Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Timişoara.. goanele pentru prigoanele.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. 10 . In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. micimii. agheazmd. pietrei. cetire. se referesc/se referd s. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. agheasmd. simboale. dumnezeeste/ dumnezeieşte. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. ve$minte. vremii. providentd. cruzimei. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie.). citire. ulei. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. untdelemn şi untul de lemn.a. deaproapele. pane/pdine. cdtrd. Dictionar enciclopedic (cu istorie. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. mormdnturi etc. evanghelie. Am pastrat insa. pietrii. cheruvimi. intunerec.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei.feştanie şi sfeştanie. acoperdminte. De asemenea. rai. specifice perioadei interbelice.a. totodata. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. locueşte/locuie$te. lapddare.). rane. veştminte. strdvechiu. insignii.j. tae/taie. lepddare. cruzimii. Astfel formele de indicativ prezent. vieatd.. evangelie. dintdiu. boale. evreeste/evre/eţte etc. inchipuesc/inchipuie. legende.a. pesteolaltd. acopereminte. folclor) a preotului Victor Aga. dupdcinare. incunţurare s. monogramul şi monograma. strdvechi./ S-a renuntat. cerul. persoana a Ill-a singular sau plural. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. bdtrdnetei etc. inconţurare s. viatd. 1935. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. adecd. provedinfa. intuneric. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. giulgiuri. olei. bdtrdnetii etc. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. cu parcimonie. heruvimi. raiu. traditii. cdtre. giolgiuri. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". liturghie. pelerin şi peregrin etc. maghii. micimei. pe care le-am socotit necesare. adicd. vremei. salaşlue$te/salaşluieşte. ceriul. dintdi. magii. liturgie.

lemn al crucii etc. ION NICOLAE ANGHEL .).). de fiecare data. cat. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie.). dezacordurile gramaticale.a. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. sfintele daruri. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. pe pagina noua. -toate acestea au fost operate tacit. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. sfdntul lemn al crucii etc. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd.a. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. daruri. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. art. Hristos a inviat s. rom. familiari în loc defamiliali). unele formulari neinspirate.). evident. în acord cu normele curente. cum cade. operate de autor. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra.forma din editia princeps a lucrarii). optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos .. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. Duminica dupa botez ş. Alte indreptari privind punctuafia. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. grafia numelor proprii. sf. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). sf. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

pentru folosul lor real. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri.) prin semne şi acte externe. actele şi lucrurile externe. infdtisatd prin semne (inchinare. cu tot cugetul. în poezie şi în arta religioasd. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase. bucurie etc. Dupd natura acestor semne sau lucruri. ci. cunoscdndu-le in 15 .. b) simboalele obiectelor de cult....) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna.) şi lucruri (daruri. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. ridicarea ochilor.) oriprin lucruri (lumdnare. se numesc simboale. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase.. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare... vinul. obiceiuri şi ritual deosebit. simboale naturale... dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. Simbolica creştind se exprimd în cult.Prefata Omul. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. mai ales. exprimate prin lucrurile (pdine.).) vizibile. ca unfel de vorbire spirituald.. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. abstracte. în lege. cleric ori mirean. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase.. Semnele. nu numai pentru frumusefea simboalelor.).) externe... în dogme. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. alcdtuit din corp şi din suflet. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. potenteaza evlavia şi simtul religios si. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. în traditii. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin..

creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. Chisoda. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG .VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. embleme şi insim religioase. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri.

logica) ca inchipuire.18). a suferit nedreptate şi moarte. B. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. 6. 22. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. nevinovat. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. Ca aducator de jertfa. nimicire) e ingerul adancului. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. 2).) Abel. B. 21. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. semnul crucii (X) lui Andrei. grecii şi romanii. Mai e prototipul martirilor. ca simbol al curatiei sufletesti. La sf. simbolul diavolului. C. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. adica cu care isi spala mainile. A. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. ori în lipsa de apa.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . A. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). Aceste trei litere. ca eel dintai care. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei.4) şi al sfintilor. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. se spala cu nisip. C. din cenusa. în simbolica biblica şi creştina. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. moarte. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. e şi prototipul preotilor. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. (In calatorie. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. 13). Abadon (evr. inchipuie inceputul şi sfarsitul. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. care locuieste în adanc. care reprezinta intreg alfabetul. 8. picioarele şi fata inainte de rugaciune.

Accidence euharistice. . în e t a de 15 ani.a u introdus sj în cretinism. Sţ Acaţiu. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera. inseamna puternic. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. la 13. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. curajo Sf.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. De aceea are icoara Sfintei Treimi. Comem. inconţurata de stele. 18). ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. A. baierul şi marţişoarele. inceputurile. Achilina (Aquil.). Abluţiune. Adancul. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Achil. a convertit multa lume cretinism. ne dau cuvantul „abracadabra". Ahaz).3) din pizma (Matei 27.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. Aquilin] nume grec. citite de sus în jos. Dezlegare.1 inseamna: nevinovat. Particelel euharistice v. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. art. Acvila . bolta cerului. O (Iehova). aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. Acatiu (Ahaţiu. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. Sf. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. figura cu cap omenesc.24). Abis v. se credea aparator contra mai multor feluri de boale. art. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. VI. Intr-un triunghi. aşa lisus. fara prihana. nume g r e c . 2) sj mart comemorat la 14 iulie.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. Gnosticii 1 . Absida (de la habsis . c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. m a ] tira în goanele lui Diocletian. Acvilina. pastoral eel bun. Talismanul. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu.

isi acopera fetele cu aripile. atat la cele pagane. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. Inşisi serafimii. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. La noi numai Treimi. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. 4). cand stau în fata lui Dumnezeu. la 1. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. cat şi la evrei. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). la care a ramas obiceiul chiar pana azi. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti.actul prefacerii. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir.apostol Pavel (I Corinteni 11. iar cului Iisus în scutece.tului. Dinţos e „camasa" (katasarka). care inseamna lumina cereasca. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. Deoarece la confectionat din materie mai fina. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. în recunostinta micimii sale. ce s-a pogoserveste şi de invelis. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). iar zeiasca.ciune. Comem. care poate servi ca mijloc de ispitire. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. ambele din giulgiu. la cuminecare etc. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. pae) sunt trei la numar. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. Tot aceasta Domnului. VIII. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. Omul adica. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. spre bolica: vezi la fiecare în parte. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. dupa demandul sfantului pe el crucea.lor. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. provi. scutecele prunTnalte. avem trei acoperaminte: aeml. Sim. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. simbolul mantuirii.

s i m b o ] lizandu-se ca. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. i s-a dat numele dţ Adam. şi acoperitorul potirului (potiroka lima.. c a r l „suferintele noastre a luat. de trebuinta pocaintei. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. Adam a pierdut acest prototip. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii.. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. Sf A. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. palla). adica la intrare. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. e semnu nevinovatiei.: primul intre nobilime). ca apostolul slavilor catolici.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare." (Isaia 53 4. predict. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. = nobila. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. citire. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. adica. suflarea etc.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). care se revars. Acte sfinte (cantare. simbolul mantuirii. Nuditatea. ce o avusese inainte de pacatuire. nu dupa meritele sale. ca eel dintai om pe pamant. Iulian (t 680). 19). prin biserica. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . . în a caror intuneric se pierde omul.. a indurarea lui Dumnezeu.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul.) sunt forme liturgice esentiale. e prototipul genului omenesc.. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. Adela (germ. Prin pacat. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. la 26.17). Adam (evr. Adalbert (Albert) (nume germ. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. Martirizat în 997 şi comem. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. . „din pamant". al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. Matei 8. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. XI. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. Ada. o panza în forma de patrat. = din pamant). o panza în forma de cruce. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. Prin aceste semne externe.

Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. Vechi e simbolul idolatriei. de cainta şi de pregatire. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. foarte nimerit. Clatinarea aerului. II. inseamna: lup nobilitat.. are cusuta crucea ori un miel. .000 de ani. care a adormit spre somnul mortii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4.2.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. rugaciunile „Rorate" (v. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. 7). comem. Sf. Apocalipsa 8. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. iar cand e pe altar. De aceea se zice repausatului. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. fiul lupului. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. nume germ. Adrian: sfant martir. adica insigniilejertfei. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. raposat în 1224. în zori. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. 11. A doua naştere v. Pana e la proscomidie. Adormit: dupa sf. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. la 3 februarie. cand acesta oficiaza. apoi episcop. ci adormiti intru Domnul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. Repausatii nu sunt morti. se tin în fiecare zi. a fost calugar în ordinul cistercienilor.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. în Osnabriik. art. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. 2. comem. „adormitul în Domnul". la 11. (Vezi art. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. Adventul e timp de abnegatie. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. apostol Pavel inseamna pe repausatul. A. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. A propovaduit în Palestina (t 302).) . aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. art. 9.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. Adolf. 14). Craciunul mic. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. Advent. în decursul rostirii Crezului. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina.

în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. art. c u r a joasa): sf. f 16. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. inseanm' plina de iubire. 4). insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. care inchipuie intreg capul. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. nume grecesc. cu mana imparte apa în f o r m crucii. o afun de trei ori în apa. Agapia. Comem. Afundarea catehumenului în apa. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. Turnarea apei pe crestetul capului. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. Agapa se numeste pranzul comun. spalarea totala de toate pacatele. vin etc. iar Rusalii atinge apa cu mana. cum se mai numeste botezul. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. Aerul sfant v. Agapa v. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). la 5. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. S f . vamile vazduhului. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. ceea inchipuie cum. buna. art. Comem. Cadelnita. A martini în Salonic (f 304). 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. IV. din darurile de prescuri. simbol . Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. prin care se sfintesc apele. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. de bunavoire. art. pomana. ara stropeste în cele 4 regiuni. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. Epitaful. Afumatoare v. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. Agata (gr. în pronaos. la botez. = miloasa. II.

Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. stropirea m. cu agheasma mica. la . conservarii.). ceea ce Domnului. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. afundand în apa lumanarea de Pasti. Agnita (lat. scoasa la prosco23 inseamna . merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. A.a. Agheasma mare se numeste apa ce. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. Spalatorul ritual. Sf. art. Duminica tanara"). în fine. Se conserva nestricata ani de zile. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. Agnes.miel curat. Agni. apelor şi ei de 3 ori. Agnet (de la grec.) ş. în ajunul Bobotezei. Comem. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". cuvioasa. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. de obicei o caldarusa de arama. simbolul .14). Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. Agheasmatar v. o beau bolnavii. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. martini (f 304). morţii (v. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. cu duhul. . la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii").: Comem. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. s-a distins prin milostenie şi evlavie.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. agnus . la 21. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. Agheasmatar. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. simbolizeaza raul Iordanului. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. se stropesc fantanile. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos.1. = blanda ca un miel. la 19. Simbolizeaza apele Iordanului. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. nevinovata): sf. în Ajunul Bobotezei etc. iar la . vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. un vas. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. cu ajutorul sfintei cruci. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. Aglaia: sf. sfintite prin botezul lui Iisus. „!n Iordan". de aceea se canta şi troparul. Comem. XII. adica sfinteste. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. prin darul Duhului Sfant. curata. E patroana fecioarelor.

Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. în coasta Mantuitorului. 2) Zi Crucii. adica cele 12 semintiii Ahasverus. 5) a j u n Craciunului. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. în care e infatisat mielul. Agnita v. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. prin a j u n ţ (postire). pe partea opusa sigiliului. 24 Agrafe (fimbrii. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata.VICTOR AGA midie din prima prescura. în ur blestemului legii. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. şi rostirea. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota.. inseamna pe lisus în iesle. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. inseamna lumea. 4) ajunul Bobotezei.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel").") pentru pacatele noastre.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. acesta 1 . adica „amestecarea sfanta" (v. aveau cate o piatra da onix şi smaragd.). infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. în icoane. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. pana e la proscomidie. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". fiinta legendara. Cele doua din ur . Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. Agrafele prindeaa efodul la umeri. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. art. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. de ace A. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. Agneful asezat pe disc. cercul.23). Agnes. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. Turnarea apei şi a vinului în potir..

Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. desi s-au hranit numai cu Alb. rataceste risipit prin > u a venire. sa şisarataceascapana Domnului. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. care simbolizeaza plinirea timpului. cantarea troparului „Nasterea. Prin stropirea caselor.. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. nasterii. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. ." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. Daniil şi al sotilor sai care. ei 25 . de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. cu care preotii. inchipastrat credinta curata. Cele doua din urma simbolizeaza. catehumenii primeau. 4. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. cu mancari. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. Anul nou. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. un stihar alb. contimpului. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. prin postul lor. Ciocdrlia. sfintesc casele crestinilor. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . ita legendara. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. s-au aratat mai novatiei sufletesti. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. Prunele uscate şi graul toata noaptea. Botezul. grau fiert inceperea misiunii lor. la botez. urand de haina alba. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. a cate o semintie. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. în robia babilonica. deschiderea raiului şi aducerea postire. dupa sfanta liturghie. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. şi creştinilor. în urma . Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. ce le urmeaza. art. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant.. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. care nu a voit sa tStos şi care. blestemat pe A. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie.

asa şi creştinul. Alba v. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. e de culoare alba. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. se omoaras . Saptamdna alba. Azi. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. sf. porumbelul. li se da. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. precum e şi stiharul preotilor de azi. iar pe credinciosi d albinele. 14). Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. Vechi a fost alba. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. ca semne ale n e v i ţ novatiei. Culoareavesmintelor preotesti în Test. un s t i h a j mai scurt. fara maneci. Alba v. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. în Apocalipsa 9. celor ce se boteaza. are 4 cai albi. art. Jos are un bogat chenar de dantelarie. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. c vatama pe aproapele sau. apostol. în asemanarile s f i n f i l parinti. Alba scurta (rochetum). nevinovatia primita în botez. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. Sf. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. Caruta. Stiharul. Albul e şi semnul luminii. are a c e e a a simbolica. . ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. în care a fost rapit Hie. Alba (cappa sau chrismale). e simbolul comunitatii r e l i g i oase. în semn de bucurie sufleteasca. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. art. 2 apare un cal alb în vedenia sf. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. Gheorghe e infatisat pe cal alb. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. ce o are alba sau stiharul. odajdiif steaguri albastre. casula. o bereta alba. în biserica apuseana. chipul Sfantului Duh. 9.

omul lui Dumnezeu (grec. e simbolul nemuririi. Comem. Alfons (germ. Craciun. om la locul sau): sf din Roma. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea.loc inalt) numit şi abaton. Alimori se numesc rotile de foe. Rusalii. infloreste. Ill si 17 VIII. Comem. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4.luptatoare. Comem. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. arbust binemirositor. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. invingator. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. ce se revarsa din altar. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . 39). Vechi. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. . iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. . Aloe. loan Hrisostom. unde a fost crucificat Domnul Hristos.gur sufleteste. Alexandru (grec. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri.. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. una din cele 7 martire din Ancira. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. Alilula (evr. la 2. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. Sanziene). . Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). Alexandrina (grec. la 8. luptator): sf marturisitor. V. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. cum zice sf.). numai la cate o suta de ani. simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. V şi 22. Alexandra (grec. la 3. Altar (de la aha ara . redemptoristilor (f 1887). III. .laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. aditon. intemeietorul congreg. Alexie. loan 19. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). la 16. — protector.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. inchipuind astfel locurile inaltate. 14. episcop.luptatoare): sf. sanctuar. sprijinitoare): sfanta. fiindca floarea de aloe foarte rar. . episcop în Capadocia(f 251). Comem. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. la 17.. VIII. XII. renumit): sf. Comem. S-a luat din iudaism. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe.nobil. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti.

. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele.curatia m o ra . A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. l e g a t acesteia cu sfoara. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. Vechi.I m ' carea prestolului cu camasa. la i n i j l o c . 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. art. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". . intunericul sufletesc. adica cea dinspre miazanoapte. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. altar.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". mast aloe. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. inchipuia pe pagani. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. 1 8 . iar stropirea agheasma în semnul crucii. sufleteasca. Altarul şi sfintirea lui. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. adica mormantul lui Hristos. Spalarea sfintei m e s e sapun. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. ce ardea i n t . numita epistola. ce revarsa din altar.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. care simboiizeaza pe ingeri. . tamaie etc. Altar v. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. .în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. sfanta masa inchipu. numita partea evangheliei. inchipuia pe iudei. iar partea din dreapta altarului. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. prestolului şi la cele patru colturi. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. Deoarece pe sfanta masa (prestol. apoi acoperirea pe camasa.

ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. inseamna sarmodul de viata. Privit anume din trei parti diferite. Comem. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. trecatoare (Corinteni 5. simbolul puterii.diferite boale. IV şi 7. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. Sf. cum aluatul schimba faina. . simbolul iubirii. Ambrozie (gr. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. nume latin. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. 4. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). care ameninta miraculoasa. mantuire. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. ca sa fie organ de conducere al bisericii.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. nume latin. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). savarsirea proscomidiei. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. violeta. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. Matei 16. 29 . trandafirie. Impreunarea chipurilor. în momentul lumea pagana la Hristos. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. simbolul smereniei. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. Altarul tamaierii. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu.in Sfanta Sfintelor. „in numele Tatalui.. la Vechi. preinseamna: iubitor de Dumnezeu.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. 12). A. lui şi ii schimba viata sufleteasca. episcopul Mediolanului." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. alun. -nemuritor). la 4. era simbolul rugaciunii. Amestecarea chipurilor v. cugetele şi intentiile rele. greoaie. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. . art. Aluatul fariseilor. a reinviat nu numai pe singuratici. -Dupa ectenia cea mare. a fost parinte şi invatator bisericesc.. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. guitoare. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). prin coloratia sa. art. care a prefacut. XII.juieste noroc oripeunde ii porti. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. Amvon..

placuta lui D u m n e * aleasa). Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. iconite. Daca e la inceputul vorbirii. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. se citesc p a r e apostolul. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. proprietate): sf. inseamna: aşa sdfie. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. Amos (gr.. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. chipul mielului. formula de incheiere a unor rugaciuni. la maini ori la piept contra boalelor. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios.al meu. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. Sf. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. Avestitia" s. de pe c se rostesc cuvantarile. . Crepuscul. au trecut şi în creştinism. de lemn. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. în timpurile renasterii. asa e sigur. „Amin. Vechi. se purtau la gat. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. ce se purta la grumaţi..m a n ieste-ma. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. Amin. sticla. cum su ? cruci. Ana (evr. Introduse de gnostici. la 15. piatra ori pamant. Aveau forma unor medalii rotunde. pe aleasa a lui Dumnezeu.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. ce urmeaza. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. v. art. Se n u m e s j e amvon arhieresc.a. pagubelor. profet în Test. Amvon (advon. art. Amoreti. cat şi în sculptura şi arhitectura. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. Humerale. Amurg v. lemnl crucea Domnului. A n a ." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. scrieri sfinte. amin graiesc voua. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. patrate ori eliptice.VI. Amictus. nevinovatie.. Comem. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane.. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. aşa va fi. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . nenorocirilor.

art. Anastatica v. iar celorlalti li se impartea anafora. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. Comem. Anabolagium (sindon). La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie).în loc de har). Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. mancau prinoasele aduse la biserica. ospetele din biserica primara. anafura. apostolul. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 .. . sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie".marit. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. Anahoret (pustnic. arsa de vie. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. Anastasiu (gr. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. analabion . III. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. la 25. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul.. e semnul bunei purtari. Roza Ierihonului. Ca val al monahelor în creştinism. 19). o ingusta masa portativa. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. fecioara şi martini în Roma (f 304). patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul.marita. inviat): sf. . E izbavitoare de otraviri. infrumusetata): sf. XII şi 21.. anaval.. Inseamna jugul crucii. de unde aceasta isi are numirea de antidor. cand creştinii. se cuminecau toti creştinii la liturghie. Anaval v. Comem. . Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . în vechime. Analav. la sfarsitul liturghiei. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. Anastasia (gr. ca monahul sa nu poata privi în laturi. e painea sfintita. Analav (gr. antidor (gr. . Anafora (gr. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. Analoghion. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire.a aduce). art. la 21. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. al decentei. simbolizeaza curatia morala.a cuprinde). Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. XII. 10).).

al ereziilor şi al fa Antidor v. numita şi crucea lui Andrei. ori ca apostol cu crucea aceasta. caci e noaptea-ngrozitoare." Andrei.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui... Anisia (gr. Antihrist e simţ rautatilor. contrar lui Hristos). Comem. Angelica (lat. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. . AnTimiş (antimins. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). 9) si. asemanator ingerilor): sf. ajutator. se poate savarsi sfantt oriunde (camp. I X . în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. dusman. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. tabara... i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. inseamna: ispravnic. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. apoi Petru şi ceilalti. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. în rai animalele traiau în armonie. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. Antihrist (gr. 32 Angelina (lat. buna ca un inger): sf. A fost martirizat în Ahaia. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru.ispravnic. cu intrarea lor. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. fiind acolo pacea eterna. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. Lipsi: lui. care nd comunitatea şi legatura ac legi. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. ca insigniu. în goanele lui Maximilian. care sunt nadejdea şi taria noastra. la 15. adica mormantul Domnului. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. Schifnb'a mersul firii. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. la 4. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). . nume germ. VII.1. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. . Simbolizeaza nasterei (Unule nascut.fara pereche. puternic... art. II. . A. deschid şi usile incuiate. Comem. Sf. cu ajutorul obiectelor din case. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. contrar. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). la 3. martira din Tesalonic.. Poporul crede ca în noaptea sf.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf.ingeresc. . nume grecesc. Precum acelea. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. Comem. posturi în scopul curatirii sufletesti. Angela.. Dintre apostoli. langa el. ca sţ pe oameni. cj . facand crucile lui Andrei pe ele. rastignit pe cruce sub un maslin. 3. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. antim loc de masa) e o naframa A matase. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos.) Ansgar (Oscar). Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. Andronic. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste.ingeras. nume grecesc. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. puternic. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. la 3. Martirizai pitare. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte.! dupa marturia Sf. Antim. Andrei (gr. '.. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. Scripturi este Satana. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea.) ] anTimiş. Nou. cand creştinii locuri stabile de inchinare. distinsa): sf.

al ereziilor şi al faradelegilor. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Comem.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. art. Sf. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). adica inchipuie mormantul Domnului. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. Comem. Anton. Sf. la 13. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. 33 . inseamna: duşman. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Antonin. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica.". Antidor v. la 30. ca sa amageasca pe oameni. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. 3. şi fiind invelit în iliton. Antoniu (gr. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. în creştinism inseamna duşman al pacatului. Comem.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Biserica apuseana nu are anTimiş. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. 7). Lipsind prestolul. la 3.1. la 17.: episcop al Nicomediei (f 284?). . Antonia.. Martirizat prin decapitare.floare. 18. IV. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. Anafora. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. 9) si. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Mai inchipuie şi predicarea sf. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. Nou. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. tabara. şi mahrama de pe cap (loan 20. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. VII. al rautatilor. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. Antoniu de Padua. ci numai Q piatra. simbolizeaza sindonul. Antoniu eel Mare.. eminent). Mantuitorul a repetat invierea Sa. Tomii. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Antipascha (in loc de Pascha). fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. A.. contrar. care confine moaste de ale sfintilor. şi care e sfintita de Episcop. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. Antim. primul. Pantile mici. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. Ca acoperamant pe prestol. II Tesaloniceni 2. Comem... nume grecesc..) pe sfantul anTimiş. IX. AnTimiş (antimins.

produsele de la sine erau ale tuturora. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. Anul bisericesc ordinar sau comun. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. Vechi tot al saptelea an.: cuvioasa şi martira în Seleucia.VICTOR AG A Antuza. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. spre Hristos. vara. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. E tipul invierii din pacate. inseamna: roditor. în centrul bisericii etc. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. Taierea impreţur a Domnului. Toamna. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. incepe la 1 septembrie. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. iar în biserica latina la Duminica adventului. simbolizeaza judecata din urma. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. unsul Domnului (Isaia 61. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. iar samurastul. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. pe evangheliar. VIII. art. A. nurae grec. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". în acest an pauza poporul şi pamantul. Anul bisericesc incepe cu toamna. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. Comem. în acest an odihnea pamantul. Anul jubileu în Test. cu strangerea şi sortarea rodurilor. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. în cercul urmator. Anul nou v.8). cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. care simbolizeaza lumina şi viata. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. Sf. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). spre vara. la 22. adica era an de odihna. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. Vechi era tot al 50-lea an. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. astfel Sfanta Treime. adusa prin Iisus. anul Domnului. A şi O (alfa şi omega). e inscris Psalmul 64. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). cu centrul catre soarele material. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). Precum soarele. Ca inscriptie pe monumente. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor.

se faceau vindecari. intareste şi e fara sfarsit. ca obiect de cutatenie corporate. art. adica o putere miraculoasa. Nu se incasau datoriile. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. reinnoire şi sfintire. la spalarea mainilor. gazoasa şi solida. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. Bunavestire. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. Apa naturala e curata.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. se spalau leprosii. Apa. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. Mariae V. Apa simbolizeaza imparatia creştina. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. puternica. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. în Test. care este o renastere din apa şi din duh. prin aceste insusiri. curge necontenit şi nu se sfarseste. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. Anuntiatio Beatae V. dupa ce se reintorc la casa mortuara. „apa vie". cea tulbure e chipul pacatului. mai era şi simbolul monoteismului. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. intaritoare. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei.. stravezie. Apa e simbolul Sfintei Treimi. 4). Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. se stropea poporul etc. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii.). asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. curatitoare. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. la cuminecare. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. 34). prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. care curata. Precum apa spala murdaria. Apa deci inseamna curatire. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. al lumii şi al primejdiilor. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. botez. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. Vechi. sfintiri. Anul sabatic. receruta la serviciile divine.. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. ca sa se duca inapoi tot 35 . dumnezeiasca. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri.

naturala. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. în numitele zile. în fine. iar cenusa e semnul penitentei. Apa botezului. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. sarea inchipuie nemurirea sufletului. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. Apa gregoriana. v. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. inchipuind pe creştinii cei vechi. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. Cdldura credinfei. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. Iar ca semn de curatire desavarsita. intelepciunea. dupa ce s-au spalat. arunca putina sare. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe.VICTOR AGA raul. dupa ce a trecut un convoi mortuar. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). Apa. Apa inchipuie curatirea de pacate. Apa calda. un uns al Domnului. vinul inseamna taria. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. ce se impartasea în vechimea creştina. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. semnul intelepciunii. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. cu sare şi cu cenusa. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. care trebuie sa fie curata. are sa se sfinteasca negresit. vindecator de rane sufletesti. spre sfintire. Vinul şi apa mai simbo- 36 . spre a-si stampara vapaia în care ard. sufla asupra ei. se amesteca cu vin. ce o varsa poporul inaintea casei. care se rugau pentru cei botezaţi. darul lui Dumnezeu. Apa. mai ales în timp de seceta. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. art. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. Apa varsata dupa convoiul mortuar. neamestecata. al marturisirii. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. Apa botezului inseamna lumina. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. cuvantul lui Dumnezeu. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. ce se toarna în vin la proscomidie. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii.

iar sarea. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. dupa ce mortul a fost scos din casa. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. pentru o viata duhovniceasca. Agheasma. spre a simboliza curatia. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. dupa credinta populara. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. cu sapun sj cu vin. Apa sfintita v. dupa credinta poporului. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Agheasma mica. ce trebuie sa 37 . în care se boteaza catehumenul. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. Apa neinceputa. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. sa guste şi mortii din pomana. Apa de la sfintirea mare v. art. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. credinta derivata din ritualul creştin. inchipuie firea omeneasca. Apa de la sfintirea mica v. ca simbol al nemuririi. pana nu a mai scos nimeni din acestea. Apa mustrarii în Test. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. în credinfa poporului. ci se arunca afara. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. art. Aceasta apa nu e buna de baut. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. Apa Sambetei. pentru a stropi morţii. se renaşte pentru o lume spirituals. ca şi simbolul desertaciunii. aceasta fund simbolul nestricaciunii. cenusa. amestecand-o cu sare sfintita. Agheasma mare. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. inchipuie Invierea Mantuitorului. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. Pe unde sunt rauri. art. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. se face om nou.

conform cuvintelor „fiti intelepti. 12 lei. al celor ceresti şi al celor pamantesti. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina.9).. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. conform textelor biblice. precum şi pietatea catre Dumnezeu. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. Citiri din epistole. în primele secole şi în timpul persecutiilor. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. Barba e obicei oriental. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test.. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. i-3).14. i-42). Ape multe: sunt în Test. prin simboale. 19. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. 28. desert. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. în Test. dupa Matei 10. liberi de orice gand lumesc. 13). art. art." Matei 10. 10). 3. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). Nou. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. 16. Apostol v. Apaos v. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate.. ca palmieri. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. episcop al Ieropolei. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. care e numita roza creştinatatii. recu-noasterea pacatoseniei.. . ca pescari dupa Matei 4. Vechi a avut 12 patriarhi. Precum Test. ca martori ai invierii Domnului. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. altare etc. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. dupa obiceiul oriental. Apa vie. -jertfa zeului Soare): sf." Filipeni 2. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Vechi. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. 16. Sigilarea sicriului. ca 12 porumbei. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Ieremia2. Apolinariu (gr.

art. ferestrele. Toma are o lance cu care a fost martirizat. cu care a fost decapitat. Embleme). pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. Poporul a poreclito Prier. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. Matia are o barda ori un cutit. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. Filip are un toiag de pelerin. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. Vartolomei are un cutit. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". incununat cu mirt. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. loan (v. cu care a fost jupuit în ţssgsia.msa (Matei 5. 10). < ţ \. art.). Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie.\2 margaritare din efodul arhiereufui. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. cerand ploaie cu colinda lor. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. cele 12 semne ale zodiacului. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. art. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. goniometru. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. Gheorghe (23). fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. Petru şi Pavel (v. 13). fiindca el a calatorit mult. toate cu referire la invierea vegetatiei. ca simbol aJ jupuirii sale. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. 39 . 22). La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. usile cu ramuri verzi de salcie. 12 fii ai lui Iacob. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3.). Iacob eel tanar. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. în ziua de Sf. ori cu un clopotel de pelerin. ca semne ale martiriului sau în Persia. se impodobesc portile. 12 izvoare. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. foarte adesea. ori e tarat de un cal. adica deschizator şi Florar. Sf. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. jucand. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. Vechi au fost txk. carbunii. episcopul Ierusalimului. pescarii. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). Incep paparudele. ua toiag infaşurat în piele de otn. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor.

primitoare a invataturilor i sfinte. care privira Inaltarea Domnului si. Crepuscut). Aretia. 62). cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe.". ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. ca expp niciei. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. ca şi samanta I rasarirea ei m 15.. V e c h f i nimiceste penţ totul. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. trecerea în lumea necunoscutului (v. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. Apusul soarelui inchipuie moartea.." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. art. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. care e lumina adevarata. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. Binecuvantarea cu 40 . precum unii oameni au I inima buna. din lumea intunericului în imparatia luminii. Ha inseamna: c e s fc setata. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat...".". a mijloc de corup arginti a fost va sai. care li s-a aratat personal în sfintele daruri.I tul bun şi rau. e simbolul raiului.42). M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. rostirea „Mantuieste. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. inainte de Inaltare. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. Ararat. Aratura e simbolul inimii omului. în biserica intram de la apus. şi art.." dau lauda lui Dumnezeu.. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Botezul Domnului.. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. 52). Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti.". A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. în parabola semanatorului avem paman. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. iar altii au inima rea. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. Sf. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli.. ca şi Domnului Hristos. cu rostirea „totdeauna. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. cum s-au inchinat şi Apostolii. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. Gheorghe). precum au dat lauda şi evreii..VICTOR AG A simbolizand primavara (v... cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica.. Aratarea Domnului v.

nume grecesc. la 6. Holocaust. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. Precum sunt arborii deosebiti.) ca preotul eel dintai. cu brane de aur.) ca pazitor asupra credinciosilor. Arborii simbolizeaza pe oameni. dupa traditie. Ezechiel 21. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. III. acest inger sa-i fi ingropat. infrumusetata. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. ca şi al patrulea. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana.ai celor 12 Apostoli. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. 32).rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie.) ca principele Domnitor în biserica. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. ierarh (ieros. în eel mai inalt grad eclesiastic. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. Arcadie: sf. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. arhiereii au insignii 41 . Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. 3). ca expresie a tradarii. Ardere de tot v. de prietenul şi invatacelul Sau. arhon) ca principele preotimii. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. pe care. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. ingeri de treapta a treia (incepatori. 42). Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. chiriarh (kirios arhon. Mihail. inseamna: cea impodobita. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc.av pacat. adica conducatorul unei biserici intregi. il are numai a patra carte a lui Ezdra. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. Haritina. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. Pe Uriel. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. Aretia. ori în tovarasja lui Moise. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. tinand un crin alb în mana. ca inger pazitor. 31. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. Comem. episcop (grec. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. adica al fatarniciei. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. eel mai mare. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei.prin punerea mainilor asupra . Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. plina de gratie. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. Vechi ca omul se mistuie. grec. art. a fatarniciei. 3). Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. sunt infatisati cu haine ostasesti. numit şi ingerul mortii. iar Iisus a fost vandut de Iuda. asa sunt şi oamenii. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete.

engolpion. Arhip (gr. Iisus a fost uns din veci. artosul. inelul cu piatra verde. mantia)."(Matei3. 13-17). astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. 42 . binevoitoare): sf. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. mireasa lui Hristos. IX. dupa cum vorbeste sf. 3) inelul episcopal. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. i n s < Aron preofiei.. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. Arme: în simbolica creştina. bedernita. biserica. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor.eel mai viteaz). Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. vezi la fiecare articol). Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. tronul papal (Simbolica. ca şi dansul şi cu totul sfanta. numit fiind şi „Unsul Domnului. inseamna: urzitor din Armenia. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. Iisus e arhiereul eel mai mare. Armin. Romani 8. caputiul rosu. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. e imaculata.VICTOR AG A specifice. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. Arsenie mare: sf. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. armenian. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. 12). precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. ornatele sacre (sacos. fara defect. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina.proprietar de cai. Armeniu. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. Comem. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. Exod 34. Comem. 2) crucea pectorala. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. crucea toiagului. Aristide (gr. ap. tiara. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii.. de herghelie): sf. insignii sacerdotale: mitra. . 41. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. Arhiereul a fost uns cu mir. Daniel 9. trebuia sa fie curat. Artofor. referinta lor catre lume. spre a exprima deplinatatea preotiei. 24). pantofii rosii. vulturul mic. 34) prin sfintenia Sa. martini în Asia Mica (ţ 130). la 17. inseamna arme sufletesti. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. 14. Aria e simbolul judecatii din urma. Armatura. ca instrument de lupta fizica. Comem. inelul. omofor. Mesia" (loan 1. unul din cei 70 de ucenici. la 22. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). ciorapii de matase. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. manusile episcopate şi gremialul. . Arminden se numeste pomul verde. impacarea noastra (Evrei 4. XI. Pavel (Efeseni 6. barbat al unei femei etc. Ariadna (gr. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului.

VII. Mdnzul asinei). ca şi nastrapa. Aron. avand aceeasi simbolica. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. un vas în care se pastreaza artosul. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. inseamna. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. gr. . 3. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. Arsenie (Arseniu."). Artemie. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. prin mortificarea corpului. Arnulf. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. E simbolul penitentei adevarate. e prototipul preotiei. la 8. a dat nastere monahismului. a pacii şi a rabdarii. se sfinteste la Pa?ti. spre contrabalansarea datinei pagane.. mare mucenic în Alexandria (t 396). tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare.creştina. La intrarea în Ierusalim. în simbolica. art. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. V şi 19. Ascet: eel ce poarta lupta interna. parintele anahoretilor (f 449).barbatesc) eel mare: sf. Comem. Comem. Artofor.' Pentru doua mici pacate din tinerete. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). la Vinerea mare. prin contemplatie. . Artur (gr. spre a ajunge la desavarsjre morala. Arnold. X. fratele lui Moise. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. inseamna: curajos ca un vultur.. a lacrimat o viata intreaga. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. (Vezi şi art. respectiv al Arhieriei. Exod 34. 43 . Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. Ivita prin secolul II. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. Arno. Ascensio Domini v.inchinat zeitei Artemida): sf. la 20. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. iar în biserica romano-catolica.. Inaltarea Domnului. nume german. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta.

care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. V. Poporul o numeste Masalar. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. busuioc. goala. Faptele Apostolilor 28. • o coasa (iadul). Atriu v. Logodna.. Pui Iisus. 32). mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. vestibul. adica pacatul (Psalmi 90. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. art. napdrca). mare antiarianist (f 373). La romani. cu fata desfigurata. .stralucit. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. Augustin (lat. Comem. rapusa de puterea de sfintenie. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. stropitoare de agheasma. luni şi ani e numai pe pamant. 18. La romani se numise intai sextilis. cea mai primejdioasa specie de serpi. Luca 10. strangand în mana trei vipere. al pacatelor şi ispitelor. unul dintre cei mai insemnati 44 . Atanasie eel Mare. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". sumetiei şi al necredintei. care vine de la rasarit. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. art. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. zeitei graului şi a secerişului. 43). Impartirea de timp în zile. marit). zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par.VICTOR AG A Aspergile. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). mai ales a pacatului betiei. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. Astazi. timpul dupa moarte. . în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. inseamna: fara de moarte.1 şi 2. 5: „veti calca. Gustar sj Secelar. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. 13. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. ca un simbol al lacomiei. Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. art. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. adica a sasea în anul inceput de la martie.. sfant. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. la 18. inseamna vesnicia. pronaos."). Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. Azi. Marcu 16. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. stil. 19.. de napdrca (Matei 3. Sf.

ale Invierii. pe care i i-a scos sf. Nimb). inseamna neprimitor. la 15. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. plesnindu-i cu biciul peste ochi. poate nu chiar intamplator. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. 36. inseamna: frumoasa. 6). Amasurat acestui simbol. nepatat. care în tinerete a fost argintar. Aurelian (lat. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. episcop în Hippo (t 430). al abundentei şi al idolatriei. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. Eligiu. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. ca pe o maica dumnezeiasca. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384).parinte. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. VI şi 28.din aur. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. stralucit). episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Abba (caldeic . isi are anagrama sa în Eva. Aurora (Zorea). 15. la 15.aurit): sf. aurit. Ave. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. Ava. Mai e simbolul pompei. Galateni 4. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. nume latin. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. . precum se lamureste aurul în foe. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. Marcu 14. Aurie: culoare. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". ca simbol al maririi şi al virtutilor. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). ale Inaltarii. sunt impodobite în stralucire de aur. e simbolul demnitatii suprafiresti. adica pe Dumnezeu. ca lacaşuri dumnezeiesti. care e tata. neamicabil. Comem. VII. sj art. De aceea bisericile. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. Comem.parinti bisericesti.. Hie. potirul e din aur. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. în sfarsit. Patronul aurarilor e sf. ori ca un joe de 45 . Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. soarele dreptatii. un fel de nimb. Aurelia. VIII. . Auxentie (Axentie) nume grec. aurita. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). ţe invaluie intreg corpul sfintilor. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. precum şi este aurul material. ce are sa se aduca cu gand curat. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. care a nascut pe Hristos. X. Aureliu (lat. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. la 20.

ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. ca sluţitoare. tapul pacatelor". ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. bazilisa 40. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. caruia evreii. . Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. numit „tapul ispasitor. Avraam (tatal poporului). nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. Balaur. al diavolului si. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. Tapul il slobozeau în pustie. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. Sirah 44. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. daca s-ar fi aflat 10 drepti. art. Azazel (Levitic 16. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos.. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. Azima (pasca): paine nedospita. al intunericului. . 8) e simbolul spiritului rau. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. ii jertfeau un fap.VICTOR AG A cuvinte. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. care e ascultata de Dumnezeu. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). Avraam (evr. diavolul. Colimvitra. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. al sarpelui din rai. ce o rosteste Arhiereul. 46 . E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. mucen omoara balaurul. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. Balaurul e sir din rai. Albastru. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. al Satanei. 20). iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test.vrednic): enuntare în forma de cantare. Axios (gr. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare."). axion . A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. 11.tatal multimii). Azur v. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf.. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. Nou. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. art. la sarbatoarea impacarii. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam.. pentru credinta sa. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. merinde de drum. Axion (Irmos. S u p < prezinta pe balauri ca rele. inseamna legea veche din Sinai. în care preamarim vrednicia (grec. Avuz v.

ce ies din oamenii demoniaci. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. de unde s-a urzit. 12). Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. ca pe Cerberul inferaului pagan. umbella. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 .incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. arhanghel Mihail şi pe sf. fiindca în biserica romano-catolica. se poarta sub el Sfanta Euharistie. cu ocazia procesiunilor. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Iconografia infatiseaza pe sf. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. E asezat ori deasupra sfintei mese. de sf. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. Baldachin (cerime. doboara case etc. cum era în vechime. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. care prind sufletele. baziliscul. Simbolizeaza pe diavolul. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele.. Balaur. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism.B Babilon (caldeic . Dante ni-i prezinta cu trei capete. behemoth (Iov 40. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. Poarta numirea de cerime. ori pe solee inaintea usilor mari. Gheorghe). Simbolizeaza cortul sfant. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. care e numita painea cea cereasca. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. Numirea o are de la orasul Baldac. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor.

. 24). ce se atarna la gatul copiilor. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. 48 .I Augustin.. spre a fi feriti de boale. talisman) e o pungulita patrata. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. Evr in mare cinste ca si al blandetii. unul din cei trei magi (f 30 d. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). E ono universale şi este patroai Comem. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. Baltazar (gr.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. chiar şi pe noi insine. cu ocazia confirmarii. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. la 6. Dupa credinta poporului. sa nu se mai poata intoarce. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. precum Preotii creştini la in barba. zice sf. Botezul. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi.stapanul stralucirii. purtamf chipul şi inscrisul Lui". Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. 21 „dati lull Dumnezeu. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. Origen. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul.) Comem. Banul ce-i da poporul de pomana. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6.1. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. Hr. art. Baia rituala e în Test. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus.42) smbolizeaza jertfa curata. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte." Banul vaduvei (Marcu 12. Barbara (Varvara) batic): sf. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. pana nu va cumpara ceva. e vindecator de rane şi apara de putrezire. simbolizeaza totala curatire de pacate. purcese din credinta desarta. A fost man tatal ei (f 306). sunt lucruri necreştinesti. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului. XII. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. al maririi): sf. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. la 21. Baia nasterii de a doua v. Banii ce-i arunca creştinii. purceasa j din inima curata. dupa credinta desarta a I poporului. caci. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". mare martira a sf. Pierderea bfi mare. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. ori i cele ce le da de pomana. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. il saruta intai şi apoi il daruieste. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. Baier (amulet. ramasa de la romani. mila adevarata creştineasca. în el se pune un fir rosu de lana.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale..

dupa o traditie. la 21. 49 . ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. de aceea Isaia (7. E simbol al puterii administrative. Varnava. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. avand varfuri în forma de cruce. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun.pagan. de drept canonic şi invatatorial. Colimvitra. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. art.Baptisteriul v. care a fost tamplar. care. mare martira în Egipt. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. art. 10). Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). Barca = corabie. De aceea a fost obicei general izat. comanac în patru colturi (quadratus).23. Bareta (biret). ca toata mandria. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. Biserica. C o m e m . Ezdra 9. 3). cu total lui Dumnezeu. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. O poarta Papa şi unii cardinali. în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. care erau rasi. art. al onoarei şi al virilitatii.41. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Origen. Baptisteriul mic v. salbatic): sf. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Barnaba v. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Vartolomeu. . Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. art. logodnicul Sfintei Fecioare. Bartolomeu v. în biserica şi la servicii divine. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. Pierderea barbii insemna rusine mare. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. XII. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. I Corinteni 11. precum era şi la romani. E şi insigniul sfantalui Iosif. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. Charantus şi Spdlatond ritual. ucenita a s f .3). Barbara (Varvara) (lat. Basilica v. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. art.

sarpe fabulos. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer.. Simbolul batranetii este toamna tarzie. Biserica şi sfintirea ei). Baziliu v. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. la 29. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. ca şi consacrarea (V art. Benedictinul semn al crucii v. patriarhul monahilordin Apus (f 543). în piept. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. Vechi. ca obiect de pedepsire la evreii Test. Benedictiune v. Vasiliu. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Inchipuie apoi şi intelepciune. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. al carei izvor e în inima. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. -fericita): sf. fecioara şi martira în Roma (f 290). VII. 10. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. Batul."). Are aceeaşi insemnatate.5). . 13) şi la creştinii cei dintai.13). ce se face copilului bolnav de deochi. slabiciune. în Apocalipsa 5. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. Epigonafiu. în opunere cu consacrarea. 50 . 4). cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. art. Semnul crucii.3. Beatrix (latin. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. propta şi tovarasul calatorului. Benedict (lat. toiag pastoral. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. la 21.. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul.binecuvantat): sf în Nursia. E simbolul diavolului. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. Vechi (Luca 18. Inseamna taria crucii.. art. III.. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli.VICTOR AGA Basilisc. Comem. Baterea pieptului. art. membrii sinedriului. ca act secundar de cult. Bedernita v. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. Beatrice. iar la Faptele Apostolilor 11. Nou şi din biserica creştina. care alunga toata boala şi toata neputinta. A fost în uz şi în Test. Binecuvdntare. Comem."). iar mai tarziu.

Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. Berthold (germ. în grai comun.luminoasa): sf. ca luminatorul credinciosilor. grau etc. stralucit): sf. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. Mihail. la 29. invatator bisericesc. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I." Luca 24. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala.) binecuvantate de ei. A intemeiat 68 de claustre. asupra mortului etc.pompos.. la 15. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. domnitor... Berta (germ. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. patimile. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). Comem. ca astfel ambele 51 . Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. al treilea. cand oficiaza. coliva.Bernard de Clairveaux: sf. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. Nicolae. binecuvanta şi cu luminile aprinse. cu mana dreapta şi cu crucea. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. în forma de X. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). Comem. art. arh. care. în istorie. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. 50). 7). predicator al cruciadelor (f 1153). prin sincera marturisire. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. . Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). prin rugaciune şi prin semne externe. VIII. cu dichirul şi trichirul. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. Comem. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. Aceasta binecuv.. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. lumesti. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. la 20. Biciuirea v. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. V. Flagelarea. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". episcopul. III. .

pregatind ridicate.. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca.f dinciosi spre cuminecare. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. impa-cati cu sine insisi.ţ tarea ce a „pace tuturor".. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). suprapuse anumit pentru acest moment. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta.".[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. curent. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). cere asupra asupra sa. lizeaza pe Sfanta Treime. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". La liturghie pogorarea acestei I Tndurari. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. iar celelalte trei cu toata lumea. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere.").. ca şi cand deplina pietate. celelalte doua.. de urgia dumnezeiasca. ambele maini (Luca 24...VICTOR AGA sa formeze initialele I C. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu.. în „Darul lui Dumnezeu. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan.. sfintele numele lui Dumnezeu. formand acum lui Dumnezeu. a caror pome Boboteaza. ori. Al a Domnului repri cuvinte. aratatorul şi mijlociul) care. dupa ce a. 13. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. XC. mare.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v. preotul binecu. art.. Episcopul. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. J 19). care (policarul. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. cu demnitate deplina. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. simbolizeaza vesnicia. simboDumnezeu („mila pacii. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. slabi fund. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. 50). la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. intr-un cuget tuturor". 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. aratarea darurilor inchi. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere. deschisa şi mtinsa. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu).22). în forma literei C.. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. 2) Dupa „Credeu". Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui . jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. şi mcovoiate meat sa formeze un cere.". (Levitic 9. de la II Corinteni 13. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi.".

precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. cand aduce jertfa sfanta. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. prin care intram în viata de fericire. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. a caror pomenire se face la Boboteaza. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu.. Trebuie sa aiba eel putin 53 .10). 16). Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. Se zideste pe loc inaljat.. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. poarta raiului. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. prezent în euharistie. punand şi mainile asupra lor. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". „cetatea deasupra muntelui". Edificiul bisericii. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. Biserica simbolizeaza cerul. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. preotul. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. E şi numita casa lui Dumnezeu. Vechi. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului.. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos.19). 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea.". asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei.. cu mainile ridicate. tronul lui Dumnezeu. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. mancati. ce se face în numele Sfintei Treimi. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri.". dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. în Test.

Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. Pavel „ca alta temelie nu avem. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. puterea bisericii. Matei 21. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. adica a pamantului. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. şi de cele 5 rane ale Domnului. spre care nazuim. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. despre care zice sf ap. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. precum tencuiala tine pietrele laolalta. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca.4). care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. pentru ca e simbolul lui Hristos.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. spre a simboliza taria. Biserica e 54 . inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. spre ceruri. astfel e simbolul intelepciunii. ca institutie dumnezeiasca. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. nadejdea. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. daca nu e pe vreo inaltime. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. 14). se sfinteste. care toate le cuprinde. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. Piatra fundamentals. ca fundament al Noului Test. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. prin care ni s-a dat mantuirea. E zidita cu altarul spre rasarit. spre patria adevarata. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei.1-2). 9). pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. 11). Stalpii.. care au sa tina laolalta pe creştini. corabie. iubirea. ca simbol al dreptatii depline. al vegherii şi al lui Iisus. grosimea şi lungimea lor. 42). 22. Leul mai e simbolul lui Iisus. pe marea vietii plina de primejdii. 5. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. . pe care ne putem urea spre cer. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. iar lungimea e chipul rabdarii.. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. care inseamna intunericul spiritual şi moral. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. Intrarea bisericii e la apus. prin biserica. pe episcopi şi pe preoti. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. prin care ne-am mantuit. latimea inseamna dragostea creştina." (I Corinteni 3. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. E mai inalta decat alte edificii. Geneza 49.

printr-un munte sau standi. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. apoi. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. apoi cerul. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. navodul. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. simbolizeaza dorinta şi cer. din biserica veche în cea noua. din rauri beau cerbii şi mieii. \5). ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). un stalp pe un soclu de 3 trepte. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. cu procesiune solemna. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). ca unitatea de credinta a bisericii. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. în dimineata sfinţirii. camasa necusuta a Domnului. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. prin discul pamantesc. ca inchipuire a bisericii prigonite. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. dintre care una a cazut jos. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. Biserica şi sfintirea ei. ornat cu 12 pietre scumpe. Intrarea în biserica). prin sangele lui. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. Fiindca biserica este loc sfant. V e c h i . Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. 9). adusa prin jertfa de cruce. stalpii (I Timotei 3. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. dealul cu vii etc. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. ori cu cipresul ca semn al nemuririi.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. casa lui Dumnezeu. 10) numita Bethel. tronul pamantesc al Lui. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. la inconţurare. de care stalp se apropie un miel (Test. corabia şi indeosebi corabia lui Noe.). se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). N. Transportarea sfintelor moaste.

b rn .. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r. n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ ..SP"B0 K-»P -uLT £*%.."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v .•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v .

scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. adica toate popoarele. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. Bocirea simbolizeaza 57 .. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. Matei 9. oaia („ca o oaie spre junghiere.. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. spre cainta.. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. vinul dumnezeirea. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. art. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. ce se inecase cu un os. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. sa se reverse peste toti credinciosii. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. ce se va face la sfantul prestol.. insemnand cele 5 rane ale Domnului. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. Amos 5. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. cenusa = corp) cu Hristos. Bocitoare au fost la evrei niste femei care.. 16. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. II şi la 11. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. martir la 316. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre.. a bisericii universale. ca şi bunele miresme. Patronul bolnavilor de grumaţi."). 17. Boboteaza v.. la 3. La ziua sfintilor. pentru plata. boceau.. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. Binecuvdntare.neasca. Blagoslovenie v. Botezul Domnului. Blasiu a manfuit pe un copil. primite la acest altar. cenusa moartea Domnului. prin biserica. art. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. Blasiu (Vlasiu) (gr.")."). Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite.20). E trimisa adeseori spre indreptarea omului. II. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11. episcopul Sevastei în Armenia.4). Comem.23). = regesc): sf. sa fie bine primita lui Dumnezeu. Bocirea a fost şi la romani.

în vechime. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. adica ferit de putrezirea sufleteasca.ser. insemnand: buna chibBonaventura (lat. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. adica nevinovat. "i-Preotul pun. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. nume slav. la gura spre a marturisi numai adevarul. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata.19). precum a 1 evanghe]le. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. pe care il inchipuie biserica. Botezul. VII. sfanta taina. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. iubitor de Dumnezeu. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. protectorul şi mijlocitorul lui. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. rasaritul eel de sus. Sf. în I Canaanul imparatiei sufletesti.". ci se opreste în locul penitentilor şi ca.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. inseamna: binefacator. descult (in camasa daca e major). simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. care va fi patronul celui botezat. cu mainile în jos. de fase şi de haine. ca simboj s ° s 5i ca . ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre.ca do. Comem. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. spre a inchipui f > precum Iisj "tul.. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. I se mai imbia lapte şi miere.. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". Catehumenul major. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. unde I „curge lapte şi miere". în tinda. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. fara botez. Bogumil. -zuire): sf. în care. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. descins. 1 ia p e sau. la 14. asa crest evorbadeascult zeiesc. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. astfel şi catehumenul.s Pretului şi a gonfl '"""a. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. d. H nstos. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. Pe cap. omul nu poate intra în cer. nume latin. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). sa se trezeasca din moartea sufleteasca. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. Bonifaciu.can.tele intrebari de tiationes) b.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . la gura ? i la piept. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu.

Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. la piept şi la frunte. deodata cu suflarea il inseamna la gura. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. Mergand la colimvitra. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap.. spre lacasul spiritului rau.11).". la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6.. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc.. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn.. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. a pacatului. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica." Matei 13.. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii.". care se pogoara şi o sfinfeste. Catehumenul (la prunci. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. 9). la mdini spre a face numai fapte bune.".. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. de trei ori. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului.. se face imbisericirea. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. lasa mainile în jos. precum a facut orbul din evanghelie. în materia botezului. ca şi fecioarele intelepte. ci doreste a se uni cu Hristos. protestantii stropesc) pe catehumen în apa. precum lisus a vindecat pe surdomutul. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. Catehumenul (la prunci. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima.ca. Trei afundari sunt 59 . preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. rostind de fiecare data „goneste. simbolizand izgonirea puterii diavolesti..

I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. La t r o p a r u l . pana atunci purtand o din Eden. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. Cel în Test. curata pana la ceasul din urma. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. buretele se spala în fantana botezului. sa fie aducator de daruri. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. botezat acum e uns al lui Hristos. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. în T e s t . în semn de bucurie fecioare. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. dupa botez.. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. ochi. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. Vechi se ungeau numai preotii. gura. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. curatit profetii şi regii. nari. Vechi: potopul. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. alba. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . muiate în apa. stapa-nitor (rege) pe vointa. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui.. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. crucea i Hristos. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa.". j corabia lui Noe.".. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. vesnica) la frunte. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. copiii intr-un giulgiu. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. raul ce curge opt zile dupa botez. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . cercul adica cu lumina aprinsa. Hristos. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. totdeauna gata de jude. apoi cu bumbac. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. în în Test.I cata. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare.. Cadirea se face fapte bune.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. Nou: marea de sticla din legatura la cap. maini. pe moralul sau.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. creştinul. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. urechi. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. care este simbolul curatiei sufletului. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. mai uns cu crisma pe cap. I 6). eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori.

de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. smirna şi aural bisericii. crucea insemnand pe Hristos. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex.1) etc. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. crucea inchipuind pe ffristos. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". sfinteste tamaia. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. botezul şi sfintirea apelor. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. intineriti. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. Epifania. cerbul.) catehumenii cei catre luminare. iudeilor la Iordan. ca simboale ale luminii lui Hristos. Ardtarea Domnului. care se facea în vechime în aceasta zi. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca..17). ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. Aruncarea crucii în rau. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau.. obisnuita în unele parti. sa iesim din apa botezului.. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. Iisus s-a aratat lumii intregi. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. intra aducerea aminte de darurile magilor. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica.. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. Ziua luminiloi. inseamna intrarea Domnului în Iordan. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. E credinta la 61 . astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. la apuseni ziua celor trei crai). Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. prin minunea din Cana. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. la botezul Sau. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Botezul Domnului (Boboteazd.

. se intrebuinteaza . De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. care ne curata şi ne sfinteste. ori în chipul unui brad." loan 14. nici caldura şi sa ramana pururea verde. dar numai daca aratam cainta sincera. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. adica moartea martirilor. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. 22-5). al stapanirii. art. în Test. sub care Domnul a aflat scapare. şi talharul de pe cruce (Luca 23. cuiele picioarele din molid. 42). pentru fiecare mucenic se face cate un brados. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. Bradul mortului 62 . Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. Botezul sangelui. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. caruia mucenicii i-au şi urmat. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. ca sa fie o legenda. Boul privea bland şi linistit. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. Fiind arbore binecuvantat. Legenda ne spune ca. 32. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. Botezul femeiesc. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine.21). Legenda ne spune ca pruncul Iisus. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore.impodobit cu daruri şi cu lumini . tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). Singur bradul s-a intins ca o satra. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. botezul fortat v.ca pom de Craciun..VICTOR AG A popor. Otrdtire. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. Botezul lui loan. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. 8. Boul e animal curat. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Botezul pocaintei v. Boul mai e simbolul puterii. la nasterea Domnului. Boul adesea inaripat. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. art. este emblema sfantului evanghelist Luca.

ca şi protopopii şi asesorii. Braul. mai inchipuie şi funia. impodobit şi neimpodobit. sub numirea de pomul mortului."). SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. 35). fiindca.35). zona) ce i-au imbracatprimii oameni. Fiindca sabia se leaga de brau. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. ajungand la iesle şi plecandu-se. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. Mai e şi o avertizare. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. în analogie. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. De aceea prorocul i-a binecuvantat. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. cand i-au dus la rastignire. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. spre rele. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. Luca 12. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. Ca simbol al vesniciei. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. ca sa aiba ce rontai pe drum. Fiind pururea verde. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. formeaza un insigniu special. art. numai bradul i-a dat un mic adapost..legenda ne istoriseste ca. în noaptea nasterii sfinte. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. episcopii. cu care a fost legat lisus de cruce.. Bradul. bradul inchipuie vesnicia. nu din lux. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine.. 14. Bradul. arhiman63 . Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. verdeata vietii viitoare. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. se planteaza pe morminte. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. dupa o legenda. caci toate se clatinau puternic. ci spre a-si acoperi goliciunea. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. cu pomul de Craciun. Bradul mortului v.. ce-i poarta preotii. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. Mai inseamna abnegatie şi curatie. nici pentru aparare. impodobit cu poame şi cu zaharicale. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). abnegatie. 7). ca sa fie noduros." (Luca 12. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. fmpodobit de lumini. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica.

adica a desertaciunii.. Comem.: brunet.). cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. şapte bucurii. art. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. Cele patru culori ale braului. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala.. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte.VICTOR AG A dritii au brau violet. precum?il a lumanarilor de ceara. în tovarasia corbului. impreuna cu alte animale. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. este icoana omului. Dupa o legenda creştina. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. a vietii pamantesti. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. apostolul Prusiei. care insemnase pe Iuda. Bulgarul de pamant. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce".38).. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. prescura. X. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-.). Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. eel cu punga. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. de cina cea de taina (colacul de Pasti. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. aparat. Mai este apoi şi simbolul marii. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009).' Bucuriile Sfintei Maice v. broasca e animal binecuvantat. la case creştine patroana 64 . broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. conform cuvintelor de la Geneza 2. . spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu.. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci.. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). în inteles simbolic. de ierburile amare (hrean.. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. catre Dumi tele biblice 1. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. slanina. vin). sa vanda pe Mantuitorul. monahii au brau negru. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. Bruno (it. ) . u s t u r o i . în pamant şi chiar prin ziduri. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. în se roaga cate în gandului sfinte. . Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. ori mana de tarana. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. spre amintirea de mielul pascal (carnea. scutit): sfant. 7 şi 3. la 15.

38). tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. prin alegerea Sfintei Fecioare. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. tamaia alunga toate relele. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. la o inaltime cuvenita. spre cele sfinte. lapte etc. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. va fi intreg anul sanatos ca pestele. de aceea se plineste liturghie deplina. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. Bunavestire (Blagovegtenie. otraveste pe eel ce i-a savarsit. 29). Buruieni amare consumau evreii la 65 . ci au fost ziditi de Dumnezeu. inchipuie buretele plin cu otet. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. pentru ca Dumnezeu. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. iar pe sub pomi se face foe. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. 15). Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. toate afierosite ca niste jertfe. a florilor aduse la biserica. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. fiindca ei nu s-au nascut. Buricul e simbolul nasterii. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte.). care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. Buretele (spongia) tescuit. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. 21). Adam şi Eva nu-i au. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. chiar în timpul Postului mare. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. dupa obicei oriental. adica a sfantului loan Hrisostomul.cultul divin. în credinta ca focul atrage caldura verii. din treapta de jos sociala. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. mancand peste în acest praznic. Poporul crede ca. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19.

rasarea din nou. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. mfranarea gandului şi a patimei. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. I Cadelnita fa) turribulum. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. Vechi. a fost isopul (Psalmi 50. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. cum este usturoiul şi hreanul. cautau intruna sa-i smulga şi principale. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. la Pasti. Tipul lui. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. tamda metal. busuiocul se pune la icoane. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. La Golgota. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. biserica mai sfinţeste şi azi. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. 66 . în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. plante. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. oua etc. Pe langa came. 8) adica o minune dumnezeiasca. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. dar zadarnic. ierburi amare. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). Dupa o legenda.VICTOR AG A descantece. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. care cadea jos. Busuiocul acesta e r a în Test. rasarise mult busuioc si.

ca tamaia inaintea Ta. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. toiag arhieresc. tamdier) este un vas mic de metal. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. dupa asemanarea toiagului lui Moise. Cafas v. incensator. turribulum. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun.. Coral: Cain (evr.." (Matei 10.. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. la varf cu doua capete de serpi incolaciti.. = om cu ajutorul lui Dumnezeu).. care a odraslit prin rugaciune. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. Cadelnita inseamna firea omeneasca. 16). care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. 3). care s-a prefacut în sarpe. de animale etc. art.c Cadelnita (afumator. plante.". Ornamentele de pe cadelnita. artistic lucrat. cu figuri de frunze. Caduceu. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. Caecilia v. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Cecilia. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus.

Gaius (lat.15). martirizat în 59 d.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. 34). Semnul acesta a fost un obiect de groaza. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. în semnul crucii. desi greoaie. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. şi adica pe urmele lui Hristos. La cuminecare. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. simbolul bunatatii. a invataturilor dumnezeiesti. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. 6). Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. I 68 . şi turnand-o în forma crucii. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. 23) în Corint. = eel voios). frumoasa. 9) şi necainta sa. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. Calea inchipuie firul de viata.. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. care a zis „Eu sunt calea. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii." (loan 14.. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. Caldura (cdldura credinfei). nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. Cain e prototipul evreilor. dar şi de * crutare. C. Prin insolenta („au doara. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). pe care are creştinul sa purceada. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. lacrimeaza primavara cand o taiem. Simboale interne ale caintei sunt: postul. Hr." Geneza 4. Simbol extern al caintei e tardna.. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. ca sa nu-i ucida nimeni. Comem. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau.. care este de fata . astfel şi evreii sunt dispreţuiti. invidia şi talharia în opunere cu Abel. spre a-si putea ispasi pedeapsa. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. inseamna insusi raul Iordanului. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. 10) la dansul. în Test. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. 1). sim-i bolizeaza calea raului. singuratatea. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. dar nu se prapadesc. cu caldura deci. Caius. calea pacatelor. V. Sf . contemplatia. ea este calea vietii. respectiv sfinteste casele creştinilor. rugaciunea.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. care plange. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. reprezinta rautatea. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. apoi craniul. la 5.

mantia. schimnic. anahoret. XII. facator de bine. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. în zi de Sabat. Comem. Precum trecatorii lasa urme în cale. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. în caz de nevoie. IX. se numeşte persoana care. ascet. în parabole (Luca 8. singur (gr. la 14. 12) se numeste departarea. 12). calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. monos. martira în Siracuza (t 305). Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. în semn de umilinta. Toate popoarele orientale au avut calugari. ducand o viata ingereasca. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. saracacioasa. dupa traditia populara. Calistrat (gr. camilavca. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. Comem. Calea laptelui pe cer. martir decapitat. de la grec. art. care inseamna jugul lui Hristos. eremit). Calugar (monah. kalos geron — bun batran. insotite de ruga69 . IX şi 25. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. cam de 2000 de coti. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. Comem.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. anacamilavca.. la 27. e calea pe care urea sufletele la cer. monah). în scop de a ajunge perfectiunea morala. invingator): sf. Labirintul.. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. sihastru. Calista (gr. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. = frumoasa): sf. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. Mai intai i se face tonsura. = frumos. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. IV. o haina lunga. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. pustnic).la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. f o r m a n d toate un fel de labirint. haina mantuirii. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri.). V. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. eremit. = frumos): sf. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. faptele indurarii. la 1.

fund intrebuintat la razboaie. e simbolul razboiului şi al judecatii. tulburand linistea sfanta. numite statiunile calvarului. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. în cimitire. şi coroana. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat.42).VICTOR AG A ciunile precise. Dupa o legenda. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. Precum sf. tropoteau şi larmuiau în staul. în biserica romano-catolica. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. 11. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. semnul de logodire cu Hristos. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. pe strazi. scara pe care e dus mortul la groapa. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. 10. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. bisericile ridica în edificiul lor. iar lumanarile inchipuie ca. ca simbol al curatiei corporale. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii.Intalnirea 5. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus.Simion (Matei 27 naframa. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. unde a patimit Domnul. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. monogramul Camasa necusuta. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. luminata de invataturi sfinte. deodata cu punerea votului monahal. ingereasca. Calvar (Drumul crucii. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. 7 plangeti pt Iisus cade oara. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. 4. (loan 19. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. al fecioriei. Calul. acestia. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. Valul negru inseamna ca dansul. Pilat (loan 19. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . In urma acestei legende. murind el pentru lume.

în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. Crucificarea (Marcu 15.30).caldura. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614).Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. prin care abia putea trece un om. care are sa ramana una şi neprihanita. Comem. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta.. 25). „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. necum o camila. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. = copil de jertfa): sf. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. II aflam în Test. Moartea (loan 19. VII. lunga. 4. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. E confectionata din panza de in. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. 17).Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27.momentelor de patimi. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. Cameleon. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. primindu-si numirea de la urzitorul lor." (Luca 23. lisus cade a doua oara. Veronica ii intinde naframa. Vechi. al supunerii. al umilinţei şi al temperaţiei. lisus ia crucea pe umar (loan 19. monogramul Mantuitorului. 7. 12. 10. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. 2. Camilavca (gr. kaama . calugarul dominican Alvar. Dezbracarea (Marcu 15. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. 9. Camil (gr. 14.30). fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. 5. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. la 18. Camila e simbolul rabdarii. confectionata din panza de in. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. tesuta dintr-una. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. Luarea de pe cruce (loan 19. 42). 24). 71 . tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). 32). 6.38). Ingroparea (loan 19.16). e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. Camasa (gr. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. Cade sub greutatea ei.. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. II. un soi de soparla. katasarka). inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. Cade a treia oara. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. 13. fara maneci. 28). elaon = a domoli): e un comanac. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. 8. 3.

ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. pe sluga sutasului (Matei 8. cu nadejde şi cu cerere potrivita. art. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. Nou intr-o fiinta evanghelica. materials. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. A fost şi în Test. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. Prefacerea apei. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. în care se arde untdelemn. uleiul. precum şi al rugaciunilor publice. este şi simbolul credintei. de evlavie. spalare corporala. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca.7). Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. care sunt bineprimite. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. pe preoti. art. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. vinul ce se gata este legea. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. 21-28) e chipul paganilor. eel mai productiv pamant. Canaaneanca (Matei 15. ca product de plante. vinul prefacut este evanghelia. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. fiindca în Test. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. dansa se aseamana cainilor. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. care invinge toate. Ca reprezentanta a paganilor. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. 8) la rugamintea plina de credinta. daca se fac cu credinta. Canafuri v. Cererea ei. mirele este Hristos. e simbolul umilintei. . Campane v. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. Ciucuri. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. Candela e un vas micut. Clopote. mai buna decat cea dintai. Cana. Clopotnita. art. Canaan (Geneza 15. unde a prefacut apa în vin. plin de toate bunatatile. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. de nadejde şi de staruinta a acestora. cu prileţul unei nunti. dupa o viata de credinta vie. ce era destinata pentru curatire.VICTOR AGA Campanar v. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. arzand intr-insa. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti.

Canoanele Utreniei. Cainele în Test. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. cu irmoasele lor. Efeseni 5. se regleaza sub David).Alt Candid. Caini multi inseamna pacatele. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. al masurii drepte. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. Comem. De regula are culoare rosie. 26). Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. . Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. al dreptatii ceresti. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. bolnavi. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. Candid (lat. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. = stralucitor. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. atarnat în cupola naosului. art. în numar de 9. la 10. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. Eusebiu il aseamana cu diavolul. 22. 11) şi al maniei. VI. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. iar sf. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. 31). adica rugaciunea de consacrare. saraci şi neputinciosi. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. Canonul. 6).19-31). Candelabru (policandru. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. Cantaretii v. 19).Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. comemorat la 9 martie. inchipuie cerul cu multimea stelelor. 10). Proverbe 26. De aceea cantarul mai e si 73 . 16. Cantorii. precum şi al preotilor. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). în Test. O gasim şi în Test. prezent în Sfanta Cuminecatura. care poarta grija celor napastuiti. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. cainele este simbolul virtutilor creştine.

mai salbatica decat oaia. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. paraclis) este o incapere mica. Cap de mort v. are acelasi simbol ca şi biserica. Alba. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. 30). Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. Cocosul).VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. Precum 74 . Ziua şi sarbatoarea sf. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. Daca este sfmtita de arhiereu. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. iar intr-altul are o piatra de moara. Capra adica este m a i zburdalnica. care nu au corp pamantesc. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. art. ci numai daruri şi puteri sufletesti. saceltum. al bunei-cuviinte şi al moralei. Spre capitala se urea. e semnul bunei cresteri. în opunere cu cei drepti şi blanzi. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. care se aseamana cu oaia. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. legata de biserica. art. inchipuind faptele bune. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. Capela (oratoriu. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. nobili). Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. pacatosi. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. iar de aici lumea cobora (Luca 10. Cappa v. balaurii din Apocalipsa. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. art. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. 1). arhanghel Mihail. 9). mai fricoase şi foarte simtitoare. regi. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. pe timpul echinoctiului. Mai multe capete au numai demonii. Craniul. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri.

iarna-vara. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. (f 120). 75 . evreii. precum carbunele în foe isi pierde negreala. se reduce la darurile leganate din Test. cu capul descoperit. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. în semn de onoare şi de jale. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. Capul descoperit este şi un semn de jelire. colac. Carţa arhiereasca v. stima şi supunere.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. paos) ca pe niste jertfe. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. numit capul popii. asa sa piara boala de la eel bolnav. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla.. este simbolul vietii. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. în semn de prietenie. la 1. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. Carbunele este simbolul invierii corpului.. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. Comem. peste sicriu. C. Ele sunt de aMe) p}prinoase. ca simbol de doliu familial. Sta mii de ani sub pamant. cat şi la pomeni. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. art. se arunca carbuni din cadelnita. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. daruri. sa fie cu supunere. Caritas (lat. = iubirea faptuitoare). Vechi. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). în decurs de noua zile dupa inmormantare. VIII. Cu ocazia inmormantarii. domnitor. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. 14). numiti capete. 7). Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. respectiv de buna-cuviinta. şi preotul care slujeste pomana ridica. La descantece. smerenie." Galateni 4. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. Sf. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. leagana darurile (coliva. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. fara sa putrezeasca. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. eel pacatos se spala de negreala pacatului. sa se rusineze. adica focul Duhului Sfant. Carmazin. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. Toiag arhieresc. ci fiu. în groapa. Tatal eel •preabon. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. supunere catre eel Prea Inalt. în fata unui superior.

Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca.. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. La sacrificii. Carunt. Cartea neamului v. Genealogia. 10-12). 17). sfarsitul carnevalului. art. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. cuvioasa (ţ 1879). = scumpa): sf. în tim] 76 .1. Comem. se curata de pacate. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. 14). deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. 20). Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. precum sangele inchipuia sufletul insusi. = scump. la 9. tare. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. 11. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. 44). Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). V. la 28. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. carnea simboliza organul sufletului. Carolina (lat. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. prin focul jertfei.. inseamna incetarea de a mai consuma carne. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. Casiu (1 (t 260). cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. 32). 26. fost fulgeratoare. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. Psalmi 17. Pentru oamenii cei buni. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. nici altceva rau. Matei 16. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne.": Psalmi 134. Carol (lat. în sens mai larg. Carneval. Casa o sfinteste biserica. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. Comem. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. iar în biserica catolica Martea grasa.

Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. ucenic al sfantului Hrisostom. ca simbol al Duhului Sfant. Catacomba. Catafalc (tumba. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. care. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. Era de o credinta rara. are şi insemnatatea mormintilor. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. X. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Ecaterina. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. cu toata vrednicia. Comem. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. inca au vestit pace prin case. = sarac): sf martir (f 260). Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. Casian (lat. care a 77 . în biserica latina în partea evangheliului). în timpul persecutiilor. iar în sens mai larg iconostasul. Mai are un crucifix. inseamna: curata. Comem.intrat Iisus în casa lui. Tot catafalc e numita şi estrada. Simbolica: vezi la aceste articole. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Caterina. Sicriu. la 25. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. C: mare martira în Alexandria. Casiu (lat. avertizand la prediCeruY. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. scriitor bisericesc (t 433). la 29. ca urmasi ai Apostolilor. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. II. de pe care se tin cuvantarile. Deasupra are de regula un acoperamant. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. invelit în negru. nume grec. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. pe care se pune racla cu mortul. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. Patroana scolilor superioare (f 307). unde creştinii. la 10. felonul bisericii apusene. XL Catedra (amvon. art. Comem. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. Catafalc. Casa de veci v. peştera subterana. dupa porunca Domnului. art. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Castrum Doloris v. Sf. Casula (de la casa = cort). a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia.

daca isi pierde sufletul. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. IX. predicat din acest scaun. Comem. Hr. ancora şi inima. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. Ore. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a .. Catui. Catedra are ca insigniu: crucea. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate.. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Lumdnarea de ceara).. Masinaria e chipul sufletului. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. De obicei morativa. simboale ale credintei. Zicalele: .). în cerun Celest. Ceasuri v. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . ~ la portile bisericilor nic. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. Petru d. astfel şi corpul moare. vas mic pentru tamaiere. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. pe care patronul. apostolul Spaniei catre sf. în corp. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. II folosesc şi creştinii. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. Cavou = criptd (v. la 22. ap. ca determinatiune de timp. Cecilian. Leii. care sunt tipul virginitatii. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. literele . art. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. precum şi simbolul iadului. 14) şi un vultur.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. sub barbatilor. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. 9.1-a dus ceasul rau". Celestin seamna: ceresc. nadejdii şi iubirii creştine. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. Cecilia (lat. simbolul puterii. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. Comem. 22 5. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. sa intra în biserica. Ceasul. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. spre a se tamaia casele. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. art.. Prin maleabilitatea sa. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. Cel de sus = ieste sus.. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). nascut din Preacurata Fecioara Maria. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. 15)." Centrul bisericii locul naosului. al Regi 14. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. „a facut-o intr-un ceas rau". Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. iar gaoacea e simbolul corpului. (v. art.

Petru şi Pavel. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. sfintit şi asezat de catre sf ap. Simbolizeaza rautatea lumii. nume latin. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. al nemuririi. apostolul Spaniei. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om.. art. 12). Celestina.Cecilian. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2."). Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. 22.Hr. Cedrul (cedrus Libani). Martir în 65 d. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. în semn de aducere aminte de moarte. IV. inseamna: ceresc. Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. De obicei are o piatra comemorativa. sub policandru. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. care trage cu sageata. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. 12). Sf Celest: papa Romei (ţ 432). care locuieste sus. Ceciliu (lat.13). intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. în naia barbatilor. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. 15). ce omul trebuie sa le sageteze. la nas. spiritul raului. la 8. V. Cei rau = diavolul. pe care e scris anul zidirii. Comem. pastrata de la Floriile anului trecut. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. inainte de a •atom. 79 . literele A (alfa) şi O (omega).32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. Regii cei puteraici în Test.. la 15. Cenuşa. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. 9. Cei de sus = Dumnezeu. nimicite. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. ca ramasita de la corpurile arse. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. sa le rapuna. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91.. imparatesc.. Celest. patimile şi poftele corporale. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. în casa lui Dumnezeu. Cerberul cu trei capete. biserica. Psalmi 91. patronul. eel orb): sf. în ceruri. Cantarea cantarilor 5. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi.

cu atat se apropie şi de Dumnezeu. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. ca sa scoata pe sarpe. al reimprospatarii. soare. Matei 5. cerbul. cerbul e şi simbolul botezului. a ridicat ochii la cer. sf. Sapte ceruri. cerul s . d u p a \ cele sapte planete. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. ingeri etc Cesar. Inelul de logodna.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. inflorita. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. Cercul e simbolul dragostei creştine.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. a binecuvantat. Cercul auriu v. Dupa traditie. de centru. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. III. în forma de cere. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. Baldachin. ce domnesc în cer. 1. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. Nimb. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. Prin infmitatea sa. varsa apa (urina) în borta acestuia. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. fratele iubitor de 9. art. de Dumnezeu. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. a frant painea etc. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. il voame. care simbolul creştina contra diavolului . precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. semnul crucii. Dupa aceasta insusire a sa. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune.). inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. Le-a randuit insusi Domnul lisus. intocmai ca liniile. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. Ceremonii (datini sfinte. cu atat se apropie şi unul de altul. art. colimvitre. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. Dupa credinta poporului. Multimea cerului e numai o ordine de rang. iar central simbolizand pe Dumnezeu. Sa ne imaginam un cere. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". pe care trebuie creştinul sa le caute. 2). si-apoi il mananca. acte sfinte. acte simbolice. Cerime v. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. cu cat acestea se departeaza de centru. şi dimpotriva. cercul e simbolul eternitatii. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. metanii etc. Figurat il vedem pe baptisterii. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. care a spalat picioarele Apostolilor. cu atat se departeaza şi unul de altul. 10) inseamna curatia şi sfintenia. adica otrava sarpelui. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta.

I 80 .

în Test. contra diavolului. de \agar\etc. care e cetatea creştinilor. art. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Parohii. la 9.22. ca şi toiagul. 19). Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. Cipresul. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. 38ţ12). ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. iubitor de saraci (ţ 369). în margaritarele sale. = imparatesc): sf. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Cheia. în Test. pasune inflorita. fratele lui Grigorie Nazianzenul. la introducere în oficiu. în loc de potcap insa i se da cuculul. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. Se mai simbolizeaza printr-un voal. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. cea de a doua din argint. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. Regele era sotul cetatii şi al statului. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. Cesar. Comem. usa bisericii. primesc. 22). purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. rasina pietrificata. inca şi cheile bisericii. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului".deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. Cetatea: în Test. e simbolul stapanirii şi al serviciului. III. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. Chiparos v. soare. al apararii. biserica. un arbore inflorit. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. Cheia lui David (Isaia 22. art. printr-o ceata de sfinti. Cetatea e simbolul tariei. Spalatorul ritual. usile raiului. 22) e tipul cheilor lui Petru. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. Credinta creştina e ca o cetate. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. Vechi e asemanata cu o femeie. una a cerului şi alta a pamantului. cea dintai din aur. Baptisteriul mic şi art. 81 . care are ca insigniu doua chei. Chihlimbar. Charantus v. Cesarie (gr.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. pe langa evanghelie şi cruce. palmier.

în tinda bisericii. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. nastrapa): o ladita în forma de turn. ceva domnesc. ca semnul jugului lui Hristos.. Chita de busuioc v. de mormant ori de bisericuta. inseamna: ceva ales. respectiv pedagogul sau. unde se inchina în fata altarului. De doua ori intinde foarfecile egumenului. Poporul crede ca exista un sfant Alexa.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. art. sta descins. Manusile. X. art. Comem. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. asezata pe prestol şi in 82 . în viata ingereasca. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze..simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. Chiroteca v. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. Busuioc. Chipul ingeresc eel mic. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. Sf. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. la 8. iar în cealalta mana i se da o lumanare. în semn de penitenta. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. Chipul mantiei v. nume grecesc. în timp de seceta etc. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. apoi primeste mantia. în cap i se da potcapul. i se da paramanul.16). care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. Chiriac. simbolul crucii lui Hristos. marea vietii. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. se opresc. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. pe camilavca i se pune anacamilavca . Precum a inghitit chitul pe Iona. Aici este dezbracat de vesminte." (Matei 5. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. novitului i se face tonsura. care inchipuie haina veseliei sufletesti. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. art. semnul de logodire al ingerescului chip. dupa timpul de proba. care în vechime era locul penitentilor. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. Chivot (tabernacul. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. Este imbracat apoi în rasa.

Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. în referire cu ciclul Rusaliilor. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. cand trecem pe langa el. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. Duminicile 83 . inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. aur).care. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. ulei. moartea şi invierea. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. ce e mirul în biserica ortodoxa. în care era nastrapa de aur cu mana. inchipuie marirea lui Dumnezeu. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. în biserica apuseana. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. strajuit de doi heruvimi. peristeriu. Ciclul Pastilor e primavara.. Ciborium (margaritum. simbolizeaza judecata din urma. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. mantuire. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur.) simbolizeaza puterile spirituale. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. Vechi. adica actele mantuirii. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. columba. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. persoana intaia a Sfintei Treimi. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. (balsam. în care se pastrau tablele legii. E aducere aminte de chivotul legii din Test. ingenunchem în semn de adanca reverenta. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. Chivotul legii (sicriul marturiei. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. intr-o cutiuta. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. nastrapa. de aceea. iar cand trecem pe langa biserica. vin. Compus din mai multe ingrediente. iar cu Rusaliile. unde în chivot este prezent insusi Domnul.. principale. pana la Duminica adventului. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. pixida). Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun.

Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii.". domnitorii se inmormantau chiar în biserici. ziua inchinata mortilor. mai s u n t cripte şi mausolee (v. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. morminfi). în cimitire se mai afla de obicei o capela. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. în numar de 24 pana la 32. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". ca şi cei morti. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. care inchipuie omenirea. art. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. Crucea. plantele au simbolica respectiv.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. ori prin catacombe. intru lacas sfant. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. se stropeste crucea. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. ziua odihnei. cu cei morti. se tamaiaza poporul şi mormintii. a doua venire şi despre judecata din urma. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. Se sfinteste agheasma mica. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor.. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. Cimitir (fintirim. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. în jurul casei lui Dumnezeu. precum şi spre a invedera invatatura creştina. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat.. se pot savarsi servicii divine. Episcopii. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. spre a fi şi mai aproape de martiri. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. şi mai ales intr-o zi de Sambata. în care. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. daca e sfintita. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. în Test. unde în viata au primit hrana sufleteasca. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii.

ca şi crucile. arborii etc. apoi poftele. ca şi la evreii vechi. ce le ingramadesc oamenii peste masura. odihna şi ospajul. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. Boii inchipuie afacerile. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. „in veci pomenirea". Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. cu care în pustie a inmultit painile. Cina se numeste mare. „prin moarte la viaţa" etc. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. aceasta mantuire. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. slugile simbolizeaza pe proroci. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. plantele.. neamurile. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. iar acum preface painea in 85 . farina simbolizeaza grijile lumesti. bogaţiile. loan 19. comertul. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. o primim în dar aceasta cina. de a auzi cuvantul de chemare.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. vefi fi ca noi". Fiul inchipuie pe Mesia. Florile. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. „revedere". 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. catre care evreii nu au voit sa vina. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. Intrarile cimitirelor. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". Insuratul simbolizeaza grijile familiale. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. numai sa o voim. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. etc). Cei intdi chemati erau iudeii. adica mantuirea sufleteasca. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. care şi azi cheama lumea la mantuire. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". care au respins chemarea. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. ravna dupa castig. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. în vizuini.. „fie-i memoria binecuvantata". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. ce se vesteste în toata lumea. caci acum „toate sunt gata". precum şi icoane (invierea lui Lazar.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant.

La sfarsjtul serbarilor. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. Cinci sunt simturile omului. Cina din urma v. în Test. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. cuvioasa.VICTOR AGA corpul sau. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. Cincizecime (Rusalii. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. ca hrana de toate zilele. cu verdeata. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Vechi. Prin . dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. avea cinci varfuri (v. amuletul pagan. Biserica are cinci posturi cardinale. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. art. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. care da painea de toate zilele poporului sau. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. ce a trecut şi în creştinism. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. în superstitie. sdrbdtoarea secerisului. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant.Comem sf. coasta. Brdul. care se frange. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. capul). Templul. pentagrama. mai simbolizau legea data în Sinai. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. Cingulum v. Pentagrama). pocainta are cinci parti. precum inimii. Cele doua paini dospite. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. jertfa corpului Sau. Cina cea de taind.sf. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. ca suma lui 2 şi 3. inchipuind multumita catre Dumnezeu. sau 3 cuie. precum se nimicea orice jertfa. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. saptamana sdptdmdnilor. în Sinai. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. de minuni (t312). saptamana saptamanilor) era anul jubileu. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. art. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. art.

IX. nu mai odrasleste. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3.16). La egipteni era chipul intristarii. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. Comem. stralucitor). = din Cipru): sf. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. Vechi şi Test. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). cea mai mica litera din alfabetul grecesc. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. VI. episcopul Cartaginei. (gr. 18). 3). în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . în epistolele Apostolilor e cuprins. Ciorapii de matase. precum şi insigniul dignitatii arhieresti.. Cira: sf cuvioasa. = al Domnului). Ciprian (gr.1 şi 28. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. Comem. erudit scriitor bisericesc (t 258). = luminos. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. sf martir în Alexandria. la 28. III. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. iar la romani. la 18. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. spre cer. la 31. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. Iota este litera i.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. Vechi. la 14. Comem. comem. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. simbolizand legatura stransa intre Test. Ciril (gr. Cir (Chir) Cira. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. Ciriac (Chiriac) (gr.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. dupa impreţurarea ca cipresul. o data retezat. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. patriarhul Ierusalimului (f 386). II. Nou. care sunt în vesnica fericire. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. = al Domnului): sf. Cirta şi iota (Matei 5. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura.

Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu.5). Haralambie. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. la invierea Domnului. legat de lant. Claudia. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. O alta practica. şi pe care-i calca în picioare. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. adica cu privire la usa mormantului. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. olog): sf. Claudie. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. Era simbolul oamenilor stricati. eel din urma avand ca insigniu ciuma. în Sfanta Scriptura e o boala grea. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. Claudiu (lat. al unei primejdii mari (Amos 9. martini în Asia XX . spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. saruta acoperamantul. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli.2). putin obisnuita. Ciuma. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. un monstru. De aceea preotul. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei.9.. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. Claudia. în solee. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele.. = inchis. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. periculoasa. care se raspica în Credeu. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. Clatinarea are sa se faca . Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri.". dupa ce a sfarsit clatinarea aerului.dupa indicatiile liturghierului . il invaluie si-i pune de-o parte. al carei tamaduitor este Mantuitorul. luminoasa. Clara. inseamna: curata. Luca 22. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. care se apropie de sfintele daruri.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. de pe amvon. nume latin.. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului.."). clara. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii.

în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. care se numea şi botezul lor. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. Comem. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. defunctos plango. apostol. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. = Indurator. festa decoro". la 20. kliros = soarta).Mica în goanele lui Maximian (f 305). Clopotul). inseamna desertaciunea vietii pamantesti. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. XI. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. congrego clerum. fulminafugo. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. Clementina (lat. prefacere.1. la amiaza. Clepsidra. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. Comem. în Heraclea Macedoniei. de aceea la sfintirea. mortuos plango. milos): sf.. de mantuire. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. 3). în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. nola). hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. la creştinii cei dintai prin cursori. pe morti ii plang. Claudie: sf. sub Deciu. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. ca urmator al lui Iuda. de mantuitoare şi de vestitoare. Clopotele (campanele. Clement (Climent) (lat. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. IX.1 şi 10. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. episcopul Sardei. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. la 3. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18).) ale serviciilor divine. = miloasa): sf. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. la 31.. martir din Corint. Comem. care sunt inscriptii predilecte pe clopote. martira sub Deciu. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. fulgura frango" (pe vii ii chem. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. apoi prin toaca ori trambite. Cler (de la gr. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca.. Din inaltimea turnurilor. la 14. care cheama pe credinciosi la rugaciune.. şi art." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). plebem voco. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. Comem. orologiu de apa. III.

Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare.. adica e vestitorul dumnezeiesc. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. care este aurora creştinatatii.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. salutare ingereasca. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. Pe sepulcral schelet. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . pentru a scapa lumea de pagani. La apuseni. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. sai. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor.". Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. cum era prescris pe atunci. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav.. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. epicleza etc. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. ca o rugaciune de seara. la auzul clopotului.). Coasa taie vietile iarba. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. Tragerea de seara este din secolul XIII. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. la amiazd. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. în zori. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. seara. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. are forma unui turn. Creştinii. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. şi spre a le arata momentuozitatea actului.

Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. arhanghel Mihail. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. tinand în mana coasa ori secera. iar pe dinauntru cu chrisma. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. vamesii. care ne conduce din intuneric la lumina. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. iar focului i se zice: „cocosul rosu". e şi simbolul penitentei. de cate ori auzea noaptea cocosul. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. E şi simbolul luminii. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. ce se propaga sub glasul lui. chemati de glasul clopotului. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. tamaierea alunga demonii. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. Codrii în Test.. Colacii vamilor. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. infipt cu lumanari de ceara. chemandu-i sub scutul. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. 37). insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. Coasa e simbolul mortii.. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. Se face şi se imparte intru cinstea sf. Cocosul e simbolul vegherii. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. cum coseste omul iarba. sub acoperamantul sau. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. ce are sa salasluiasca în biserica. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . tot raul şi toata necuratia de la clopote. se ruga şi plangea cu amar.virtutilor. Moartea taie vietile oamenilor. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. fiindca el anunta ivirea luminii. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos.

Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. Coliva. ca semn al jertfei de mantuire. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. cozonac. în tinda. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. care au iesit din apa baptisteriului. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. Colinde: ramasite de datini pagane. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. nadejde şi inviere). Coliva (colibanum) de grau. delfinul (simboale de renastere. în care se afunda copiii la botez. precum şi un ou rosu. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. Coleda v. slanina (contra ranirilor). piscina. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. Colimvitra (cristelnita. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. pestele (care simbolizeaza pe creştini).VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. ca şi chipul jertfei şi al invierii. ce le rosteste preotul pentru popor. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Botezul Domnului. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. vasul cu apa sfintita. cisterna. baptisteriu. al invierii şi al nemuririi neintret . Colibanum v. oua rosii. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. botezul lui lisus.30). în care s-a botezat lisus. coasta impunsa a Mantuitorului. avus). miel şi sare. art. Vamile). ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. cuisoare (contra durerilor de dinti). ce s-au familiarizat în crestinism. simbolizeaza raul Iordanului. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. în mijloc. sirene. Deasupra. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. art. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. umbland unii pe la altii cu cantari. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. şi art. are o cruce tot din aluat. trecerea prin Marea Rosie. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. dupa inviere. usturoi (contra strigoilor). Coliva e deci simbolul mortii. Germenul vietii e ascuns în graunte. romane. Iosua prin Iordan. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. care s-au botezat.

neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. prin moarte. în simbolica creştina. Comem. spre a ne mantui. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. inchipuie tarie. azi avem cutiuta (pixida. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. sa ne dea roada vietii. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. Columbina. porumbel): o cutiuta de metal (aur.rupte. in. Columna franta. Dupacinare. spte a-i scapa de pangarire. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. pana nu dau de pomana din acelea. art. putere. post. simbolizeaza puterea. au dat roade de viata vesnica (loan 11. margaritum. ingroparea şi invierea. Astfel de animale sunt: grifonul. = blanda porumbita): sf. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. iasma. ca monument sepulcral. bherica sfmteşte coliva sfantului. adevarata coliva este cea facuta din grau. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. la 6. Ca amintire. dragonul. La ridicarea colivei. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. nastrapa. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. în locul lui. 51). Grauntele e un simbol al vietii creştinului. care a purtat corpul Domnului. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. Originar. Tot asa au fost şi Apostolii. Golumbina (lat. 25). aratat la Botezul Domnului. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. pastrata în tabernacul. fecioara şi martira în Colonia (f 453). Columba. argint) în forma porumbelului. Completorium v. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. cumpatare. Columna. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. 93 . Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. ca sa ne deschida calea vietii. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. inchipuie pe Sfantul Duh. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. Iisus. Columba (columbarium.

icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.qni p u u i g s 9 '.re.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx. '(9 l\Z g.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.o} xpxigsxq 9p. ux iox.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 . 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI. 9p EA.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.s9 xs pinxis p 'ixii.Eiux.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.

Xl Consacrarea în Test. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. se imbracau apoi în vesminte preotesti. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. Corabia are trei despartaminte: 1. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. inchipuind curatirea sufleteasca.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. ca şi Noe în area sa. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. Comem. = sfatuitor). Conrad (germ. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). Constanta (lat. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. Comem. naia. statornicie): sf fecioara. Copia (gr. Convoiul mortuar v. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. ne duce la mantuire. V. Corabia (area. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. art. Arhiereii şi preotii. sf Episcop în Konstanz (f 975). Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. aduceau sacrificii de curatire de pacat. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". Conductul mortuar. Biserica şi sfintirea ei. naos) bisericii. = tarie. art. afara de aceste ceremonii. eel Mare. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. pruncii. Corabia e simbolul bisericii creatine. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. soleea. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. spre a asculta legea Domnului. Copii v. statornic): Sf C. = cutit de jertfa. interna. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. locul barbatilor şi 3. care . Inchipuie lancea sau sulita. pe care o si 95 k26. Precum aceasta a ajuns la liman. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. imparatul Bizantului. simbolizand sfintirea lor. Comem. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. sora imparatului Constantin (f 360).11. constant!. la policarul mainii drepte. care au numit biserica „corabie. 2. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. locul femeilor. ca sa lucreze cele ale legii. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. asa şi biserica lui Hristos. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. Constantin (lat. art. la 18. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. = tare. la 21.

Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. Multimea pestilor sunt paganii. în corabie barbatii ocupa loc inainte.45) Dumnezeu. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. precum şi biserica creştina. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). Marcu 6. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. Noe a vestit 120 de ani pocainta. construindu-si corabia în faţa lor. simbolizeaza locurile sfinte. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. caci precum afara de area n-a fost mantuire. asa nu este mantuire nici afara de biserica. prigonirile lumii. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). sectarismul. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. Barca a cuprins tot soiul de animale. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. care vaslesc prin orice primej96 . iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. cum se napusteşte clerului. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. chiar şi inseamna pe diavolul. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. dupa culoarea sa neagra. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. dar aplecati spre cele pamantesti. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. unde a invatat Iisus. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. Corabia. care nu au primit invatatura noua. ci.22. care cu totii au intrat în biserica creştina. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. die.

Psalmi 91. la 31. Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. în care se nareaza ca pe Adam 1 . III. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Cornelia (lat. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. gratie. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. bunastare. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. = tare): sf. martira în Tunis (f 309). Daniel 7. precum ii este şi inima. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. ca un corn): sf. Coroana (diadema. la 13. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. 97 . Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. tot astfel mitologia nordica germana are. Cornul abundentei (cornu copiae). = tare. Corneliu (lat. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. 8). ca decorativul candelabrelor etc. Cornelie. ce o revarsau ptin altar. un corb sa ingroape pe Abel. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. 1. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare.a r fi indemnat. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. fiindca nu s-a mai intors în corabie. respectiv invatat. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti.corbul la starv. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. ce era rostit pentru pamant. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. Comem. Comem. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). IX. caci doar pe Hie 1 . corbul e avertizare catre cei avari. 10. 6). doi corbi. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. 3).

spre a fi vasul gratiei (Romani 9. iar cortul mdrturiei.22). Cortul sfant (tabernacul. Cortul mai inchipuie şi ceral. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. marirea lui Dumnezeu. Cununile mirilor. Cortul sfant (cortul legdmdntului. e un microcosmos. art. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1.17. al adorarii senine. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. c. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. Policandru. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. 31). Coruri ingeresti canta la 98 . precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. care ne acopera şi ne apara de primejdii. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. c. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. mdrturiei. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. 20) şi se face templul Sfantului Duh. cuvucliu. Liton. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. E deci un loc sfant. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. Corul (cafas). 2). Se numea cortul legamdntului. art.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor.3). fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. art. curate şi tipul corarilor de credinciosi. 23). corporala. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. care are forma unui cort (Psalmi 103. adica omul e coroana fapturilor. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. Apocalipsa 21. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. adundrii. în Sfanta Sfintelor. Corporale v. poate fi chipul lui Dumnezeu. inauntrul caraia. Omul chiar şi în viata pamanteasca. 11). de o parte pentru ca se afla în biserica. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. Coroanele mirilor v.

în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. ce urmeaza dupa moarte.. dupa traditie. ce a vazut-o prorocul Amos (8. Coţara cu poame coapte. Creatiunea v. Covrig de pomana v." Stihira Rusaliilor). a lui „Adam eel nou". în referire cu marul lui Adam. Comem. iar eel inconţurat cu spice. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. la 1. Facerea lumii. cu albine. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. neschimbata şi ca la aducerea jertfei.. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. simbolizeaza belsugul darului de sus. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului.1) în vedenie. Craniul cu cele doua oase de picior. spre a arata ca s-a . art. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. pe langa rugaciune. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. Co$ciug (sicriu. VI. =regulat. Cosma (gr. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. incrucisate. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. Craniul ce tine un mar în gura. Marcu 8). Sim ar fi primit craniul. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. Colac de pomana. ori chiar un sarpe. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. fiindca. ordonat): sfant. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. Dupa superstitie. art.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. racla).

Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. VII şi 4. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Daca il rosteste un preot. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. vestitorul nasterii Domnului. Crescens. Credeul se rosteste prin cantare. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. a intunericului. în unele biserici. care are forma figurala a aceluia. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. Crinii 100 . cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. = crescator. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. prispitor): sf. în mana martirilor. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. a ingerului Gavriil. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. simbolizeaza sangele mucenicilor. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. ci numai marturisire şi invatatura. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. Crijma e o bucata de giulgiu alb. în Test.VICTOR AG A dinta. fiindca Credeul nu e rugaciune. Comem. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. prin roseata sa. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. este azi emblema cercetasiei. ce izvorasc din credinta creştina. dupa care are sa vina lumina. Crinul e tipul potirului. episcop în Vienne (t 80). ce se revarsa de pe urma credintei creştine. Ramurile. incolacita pe dupa cruce. E simbolizata prin o cruce. Crepusculul (amurgul) serii. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. ucenicul sfantului Pavel. la 30. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. Crengile verzi v.1. art. Crescentiu (lat. al virginitatii şi al curatiei sufletesti.

la cererea sa. desi erau rupti de foame. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. precum şi patronul automobilistilor (f 300). Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. C. XII. din care rasarira mii de floricele. X. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). E patronul celor bolnavi de ciuma. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. la 14. Crispin. cristalul mai e şi simbolul cerului. de Dumnezeu): sf. Cripta (gr. VII. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. zicandu-le: mancati acum din ea. episcop în Prusia (f 1245). purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. miscat de acest semn de iubire şi de mila. la 24. VII. ii dadura cu bucurie intreaga paine. martirizat în 287. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. nume ce inseamna: cret la par.: a merge cu crucea la holde. colimvitra. X. martir. Cristofor (gr. la 4. e patronul cismarilor. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. Crispina. nume grec. XI şi 25. la 25. unul din cei 14 salvatori. E supranumit lacrima milosteniei. pe care ii cinsteau la saraci. le reinapoie painea. Comem. = credincios. procesiune: de ex. 28) reprezinta toate florile campului. art. Cristian. la 9. zilele crucii. inseamna: floare aurie. care nu erau alta decat flori de crin. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. = purtator de Hristos. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Comem. originar din Roma. Comem. Comem. ca reminiscenta a catacombelor. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. Semnul crucii. E 101 . fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. cripte. fara sa sufere vreo alterare.martir în Roma (t 283). E infatisat ca un urias. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. Comem. Sf. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. Cruce a-şi face v. baptisteriu.campului din evanghelie (Matei 6. Cristina (gr. Sf Crispin. Cruce în sens mai larg inseamna litie. din care s-a nascut lumina adevarata. Prin taria şi frumusetea sa. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. Cristin (gr. art. Sf Crisant . de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. albe ca lacrimile. Cand vazu lisus ca. care. Crisant. Cristelnita v. adica zilele de procesiune. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale.

Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. Apostol Pavel (Galateni 6. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. trei sarbatori: la 14 septembrie. prin roadele aduse de El. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. cea egipteana. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. Crucea se numeste catedra. ca un steag de biruinta. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. Biserica are. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. invinsa de Iisus (v. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. loan 3. La morminti inseamna nadejdea invierii. Craniul). Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. In 102 vechime crucea avea culoare verde. scara ce a vazut-o Iacob în vis. biruinta asupra iadului. harul şi iertarea pacatelor. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. biserici. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut.. în onoarea crucii. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului.") fata de marea jertfa de pe cruce. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. ce o poarta Episcopul pe piept. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). scoala. 8. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. rabdarea. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. area lui Noe. Tipurile crucii în Test. carte. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. 14). caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. asa s-a mantuit lumea prin cruce. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. spre a inchipui pomul vietii din rai. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. varga lui Moise. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. suferita de Iisus pentru noi. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. art.. ca sa fie sacrificat. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. cea latina (crux immissa) ţ.

Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo.). spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini.. Crucea la capul mortului. o au în casele lor. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. Crucea patimilor v. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. de adevar. adica crucea. Crucea. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . art. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. ca şi crucea stativa. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. vesnicia şi trinitatea. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca.inchipuie şi scutul. t Episcop al. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. a purtat în viata sa crucea suferintelor. pe frontispiciile institutelor religioase etc. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. Crucea constituind un semn de cinste. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Crucea arhiereasca. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. al invataturilor Lui. art. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. Crucea. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. Crucea în cere o vedem la biserici. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. la sfintiri. inseamna aceeasi. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. spre a fi aparati de toate relele. Creştinii adevarati o poarta pe piept. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca.. Crucea pectorala v. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. carora au sa le urmeze. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. unde troneaza Dumnezeu. iar crucea e chipul dumnezeirii.

Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. ca sa se formeze o cruce. prin crucile acestea. dar cu imbracaminte. de onoare. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. . Crucea painii se numeste semnul crucii. neschimbata. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. Prin aceasta el se declara ca creştin. ca şi în fata lui Dumnezeu. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. de omenie şi cinstitor al crucii. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. hotarata. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. . pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. în forma crucii...Mai este obiceiul ca.. careia are sa i se dea toata cinstea. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. este un semn de credinta. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. „Cu frica lui Dumnezeu". ca un miel langa cruce. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. cei ce nu stiu scrie. Crucea sau semnul crucii. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. inainte de a incepe sa o taie. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. ca un simbol al adevarului. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. Crucea este un semn de cinste.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. condeiul insemnand partea verticala. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. El constituie declaratia proprie. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". e „fata lui Dumnezeu". la astfel de iscalitura.

purpuriul este simbolul puterii. de unde işi are numirea şi de aureola. Negrul. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. aurii. Roşu caramiziu. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. a Maicii Lui. al sufletului şi al gandului curat. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Verdele. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. în biserica apuseana culoarea ro$ie. la Vinerea mare.. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. marirea lui Dumnezeu. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. a ingerilor şi a sfmtilor. Violetul e folosit în advent. al milei şi al binefacerii. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. inchipuie marirea dumnezeirii. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. culoarea roza. care nu au fost martiri. 105 . Trandafirie e simbolul iubirii. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. Albul este icoana bucuriei. simtaminte evlavioase. al maniei. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. care este culoarea pompei regale. chipul Duhului Sfant. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. iar la sarbatoarea Nascatoarei. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. în posturi. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. Ea e mila şi scaparea lumii.. care aduce aminte de foe şi de sange. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. al urii. Icoanele cele mai vechi numara 4. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. nimbul sfmtilor e auriu. trandafiriu este chipul iubirii creştine. Culorile odajdiilor. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). a curatiei şi a luminarii. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. e simbolul vietii. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. inseamna nadejdea în Iisus. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. Negrul (mohorat. purpurul (roşu inchis). ca simbol al caintei şi al abnegatiei. aurul curat e chipul fericirii. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. asemanator sangelui şi focului.

bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. Ierusalimul eel sfant. prin rugaciunile bisericii. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. izvorata din credinta adevarata. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. Cununia (nunta. Euharistia. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. în fata altarului. martirilor li se da cununa credintei lor. care se hotarasc a vietui impreuna.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. Cununa de spini v. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. care. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. Cultul divin de toate zilele în Test. pe care e asezata crucea şi evanghelia. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. Cununa anului (Psalmi 64. art. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cumpana v.barbat şi femeie -. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. de la care vine tot binele (Efeseni 5. prin semne vazute. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. Li se pune pe cap valul (sovon). A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. la olimpiade etc). iar cultul extern inchipuie. 32). ziditorului sau. art. Cuminecatura sfanta v. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. Cununia se savarseste în biserica. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. ce are sa straluceasca 106 . ca Maica cerului. Cdntarul. Coroana de spini. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. inchipuind biserica spirituals. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. dupa cuvantul Mantuitorului. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. art. religia interna. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. Mirii stau inaintea tetrapodului.

ca cercul facut prin inconţurare. Cununile mirilor (cununii. de mirt. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau).23). impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. inseamna şi vesnicia.ca o lumina. dreapta e semn de credinta. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. 107 . ale virtutilor creştinesti. Aruncarea de zaharicale. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. masa. asupra mirilor. cand Iisus. numit paharul comun. dar pagane. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Rugaciunile. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. La sfarsit. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. precum şi Hristos . din ramura de prun. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. insemnand ca el este cap femeii. cununa mirilor. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. Emblema cununiei poate fi prestolul. Mirii isi intind mana unul altuia. conform prorociilor. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. Cununa. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. din spice ori confectionate din metal. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. inelul. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. doua maini incopciate. aruncarea graului. Mirele sta de-a dreapta miresei. Miaa. si-a logodit siesi mireasa biserica. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Cununile la morti sunt semne de onoare. salutam cu dreapta. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii.cap bisericii (Efeseni 5. Dupa numarul lor. facute din flori. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). coroane). de iubire fata de eel raposat. dupa forma ei de cere. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. în unele parti. are sa fie fara sfarsit. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. arata belsugul darurilor de sus. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare.

26). Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. Lehuza. Curatirea dupa nastere. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales.. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. sa-i imbisericeasca. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. Culorile-i principale sunt albastru.al focului ce mistuie lumea şi verdele. Levitice curatiri. Propitiatoriu. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. adica nu este . art. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu." (Matei 3. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2.. 2. partea barbateasca. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. ca sa dea marire lui Dumnezeu. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. conform legamantului prin Iisus Hristos. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. art. Curatitorul v. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. Curaţiri levitice v. sa-i inchine Domnului. 7 inseamna cele 7 Taine. La 40 de zile dupa nastere. Luca 2. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. care ne-a adus aceasta pace. Este şi chipul Sfintei Euharistii. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. Vechi. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. ca şi în legea veche. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. simbolul potopului. Curatenia corpului a fost în Test.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. baiatul. rosu . în Test. Curcubeul e simbolul Mariei. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. Obiceiul a trecut şi în creştinism. chipul nadejdii. Vechi simbol al curatiei inimii. 22). 11). în Test. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. 22). neinsemnat. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai.

el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina.16. Dupa o alta versiune. art. 29). 9.. Cuvantarea bisericeasca v. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. 9. fn icoanefe bisericesti. ba chiar roade din stalp. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii ." (Psalmi 67. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. Naum 1. il ingroasa de cate noua ori. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. Predica. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. pe care apoi sf Hie. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. Curpan. Pamantul. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul.de sub stricaciunea pacatului. în timpul de somn al lui luda. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape.15). Cuvuclion v. la al treilea sta sf Hie. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. e infatisat cu cutitul în mana. Avacum 3. caruia i-a fost supusa (Romani 8. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. art. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. Cand sf. VCSfi. 5. 10). 19). Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. luda este legat de unul din stalpii pamantului. sa ne prinda în latul sau. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. ascunse (Psalmi 24.ca fruct al rascumpararii .vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. 8). . Patriarhul Avraam. diavolii vor sa-i opreasca. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. ca instrument de vanatoare. Cutremurul inchipuia în Test. şi il clatina adesea. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor.. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. Cortul sfdnt. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. Cursa (lat).

precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . omul poporului). art. la 4. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. ca şi cercul (= simbolul Comem. de la Domnul.VII. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. Sacos. fu aruncat de vrajmasii sai. Cosma.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. Comem.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. scriitor bisericesc (t 754). în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. il aflam la toate popoarele vechi.. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. Ea danseaza inaintea lor. la 21. XII. Daniil (evr. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. sf. asa lisus fluiera şi toata lumea. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). le izraeliteni din robia babilonica. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. mesei. Precum Daniil scapa pe jocul sau. = daruit. Daniil mare. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. zeaza atotputemicia mortii. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. la catolici: 6. la 1. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. fratele sf. „Isaia dantuieste". simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). V. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. Comem. sfant. Fiind pururea verde. unde ne. Dansul cununiei. IX. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. = istet. imbracat ori nud. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit.

Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. didrahma). sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. a inceputului man-• tuirii noastre. în sarbatori ori şi în alte zile. un fel de rugaciune. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. ce 1 . Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. au fost şi la pagani. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii.. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca.. ca jertfa lui Dumnezeu." (Matei 22. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. Darul ridicat (siclul. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. Daruri (prinoase) se numesc painea. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". Obiceiul a trecut sj la creştini. ce le aduc creştinii la biserica.divin. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Ill . le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. ramasjte de datini romane.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. Darurile de Craciun. pe seama intregului neam omenesc. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Sunt de origine veche. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. vinul şi alte bucate. de unde au trecut sj în viata sociala. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. Arata referinta dintre biserica şi stat. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. în Test. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti.

Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. imparat al neamurilor. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. eel nascut şi crescut în umilinta. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Precum copiii se bucura de darurile primite. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. ele simbolizeaza intreaga viata omului. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. la care a indemnat Iisus lumea. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. Ca alimente. şi art. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. precum aurul nu rugineste. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. Sfintele. Aurul e simbolul faptelor bune. tamaia e rugaciunea. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. iubit) e prototipul Mantuitorului. adica jertfa nesangeroasa. preotesc şi profetic. fiindca reprezinta intreaga natura. Euharistia).VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. afara de Sambata şi Duminica. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. adus lui Iisus. revarsat prin nasterea Mantuitorului. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. = placut. tamaia şi smirna. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. David (evr. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. asa s-a facut Mesia. Darurile magilor. cu munca. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Down) este numirea Sfintei Euharistii. adica: aurul.

intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca.douasprezecea a celui solar. iar ca rege este imbracat în purpura regala. care n-a folosit nimic omenirii. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. preotul inchipuie adica legea veche. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. iar levitul este antitipul prorocilor. 29-37. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. 16). SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. care n-a adus vindecare lumii. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. legatura cu biserica lui Hristos.se tineau serbarile 113 . 32. precum este de stransa bisericii. parabola de la Luca 10. adica pacatele. care are lipsa de ajutor. de care se ingrozeste Satana. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. Untul de lemn şi vinul. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. Ieri. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. Asinul inseamna corpul Domnului. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. raiul. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. cu care ne-a spalat ranile. care o aveau ca Ierusalimul. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. veche şi cea noua. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. Toiagul lui David a fost tipul crucii. pe preotii nobila dintre toate plantele. Numele itoase şi iadul. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor.nezeu cu intindere vesnica. tot felul de oameni. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. 22). omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. tatal zeilor. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. Apocalipsa 19. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. Samarineanul inchipuie pe Iisus. urgia dumnecreştina. care sunt mai jos decat am primit de la romani. unde este pace şi siguranta.

il are sf.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Degetul. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. ca simbol. Diavolul. Demetria. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". este simbolul creştinismului. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. cand este aşezat pe gura. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. daruri etc. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. care toate ne dau nadejdea mantuirii. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. Dimitrie (grec. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. al vietii Lui.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. = din pamant. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. spre inviere. sf martira (f 362) sora sf. Andrea şi Undrea. Demetria.prin comemorarea nasterii Domnului . la 26. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. arhidiacon martir ştefan (27). ca insigniu. cu colinde. Demon v. Poporul i-a dat porecla de Indrea. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. 114 . Craciunul . simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. Degetul ori lacatul la gura. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. a intrat în paganism. e simbolul tacerii. invierii. care a fost martirizat. iar ziua incepe sa creasca. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. art. Dafrosa. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. nadejdii. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. Naşterea Domnului (25). izvorator de mir în Tesalonic (t 305). Datina aceasta a trecut şi în creştinism. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. Comem. Delfinul. iar de ziua sf.VICTOR AG A Saturnalii. Demetriu. unde era simbolul renasterii. loan Nepomuc. sf. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. facator de minuni. al tainuirii. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). X. fiu al zeitei pamantului). Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita.

fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. Sf ap. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. Descalecarea în Test. pruncul şi casenii. ci ca fii mantuiti. precum şi curatirea casei de toate relele.) în casele lor de rugaciune. 64. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. lehuza.23). privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. Desculti umblau în Test. Vechi numai saracii şi jelitorii. chinezii etc. 19). cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. 5. atat în trecut cat şi azi. sau vreo troita. Evreii. 115 . şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. asupra noului nascut. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. 27. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. cand trecem pe langa biserica. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi.Denii (vigilii. stau cu capul acoperit la rugaciune. 4). Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei.10). iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. la sfintiri de biserici etc.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. stima. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Isaia 9. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. ca în loc sfant. I Samuil 25. 20. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. 5. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. liberi sj cu demnitate. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. 2.4). lepadarea. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. cat mai ales contra murdariei.

cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. agape publice etc. adica se da invoirea de a manca.35). cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. în taina pocainţei. Diaconii (gr. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6). abstinenta. ci sunt numai 116 . Dezideriu (grec. La ziua impacarii.. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. Devotiunea (votul). tinda). Astfel expresia lui loan. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. Dezbracarea altarului. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. art. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti.. în Joia mare. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Ministrantii. „Impartit-au hainele.. IV. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. al neinsemnatatii cuiva.. martir impreuna cu Ianuarie.. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. trei la numar (altar. Indeosebi la praznice. Despuierea altarului v." (Marcu 1. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. spiritele rele. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. naos.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. vot monahal etc. Deşertul.. care mai sj binecuvanta masa." (Matei 27. Singuri nu pot savarsi functii sacre. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. în desert stau demonii." (loan 20. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. pomeni. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. la 21. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. ca antiteza gradinii raiului. Diac v. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. Comem.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. „nu sunt vrednic. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. 22). al micimii. al pacatului şi al iadului. Se cade deci fiecarui creştin. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. = doritor. de a lega şi a dezlega. infocat): sfant. art.

şi diaconicul. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. ursul invins de catre David (I Samuil 17.simbolul avaritiei. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. alte simboale: vulturul. Diaconul. cu coada. ca Jap simbolizeaza pacatul. cu coarne şi legat în lanturi. II Regi 11. prin pacatul sumefiei.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. Varava. leviatanul (Psalmi 73. 27). 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. care strica via Domnului (Psalmi 79. Iuda. maimuta. cum ar fi Ahrimanul persilor. Lucifer. tapul (Levitic 16.34). capetenia diavolilor. simbolul minciunii şi al sireteniei. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Irod. negru. cainele. Demon. leul cu referire la Psalmi 21. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. paros. cu mai multe fe{e. cu gheare.15. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. corbul. sunt în Biblie: Egiptul. 103. 12) şi al onoarei. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. schiop din cauza caderii din cer. inchipuie un loc sfintit. adesea cu cap de femeie. dragonul. Diaconic (vesmantar. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. 31) şi este simbolul ereziarhilor. Diadema (= coroana) a fost în Test. 24. mistretul. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. Beelzebut. Faraon. sarpele.23 şi I Petru 5. Belial). ce servesc şi ca tipuri. Asiria. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur.22). Simboalele diavolului. Isav.8. unde. Pilat. vulpea. 2). 117 .15). avand parul despletit şi gheare la picioare. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. behemothul (Iov 40.14). „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. e inchipuit cu figura de om. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. broasca. simbolul Duhului Sfant). cu coarne de Jap şi cu picioare de om. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. basiliscul. Diavolul (evr. e infatisat adesea ca un monstru: gol. care era privit ca animal necurat (Exod 22. Satan. acoperita numai la coapse. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. în care sunt concentrate toate animalele. Nu este principiu al raului. gr. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. pe pastoforii. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. Lucifer.

în care ni se spune ca Samson. Dion: sf. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii." (Dei gratia. al treilea invatatori". pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. spalati şi curatiti prin botez. Dintele este simbolul puterii în Test. dupa cum invata biserica ortodoxa." Romani 13. la 3. Dionisie Areopagitul. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265).. X. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. combatand parerea lui Nestorie. 19). Dionisie. avand în mijlocul lor o cruce. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). De aceea rugaciunile principale se fac dimineata.. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. conform I Corinteni 12.. cu falca unui magar.VICTOR AGA Dicaniciu. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. martir. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. toiagul patriarhilor. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. = dumnezeiesc): sf.. Dionisiu (gr. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". ales a scrisorilor pastorale. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. la 9. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. III. Demetriu. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. Dichirul (dicheria). „Din mila lui Dumnezeu. adica cu doua lumanari. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. în biserica apuseana cu „ ite missa est". Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. în Cantarea cantarilor (4. al doilea proroci. Inseamna smerenie. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet"..2). dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. Obiceiul s-a luat de la romani. sfesnic mic cu doua brate. Vechi.. Comem. Dimitrie v. Comem. la inflorire sufleteasca. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15.

Este elemenml binar. adica mantuirea. art.darurilor. în Test. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. Vechi. Doi. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. Nou Dumnezeu e Tatal. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. intre creştini şi pagani. darul dumnezeiesc. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. profeti şi apostoli. isi agoniseste viata vesnica. iar oamenii sunt fiii lui. iar omul e robul. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. Vechi Dumnezeu e Stapanul. discul simbolizeaza locul. pe care se junghie corpul lui Iisus. Nimb. virtuti şi pacate. adica inchipuie lemnul crucii. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test... Discul (gr. intre rai şi iad. Cand se afla pe prestol. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna.." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. ca numar simbolic. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. apare atat în Test. în care ne-am marturisit pacatele. adica mormantul. Sfanta Scrip119 . precum potirul poarta sangele Lui. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. „Doamne strigat-am. cat şi în Test. ca pe un altar de jertfa. în munca vesnica a iadului. Simbolizeaza rugaciunea de seara. pana sunt la proscomidie.. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. discul e tinut ridicat la frunte. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. Pana se afla la proscomidie. precum şi în practica vietii creştine. Discos v.). dintre pozitiv şi negativ. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. Nou.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. La intrarea mare. pe care Iisus. si-a sacrificat corpul Sau. canaaneanca. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. în care sens este socotit ca cifra discordiei. ca sa ne ia sub scutul sau. care are sa fie mantuit.

Usile imparateşti au doua aripi. de 40 de zile. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. la 10. la 4. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. Dominica. 12 sunt fiii lui Iacob. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti.1. Comem. Dom se numeste catedrala.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. imbracarea în sac. stapaniile).. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. la 8. Comem. Domul are aceeasi simbolica. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. nu-si tund parul. nume latin. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. facator de minuni. Revelatia este supranaturala şi naturala. inseamna: proprietateaDomnului. Domnica: sf.1. respectiv pomana. adica pana la parastasul. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . 15). Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). VIII. episcopul Miletului. pe care le implinesc. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. puterile. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. celui mai mare Dumnezeu. 1. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. O. postul. Iisus a avut doua firi. Dominica. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. cuvioasa fecioara. Vechi şi Test. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. doua vointe. Dominic. cu retinere de la petreceri şi jocuri. Nou. Vechi şi Test. M. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). o au bisericile catedrale. Numirea se mai deduce de la initialele D. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. ce o are şi biserica. adica 12 articole. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. nici nu isi rad barba. ruperea vesmintelor. care inchipuie Test. loan 21. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Doliul il au toate popoarele. M. O. Barbatii umbla cu capul descoperit. presararea cenuşii pe cap. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. în Test. Domitian: sfant. traditional ori statorit prin norme de uz. cernite. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. Nou. Vechi avem 12 patriarhi. Inscriptia de initiale D. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. 120 . Comem.

Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. e apostolul neamurflor. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. al putrezirii şi al necuratiei. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. la 13. Comem. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. art. Drahma pierduta (Luca 15. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. i-o aducem lui Dumnezeu. e simbolul imoralitatii.1). Comem. ascet renumit şi scriitorbisericesc. E o cantare de lauda. femeile de-a stanga. Nou. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. Mantuitorul.8): dupa Sf. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. VIII."). art. la 6. 14). fiindca reprezinta Test. La judecata din urma. zmeu. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. insemnand ca „barbatul este cap femeii"..Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. cu orare verzi. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. ce dimineata. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. II. Dospirea: în Biblie. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. v. Doron = Darurile inainte sfintite v. Dosoftei (gr. Columna. La evrei. La cununie barbatul sta de-a dreapta. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. la 13. imprimat pe drahma. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. 121 . Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. binecuvantam. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. impreuna cu intreaga faptura. Cu dreapta facem semnul crucii. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. = dar de la Dumnezeu): sf. Chipul lui Dumnezeu. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. VIII. sade de-a dreapta Tatalui.. Comem. deosebita. inaltat la cer. pe sufletele noastre. cei buni stau de-a dreapta. în mana drapta cu toiag de aur. s-a pierdut prin pacat. Dorotei Tebanul: sf. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi.

Dies Dominica. Drepti la rugaciune v. S. una ori doua sabii. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. D. Duminica (Ziua Domnului. martirii stau de-a dreapta. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. iar confesorii de-a stanga. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. ce-i tine Mantuitorul în palma. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. în icoanele sfmţilor. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. tinand intr-o mana o cumpana.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. strutul. Alteori il vedem ca porumbel. Starea dreapta. pe Sfantul Duh." -Duhul Sfant sau „S. ce zboara intr-un triunghi. echerul. art. Dreptatea. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. S. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". cantarul dreptatii il tine sf. Calvarul. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. în icoanele judecatii universale." — Spiritus Sanc-tus. la rang. ca virtute. Porumbelul. iar din gura emite raze. Drumul crucii v. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. legata la ochi. S. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. art. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. arh. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. care simbolizeaza. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. fiindca el. respectiv infatişeaza. cocorii cu piatra în gheare. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . Spre a forma semnul crucii. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. iar în cealalta o sabie. la stare. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. inconţurat de raze solare. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. Mihail stand langa dreptul Judecator. are emblemele celor patru evangheliijti. vulturul. impartaşindu-ne viata noua. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. ce o avea şi la pagani zeita Justitia.

cainta adevarata. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. art. dupa insemnatatea sa cea mare. Duminica a treia din Postul mare. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. sfintitorul lumii. ziua cea dintai a saptamanii. adica la 8 zile dupa Pasti. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. care este nemarginita. Duminica crucii v. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. prin invierea Sa. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. 123 . prin cantarile şi citirile sale. mantuirea savarsita prin cruce. Prin aceasta dovedim ca noi. Ea este inceputul zilelor. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. 7) în ziua de Duminica. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. în credinta poporului. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. personificate. spre a simboliza invierea Domnului. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. veac de odihna. Duminica. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Faptele Apostolilor 20. iar Duhul Sfant. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. abia la Duminica Tomii. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. Duminica lasatului de carne în citirile. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate.Sale asupra lumii. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. dar care nu se cade sa fie precupetita. 5) şi Sfanta Scriptura. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. Paştile mici. Sf. primita la botez. Duminica mare (Rusalii. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit.

rugaciuni pentru vite etc. pana la Paşti. fiinta absoluta. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. bolizeaza pomul vietii. Nou. dupa primirea Duhului Sfant. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. care exista prin sine insuşi. Dogmatica). pe tetrapod. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. art. De la aceasta Duminica incepand. fiindca de aci inainte crucile. a cincea Duminica din Postul mare. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . Vechi şi a celor din Test. Antipasca. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. Dumnezeu.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. acoperindu-i adica cu un val violet. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. care ne asigura etemitatea în rai. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. dupa pogorarea Duhului Sfant. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. în aceasta Duminica. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. care voiau sa-l ucida cu pietre. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. Ca fiinta pur spirituals. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. de durere asupra patimilor lui lisus. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. rugaciuni contra boalelor. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Duminica Tomii v. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. adica Duminica prima a lunii noi. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. inbiserica apuseana.

care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. Vechi. respectiv personificat. ori de numele Elohim. g) ori prin şapte ochi. 1)." pe clopote. sau ca persoana singuratica. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. coroana. cartea vietii.. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. h.. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. semnul puterii. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. se foloseau de numele de Adonai = Domn. h.". protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. ca zapada. incadrate în nimb de soare. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. în foe.". în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui." (Geneza 1. 125 . iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. al lui Iehova. grija şi ocrotirea fapturilor. 4). soare.. w. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. crucea insemnand pe Dumnezeu. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j.. 1) ori şezand pe tron.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip.. acesta a trecut şi în creştinism. Ca şi Creator al lumii. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. simbolul providentei (Proverbe 22. 18). h. imbracat în ornate. soare.. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. f) un stalp de foe dupa Exod 13. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. d) un foe. h) o mana. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe... Dumnezeu e infatişat sau în Treime. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. în Test. e) imparat pe 7 tronuri. în mana cu sceptrul. 18). h." (Psalmi 23.24). 12). mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. în tunet. culoarea alba simbolizeaza lumina. pe cruci. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. I Petru 3.. conform vedeniei lui Daniil (7.. dupa Zaharia (4. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. 12. w. c) crucea în cere. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. cartea judecatii.. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. E în nori. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. tetragramatonului. Ca Stapdn al cerului.. noaptea intr-un stalp de foe". a prin semne temporale. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. 21: „Domnul mergea. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. = tetragramatonul. Dumnezeu e inconţurat de stele. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana. cercul simbolizand lumea. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei." (loan 1. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. Evreii adica. 26).

(O co N = eel ce este). Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. Dupaserdnda. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. adica de moarte. cantarea de la inceputul Utreniei. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. „Dumnezeu e Domnul". precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. co (omega). Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. art. Nimbul. N (v=n). din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. liturgice. Dveri v. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. care sa nu ne surprinda fara de veste. Dupacinare (Pavecernita. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. adica în faptul zilei. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. Uşile imparateşti. cainta şi umilinta noastra. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. co n. Durerile Sfintei Preacurate v. simbolizeaza eternitatea. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. în forma de disc ori de triunghi luminos. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. în Test. 126 . dupa cina. art.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. iar literele o. Completorium): una dintre orele canonice. 16). şapte dureri.

exclamarea lui Pilat. are simbolica ecteniei mari v. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. i-a scos în fata multimii. Eden (evr. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. cand pe lisus. fara vina proprie. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. în care a fost gradina raiului 127 . Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. batjocorit de catre ostasi şi plebe. Caterina. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. sub numirea de Ecce homo. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). Momentul acesta. art. Tipul lui Ecce homo în Test. = iata omul). Ectenia staruitoare. Ca şi acestia a fost şi lisus. se intelege figura lui lisus batjocorit. Ecce homo (lat. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. art. Ectenia mare (de la gr. 1). comuna mai multor randuieli liturgice.E Ecaterina v. în arta. cat şi în sculptura (Diirer). 23). precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. imbracat în hlamida. unic în istoria lumii. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric.). pace etc. = frumsete): un tinut la Rasarit. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi.

= eel liber) din Roma. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. al iadului. VIII. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. fiica de rege (ţ 984). la 21. Umeralul. adica frumos. Comem. la 20. Egiptul e şi simbolul diavolului. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473).1. Elisaveta (Saveta. Eftimie (gr. = aparator): sf. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. Edmund (germ. Ella. regele Angliei. Comem. Efod v. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. Egiptul e simbolul pacatului. = stralucitoare ca soarele): sf. Comem. ziditoare de biserici (ţ 328). de apa din piatra. Comem. Elis. IX. XII. Alice. Ca sa praznuiasca cu demnitate. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. Effata (evr. adica al formelor externe. =luptatoare): sf. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). II. 8). Elena (gr. la 13. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. Eduard. Nora (gr. ale rugaciunilor. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). Pavel. sf. Comem. vazute. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). la 15. = miluitoare): sf. X. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). 13). = curajos) eel mare. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Semnele externe. De la frumseta raiului. mama lui Constantin eel Mare. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9.VICTOR AGA (Geneza 2. XII. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. 128 in stramtorari şi în mare turburare. la 16. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. Ede (germ. in- . din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. care ne asupreste cu pacatele.. la 1. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). V şi 28.1 şi 18. Elefterie (gr. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. art. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Elisa. = aparator al patriei): sf. intreg tinutul a luat numire de Eden. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. la 28. Eleonora. Comem. . cand erau în robia egipteana. Comem. Veta. abatisa în Wilton (Anglia). la 21. VI. Edit (germ. ne robeste şi ne ispiteste. Mama-sa fusese convertita de sf ap. Betty): nume evreiesc. Comem. Izraelitenii au fost aci în robie. sf episcop al Iliricului. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). parinte bisericesc. Efta.

Engolpion (gr. Comem. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. Sf. panaghia. Comem. De 129 .17). Emilia. Emeric (germ. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. ori al unui inger. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. VI. colpion = piept. la 8. Emil. Hr. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem.seamna: Dumnezeul juramantului. = intelept. Sf. loan are un vultur. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). E. XI. sotia lui Ludovic (ţ 876). e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. VI. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. XI. = Dumnezeu e mantuirea mea). Matei are ca emblema un cap de om. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. panaghion): insigniu episcopal. la 14.). Ema (engl. Emanuil. la 31. aparator al icoanelor. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). la 6.. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. VIII. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. III. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. imitator): Sf. fiul lui Cain (Geneza 4. Comem. 27). Comem. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. Enoh.52). Comem.1. Manuil (evr. leul fiind simbolul puterii. sarguincios. la 24. al lui lisus. ca şi Hie. episcopul Cizicului. sf. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. = principele locului). Emilin (lat. Elvira = inalta. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. Emil. mareata. Elisei (evr. proteguit de Dumnezeu. Vechi. Luca are un taur (bou) de jertfa. mama lui loan Botezatorul. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. sau chipul unui tanar. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. la 4. e prototipul lui lisus (Luca 4. la 4. Minunile lor sunt asemanatoare. en = pe. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. Emilian. Comem. 15). pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. Marcu are un cap de leu. 7) (f 896 a.

Epifanie. subgenuale): insigniu episcopal. art. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". 7). dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. Enoh (Geneza 5. Botezul Domnului. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. adica a introdus cultul divin. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. ca simbol al nemuririi sufletului. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. prin punerea mainilor asupra. genuncherul.5) iar urmasii lui. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. Enos. fiul lui Set. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. slobozit pana la genunchi. în unele biserici. iar cantarile de plangere. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. cu icoana inmormantarii Domnului. ce se savarsesc în fata mesei . art. Luca 3. fiii lumii". 6. spre a-i saruta credincioşii. sf. în forma de patrat din materie preţioasa. cu care. se planteaza pe morminte. plcujtenita. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. Epigonatiu (bedernitd. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. cu epitaful. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. nabedernita. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. A fost şi tipul preotiei. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. puterea cuvantului dumnezeiesc. 38).VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. Epigraf v. E sfant comem. aparitie stralucitoare). Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. Episcopii sunt. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. mormdntul Domnului) e o panza de matase. Epifaniu (gr. mare predicator şi distins apologet (t 403). Epitaf. Epifania v. Inainte de a doua venire. la mantuire. episcopul Ciprului. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. E. ca cu o sabie. XII. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. = renumit. precum au facut Apostolii. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. un preot presara flori pe epitaf în semn de . la 12. ca şi ai lui Set. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. s-au numit „fiii lui Dumnezeu".17).22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. (Geneza 5. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. Epitaful (sfdntul aer.

Eremiti (pustnici. Comem. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. Un alt simbol al eternitatii este inelul. s f . O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. care tine în mana globul terestru.a increştinat. Eufemia (gr. anahoreti): barbati piosi. III. Comem. Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. la 11. 18). Comem. martir sub Liciniu. ap. Comem. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. = de bun renume): sf. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. care nu are capat. ori il are la picioare. renumita): sf. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". fecioara. IX. Eudoxia (gr. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. VII. 131 . şi printr-un sarpe ce-si musca coada. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. la 4. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. la 13. E şi simbolul moravurilor bune. respectiv Sambata dimineata. la 1.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. Eudochia. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. se culca la pamant." rugaciunea imbracarii). martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . cand au pus mainile asupra creştinilor.. La rugaciunile particulare. Epitrahil (orar dublu. = de bun neam. 7)..1. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). ori neputinciosii. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. o fiica a sf. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. Prototipul lor e dat de Moise. Ermil diaconul. Erodiu (barza. Ermiona: sf. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. Filip (t 117).

Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. Erosina (gr. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. strugurele urias. inmultirea painilor. Marginea sfantului Potir. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. Eugenia (gr. = luminoasa. Se numeste euharistie. Vechi au fost: ploaia de mana. II. innoirea noastra sufleteasca. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. 53). cuvioasa martira în Roma. Euharistia inchipuie cina cea de taina. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. luminoasa spre sublima Taina. XII. care a instituit Sfanta Euharistie. Eugenia: sf. Comem. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. sub chipul painii şi al vinului. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. cuvioasa fecioara (t 400). Eugen marturisitorul. IX. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. ci numai inchinare şi semnul crucii. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. Eufrosina. Comem. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. vesela): sf. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. 3) doi porumbei. la 25. cum zice 132 . Sf. în Test.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. = nascut din nobilime). apa ce a izvorat din stanca. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. pestele inseamna pe Iisus. 18). care inchipuie coasta Mantuitorului. Eugen. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. ca simbol ca. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. la 24. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. la 19. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Vinul incat se poate are sa fie rosu. Comem. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. Euharistia (gr. spre a nu varsa sfintele daruri). 2) cerbul langa izvor.1. la 17. Conform poruncii a patra bisericesti. Comem. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Nou: minunea din Cana. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. Sf. = multumire. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an.

Eva comemorata la 12 şi 14. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. ierurgii. = viaţa). adica acestia trebuie sa fie o vointa. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. Evsevie): sf.) ale cultului extern divin. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. Comem. Binecuvdntare. Sf. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. precum carnea şi oasele se tin laolalta. inseamna unirea nedespartita. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. art. ucis de fratele lui. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. Eulogia: v. Sfanta Maica Maria. 5) pelicanul şi fenixul. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. IV. 6) teascul. Eusebiu (gr. gratia de sus. 25). exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. sfinfiri. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. = temator de Dumnezeu. = norocos. ca prima femeie în lume. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. sfintirea caselor etc. la 10. Eustella: sf martira în Franta (t 199). e tipul Mariei. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. Comem. la 27. XII şi Duminica inainte de Craciun. Eva. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. VIII. dar nici sclava lui. o inima. sunt rugaciuni. departarea relelor temporale. la 22. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. asa din Sfintele Taine iese darul. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. XII. Precum din aceea a iesit sange şi apa. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. Eutimie v. episcop în Samosata (t 380). infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). adevarata mama a celor vii. la 30. Comem. VI. Eulalia (gr. molitve. 4) mielul cu steag.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. ci este deopotriva cu el. Eutalia (gr. 133 . mama tuturor oamenilor. precum a doua Eva. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. Eftimie. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Comem. Euhologii (sacramentalii. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat.

Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog.". insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. are sa fie totdeauna evanghelia. psalmi etc. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. în lume. în Duminicile anului. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. spre a o saruta poporul. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. creştinii pot şedea şi în genunchi. care sunt 12. dumnezeiasca. Pe prestol.. 134 . ci Domnul insusi. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. asculta cuvintele Lui. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. Aşezata pe tetrapod. la utrenie. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!".. iar ca un act de cult e un moment solemn. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. în vreme ce alte citiri (apostol. Sarutarea Evangheliei). Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. pe tronul lui Dumnezeu. cu atenfie. iar credinciosii inalta lauda „marire. sezand langa picioarele Domnului. ne asemanam adica Mariei care.VICTOR AGA Evanghelia (gr. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. Lumanarile. cu fata spre altar. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. în sicriu. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. în partea evangheliului). fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar.) se fac în mijlocul bisericii. fiindca nu preotul pacatos vorbeste.

Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. Sf E. spre a se deosebi unul de altul. la mijloc. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. ce izvorasc din stanca pustie.). ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului".. care au scris-o şi au propovaduit-o. ferecat cu aur şi argint. de obicei cu doua aripi. Figurile simbolice sunt inaripate. e legat foarte luxos. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. Hr. fiecare cu emblema sa specifica. 135 . inseamna Dumnezeu e tare. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. Precum a fost chemat Lazar din mormant. Pentru cuprinsul lui insemnat. La sfintirea altarului. Apocalipsa 4. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. 13). dar şi corpurile vor invia la a doua venire. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. Comem. de invierea corpurilor şi de judecata universale.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului.5. 7) în vedenie. Vechi (t 597 i. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una.1-52). prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. art. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci.: profet în Test. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. la 12. Embleme). Evangheliste sunt patru naframi de panza. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. boului şi vulturului). nume evr. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. are icoana invierii ori crucifixul. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. Ezechiel. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. dupa marita Sa Inviere. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. leului. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). XII. Deasupra.

e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Faclia stinsa. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. faclele sunt numai simboale. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. 17. Faldisteriul. papa şi martir în Roma (t 250). Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. 6. Facia (torta): lumanare groasa din raşina.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. Facerea semnului crucii v. ce se aducea la sacrificiul necredintei. sfarşita.1. cea de orz. sau pe langa o cruce (troita). Sf. care ingroapa ziua. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. inchipuia prepusul de necredinta. Iov 41. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. Comem. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. Psalmi 11. . Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). noaptea este invinsa de lumina. la 20. Fabian. la creştini. Semnul crucii. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie.

asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. Se sfinteste prin rugaciuni. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. Spre a fi ferita de duhurile rele. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. dupa naştere. la raspantii sunt semnul milei creatine. care trebuie ferite de pangarire. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. ce ni se da în Sfanta Euharistie. Fantana se sfinteste la saparea ei. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. Fanul. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. asa piere şi el prin apa. Fantanile la holde. episcopii. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. 6) iarba. e simbolul mantuirii. şi cu deosebire fantana vietii. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. nu au 137 . Fanare v. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Moartea coseşte şi usca vietile. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. inseamna ca Iisus.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. care nu iau în seama admonierele de sus. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. Felinare. ce se ineaca în apa botezului. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. precum şi fantana de langa baptisteriu. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. pentra etemizarea memoriei acestuia. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. în care preotul isi spala mainile la liturghie.9). pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. de o troita. Fantana. art. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Fantana de langa proscomidier.

în pridvorul bisericii. = norocos. numita de catre sf. tisarea puri in chipul intai pictor. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). a doua în eel solar. Februarie. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. art. Dupa ce s-a botezat şi miruit. dupa marturia unei legende. in o sub stele. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. Faustini. In mutat evang lor. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. fericit): sfantul Faust. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). = din neamul febronilor): sf. („Cel ce se inalta smeri-se-va. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc.VICTOR AG A inima. e binecuvantat cu mestesugul sau. Maica Domnului. la 25. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). Fasa de la botez. Febe (Fibi): sf diaconita. Comem. pe Haralambie (v. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. virtutea umilintei. în vorbirea vulgara. Fevronia (gr. VII. Fausta. în mustrarile Sale. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. iar eel ce se smereste inalta-se-va"). 1). VI. Faust. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . desub iar sar Sfanta din rai. indata dupa botez. ale pacatului stramosesc. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. preotul dezbraca pruncul. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. Faur (fierar). Febronia. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. pana pruncul inca nu e botezat. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. De aceea. La opt zile. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. dupa cum este obisnuit azi. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot.) iar la 15 Martinul de iarna. ori. cu soare mai tare. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". ap. prune i inco cu cap. la Stretenie. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). va mai dainui iarna inca 40 de zile. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). cu zile mai lungi. toll. inseamna legaturile intunericului. la 12. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). cata mai este: de aceea la 2 februarie. Comem. Faustina (lat. urcand dealul Golgotei. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez.

o poarta inchisa. simbolizeaza pe sarpele din rai. o vedem intr-o cupa mare. 13). Matei 2. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica.spre a fi feriti de lupi. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. care au prorocit pentru dansa. cum era portul evreilor. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. ca ajutatoare a creştinilor. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. chipul celor sapte dureri. Icoana Preacuratei). în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. tot asa în demo139 . Fecioria inseamna curatie. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. din care curge apa vindecatoare de boale. adesea e infatisata în rugul arzand. E adorata ca Sfanta Fecioara. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. 3. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. şi art. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. în opunere cu virtutile. o gradina inchisa. iar pe cele nebune la stanga Lui. de neintelepciune. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. sezand pe scaun. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. ca o femeie imbracata cu soare. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. în semn de condamnare vesnica a acestora. voalata. ca Maica sfanta şi preacurata. pe diavolul şi pacatele invinse. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. care a fost şi pictor. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. ca Nascatoare de Dumnezeu. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. e zugravita cu mainile intinse. în poala cu micul prune Iisus. ingenunchind. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Fecioarele nebune. Dupa traditie. iar sarpele. ca ocrotitoare. Duminica 4 din Post). iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. 1.

Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Planeta. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. Cu referire la biserica. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. Un fel de manta în 4 cornuri. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. şi aceasta adica din prigoniri. Fenix. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. adica cu aureola de soare. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. Cand işi prevedea sfarsitul. VII. care rename din cenuşa sa proprie. Felix (lat. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. care dupa viata pamanteasca. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. Felinare (fanare). se transforma intr-un cuib de plante aromatice.VICTOR AG A nologia evului mediu. Comem. în fine. unde sta şi balaurul invins de dansa. Fenol v. VI. ~ fericit): sf. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. Comem. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. la 10.faion = acopar şi otos = tot. pentru ca sa nu se stinga lumanarile.1. pasarea legendara. Felon (Fenol. la 14. . e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. fara maneci. asupriri. invie spre o viata sufleteasca. conducte etc. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. de la grQC. martir în Roma. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. la 9. Felician (lat. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Comem. ca haina liturgica. iar din cenusa-i proprie iese. felonul este şi icoana hlamidei rosii. Mantia. mai puternica. Fenolul. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. Felicitas (lat. facator de minuni (f 256). este vesmant liturgic preotesc. Sfitd). iubitor de saraci (ţ 286). mai frumoasa. Penula. din moarte iese tot mai maiestuoasa. ce le purtau regii la festivitati publice. de aceea i s-a dat nemurirea. episcop în Nola. campul luminat simbolizeaza invierea. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. dupa moartea corpului. avand luna sub picioare. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. = norocit): sf. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. Felicia. cu creasta. Felon. ce se intrebuinteaza la procesiuni. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). care au murit martirizati prin ferastruire. Casula. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. art.

cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. colorate. Festania (sfintirea caselor). cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. din care a rasarit Mantuitorul. Intdmpinarea Domnului. „Fie numele Domnului. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). Ferestrele bisericilor. cele sapte taine. la inceput. inseamna taria lui Iov. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele.". s-au colorat insa. V. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. Festum lumini v. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. se construiau foarte mici.. cu cercul sau. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). Spiritul rau. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. crucea. Smochinul. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. la 30. art. Sfintirea apei. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. art. Comem. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. ap. de marirea lui Dumnezeu. pe evanghelisti. Astfel ferestrele lungi.. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. rege în Castilia (f 1152).Ferdinand (germ. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. Ferestrele stilului roman. art. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. adica pe Maica Sfanta. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. Sf. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. care a binecuvantat tot ce a 141 . Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. în biserica se oficiaza servicii tainice. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. Ficul v. Festanie v. = aparator cura-) os). Cantarea lor dupa psalmii de tipic. virtutile cardinale. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. intra prin simturi. sf. cu toate ispitele sale. b)cele cu patru inchipuie lumea.

Pavel. la 11. aparatoare de boale. XII. XI. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. şi noi. facator de minuni. Fiul pierdut (rdtacit. minunile. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. A predicat în Frigia. ucenica şi rudenie a sf. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. care se departeaza de Dumnezeu. fii ai lui Dumnezeu. a carui marire se manifesta prin invataturile. Filotea (gr. Comem. Pavel (ţ 90).. martir (t 67). din cei 12. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. La sfarsitul liturghiei. = iubitor de cai): sf. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. la 1. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. curvar . la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. = placuta): sf. Comem. ucenicul sf. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. ap. la l. XII. la 14. spanzurat cu capul în jos.in Avutia inseai rile sufletest cata. iar în Tir sunt palate de fildes).VICTOR AG A facut Dumnezeu. Filaret (gr. iar ramurile. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. = milostiv) milostivul: sf. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. Comem. martir. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . Martir (t 81). rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. Fildesul (Psalmi 44. de casa poruncilor Lui. XL Alt Filimon: sf. fecioara şi martini în Roma (f 300). Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. care 1 . ap. la 10. Finicul (palmier. Filimon (gr. = cea mai placuta): sf. apostol. Filip (gr. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. oprirea din calea rdtdcirii.V. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. nemurire tuturora. caci pacatosii tarziu. Comem. = iubitor): sf. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. Fimbrii v. şi 14..a şi convertit.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. Filonela (gr. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . Agrafe. Comem. 9). distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). totdeauna verzi. art. 10). la 22. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. Comem. Filacterii. X. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. de primejdii şi de orice ispita. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. VIII.

22). Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. fecioara şi martira. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. = balai): fratele imp. Flacara v. în urma indemnurilor diavolesti.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. cu cuie etc. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. Comem. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. la 5. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. Comem. care. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. X. 13). Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. Vespasian. acolo se pierde acest dar. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. Placidus. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. la gustare ele au o dulceata oarecare. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. pentru iertarea pacatelor. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. vazura un lujer verde. II. martir la 95. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. t e \ o x . ce le cauta mereu pacatosul. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. dar mai apoi sunt pline de amareala. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. La plecare. art. constiinta izvorata din lipsuri. Raddcinile sunt placerile senzuale. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. sincere. cata nu le fu mirarea cand. la 22. Cetateanul stapan e chipul diavolului. Comem. 143 . sora sf. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. voie libera. Para defoc. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. lipsa de mangaiere. Flavia (lat. adica diavolul. Avtitia inseamna darurile ceresti. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. prevazute la capete cu plumb. în Messina (t 541). dreptilor şi pacatosilor. ca apoi sa ne amarasca. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. Flaviu (lat. Foametea inchipuie golatatea. darurile sufletesti (minte. în fuga lor spre Egipt. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. Flavian (lat. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. în locul spinului. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. judecata. VI. Legenda ne spune ca. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. = balai): sf. la 15.

lujerii simbolizeaza biciul. culege-i. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. Mantuitorul ar fi lacrimat si. Se mai numeste şi floarea jalei. ca sa nu mai creasca. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. în ziua premergatoare. frunza e asemanatoare lancei sfinte. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. Floarea suferintei (Floarea Golgotei.). Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. Maria Magdalena culesese o floare. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. Florian (lat. dar ele au crescut şi de sub pamant. palmier. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. cazand o lacrima pe floarea patimei.. Flora (lat. Floarea soarelui e simbolul creştinului. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. FI. = stralucitor. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. adica în Sambata lui Lazar. ca şi ochii Lui. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. la 4. rachita. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. mecanici. la 29. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie.. Ne spune o legenda ca. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. ovarul inchipuie paharul suferintei. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". Duminica Floriilor. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. în dimineata Invierii. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". infloritor): sfant. floarea patimilor. VII. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. care purta toate insigniile patimilor sfinte. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. în calea spre Ierusalim. patimilor. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Passiflora. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. cand urea Golgota. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. Comem. V. martir în goanele lui Diocletian (t 304). care s-au fost prins de cruce. cand au dezgropat-o din pamant. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . Comem.

le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. al caror simbol chiar sunt florile. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. sanzienele etc). bucuriei sufletesti. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. Ca simboale ale nevinovatiei. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. care 1 .. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". Florile sunt cele mai simple. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. izvorate din mormanml Domnului Hristos. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. Florile sunt chipul nevinovatiei." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. frumoase. ca talismane creştinesti. care singure ne petrec şi dincolo de mormant. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. ale faptelor bune.. toti le iubesc şi le ocrotesc. adica azi sa-i strigam „osana".în biserica apuseana. în cetatea cereasca. . în Sfanta Scriptura obvin 145 . cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. Bucuresti). Prapori nu se poarta. la recunostinta şi la mangaiere. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. semne de iubire catre cei adormiti. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. din cauza doliului de Saptamana mare. dupa sfintirea rachitei. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. Inseamna şi faptele bune. preotul rasfira flori pe el... care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. al martiriului (crinul).maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. La serviciul luarii de pe cruce. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor.").

inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. art. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. care incalzeşte. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. Florile sunt şi chipul iubirii. care a . biserica. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. ori de lacuste (II Regi 8. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. 14). el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. 24). 18). 3) prin iubirea şi gratia Sa. inseamna stralucirea fecioriei. Fluturele. al limbii. în prima ori a doua zi de Paşti. care ardea şi arde necontenit pe altar. ca cununi pe cap ori ca jerbe. Focul. dupa puterea lor specifica. dupa analogia ieşirii lui din papus. ce se aratase în focul lui Aron. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. 3. ca şi vantul. Vechi (Cantarea cantarilor). tot astfel este şi omul slab sufleteşte. chipul blandetii şi al milei. cat şi în Test. este simbolul invierii corpurilor. 2. dupa suirea ei la cer. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. Rusalii. al vorbirii. pricinuita de seceta. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. a.. Florile ce le folosesc mirii la cununie. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. icoanele. 25) în Palestina. din larva moarta în decursul iernii.VICTOR AG A adesea atat în Test. 1. ca şi calamitate naturala. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). 13. 19. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. pe morminte. crucile. 17. Fiindca focul constituie eel mai curat. Oul de Paşti). puternic şi incalzitor element. 6. Fluturele mai este şi chipul omului. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v.. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. La sarbatori mai insemnate (Paşti. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. s-au aflat numai flori. Foametea.) ornam cu flori altarele. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. precum acela. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. Psalmi 96. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. care este roza creştinatatii.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. Nou (in asemanari). Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. adica lipsa de povata. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte.

în octombrie. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. inainte de procesiunea invierii. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. în iunie. lui Samedru". ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este").cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. cu amnarul. spre a simboliza pe Mantuitorul. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. ca lumina. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc.. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. strigand „Hai la focul lui loan. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. iar lui Moise în rugul arzator. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. Focuri. stinse mai inainte. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. Se crede ca. ale sangelui acelora. din biserica. iar unele virtuti ca adevarul. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. lumina şi caldura. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. 147 . ramas de la romani. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. care se incalzeau în noaptea friguroasa. Dupa ce s-a mai stamparat focul. ce se aplica în lumanarea de Pasti. focul. eel inviat. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. cu cat fumul e mai mare. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. cand soarele se pare ca mai scade din putere.. în noaptea Invierii. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. Un obicei. care inca inchipuie pe Iisus. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. mai ales de friguri în acel an. dreptatea. 22). tinerii sar perechi de perechi peste foe. Focul acesta se produce prin piatra. Inchipuia dumnezeirea. prin unele locuri (Basarabia). şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. are 3 parti alcatuitoare: para. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. lumanarea de Pasti.

Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.ii \nux.BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.uns lUBXUBd B X . noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.s o d y o-.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u .xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l . Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.B03Ji \n\oqmxs .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '. = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.

'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '.lUIţOj.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.

mancare grasa: inchipuie imbuibarea. spre moarte sufleteasca. se pregateste spre iarna. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. sa inverzeasca. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. Primavara apoi. care are 4 parti. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. slastd. al cainţei şi al smereniei. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. i-a trimis durere şi frica. Fuiorul popii. ori de aparare contra arsjtei. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. fiul harambasei. art. de dulce. rastignit de-a dreapta Mantuitorului.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. frunzele cad mereu şi se ofilesc. ca sa ucida duhurile 149 . deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. în schimb apoi . orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Cu acest prilej poarta un fuior. Frunzar se numeste verdeaja de crengi.pe langa alte daruri . Frunzis. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. de scapare. Frunza de smochin v. Smochin. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. Astfel şi Sfintei Fecioare. Frupt. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. Inchipuie frumusetea spirituala. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. e simbolul locului de azil. nici în bucurie continua. cand frunzele incep iarasi sa revina. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii.Frunza e simbolul puterii sufletesti. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu.

VICTOR AG A rele. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. din fumul jertfei se dadea oracolul. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. La romani. al razboaielor şi al vandalismului. il nimereste fulgerul. 16. numai pe unul. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. adica în care s-a ascuns duhul rau.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. 19). iar un cardinal. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. De aceea limba de foe merge în zig-zag. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. al prevederii şi al sarguintei. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. 150 . 2). Ieremia 23. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. aratand spre fum. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). Funia este emblema diavolului. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. sau persoane. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. 6). în icoanele ce reprezinta judecata din urma. Furtuna e simbolul pacatului. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. Furnica e simbolul intelepciunii.6).

art. 26. ingerul judecatii. Nimbul sfintilor e auriu. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. Sfintei Fecioare. Mihail. Galbenul mai e simbolul incercarilor. daca canta ca cocosul. 16)... la talmacirea visurilor. Comem.de cate ori am vrut sa adun. în vreme ce pe arh.2). în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. 34). martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. la 5. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. se arata lUi Daniil (8." (Matei 23. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. Gavriil (evr. de unde şi numirea lui de aureola. al greutatilor vietii. lui Ioachim şi Anei. lui Zaharia. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. inchipuie garafa cu apa. lui Iosif. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10.preot nejidovesc): sf. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. vinul ros simbolizand iubirea. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. galbene. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. Galeria v. chiar moarte în casa. simbolul nasterii şi al inceputului. Galben. femeii lui Manoe. Corul bisericii.. Galaction (evr. galah .. XI. de obicei neagra. Garafa (sticluta). il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. Dupa culoarea uleiului. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Indata dupa ingropaciune. 37.

1. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). Gheorghe (gr. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. Romani 5. 1. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. XI. = lucrator de pamant. Regatul de la David pana la Iehonia. LaMatei (1. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. Gheena (evr. la 17. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. fecioara. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. art. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. zeilor pagani Moloh şi Baal. agricultor): sfant mare martir. 10. şi lui Ghedeon. la 3.14). 23-38) ajunge pana la Adam. prin ale carei rugaciuni Parisul. inaripati. = femeie tanara): sf. 31) copii şi oameni. 36) este prototipul apostolului Toma. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. în timpurile vechi. Preofia dupa robie pana la Iisus. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. al gratiei. cu inteles creştinesc. Ghenadie: sf. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). Patrusprezece e suma lui 7+7. izvorand untdelemn intr-un vas gol. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Romani 15. Genii: niste figuri de ingeri. Comem. numar sfant. calugar în Athos. care tin faclii stinse. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. Genoveva (lat. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc.20-22. Comem. ca şi lui Toma. Genuncherul v. ca niste flori. adica incepe neamul sfant. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. Ieremia 7. Ingenunchere. serbat la 152 . Epigonatiu. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. art. Ghedeon (Judecatori 6. a carei patroana este. Genuflexiune v. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. 12).1) genealogia incepe cu Avraam. 39). în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului.17. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului.

Gherasim: sf. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. le-a dar lor cheile timpului. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. pe acel loc. al cruciatilor. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. Sf. Aci a scapat pe printesa Aia. iar pe la usi se infig ramuri de tei. Dupa aceasta traditie. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. deschide vremea frumoasa. descantata. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. patronul Genevei. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. Dimitrie il include toamna. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. El este patronul cavaleriei medievale. Ghertruda (germ. pe cand era print al Capadociei. regele provinciei. adesea mai are şi un steag în mana. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. A excelat prin post şi rugaciune. precum sf. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. se poarta la mana ori la gat. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. de fag. adica tatal Aiei.23 aprilie. este reminiscenta de datina pagana. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. ava în Palestina. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. cu sabia în mana. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. în ziua de Sf. în ferestre. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. Comem. Dimitrie deschide vremea iernauca. sora lui Carol eel Mare. pe porţi. I se supuneau şi animalele. la 4. care marturiseste ca. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. jar sf. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. Comem. 153 . la 17. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. prin decapitare. Sf. s-a dus în orasul Selene al Libiei. Gheorghe. al Germaniei şi al cailor. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. ca talisman. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. = luptatoare cu lancea): sf. ucigandu-i pe acesta cu sulita. ca mai tanar. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. dupa felurite chinuri. III. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. Dupa traditie. III. intemeietoare de claustre (f 820).

V. la 7. Ierarhie. patriarhilor. art. Sfintirea lor se face prin pregatire.. V.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. al lumii şi al naturii vazute.").1) şi lumina. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui.. al pamantului şi al cerului. prorocilor. sotia regelui ungar Stefan. inainte de citirea Evangheliei. Gradele mari. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor.. il tine Dumnezeu sau Iisus. Nimb.. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. Globul ce. G. = ostatec. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. mucenicilor... {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. ca simbol al frumsetii. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. D. Stilul. Gloriola v. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete.VICTOR AG A Ghizela (germ. art. stil v. tonsura şi hirotonie.. Gloria (marirea lui Dumnezeu). Aureola şi art. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. D. Comem. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. drept- 154 .. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti." Isaia 66. 9). şi art. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati.. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). ierarhilor."). sf. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). M." Psalmi 18. presbiterii şi diaconii. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. G. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3." Luca 2. Ca vaduva. Gotic. Globul pe care sade Dumnezeu. stramosilor. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. al nadejdii şi al iubirii. 7).. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. Globul (sfera) e simbolul universului. superioare sunt episcopii. prizonier). în icoanele sfinte. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu.

8. pentru toate roadele pamantului. 3. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. ca eel mai de folos nutriment. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. în parabole. Gradina este şi simbolul altarului.credinciosilor. Gradinarul e simbolul lui Hristos. 3). Obiceiul a ramas de la romani. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. art. Graduale v. Graul. pentru faptele lor de necredinta. 24. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. care se tvas. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. art. Gradina mai este şi chipul bisericii. I Corinteni 15. care tine o carte. Gremiale. mucenitelor şi cuvioaselor. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. aceea a Testamentului Vechi. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. daca va muri. ca pe o gradina. iar la stanga este sf loan Botezatorul. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. 36). Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta... al caror locas este raiul. 155 . care a plantat biserica Sa. roada multa va aduce" (loan 12. nu au fost impartasiti de gratia divina. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. 15). 24) frumoasa. Graul şi alte seminfe. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. RodieruT).te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant.

ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. Grifon e un animal fabulos.. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor.) pana devine paine. Grecesti. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile.. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. scris în trei limbi: greceste. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. macinat. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. precum sunt „Kyrie eleison. este . Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. R. apa v. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. E un insigniu arhieresc. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp." (loan 12. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. v. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. Marcu). procesiune la 23 aprilie (sf. ca plugar de bastina.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. luat din mitologia greceasca. Obiceiul s-a transplantat de la romani. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. Grigorie. treierat. care sfinteau granele la 25 aprilie. Grauntele este simbolul lui Hristos. Grijanie = cuminecare.. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine.. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. 24). iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. art. de pe crucea Domnului. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. N. 156 Gregoriana. Gregoriu v. cuvinte. I. Apa gregoriana. art. impartasire. art. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Poporul nostru. intru iertarea pacatelor. care simbolizeaza jugul lui Hristos.

30 iunie şi 1 iulie)." Psalmi 50. Sf. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. pana la Sanpetru ori Santilii. Apocalipsa 1. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. buzele mele vei deschide. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. Petru o fierbe cate trei zile piatra. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop.. ci ce iese din gura. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. sa taie. trei ramuri de salcuta de la Florii. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. vorbele. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. Ca sa-i scape de chinuri. iar sf. Gutuia v.in vesnica frica de grindina. nimeni nu are voie sa manance. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. Singurul lucru creştinesc este. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. art.. 16). Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. inchipuie desertaciunea lumeasca. adica hulele. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. Lamdia.. intre multele obiceiuri.". Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. Iisus a binecuvantat-o. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. ca un fel de jertfa şi rugaciune. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. 157 . Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna.. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29.

Mantia calugarilor. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. 35). Haina pestrita (Geneza 37.H I lac held a ma (evr. semnul fericirii şi al curatiei. . Este simbolul rusinii. Cumparat cu pret de sange. în care trebuie creştinul sa se imbrace. afara de faptele sale ca om. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). adica în stare de nevinovatie. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. al crimei. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. ce se rupe zi de zi. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. sa o faca iarasi intreaga. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. Haina ingereasca v. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. Primii oameni. daca vrea sa ajunga la cer. loc de osanda. în scop de a ingropa acolo pe straini. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. 7) de la un olar. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. mai insemnand şi biserica creştina. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. art. inainte de pacatuire. în apropierea lerusalimului. simbolizand prin aceasta ca dansul. inchipuie pacatosenie. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. adica pacatuirea tot mai adanca. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. a faptelor 158 bune. talharie. au fost goi. al oficiului. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze.

Comem. Comem. X.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. în sfanta cuminecatura. II. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice.1." (Geneza 3. Este patronul celor bolnavi de ciuma. = impodobita cu gratie). 15). la 19.Haine preotesti (reverenda. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi.. Haritina (gr. în Test. Haralambie: sf.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Comem. = stapanul casei): sf. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. EJe acopar intreg corpul. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. impodobita): sf. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. la 28. Aretia.. Heruvimii. = plina de gratie. = luptatoare în razboi): sf. respectiv a monahismului. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. preot şi martir în Magnezia. la 5. Serafimii) al celor noua cete. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. Hermina (Ervin. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. Vechi se raporteaza la Dum159 . V. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. IX şi 10. Vezi şi art. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. a diavolului. care a „calcat capul sarpelui. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. Intrarea cea mare. art. X. al cantaretilor bisericesti. Comem. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. XII. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii.' Hareti (gr. pe timpul lui Severus. Comem. e simbolul lui Hristos. Hedvig (germ. martini sub Diocletian. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. = credincioasa: sf. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Irma) germ.. la 17. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. giubea. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. Heruvimi (evr. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. ci în ceruri. abatisa în Trier (f 708). în biserica nu mai suntem pe pamant. la 17. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150).. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul.

18). rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. Hilda (germ. La sfarşitul hirotesirii. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. iar plecarea în fat. iar în mana o faclie. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului.. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. Apar adesea în corp omenesc. care aprinde luminile şi aduce prosfora. I se da un stihar. Hirotonie (gr. i se da sa citeasca Apostolul. XI. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. care lucreaza.24). Comem. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. care a mantuit lumea prin cruce. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. de leu şi de vultur. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. numita şi steaua lui David. de la care cere darul. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. 6).). de bou. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. acolitului. Hirotesirea (gr. perşi ş. cadelnita. Vechi este personifxearea Satanei. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. ipodiaconi. Hipopotam (evr. la 16. printr-inşii (Geneza 3. formand o stea cu 6 varfuri. = behemoth): în Test. art. are sa alunge spiritele rele. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri.. A fost în Test. i se da sfeşnicul. Vechi (Exod 29.VICTOR AG A nezeu Tatal. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. cana de vin şi cea de apa. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). f x i n d c a el va fi purtator de lumina. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica.18). în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. sub numirea de Mogen Doved (v. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om.).a.

adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. ca insignii ale misiunii sale. care inca poarta orare si. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. sta aici defatape sfanta masa. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. Nerepeti161 . spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. Sfanta Euharistie. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. este adica numai ajutorul preotului. are sa se asemene ingerilor. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. ca acestia. sa laude neincetat pe Dumnezeu. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. manecarile şi ripida. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. Umarul manuductorilor il saruta. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Diaconii manuductori. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. exclama: „Porunceste Preasfintite!". Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. care raspunde tot cu „vrednic este". intrand în slujba sfanta. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. capul tuturor. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon.

). la 1. ca semn de batjocura. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. la 10. 1). art. inchipuind ca acum este frate cu dansii. Comem. invierea şi inaltarea Domnului. Hlamida (porfira. Hostia (azima. S. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. regala. 28). Hr. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. La fine. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. Hostia are imprimata o cruce. Horae v. Hostia e simbol al corpului. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. cu multele sale lumini. precum mai unge şi palmele mainilor.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. ce o purtau nobilii romani. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. sacrificiu. Intr-o astfel de hlamida din urma. serband Pastile iudeilor.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. VI. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. Hortensia (lat. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. a fost imbracat Iisus. Horos. Vdlul miresei. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. Vechi. . latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. = gradinarifa): sf. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. martira în Salonic (t 300). Comem. mielulpascal. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. incataramata la piept ori pe umeri. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. Holda (Hulda. adica mai tare şi fara defect. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. luptatori şi patimitori. Olda): sfanta profeteasa în Test. Forma rotunda. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. lunga pana la genunchi. Ore. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. H. Cu uleiul catehumenilor. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. candelabrul din cupola naosului bisericii. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. IV. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. preotilor. precum vinul e al sangelui lui Iisus. art. Hobot v. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca.

în exemplul evreilor Testamentului Vechi. Tipuri au fost: Abel. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . soare. pelican. batran. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. David. ca samaritean şi ca Mantuitor. paine. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. 1). care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. toiagul lui Aron. impreuna cu pasca. vita de vie (loan 15. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul.. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. lumina. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. ca invatator. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. piatra. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. cocos. ca simbol al creştinismului. izvor. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. Samson. Iisus a avut toate trei dregatoriile. Vechi se ungeau regii. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. strugure din Ierihon. cochlearia). Hristos (gr. al Fiului lui Dumnezeu. nedeie. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu.veacul al Xlll-lea. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. fenix. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. se sfinteşte în ziua de Pasti. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. inainte de a incepe painea. Isaac. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. numite vesperine. Icoanele. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale.. poarta. leu. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. ca planta amara. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. Hram (ruga. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. Nou. în temeiul Psalmi 44. = Uns): e numele Mantuitorului. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. care icoane il arata ca Dumnezeu. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. 29). Melchisedec. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul." (Isaia 53. sfintit acum şi de biserica. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. ca un miel (loan 1. Iona. Hreanul (tormac. al fructului Test. 11). peste. maslin. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. cale. în Test.

toiagul. apa. Comem. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. gaina. cununa de spini. steagul la inviere. mielul. Hubert (germ. rol de scrisoare.la3. la 29. globul lumii tinut în palma. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. 15) şi evanghelia. cuiele. lumina de Pasti. grifonul. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. sub felon. ori X şi M ori. = ganditor): sf. Hugo (germ. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. = ganditor adanc): s f . cand. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. cruce. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. cocosul. camila. (eel ce este). crucifixul. carte. pomul. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. linul. de o parte şi de alta. buretele. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. ox N. sceptrul. Humerale (amictus): o naframa alba. sarpele de arama. pantera.VICTOR AGA fiii oamenilor". vulturul. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. simbolul celor trei dureri corporate. Servind mai demult ca acoperamant de cap. delfinul. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. biserica = corpul lui Hristos. a pestelui. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. X P E . cu pietre scumpe. N H . instrumentele patimilor. piatra unghiulara. chiar şi dupa moartea Sa. snopul de grau. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. în semn de batjocura. stanca din Horeb.: roza aurea. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. care este o aducere aminte de patimile Domnului.XI.. pana la Inalfare. 164 . E patronul vanatorilor. IV. mantia. M E . coroana. rol cu 7 pecete. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). Comem. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. confectionata din giulgiu. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727).a. Ca insignii. impartasindu-li-se vestea. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor." Geneza 3.. dragonul.12). respectiv un cere intreg din aur. miel. 16). simbolizeaza infranarea vorbelor. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. un tron regal. fenixul. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. cadelnita.

15). apostol şi martir (t 41). de unde invata pe oameni. 15. lisus. simbolizau puterea dumnezeiasca. VIII. = inselator. intunericul inchipuie osanda. Geneza 25. 15. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. II Paralipomena 3. Este prototipul lui lisus. lisus. calator). acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . = Gheena. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit.26. sf. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. Precum Iacob a staruit. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. = Hades. „in cele mai de jos ale pamantului". v. 3). lisus. biserica.41). Iacob: fratele Domnului.13. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. Iacob. X şi 25. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. Iacob (evr. Comem. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. Iadul (gr. inca se duce în tara departe sa-si castige. art. a invins pe inger şi a primit binecuvantare.20).Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. 25. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. care stapaneste în templu. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. ca m i r e a s a . al carui Tata e stapanul lumii. în Apocalipsa (20. a fost protoparintele poporului ales. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. cu cei 12 fii. evr. şi ucis cu pietre de catre jidovi. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. Psalmi 29. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. Scara şi Piatra lui Iacob. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. = Infernus. cu cei 12 Apostoli. 24) şi focul nestins". Ca simbolizare a chinurilor din iad. la porunca Tatalui. lat. la 19.

3). Luna Ianuarie. Vasile (1 ian. oracole. cu cojoace în spate. Iconografia ne-o prezinta. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. Iadul. cu al carui ajutor invinsese pe latini. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. impreunate cu petreceri. 24). Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. ca pe un om purtand povara anilor. ce le purta Arhiereul în Test. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). Simboalele iadului în Test. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. jertfe. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. 22). loan Botezatorul (7 ian. incalzindu-se la foe. gheata veşnica (Iov 24. în icoana lumii.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. daruiri.). Styx. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. Numele şi-l are de la acest zeu. Varsatorul de apa (ianuarie). în iconografia bisericeasca. focul nestins (Marcu 9. neruşinat. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. felicitari. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. aşa-numite Ianuale. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. intr-un taler cu o piatra de moara. 22). care a dat palme lui Iisus (loan 18.). Sf.) şi Trei ierarhi (30 ian. şi Peştele (februarie). care incepe cu septembrie. Cocitus. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului.). iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. Iar. care varsa din gura para de foe. Sf. este zugravita în chipul unei femei. s-a aratat obraznic. inchi- . caciula în cap. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. zeul timpului. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. Vechi. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. colinde. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. incadrat intr-un chenar de zodiac.11). obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. este tipul chitului lui Iona. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. cu cornul de capra (decembrie). în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. 43). Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. 19). Flegeton). inchipuind greutatea enorma a pacatelor. Dupa traditie.

Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. Ys. XPC (a lui Iisus Hristos). neschimbatoare. Theu. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. adica cine este patronul acesteia. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. contra lunii care se schimba necontenit. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. dansa este fara de prihana. sezand pe globul pamantului. I c o a n a Preacuratei. insemnand ca. (gr. Creştinii cei dintai. I. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). Adeseori e inchipuita fara prune în brate. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. indeplinita în scopul mantuirii.p u i n d c e l e 12 semintii. a fost cinstitor al sfint. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. Ios. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. 15). XC: monogramul Mantuitoru-l u i . în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. adica în dosul prestolului. IC. 167 . Maica Domnului). Th. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. Pentru rezistenţa s a . Hristos. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. Ch. inchipuind pe Iisus. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. precum şi cei de pe timpul persecutiilor.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. supusa voii lui Dumnezeu. cele albastre sunt semnul supunerii. iar în stanga IHC. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. Mantuitorul. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. şezand pe scaun ori stand în picioare. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang.

S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. avand în mijlocul lor Cina cea de taina.). pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. Vechi. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. un sfant protector (de ex. Nicolae. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. spre a deosebi locul celor mai sfinte. la dreapta lui e Maica Sfanta. cu indemnul de a le urma acestora. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. pe Sfanta Fecioara. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. cu lucrarile sale. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. în randul de jos. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. sf. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . Iconostas. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). li s-a statornicit venerarea relativa. La privirea sfintei icoane. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. ca materie. de ex. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. Icoanele inalta. jertfa lui Melchisedec etc. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. sarpele de arama. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. Prin icoanele sfinte. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. stau icoanele din Test. transpun spre cele ceresti. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. le saruta. în masura în care se inmulteau creştinii.. La temelia iconostasului. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. precum şi din necesitatea ca.. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. adica pe Dumnezeu.: Zaharie cu jertfa. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. dupa potolirea persecutiei lor. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Nicolae) mai insemnat al bisericii. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator.

arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. exorcistii. ierarhia bisericeasca. la mijloc apoi. insa o deosebire de daruri. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. la 5. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . Gradele inferioare sunt: usierii. IX. Epheu. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. cantaretii. Comem. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. prin alegerea şi prin predica sa. ieros ~ sfant. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. Vechi. în varful iconostasului. acolutii. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. Ieremia (evr. iar oul inchipuie mormantul Domnului. citetii. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. II şi 4. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. ipo. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. 7). în legatura cu Pastile. ce a vazut-o în cer. Ierarhie (de la gr. canonarhii etc. arhiepiscopii. prin care au preinchipuit nasterea Domnului.. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. mitropolitii etc. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. art.. ar fi ouate de iepuri. Ida (germ. se afla icoana rastignirii. presbiterii şi diaconii. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. 5). Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului.urma. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. anagnostii.sau subdiaconii. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare." (Efeseni 4. ca şi acesta. lectorii. care a fost sapat intr-o gradina. = lucratoare. cu deosebita cinste şi vrednicie. Iedera v. iar treptele laterale sunt: patriarhii. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor.

VIII şi 30. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. IX. Ierusalimul e simbolul sufletelor. = eel sfintit): sf. Comem. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. Precum acesta s-a ruinat. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. Ierurgii v. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. E şi un indemn. Hr. marturisitor şi parinte bisericesc. care a zis: „iertati şi se va ierta voua".10). Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. Ierusalim (evr. (t 600 a. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. traducatorul Bibliei (f 420). 34). precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. orasul a devenit capitala. Ieronim (Hieronymus gr. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Vechi. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. Sacramentalii. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. Prin stricarea oamenilor. carora li s-a aratat Iisus mai intai. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. preot. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. centrul poporului ales. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. la 1.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. Ieslea e simbolul umilintei. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. nu va scapa de soarta Ierusalimului. „cetatea lui Dumnezeu". în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. =jerusch schalem = pace inalta. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. V. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. art. ca fiu al lui Dumnezeu. la 15. La poporul german a fost . Comem.).

Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. nume latin.H. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. X. la 21. pentru misiune. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. la 1. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. Comem. Ilarie. inţugata cu soarele. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. Hie (evr. arzator. mai ales copii. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. episcop în Pictavia (Aries). Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i.) a fost tipul inaltarii lui lisus. C o m e m . Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. care nu se matura pana tine sarbatoarea. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. Hr. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. Toti trei se pregatesc în pustie. Ilarion. în singuratate. Bernard de Siena. Comememorat la 20 iulie.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. ca inchipuire. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. iar Loyola il avea pe piept. Teoforul. Ignatiu. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. Hilarion (gr. II. I. 6. martir sfasjat de lei în circ (t 110). episcop în Antiohia Siriei. caci pe Hie 1 . lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. La poporul roman în loc de iesle. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . care-i şi purta în palma pirogravat. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. Sf. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). Sf.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. = vesel). iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. 8). pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. S. cand se crede ca mortii. I. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. Ilarie. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. parinte bisericesc (f 368). = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. se crede ca face sa fiarba marea. inseamna: plin de foe. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Isaia 45. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul.

Inelul piscatoris. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe.. Biserica noastra. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor.Inelul ca insigniu episcopal v. inchipuie! şi cu viata inel.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Ilie. art. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul.. Petru în scaunul pontifical. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. Liton. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. Imnul ingeresc v. Imnul Domnului v. Indelebilitatea. adica nerepetarea botezului. prin nesfarsirea sa. o credinta (Efeseni 4.VICTOR AGA mere de pomana. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Spre aducere aminte de aceasta promisiune. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. e simbolul vesniciei. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. Heruvic. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Axion. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului.. care incep apoi sa cante. Inima e tului. Inelul mai inchipuie semnul. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). 8). 5). . art. V. art. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. Gloria. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. nesters. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. Inelul.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. art. pecetea darului Duhului Sfant. inelul de logodna se poarta pe deget. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). Sf. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu.. Indicia (enditia. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Iliton v. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. art. Imnul triumfal („Sfant. Inelul arhieresc. . ce-1 pnmesc hism. Inelul resc. Confectionat din materie mai prefioasa. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. este patronul aviatiei. Unde este numai pacat. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. la sarbatoarea de sf Ilie. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. Inelul. care a fost rapit de viu la ceruri. se zice ca sf.

care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor.N. daca inelul de logodna se rape. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. unicorn): animal fabulos. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. iubirea. Inelul pontifical v. comem. ce-i primesc episcopii la investitura." (Apocalipsa 3. 11). Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. I. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. la 16. Inorog (onagru. numai pentru Domnul. spre a-i sfinti. Inocentie. art. Comem. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. Inocentii v. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). este inscriptia de pe cracea Domnului. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). justitia. = nevinovat): sf. amintit la Psalmi 21. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. central bucuriei şi al durerii. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa.R. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. Inel arhieresc. spre a intra numai ce este bun. martir.. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. VI. Inocentia (lat. Cu privire la inel. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. organul sufletului.23. Inocentes. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. IX. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. Inocentiu (lat. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. ori se pierde. pacea. Inima e izvorul vietii. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. Sfinfii marunfi. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. care contin cuvantul lui Dumnezeu. cum e şi inelul fara capat. prin care titlu se arata vina 173 . art. Inelul arhieresc (inel pontifical). sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. 2).. la 17.I. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare.primesc monahele la intrarea în monahism.

fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor.semnul nevinovatiei. 2) candela . în casa lui Dumnezeu.15). Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. Insigniile episcopesti. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. inelul. vesmantul ros.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. ca simboale. Insigniile sfintilor sunt semnele. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. tronul etc. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire.). Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor".. Episcopi). pentru viata lor sfanta. Interiorul bisericii. cum sunt mitra. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura." (Exod 3. de lepadare a gandurilor lumeşti. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. în mod vizibil. purtand în mana crinul. care inchipuie viata de veci. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. art.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. simbolul puritatii vietii şi o roza. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. obiectele distinctive. logodite cu patimile lui Hristos. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. inainte de intrare. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. toiagul. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. fiindca ele sunt miresele. impartit în trei parti (tinda. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. precum şi biruinta asupra pacatului. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. şi cu deosebire preotul. ca un semn de smerenie. crucea. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. latineste şi evreieste. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. arata şi simbolizeaza în afara. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu.. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. Creştinul. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. 5). calugarii cu mantia etc. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . ca simbolul maririi ceresti. de curapre sufleteasca. de pace castigata.

purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. Se tamaiaza sfmtele daruri. sangele şi apa. Saruta apoi prestolul. care este chipul cerului. inchipuit prin biserica.. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului. Precum lisus a iertat pe talharul. stand în fata Lui. se poarta lumanari inaintea preotalui.. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim.." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. . zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. mormantul Domnului. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. din inima sangeranda a Mantuitorului. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. în fata prestolului se inchina pana la pamant.. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . Pasind pragul bisericii.te inca o data: „Intra-voi. .". care. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. sus la frunte. care ceruse iertare.. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. ridicat la frunte. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. facand inchinaciune şi semnul crucii. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. iar în potir e numai vin natural. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. nirii corpului lui lisus pe cruce. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. unde numai persoanele sfinte pot intra. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. care sunt temelia bisericii. tinut în stanga.Nascatoare. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod.. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. -Potirul e tinut în mana dreapta. e semnul rastig-. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru"..

spre a vesti evanghelia. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. adica. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. Discul. inchiderea usilor şi tragerea. cand se asaza pe prestol. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. a fost dezbracat de ostasi. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. infasurand acoperamintele.. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului.. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. Sfantul aer. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. cand a fost luat de pe cruce. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. prin venirea Sa. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. care au impartit intre sine hainele sfinte. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. cu care s-a invelit capul lui Iisus. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. mainile şi picioarele Mantuitorului. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. mai insemnand şi lumina cunostintei. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. le pune de o parte. cum facusera evreii. . inchiderea perdelei. umplut de mireasma tamaiei. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. . il pune ca acoperamant peste disc şi potir. cand a inceput . Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului."). -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. sa nu facem şi noi.

neamurile. Ioachim. Biserica. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. udat. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. ca Domrt al unei imparatii. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. Inconţurarea la Vecernie. iar nmsoare. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. care strigau osanale. senin la Vedenie arata an rau. Pruncii. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. simbolizau pacatele paganilor. iar manzul de asina. sotul sfintei 177 . De aceea nu intra cu insignii lumesti. care au primit credinta şi s-au increştinat. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. morale. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. Ioachim (evr. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. simbolizata prin usile imparatesti. ci va stapani în ceruri. pe care inca nimeni n-a sezut. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. art. Intrarea mica la Vecernie v. ci cu insignii mesianice. moina ne prevesteste an bun. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. inchipuie pe popoarele pagane. pentru vedere. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. inseamna pe pagani. art. . lepadarea acestor pacate. sa se inalte. se impart apoi lumini. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca.sa invete. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Intrarea în biserica v.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. cu insigniile pacii şi ale jertfei. iar vesmintele.

uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.uiţnd sp isnţBO BUIB.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB. IB uqni mj '(/.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .soj B ID .8U .(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.

care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. Precum Isac fusese intai nascut. 7). care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53.. IX şi 5. E simbolul tiranilor plini de cruzime. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. Ituvew. Rolul e semnul profe179 . pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. Iacob (5. V. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. Isac e prototipul lui Hristos. 18. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. 34). lisus a iertat pe asupritorii Sai. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). = sfasiat de cai): sfant. rugandu-se: „Doamne. 19). tatal sau il daduse insa spre moarte.. precum în adevar a inviat pe Hristos. Comem. Isabela (span. Dupa dreptatea sa. parinte bisericesc. 110. VIII. Hipolyt (gr. Isaia (evr. 8). ferastraul şi o ramura verde. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu.". care a persecutat pe izraeliteni. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. Iov (evr. = laudatoare de Dumnezeu). Comem. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. la 13. Irina: sf. la 22. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. Are ca insigniu rolul de hartie. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. VI. defaimat a fost şi nesocotit.. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. adica la lisus. VIII şi 28.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. şi a fost jertfit. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. = dusmanit. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. 32). Sf. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8.tati" (Matei 17. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. Isac fusese numai tip. Desi Isac nu a murit de fapt. Iov e prototipul Mantuitorului. fiu iubit al tatalui sau. 3) „ci chipul lui necinstit.. 5). lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. VIII. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). sf episcop în Lyon. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Tipul lui a fost Faraon. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. Comem.

= mantuitor. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. Sf. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. pacatului. Iuliana. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. riale pentru ceata Apostolilor. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura.21). au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i.). scaderi. ca Dumnezeu. incepe impart colaci Iisus (evr.ca Acela va mantui pe poporul Sau.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. planta orientals. în opunere cu raiul. E infati(Matei 4). respectul legii.. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. la 7. ca persoana istorica Isidor a (gr. Isop. Iulian. VIII. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. = sul sufletului. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. este simbolul curatirii. stralucitor). VII. Din pricina gustului amar. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. dupa traditie şi dupa legende. acestia insa 1 . pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. e simbolul pamantu. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. Iulian (lat Galatia pe Comem. sea în Biblie. Iuliu (lat. e isop". chiar la rugamintea profetului. Alt Isidor comem. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. XII. amintita ade. la 5. adica. 22). la 21.. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. care este chipul mandriei. Lupta incepe în pustie care. Ferastraul il are ca insigniu.9). Ramura verde o are. Iulia. Cele trei feluri de ispitiri 180 .. Iuda are ca insigniu punga.Hr. V. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. al (Levitic 23. la Iuliana: Aurelian. voios. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). Comem. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. Comem. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. sat. la 31. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. cu parul rosu. fede urmat.". = darul lui Dumnezeu): sf.Comem. adica mantuirea -Egipt (t 380). Isidor (gr. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei..". Matei 1. cu deosebire fata de sirile sale bune. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. rea lui Adam.a u adulmecat. Psalmi 50. spre a ne fi şi noua pilda tanar.VICTOR AG A tiei.a r fi inghitit un cedru. Iisus le-a invins pe toate. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). liberator) e numele lui Mesia. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. T aduceau în de grau. lacomia şi ravna dupa castig. = daruita de Dumnezeu): sf.

ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . E astfel simbolul tineretii. tinute de frica grindinei. sunt pastrate de leac. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. la 12. ce se dezlantuie. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. difc la biserica usturoi. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). iar în zodiac are racul ca insigniu. Iuliana: sf. al cresterii şi al libertatii. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. Comem. la 15 se cinsteste Cirica (sf. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. ce influenteaza şi asupra omului. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. Se aduna flori de sanziene. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. în natura. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. în atmosfera. Numirea a ramas de la romani. Dupa istoricul Meletie. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. care tocmise calendarul. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu.III. Procopie) cand „arde piatra în apa".Iulian (lat. pe case şi la uşi. Chiric) pentru ferirea de napaste. care apoi. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. 13). Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. care mai intai au sa guste din fructele parguite. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. ori de la zeita Junona. la 16. Iconografia o zugraveste în forma unui leu. IX.15. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). Iacob (iulie 25). creste acum sj se dezvolta. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. la 5. Deuteronom 16. Iulie. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. mai apoi Iulius. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Comem. martira în goanele lui Aurelian. fiindca acum se coc ciresele. tamaie şi pelin. incepe sa se coaca. La romani a fost consacrata tineretii. dupa numele imparatului Iulius Caesar. a şaptea în eel civil. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. se serbeaza contra grindinei. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta.9-10). luna a unsprezecea în anul bisericesc. în 24 se impart colaci. apoi se impletesc în cununi pe la porti. Numirea populara este Cireşar. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. care leaga graul. care ii ziceau Quintilis. cu care se impodobesc tinerii. adica. uscate.

Dupa inmormantare. VI şi 13. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. VI. luminata. în ziua de Santilii (20). în Sambata Sfanta Nascatoare. fratele lui Hie. 38). se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. apa. sa fie invrednicit de apa vietii. „apa vietii". Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. scriitor şi pa. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. de mila. de induraIustina: sf. Iustin. avand apa buna. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. se scalda în Mantuitorului. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. din care a rasarit manaceasta zi.). e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. martir în Sebaste. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). Iustina (lat. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. inchipuie ca eel raposat Comem. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. art. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. Tragerea izvorului rinte bisericesc.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. în 22 sf. filosof. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . daca tuna şi fulgera. V. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. rizata de huni (t 451). pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. erau în Test. Iusta. a trage e un obicei ramas de la romani. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. Izvorul. 10. la 1. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. unde se sfintesc şi se Hristos. care a nascut pe Tomii. Preotii şi credinciosii. în Durostor langa Dunare (t 302). care se tine şi azi la poporul nostru. Iuliu (lat. sale. = luminat): sf. Foca este tinut pentru primejdia de foe. purtand 7. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. la 27. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. Iustin. proas-pata. caruia de regula i se dau şi drept): sf. ca element de viata. Comem. = eel la un creştin. izvorul e inchipuirea renasterii. martir în Roma (ţ 166). marti. Comem. IV.VICTOR AG A copii. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. Se face pasca şi se rosesc o u a . fac procesiuni la camp. în decurs de 6 saptamani. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. cuvioasa fecioara. invioratoare. e un act de elemosina. se crede ca sf. ce izvorasc din rai. Izvorul.hainele de pomana. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. la biserica. Izvoarele.

Preotul ia pruncul în brate. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita.22). saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. pe care le savarsim: cu gandul.. Luca 2. art. putea sa.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii... 2-A. il preda mamei." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. care se asemanau cu imblaciul. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. lmblatirea în Test. spre rasarit. Obiceiul a trecut din Test. ca sa dea marire. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. 183 . cu vorba şi cu fapta. Sarutarea veşmintelor). dupa care lehuza se considera de \ss&mt&.". art. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v.. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita.). iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. dupa rostirea rugaciunii anumite. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. Vechi (Levitic 12. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. pentru o stare de sfintenie. mai ales a incalcarii de catre duşmani. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata. Inainte de imbracare.

. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. adica biserica. Inainte de impartasire. protoparintelui nostra sufletesc. preotul liturghisitor. Impreunarea chipurilor. inchipuind ca raposatul. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. în haina simbolica. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. impreunarea sfanta v. Imbracarea pruncului cu camasa alba.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca.. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. Impreunarea chipurilor. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. mireasa lui Hristos. la judecata mare.ei Sfantului Duh". inainte de amestecare. respectiv crucea de pe el. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus.dupa afundarea lui în apa botezului -. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. cu care raposatul trebuie sa. Peste apa. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. 34). în semn de multumire pentru aceste daruri. E totodata şi aducere aminte de haina alba. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. dupa ce a frant agnetul. art." loan 19. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. Din coasta noului Adam. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. ia partea IC. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. se face semnul crucii. adica a apei cu vinul. inseamna nevinovatia. a iesit Eva adevarata. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta).

cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. La vecernia de jnţercuri-seara. numite zilele procesiunilor. dupa pregatirea demna . inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. ca simboale. Caci precum Mantuitorul. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. Elena la 326. 185 . descult şi cu capul descoperit. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. fiindca credincioşii. care sa-i faca vrednici de cer.. la nemurirea din ceruri. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. biserica universala. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. impodobita cu mirt ori cu busuioc. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. s-a inaltat intru marire. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. aprinzandu-se candele şi lumanari. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. Inainte de a o aseza pe tetrapod. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim.lemnului crucii de catre sf. în biserica apuseana. din central comunei ori din fata bisericii. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. simbolizand conductul Apostolilor. la 40 de zile dupa Pasti.. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. prin inaltarea Sa. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. preotul ridica crucea spre toate regiunile. dupa obiceiul vechilor creştini. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania.". Prin inaltarea sa. De aceea la monumentul lor din cimitire. face procesiuni solemne. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. astfel şi eroii.în cele trei zile premergatoare. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. în joia inaltarii. 3). s-au inaltat în marirea cuvenita. unde Mantuitorul. se fac procesiuni solemne.

Inchinarea credin- 186 . a rupe orice legatura cu cineva. Incensator v. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. art. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. Cadelnita. arhangheli. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. zidite pe piatra tare a credintei. pamantesc. Chipul ingeresc eel mic. cu coifuri în cap.) şi azi se descalta la intrarea în moschee." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. Evreii în Test. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu.. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. inchipuie moartea. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita.. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. art. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu.".3). trebuie sa se dezbare de corp. 5) sa se descalte. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. lisus se roaga pe inaltime. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii.. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. Inaltimile simbolizeaza cerul. Sion. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. sa se lepede de tot ce este trupesc. Inchinarea ce o fac creştinii. cand preotul. adica sa lepede tot ce are corporal. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. Precum incaltamintea acopera piciorul. 5). la care vor curge popoarele" (Miheia 4.) şi a trecut şi la creştini. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. ingroparea şi invierea lui lisus.VICTOR AG A inaltarea sfanta. ingeri) al celor noua cete. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. A-si scutura praful de pe picioare. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). inainte de sfanta cuminecare.. Inceputul chipului ingeresc v. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor.. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. cu za de metal. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. 2). exclama „sa luam aminte sfmtele. în semn de multumire sincera. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal.. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. 14). Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. asa corpul acopera sufletul.

la serviciul botezului. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. Inconţurarea bisericii. vechea sarutare a pacii. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. în semn ca El are „nume.. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. în care a intrat acum. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus."." (Matei 5. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. Intrarea cea mare. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. vesnicia.. iar inchinarea capului. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. ce s-a indatinat în vechimea creştina. în cultul intern şi extern. Otratire. art. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Incredintare v..ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. art. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. inconţurarea mare v. caruia toata suflarea are sa se piece". Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. Logodna. Inchinarea pruncului v. impacarea cu toti oamenii. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos.. art. Se manifests în actele publice şi private. cu cantarea „Isaia dantu187 . cu ocazia sfintirii ei.32).

a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. vestitori. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. simbolizata prin plecarea capului preotului. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. Ingeri (gr. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus.. O facem cu deosebire în timpul postului. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. Intrarea mica. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit.". Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). . inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. Apostolii. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. Ingenuncheaza magii. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor.VICTOR AG A ieste. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie.. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. 13). = soli. Iisus în gradina Ghetsimani. Oprirea preotului în dosul prestolului si. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. dupa ce a deschis uşile imparatesti. spirituale. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. II Paralipomena 6. 60). art. Stefan (Faptele Apostolilor 7. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. nemarginirea iubirii lor conţugale. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. trimisi) sunt fiinte personale. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". create . inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. în timp de cainta şi calamitati generale. 54. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. de catre preot. Inconţurarea mica v.

nu imbatranesc. 15. Clasa II. uneori chiar şi cu chip de amoreti. Faptele Apostolilor 10. Heruvimii. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. 30).SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. al caror sediu se crede a fi în creieri. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. 12. Domniile (Princigates). al pacii si 189 . iar mai tarziu. legiuni. adica în haina nevinovatiei. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. Arhangheli. în Test. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. ingeri) al celor 9 cete. 14). Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. fara haine. incinşi cu brau şi purtand orar. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. arhangheli. ingerii sunt infatişati în Test.. la ortodocsi. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. 35). în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. Scaunele (Troni). ci traiesc vesnic. au insa cunoştinta şi vointa libere. ori sunt infatisati ca niste copii mici. Clasa III. 9. Incepatoriile (Virtutes). Stapaniile (Dominationes).7). ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Mai adesea ii intalnim ca tineri.. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. cete. Puterile (Potestates). Crinul buneivestiri il are Gavriil. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. Ingeri. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. Serafimii. 21). Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. Ei sunt chipul blandetii. Ingeri (Angeli). Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. fiecare treapta avand cate 3 cete. iar în mana cu atributul misiunii lor.ita impartiti în 9 cete. al ascultarii. Prin impartasirea cu sfantul botez. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. imateriali. stau în armonie desavars. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8.

pana la a doua venire. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. ingerul se departeaza. pe care-i apara de prapastie. isi pierd frumseta şi lumina. mai intunecati. 18). 19) „pamant esti. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie.. art. frumosi la chip. pe masura ce se pogoara în jos. ca dreptului Judecator. ori de mana cu un copil. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. Inmormantarea. I se ung toate 190 . ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. Inmormantarea (inhumarea. Sunt chipul semetiei. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. dupa cuvintele lui Dumnezeu. ne prezinta un sir de simboale. în loc linistit. mai negri. al mandriei şi al increderii de sine. sfintit. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. Ingroparea v. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer.. art. Inmormantarea. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. trebuie sa fie ingropati în pamant. Inmormantarea creştina. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. devin tot mai urati.VICTOR AG A al frumusetii. rostite catre Adam (Geneza 3. alunecand tot mai în jos pana la iad. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. Dupa ce creştinul a murit. Creştinii.". care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. La moarte. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. dar. prin toate actele sale de cult. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. dupa pilda Mantuitorului. Cand omul calca pragul pacatului. Inhumarea v. adica al celor mai detestabile pacate. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. neatins şi netulburat. pentru ca în cer nu are loc pacatul. ii vedem cu aripi şi zburand. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte.

care trecea sufletele peste raul infernului. . mtr-un sicriu (racla). Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. . precum şi banii infipti în lumanarea de mana. inchipuie durere mare. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. obiceiul a ramas de la romani. cu privirea spre rasarit. care simbolizeaza haina dreptilor. iar icoana (la preoti evanghelia. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. cu care odinioara. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. -Trei lumanari şi statul (toiagul v.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. în care a vietuit raposatul. urzit de la romani sj de la evrei. care ni-i inchipuim la rasarit. cu fata în sus.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. Privegherile la 191 . e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. . curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). -Punerea mainilor cruris. în multe parti bradul. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. -Bocetul. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. adica spre raiul de fericire. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. la invierea de obşte. adica în lumanarea muribundului. intra imparatia Domnului Hristos.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. I se pune pe zabranic.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. . cu moartea deodata pier toate vorbele. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. pe acoperitorul fetii. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. art. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. care în acest scop intrebuintau chiparosul. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). precum şi cantecul zorilor. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). intr-o camasa alba. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. ce sa se pogoare asupra raposatului. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte.

Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. la odihna vesnica. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. prin locurile pe unde umblase în viata sa.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca.. .8).A treia zi. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. 4). prin botez. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor.în biserica se . ! doliu şi durere mare. aratata în extern fata de raposatul. . Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. . ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu.Muzica instrumental. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. pompa. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. cu corpul. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. raposatul în biserica cea cereasca. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. . care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. obicei roman. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. Starile (opriri. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. cu agheasma ori cu ulei." (Psalmi 50. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. . ca un creştin adevarat.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . asa il conduce acum..Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. . face citiri din Apostol.

. Obiceiul a ramas de la romani. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. . mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. Sigilarea gropii). sunt simbolul ultimului ramas bun. art. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor." (Psalmi 23. aruncand în groapa de fiecare data. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. Cantarea „!n veci pomenirea. şi rostind..Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. la ultimele rugaciuni.. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi.. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. . iar liturghie deplina i se face. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. cum a stat în viata sa la rugaciune. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. pentru ultima oara. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. adica sarutarea crucii.." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. carbunii şi cenusa din cadelnita. taind de fiecare parte un semn. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. La morminti preotul arunca în groapa. Dumnezeu sa-i ierte. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. respectiv de fiecare parte. apostoli şi rugaciuni mai multe. cu rostirea de „in veci pomenirea lui. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. la jertfa nesangeroasa.canta Catisma în trei stari. pana la judecata din urma. adica cu puterea Duhului Sfant. picioarele spre rasarit. care aruncau 193 . tarana ridicata cu harletul. 27). 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. o forma a crucii lui Andrei (X).. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. fie-i tarana usoara. la copii: „A1 Domnului este pamantul. peste sicriu.

adica se da de mancare celor ce au dus mortul. coliva. Crucea pe mormant.Cununile se asaza. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. La pomana. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. asupra pacatelor. 194 . la capul mortului. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. . spre soarele Hristos. ne arata ca aci este ingropat un creştin. xşi spala mainile xntr-un lighean. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . de zahar. unde este lumina etema. elemosina. Florile legate în jerbe. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. petrecatorilor şi rudeniilor. pomana. pomana). datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. precum şi cele plantate pe mormant. petrecand pe Maica Domnului la mormant. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. paosul şi colacul. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. adica sa priveasca spre rasarit. Se face apoi praznicul (agapa. Aprinderea luminilor. Dupa xnmormantare. pe mormant ori se agata de cruce. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. sunt semnele iubirii sincere. în care s-a pus o piatra naturala. la casa mortuara. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. 4). cainele pazitor al infernului). Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. ca semn de comuniune. tamaierea. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. care considerau cadavrul de necurat. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo.despletirea parului. iar dulceata de miere. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. Apostolul şi evanghelistul loan adica. de legatura sufleteasca cu eel mort. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. voaluri negre şi haine cemite. care a purtat sarcina vietii sale. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. pentru care este acum xncununat în ceruri. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. precum şi rudeniile. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. cu picioarele spre rasarit.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. vamesi. doliul. Jelirea. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. comandare. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati .

Innoirea invierii v. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. adica cu rugaciunea crucii. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . Insemnarea pruncului. numita ziua hramului.. art. la proscomidie. Primogenit.. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu.". Antipascha. sfantului Nicolae etc. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. la inceputul liturghiei. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii.". cu sfanta Evanghelie. în chipul crucii. Ziua aceasta. art. ziua de ruga. Insemnarea. ca jertfa bineprimita. cu vesminte rituale colorate. chiar albe şi nu se face dezlegare. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. la sfarsitul liturghiei.. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. o serbeaza credinciosji cu pietate. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. Intaiul nascut v.se savarseşte fara jale mare. Tipul acestei insemnari a fost în Test. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. la sarbatoarea sfantului Ilie.). simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. art. la ruga.. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. Semnul crucii. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Sfanta Cuminecatura. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 .10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului.

uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.B9Q inxnu9ranq9. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .sui B rags -ndB BX 'xodoux.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .XJS9A 9q39Jn xnţn.3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.B3 BaaaaJBOjux SXUOI. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip . '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.

Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. praznuindu-se cu bucurie mare. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii.11). Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. . In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. în zorile zilei (Matei 28. procesiunile. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. Matei 28. inconţurand biserica ori o parte din sat. portile. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite.Fiul din Nain (Luca 7. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. la lumina zilei şi fara sfiala. boieri. 1) ori la miezul noptii. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". luate toate din Test. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. dupa o viata petrecuta creştineste. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". dar pacatuirea lor se tine în ascuns. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. nu iese în public..trecere).. raspandind duhoarea faptelor lor rele. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. în fata lui Dumnezeu insa. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. în vechimea creştina. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care.. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. Fiica lui lair (Matei 9. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . 18).Invatatorii legii şi Fariseii din Test. pessah . Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. trecut deja în descompunere. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. Nou. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. pe care i-a inviat din groapa. în noaptea Invierii se tinea. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. „soare" intre celelalte sarbatori. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. cad în pacatuire. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor.. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. Lazar (loan 11). adica. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea.

mielul etc. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". ca ciunea amvonului. sarea. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. diaconii o altar). în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras.12). Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". în „Adevarat ca a inviat". se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. La Svetilna preotul iese creştina. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. cu sfeştanie.. ou roşu. sunt sfintite de preoti. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. asupra caselor creatine care. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. precum s.i la clopotele. spre a simboliza ca. . Paşti. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. spre a simboliza ca prin limba tarii. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor."). Bucatele o u a ale zeitei Leda. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). obi?: rost. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. miel. nata. dupa Apostolii. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". i de la acestea de azima.Biserica în decursul Saptamanii mari. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. ca inchipuire ca aceeaşi zi. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". loan 21. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. citesc de pe amvon. latineşte şi evreieşte. precum locul lor).Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. carnea.. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina.43.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. ou. cand li sa comunicat vestea inviere. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. . ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. colacul. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. se namra moarta s . lumea a ieşit vestirea lor". painea. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. inviat. în fata Apostolilor. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. Psalmi 18. în acest inteles poporul a adoptat. Craciunului şi a Bobotezei. .30.. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. ouale.

spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. scaparea lui Iona din chit etc. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. simboalele soarelui. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . pe la fantani. Samson. Oul). fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. art. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. 199 . .Tipurile invierii în Test. lumanarea de Pasti.a u furat pe Iisus din mormant. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. La romani. credinciosii. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. se serbeaza primavara. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". ca simbol alrenasterii. obisnuinta fara de nici un rost. Pastile. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. Oul de Paqti).Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. pana la Inaltarea Domnului. numita Saptamana luminata. E totodata dovada despre invierea corpurilor. .creatiunii şi ale invierii (v. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). pe drum. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. salamandra. paunul. care incepeau anul cu primavara.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. oul de Pasti. . A d e -varat a inviat". primavara. în case. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. azi se tine în trei zile. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. La intalnire. fenixul etc. şi art.

art. Jertfa simbolizeaza credinta. L-au avut şi il au toate popoarele. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). ca personificare a zilei. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. Jidovul ratacitor v.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. David joaca în fata chivotului. care a adus paine şi vin. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. sj Doliul). în credinta poporului. Jertfelnic v. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. în Test. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. Ca o reminiscenta. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. postul ş. Ahasverus. E tipul jertfei liturgice. cer ploaie pe timp de seceta. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. nespalarea. jocul religios la sarbatoarea corturilor).a. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. derivat de la zeul Joe-Jupiter. în Test. Vechi. presararea capului cu cenusa. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. e luata din paganism. jucand şi cantand. art. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. Sfanta Joi. iar roma- . Jertfa mai inchipuie un act de impacare. adusa pentru iertarea pacatelor. prin care acte se simboliza durerea mare (v. Proscomidier.. De aceea biserica creştina il condamna. imbracarea în sac. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. purtarea vesmintelor negre. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu.

joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. inainte de a canta cocosii a treia oara. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. amare. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. art. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. art. sau feria quinta. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. Joia aceasta are supranumirea de mare. art. cum o numeşte şi azi biserica latina. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. dupa datina evreilor. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. a vinderii. impreunata cu vecernia. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. Joia mare (Joia patimilor. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. ca 201 . cina din urma. aşezarea Sfintei Euharistii. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. spalarea picioarelor. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. pe Invatatoral. Joia inaltarii. Joia verde v.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". judecata şi moartea lui Iisus. prescurile de Paşti. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). ce se obisnuieste în unele tinuturi.20). care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. Joia mare. şi pana Duminica dimineata la Inviere. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. în credinta poporului. E numita Joia verde. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. intra comemorarea spalarii picioarelor. evidentiind puterea lui Hristos. Joia mare. tradarea şi saratul lui Iuda.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. cinei de taina. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. ierarh Nicolae din Mira.). Dimineata. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. unde Petra s-a lepadat de Iisus. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Joia patimilor v. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1.m. Judecata de apoi (Judecata din urma.

loan Botezatorul.. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. Juramant de credinţa: în Test. 10. Jugul e simbolul robiei.. Era şi în Test. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. de-a stanga pe sf. 16).. . iar impreţur zburand cetele ingeresti. gandindu-se la marea dare de seama. Ciprian aseamana jugul cu crucea. 2. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. al atarnarii de cineva. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. 34). 28-30): „luati jugul Meu". în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. Judecata universale v. ce ne apasa.. cu crucea. Iisus il condamna ( M a t e i 5. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. cu cartea vietii. Vechi inchipuie mantuire. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. Ruperea jugului în Test. eliberare din sclavie. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Judecata de apoi. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. care. 23-24. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. art. cu relicvele sfmte. art. 25). 3. art. Sf. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Juruinta v. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. ca simbol al indurarii şi cu sabia. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. în opunere cu jugul lui Hristos. Judecata din urma v. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. Vechi (Geneza 14. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa.") cu crinul intr-o mana. Junghierea agnetului la proscomidie. marirea Lui. 24. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. spre a marturisi ceva cu adevarat. Vot.". De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. 2. de obicei roşie.VICTOR AGA judecator. Judecata de apoi. 27). Isaia 9. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. Apocalipsa 1. a fost o sarcina grea. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau.

au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii.. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra".38). de cainta. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. 5). Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Prapor). au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. ca un fir al Ariadnei. la pierderea fericirii raiului. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. art. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. impestritata cu fireturi. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. art. Cei dintai oameni. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena.) au plans. cu care a udat picioarele Mantuitorului.L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. ambele formand semnul crucii. numai invatatura s f a n t a . Lacrimile Magdalenei. de sinceritate care va fi rasplatita.. Plangem de bucurie şi plangem de durere. Lacrima este simbolul caintei..cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. numit drumul Ierusalimuhd.). Este insigniul 203 . al durerii şi al chinurilor. ce ni-i descrie sf. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. format din niste cercuri şi linii curbe. purpura patrata. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . De sul atarna o panza. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie.

în loc de lamaie. precum 204 . Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. 22). Intru amintirea acestei impungeri. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. Psalmul (136) de pocainta. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. Avem lantul faptelor bune. Lamaia. cum au fost lacustele plagilor egiptene. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. . rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. Vechi (Levitic 11.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. rege al Ungariei (ţ 1095). al penitentei sincere. fiind eel mai intaritor aliment. care impunsese pe Domnul. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Dupa analogia acestora. VI. intrebuinteaza fructul de gutui. 5). mania de mandrie etc. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. evreii. L. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. fiind mai apoi şi martirizat. al fericirii. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. sunt simbolul boalelor. Laptele.. D. inchipuie amaraciunea vietii. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. în Test. la 27. Ladislau (germ." (loan 19. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. Lamaia cu gustul sau amarui. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. Ca mijloc de pedeapsa. caci Longhin sutasul. este simbolul binelui sufletesc. acru. adica cu simbolul lancei sfinte. dupa traditia iudaica. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului... Pe la noi. lantul e semnul robiei în pacate. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). 34). sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. loil 1. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. = renumit): Sf.). 14-15. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. Lacustele. Comem.).VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. judecatii şi D. La raul Vavilonului. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. a fost eel dintai care s-a increştinat. în anotimpul de toamna. Fiului Pierdut. la pogorarea Sa în iad. cand se tine sarbatoarea. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite.4).

aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii.. care e infatisata adesea cu lat în mana. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. sa ne reintoarcem în tara fericirii. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. Isaia 24.. 205 . ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. ce se aseamana unui mormant. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. 4) lauda manecarii (utrenia). Este şi primejdia mortii. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. care au inima ca şi moarta. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi.fusesera evreii în timpul robiei. asemenea acelor evrei robiti. ca şi aceia. dupa Psalmi 118. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. Latul (cursa) (Luca 21. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. care sa-i ajute spre viata noua. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. art. precum sj pogorarea Duhului. ne indeamna la pocainta şi la postire. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. a patimilor şi a mortii Domnului. caderea lui şi urmarile pacatului. Se aseamana oamenilor. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. adica ne-a trimis lumina evangheliei. aceasta lauda se imbina cu ora I. Revedere. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. iese 0 viata noua la timpul hotarat. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. precum e starea viermelui în larva. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. La revedere v. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. dar care la primele raze de soare iese la iveala. mai bine zis pentru neinfranare. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim.35. precum d i n larva.

Precum corpul. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. care au adus jertfa. Legatura sangelui. Laurentia (lat. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). VI şi sfanta Liturghie. care cuprinde ora III. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete.. Comem. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. XII. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. Comem. ~ laureat. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. a fost simbolul curatiei interne. Vechi (Levitic 7. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Lavoarul (spalatorul). care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. . Viata nu este alta decat moarte. la 19. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. în care suntem adanciti. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. Comem. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. = incununata cu laur. ce a fost facuta de Moise. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). Lazar din Betania (loan 11). la 8. colacilor. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Laurentiu (lat. Comem. VIII. utrenia şi ora I. Mormantul e simbolul lumii. a colivei. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. ca sfant. Laura (lat. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. art. la 10. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. 14). iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. la 17. Lazar (evr. X. al sfinteniei. 3) Rugaciunea de amiazazi. X. Pe cei ce il iubesc. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. Laur v.). în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". de datoriile . iar lumea un mormant. ce se afla în tinda cortului sfant. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. Laurentie. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. unde preotii aduceau darul leganat. Dafin. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau.' Hr.

Cand Maica Domnului. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. la 1. pentru ca n-ai mila de fiul meu. II. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. Leontie (lat. Painea apoi o mananca impreuna. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. Leontia. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Comem. Precum lepra amorteste corpul omului. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. Preotul taia una dintre pasari. zicandu-i: „Meştere lemnar. este blestemat cu mesteşugul sau. Alt Leon. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. dar va invia pentru ambele stari. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. la 18. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. sihastru şi martir în Patara Liciei. = curajos): sf. fiindca sarea este simbolul conservarii. = tare ca un leu): martir comem. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. la 15. II sj 11. VI şi 13. fost markgraf în Austria (f 1136). tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). 5. Leopold (germ. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. 19. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. simbolizand comunitatea de prietenie. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. Leontina (lat. ce le purtau leprosii. al neputrezirii. Legatura sarii se numea în Test. II Cronici 13.13). papa şi invatator bisericesc. ca o legatura trainica. Comem. Leonida (lat. = leu): sf. Comem. la 22. Leo. IV. iar sangele il scurgea 207 . SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. la 18. inchipuite prin hainele rupte. art. Frate de cruce). al neviolabilitatii (Numeri 18. IX. neviolabila. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. = leu): sf Leon eel Mare. Levitic 2. IV. Comem. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". III. Leon (lat. în drumul spre Golgota. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. la 18.

al puterii de stapanire. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. din moarte. Leviti. puterea fizica a acestuia. catedre. portale. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. în Test. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. Seminfia lui Levi a fost aleasa . prin urleml grozav. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. preoti. Balaur. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. inchipuie puterea invataturilor creatine. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. Leviatan v. Infatişat pe monumente sepulcrale. 5). 4). 9). este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. este şi chipul tariei. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Vechi.VICTOR AG A in apa. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Isaia (21. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). Levi este prototipul preotimii creatine.. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. 5). despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. 19). de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. Leii care poarta coloane. leul simbolizeaza corpul omului. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. vie. simboliza. Un leu sau mai multi. ce trebuiau sa se faca . insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus.. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. trecuta. deoarece apa este mijlocul curatirii. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. ce acum este pierita. Leul fund eel mai puternic dintre animale. art.în locul celor dintai nascuti . Leul. al carei reprezentant este episcopul. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. Leul este insigniul sfantului Zosima. Impartita în trei trepte: arhierei. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. leviti.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. alegerea.

spre a rusina pe cei necredinciosi. patria cedrilor. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. se aseamana sanului lui Avraam din Test. tinut în fata unui catafalc. precum şi al pruncilor din Betleem. 2). la 28. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Lingurita. Libanul: munte inalt. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. E situat la hotarul infernului. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. ucisi de Irod. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. Lilie = Crinul. art. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. e simbolul maretiei. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu.de pe urma unor necuratiri. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. i-a atins de buzele prorocului 209 . cu care se cumineca preotii şi poporul. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. Limbus (lat. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. Limba (vorbirea) este simbolul internului. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. = hotar. Libatiuni. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Limba e simbolul propovaduirii. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. sotia senatorului Filit din Roma. Vechi. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. numit sangele strugurilor. L. Teascul. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. de revelatie a puterii dumnezeiesti. III. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". Lin v. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. în Test. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. Libera = requiemul. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. de leprosi etc. 5) şi pricina a multor pacate. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. Vechi. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. v. art. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. Comem. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Numeri 22. Lidia: sfanta. 28). Iar sf.

Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. locul penitentilor. 19). pentru un blid de linte.Sfanta Euharistie. Cu a tuturor credinciosilor. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. fata de cele mai importante.). missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. în care" de sange. Rugaciunea important al sau. vin. Litiile se savarsesc în pronaos. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. scop comun.. Isav. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte.. litiei se face dupa vohod. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. A fost introdusa de loan Hrisostom. sufletul sau. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. iar în ristic. care ince-peau serbarea de cu seara. la Boboteaza. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. Nou. ajutorul şi sa-i primejdii. alta şi ca un dar deosebit. Litierul e o tava prevazuta cu o tri. 39). pentru care omul isi vinde. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. Untul de lemn seana rugaciunile. si de bunatatile cererea Dumnezeu. cu priveghere de noapte. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. 14). cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. cand II moarte.a saturat 5 mii de oameni. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. Liturg ore. 7). isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. ori dupaLiturghia menilur. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. Isaia 6. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. Litanie se mai acest ulei sfintit. 7). grau şi untdelemnt. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.VICTOR AGA Isaia şi 1 .". iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. 41). la care se sfintesc cinci prescuri. eel de primo-genitura.48). pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. 9). 33).. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului."). morminti. nu. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. Grdul şi binecuvantarea mite litii. ca Dumnezeu. (Ezechiel 4. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. la grane. sub grija celui Preainalt. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. Liturghia ( publica) se n general.. pustie (Matei 14. 210 . Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20... ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. Litiile cu procesiuni. intoc-mai ca şi (Geneza 25. real painii şi a a fost Iisus la Emaus.a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. ce se sfintesc la litia sarba.

ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. Are t r e i parti (proscomidia. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. cand în fata tuturor se aduce jertfa. . cand Iisus a fost condamnat la moarte. în care este invelit. respectiv cusut anTimişul. Liturghia celor chemati (catehumenilor. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. 3) Psalmii. este jertfa Testamentului N o u .morminti. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza."). Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. = serviciu. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina.. 7). lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. corporale): o naframa de în ori de matase. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei.. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20.. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. iar în special serviciul euharistic. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii.). fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus.. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. Liton (iliton. precum au fost scosi catehumenii din biserica. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. adica Sfanta Euharistie. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. de predicarea lui loan." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. aducerea jertfei cei fara de sange. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. Liturghia (gr... preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime.

. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului.. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui.. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori..area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina. se la „Cati sunteti credinciosi.". iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. ce rostita de doua ori. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca.." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire.. Hristos pentru xntruparea Sa. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina. ... Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie... „fa adica. se face am narea) chipurilor. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste."pan niceste. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. ghii. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati.. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile... 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. Semnul credintei mseamna iubirea creştina.") cu umilinta..") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. cu frica. consista face cu rostirea „luati. moartea. depozitata în sfanta evanghelie. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire. Are trei Slant se preface painea în corpul.. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. cina cea de taina. invierea.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t.. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a .."). Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii)..In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea.Consacrarea elementelor euharistice..! incepe prin pregatirea „si safiemila. în asemanarea carora prin jertfa Domnului."). iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie... inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului"). precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. epicleza. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui.. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc.. în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (.. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. beti. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi.". de cerere.Marire intru cei de sus. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. ingeri. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este.în sangele Domnului...rilor din ceruri.

precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu." pana la „si ne invredniceşte. adica se uneste corpul cu sangele Domnului." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine.... iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. Scaunele din jural jiljului. se roaga în mijlocul poporului. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. iar a doua aratare cu „totdeauna. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. Credinciosii se prostern. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. v. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. Locul eel de sus (scaunul de sus. adica mesele obstesti.. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. Tot locuri 213 . pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna.. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat.. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului.de deoarte suna clopotele mari. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila... cand a binecuvantat pe Apostoli.") cu rugaciunea de multumire. Axionul („Mareste. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. intr-o firida a zidului altarului. la care nu pot sa priveasca cei nedemni." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. . iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. ce le au unele catedrale. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. epicleza. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina.. Liturghia mortilor = parastas. VI. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. ca pastor sufletesc. a imparatesei tuturor sfintilor. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. Livia: sf.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. Impartirea anaforei inchipuie agapele. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului.. comem. ca inchipuire a cerescului tron. la 25. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. art.. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt.. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor.") cu umilinta. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie.

vindecari etc. fie vesnic exe trebuie oamen. 25).VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. zdmdnt. Insemsfinte.". acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. Fagaîn opozitie cu Avraam. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. mai este cap femeii" (Efeseni 5. respectiv spre mire. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. incredintare) e un act solemn. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. Mirele incheia o legatura pe viata. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. Dupa ce binecuvanta inelele. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. intelepciunii. numai de la Dumnezeu. în fata martorilor. de pe tronul Lui eel inalt. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. mirilor. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. Loxia (PI cuvantata. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. a s a trimite solii Sai cap. la fiecare data viefii creştinesti. despr ca. cu inelul de aur. invoire reciproca în scopul casatoriei. inchipuit prin altar. 23). este de nevoile trupesti %\ sufletesti. prin ce se simbolizeaza ca biserica. cu pelerinaj. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. Fiecar" în duhul lui munte.. ori în asigurarea reciproca. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. cum trebuie sa-i sfant... inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa.. din opera de mantuire prin cruce. ce intareste casa fiilor. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. asupra lor. mantuirii. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. care au sa fie un corp. ce le tin mirii ori nasii lor. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. în scop de taina. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. vreau mantuiasca. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. e comemorat. nesfarsita sta de-a dreapta. şi la oameni s p r e a . Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. ca cercul facut este nemarginit. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. sponsalia.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi.

şi apoi saruta prestolul. facute afara de altar. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. se fac afara de altar. Intrand în altar. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. duhul lui Dumnezeu. trebuie sa-i alungam din suflete. Rugaciunile de pregatire. Loxia e consacrata micului lisus. care este aniversarea Nasterii Domnului. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. Ca sfant. X. Luca (lat. Luarea vremii. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. mai inchipuie starea omenirii. adica spre inaltimi sufletesti. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. care inchipuie tronul. lepadand orice grija de lume. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. fara a cere ajutorul de sus. despre care legenda ne spune ca. tragandu-i unul cate unul din cununa. 23-24).." Matei 5.duhul spiritual. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. Rugaciunile acestea. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. e comemorat la 9. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. cum facuse şi cu sotia lui Lot. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii.. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. credinta adevarata. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. Ca rasplata a iubirii şi a milei. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. Iubirea de lume i-a fost pieirea. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. în faţa usilor imparatesti.

= luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. Comem. preot şi martir din Antiohia. care este aju-tatoarea celor ce. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. 30. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. fiindca. Lumanarea aprinsa. pe mosia sa proprie (t 100). prin care s-a vestit paganilor mantuirea. şi în Test. acum nesangeroasa. 1 . 16). VI. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. care a adus ziua hirotoniile. la 30. Lucia (lat. VII. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). care a prevestit pe Soarele. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. prin valurile marii acestei vieti. în iconografie. Vechi ca şi acum. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. = luminos): sfantbarbat bisericesc. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. ce se da în Luceafarul de seara. sa ajunga la liman. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. Lucratorii la seceriş (Luca 10. luceafarul ce Lucreţia (lat. Are ca emblema boul. Comem. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. pe preoti. Este apoi şi de toamna. X. dupa traditie. la 23. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). aducerea de jertfa. iar misiunea preotului a fost. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. Biserica romanosoarele dreptatii. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. la 6. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". la 7 . la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. Apostol. Are ca insigniu o ramura de smochin. Comem. XI. Muribunzilor. Comem. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. lui Dumnezeu.VICTOR AG A patronul acestora. sub a carui 216 . Lucian (lat.'VI şi 18. Dansa a inmormantat pe sf. atunci sangeroasa. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). Pavel. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. care ne vesteste intunericul. e simbolul lui Lucifer. al stapanului intunericului. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. Lucina (lat. doresc Comem. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. din care a rasarit credinciosilor.

pastrandu-si sufletul curat ca lumina. focul iubirii creştine . astfel creştinul.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. inaintea tronului Sau. în sfesnic. spre a inchipui ca. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. în fata lui Dumnezeu.. sfmtirile m/paie. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. n inaltarea. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. nadejdea.. sub speciile painii şi al vinului în adevar. 4). Lumanarea (sau candeld). la icoane. care ardea necontenit. morala. ci la toata lumea. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. Lumanarea aprinsa. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. este de fata pe sfantul altar. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra.. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. din „muntele eel sfant al Domnului". precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. castigate în botez. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele.")... ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. inchipuie curatia sufleteasca. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. 15-16). Lumanarea o tinem în mana la botez. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica.M se pune lumina sub obroc. care de pe altar. la actul Sfintei Cuminecari. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. ori şi acasa. inchipuie pe Hristos. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. inchipuie pe Hristos."Matei5. puterea credintei. pe prestol..". Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea.

inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. cu toata caldura credintei. 21). de are candela aprinsa ori ba. adica Iisus şi ii cere seama. de soarele dreptatii.8). toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". iar focul de Paşti. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. sa se lipeasca de Hristos. cu care se aprinde lumanarea. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. lumina lumii. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. Cele cinci bucati de tamaie aurita. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. inchipuie desertaciunea vietii. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. Lumanarea. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. simbolizate prin lumanare. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. Lumanarea franta. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. 218 . este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. va intra în stralucirea cerului (loan 3. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. la cununie etc. la cuminecare. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. cand vine mirele. sfanţitul vietii pamanteşti. în lupta cu moartea. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. Boabele de tamaie sunt aurite. lumina lumii. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene.

Cu Mantuitorului. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. deodata • numai se pe Iisus. aprinse pana acasa. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. care. LumaLui. lumanarea ce o aprinde preotul ponti.legenda latita în Bucovina. ceea ce denota un semn bun. Dupa ce se preotului. în intunericul noptii. u e creştinii. sa-i cautam pe Iisus para.le aprinde la intemperii. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. a adus man. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. ca şi acelea. . un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. daca se poate. la grindine. din mana preotului. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. ce se cred a fi în vazstinse. Simbolica gaiere. trecand pragul. la ficant în dimineata Invierii. cu dorinta sincera de a-L afla. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. o sting. cu venirea Sa. dreptate şi viata. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor.L vedea. ce s-a aratat. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. Ajunsi acasa. din inruneric. care a strabatut intunericul paganatatii. inseamna pe Domnul eel inviat.bolnave de tragan sau joahna. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. Facandu-se în tot anul acest lucru. simbolizeaza piatra. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. în vreme ce furtuni. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. iar lumina. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. a Hristos inviat. la prestol.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. de la d i n mormant. în noaptea spre Duminica lumina)". iesind la popor. Ne mai amintesc de tim219 .

aprinsa prin sfantul . atinge cu acelea fata credinciosilor. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. asezate şi legate crucis. Precum ceara e facuta din flori. credinta. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. Botez. . E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. aprinde. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). virtutile. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. grau s. Paste. nu le stapanim. Precum focul consuma pe incetul ceara. miere. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. cum se mistuie ceara lumanarii. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. mistuie şi straluceste necontenit. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. darul dragostei. Fiind adunata ceara din toate florile campului.a. inseamna darul binevoit. care daca nu le indepartam. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. Precum lumina lumineaza. rostind o rugaciune. la altar şi la biserica. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. Rusalii). care se nimiceste mereu. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. unde trebuia luminat. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. din care se formeaza ceara curata. ca prinos pe langa vin. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale.35). incalzeste. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. S-a mistuit pe Sine singur. precum se consuma ceara. Doua lumanari de ceara. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. micsoreaza iubirea. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf.VICTOR AGA purile paganatatii. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. adica sa nu lasam ca lumina darului. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului.

cand au inimile creştinilor.11. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. cand conduce la intunericul sufletesc. . una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. adica Hristos. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. Mirosul 221 . simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. ce se sfintesc prin catacombe. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. Rusalii etc). simboli. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. lumina cea vesjiica. doua lumanari.16.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. ce trebuiau luminate.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. sa ne curatia vietii casatoriale. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. se mki. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. astfel mirii. sa se stinga. fund oamenilor.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar.caldura credintei şi a iubirii creatine. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. Ele mai in. în \um\\. 13. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului.Treimi. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. care ne salasluieste pe altar.20. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. care ca niste lumini stralucesc în veci. sa le stra. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. Cand oficiaza Arhiereul. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60.4. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. \ZVOTO\ luminii". sa stie ca legatura casatoriei e statorit.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. prin batoare bisericeşti (Pasti.19). isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar.

care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. iar fitilul inseamna placerilor. lumina este Fiul. de la cea aprindem lumanari. inchipuie curatia ceara. adesea inc doua cercun Lumina tat. . b u < vesnic " luminii. precum se inmoaie mai curat element.. de la Tatal. care se mistuie. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti."). tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. iar focul. se fara a se vatama acestea.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. fara Tatal. Iconografia ne Tatal. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. Sub numirea de lume se avand. 3). V I E timpul ce lumanarii evrei. raul. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. de placeri şi de Hristos. în momentul ce se şi a serviciilor divine. . inchipuie dumnezeirea. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. Lumina iubire. a pacate în opunere cu cerul. razele. aşa şi viata-i plina de pofte. lumanarii. 222 .Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. fara strica-ciune. para pentru smerenie.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. fara micsorarea dumnezeirii. Preacurata. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. intocmai ca albinele.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. deci şi lumina. Precum fitilul. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. Razele. Blasiu şi la 2 februarie. la care trebuie sa aprinde. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. ca sa se poata Hristos. pentru cainta. Ne mai indeamna apoi ca. focul. ca eel mierea invataturilor sfinte. din eteraitate. ca şi candela. din ziua sf. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. adunata de albinele curate.Precum din Lumanarea. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. care este chipul virginitatii. astfel şi inima lui Iisus. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. ce ies din lumina. Ceara. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. .. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. . bunamireasma lui Hristos. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. la s-a nascut Iisus. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. sa culegem numai fie din ceara. fara stricaciune (Evrei 1. pamanteasca a omului. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. care în fata este de o rara frumusete. ceara este stinge mereu. precum sj nemarginita Lui sfintenie. cum se mistuie lumanarea. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. . simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii.

3). la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28.").. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu... nu a t a t în scop de luminare. La romani de ex. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. care a venit în lume. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti..") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". La evrei. e simbolul lui Dumnezeu.. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". 60. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. preoti) acestui cuvant (Matei 5. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. 223 .. da viata. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. la Vecernie. a impartas." (Matei 12. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. a propovaduit iubirea şi blandetea. ca insine sa fim fii ai luminii. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor.lumii. cu darul mantuirii.6.. rugaciune. 3).20).it invataturi luminoase. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. cat mai ales ca simbol. iar intunericul inseamna deznadejde. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete.. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. 3) etc. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. munca vesnica. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. a imprastiat intunericul nestiintei. ce se vede. L u m i n a mai inchipuie credinta. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. Fara de lumina natura este rece. care da viata. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. i u b i r e . jertfa şi e un v e ş n ic indemn. 9). pustie.. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. „trestie zdrobitanuvafrange. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. 9). „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. bucurie. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. cu ocazia capturarii unei cetati. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. Lumina este simbolul lui Hristos care. 14). izvorul luminii. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. 2). Ca cer şi pamant. intunecoasa şi n e v i z i b i l a .". Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. 2). magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2.

evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. daca i-ar ajunge. dupa era aceea a lunii a şaptea. fata unui om sau şi în chipul unei femei. numita şi ziua credinta lor. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. nu se stinge niciodata în rasunarii. care cununa.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. a fost la romani rea de fa zeul 224 . Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. Poporul crede Luna. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. soarele dreptatii. inseamna ca ea este regina cerului.i ciunile lumina lunii. ca stapanitoarea noptii.. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. petele din luna ar fi monahiile. are ceva apuseana. XI) şi care. Iisus Hristos. Sfanta Fecioara. Strecurata ş ii în cretinism. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. sarbatoarea trambitelor. celor ce au murit fara lumanare de mana. cineva sa sara fara sa se arza. facandu-se toate ruga. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". art. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou.. era adica semn de noroc şi sanatate. De ex. daca putea celor morti. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. poarta semiluna în par. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. numita popular Lunea mare. Lunile. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. pana pe la sinodul al Vl-lea. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. opera urzirii se reduce nare. adica Tomii. ce o dau femeile de pomana la trambitei. care. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. care a fost prototipul lui Iisus. Iudeii adoptasera o datina pagana. ori ca milor. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. cer şi pamant (Geneza 1. care lumea cealalta. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. Alta mortilor. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor.. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. Mai luni (luna tanara).6-8). ce inchinata memoriei patriarhului l osif. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. se zilei intra amintirea lor. apa sj haine) de Ordenii. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. Luna tanara v.

Martie. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Toma (29 decembrie). în forma de semiluna. Lunula se numeste cutia. Ziua mortilor. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. ca necredincios. Matei (21 septembrie). Varnava (11 iunie). De ex. a vietii. cu una privind spre trecut. Luca şi Cleopa (Luca 24. Ianuarie. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. Invierea Domnului. atat cele bisericesti. art. ca admoniere la o viata creştineasca. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. inceputul lunilor.incep chiar în aceasta Luni. stralucire). Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Andrei (10 noiembrie). cu alta spre viitor. fiindca are forma de luna. fiindca el a fost pescar. în superstitia poporului. Matia (24 februarie) pentru martie. Alta insemnatate are Lunea mortilor. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i .). Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. Iar sarbatorile. 13). fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. Iacob eel Mic (1 mai). precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. Lunile anului. e eel din urma intre Apostoli. ap. 225 . art. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. care au completat şi desavarsit cununa. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. al primaverii şi razboiului. asa de ex. si-au statomicit cuvenita insemnatate. e asezata tocmai la inceputul primaverii. inchinata de catre romani lui Mars (soare. Filip (1 mai) pentru aprilie. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. opera mantuirii. Vartolomeu (24 august). în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului.) ale omului. al sfarsitului şi al inceputului. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. zugravit cu 2 fete. prin urzirea lor. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. Lunea mortilor v. Simon (28 octombrie). zeului soarelui. cat şi cele de mitologie populara. în simbolica creştina. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . Iacob eel Mare (25 iulie). astfel sf. Atat doar ca. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. adica Luni dupa Duminica Tomii.

. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .so pdni BO opajo ]ruodo.1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

nd JSO.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.reisi.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.n p y " :opruiAno pui.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.reiumq3.10o0.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.IAZE.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .ooa.ZVL OSJOIS rao.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.

litii. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. Mandul. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. 11). Apocalipsa 12. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. pe langa o scurta rugaciune. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. în Test. 1. ea este şi simbolul desfranarilor. Psalmi 118. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer.) simbolizeaza pe 243 . Prin lipirea lor de sfanta icoana. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. adica aproape de echinoctiul de toamna. Mihail (evr. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. Miazanoptanda. serafimii). al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. pruncii imbracati în stihare. în zodia cantarului.. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. invierea mortilor. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. în Test.. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. invierea Domnului. ceara. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. Prin aceasta asezare a sarbatorii. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. Vechi. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii.. 13.guste lapte şi miere. iar biserica apuseana la 28 septembrie. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. 103. a doua venire şi judecata din urma. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. al desfatarii. i-2). ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. 20.".. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. 30). 12. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. a purees inaintea taberelor izraelitene. la moarte. Miezunoptica (Polunoştnita. 7. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. art. Cantarea cantarilor 4. inmormantari. mana etc. Ministrantii (diecii. Migdal v. lui Lot la pustiirea Sodomei.) ori au forma de animate.

dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 . BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo. B.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.SBU .UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.ISI.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi. B.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.

ca taina. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. al sufletel or. e miruit cu mir sfintit de episcop. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. de ac e ea e vindecator al trupurilor. astfel creştinii. inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. la mdini spre a lucra numai fapte bune. ori avand deasupra capului para de foe.. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos.. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. prin sfantul mir. Mir. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3.). 19. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. 14-17. Balsamul are miros placut.. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos.tea Darului. Mireasma e simbolul sfmteniei. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . exalata de catre diavol. 245 . iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . care este semnul pacatului. Mirul. fiica Sionului (Apocalipsa 19. în Test. 21. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. Mireasma. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. 34). Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8.. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. 11). Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. deod a ta cu botezul. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. la urechi spre ascultarea credinţei. 29-30). 2). d upa o legenda. 7-9.

29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte.. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . Missa fidelium v. Missa catehumenorum v. 0 poarta şi dignitari distinşi. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. Mirnita. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. art.. în creştinism e un coif de aparare. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. praf şi ce pocainta. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. art. ca şi cu la intreceri.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. precum şi curatirea rugaciunii. Pe frunte era legata cu o lama. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. peste care se aseza alta de culoare vanata . numita chidar sau chanuna. Miron (gr. Liturghia credincioşilor.. de aceea la nunti este imple. = uns cu untdelemn): sfant. Untul de lemn al bucuriei. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. în Ahaia ("f" 250). care inseamna c e le simbolul frumusetii. VIII. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. de aceea se planteaza pe morminte. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor.doua Testamente. preot şi martir în persecutiile lui Deciu.arhiereului. Comem. Liturghia celor chemati. Mitra arhiereasca (infula) în Test. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii." sufleteasca faca şi o bisericii. Mantuitorului (Matei 27. Mai e şi tos. tipul tuturor femeilor pioase. are doua varfuri. art. Sunt lui Dumnezeu. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. v. Mir şi art." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. al tineretii şi al virginitatii. apoi şi ungerea cresti246 eterna. cu patria în Orient. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. Mitra episcopilor romano-catolici. şi de nuntasi. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". art. la 16. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. 38). dupa obiceiul evreilor. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. dadeau ere fost semnul . tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate.

a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. cu parul despletit. cum o numeste Iisus m o a r t e a . cqsasul. Toate ceremoniile şi obiceiurile. lumanarea. (Psalmi 136. ca indemn la pocainta." Scheletul are în mana: mar. taind cu coasa tot ce-i iese în cale.. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. impreunate cu moartea. 8). Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit.. cu Ianturi şi curse.." Corinteni 15. duceti-va de la mine. 42). cu craniul gol. sculase-va intru nestricaciune. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. i-2). Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. cu aripile ei de liliac. cu coasa în mana. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. secera. ca simbol al deşertaciunii. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului.. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. de a pune la pamant pe eel muribund. cenusa.eterna. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. sufletul ramane nemuritor. coasa. se raporta la trecerea în alta viata. coasa. melcul ca simbolul invierii. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. deci. din care ranţesc numai dintii. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. în Test. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. corabia cu 247 . inorogul.. iar moartea ca o trecere la parinti. secera.... prin care isi asteapta mantuirea. c a s i m b o l a l vietii vesnice.. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. Sarutarea din urma. orologiu de nisip etc. Evreii aveau şi un inger al mortii. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului."). Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. venind inarmata cu lance. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. ca simboale ale mortii. orologiul de nisip.. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului.") cuvenit („veniti binecuvantatii. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. la intrarea în noapte. de culoare galbena. ramasa de la romani. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. a bea paharul mortii.. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge.. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant.). purtand în mana un arc. salcia pldngatoare. Exista o datina.

Evreii. coşciugul. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. Comemorat. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. 9). este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). teasca. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. la 4. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. H r . Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. Moise (de la evr. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. au primit Mogen Doved (evr. lopata.. con-stand din primesc nevi-novaţia. IX. ) insemnarea lor de cetati ale lui David.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. curatia. = steaua lui David) de sus apa şi mana. Iisus masa a altarului. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. Calugar. Vechi. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. lumea spirituala. eel suprapus. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. Ea este emblema. sulifa etc. iar prin 2 triunghiuri suprapuse.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. iar eel de sus. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. Toiagul lui Moise. creştinii. sapa.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. cat şi dupa profejilor (loan 1. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. arcul. Actul de reculegere sufleteasca. în forma stelei lui David. 13). mici din afara. art. yses = mantuit. Moyses. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. (t 1571 i. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s .. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. precum e cautat ale sfintilor. atat al Test. Triunghiul dedesubt (loan 4.". 17). paman. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. Piatra Dumnezeu. care prin echilibrul universal. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. mou = apa. Pe templele iudaice mai 248 . Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. Monah v. 17: „o stea va rasari din Iacob. ca sfant. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. Sinagogile şi zeiesti. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. ziua de odihna.

în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. creştinii s -au folosit de semne simbolice.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. cum s-a aflat prin catacombe. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Din secolul XVI incepand. invinse. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. inlocuind pe Hristos. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. zvastica). Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. Stalpii şi colonadele acestui fel. Partea ? din monogram are adesea un nimb. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". ca sunt scoase de aici. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. de biserici se rezema pe niste monstri. deosebite ori laolalta. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. la emblemele evanghelisti-lor. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. 8. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. scorpii etc. Are forma unui turnulet. spre vedere publica. adesea impreuna cu ancora. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. serpi. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. Razele. Cele 249 . Primul s e mn. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. ori este de forma unei frunze. credinciosilor. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. ce inconţoara monstranta. ori „ Iesus Hominum Mvator". rapuse de cuvantul evanghelic. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. reprezentand rautatea şi diabolitatea. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. apoi cea în litera X (crux decussata). precum şi al iubirii fata de dansii. ce se expuneau. XC. art). Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. forma de stea. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina.

B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.3 .BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi . 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '. 1 1 U I BS 9mq9.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.osz IB sp iBiBiid in]n.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .

cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. ca personificare a zilei de Ajun. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. el trece prin noaptea sfanta. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. ulcica. cu fata vesela ori incruntata.. alba ca zapada. Moş Ajun: fiinta legendara. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. despre care amintesje acea Duminica. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. precum sj a crucii din mijloc.. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. Adam. lasand toate ale lumii. Mo$ Craciun. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. figura legendara. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Cu o barba lunga. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. da-i mai buna a lui Craciun". cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. sj art. nuci şi carnati. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. în Sambetele mortilor. MosJ se numesc pomenile (coliva. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. lumina de ceara). Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. care în noaptea de Craciun. ce le adusesera bunului prune Iisus. 251 . le pune la capatai ori sub bradul .cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. El pregateste calea lui Mos Craciun. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. stufoasa. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. colac. care nu se pot ridica la cele raeţi. Morti (Matei 8. ce le poarta în spate. Cimitir). la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. aduce diferite daruri copiilor buni. pe cei morti sufleteste. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor." Matei 8. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor.pomul de Craciun.

Moşii de vara se incheie în mite şi omului.. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. curatie peşti. (gr. de 2-5 m. a caror rautate s .a Mreaja mai e şi insigniul mortii. (Amos 4. relig. intarire. putere. în forma de guler larg.). p r i n M. iar cei rai se arunca afara spre 19. atat cea data de IHE. S. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. Cyanus). ?i despre miere.. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. E o pla numai un an. ulcele. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. ce le pot transpomana. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. şi incredere de sine. Maica neascultare şi iubirea de lume. istoria bisericeasca (Centaurea. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. colac şi lumina. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. navod) este simbolul ratatii. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. iar despre cerul. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. ortodocşii. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. care lui Dumnezeu propovaduita fine. Ca pomana se impart cofe. dau cei vii (grija v. în aceasta zi. ca plantele ar dispune de puteri tainice. Mreaja mai inchipuie şi raiul. despre care se aminteste ca în Ardeal.17). Muntele eel mreaja. sfant şi de Dumnezeu umblat. (Iisus Hristos). Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. Mugurii de Paşti. morala. ce moşilor se cumineca toti mortii. pamantului". ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor. XPS.P. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. E zi de rugaciune la bisericile unite.13) simbolizeaza tarie. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor.). = Mater Theou. sj biserica neinsemnata mare. care se crede a avea puteri de de pomana. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. care aduna pe toti oamenii. iar femeia lui." (Luca 3.0.5). cand iaraşi se da muguri.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. incat 252 . 4) şi al singuMreaja (retea.. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. Dragomir: Istoria dezrob. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. 0 munca iadului. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. art.V. e siml nate. imparaţia lui Dumnezeu. şi-a mantuit sufletul. dintre care se aleg numai cei buni. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. mai inchipuie mandrie. adica pentru sufletul mortilor. marire. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. se impartaşeau la Pasti prin morminti.

zebul = muste). şi biserica lui Hristos. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. propovaduita de biserica. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. dupa sf Grigorie. 20. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. 31) şi pe Mantuitorul care. e simbolul lucrurilor neinsemnate.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara.21). al dorintelor vii de reculegere. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. ce traieste numai un an. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca.23. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. E o planta tufoasa. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. principiul raului. incat cuprinde azi tot pamantul. inchipuie biserica creştina. ci şi pe cele ale ascultatorilor. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". Smirna. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. Capetenia lor e Belzebut (Beel . \ 253 . care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. Inchipuie. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. art.zeu. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor.40). Myrha v. în line. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor.

suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .S \XV\ 3pşUES miBdojq.ioj .1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3. 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939. puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud ...uxraiora 3d BiB.U E -A .

Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. Cantarile. Colindele. pagane. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. e numita şi misa ingereasca. fund Maica lui Adam eel nou. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. Dintre 255 . numita misa pastorilor. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. creştinii o venereaza inca de la inceput. Maica vietii celei noua. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. p a t r u n s e şi în creştinism. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. care este inceputul vietii lor adevarate. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. ce-i premerge. în seara de Ajun. inainte de venirea Domnului. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. 2) misa de dimineata. Este inceputul mantuirii noastre. fiindca a stat sortita. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . caci şi natura e p l în a de omat de viscole. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. insemnand ca o m e n i r e a .

Dupa o traditie. cat şi pentru credinciosi. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. aprinzandu-le. cu un n a ş . 1 cu un martor. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. trebuia sa se prezinte. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan".. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. multumeste adica lui Dumnezeu. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. loan. florile sfantului. care pana aici a stat mai sus pe cer. cu care intra în inrudire \ spirituals. ca semn de venerare şi în extern.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). adica vasul de aur. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). iar eu sa ma micsorez" (loan 3. 256 . pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. zarindu-i în pustie aşa de micut. Naşterea pruncului. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. în decembrie zilele incep a se mari. cu referire la cursul soarelui. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. care continea mana din chivotul legii. prin urmare. ca trimisul lui Dumnezeu. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. 10). fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma.. Nastrapa." (loan 1. eel ce I voia sa se boteze. invatand poporul. iar în iunie a se micsora. în timpul persecutiilor. sa nu fie calcat. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. 29). era j simbol al manei din pustie.ţotile lui loan") pe care. care garanta pentru siguri. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. 8). I la anunţarea de catehumenat. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. loan este patronul croitorilor. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. al iudaismului. 30).

pricepere): sf. Natalia (gr. în semn de devotare lui Iehova. morbosi. VII. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. 6). insemnand curatia sufleteasca. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. care sunt apoi selectionati. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. ba chiar şi nimbul lui e negru. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. al diavolului. Nazlreatul. Alta Natalie: comem la 26. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. Vechi. în Test. la 1. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. La sfarsjtul lumii. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. = sfintit): sfant. iar pacatosii pentru osanda vesica. Naum (evr. odihna. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. prin ciuruire. XII. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. Nazarie (evr. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. pricinuita din atingerea decadavre. care vor fi aruncati în focul iadului. Come m . mortaciuni.' VII.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. sotia sf Aureliu (t 852). 25). 257 . Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. = voiosia viefii): sf martini în Cordova.) obi . necuratiri etc. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. = mangaiere. Comem. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. la 28. VIII. acestia. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. era in Test. neretezat. Precum neghina. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. ca simbol al caintei şi al penitentei. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. Nazireii purtau par lung. Comem la 27. intocmai ca pestii mrejei. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). Evreii nu salutau pe pagani. spre a fi usori la carte.47).nuit în Test. Nedospire. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua.

care intai în ascuns. Copiii. apoi sfmtilor din Test. Nichifor (gr. (f 350). mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50).Nestor (gr. Comem. XII. martir (t 290). Aceasta marire li se da. Nicodim (gr. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. afara de fericirea eterna. Comem. XII. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). şi martirilor. N. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. adica patriarhilor. la 27. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. VI şi 13. Nou şi sfmtilor bisericii. Nicolae. episcop în Mira Lichiei. nimbul are culoarea aurului. patriarhul Constantinopolului. profetilor şi altor drepti din Test. = invingator): sf. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). X. cuv. = priceput. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. Nisipul e simbolul desertaciunii. fiica sfantului imparat Constantin. de unde şi porecla vulgara de „sf. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. Nicolae (gr. în preseara sarbatorii. III. la 15. Ca simbol al luminii. obicei dedus din traditia ca. Comem. al multimii („ca nisipul marii"). la 25. XII şi duminica a doua dupa Paşti.. Nicolae" data nuielei. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . (t 330). al poporului): sfant. IX. distins prin milostenie şi blandete. la 2. Orologiul de nisip. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. Comem. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Nichita: sf. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . c ere . ca decoratiune pe maririi de veci. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. la 6. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. Comem. Vechi. = invingator. odinioara. în mod nevazut. = purtator de biruinta): sfant. versat): sf. la 15. Comem.

sf. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. Comem. în forma unui disc. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi.ie a gratiei 258 . Nimb (diskos. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. Dumnezeu ca chezas. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. VIII. semicerc. semiluna. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. cuvios (t 1508). fl Noe. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. gloriola. sau patrat. la 11. numit al do tipul lui Hristos. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. lunula. cercul auriu. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale.

E şi simbolul vesniciei. cu fructe în mana dreapta. ce are cununa pe cap. la 21 . A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. luna storsului de vin. e prototipul lui Hristos. I isus este adevaratul Mantuitor. fecioria şi ia de bunavoie. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. de la bruma obisnuita acum. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. apoi Vinar. prin Iisus. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. Iisus a retac ut inimile oamenilor. Poporul o numeste Brumar. Vinicer. numit al doilea Adam. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. scapandu-i din t jrare. Numirea o avem de la romani. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. La legamantul cu Noe. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. pentru ca prin 259 . Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. al I smbol e corabia. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. 12). la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. cum s-a intors lumanarea. la 29 . care numai unul singur straluceste în lumina. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. la 11 — sfantul Mina. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. ca un at dolea Adam. şi sa-i rezideasca. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. la 8. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. Noe. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. ce ne apae ca un intuneric imens. în a carui constelatie intra soarele.ajunul sf Andrei. materiale. simbolul pacatelor.

09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I . \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş. Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.\ .UBJS u u p p m o ppzBra .•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss . ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.

o sarbatoare pentru creştin. . 5. . 261 . Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. Iosif) ori nume de martiri. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. ori al unei dorinte (Geneza 29. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. Sfintii sunt eroii creştinatatii. fara a avea şi nume de familie. în Test. ai omenirii şi ai binelui.3. iar ceilalti sunt componenti. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. ca patron. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca.). sau produsul lor. Sa o tinem în fiecare an.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. la convertire etc. concrete. nu în obisnuitele petreceri lumesti. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. Numerii 1.Jhmet ben (fiu lui) AH.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. Numele de botez. Se dadea numai un nume (de ex. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute.7 sunt numeri fundamentali. 29). 25-26. şi \a aceştia era expresia de . Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor.£imon bar (fiul (ui) lona ". cu simbolica lor.fie cunoscute prin cele vazute. 38. care sai fie model de vietuire şi calauza. Simon). Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. Intelepciunea lui Dumnezeu. precum şi cu dogmele creştine. Numele. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. 1).Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. 32). Benhur (fiul lui Hur)". La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. Simon în Petru sau Chifa = piatra). nepatrunsa de mintea noastra. a intocmit ca cele nevazute sa.pe Mesia (Isaia 11. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. pe care le primeau apoi şi la botez.4. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. ca „toiag din radacina lui Iesei".Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (.

Nuna v. art. hramuri). Nino. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. 7 columne la Roma. Casatoria. Numirea Domnului. doi (2) simbolul dualismului. Nun v. Romanii tin de norocos pe 101. adica la opt zile dupa nastere. sarbatoare la 1 ianuarie.a statornicit pe 25 decembrie. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. art. ca produs de numeri (3x7) sfinti. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. . atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. Dupa legea mozaica. FiindcaNasterea Domnului s .7 porti ale cetatilor. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Nunta v. art. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. la serbari religioase (ruga. Astfel erau 7 minuni ale lumii. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei.7.9. Naş. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. Cununia.

şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. isi facerugaciunea obisnuita.. ingenuncheaza şi apoi se culca. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. . O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. a f o s t aleasa în Test. 1 5 ) şi pe sectari. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. care e reprezentantul animalelor salbatice."Ioan21.3. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. ci sa ramana. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. incat la cea mai usoara atingere se sparge. 6: Isaia 29.11). şi care e atat de subred. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. scaunele. 18. 16). cand se culca. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . ca vasele olarului. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. chipul omului zidit din pamant. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. Ezechiel 11. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. dupa ce a fost scos mortul din casa. Credinta a r a m a s de la evrei. toate vasele. face cruce cu p i c i o r u l . facatorul lor.. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. 11. fatarnici (Matei 7.16). Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat.

adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". atotputernicia Lui. tipica. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. octava e luata de la evrei care. care acum se face culesul viilor. fiindca în dreptaţii. în fine. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. Se numeşte pranzanda. dupa cele 7 narea Domnului. agerimea minţii. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. Preotul ridica ochii sf. art.este inchipuita printr-un ochi inchis. dumnezeiasca. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Deoarece vesjnice. cum e de pilda numirea.34). iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. e şi bruma toamnei. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap.. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. . ca innoire. Ochiul. Intdmpi.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. A trecut şi în 28). se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. manastiri se citeste cam pe la amiaza. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau.. adica incheierea serbarii. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. adevarate. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. zile de serbare. viata pamanteasca. ziua de 1 octombrie. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. care la inceput se Domnului. Ochiul în aureola de i. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. Procoavele. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. ochi ageri inseamna adica iscusinta. ori al mainte de a incepe o rugaciune. Occursus Domini v. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. zeului Bachus. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca.numita şi innoire sau innoirea serbarii. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. zeul vinului. Dimitrie (26). soare inseamna pe Dumnezeu.Ochii sunt simbolul. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. Se mai numeşte octava şi ziua din urma.": Luca 11. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. respectiv insigniul ghie. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. de unde am I Dumnezeu. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. Paştilor. rugazata printr-un ochi deschis. precum se sparge oala. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. Ochiul în a opta zi a saptamanii. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere.

= ramura de maslin.1. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). art. arbore. protectoarea saracilor. 15). printesa ruseasca.. Oglinda e simbolul faptelor. Omoforul (palin. lall. care au cruce pe ele (castraveji. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Comem. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. care consoleaza numai prin Mantuitorul.). zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. buni ori rai. art. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. episcop şi martir. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei.. amictus): ornat lung arhieresc. unul din ucenicii sfantului ap. Oleoungere v. linistea constiintei.28) e chipul armoniei interne sufletesti. 8). Tot asa arhiereul. . este numita şi Vinerea mare. altul pe piept. Sf. Comem. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. în forma orarului. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. la 29. Se pune episcopului pe ambii umeri. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. VII şi 17. ramura de maslin e simbolul pacii. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Maslu.Sambetele mosilor de toamna. Comem. Olivul e simbolul mandriei.VII. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. nuci. Startle şi art.Acoperamantul Sfintei Maici. odihna (Matei 11. art.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. de pace): sf. Odihne lainmormantari v. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). Odihna. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. un capat atarnand pe spate. Pavel (Romani 16. Paraschiva. Vesmintele. care este rugatoare catre Dumnezeu. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). Olimpiada: sfanta diaconija. Olimpia. care recreeaza şi invioreaza corpul. prin predica şi prin rugaciune 265 . cu coliva şi pomeni. Olivian (lat. Oliver. . V Olivul (maslin). la 25. = sublima): sfanta. Comem. bunica sfantului Vladimir (t969). la 15. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. Stdlpul. numerate. Odajdii v. Olga (germ. XII. Olimp (Olimpiu): sf.. în sens spiritual.

Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. care inconţura. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. caindu-se. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. ca Fiul lui Dumnezeu. Comem.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. care se tineau drepti. 19). care a respins chemarea dar totusj a venit. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. se indreapta. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). dar mai apoi. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. prin nemurire poate fi partas. cunoştinta şi voinţa. inchipuie pe Sfanta Treime. Onofrei. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. în icoane. care a fagaduit ca vine. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. lumii sufletesti. Vechi. -calareti pe asm): sf. martir (t 290). O. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. dupa cele trei trasaturi ale sale. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. VI. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. iar cu sufletul sa fie partas. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. episcopul nu poate servi. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul.28) inchipuie pe Dumnezeu. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. Fiul al doilea. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. (gr. la intrarea Sa în Ierusalim. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. care a chemat pe fiii Sai la vie. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. Onufrei. în decursul serviciului. prin vointa il poate iubi. Comem. mai inchipuie 266 şi pe pagani. Onufrie (gr. la 9. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. Fara omofor. simbolizeaza pe izraeliteni. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. Fiul eel intai chemat. © N. N litera din trei linii . adica sa fie un microcosmos. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. adica în imparatia Sa. ca simbol al Sfintei Treimi. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. la 12.26). dar n-a venit. = eel ce este. anahoret cuvios. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. cu osanale. XI. Alt Onisifor. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. vietii veşnice. eternitatea. inseamna pe pacatosji penitenti.

La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. N. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii.). Ora a treia (la noi 9 a. ce serveste de sigil al painilor. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. iar ca initiala a cuvantului grec.nedespartite care. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). în simbolica creştina. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. sfant. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. Crucea în cere inca are opt colturi. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Orar dublu v. 9). care se numeste innoirea invierii. al reinvierii şi al nemuririi. ca simbol al imparatiei creştine în lume. NI. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. în asemanarea zilelor saptamanale. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). I. numarul opt e simbolul innoirii.) ori (IC. A opta zi este octava (otdania. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime.15). precum şi diaconii se aseamana ingerilor. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. iesirea) praznicelor mari. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. 46). Biserica apuseana are 8 fericiri. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. la Inaltarea sfanta. Mai inchipuie aripile ingerilor. tinandu-se stranse deolalta. anunta inceperea rugaciunilor. sfant". a. nedezlegate. ce s-a facut la rastignirea Domnului.m.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. cu referire la a opta zi. al prescurilor de jertfa. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. Epitrahil.XR. Opt. C. iar cand se incinge crucis cu el.28). Ora a şasea (ora 12). ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. 267 . Avem opt glasuri de cantari fundamentale. art. Steaua magilor are opt colturi. 33). Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. Orarul are inscriptia: „sfant. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27.

Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. ce se savarşesc în ajunul Botezului. şi nu cu apa. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. la care ne mana şi azi Domnul. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. tineretea. ora mortii. iar prin pocainta ne spalam de pacate. Ore (ceasuri. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. prin care ne luminam. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. Amestecatura cu scuipat. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Tina. la lumina credintei. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. biserica are doua scaldatori. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. pana nu li se deschid ochii spirituali. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. numai daca i s-ar reda vederea. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. ci vor pieri amandoi în pacate. randuite pentru anumite servicii divine. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. batranetea şi sfarşitul vietii. ora III: de la Noe pana la Avraam. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. Au aceeasi insemnatate. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. pamanteasca a lui Iisus. Ea nu a dat vederea deplina. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. precum a facut pe om din tarana. Sf. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. 268 . traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. ora IV: de la Avraam pana la Moise. 7) inchipuie omenirea. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). ora a 3-a e ora a noua la noi etc. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. 18). adica pe cei orbi sufletesje. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. barbatia. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. care incepea ziua cu ivirea diminefii. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. Orbul din Evanghelie (loan 9. care fusesera secati. ne curatim: botezul şi pocainta. Ore imparateşti se numesc orele canonice.

Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. la 10. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. Osana (evr. art. de aici insemnarea figurata a expresiei. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. Samtarea sfanta. Ornate v. Ortrina v. care nu trece ca timpul. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. care trecea sufletele în lumea cealalta. Osculum pacis v. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. Poporul nostru inca pune un ort.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. art. ca timpul trece. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. o moneda în mana dreapta a mortului.aratatoarele nu se mai intorc indarat . art. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. ce nu se mai intoarce . ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. E semn de stima şi de multumire. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. art. XI. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. La serviciile divine. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. Comem. ce familialii o dau muribundului. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. de lauda şi de preamarire. Veşminte liturgice. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. Ortul popii. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. a da inseamna a muri. Utrenia. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. Orga e inventata de sf. 269 . Clepsidra.Orest: sf martir (t 300). deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. ca un memento de sus. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII.

şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. adica biserica. în cantarile deniei din Joia patimilor. Amos 6. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. aşa vor invia şi corpurile noastre. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. al carui simbol e coaja oului. Oul simbolizeaza lumea. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. afara de afundare. Comem. are sa fie botezat în biserica. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni.". Luca 13. Otto (germ.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. desi în mormant vedem numai ruina.. la 2. la ocazii de inmormantare. Daca pruncul se insanatoşeşte. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). Otilia (Odilia): sf. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. 25). Comem. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. la 13..2. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. Oul de Pasti. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. Otratire (Botez de lipsa. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test.4). spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. XII. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . fiere. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. = proprietary. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. care la iudei simboliza creatiunea. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". La ospat sunt chemati toti oamenii. Inchinare). astfel şi omul pana e în corp. VII. în loc de mana. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). 12. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul.

dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. în dimineata Invierii niste fete. poporul nostru le tine de sfintite. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. mergand la piata. daca i se vor inrosj ouale din cosara. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". ii stropi pe toti cu ciorba. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. adusera vorba despre minunea invierii. 271 . a ridicat piatra mormantului şi a inviat. . astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. în dimineata Invierii mironositele.in groapa. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. Abia o putura trezi din lesin. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. batand din aripi.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. ei insa. varsat pentru mantuirea lumii. Cand desfacu la piata cosara. cu atat mai tare il chinuiau. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. pe drumul catre mormantul Domnului. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. care. care le pazesje. fiindca iepurele e simbolul mortii. Maica Sfanta a adus un cos de oua. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. Coaja oului inseamna piatra mormantului. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. primind în schimb cate un ou rosu. pe care le stropesc cu parfumuri. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. le arunca pe a p a curgatoare. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). iar cocosul. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii.

ramura de maslin. Paharul comun (de obşte).9: „iata regele tau vine bland pe asin". art.ii lor conjugate. adica pe simbolul pacii. soarta rea. sarutarea sfanta. eel mare): sf. o simtire şi o lucrare. Pacificale se numeşte crucifixul. doua ramuri de finic deasupra crucii.22. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. Intreprinzatorul edilitar. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. Simboalele pacii sunt: curcubeul. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. suferinta. în centrul imparatiei mesianice. nu cu arme. Pahomie (gr. Isaia 51. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). regele pacii. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. o mana care impartaseşte binecuvantare. Matei 26. ci cu blandetea. de acolo din varful ascutit al turnului. dupa aşezarea crucii. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. Potir. care vine sa supuna universul.39). durere (Matei 26. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor.39). Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. 6. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10.Comem. sfmtitorului şi a credinciosilor.lal5. inseamna soarta comuna a viet.p Pacea este Hristos. unirea lor intr-un gand. Paharul sfant v.V. nepotrivit şi condamnabil. cu vin. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". Inseamna binecuvantarea pacii. . unul din intemeietorii monahismului (t348). dupa cum zice profetul Zaharia 9. = eel tare.

. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. il batjocorea pentru acest fapt. asupra mortii acesteia.. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. ce se impreuneaza cu barba. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59.12). art. al norocului şi al soliditatii. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. al ranchiunei. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. ori în jurul unui porumbel. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. ajutator. adica parul de langa tample. necredincios. Comem. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. cu flori. semne de invingere. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. Paies. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. Paliu v. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. al frumusetii. de silnicie. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. Palmier (finic) e simbolul invingerii. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. ce o poarta paianţenul în spate. suge numai otrava din toate. în ochiul fratelui" Matei 7. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. 5). Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir.17). Omofor. fiindca el e în contrast cu albina. în vreme cerinocerul.V. la 24. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . Paladia (gr. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. pe biruitorul mortii. care este la inceputul primaverii. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. insigniile pacii. un gunoi („ce vezi paiul. de deosebire. Crucea. Precum paiele netrebuincioase se ard.. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. ca şi un deget. spre a se putea deosebi de pagani. cu ramuri de palmier. se reduce la o legenda.Paianţenul e simbolul rautatii. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. Ramura de palmier este insigniul martirilor. Pamantul e simbolul sufletului. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. 27). astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. 3). = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri.

Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie.".19). 1). ca sa rodeasca fapte bune. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). preot şi martir. . Comem. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. art. facut din email. scriitor bisericesc în Cesareea. Panahida (parastas mic). caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. Pamantul e şi simbolul omului. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. Panaghia (gr. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. colac şi lumini. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). asa trebuie lucrat şi sufletul. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. Painea. Are simbolica parastasului. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. ce se dau apoi de pomana. La panahida de obicei se sfinteste coliva. 3.în credinta poporului painea e sfanta. la Pasti etc. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. Pancratiu (gr. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. la 16. prescurele. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. e simbolul vietii vesnice (loan 6. Comem. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. la 12. paine. caci treieratul.VICTOR AG A roade.. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. Sfant martir în Roma sub Diocletian. care ea insasi e supranumita: panaghia. Painea (colacul de Pasti.. în forma şi de marimea unui ban. A suferit martiriu în varsta de 14 ani. = panaghios). Pamfil: slant. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. 32). Iisus se numeste pe sine painea vietii. V. Creştinul nu incepe painea. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. la parastas. = stapanitor a toate). = cea mai sfanta) se numeste artosul. Crucea). 7.

ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. care insusi s-a numit pe sine Panza de in.3 5 ) . A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei.. ca bolul intelepciunii. imparatul z e i l o r . sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. = eel ce face din toate milostenie). cand cerceteaza. datoria şi staruinta.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. Oferirea painii şi a Imparat. zeu. lucrare. ca sacrificii. Luca. Painea şi vinul. sunt simbolul faptelor bune. sare şi tamaie. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. VII. Medicii il tin ca patron al lor. Pantelie. ca principale mijloace de trai. care au fost trimise (= au nestricacioasa. (t 305).SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. Comem. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii.. sat. iar sarea este element de Dumnezeu. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. la 27. Acoperamin275 . fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. Pantelemon (gr. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. repreospitalitate şi de buna primire. Datina a ramas din cultul roma. constituind corpul şi credinciosilor. careaducem lui Jupiter. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. aduc aminte de sandalele Apostonal. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. Sf. Mai sunt şi un insigniu. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. ce se ofera Domnitorului tarii. descinde ori intra triumfal intr-un oras. paine." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . precum il au şi pe sf. se conduc creştinii la viata vesnica. Painea şi sarea. Panteleon. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc.inalte.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata.

Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. 6) mozeta purpurie. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. inconţura pe Domnul. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. tronul apostolic. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. aratand spre fum. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). iar pe Sinai în fulgere. ca niste veşminte sfmte. La alegerea sa. cu o incapere mai mica. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Paos (gr. art. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. dupa credinta bisericii apusene. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. e urmaşul sf ap. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. precum painea inchipuie corpul Domnului.). La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. 3) tiara. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. 12) sj al tuturor rautatilor. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. Petru. patriarh) din Roma. Paraclis (gr. Gheorghe Nou în Bucureşti). rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. simbolizat prin sfanta masa. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. un fel de capela. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. o viata de sfant. ai zmeilor. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. episcop. ai balaurilor tasneşte para de foe. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. 5) reverenda alba de matase. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. Papa (pontifice. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. cu care formam o familie în lumea sufletelor. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. scaunul sfant. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. unde se tin veşmintele 276 .

în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. cu multimea dreptilor impartiti în cete. randul la judecata. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. Panahida mare. la manastiri. Afara de rai şade Iisus la judecata. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. cu ajutorul lui Dumnezeu. ce se supune lui Dumnezeu. bisericute. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. la stanga cele 5 fecioare intelepte. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. 2. Crucea. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. paos. în unele biserici se aduce la parastas pom. în care. la dreapta talharul penitent (Luca 23. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). facatoare de minuni. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. 4). . Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. 7 şi 7. paine şi grau spre sfintire. se poate savarsi liturghie (de ex. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul.Paradisul e simbolul sufletului curat. urmeze patimilor lui Hristos. nici strigat. este lacasul lui Dumnezeu. cu sforicele. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. coliva. Comem. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. 8. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. daca sunt sfintite de Arhiereu.. vietii il constituie lemnul crucii. . Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte." Apocalipsa 21. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. 277 . i-2. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. Simbolizeaza vesnica. prin rugaciunile ei. în mijlocui celor 12 Apostoli. 17). 12) şi unde sfnta Biserica. resedinte episcopesti. cu insotire de rugaciuni speciale.sacre şi se face botezul.. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. cu mant în patru colturi. 43). == a veni în ajutor). nici due re nu vor mai fi. iar pomul stiintei e vointa libera. Parastas (gr. Pomul simbolizeaza paradisul. la 14. caci timpul de proba a trecut. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. X. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume.

Maria Magdalena şi al s f . a lui Iisus Hristos. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. Pasca {pessah evr. este simbolul pacatuirii. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. Vechi. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. ce o are parastasul. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. Are aceeasi simbolica. De aceea tunderea parului era oprita. Comem. art. în semn de pocainta. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. Postul Mare. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . precum şi credinta ca sfintii. facator de minuni (f 340). Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. incat isi acoperea goliciunea. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. = fecioresc): sf. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. 30). = trecere. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. fiindca parul este mijloc de ispitire si. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. Paruzia (gr. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. II. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. simbol al pacatuirii. ca sa fie crutati de 278 . ca ornament femeiesc. şi se mai tine şi la noi în unele parti. Particica în onoarea Nascatoarei.VICTOR AGA Paresimi v. ci numai se sfintesc. ca semn de recunoastere a pacatului. deci. a fost obicei în Test. ca un fel de nazireat desavarsit. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. Maria Egipteanca. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. Parul. episcop în Lampsac. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. Partenie (gr. numit paies. 5). la 7. ne-o arata cu un par atat de bogat.

Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. o pogace rotunda ori patrulatera. La ospat mancau şi ierburi amare. care inca sunt infatisati cu aripi. 3). care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. 26). al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. Floarea suferintei. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. Deasupra are o cruce. la c i n a cea de taina. gata de plecare. tot cu aceeasi simbolica. tot din aluat. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . Pasca se numeste anafura. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. care ne uneste pe toti creştinii. Psalmi 83. Pasca simbolizeaza pai-n e a . art. nemaiavand timp pentru dospirea painii. la grindina şi la vifornite. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. care simbolizau greutatile robiei egiptene. Rotunţimea ei inseamna scutecele. inchipuind unitatea poporului evreiesc. art. 7. cu toiagul în mana. p r e c u m şi colacul de Pasti. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. Mancau stand în picioare. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. simbolizand crucea Domnului. Antipasca. Pastile mici v. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24.29. Iov 12. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Pasca se numeste o coca. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. Pasarile sunt simbolul sufletului. 7). incinsi. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. de obicei cu porumbelul. 30). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. nu se frangea os din miel. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v.m o a r t e co piii evreilor.

adica reinnoirea sfintirii ei.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. episcopul Prusiei. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. Comem. 5). Toiagul. ruga. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. Luca 15.24. Comem. devine rege. III. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. barbatia şi batranetea). Paterita v. în Test. care poarta grija de turma credincioasa. 37. Patriciu (lat. dupa exemplul poporului evreiesc. viata omului are patru trepte (copilaria.). Anul are patru anotimpuri. tarile. Comem. Alt Patric. la 19. Patron (hram) se numeşte sfantul. loan 10. Discul. Patru e numar pamantesc. Carţa arhiereasca.23. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. tineretea. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. din pastor. lumea are patru regiuni (rasarit. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. sa o caute. în Test. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. Pastorul e simbolul preotimii. ziua are patru impartiri. Patena v. Patricia (lat. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. noaptea. 11. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. martir în Bitinia (f 363). Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. au zis „sa mergem" (Luca 2. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale.. la 13. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. tot aşa se numeau profetii. = inchinata patriei sale): sf. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. 11). = parintesc): sf. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. IV. amiaza. V. la 28. familiile. Patron au şi oraşele.. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40.11). Vechi pastorii erau în mare cinste. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". dimineata. Patric. La ziua patronului familia tine praznic. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. Patru e fundamentul în socotire. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. David. singuraticii creştini şi diferitele bresle. art. seara. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. art.

sfanta. raiul). = cea mica): sf cuvioasa. paunul este şi icoana invierii corpurilor. art. Scutul. la 26.1. vesmintele. Biserica are patru criterii (una. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. Pavaza v. aveau patru culori. Comem. neinsemnat). a avut patru profeti mari. judecata. soborniceasca. Imbisericire. Vechiul Test. Crucea are 4 parti. Pavel (gr. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. 25). cu atributul apostolul neamurilor. art. Paunul e simbolul mandriei. patrulaterale au fost altarele. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. Nou sunt patru evanghelisji. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Pavecernita v. Patruzeci de zile dupa naştere v. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. Ilie. (paulus) = mic.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. sj lat. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. perdelele. tamaia consta din 4 ingrediente. în legatura cu postul de 40 de zile. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. Paulina (lat. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. apostolica). art. mesele pe pafru cercuri. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. Dupacinare. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. reprezinta creştinismul lumii 281 . = eel mic) v. sfanta reprezenta 2 cuburi. Patrusprezece e numar biblic. în Test. al sumetiei. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. ca plinirea legii (Daniel 9. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. din rai ieseau patru rami. Moise. art. chivotul. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). Paula. al frumsetii şi al increderii de sine. sunt patru pacate mortale. Pavel. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. avem patru parinti bisericeşti. în acest inteles. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. iadul. Paul (lat. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii.

Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. VI. Pastorale. Dupa traditie. adica la inima. Pecetluirea gropii v. Comem. Pavel de-a dreapta. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. Adesea e inchipuit cu doua sabii. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. art. Pecetluirea sicriului v. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. impunsa. Pelaghia (gr. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. fiind adica decapitat. precum şi colectia scrierilor sale. X. la 8. Vasul. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. Vechi. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. 282 Pectoral (engolpion evr. Asa a facut şi Mantuitorul. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. Petru. scapandu-i de la moarte. (t 69). Pedum v. b) cartea tinuta în mana stanga. . Sigilarea mormdntului. Pecetluirea mormantului v. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. art. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. c) sabia în mana dreapta. facut dintr-o panza dubla patrata. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. chosen): vesmant arhieresc în Test.VICTOR AG A intregi. daca nu gaseşte merinde pentru pui. Are langa dansul un miel şi un lup. art. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. Se mai spune despre pelican ca. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. la 29. Se purta pe piept. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. 6). 14). Comem. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. Sigilarea. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. Petru de-a stanga. Sigilarea sicriului. art. incat ii ucide în dezmierdari. conduse de Arhiereu.

se numeste o figura cabalistica.. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. fara insa a se deschide şi usile. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii.Penitenta v. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. Pentagrama v. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . Pocainta. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. la aceasta rostire. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. cum se va vedea mai jos. Inchiderea ei dupa Heruvic. art. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. inainte de Credeu.".. Pentecosta v. pana ce bisericile nu avusera iconostas. Perdeaua (catapeteasma. sau pentagrama. care s-ar afla în biserica. Pogordrea Diihului Sfdnt. adica simbolul credintei. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. acoperea spatiul prestolului. adica dupa intrarea cea mare. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. la rostirea „Usile". Cand se deschide. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. desemnata pe pragurile usilor.". ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. Pentalfa. ca o amintire de timpurile cand. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. spre a semnala inceputul slujbei. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. art.. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni.. care în vechime. prin inchiderea şi deschiderea ei. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. Pentalfa. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. E totodata şi o avertizare. art. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. în vechime. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. iar acum i-a rastignit.

la care nu poate privi oricine. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. în vreme ce se canta chinonicul. se cuceresc pentru viata de fericire. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. mai cu osardie. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. legea darului.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. Precum e schimbarea aerului pentru corp. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj.. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. preotii. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon. izvoare miraculoase . prin vreo minune.. spre a inchipui momentul mare al impartasirii.16) de suflete. II aflam şi în Test.." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. pe care o laudam la toate serviciile divine. iar la aruncarea mrejei. dupa 284 .. prin care sufletele se pescuiesc. hindusii la Gange). Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari.. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. Vechi. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic.. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte.: dvera). care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului.").16). creştinii peregrineaza azi la locurile .de obicei manastiri.

virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos.porunca lui lisus. Iconografia ne prezinta pe sf. 285 .Dupa slabiciunile sale omenesti. Petronela (gr. e antitipul arhanghelului Mihail. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. dupa traditie.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. . fiind aceasta simbolul bisericii. Petru. Petra. spre cele de sus. s-au folosit de simboale. = piatra). în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. = stanca mica): sf fecioara din Roma. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. au umplut-o. V. la 31. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). 27). Dumnezeu ajuta apostolilor. indi-candu-i-se o noua misiune. care se boteaza în apa. în patria pestelui. Pestii inseamna sufletele creştinilor. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). Mantuitor). Pe$tele e simbolul lui lisus. supranumit capetenia (verhovnicul. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. 19). corifeul) Apostolilor. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. iar nu sj a altor animale. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. Comem. simbolizeaza pe lisus. desi pestele traieste în apele marii sarate. la mucenicie. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. pilda a realitatii vietii creştine. Petru a cazut de trei ori. astfel creştinul adevarat. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. tarie). dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. unde. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. fara ajutorul lui Dumnezeu. Mantuitorul. umblarea pe apa (Matei 14. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. care se inalta de jos din pacate. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. e chipul creştinului şi prin faptul ca. numai pestii în apa au fost crutati. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. (f 70). unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. botezata de sf ap. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. strajuieste şi apostolul Petru. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. Corabia inseamna biserica creştina. tot asa şi eel ce trage o corabie. . care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. desi traieste în lumea pacatelor. conduse de Hristos. Petru (gr.

da cum piciorul e eel mai corpului. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. simbol al penitentei (Matei 26. Dupa inteles tipic şi simbolic. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. precum tinea piatra u n ţ intreaga.42. SiJ se pleaca .a. Matei 21. inseamna smerenie. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. Iisus a fost dispretuit şi smerit. Sf. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". Piatra unghiulara (Psalmi 117. pacatos fiind. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie.6). 44. facuta la lacasuri Duhului Sfant. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. Mai are apoi ca emblema cocosul. Petru martiri. art. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. 34). rica romano-catolica o piatra patrulatera.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. sortit sa fie primul intre popoare. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117.75). eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. Piciorul: fund eel al corpului. paman-tului. în anTimişul nostru. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Piatra de la liman. Monumente sepulcrale. ca şi Petru. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. E tipul altarului. asa şi acesti şi de jos ai societatii. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. Petru este patronul bisericii apusene. Dansul. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei.dupa pi Ida] la cele mai de jos. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 .oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. spre care nazuia sa mearga. incuiase iadul. dupa rapunerea Satanei. 42). al prestolului. în alte icoane chiar şi 3 chei. Crucificarea lui cu capul în jos. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. mantuirea neamului omenesc. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. Steaua.25) s. Piatra sepulcrala v. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. care. Inseamna pe Hristos. 22. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. 1 1 . Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. I Petru 2. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. art. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. sale. Piatra = grindina v. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii.6). guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi.. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. S-a rastignit în felul acesta. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. Daniel 2. Sf. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii.

cuvios parinte. spre a fi tuturor sluga. 17). voira sa le ia cu sine. Spalatorul. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. Pilat. Piscina v. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. este tipul tuturor stapanitorilor. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. pentru a nu-si pierde slujba.Ioanl3. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. e simbolul umilintei. intrati în biserica. Inchipuie pe pastorii din Betleem. din care apoi s-au facut repararile bisericii. care se poarta indiferenti fata de religie. 16). şi totusi Episcopii se pleaca . precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. creştinii fac placinte cu branza. precum a marturisit-o în grai. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. art.21). Placintele lui Lazar. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. totusi. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. Pielea e simbolul insalbaticirii. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. ori în bratele Tatalui.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. reclamate de mai mult timp. Dupa caderea în pacat. sa fie tuturor sluga (MarculO. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. ava al manastirilor din Scete (Africa). în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. numele mai multor papi ai Romei. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. în Sambata inainte de Duminica branzii. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. guvernatorul Palestinei. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). Comem. VIII. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. la 27. dar onorabili. In unele parti. din interese personale. Cand niste negutatori. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2.44. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. 287 . numite „placintele lui Lazar". Placintele sfantului Gheorghe. = eel bland). Pius (lat.

cu platosa dreptatii (Isaia 59. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete).a pedepsit cu moarte. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. 4-5. Comem. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . Este credinta în popor ca orice obiect. Alt Platon: sf. caci altcum pomana nu este primita. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. martir (t 300). Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. ce trebuie practicate totdeauna. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. = frunte lata): sf. de aceea apa Nilului se preface în sange. 17). Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. la 18. ce se da de pomana. XII. Cand se umplu cu apa ulcelele. Plaştenita v. Planeta = Felon. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. netrebnici (Psalmi 1. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. poporul a adorat şerpi şi alte animale. 19-31). Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. 34. cuvios în Constantinopol (t 813). Platoşa (zaua. cu muste s.VICTOR AG A infranarea. Uneori se pune banul în apa din ulcior. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. Plata apei. Ele mai sunt tipul plagilor. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. ce vor fi la sfarsitul lumii. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. X. IV şi 4. 24). pleava sunt oamenii cei rai. la 4. numit şi plata apei. Aer şi art. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. art. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. iar sf. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . dar cu deosebire în sfantul marele Post. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. ce se dau de pomana. 14).Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. saracia de pacate. Comem. trebuie platit. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Epitaf. care numai treptat a amenintat pe Faraon. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. .a. umilinta. 5). de aceea e lovit cu lacuste. Platon (gr. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. la moartea. Sfita.

nu-i primesc si. art. la cereri momentuoase. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. Hie o topeste şi o preface în ploaie. în fuga spre Egipt. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. care insa s-a sumetit. cat şi în cealalta. Hist. tulburand linistea. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. Zilele ploioase în Test. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. 23). al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. 4. unde sf.2). 14). din acest omat o parte se ridica la cer. în Test. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. în urmare.). A fost în uz şi în Test. în solee. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. la a carui indurare cadem cu totii. în creştinism nu a patruns. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. în analogie. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. precum şi moartea Domnului. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. în posturi. .se da oamenilor fara nici o valoare morala. Plopul.). Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Vechi. la citirea Evangheliei. Stefan etc. inseamna pietate adanca. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor.Dupa alta legenda. . sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. n-a voit sa se apiece. Nou si-au plecat genunchii Iisus. 5) episcopilor (Canossa).în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. plopul e şi simbolul oamenilor. la binecuvantarea primita de la preoti etc. la intrarea cea mare etc. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. în fata usilor mari. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. dupa cum marturisesc legendele lui. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. eccl. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. care în viata lor pamanteasca.1). iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. isi clatina intruna frunzele.

care nu au mancat poame pana în zilele numite. Isidor care. Santilii şi Pantilii. Duhovnicul . pentru ca toti sunt pacatosi. ca sacrament. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. cu cap de om. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. un mar. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. o profesie onorabila. insemna în Test. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. se aratase la rasarit. pana nu jertfeste parga lor.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. Plugul. cu rugaciunea de dezlegare. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. Poporul nostru nu mananca fructe. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. De aceea se numeşte şi al doilea botez. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. la rugaciunile sale fierbinti. fara vant. Patronul plugarilor este sf. Poarta cetatii în Test. cinstite şi aducatoare de roade. Rugaciunea penitentului. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. Fara soare. ca au mancat tatal şi mama voastra. De liniste sa nu stii. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. Vechi o ocupatie. 18. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. 21). ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. Sa plangi vesnic frematand. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. ca unealta a unei lucrari asezate. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. spre a primi marturisirea acestuia. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. aldoilea botez). asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. dupa traditie. pacatele. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. e un act sfant. rostita de catre preot. Poame şi parga lor. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. batranilor nostri. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. loan 20. ca semne de admiratie şi de teama. Pocainta (penitenfa. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. Vechi inchipuia puterea ei. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. în ziua de Sanpetru. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina.

cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. de jale. brdul. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului.) şi anume: cocoşul. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. cu insemnare ca este în timp de cainta. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. Priveste cu fata vesela. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului.Dupa dezlegare. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. . pe care le cere Domnul Hristos. Magdalenei. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. Mai inainte de a incepe marturisirea. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. cenuşa. ce nu se mai reintoarce. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. 1). talharului penitent. Dupa credinta poporului. Ca un simbol de cainta desavarsita. Biserica se imbraca în podoaba. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. este simbolul pacatului. 291 . numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. penitentul isi face semnul crucii. Duminica mare. vita de vie. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. art. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste.43). fiindca este casa lui Dumnezeu. . pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. în jet. Podoaba e simbolul faptelor bune. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". biciul. . spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. care plange primavara cand se reteaza.Pocainta a fost şi la iudei. ale orbului. ca semn de marturisire. în analogie cu corbul lui Noe. Cincizecime. corbul care.in decursul marturisirii sade în scaun. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. credinciosul este adica în stare de pacatosenie.

Se numeste şi Rosalii. nuc..Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. datatorul luminii vesnice. = roditor. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii." în loc de trisaghion. în care au locuit în pustie. Rusalii).. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. A excelat prin umi- 292 . Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor.în biserica veche. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. Are simbolica sfesnicelor. cu roze şi alte flori. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Policandru (candelabru. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. ca şi mireasa lui Hristos. . Ziua Duhului Sfdnt. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. a dragostei şi a nadejdii. la sarbatoarea Cincizecimii. simbolizand ca biserica. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. spre a arata virtutea umilintei. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. . discipolul sfantului evanghelist loan. cu verdeaja. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. 2). Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. cu care se impodobeşte biserica.VICTOR AG A Duminica verde. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. la Rusalii se botezau creştinii. spre inchipuirea limbilor de foe. scriitor bisericesc. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. stejar etc. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). precum şi lumina credintei. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). în onoarea zeitei Flora. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. inchipuind adica pe Hristos. aparatoare de rele. Rosar. Policarp (gr. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. Spre a contrabalansa aceasta serbare.

caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. Pomana (praznic. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. Polileu v. Pe temeiul credintei ca cei vii. 9. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. la 25.40 de zile. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. a pomului. C o m e m . apoi pomenirea la sfanta liturghie. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. . biserica a randuit zile de pomenire. al mortii. Inseamna şi legatura stransa. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. sarindarul sj paruzia.). ce este intre vii şi morti. rai. în rugaciunile l o r . la jumaPomenirile..1. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. apoi la 3. blandete şi intelepciune (ţ 135). la heruvic. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. art.". inima curata.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. 293 . daruri la intrarea cea mare. ca şi jertfa Domnului pe cruce. a colacilor. la 10. Policandru. comdndare. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine.. cand iese cu sfintele art. sa-si aduca aminte de raposatul.. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu.). panahida. Pompiliu: sf. Africa în persecutiile lui Deciu. art. ce se aduce. Sorocurile mortilor). sj ghisitor în solee. prin rugaciuni. art.. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. Comem. IV şi 26. martir în biserica pentru toti membrii sai. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. care sunt pomeniti în loare.". paosului. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. IV. agapd): e un a c t de milostenie. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. prin milostenii pot ajuta celor morti. este de aceeasi vadica celor morti. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. biserica. din care s-a facut crucea Domnului. ridicarea colivei. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. spre iertarea pacatelor. „pomeneste-ma Doamne.sange. sorocurile mortilor (v.

La ziua de 1 mai. la sarbatori. -Originea pomului de Mai. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. care mai serveau şi ca locuri de azil. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. dupa latura 294 . il face om nou. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor.1).17). ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. stau în picioare sub frunzisul gros. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. inseamna trecerea din moarte la viata. prin inverzirea sa. orientalii bananul). care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. Adam şi Eva. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. fiecare rand cu cate patru proroci. Pomul de Craciun. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. Pomul lui Iesei. eel rau face poame rele. inchipuind pe sfmtii Apostoli. sa şi le puna în jural caselor. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. salbatic. locuiau prin paduri. Pomul rau. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. Pomul bun face poame bune. „lumina lumii. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Bradul). spre a fi aparatoare de rele. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. sarpele incolacit e dupa pom si. aceasta cu fructul intr-o mana. Era firesc deci ca. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. cu care priveste spre Eva. se taie şi în foe se arunca. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. Pomul de Mai. Pomul. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. simbolizeaza ca. Pomul genealogic v. la Arminden. intinzand Evei marul. art. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii.

ce a cuprins şi pe raposatul. Nu e zidita pana sus. impodobindu-l cu verdeata. plina de verdeata. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. Sf Walburga. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. care indata a şi inverzit si. ne-o da o legenda germana. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. oprita nu atat pentru primejdia ei. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. cu flori şi cu de ale mancarii.7.14) care. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. grohaie. Omul deci. durere. scormonesc via Domnului. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. Porfirie (gr.sa religioasa. indestulat. şi în bine şi în rau. mere. la 9. fiind chiar ziua de 1 mai. Deuteronom 14. Porcul e animal necurat. iar cand flamanzeste. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. cand este în lipsa. Vechi (Levitic 11. prin columne. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. dispretuit în Test. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. XI. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). suferite fara vina de creştini. martirajul creştinesc. incearca sa rupa totul. Portic (nautica. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. Cand este satul. turte. Porflra (purpura. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. protoparintii au atras moartea. sa nu uite pe stapanul sau. ci este impreunata. ajunsese intr-un sat. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. il recunoaste. Comem. simbolizat prin pomul mortului. ce se impart apoi la pomana. de flori şi de bucurie. batjocura. regal): sf. 8) si. necumpatului şi al lacomiei. cu bol295 . mancand. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. uita pe stapanul sau. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. 32). Inaintea sicriului. pridvor. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. din care. suferinte. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. adica de locul femeilor. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. = insemnat. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. Pomul mortului (bradul). ca atare. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. Porcul mai este chipul nesatului. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. în contrast cu mielul. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. precum i s-a scris şi vina pe cruce. martir (f 290). insa numai pe un scurt timp. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer.

precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. Matei 10. prin infranarea cugetelor. cantarile sunt pline de umilinta. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. cu ingenuncheri. Hie. 8. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. ca sa invinga ispita diavolului. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. Iona. de vin şi peste. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. nu va putea corpului. Ndstrapa şi art. Precum anul are 4 anotimpuri. ziua crucii. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . cu sfanta liturghie a lui Grigorie. în Test. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. Nou. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. E o reculegere spirituals. de abnegatie si de curatie sufleteasca. art. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. -factia data lui noastre. al Sfintei Fecioare. s-a intarit cu duhul. taierea capului sfantului loan. la patrunderea sfintelor Patimi. în Test. care s-a pogorat la Botezul Domnului. postul indeamna la virtute. al Craciunului (iarna). art. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. nici de mijl Domnului. pe unde il mai au bisericile. cu metanii. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. precum şi gura ereticilor. Papuşoiul. Porumbul v. postul ordonat la calamitati s. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. care veci. mai tului Duh. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. morala şi fizica. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. L-au avut evreii în Test. apoi razboiul diavolului contra bisericii. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). Este simbol de umilinta interna. Azi. Postul acesta. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Mantuitorul. „fiti blanzi ca porumbeii". precum a din morti. care ne indeamna la pocainta. al Adormirii Nascatoarei (toamna). în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. la primirea Sfintei Cuminecaturi. ca semn al penitentei. Postul sfintilor Apostoli (vara). dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire.18) inchipuie intreg iadul. al sufietelor celor drepti.16). care vesteste pace muribundului. Vechi (Moise. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. Estera. este chipul ingerilor. Columba euharistica. al martirilor. în post bisericile sunt imbracate în negru. de cainta. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. rugaciunile. Porumbelul v.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. în Test. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. Porţile iadului (Matei 16. Postul Dumnezeu la i-15 august. prin post. salii. al sinceritatii. Este Hristos şi Caci cine nu sau. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. Daniil).a.

intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. precum şi de mijlocirea lor.patimi. Astfel de post a fost randuit şi în Test. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. ca sunt cu voi în toate zilele". Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. simbolul postului 297 . Nu e dezlegare nici la peşte. Vechi (Isaia 3. Patruzecime. la 29 august. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. ca prin abnegatie. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. precum a inviat Domnul Hristos din morti. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. Postul sfantului loan Botezatorul. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. Postul acesta.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. E şi un indemn sfant. precum a fost fagaduit Apostolilor. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. în care cazuse Irod. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. Ajunarea mare. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. poporul nu taie nimic cu cutitul. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. . de a urma acest exemplu al Domnului. 7). Postul la calamitati. Postul Pastilor. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. propovaduita de Apostoli. care sa ramana şi cu noi în veci. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). cu ocazia aflarii ei. Quadragesima. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". urmand imediat dupa Rusalii. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. cu care incepe Saptamana Patimilor.

Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei.Cand se afla pe prestol. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. în Postul mare se fac metanii dese. din care a curs sangele Domnului.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. adica saptamana patimilor. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. Poartanumirea de mare. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). . care se numeşte insaşi Saptamana mare. apoi 60 şi 50 de zile. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. care a patimit şi sangele Lui. Pana e la proscomidie. Potir (calix. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. De aceea dansji posteau cate 70. Mai simbolizeaza şi Test. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. Este semn de cainta adanca. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. sa fi avut forma potirului nostru. Vechi. . de penitenta adevarata. . aşteptata de toata lumea. „si cu ierburi amare". ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani.VICTOR AG A si al infranarii. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. adica ajunarea numai cu paine şi apa. pentru descoperirea unui furt. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . dupa traditie.te pe pruncul Iisus. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului.

de obicei. . astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. potirul se tine în mana stanga. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 .. si-au revenit ?i au facut penitenta. adica ridicat pe cruce. montat cruciş pe o ruda lunga. 35). adica painea de pe disc. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. care e simbolul nevinovatiei. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. sus la frunte.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. ca la potop. verticals. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. art. Praesanctificatorium v. Darurile inainte de sfinfire. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. la vederea valurilor. din care curge vindecare vesnica. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. iar doronul. v. pe o latura avand zugravita icoana hramului. e tinut cu discul în mana dreapta.M. cand.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului.V. . 6). prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş.39. Intrarea în biserica. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). . art. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. prin urmare. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. nu este sfintit. Praesentatio B.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. care sfinteşte apele. icoana invierii Domnului. alcatuit dintr-o panza. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. ce se afla în potir. iar pe cealalta.. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. e numai un dar oferit. Pozitia corpului (starea dreapta. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal.tuirii. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. II Petru 3. insemnand ca. aplecarea. stand în fata Domnului rastignit. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului.

Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. şi ei sunt urati de lume (Matei 10. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4.. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. Mai tarziu. 20). Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi." Matei 10. Preotia. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. La hirotonie. netrebnicie. asemanatori celor din Biblie („ce este. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. spre a o asculta şi catehumenii. insasi prezenta preotului le 300 . care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). spre jertfa.VICTOR AG A zuti. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. Preacurata v. ba chiar batjocoriti. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul.. inhamata în solda diavolului. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. . unde lumea intunecata.. care a patimit nevinovat. crucea. destrabalata. 19).a.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos.. luptandu-se sub pavaza praporilor. noua. Scaunul predicatorial. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. art. Predicatoriul v. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. în ceasul acela. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. art. Preotii sau presbiterii (gr. în semn de batjocorire. 22. 34). Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. cum se observa adesea prin mahalale. i se da painea şi potirul. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. Ca niste demonizati. Luarea vremii. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. ce sa vorbiti. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. catedra). Fecioara sfdntd. dupa predica iarasi face semnul crucii. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. prin inaltimea lor. ca act de cult. vulturul s. paiele insemnand adica gunoi. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. Predica (cuvdntarea bisericeascd). ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. porumbelul. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. ca taina a Testamentului Nou. Pregatirea preotului liturghisitor v. art. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti.

Ei aveau sa fie fara defect. Prescura are sa fie din grau curat. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. Preofii. sa ingenuncheze. iar intalnirea unui tigan. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. sarea este mintea. chipul diavolului negru şi intunecat. este un simbol de smerenie. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. cu care avea sa serveasca. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. pe drum). mitra alba. adica de trei ori. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Prescura (prosfora. infricoşat. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. drepti şi pacatosi). azi se aduc cinci ori sapte prescuri.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. mantuire. art. Presbiter v. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. avand imprimat sigilul prescornicului. sincera. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. iar în momentul inaltator. iar 301 . inchipuia intenţia curata. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. oriunde s-ar afla (in casa. dospeala inseamna sufletul. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. Nou. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. Precum acelea au stamparat foamea corporala. proaducere) e o painişoara rotunda. de pacate şi simt mustrare interna. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. iar a cincea. a Nascatoarei Sfinte. Prepelitele. Sf. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. afara. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. în vechime se aducea numai o paine. în pustie.rascoleste conştiinta incarcata. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. de forma unui turban. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. ar prileţui norocire. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16).

. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. - 302 . Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. care singur a desavarsit mantuirea. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. apoi al manei din pustie. gradele perfectiunii creştine. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. II Tesaloniceni 2. spre a simboliza pe Iisus. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. jertfelnic.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. locul de jertfa al Mantuitorului. în referinta simbolica. constatator din patru bobite. 3 ori 7. . acesta inseamna pe Iisus Hristos. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. numite evangheliste. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. cu alta se face milostenie saracilor. mai inseamna masa de la cina cea de taina. iar daca se propteste pe patru picioare. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. Daca este proptit numai pe un picior. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. . puse în forma de cruce. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. adica masa templului. revenite omenirii de pe urma mantuirii. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. adica crucea. în numar de 1. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. 11. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. care este piatra. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. sfanta liturghie. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. o parte ramane preotului liturghisitor. . masa Domnului) (I Corinteni 10. precum şi al painii de la cina cea de taina. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. Vechi. stanca. inchipuie treptele.Treptele prestolului.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. trei trepte inseamna sfintirea. masa sfanta. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. Prescura Paştilor se numeste un colac. Prestol (altar. Prestolul are forma de masa.

pentru ca primavara este simbolul reinvierii. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. Cercul. iar în porti se infige rachita verde. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. aici e soare. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. de aceea la sf. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. ca semne de deschiderea primaverii. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. în care este cuprins patratul. iar sf. adica patrulaterul şi cercul.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . Biserica a randuit în primavara sfantul Post. ------------XR. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. Biserica ortodoxa are numai un prestol. cu verdeata sa. aici e vant şi ploaie. se curata. natura amortita se intremeaza. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. toate invie. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. NI KA. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. -Evanghelia. ea inchipuie pruncia şi copilaria. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. iar în mana tinand alauta. locurile de rugaciune. enditia şi ilitonul. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. iar ambele. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. purtand cununa de flori pe cap. Iisus Hristos NI KA invinge. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea.Crucea (eel putin una). Primavara. acusi noros.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. se reface. . Gheorghe se pune brazda verde în prag. . Dimitrie il inchide. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. Prin forma sa patru -latera. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor.

Vigilia. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor.27). Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. Parga se aducea şi în Test. Prinoase v. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi.. despre dorinţa lui. cum era cazul la evreii Test. Primichira. 29. de a se reinnoi. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. Primitii.15). art.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului." Numeri 18. Darurile.VICTOR AG A a se reface. sa vada cand se deschide acesta. Privegherea de noapte v. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. Coloseni 1. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. în Test. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. art. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. Focul arde toata noaptea. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. la care se incalzesc creştinii priveghetori. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. branza. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii.. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . (simbolul puterii). de la care avem inceputurile astronomiei. cand sunt fatarile de oi şi capre. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). la Sanpetru fructe. popoare de pastori. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. care dorinta are sa se implineasca. la 6 august struguri etc. iar pentru mai. Privegherea din noaptea Invierii. Vechi. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. sfeşnicul cu o lumanare. 15). Denii şi art. cu reinvierea naturii. Popoarele orientale. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Vechi. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova.

inconţurarea la sfintirea templului. Preotul imbraca ornate albe. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. în vreme de seceta etc. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. care „in seara Sambetei. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. ori a-i 305 . iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Procesiuni (litii). simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. inchipuind miresmele mironositelor. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. Monstranta (racla). Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. art. în care se poarta Sfanta Euharistie. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. obicei roman adaptat în creştinism. apoi vin ministrantii cu ripizile. Focul de Pasti). simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. asupra credinciosilor. în care scop se şi face litia. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. . a adorarii lui Dumnezeu. a-i cere un ajutor oarecare. în fine. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. Originea o au în Sfanta Scriptura. art. Rugaciunea şi art. ca de obicei. Privirea spre rasarit la rugaciune v. nu mai este acoperita cu val. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu.Semnitele (grau. ce lumina spre ziua" (Matei 28. cucuruz etc). insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. Lumanarea de Pasti şi art. lndreptarea spre rasarit. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant.

dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. Vechi şi cu deosebire raiul. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. fiindca dansul fusese pastor.Icoanele sfinte. VII. . Iona un chit. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. Procopie. cu capul acoperit. puteraic. Tipul lui în Test. facatoare de minuni. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. monah şi martir (t 750). Amos are un toiag şi o oaie. Daca sunt cu Apostolii laolalta. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. P.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. simbolizeaza ca invataturile sfinte. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Zaharia o biserica. Obiceiul a ramas de la romani. carugatori şi mijlocitori. Vechi a fost pridvorul. Isaia are ca insigniu firezul. Procopiu (gr. la 27. propagate de catre apostoli. Zugravindu-se aici scene din Test. fara a cunoaste insa planurile divine. Comem. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. dupa. ca solul lui Dumnezeu. profetii stau de-a stanga. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. art. Precum în viata sociala ideile politice. Prohod = inmormantare v. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. Ceilalti. Pronaos (= tinda). spre a-i readuce din ratacire. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). II. Prochimenul. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). partea aceasta se mai numeste şi paradis. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. Comem. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Ieremia o nuia. Maleahi un inger. Decapolitul: sf. Vechi.4). inaintestatator): sf. Profetii sunt tipul Episcopilor. Profetii sunt solii. la 8. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Ezechiel are o poarta cu turnulete. Ioil un leu. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. precum şi de la vechii creştini. 306 . preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. Abadia o paine şi un ulcior.

particica a doua. Proschinitar se numeste o capela mica. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. a Apostolilor. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . de jertfa pe cruce. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. Steaua inchipuie steaua magilor. Are icoane. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. La apuseni aici este agheasmatarul. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. Scaunul indurarii.). pentru ca creştinul. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. intru amintirea profetilor. discul inseamna ieslea din pestera. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. art. chiar şi pacatosilor. Profetii.. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. simbolul curatiei sufletesti. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. scoase din prescura a patra. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. Proscomidie (Proaducere.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. Particelele viilor. un fel de oratoriu. la intrarea în biserica. Aici este şi baptisteriul. art. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. darea legii. Pronia v. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. De aici numirea de „partea pregatitoare".cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. Providenta. Particica prima scoasa din prescura a treia. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. art. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. Propitiatoriu v. raiul. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. Prorocii v. . agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. copia inseamna sulita ostasului.. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant.

de supunere şi umilinta. la evrei (Geneza 19. Aruncarea cufata la pdmdnt. smerenie. protests. Pruncii evreieşti. se face ca pruncii. 308 . Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. curatie. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota.. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. ieslea din Betleem şi rastignirea. Prosfora v. 3) v. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii.. 17.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. . blandete.14 „lasati pruncii sa vina. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. inconţurat de raze solare. Pruncii din Betleem v. art. Evanghelia Mantuitorului. jertfa de martiriu a diaconului Stefan. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. precum şi mormantul Domnului. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. Sfintii rndrunti. în icoana Adormirii Nascatoarei. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. art. a lui Avraam. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. . Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni.3). Proscomidier (jertfelnic. Prescurd. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. în icoana mortii lui Irod. luarea de pe cruce. 9 şi Proverbe 15. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. A fost în uz la persi. cu nevinovatie. adica crucea. crucificarea. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". Daniil în groapa leilor. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin..Protezis = punerea inainte se numea mai demult. 16). 1. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii.. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. art. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor." (Matei 18. acum inainte de inceperea sfintei liturghii.

insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei.. A fost în paganism. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. Publican v. la dezlegari. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. Azi se pun mainile la botez. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. Comem.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. . inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. la botez. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. la 10. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. Pulcheria (gr. intoarcerea." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. ca ultima statie a patimilor de Calvar. primejdiile. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. Vameşul. XI. art. 309 . Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. dupa ocolirea tetrapodului. S-au introdus şi în cultul creştin. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. la cele publice de catre preot. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. cand ii binecuvanta. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. 6). IX şi 10. sora imparatului Teodosiu II (f 453). care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. ne mai prezinta idolatria... asemanator celui al izraelitenilor în pustie. la hirotonie etc. peste animalul de jertfa. neintrerupta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. caderea omului.La consacrarile din Test. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. fecioara. cursele vietii. E pictata pe sfantul epitaf. Psalteriu v. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. Punerea mainilor preotului pe prune. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Rozariul.

. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. al nimicirii şi al salbaticiei. 3). dupa credinta bisericii romano-catolice. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. este locul unde stau sufletele mortilor. Sunt infatisati desculti. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. Purgatoriul. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. art. art. Cdlugdr. De aceea se zice. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. Purificator v. de cate ori stinge focul din vatra. un s\g\V\u cu seumuY X. marire. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. primejdii şi cu necredinta ei. Deşertul. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. Purtatoarele de mir v. ştergarul. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. în loc de sigiliu au adeseori un scut. în alta o pecete. art. Culoarea purpura inseamna putere. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. art. a fost semn de batjocura. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în stihare lungi pana jos la glezne. V. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. cu orare verzi aurite. Purpura se numea veţmantuV de. insigniul lui Iuda. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. Stapaniile. cu care a fost imbracat Mantuitorul. Este inchipuit ca un foe natural. XC al lui Iisus. cupr'ms mtr-uu cere. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. în semn de bucurie. care fusese vames. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu.VICTOR AG A Punga. Mai este o credinfa în popor ca omul. Hlamida purpura. Mironosife. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. care purta punga şi a lui Matei. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". Puterile) al celor 9 cete. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. Pustnic v. incinsi cu brau.

vineri şi sambata se tine postire. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. dupa Miercurea cenusii.Q Quatember (de la quattuor . cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. preoti demni.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. 311 . dupa Rusalii. sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. Sunt simbolul penitenţei. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp.

m care se pun sfinsfinte. sa le duca la cei morti. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. Gaoacele de ou rosu. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. Ciborium. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. Maica Domnului. X. intalnind un portii sau la fereastra. Obiceiul simborac. pe apa Sambetei. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. Poporul Racul e animal binecuvantat. precum şi Sfanta Euharistie.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. art. frunte în Miercurea cenuşii. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. Gheorghe. se face tele moaste. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. pixida) este o prihana. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. Sicriu. Rafail (evr. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. pastrata din anul trecut. în stalpii tignirii. ' 2). la 24. ori le implanta intr-o brazda verde. 16). Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. art. ca simbol al fratiei. se pun pe o apa curgatoare. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. vesnice. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. în iconog care rasar doi a Treime. ca un semn de iubire şi de pace creştina. care deschide pamantul. Rahav. Acest semn de mila i 1 . ale carei ramuri verzi verde. dupa o nostru în ajunul de Sf. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. inchipuie anuntarea primaverii. Rachita. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. asa a primit precum Rahav a funia roşie. Radacina lui lesei.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. Gheorghe v. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Purtarea acestor Racla v. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. zeiescul sange. numite şi ele rabojuri. cenusa cu care se ung credinciosii la V.

312 .

e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. în Duminica stramosilor. ce se incolaceste în jurul unui schelet. ca mireasa şi imparateasa. E le par la inceput dulci. Rahel (Rahila. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. ca binefacatorul tuturor. Rafail (evr. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. 18). art. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. care au facut cainta adevarata. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc.Radacina lui Iesei = v. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. mama poporului. astfel biserica. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. evr. X. . Ramurile (stdlpari) verzi de finic. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. Rahav. cu care biserica. Rahel. asa a primit biserica pe Apostoli.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. salca etc. Rai v. a castigat bunatatile cele veşnice.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. Paradisul. rachita. Rafail e ingerul pazitor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. Comem. Pomul lui Iesei. inchipuit cu un prune de mana. la 24. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. stejar etc. anul va fi ploios. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. prun ori visin. prin dumnezeiescul sange. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Ramura de spini. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. Ramurile verzi de tei. desfranata din Ierihon (Iosua 2). Comem. şi florile. Plangerea ei în Rama (leremia 31. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). Ramura Varvarei (Barbarei). pe care le pun în oalele cu apa. maslin. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. inseamna condamnarea. 16). La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. cand se parea ca .

novice. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. Randunica e pasare binecuvantata. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. au ramas rosii. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. viata şi lumina. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. în opunere cu apusul. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. raxos = rupt. care inchipuie timpul Test. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. inchipuie haina veseliei sufleteşti. dupa o legenda . care. şi blestem pe cei ce o alunga. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. iar liturghia. iar la gusa. Rasa inseamna adica abnegatie. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. a calugarilor. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. a lepadarii de tot ce e lumesc. Dupa o alta legenda. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. revarsate prin intruparea. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. care este numit „rasaritul rasariturilor. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. unde Maica Sfanta nu observa sangele. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. la sarbatoarea Cincizecimii. ce aduce noroc la casa unde o primesc. în care dibuia lumea inainte de Hristos. La moartea Domnului. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. nu-i ici. Rasa (gr. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. simpla. Rasofor: calugar incepator.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. moarte. e imbracat în rasa din partea Egumenului.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. care simbolizeaza intuneric. lumina şi soarele dreptatii". Datina e trecuta de la evrei care. Cum insa 314 . cu care se sfarsesc randuielile de cult. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat.

spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. ca simbol al maririi. art. galben. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Raza soarelui. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . Regina cerului = Sfanta Fecioara. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. Comem. Gihon (Ganges). 15). izvorand dintr-un izvor. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. la 1. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. a durerii şi a gloriei). în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. vanat. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. ci prin abnegatie şi prin suferinte. ca protectoarea credincioşilor rugatori. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. Regina (lat. chiar şi în creştinism. astfel şi Iisus . Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. Zorile. e simbolul judecatii dumnezeieşti. simbol de inaltare. = regina): sfanta martira. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit.6). al fericirii eterne. E infatişata avand deasupra-i ingeri. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. art. în analogic. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. Agheu 1. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453). VI şi 25. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. 315 . II. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. Acheron = al lacnmilor. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. Razboiul în Testamentul Vechi.„raza Tatalui" . Raza diminetii v.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). care tin trei cununi (a bucuriei. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. de mantuire.

simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. scara.VICTOR AG A Relieve v. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. Lungimea sa. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg.. vii şi morti. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). inconţurata de soare. numita habitus. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. în slujba lui Dumnezeu. e confectionata dintr-un material dur. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. Ridicarea creştinului. libera): inbiserica apuseana. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. pana la a doua venire. ca simbol al seriozitafii.pictura ori sculptura . cu trup cu suflet. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . 67). prin fapte. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. Reveca (Rebeca). de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. cu care acopera intreg corpul. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti.) a Mantuitorului. sfanta. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. spre a inchipui votul calugaresc. a cardinalilor este rosie. Revedere. fara durere. toate ca semn de dignitate mai mare. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. Preotii poarta reverenda neagra. sotia lui Isac (Facerea 24. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . iar la picioare luna şi balaurul invins. Culoarea talarului. pe langa simbol. Reverenda (Tatar). art. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. are simbolica parastasului. Doua maini incopciate . a papei este alba. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. adesea prevazuta cu gluga. Moaste. ci numai pe un timp oarecare. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. aflatori în purgatoriu. 15. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica.. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. cand toata lumea. tristetii şi al bunei cuviinte. revereor = 316 stimez. cu aripi de vultur. Reverenda este simbolul caintei. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. Requiem (parastas. E un vesmant distinctiv preotesc.

In 317 . art.. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant.. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. la ascultareaei.flabellum) e un disc inconţurat de raze. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. precum a facut I isus pe cruce". la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc.. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. Rihard (Richard. A fost în uz în Test.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. = principe. la exclamarea „sus sa avem inimile". simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. Bonifaciu (ţ 722). cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim.. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare. jertfa de seara" Psalmi 140. preotul ridica mainile la Heruvic. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. iar noi. 8... cand preotul. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. adica curatiti de orice gand rau. Isaia 1. e Domnul Savaot.".. atenti (si nu în strane). aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. drepti!". Comem.. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf.") inchipuie aripile ingerilor. inaltarea inimii celui ce se roaga. sa stam drepti. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. Ridicarea panaghiei v. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. la 7. ca un semn de omagiu. Ripida (serafim. Despre sf.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare.19). de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. cu ocazia intrarii celei mari. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. Panaghia. II. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. germ. putemic): sf. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. ci le şi intindem. cum ne incredinteaza sf. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. Este imitarea Domnului Hristos. 2). care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. spre cele inalte. Ridicarea darurilor la proscomidie.

pe plata ori fara plata. pe portaluri de biserici etc. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. care inchipuie pe Dumnezeu. Purtate de ministranti inaintea preotului. pe care sf. Comem. Vechi. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. care fusese mult timp servitoare. Purtate la procesiuni. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. ca soli ai mantuirii. constituie tronul lui Dumnezeu. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. Robie inseamna. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. Rob în sens lexical inseamna sclav. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. din care ne-a scos Mantuitorul. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. ap. în chip de roti impletite. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Granatul. Roata norocului. în mod nevazut. la plinirea Sfintei Euharistii.1I. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. ca fiecare suis are coborasul sau. Asezate în jurul prestolului. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. Dupa viata lor virtuoasa. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. vestit): sfant. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. numita „scaunele". Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. creştinii prin botez se curata. în sens figurat. în analogie. simbolizeaza ingerii. servitor supus cuiva. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. 10).la23. 1) etc. Cercul inchipuie lumea. au vestit nasterea Domnului. inchipuie pe ingerii care. prin credinta. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. ai carei ingeri. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. Vechi. declara credinta şi ascultare. 38). ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. art. Precum intreaga natura (Psalmi 118. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. lisus Navi. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. Robert (germ = stralucitor. de la zidirea sa. şi la savarsirea sfintei liturghii. robia pacatului. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. Rodier v. 9).VICTOR AG A vechime. Pavel (Romani 1. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. care . spre Dumnezeu. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. Roaba (servitoare). predicator al pocaintei în Franta (t 1157). de pacatul stramosesc. 6).

i şi puternici (Deuteronom 1. Rosmarin (R." (Isaia 45. 24). officinalis): planta horticola cu patria în Orient. contemplatie şi cu demnitate deplina. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. ca pe regina cerului. Steagurile ros. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. Roland (germ. IX. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). 12). Comem. Mantuitorul lumii. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. lal. Rugaciunile se tin în zorile zilei. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului.. la care uneori se adauga verdele. purpuriu şi rosu (Exod 39. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. a trecut şi în creştinism. penitentei ?i al iubirii creatine. la ziua martirilor.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. 44. Pogordrea Duhului Sfdnt. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. Comem. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. careia ingerul i-a vestit intruparea. alcatuitor de imnuri şi condace. . adica zeii de casa. Psalmi 117. 18). Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui.. romanii il numeau ros. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. Rosalii v." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. E numita şi „mgdciunea ingerului". Roiul în Test.Fiindca e culoarea rnartiriului. biserica apuseana. art. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. al razboiului. La greci. = intemeietor. la 15.. e imbracata în roşu. lumina lumii. La inmormantari se poarta in 319 . Este şi simbolul caintei.. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. iar preotii slujesc în odajdii roşii. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. Ca planta simbolica. în cuvintele „Rourati ceruri. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. impreuna cu cea azurie şi galbena. cu care dorinta sa se umple şi cres. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. Roman (lat.X. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. 8). E intrebuintata ca medicament şi condiment. Rosu e simbolul sangelui.

d '. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi . 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x. JEi '.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •.iBqz as ' a s . UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.u9doos9p B-S \\ .U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.

Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.S B lU X p O iO iq03/\.mşvţi -\m (" • 'XU19. V3.

Simbolica: la art.. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. Hrana e un dar de la Dumnezeu. art. metaniile. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. de iubire.. Rozariul mic are 33 de perle. Mdnecarile. . ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. Hramul şi art. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. aratata prin acte externe şi interne. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. art.17) „sa va rugati neincetat. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. prosternarea etc. Troita. Ruga v.niceni 5. lisus. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. Rugaciunea domneasca v. apoi ingenuncherea. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta.. dupa rai.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. a vietii sufletesti. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. art. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. Rozariul mijlociu are 63 de perle. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. La rugaciunile de cereri şi de lauda. Semnul crucii. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. umilinta." cu doxologia mica. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. 11.8). Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. de regula pe amvon. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. Tatal nostru. de indurare. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. Rucavite v.". în mijlocul credinciosilor. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun.. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci.. mijlocit.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii.

a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar.VICTOR AG A pentru toate Domnului. E tipul crucii. dar i-a şi preamarit."). V. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. art.4). Rusalii v. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. au avut-o şi o au şi azi evreii. romani. A practicat-o Mantuitorul (la cina. i-2). Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. care a ars în Horeb (Exod 3. Ruperea veşmintelor (Geneza 37. Rugaciunea neagra. 6. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus.) şi Apostolii (Romani 14. ramanand numai El singur. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. precum şi cutremurarea pamantului. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. 322 . Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. Rugul lui Moise.. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. A fost în uz la greci. Dezlegarea mesei şi art. ce ne vine sub forma de hrana. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. art. care i-a şi asuprit.. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. I Timotei 4. 34) e simbolul jelirii. la Emaus. evrei şi la toate popoarele orientale. simbolizeaza starea poporului izraelitean. Pogordrea Duhului Sfdnt. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. 65). Mancarile.. cand a murit Iisus. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. de jale sau murmuratoare. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi..

sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. ci sabie" Matei 10. 34). ap. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. Aceasta insa nu se poate realiza.at fiecare creştin adevarat. leremia 46. 35). fara numai cu sabia. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. adica Sfanta Scriptura. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2.. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. 42). Sabat e ziua Domnului în Test. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. Vechi. Pavel are insigniu o sabie. este tipul magilor. i Mantuitorul Apostolilor Sai. Aceasta a recomandat-o s. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. 36). taişuri. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. . care este insasi pacea cea adevarata. 323 . cu care trebuie sa fie inan"n. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului." Matei 10. 37). 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. 10). precum şi toata invatatura creştina. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. în acest inteles sf. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. Apocalipsa ( 1 . limba e o sabie cu doua taiţuri. i-2). adica cu continua lupta sufleteasca. al cuvantului. 5. în proverbe. regina de la Austru (Matei 12. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. caci doar în Noul Test.s Saba.. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om.

la 30.8). mmormantari. = din neamul Sabinilor): sf. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. 2). Misterii) sunt mijloace de mantuire. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. Simboliza durerea şi jalea adanca. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. Vechi. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. . mir. precum şi cainta adevarata (Matei 11. IX. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. precum corpul se elibereaza de boale. martini în Roma (ţ 126). cununie. Comem. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. preotia). omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. la 29. darul nevazut al lui Dumnezeu. cuminecare. Sacramente (Taine. Vechi şi la orientali. Tot . Sacrariu (lat. se impartaseşte credinciosilor gratia. ca atare. Sabina: sf. episcop în Assisi şi martir (t 303). asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. preot. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. . are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. Sf. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. la evreii Test. Tainele Sfinte). -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. XII. la care prin lucrare sfanta. Sac. E un ornat lung. maslul). în acest scop s-a randuit taina cununiei. spre a-si sustine viata.VICTOR AG A Sabin (lat. jeliri.în totalitatea sa. mirul.Corpul şi sufletul. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. art.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. euharistia. Sapte taine a aşezat Domnul. pocainta. Fara semnul vazut. VIII şi 3. al caintei. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. sa instituit preotia. marturisire. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. pentru intari-rea corpului şi a sufletului.ie. supranaturala. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. Sunt 7 (botez. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. .a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. vazuta.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. aşezate de Iisus Hristos. specifice fiecarei taine. o haina fara maneci. Are forma şi simbolica felonului. Comem. mai inchipuie şi biserica. era o panura groasa. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia.

B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .i supoid IOK IO X.B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .na ' n i 3 S U m u .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .o3dp I. < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3. .m3u. B U I S B 3 J X U I 3 . Spsmup. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.ţIBOdod3lBOlBX.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .XUXBXUB3I3UTXţ.

caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu.Creştinii noştri. 10. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. se reinnoieste intrinsul. grinding etc. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. cand Maica Domnului. . ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile.) e arbore binecuvantat. comise contra unui drept teocratic sau civil. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. Maica Domnului a binecuvantat-o. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. 1). iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. . în drumul spre Golgota. în asemanare simbolica. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. în legatura cu altarul. care se curata în focul purgatoriului. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu.Salcia. Ele sunt semne de biruinta. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. 3). Ramurile de salca. iar la 3V2 se ardea pe altar). ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. Ezechiel 10. Salamandra e simbolul sufletelor. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. Dupa 0 legenda. numite matisoare fund mai prispitoare. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. facand punte peste parau. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. intreaga. e simbolul curatiei. vie şi facatoare de viata. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. antitipul ramurilor de finic. este chipul evangheliei. Salcia (salix alba L. al maririi. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. mergand acasa cu matişoarele sfintite. tinuta în mana de copii". Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. La rugamintile Sfintei Maici. al invierii.

= mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). (t 50). prin care nu mai strabatea raza de soare. sa infloreasca cea dintai. la plecare.. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. arici la vite). ca sa formeze un cort. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. X. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. sa fie arborele Domnului. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. mama sf. iar în adierea noptii freamata duios. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei.) şi insemna bucuria revederii. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. Numai salcia. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. Samanta (Luca 8. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. unde. a binecuvantat-o. art. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. Comem. în Test. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. la 18. miloasa. apostoli loan şi lacob. De aceea e plantata cu drag pe morminte. Legenda ne spune ca Maica Domnului. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). inchipuia stima şi reverenta deosebita. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. mironosita (Matei 20. Comem. si-a aplecat crengile inţos. la vreo umbra. ca o mama plecata peste copilul din leagan. 20). 9 (3X3). în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. Solomon. Salvele de tun ori de pive (treascuri). sufletul ei vorbeste cu mortii. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci.. friguri. 29). Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). 21 (3x7) de salve. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. Salvator (lat. la 22. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. III. jug. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. în locul acela pustiu şi fara ape. Salome: sf. salcia işi pleaca ramurile. spre a fi feriti de boale.creştere. Salomon v. Ziua sta linistita. si-a adunat frunzisul la un loc.

prin care trecem spre Duminica. art. în onoarea ingerilor. voia. Maica lui Dumnezeu. intreaga omenire va fi una. oricat de putin. iar romanii zeului Saturn.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. care a fost martirizata în Roma. spre ziua luminii. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. v. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. pe care nu o vedem cum creşte. adica pana la judecata. mai numind-o acestia feria septima. la biserica lui cea sfanta. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. sa-i admire pe Mesia. spre care sa nazuiasca tot creştinul. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. Numirea de * . Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. II. Iisus. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. mormant.Sambata inseamna şi intuneric. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. . Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. aşa create şi biserica lui Hristos. sa-i cunoasca.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. la 28.VICTOR AG A judecata din urma. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. Sambata lasatului de came. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. poruncile şi invatatura lui sfanta. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. Intocmai ca şi samanta. mosilor). în persecutiile lui Nero. art. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. Comem. Sambata lasatului de carne (S. S. . Sambata ecumenica v. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. ecumenica. Deaproapele. . Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. incat în fiecare Sambata soarele.

Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. incepand de la Adam. Sambata moşilor v. Apost. ci el se facea în noaptea Invierii. alta în mijlocul bisericii. Cresjinii fac sj impart mosi (v. pentru ca Mantuitorul.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. care în noaptea invierii a ies.. în biserica. Sambata Rusaliilor (S. art. ca sj în Sambata lasatului de branza. a scaparat din mormanml de piatra. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. 12). penitentilor. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. cu sufletul. unde stau credinciosji şi a treia la altar. unde stau preotii. inconţurand biserica cu sfantul epitaf.) de pomana. dupa invierea sa. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. Sambata lasatului de carne. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. art. S. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. v. Vechi. Sambetele mortilor (parinfilor. Penticostei. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. it. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. dintre care pe multi i-a şi inviat. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. inchipuind prin aceasta ca. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept.. ucisj de fiare. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. mosilor). . Se numeşte Sambata mare. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. Sambata mare este anteserbarea Invierii. mosilor. iar dupa procesiunea de inviere. intru amintirea raposatilor lor. Cincizecimii. Multi creştini au murit (inecati.

Sunt anumite Sambete ale mortilor. cu interpretarea lor literala a Scripturii. a calcat puterea mortii). dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. = luminos. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. Obiceiul a fost şi la evrei. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. 11). a Il-a. cea inainte de Sfintii Arhangheli). Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. Hr.. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. cand lisus. = puternic. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. a Ill-a. 6). de care purtau şi Apostolii. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. Comem. 330 . a IV-a din Postul mare. la 27. tare) e prototipul lui lisus. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. cuvios (t 540) Comem. Samson (evr. VI. despartit de naie printr-un grilaj. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui.VICTOR AG A pentru cei morti. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. asa ne rugam şi noi. la 20. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. Incaltarea sandalelor.7). = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. în fiecare anotimp cate una. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. 46). tare): sf. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. Samuil (evr.). cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta.. loan 1.". ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. fund în mormant. Secta baptistilor. 26). Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. VIII. 5. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. 27). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. Samson (evr.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Bisericile monumentale au 12 trepte. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. tronul celui Preainalt. cu intelesul ca. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. strana arhiereasca. pe care troneaza Dumnezeu. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Vechi. servind în locul a tot atator mici taburete. 12).colaci. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. Scaunul arhieresc (tron. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. . Clopotele nu se trag în aceste zile. faldisteriu) în care sta epis339 . Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. la amiaza şi seara* orele de lauda. prin scartairea unei moristi dimineata. de a sedea. Scartaitoarea sau Morişca. scaune. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. serafimii) al celor noua cete. Uneori apar ca un cere de foe. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. ca sa alcatuiasca un tron. plin de asceza şi de evlavie. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. inconţurat de doua aripi în flacari. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. heruvimii. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. de unde isi au şi numirea de tron. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. Mai inchipuie şi curcubeul. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou.

de stapanire.Scaunul predicatorial (tribuna. 29). un corn.supuse mortii. E ceva mai inaltat decat naia. adica trimis al lui Dumnezeu. Scheletul e simbolul mortii. domine peste credincioţi. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. ce trebuie trepte ierarhice. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). prin micul copilas. 340 . . spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. 22). Creştinii. copul. o columna. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. care au impar-tasit turma sa. art.toti oamenii. semnul aceea a Episcopului. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. tariei. de pe care a toti credinciosii. al deşertaciunii şi al mortii. ca la pastorul lor. David ca penitent. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. fml pierdut. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. privind la el. cocoşul. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. cand nu oficiaza. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. nadejdii. Are în mana coasa ori secera. lui ales. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. Simboliza. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. este simbolul dreptatii. fara sa stea inalte pana jos. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. penitentului. care poarta grija de a evangheliştilor. ca unui biciuirii pacatelor. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. Se credea ca aci troneaza sus. deci. Treptele lui simboliel. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. predicatorul. o trdmbita.relicviile sfinte (Matei 27. care indemnase pe Petru la cainţa etc. Magdalena. ce trece şi nu se nezeu. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. .

Schimonahi v. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. 14). Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. art. Schimnic v. în muntele Taborului. adica leaga fagaduinta cu plinirea. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. chinuit de remuscari. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. 13). unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. veninoasa. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. pe invatatorul sau. Scranciobul (dulapul). . Preobrajenia. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. precum se credea (Matei 16. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Moise e simbolul crearii.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. nici Hie. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. 11) şi al diavolului. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Megaloschimni.Duminica la utrenie . art. Hie e al sfarsitului veacurilor. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. Precum inelul nu are sfarsit. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . Nou cu Iisus Hristos. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. Vechi cu eel nou. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. Cate341 . se face intra amintire de luda Iscarioteanul.Schimbarea la fata (Transfigurarea. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. Cdlugdr. Vechi. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. Poporal o sarata. nici credinta lor. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test.

al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. fata de persoanele preotesti. 67. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. 4). este simbolul şi insigniul mortii. ba chiar şi creştinii necredinciosj. ca semn de alungare a duhului rau. ungand fruntea bolnavului cu sputa. adesea şi cu rostire de blestem. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. dreptatii. se aseamana surdomutului din Evanghelie. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. e simbolul anatemizarii cuiva. I loan 5. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. Seara de Silvestru v. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". al caror reprezentant este chiar preotul. 6. exorcizarea. se simbolizeaza alungarea celui rau. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. art. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. Sevastian. Scuipirea. purtand scut şi sulita.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. ca luptatori contra Satanei. Sebastian v. Catehumenul. . prin „a-si scuipa în san". inainte de a primi sfantul botez. de dispret.Ministrantii. II au de insigniu ingerii. adica eel nebotezat. Secera. isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. spre locul de intuneric al diavolului. Puterile şi Domniile. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". intreochiere etc. ca semn de izgonire a tot raului. . ca şi coasa. este un obicei paganesc. în forma crucii. sa nu te deochi". Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului.VICTOR AG A humenul. ce-i practica şi azi lumea necreştina. la durere de cap etc. 30). 33). 27. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). Scuipirea se face în semn de scarba. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. moralei. 16. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. loctiitorul Domnului Hristos. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. caci locul diavolului e pustia. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. Preotul bisericii romano-catolice. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. . de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. ca semn de batjocura adusa credintei. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. Scuipitul (sputa).Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. Silvestru. inainte de a boteza.30). Matei 26.

adica se vor desparti cei buni de cei rai. Semnul crucii simbolizeaza marturisirea credintei în Iisus eel rastignit pe cruce şi credinta intr-un Dumnezeu în Treime. Pasdrile cerului sunt diavoli. vifore şi sa produca rodurile aşteptate. adica un seceris bun. e semn şi putere pentru alungarea duhurilor rele. pe acei care sunt lipsiti de lumina sufleteasca. spinii insemnand grijile materiale." Matei 9. Securea mai este şi chipul penitentei.Securea dubla a fost în antichitate simbol religios. spre a insemna ca puterea botezului numai prin cruce se desavarşeşte şi spre indemn ca 343 . Secerisul mai e şi chipul judecatii eterne (Matei 13. Samdnfa este cuvantul şi invataturile lui Dumnezeu. dar il parasesc indata ce se iveşte vreo ispita sau vreo greutate la implinirea lui. . inchipuie multumirea pentru binefacerile mantuirii şi cererea de binecuvantare de la Dumnezeu asupra noastra şi asupra celui ce facem semnul crucii. 37). de biserica şi de ierarhie („secerisul este mult. Soiurile depamdnt inchipuie patru stari de inimi şi patru soiuri de oameni. de seceta. precum calea o tree toti şi lasa urma intr-insa. dupa pozitie. holde. Marcu 4. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba. Securea este simbolul ruinarii şi al rasplatirii: „iata securea este la radacina arborelui" (Matei 3. stropindu-le cu agheasma în semn ca acestea sa fie ferite de mestesugurile rele. pregatita de profeti şi de apostoli şi continuata de urmasii lor. adica dupa gratia lui Dumnezeu şi dupa credinta. astfel şi azi ar trebui sa alerge lumea spre aceste invataturi sj sa-si doreasca mantuirea. cand adica se va secera graul şi se va aleg