. asa a primit precum Rahav a funia roşie. ' 2). pastrata din anul trecut. Rachita. vesnice. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. care deschide pamantul. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. la 24.

312 .

Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. care au facut cainta adevarata. ce se incolaceste în jurul unui schelet. X. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. cand se parea ca . la 24. desfranata din Ierihon (Iosua 2). Comem. ca binefacatorul tuturor. în Duminica stramosilor.Radacina lui Iesei = v. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). anul va fi ploios. Rahel (Rahila.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. Rafail (evr. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. 16). iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. astfel biserica. Rahav. Ramurile verzi de tei. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. mama poporului. inseamna condamnarea. cu care biserica. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Pomul lui Iesei. art. inchipuit cu un prune de mana. Plangerea ei în Rama (leremia 31. a castigat bunatatile cele veşnice. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. ca mireasa şi imparateasa. prun ori visin. evr. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. 18). stejar etc. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. Ramura de spini. salca etc. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. asa a primit biserica pe Apostoli. . iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. maslin. şi florile. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. pe care le pun în oalele cu apa. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. rachita. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. E le par la inceput dulci. Rahel. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. Paradisul. Rafail e ingerul pazitor. Rai v. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. Ramura Varvarei (Barbarei). Comem. prin dumnezeiescul sange. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati.

astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. care simbolizeaza intuneric. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. moarte. dupa o legenda . revarsate prin intruparea. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. care. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. Rasa inseamna adica abnegatie. Datina e trecuta de la evrei care. inchipuie haina veseliei sufleteşti. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. în opunere cu apusul. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. a lepadarii de tot ce e lumesc. care inchipuie timpul Test. e imbracat în rasa din partea Egumenului. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. Dupa o alta legenda. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. simpla. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. La moartea Domnului. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. în care dibuia lumea inainte de Hristos. şi blestem pe cei ce o alunga. Cum insa 314 . cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. la sarbatoarea Cincizecimii. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. nu-i ici. iar la gusa. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. au ramas rosii. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. iar liturghia. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. Rasa (gr. cu care se sfarsesc randuielile de cult. viata şi lumina. lumina şi soarele dreptatii". Rasaritul mai inchipuie şi naştere. novice. ce aduce noroc la casa unde o primesc. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. a calugarilor. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. care este numit „rasaritul rasariturilor. Randunica e pasare binecuvantata. Rasofor: calugar incepator. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. raxos = rupt. unde Maica Sfanta nu observa sangele. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat.

Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Comem. în analogic. Raza diminetii v. ci prin abnegatie şi prin suferinte. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. ca simbol al maririi. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. VI şi 25. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare .o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului.6). 315 . care tin trei cununi (a bucuriei. Raza soarelui. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Razboiul în Testamentul Vechi. izvorand dintr-un izvor. al fericirii eterne. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). Agheu 1. a durerii şi a gloriei). II. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare.„raza Tatalui" . de mantuire. astfel şi Iisus . Zorile. E infatişata avand deasupra-i ingeri. chiar şi în creştinism. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. = regina): sfanta martira. ca protectoarea credincioşilor rugatori. galben. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453). la 1. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Regina (lat. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. Chidekel (Tigris) şi Eufrat.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. Gihon (Ganges). inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. art. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. Acheron = al lacnmilor. Regina cerului = Sfanta Fecioara. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. vanat. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. e simbolul judecatii dumnezeieşti. 15). art. simbol de inaltare.

iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros.) a Mantuitorului. Reverenda este simbolul caintei. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. cu trup cu suflet. sfanta. scara. în slujba lui Dumnezeu. a cardinalilor este rosie. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. art. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator.pictura ori sculptura . Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. ci numai pe un timp oarecare. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). iar la picioare luna şi balaurul invins. 67). venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca.. Requiem (parastas. toate ca semn de dignitate mai mare. Ridicarea creştinului. spre a inchipui votul calugaresc. 15. e confectionata dintr-un material dur. a papei este alba. tristetii şi al bunei cuviinte. Lungimea sa.VICTOR AG A Relieve v. cu aripi de vultur. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. are simbolica parastasului.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. Culoarea talarului. Preotii poarta reverenda neagra. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. inconţurata de soare. sotia lui Isac (Facerea 24.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. libera): inbiserica apuseana. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. vii şi morti. aflatori în purgatoriu. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. revereor = 316 stimez. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. Doua maini incopciate . Revedere. Reverenda (Tatar). Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. fara durere. cand toata lumea. ca simbol al seriozitafii. pana la a doua venire. adesea prevazuta cu gluga. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. prin fapte. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. pe langa simbol. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Reveca (Rebeca). La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba).. Moaste. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. cu care acopera intreg corpul. numita habitus. E un vesmant distinctiv preotesc. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie.

aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. germ. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. inaltarea inimii celui ce se roaga. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. cum ne incredinteaza sf. Ridicarea darurilor la proscomidie. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. sa stam drepti. adica curatiti de orice gand rau.. = principe... inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. la 7. Comem. Isaia 1. atenti (si nu în strane). In 317 .") inchipuie aripile ingerilor. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. e Domnul Savaot. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. A fost în uz în Test.flabellum) e un disc inconţurat de raze. Este imitarea Domnului Hristos. iar noi. Bonifaciu (ţ 722). ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. la ascultareaei. la exclamarea „sus sa avem inimile". 8. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant.19). Rihard (Richard. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce.. ca un semn de omagiu.. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. putemic): sf. 2). preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. cu ocazia intrarii celei mari. Panaghia. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. II. drepti!".. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. jertfa de seara" Psalmi 140.. spre cele inalte. precum a facut I isus pe cruce". cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. Ridicarea panaghiei v. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. preotul ridica mainile la Heruvic.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. art. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. cand preotul. Despre sf. ci le şi intindem. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare.".. Ripida (serafim. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf.

Vechi. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Robie inseamna. Pavel (Romani 1. prin credinta. Comem. în mod nevazut. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. Cercul inchipuie lumea. pe plata ori fara plata. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). lisus Navi. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. Dupa viata lor virtuoasa. creştinii prin botez se curata. Asezate în jurul prestolului. simbolizeaza ingerii. 10). Rob în sens lexical inseamna sclav. de la zidirea sa. ai carei ingeri. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. servitor supus cuiva. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. de pacatul stramosesc. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. care fusese mult timp servitoare.VICTOR AG A vechime. 38). 1) etc. Vechi. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. ca fiecare suis are coborasul sau. Roaba (servitoare). în chip de roti impletite. pe portaluri de biserici etc. Precum intreaga natura (Psalmi 118. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. ca soli ai mantuirii. Granatul. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. în sens figurat. art. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. ap. vestit): sfant. au vestit nasterea Domnului. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. 9). iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. pe care sf. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. constituie tronul lui Dumnezeu. Robert (germ = stralucitor. numita „scaunele". Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. declara credinta şi ascultare. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. Purtate la procesiuni. Roata norocului.la23. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. şi la savarsirea sfintei liturghii. care inchipuie pe Dumnezeu. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. la plinirea Sfintei Euharistii. 6). în analogie. inchipuie pe ingerii care. Rodier v. care . astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi.1I. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Purtate de ministranti inaintea preotului. din care ne-a scos Mantuitorul. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. robia pacatului. spre Dumnezeu.

ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. Psalmi 117. Steagurile ros. Roman (lat. iar preotii slujesc în odajdii roşii. Roiul în Test. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. adica zeii de casa. La inmormantari se poarta in 319 . careia ingerul i-a vestit intruparea. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. al razboiului. E numita şi „mgdciunea ingerului". Este şi simbolul caintei. Mantuitorul lumii. 8). al martirilor şi al demnitatii imparatesti. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. lal. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. romanii il numeau ros. cu care dorinta sa se umple şi cres. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. 24). Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. impreuna cu cea azurie şi galbena. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. i şi puternici (Deuteronom 1. = intemeietor. . Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. a trecut şi în creştinism. ca pe regina cerului. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere.. La greci. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. penitentei ?i al iubirii creatine. art. IX. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. la ziua martirilor. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. biserica apuseana. Comem. e imbracata în roşu. Rosmarin (R. Rosalii v. contemplatie şi cu demnitate deplina. Comem. purpuriu şi rosu (Exod 39. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. alcatuitor de imnuri şi condace. Ca planta simbolica." (Isaia 45. la 15.. în cuvintele „Rourati ceruri. Roland (germ. la care uneori se adauga verdele. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. 44. Rugaciunile se tin în zorile zilei. E intrebuintata ca medicament şi condiment. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. 12). Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii.. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui.Fiindca e culoarea rnartiriului. lumina lumii. Rosu e simbolul sangelui. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic.X.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. Pogordrea Duhului Sfdnt.. 18). Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului.

0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .u9doos9p B-S \\ .\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.d '.XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g . JEi '.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .iBqz as ' a s .

V3.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B . Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa . " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.mşvţi -\m (" • 'XU19.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.S B lU X p O iO iq03/\.

de indurare. Semnul crucii...niceni 5.. art. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. 11. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. aratata prin acte externe şi interne.8). Rucavite v.17) „sa va rugati neincetat. Rugaciunea domneasca v. dupa rai.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. umilinta. Simbolica: la art. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. metaniile. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari.. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii.". prosternarea etc. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. în mijlocul credinciosilor. Tatal nostru. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. mijlocit. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. . ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. Hrana e un dar de la Dumnezeu. Troita. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare.. Mdnecarile. de regula pe amvon. a vietii sufletesti. lisus. de iubire. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. La rugaciunile de cereri şi de lauda. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. Hramul şi art. art. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. Rozariul mic are 33 de perle. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane).Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. Ruga v. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. Rozariul mijlociu are 63 de perle. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. apoi ingenuncherea. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata." cu doxologia mica. art.

4). unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . Pogordrea Duhului Sfdnt. art.. ce ne vine sub forma de hrana. de jale sau murmuratoare. 34) e simbolul jelirii. E tipul crucii. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. Rugul lui Moise. V. Rusalii v. care i-a şi asuprit.VICTOR AG A pentru toate Domnului. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. dar i-a şi preamarit. 65). Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. art. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. precum şi cutremurarea pamantului. la Emaus. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. evrei şi la toate popoarele orientale. romani. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26."). iar focul inchipuie pe Dumnezeu. cand a murit Iisus. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. I Timotei 4.. Ruperea veşmintelor (Geneza 37.. care a ars în Horeb (Exod 3. A practicat-o Mantuitorul (la cina. 322 . spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. simbolizeaza starea poporului izraelitean. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii.) şi Apostolii (Romani 14. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. ramanand numai El singur. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. Rugaciunea neagra.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. au avut-o şi o au şi azi evreii. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. Mancarile. 6. A fost în uz la greci. Dezlegarea mesei şi art.. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. i-2).

al cuvantului. Pavel are insigniu o sabie. i-2). adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. ci sabie" Matei 10.at fiecare creştin adevarat. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea." Matei 10. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. este tipul magilor.s Saba. i Mantuitorul Apostolilor Sai. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. 10). fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. 323 . în proverbe. Sabat e ziua Domnului în Test. cu care trebuie sa fie inan"n. leremia 46. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. 35). regina de la Austru (Matei 12.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. fara numai cu sabia. caci doar în Noul Test. 5. adica Sfanta Scriptura. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. taişuri.. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. . asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. Vechi. Aceasta insa nu se poate realiza. cand a zis: „Cel ce n-are sabie.. Aceasta a recomandat-o s. ap. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. 42). 34). Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. 37). Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Apocalipsa ( 1 . ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. în acest inteles sf. precum şi toata invatatura creştina. 36). limba e o sabie cu doua taiţuri. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. adica cu continua lupta sufleteasca. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. care este insasi pacea cea adevarata.

la 30. euharistia. al caintei. VIII şi 3.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. pentru intari-rea corpului şi a sufletului. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. în acest scop s-a randuit taina cununiei. se impartaseşte credinciosilor gratia.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. sa instituit preotia. precum corpul se elibereaza de boale. Tainele Sfinte). cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. darul nevazut al lui Dumnezeu.Corpul şi sufletul. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. art. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite.în totalitatea sa. Sac. . Misterii) sunt mijloace de mantuire. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. 2). spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). marturisire. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. = din neamul Sabinilor): sf. Sunt 7 (botez. maslul). Sabina: sf. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. . Are forma şi simbolica felonului. E un ornat lung. Sacrariu (lat. mmormantari. era o panura groasa.ie. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. Vechi şi la orientali. pocainta. cununie. la 29. Tot . omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. precum şi cainta adevarata (Matei 11. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. Fara semnul vazut. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. la care prin lucrare sfanta. Comem. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. o haina fara maneci. specifice fiecarei taine. vazuta. XII. . Comem. ca atare. episcop în Assisi şi martir (t 303). mir.VICTOR AG A Sabin (lat. preotia). preot. supranaturala. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si. Sf. aşezate de Iisus Hristos. mai inchipuie şi biserica. spre a-si sustine viata. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. Vechi. jeliri. Sapte taine a aşezat Domnul. mirul. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. martini în Roma (ţ 126). la evreii Test.8). Sacramente (Taine. IX. cuminecare. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. Simboliza durerea şi jalea adanca.

TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .XUXBXUB3I3UTXţ.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT .s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 . B U I S B 3 J X U I 3 .s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.i supoid IOK IO X.m3u.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS .na ' n i 3 S U m u .B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA. xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '. Spsmup. . 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.ţIBOdod3lBOlBX.o3dp I.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.

se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. grinding etc. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. comise contra unui drept teocratic sau civil. Maica Domnului a binecuvantat-o. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. La rugamintile Sfintei Maici. vie şi facatoare de viata. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. numite matisoare fund mai prispitoare. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4.Salcia. se reinnoieste intrinsul. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. facand punte peste parau. Salcia (salix alba L. Dupa 0 legenda. Salamandra e simbolul sufletelor. Jertfa de dimineata ardea toata ziua.) e arbore binecuvantat. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. . ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. în legatura cu altarul. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. este chipul evangheliei. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. Ezechiel 10. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. 3). impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. cand Maica Domnului. iar la 3V2 se ardea pe altar). Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor.Creştinii noştri. 1). al maririi.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. e simbolul curatiei. al invierii. . 10. tinuta în mana de copii". Ramurile de salca. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. care se curata în focul purgatoriului. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. intreaga. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. mergand acasa cu matişoarele sfintite. în drumul spre Golgota. Ele sunt semne de biruinta. antitipul ramurilor de finic. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. în asemanare simbolica.

la 18. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". Samanta (Luca 8. jug.creştere. III. Comem. si-a adunat frunzisul la un loc. salcia işi pleaca ramurile. sa infloreasca cea dintai. Solomon. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. la 22. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei.) şi insemna bucuria revederii. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. în Test. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. De aceea e plantata cu drag pe morminte.. Salomon v. Legenda ne spune ca Maica Domnului. în locul acela pustiu şi fara ape. Salvator (lat. prin care nu mai strabatea raza de soare. 9 (3X3). la plecare. sa fie arborele Domnului. mironosita (Matei 20. sufletul ei vorbeste cu mortii. art. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. Numai salcia. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. iar în adierea noptii freamata duios. (t 50). mama sf. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. Ziua sta linistita. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. 20). caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. inchipuia stima şi reverenta deosebita. si-a aplecat crengile inţos. Comem. unde. Salome: sf. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. spre a fi feriti de boale. ca o mama plecata peste copilul din leagan. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. friguri. a binecuvantat-o. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. X. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. la vreo umbra. ca sa formeze un cort. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. apostoli loan şi lacob. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). 21 (3x7) de salve. 29). concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". miloasa. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. arici la vite). Salvele de tun ori de pive (treascuri)..

spre ziua luminii. Sambata lasatului de carne (S. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. Sambata lasatului de came. Maica lui Dumnezeu.Sambata inseamna şi intuneric. iar romanii zeului Saturn.VICTOR AG A judecata din urma. mosilor). incat în fiecare Sambata soarele. Intocmai ca şi samanta. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. la biserica lui cea sfanta.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. în persecutiile lui Nero. prin care trecem spre Duminica. sa-i cunoasca.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. Comem. oricat de putin. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. v. S. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. care a fost martirizata în Roma. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. Deaproapele. Iisus. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. pe care nu o vedem cum creşte. II. mormant. în onoarea ingerilor. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. Sambata ecumenica v. . sa-i admire pe Mesia. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. aşa create şi biserica lui Hristos. adica pana la judecata. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. art. la 28. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. ecumenica. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. spre care sa nazuiasca tot creştinul. . care cheama lumea la Mesia eel adevarat. voia. art. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. poruncile şi invatatura lui sfanta. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. intreaga omenire va fi una. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. mai numind-o acestia feria septima. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. . Numirea de * .

it. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. Sambata moşilor v. art. Vechi. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Sambetele mortilor (parinfilor. ci el se facea în noaptea Invierii. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. Cresjinii fac sj impart mosi (v. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. dupa invierea sa. Sambata Rusaliilor (S. Cincizecimii. Sambata lasatului de carne. în biserica. Penticostei. Apost. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare.) de pomana. a scaparat din mormanml de piatra.. art. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. . pentru ca Mantuitorul. mosilor). Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. Sambata mare este anteserbarea Invierii. inchipuind prin aceasta ca. Multi creştini au murit (inecati. incepand de la Adam. mosilor. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. v. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. cu sufletul. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. unde stau preotii. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. unde stau credinciosji şi a treia la altar. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. care în noaptea invierii a ies. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. intru amintirea raposatilor lor. ucisj de fiare. penitentilor. 12).ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. dintre care pe multi i-a şi inviat. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. alta în mijlocul bisericii. iar dupa procesiunea de inviere.. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. S. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. ca sj în Sambata lasatului de branza. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. Se numeşte Sambata mare.

Comem. la 20. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. Obiceiul a fost şi la evrei. 5. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti.VICTOR AG A pentru cei morti. a calcat puterea mortii). cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. 26). iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. Hr. de care purtau şi Apostolii.". tare) e prototipul lui lisus. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus.. Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. Samuil (evr. în fiecare anotimp cate una. la 27. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. cuvios (t 540) Comem. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda.7). Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. Samson (evr. 330 . a IV-a din Postul mare. Secta baptistilor. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. cu interpretarea lor literala a Scripturii. 11). simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. VI. asa ne rugam şi noi. = puternic. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. cea inainte de Sfintii Arhangheli). cand lisus. 46). pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. fund în mormant. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4.). Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. 6). Precum acela a fost vandut de catre Dalila. = luminos. Incaltarea sandalelor. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. despartit de naie printr-un grilaj. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. a Il-a. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. tare): sf. Sunt anumite Sambete ale mortilor. 27). Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. VIII. a Ill-a. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. Samson (evr. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. loan 1. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus..

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

inconţurat de doua aripi în flacari. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. pe care troneaza Dumnezeu. servind în locul a tot atator mici taburete. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. scaune. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. Clopotele nu se trag în aceste zile. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. de unde isi au şi numirea de tron. Uneori apar ca un cere de foe. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. tronul celui Preainalt. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. ca sa alcatuiasca un tron. heruvimii. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. prin scartairea unei moristi dimineata. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Scaunul arhieresc (tron. de a sedea. faldisteriu) în care sta epis339 . 12). acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Vechi. . strana arhiereasca. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. Mai inchipuie şi curcubeul. cu intelesul ca. plin de asceza şi de evlavie. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. Bisericile monumentale au 12 trepte. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. serafimii) al celor noua cete.colaci. la amiaza şi seara* orele de lauda. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. Scartaitoarea sau Morişca. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat.

Treptele lui simboliel. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. ca la pastorul lor. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. nadejdii. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. Scheletul e simbolul mortii. ce trebuie trepte ierarhice. ca unui biciuirii pacatelor. Creştinii. 340 . predicatorul. copul. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). lui ales. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. deci. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. Se credea ca aci troneaza sus. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. care poarta grija de a evangheliştilor.supuse mortii.toti oamenii. domine peste credincioţi. semnul aceea a Episcopului. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. prin micul copilas. cocoşul. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. privind la el. care indemnase pe Petru la cainţa etc.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. este simbolul dreptatii. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. penitentului. Are în mana coasa ori secera. 29). . din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. adica trimis al lui Dumnezeu. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. David ca penitent. o columna. art. care au impar-tasit turma sa. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. E ceva mai inaltat decat naia. Magdalena. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. fara sa stea inalte pana jos. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. 22). al deşertaciunii şi al mortii. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. tariei. o trdmbita. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. Simboliza. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. de pe care a toti credinciosii. de stapanire. ce trece şi nu se nezeu.relicviile sfinte (Matei 27. fml pierdut. .Scaunul predicatorial (tribuna. un corn. cand nu oficiaza.

La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Cdlugdr. adica leaga fagaduinta cu plinirea. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. nici credinta lor. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. veninoasa.Schimbarea la fata (Transfigurarea. Schimnic v. precum se credea (Matei 16. în muntele Taborului. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. pe invatatorul sau. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. 11) şi al diavolului. Hie e al sfarsitului veacurilor. Precum inelul nu are sfarsit. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. Cate341 . insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. chinuit de remuscari. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. art. Nou cu Iisus Hristos.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. art.Duminica la utrenie . e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. 14). n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. Megaloschimni. Scranciobul (dulapul). pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Vechi. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. . se face intra amintire de luda Iscarioteanul. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. Moise e simbolul crearii. Preobrajenia. 13). Vechi cu eel nou. Schimonahi v. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. Poporal o sarata.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. nici Hie.

16. adica eel nebotezat. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. Scuipirea. Sevastian. prin „a-si scuipa în san". 6. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. dreptatii. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. este un obicei paganesc. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". 27. II au de insigniu ingerii. Catehumenul. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. ca luptatori contra Satanei. Sebastian v. în forma crucii. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. e simbolul anatemizarii cuiva.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. isi face semnu