17602105 AGa Victor Simbolica Biblica Si Crestina

Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Timişoara.. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi.j. legende. agheazmd. locueşte/locuie$te. totodata. adecd. providentd. ulei. strdvechi. provedinfa. intuneric. untdelemn şi untul de lemn. deaproapele. olei. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. evanghelie. adicd. cu parcimonie. inchipuesc/inchipuie. bdtrdnetii etc. dumnezeeste/ dumnezeieşte. Astfel formele de indicativ prezent. magii. pane/pdine. micimei. rane. bdtrdnetei etc. 1935. ve$minte. insignii. 10 . vieatd. maghii. incunţurare s.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina.. cdtre. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. agheasmd. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. De asemenea. pietrei. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai.a. boale. persoana a Ill-a singular sau plural. giulgiuri. salaşlue$te/salaşluieşte.a. cdtrd. pelerin şi peregrin etc. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. citire.). se referesc/se referd s. mormdnturi etc. ceriul.). care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. veştminte. rai. lapddare.a. giolgiuri. vremei. dintdi. pe care le-am socotit necesare. goanele pentru prigoanele. dupdcinare. specifice perioadei interbelice. simboale. cruzimei. tae/taie. pesteolaltd. pietrii. liturgie. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. evangelie./ S-a renuntat. lepddare. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". inconţurare s. acopereminte. dintdiu. cerul. Dictionar enciclopedic (cu istorie. vremii. intunerec. acoperdminte. liturghie. raiu. traditii. evreeste/evre/eţte etc. Am pastrat insa. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. folclor) a preotului Victor Aga.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care.feştanie şi sfeştanie. heruvimi. viatd. micimii. cruzimii. cheruvimi. cetire. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. monogramul şi monograma. strdvechiu.

în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935.). sf. rom. sfdntul lemn al crucii etc. dezacordurile gramaticale. grafia numelor proprii. cum cade.a. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. evident. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. -toate acestea au fost operate tacit. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z).a. lemn al crucii etc. Alte indreptari privind punctuafia. Hristos a inviat s. familiari în loc defamiliali).). Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. art. pe pagina noua.. ION NICOLAE ANGHEL . sfintele daruri. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. daruri. în acord cu normele curente. de fiecare data. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului.). chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. operate de autor. sf. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc.forma din editia princeps a lucrarii). optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd. unele formulari neinspirate. Duminica dupa botez ş.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. cat.).

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase. Semnele. b) simboalele obiectelor de cult. simboale naturale. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa.) oriprin lucruri (lumdnare. în dogme. în traditii. ridicarea ochilor. abstracte.) externe..). isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase. actele şi lucrurile externe.). ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice.. mai ales. se numesc simboale. în lege. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare. exprimate prin lucrurile (pdine. potenteaza evlavia şi simtul religios si. cleric ori mirean. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. nu numai pentru frumusefea simboalelor. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. infdtisatd prin semne (inchinare. ci.. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna.. vinul.) prin semne şi acte externe. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne..) şi lucruri (daruri. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult.. obiceiuri şi ritual deosebit. Dupd natura acestor semne sau lucruri. bucurie etc. în poezie şi în arta religioasd. cunoscdndu-le in 15 . iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. Simbolica creştind se exprimd în cult. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern... pentru folosul lor real.. ca unfel de vorbire spirituald.. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin..Prefata Omul.. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. alcdtuit din corp şi din suflet. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine.) vizibile. cu tot cugetul.. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea.

creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG .VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. Chisoda. embleme şi insim religioase.

Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. ca simbol al curatiei sufletesti. se spala cu nisip. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. în simbolica biblica şi creştina. B.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. C. adica cu care isi spala mainile. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. Abadon (evr. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. care reprezinta intreg alfabetul. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. 2). Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. nevinovat. 13). a suferit nedreptate şi moarte.18). B. din cenusa. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . A. C. 21. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. simbolul diavolului. ori în lipsa de apa. 22. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. Aceste trei litere. ca eel dintai care. picioarele şi fata inainte de rugaciune. La sf. inchipuie inceputul şi sfarsitul. Ca aducator de jertfa. Mai e prototipul martirilor. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. semnul crucii (X) lui Andrei. 8. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. A. nimicire) e ingerul adancului. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. care locuieste în adanc. grecii şi romanii. e şi prototipul preotilor. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. moarte. (In calatorie. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face.) Abel. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1.4) şi al sfintilor. logica) ca inchipuire. 6.

18). Talismanul. Sf. inconţurata de stele. nume g r e c . ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. Abluţiune. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. Particelel euharistice v. Achilina (Aquil. aşa lisus. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. art. Ahaz). se credea aparator contra mai multor feluri de boale. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. la 13. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Accidence euharistice. fara prihana. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. inseamna puternic. Dezlegare. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.).VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. Adancul. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Sţ Acaţiu. O (Iehova). art. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. Gnosticii 1 . Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. Abis v. Acatiu (Ahaţiu. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. Comem.1 inseamna: nevinovat. baierul şi marţişoarele. A. figura cu cap omenesc. De aceea are icoara Sfintei Treimi. VI. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. ne dau cuvantul „abracadabra". 2) sj mart comemorat la 14 iulie. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. inceputurile. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. . martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. pastoral eel bun. bolta cerului. Acvilina. m a ] tira în goanele lui Diocletian. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici.a u introdus sj în cretinism. Aquilin] nume grec.3) din pizma (Matei 27. Achil. citite de sus în jos. curajo Sf. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. Intr-un triunghi. Absida (de la habsis .24). Acvila . a convertit multa lume cretinism. în e t a de 15 ani.

Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. în recunostinta micimii sale. Sim. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. 4). Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. care poate servi ca mijloc de ispitire.ciune.apostol Pavel (I Corinteni 11. scutecele prunTnalte. avem trei acoperaminte: aeml. la 1. Comem. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. simbolul mantuirii. ce s-a pogoserveste şi de invelis. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). iar cului Iisus în scutece. isi acopera fetele cu aripile. la cuminecare etc. cat şi la evrei. Dinţos e „camasa" (katasarka). Fiecare acoperamant are cusuta femeile. provi. ambele din giulgiu. atat la cele pagane. pae) sunt trei la numar. iar zeiasca. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. dupa demandul sfantului pe el crucea. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. La noi numai Treimi. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). la care a ramas obiceiul chiar pana azi. VIII. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime.lor. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. spre bolica: vezi la fiecare în parte. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. cand stau în fata lui Dumnezeu. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului.tului. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. Tot aceasta Domnului. Deoarece la confectionat din materie mai fina. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. care inseamna lumina cereasca. Omul adica. Inşisi serafimii. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene.actul prefacerii.

Adela (germ. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant.. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu.. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus.17). E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. a indurarea lui Dumnezeu. Prin pacat. Iulian (t 680). = nobila. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. la 26. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. o panza în forma de patrat. de trebuinta pocaintei. adica.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. i s-a dat numele dţ Adam. . s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai." (Isaia 53 4. nu dupa meritele sale.: primul intre nobilime). Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. = din pamant). Adam a pierdut acest prototip.. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. s i m b o ] lizandu-se ca. citire. „din pamant". Ada. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce.) sunt forme liturgice esentiale. Matei 8. e semnu nevinovatiei. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. Adalbert (Albert) (nume germ. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. Sf A. 19). a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. suflarea etc. o panza în forma de cruce. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. Prin aceste semne externe. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. în a caror intuneric se pierde omul. Nuditatea. XI. simbolul mantuirii. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. ce o avusese inainte de pacatuire. ca apostolul slavilor catolici. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. e prototipul genului omenesc. adica la intrare. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. Acte sfinte (cantare. Adam (evr. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". c a r l „suferintele noastre a luat. . palla). prin biserica. care se revars. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. predict. Martirizat în 997 şi comem. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. ca eel dintai om pe pamant..

Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. în Osnabriik. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. Apocalipsa 8. Adventul e timp de abnegatie. la 3 februarie. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. de cainta şi de pregatire. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. art. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. A doua naştere v. inseamna: lup nobilitat. iar cand e pe altar. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. . Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. art. la 11. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. care a adormit spre somnul mortii. II. Vechi e simbolul idolatriei. Sf. fiul lupului. 2.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. rugaciunile „Rorate" (v.) . asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. apoi episcop. nume germ. Adrian: sfant martir. cand acesta oficiaza. 11. (Vezi art. Advent. Craciunul mic. apostol Pavel inseamna pe repausatul. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. A. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. adica insigniilejertfei. „adormitul în Domnul". Adolf. se tin în fiecare zi. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. are cusuta crucea ori un miel. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. 14). Clatinarea aerului.2. a fost calugar în ordinul cistercienilor. ci adormiti intru Domnul.. Adormit: dupa sf. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. comem. 9. comem. A propovaduit în Palestina (t 302). timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina.000 de ani. foarte nimerit. în zori. De aceea se zice repausatului. 7).puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. în decursul rostirii Crezului. Pana e la proscomidie. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. Repausatii nu sunt morti. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. raposat în 1224.

iar Rusalii atinge apa cu mana. cum se mai numeste botezul. Epitaful. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. art. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. Agapa v. spalarea totala de toate pacatele. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. la 5. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. ceea inchipuie cum. cu mana imparte apa în f o r m crucii. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. vin etc. Comem. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. o afun de trei ori în apa. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. prin care se sfintesc apele. pomana. vamile vazduhului. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. 4). simbol . nume grecesc. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. c u r a joasa): sf. din darurile de prescuri. Agapia. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. Afundarea catehumenului în apa. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. Turnarea apei pe crestetul capului. ara stropeste în cele 4 regiuni. care inchipuie intreg capul. IV. buna. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. II. art. de bunavoire. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. Agata (gr. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. S f . inseanm' plina de iubire. A martini în Salonic (f 304). Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. la botez. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. Comem. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. art. Afumatoare v.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. în pronaos. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. Agapa se numeste pranzul comun. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. f 16. Aerul sfant v. = miloasa. Cadelnita.

martini (f 304). Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. se stropesc fantanile. Agnita (lat. o beau bolnavii.14). ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. nevinovata): sf. morţii (v. în ajunul Bobotezei. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor.1. Agheasma mare se numeste apa ce.). sfintite prin botezul lui Iisus. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". inchipuind botezul lui Iisus cu foe. conservarii. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. Comem. = blanda ca un miel. s-a distins prin milostenie şi evlavie. Se conserva nestricata ani de zile. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. în Ajunul Bobotezei etc. apelor şi ei de 3 ori. . Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. „!n Iordan". apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '.) ş. XII. prin darul Duhului Sfant. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). iar la . Agnes. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. curata. de aceea se canta şi troparul. Spalatorul ritual. scoasa la prosco23 inseamna . nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. stropirea m. Agheasmatar.a. Simbolizeaza apele Iordanului. art. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. Duminica tanara"). simbolul . se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. cu agheasma mica. cu duhul. simbolizeaza raul Iordanului. la 21. un vas. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. adica sfinteste. afundand în apa lumanarea de Pasti. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. E patroana fecioarelor. Comem. ceea ce Domnului. de obicei o caldarusa de arama.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. la .miel curat. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. Agnet (de la grec. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. Sf. cuvioasa. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. Aglaia: sf. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. Agheasmatar v. la 19. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni.: Comem. cu ajutorul sfintei cruci. în fine. A. agnus . iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. Agni.

dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". Agnes. pana e la proscomidie.23). Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. Agneful asezat pe disc. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. 5) a j u n Craciunului.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. Agrafele prindeaa efodul la umeri. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. de ace A. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. în care e infatisat mielul. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel").. Cele doua din ur . în coasta Mantuitorului. prin a j u n ţ (postire). iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan.. 24 Agrafe (fimbrii. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. art. pe partea opusa sigiliului. cercul. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. fiinta legendara. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. Agnita v. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. în ur blestemului legii. 2) Zi Crucii. în icoane.VICTOR AGA midie din prima prescura. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. inseamna lumea.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A.). adica cele 12 semintiii Ahasverus. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului.") pentru pacatele noastre. şi rostirea. adica „amestecarea sfanta" (v. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. inseamna pe lisus în iesle. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. Turnarea apei şi a vinului în potir. acesta 1 . 4) ajunul Bobotezei. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc.

blestemat pe A. 4. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. Daniil şi al sotilor sai care. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. care nu a voit sa tStos şi care. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. la botez. Prunele uscate şi graul toata noaptea. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. Anul nou. Cele doua din urma simbolizeaza." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. ita legendara. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. prin postul lor. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. contimpului.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. dupa sfanta liturghie. art. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. inchipastrat credinta curata. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. sa şisarataceascapana Domnului. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. urand de haina alba. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. nasterii. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. Prin stropirea caselor. rataceste risipit prin > u a venire. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. cu mancari. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. în urma . şi creştinilor. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. desi s-au hranit numai cu Alb. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. s-au aratat mai novatiei sufletesti. sfintesc casele crestinilor. în robia babilonica. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. grau fiert inceperea misiunii lor. care simbolizeaza plinirea timpului. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. . deschiderea raiului şi aducerea postire. Ciocdrlia. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. cu care preotii. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune.. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. ei 25 . ce le urmeaza. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. a cate o semintie. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. un stihar alb. catehumenii primeau.. Botezul. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. cantarea troparului „Nasterea.

în care a fost rapit Hie. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. în semn de bucurie sufleteasca. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. Culoareavesmintelor preotesti în Test. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. Alba v. chipul Sfantului Duh. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. în asemanarile s f i n f i l parinti. nevinovatia primita în botez. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. Jos are un bogat chenar de dantelarie.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. Azi. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. Alba (cappa sau chrismale). porumbelul. e de culoare alba. asa şi creştinul. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. apostol. iar pe credinciosi d albinele.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. 14). ca semne ale n e v i ţ novatiei. c vatama pe aproapele sau. odajdiif steaguri albastre. Saptamdna alba. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. Alba v. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. Vechi a fost alba. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. se omoaras . sf. are a c e e a a simbolica. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. celor ce se boteaza. ce o are alba sau stiharul. casula. precum e şi stiharul preotilor de azi. 9. Caruta. art. Alba scurta (rochetum). Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. în biserica apuseana. o bereta alba. art. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. Albul e şi semnul luminii. Sf. Gheorghe e infatisat pe cal alb. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. li se da. un s t i h a j mai scurt. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. are 4 cai albi. . 2 apare un cal alb în vedenia sf. Stiharul. în Apocalipsa 9. fara maneci.

prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. VIII. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. 39). Altar (de la aha ara . Comem. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). S-a luat din iudaism.loc inalt) numit şi abaton.nobil. Aloe. .luptatoare. arbust binemirositor.. una din cele 7 martire din Ancira. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. intemeietorul congreg. Rusalii. simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. sprijinitoare): sfanta. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. .. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. om la locul sau): sf din Roma. . Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. redemptoristilor (f 1887). numai la cate o suta de ani. renumit): sf. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . Alilula (evr. fiindca floarea de aloe foarte rar. loan 19. la 17. Ill si 17 VIII. la 3. Comem. omul lui Dumnezeu (grec. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. Comem. . la 2. luptator): sf marturisitor. Comem. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. Vechi. unde a fost crucificat Domnul Hristos. episcop în Capadocia(f 251). al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. Comem. la 8. . XII.gur sufleteste. infloreste. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. Alexandrina (grec. Alfons (germ. invingator. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. Alexandra (grec. cum zice sf. la 16.).laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. inchipuind astfel locurile inaltate. Alexie. Alimori se numesc rotile de foe. loan Hrisostom. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. Alexandru (grec.luptatoare): sf. episcop. Craciun. aditon. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. ce se revarsa din altar. Sanziene). III. 14. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. sanctuar. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. V şi 22. V. — protector. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. e simbolul nemuririi.

iar partea din dreapta altarului.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. la i n i j l o c . caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. inchipuia pe pagani. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. care simboiizeaza pe ingeri. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. l e g a t acesteia cu sfoara. Spalarea sfintei m e s e sapun. iar stropirea agheasma în semnul crucii. numita epistola. apoi acoperirea pe camasa. altar. mast aloe.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. . s-a latit în cele 4 vanturi lumii. Altarul şi sfintirea lui. adica cea dinspre miazanoapte. prestolului şi la cele patru colturi. Altar v. Vechi. . Deoarece pe sfanta masa (prestol. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. art. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. adica mormantul lui Hristos. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. 1 8 .I m ' carea prestolului cu camasa. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". numita partea evangheliei. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. ce ardea i n t . de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. inchipuia pe iudei. ce revarsa din altar. sufleteasca. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. . fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti.curatia m o ra . Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. . Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. sfanta masa inchipu. intunericul sufletesc. tamaie etc. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume.

inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. care ameninta miraculoasa. cugetele şi intentiile rele. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. a fost parinte şi invatator bisericesc. mantuire. . inseamna sarmodul de viata." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. care a prefacut. art. Matei 16. guitoare. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. la Vechi. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. nume latin. Altarul tamaierii. a reinviat nu numai pe singuratici.juieste noroc oripeunde ii porti. Aluatul fariseilor. IV şi 7. A.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu. lui şi ii schimba viata sufleteasca. prin coloratia sa. Sf. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. . Comem. alun. Ambrozie (gr. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. „in numele Tatalui.. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). savarsirea proscomidiei.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc.diferite boale. Privit anume din trei parti diferite. violeta. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia.in Sfanta Sfintelor. trandafirie. la 4. ca sa fie organ de conducere al bisericii. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. Amestecarea chipurilor v. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). Amvon. episcopul Mediolanului. simbolul smereniei. era simbolul rugaciunii. nume latin.. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. 12). ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. -nemuritor). cum aluatul schimba faina. în momentul lumea pagana la Hristos. 29 . simbolul puterii. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. Impreunarea chipurilor. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. XII. art. -Dupa ectenia cea mare. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic.. trecatoare (Corinteni 5. simbolul iubirii. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. 4. greoaie.

VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor.. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. Introduse de gnostici.VI. Avestitia" s. lemnl crucea Domnului. art. la 15. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. pe aleasa a lui Dumnezeu. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului.a.m a n ieste-ma. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. ce se purta la grumaţi. . precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. piatra ori pamant. Se n u m e s j e amvon arhieresc. aşa va fi. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. chipul mielului. profet în Test. formula de incheiere a unor rugaciuni. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. Humerale. cum su ? cruci.. asa e sigur. la maini ori la piept contra boalelor. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . A n a . inseamna: aşa sdfie. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. în timpurile renasterii. de pe c se rostesc cuvantarile. Vechi. Amictus. nevinovatie. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. placuta lui D u m n e * aleasa). Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. Amurg v. Sf. Aveau forma unor medalii rotunde. art.. Ana (evr. Amin. de lemn. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. au trecut şi în creştinism. Amoreti. v. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. pagubelor. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. Amvon (advon. cat şi în sculptura şi arhitectura. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. nenorocirilor. patrate ori eliptice. scrieri sfinte. Crepuscul. Amos (gr. Daca e la inceputul vorbirii. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. Comem. se purtau la gat. proprietate): sf. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. ce urmeaza.. „Amin. iconite. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. sticla. se citesc p a r e apostolul.al meu." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. amin graiesc voua.

10). sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". Roza Ierihonului. 19).SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . . inviat): sf. Inseamna jugul crucii. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). în vechime. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. E izbavitoare de otraviri. o ingusta masa portativa. simbolizeaza curatia morala.). apostolul. Anastatica v. ca monahul sa nu poata privi în laturi.a aduce). e semnul bunei purtari. art. Anafora (gr. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele.marit. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. de unde aceasta isi are numirea de antidor. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca.. analabion . infrumusetata): sf. se cuminecau toti creştinii la liturghie. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. Comem. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. iar celorlalti li se impartea anafora.. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. Anastasia (gr. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. e painea sfintita. Analoghion. . Comem. cand creştinii. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. Anahoret (pustnic. Anaval v. Anastasiu (gr. la sfarsitul liturghiei. mancau prinoasele aduse la biserica. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Anabolagium (sindon).în loc de har). XII. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6.. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. Analav.a cuprinde). art. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri.marita. . Analav (gr. anaval. arsa de vie. antidor (gr. .. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. anafura. la 25. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. ospetele din biserica primara. fecioara şi martini în Roma (f 304). E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. XII şi 21. al decentei. Ca val al monahelor în creştinism. III. la 21. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie).

în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. puternic. nume grecesc. Precum acelea. numita şi crucea lui Andrei. adica mormantul Domnului. la 3.ispravnic. Angelica (lat. Lipsi: lui. caci e noaptea-ngrozitoare. . dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. posturi în scopul curatirii sufletesti. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. buna ca un inger): sf.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. 32 Angelina (lat. Martirizai pitare. Scripturi este Satana. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. nume grecesc. puternic.. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. A. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare.fara pereche. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. A fost martirizat în Ahaia. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. Comem. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. .. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. Schifnb'a mersul firii.1. Angela." Andrei. '. Comem.) ] anTimiş. la 3. Antim. I X . la 4. cj . nume germ.ingeras.. contrar lui Hristos).. care sunt nadejdea şi taria noastra. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. II. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. dansul a fost chemat mai intai la apostolie.. Antihrist (gr. inseamna: ispravnic. antim loc de masa) e o naframa A matase.! dupa marturia Sf. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). . se poate savarsi sfantt oriunde (camp. Andronic. al ereziilor şi al fa Antidor v. Antihrist e simţ rautatilor. ori ca apostol cu crucea aceasta. Andrei (gr. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. care nd comunitatea şi legatura ac legi. Nou. VII. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. rastignit pe cruce sub un maslin. fiind acolo pacea eterna. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. Poporul crede ca în noaptea sf.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui.ingeresc. distinsa): sf. Comem. facand crucile lui Andrei pe ele. în goanele lui Maximilian. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. art. în rai animalele traiau în armonie. ajutator. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. dusman. cu intrarea lor. Dintre apostoli. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. cand creştinii locuri stabile de inchinare. 9) si. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. contrar. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). in-i seamna lancea lui Dumnezeu.. asemanator ingerilor): sf. ..) Ansgar (Oscar). deschid şi usile incuiate. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). martira din Tesalonic. tabara. ca insigniu. AnTimiş (antimins. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. . Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. langa el. cu ajutorul obiectelor din case. la 15. 3.. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. Anisia (gr. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. ca sţ pe oameni. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. apoi Petru şi ceilalti.. Sf. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare.

AnTimiş (antimins. Tomii. Comem. IX. 7). care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. nume grecesc. la 3. ci numai Q piatra. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. Comem. simbolizeaza sindonul.floare. VII. IV. al ereziilor şi al faradelegilor. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. A. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. inseamna: duşman. 18. ca sa amageasca pe oameni. Antonin. Antim. şi mahrama de pe cap (loan 20. Martirizat prin decapitare. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. 3. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia.. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Mantuitorul a repetat invierea Sa. Mai inchipuie şi predicarea sf. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. Comem. Nou. Sf. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Antoniu eel Mare. Antidor v.. Lipsind prestolul. Ca acoperamant pe prestol. în creştinism inseamna duşman al pacatului. II Tesaloniceni 2.) pe sfantul anTimiş. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Comem. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. la 17.". care confine moaste de ale sfintilor. contrar. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Antipascha (in loc de Pascha). . ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. art.. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). Originea s>o are din timpurile persecutiilor. 9) si.. Biserica apuseana nu are anTimiş.. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. Antoniu de Padua.. 33 . şi care e sfintita de Episcop. Anton. primul. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut.1. Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. Antoniu (gr. tabara. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. Anafora.: episcop al Nicomediei (f 284?). al rautatilor. Sf. Antonia. la 13. adica inchipuie mormantul Domnului. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. eminent). şi fiind invelit în iliton. Pantile mici. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. la 30.

simbolizeaza judecata din urma. Precum soarele. Toamna. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. astfel Sfanta Treime. incepe la 1 septembrie. Anul nou v. vara. Taierea impreţur a Domnului. Anul bisericesc ordinar sau comun. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". adusa prin Iisus. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. iar samurastul. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc.: cuvioasa şi martira în Seleucia. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . cu strangerea şi sortarea rodurilor. Anul bisericesc incepe cu toamna. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). produsele de la sine erau ale tuturora. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa.8). care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. VIII. Sf. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. Ca inscriptie pe monumente. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. în centrul bisericii etc. A şi O (alfa şi omega). inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. în acest an odihnea pamantul. art. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. în cercul urmator. spre Hristos. inseamna: roditor. e inscris Psalmul 64. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. anul Domnului. nurae grec. în acest an pauza poporul şi pamantul.VICTOR AG A Antuza. cu centrul catre soarele material. A. care simbolizeaza lumina şi viata. iar în biserica latina la Duminica adventului. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. adica era an de odihna. unsul Domnului (Isaia 61. Comem. spre vara. la 22. Vechi era tot al 50-lea an. Vechi tot al saptelea an. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. Anul jubileu în Test. pe evangheliar. E tipul invierii din pacate.

ca sa se duca inapoi tot 35 . precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. art. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. care curata.. adica o putere miraculoasa. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. la spalarea mainilor. 4). în Test. curge necontenit şi nu se sfarseste. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. Apa simbolizeaza imparatia creştina. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Anuntiatio Beatae V. intaritoare. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. Apa e simbolul Sfintei Treimi. sfintiri. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. Precum apa spala murdaria. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. ca obiect de cutatenie corporate. se spalau leprosii. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. Vechi. dupa ce se reintorc la casa mortuara. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. „apa vie". mai stropesc cu apa şi indaratul lor. dumnezeiasca. Bunavestire.. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. cea tulbure e chipul pacatului. Apa. se faceau vindecari. curatitoare. botez. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. puternica. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. Apa naturala e curata. reinnoire şi sfintire. se stropea poporul etc. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. care este o renastere din apa şi din duh. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. stravezie. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. receruta la serviciile divine. 34). Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa.). toti cei ce au petrecut pe mort la groapa.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. intareste şi e fara sfarsit. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. Anul sabatic. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. Apa deci inseamna curatire. prin aceste insusiri. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. mai era şi simbolul monoteismului. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. Mariae V. Nu se incasau datoriile. gazoasa şi solida. la cuminecare. al lumii şi al primejdiilor. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez.

care trebuie sa fie curata. Apa inchipuie curatirea de pacate. spre a-si stampara vapaia în care ard.VICTOR AGA raul. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. dupa ce s-au spalat. Apa gregoriana. sufla asupra ei. un uns al Domnului. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. Apa botezului. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. Apa calda. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. v. ce se toarna în vin la proscomidie. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. spre sfintire. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. sarea inchipuie nemurirea sufletului. Apa varsata dupa convoiul mortuar. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. Iar ca semn de curatire desavarsita. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. ce se impartasea în vechimea creştina. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. cuvantul lui Dumnezeu. al marturisirii. intelepciunea. în fine. inchipuind pe creştinii cei vechi. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. în numitele zile. arunca putina sare. art. Apa botezului inseamna lumina. iar cenusa e semnul penitentei. Vinul şi apa mai simbo- 36 . Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. mai ales în timp de seceta. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. ce o varsa poporul inaintea casei. cu sare şi cu cenusa. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. Apa. neamestecata. se amesteca cu vin. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). are sa se sfinteasca negresit. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). care se rugau pentru cei botezaţi. vinul inseamna taria. vindecator de rane sufletesti. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. darul lui Dumnezeu. naturala. Apa. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. dupa ce a trecut un convoi mortuar. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. Cdldura credinfei. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. semnul intelepciunii.

spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. spre a simboliza curatia. ci se arunca afara. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. în credinfa poporului. Agheasma. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. ce trebuie sa 37 . Apa sfintita v. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. art. se face om nou.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Apa Sambetei. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. Apa de la sfintirea mica v. dupa credinta poporului. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. pana nu a mai scos nimeni din acestea. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Apa neinceputa. amestecand-o cu sare sfintita. dupa credinta populara. dupa ce mortul a fost scos din casa. pentru o viata duhovniceasca. sa guste şi mortii din pomana. cu sapun sj cu vin. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. cenusa. inchipuie firea omeneasca. Agheasma mare. aceasta fund simbolul nestricaciunii. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. art. Agheasma mica. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. ca şi simbolul desertaciunii. se renaşte pentru o lume spirituals. credinta derivata din ritualul creştin. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. Apa mustrarii în Test. Aceasta apa nu e buna de baut. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. ca simbol al nemuririi. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. art. Pe unde sunt rauri. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. iar sarea. inchipuie Invierea Mantuitorului. în care se boteaza catehumenul. pentru a stropi morţii. Apa de la sfintirea mare v.

iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. 16. prin simboale. Barba e obicei oriental. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. art." Matei 10. în primele secole şi în timpul persecutiilor.14. Precum Test. conform cuvintelor „fiti intelepti. 12 lei. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. Vechi a avut 12 patriarhi. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Sigilarea sicriului. precum şi pietatea catre Dumnezeu. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. i-3). Ieremia2. art. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. desert. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. Nou. recu-noasterea pacatoseniei. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. al celor ceresti şi al celor pamantesti. ca 12 porumbei. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. ca martori ai invierii Domnului. Citiri din epistole. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. liberi de orice gand lumesc. dupa Matei 10. Apaos v. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Apolinariu (gr. episcop al Ieropolei.. conform textelor biblice. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. -jertfa zeului Soare): sf.. . Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. ca palmieri. 28.9). dupa obiceiul oriental. 19. Ape multe: sunt în Test. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. i-42). în Test. care e numita roza creştinatatii. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina.. Apa vie. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). Apostol v. 16. 10). unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Vechi. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc"." Filipeni 2. altare etc. 3. ca pescari dupa Matei 4. 13). Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68.. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test.

Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. art. cu care a fost decapitat. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. Embleme). Filip are un toiag de pelerin. carbunii.msa (Matei 5.). ca simbol aJ jupuirii sale. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". toate cu referire la invierea vegetatiei. cerand ploaie cu colinda lor. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. se impodobesc portile. Petru şi Pavel (v. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. 10). o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. art. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. ua toiag infaşurat în piele de otn.\2 margaritare din efodul arhiereufui. Vartolomei are un cutit. ferestrele. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. pescarii. 12 izvoare. goniometru. ori cu un clopotel de pelerin. cele 12 semne ale zodiacului. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. cu care a fost jupuit în ţssgsia. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. în ziua de Sf. Matia are o barda ori un cutit. art. Incep paparudele. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. Vechi au fost txk. episcopul Ierusalimului. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. fiindca el a calatorit mult. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. jucand. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. < ţ \. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). 39 . 12 fii ai lui Iacob. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. foarte adesea. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). usile cu ramuri verzi de salcie. Toma are o lance cu care a fost martirizat. ca semne ale martiriului sau în Persia. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Sf. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. Poporul a poreclito Prier. Iacob eel tanar. 13). Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. 22). Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. ori e tarat de un cal. loan (v. Gheorghe (23). incununat cu mirt. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. adica deschizator şi Florar. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor.).

ca şi samanta I rasarirea ei m 15. iar altii au inima rea. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. a mijloc de corup arginti a fost va sai.. 52). Botezul Domnului." dau lauda lui Dumnezeu. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Arborii a Precum sunt a şi oamenii.. trecerea în lumea necunoscutului (v. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. în parabola semanatorului avem paman. inainte de Inaltare. Sf.. cum s-au inchinat şi Apostolii.. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun.42). şi art. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". Gheorghe). care privira Inaltarea Domnului si. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari.. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. ca expp niciei. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. din lumea intunericului în imparatia luminii. Ha inseamna: c e s fc setata. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Apusul soarelui inchipuie moartea. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. 62)." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. ca şi Domnului Hristos. e simbolul raiului.I tul bun şi rau. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24.. cu rostirea „totdeauna. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9.. precum unii oameni au I inima buna. V e c h f i nimiceste penţ totul. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. primitoare a invataturilor i sfinte.. art. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. precum au dat lauda şi evreii. Aratarea Domnului v. Aretia. Ararat. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. Crepuscut). simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. rostirea „Mantuieste.". simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul.". Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test.". Aratura e simbolul inimii omului. Binecuvantarea cu 40 . aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma.. care e lumina adevarata. în biserica intram de la apus. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri.. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti.VICTOR AG A simbolizand primavara (v."... Aratura mai e şi simbolul pacatuirii.

Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. Pe Uriel.ai celor 12 Apostoli. Arcadie: sf. Mihail. Haritina. infrumusetata. adica al fatarniciei. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. Holocaust. ca inger pazitor. acest inger sa-i fi ingropat. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. tinand un crin alb în mana. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. eel mai mare. plina de gratie. Vechi ca omul se mistuie. nume grecesc. asa sunt şi oamenii.) ca principele Domnitor în biserica. de prietenul şi invatacelul Sau. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. 31. chiriarh (kirios arhon. Ardere de tot v. în eel mai inalt grad eclesiastic. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. III. il are numai a patra carte a lui Ezdra. grec. arhon) ca principele preotimii. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. ingeri de treapta a treia (incepatori. la 6. arhiereii au insignii 41 . 3). numit şi ingerul mortii. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. dupa traditie.) ca pazitor asupra credinciosilor. art. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. Comem. ca expresie a tradarii. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. Ezechiel 21. sunt infatisati cu haine ostasesti. Aretia. cu brane de aur. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete.) ca preotul eel dintai. Precum sunt arborii deosebiti. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. ori în tovarasja lui Moise. inseamna: cea impodobita. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc.prin punerea mainilor asupra . Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Arborii simbolizeaza pe oameni. episcop (grec. ca şi al patrulea. a fatarniciei.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. 32).av pacat. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. adica conducatorul unei biserici intregi. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. iar Iisus a fost vandut de Iuda. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. 3). Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. ierarh (ieros. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. pe care. 42). Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test.

ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. Armeniu. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. la 17. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. pantofii rosii. vulturul mic.proprietar de cai. binevoitoare): sf. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. ap. Iisus e arhiereul eel mai mare. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. 14. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. 2) crucea pectorala. IX. Armatura. Comem. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. 24). biserica. Iisus a fost uns din veci. Armin. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. caputiul rosu. insignii sacerdotale: mitra. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. mantia).. Daniel 9. crucea toiagului. 41. trebuia sa fie curat. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. engolpion. Mesia" (loan 1.eel mai viteaz). ce se pune inaintea caselor la 1 mai. i n s < Aron preofiei. Arsenie mare: sf. bedernita. . Comem. armenian. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. mireasa lui Hristos. tronul papal (Simbolica. 13-17). ca şi dansul şi cu totul sfanta. Comem. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. dupa cum vorbeste sf. Arhiereul a fost uns cu mir. Aristide (gr. fara defect. artosul. martini în Asia Mica (ţ 130). inseamna arme sufletesti. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. Pavel (Efeseni 6. Romani 8. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau.VICTOR AG A specifice. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. 42 . 12). barbat al unei femei etc. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. de herghelie): sf. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. Aria e simbolul judecatii din urma. vezi la fiecare articol). Arhiereul se tragea din neamul lui Aron.. inelul. . omofor. impacarea noastra (Evrei 4. ciorapii de matase. numit fiind şi „Unsul Domnului. unul din cei 70 de ucenici. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. ca instrument de lupta fizica. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. manusile episcopate şi gremialul. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). Arhip (gr. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. 3) inelul episcopal. spre a exprima deplinatatea preotiei. referinta lor catre lume. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. tiara. 34) prin sfintenia Sa. inelul cu piatra verde. Arminden se numeste pomul verde. la 22. Exod 34. e imaculata. Ariadna (gr. ornatele sacre (sacos. Artofor. XI. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. inseamna: urzitor din Armenia. Arme: în simbolica creştina."(Matei3.

de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. Ascensio Domini v. inseamna.barbatesc) eel mare: sf. 43 . în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. 3. . a pacii şi a rabdarii. V şi 19. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. la 20. a lacrimat o viata intreaga. un vas în care se pastreaza artosul. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. gr. Ascet: eel ce poarta lupta interna.creştina. Comem. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. în simbolica. a dat nastere monahismului. se sfinteste la Pa?ti. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. mare mucenic în Alexandria (t 396).inchinat zeitei Artemida): sf. spre a ajunge la desavarsjre morala."). Inaltarea Domnului. prin contemplatie.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. Artofor. Comem. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. Aron. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. Artur (gr.. respectiv al Arhieriei. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. . (Vezi şi art. avand aceeasi simbolica. nume german. art. Ivita prin secolul II. spre contrabalansarea datinei pagane. E simbolul penitentei adevarate. Exod 34. Arnulf. Arsenie (Arseniu. prin mortificarea corpului. ca şi nastrapa.. Arnold. La intrarea în Ierusalim. iar în biserica romano-catolica. Arno. fratele lui Moise. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. la Vinerea mare. la 8. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia.' Pentru doua mici pacate din tinerete. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. parintele anahoretilor (f 449). Mdnzul asinei). Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. Artemie. VII. inseamna: curajos ca un vultur. e prototipul preotiei.. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. X.

pronaos. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". al pacatelor şi ispitelor. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. de napdrca (Matei 3. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. Marcu 16. cu fata desfigurata. . ca un simbol al lacomiei. Atanasie eel Mare. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. inseamna vesnicia. 5: „veti calca. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. Gustar sj Secelar.. art. 18. Sf. art. stropitoare de agheasma. la 18. Logodna.stralucit. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil.. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. strangand în mana trei vipere. Atriu v. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. La romani. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin.. vestibul. Comem. care vine de la rasarit. mai ales a pacatului betiei. timpul dupa moarte. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. • o coasa (iadul). busuioc. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. La romani se numise intai sextilis. inseamna: fara de moarte. sfant. mare antiarianist (f 373). 13. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. Faptele Apostolilor 28. Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. adica pacatul (Psalmi 90.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. cea mai primejdioasa specie de serpi. marit).VICTOR AG A Aspergile. Poporul o numeste Masalar. Pui Iisus. 32). art. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. sumetiei şi al necredintei. Impartirea de timp în zile. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. . V. 43). Augustin (lat. rapusa de puterea de sfintenie. napdrca).1 şi 2. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. goala. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. luni şi ani e numai pe pamant. stil. Astazi. Azi. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. adica a sasea în anul inceput de la martie. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. unul dintre cei mai insemnati 44 . Luca 10. zeitei graului şi a secerişului."). 19.

un fel de nimb. Aurie: culoare. 6). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). Mai e simbolul pompei. inseamna neprimitor. ale Inaltarii. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. Marcu 14. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". la 15. 15. VIII. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. Comem. Aureliu (lat. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. . 36. ori ca un joe de 45 . Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). inseamna: frumoasa. Patronul aurarilor e sf. Comem. pe care i i-a scos sf. în sfarsit. De aceea bisericile. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. . Aurelian (lat. Hie.din aur. Eligiu. la 15. Abba (caldeic . tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. Ave. episcop în Hippo (t 430). adica pe Dumnezeu. Aurelia. care e tata. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. parinte indurator fata de fiii sai increzatori.. Amasurat acestui simbol.parinti bisericesti. e simbolul demnitatii suprafiresti. precum se lamureste aurul în foe.parinte. Galateni 4. neamicabil. Aurora (Zorea). care a nascut pe Hristos. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. stralucit). Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. precum şi este aurul material. sunt impodobite în stralucire de aur. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. isi are anagrama sa în Eva. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. al abundentei şi al idolatriei. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Comem. Nimb). iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. la 20. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. soarele dreptatii. VI şi 28. Auxentie (Axentie) nume grec. potirul e din aur. ce are sa se aduca cu gand curat. Ava. ca pe o maica dumnezeiasca. nepatat. aurit. nume latin. VII. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. aurita. poate nu chiar intamplator. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. sj art. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. ca simbol al maririi şi al virtutilor. care în tinerete a fost argintar. plesnindu-i cu biciul peste ochi. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). X. ale Invierii. ca lacaşuri dumnezeiesti. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. Aurul mai e şi chipul rugaciunii.aurit): sf. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca.

tatal multimii). Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. diavolul. Azazel (Levitic 16. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. Nou. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. Albastru.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. Sirah 44. 8) e simbolul spiritului rau. merinde de drum. . Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. Tapul il slobozeau în pustie. art. la sarbatoarea impacarii. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. art. pentru credinta sa. mucen omoara balaurul. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. Avraam (tatal poporului). ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor.. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. Azur v. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. Avraam (evr. 46 . ii jertfeau un fap. ca sluţitoare.vrednic): enuntare în forma de cantare. Azima (pasca): paine nedospita.. al intunericului. daca s-ar fi aflat 10 drepti. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. tapul pacatelor". a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. Axios (gr. 20). al Satanei. bazilisa 40. . 11. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4."). care e ascultata de Dumnezeu. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. al diavolului si. Balaur.. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. Avuz v. caruia evreii. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. ce o rosteste Arhiereul. Balaurul e sir din rai. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. S u p < prezinta pe balauri ca rele. Colimvitra. axion . numit „tapul ispasitor.VICTOR AG A cuvinte. al sarpelui din rai. inseamna legea veche din Sinai. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. în care preamarim vrednicia (grec. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. Axion (Irmos. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile.

Balaur. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Simbolizeaza pe diavolul. cum era în vechime. Baldachin (cerime.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. Gheorghe). doboara case etc. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. 12). care prind sufletele. ca pe Cerberul inferaului pagan..B Babilon (caldeic . baziliscul. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. care e numita painea cea cereasca. Iconografia infatiseaza pe sf. cu ocazia procesiunilor. Dante ni-i prezinta cu trei capete. Numirea o are de la orasul Baldac. de unde s-a urzit. ori pe solee inaintea usilor mari. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. se poarta sub el Sfanta Euharistie. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. arhanghel Mihail şi pe sf. E asezat ori deasupra sfintei mese. ce ies din oamenii demoniaci. Poarta numirea de cerime. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. umbella. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. Simbolizeaza cortul sfant. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. de sf. fiindca în biserica romano-catolica. behemoth (Iov 40. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca.

sunt lucruri necreştinesti. simbolizeaza totala curatire de pacate. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. sa nu se mai poata intoarce. Banul ce-i da poporul de pomana. al maririi): sf. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. Baier (amulet. la 21. spre a fi feriti de boale. Evr in mare cinste ca si al blandetii. ori i cele ce le da de pomana. Dupa credinta poporului. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. Pierderea bfi mare.) Comem. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. Baia nasterii de a doua v. e vindecator de rane şi apara de putrezire. E ono universale şi este patroai Comem. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii.stapanul stralucirii. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. Barbara (Varvara) batic): sf.I Augustin. la 6. ramasa de la romani. ce se atarna la gatul copiilor. purceasa j din inima curata. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. Hr. 21 „dati lull Dumnezeu. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. mare martira a sf. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). Origen.. il saruta intai şi apoi il daruieste. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. mila adevarata creştineasca.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. chiar şi pe noi insine. precum Preotii creştini la in barba. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. talisman) e o pungulita patrata. art. dupa credinta desarta a I poporului. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie.1. unul din cei trei magi (f 30 d. . Banii ce-i arunca creştinii. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. A fost man tatal ei (f 306). baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale.42) smbolizeaza jertfa curata. purcese din credinta desarta. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. Baia rituala e în Test. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. caci." Banul vaduvei (Marcu 12. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului. purtamf chipul şi inscrisul Lui".") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. 48 . pana nu va cumpara ceva. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. XII. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. zice sf. în el se pune un fir rosu de lana. Baltazar (gr. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. cu ocazia confirmarii. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. 24). se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. Botezul..

I Corinteni 11. de aceea Isaia (7. 3). Basilica v. Baptisteriul mic v. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. Bartolomeu v. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. ucenita a s f . dupa o traditie. ca toata mandria. Varnava. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. De aceea a fost obicei general izat. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. C o m e m .41. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. Bareta (biret). în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. în biserica şi la servicii divine. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306).23. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. comanac în patru colturi (quadratus). art. care erau rasi. E şi insigniul sfantalui Iosif. mare martira în Egipt. XII. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. Charantus şi Spdlatond ritual. 49 . art. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. care. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. precum era şi la romani. Colimvitra.Baptisteriul v. care a fost tamplar. la 21. de drept canonic şi invatatorial.pagan.3). Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. Biserica. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. Barnaba v. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. E simbol al puterii administrative. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. salbatic): sf. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. Vartolomeu. O poarta Papa şi unii cardinali. Origen. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. cu total lui Dumnezeu. al onoarei şi al virilitatii. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. Ezdra 9. art. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. avand varfuri în forma de cruce. 10). art. Pierderea barbii insemna rusine mare. logodnicul Sfintei Fecioare. Barca = corabie. art. Barbara (Varvara) (lat. .

în opunere cu consacrarea. slabiciune. fecioara şi martira în Roma (f 290). Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. iar mai tarziu. iar la Faptele Apostolilor 11. Beatrice. patriarhul monahilordin Apus (f 543). membrii sinedriului. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. Benedict (lat. Bedernita v. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Binecuvdntare. sarpe fabulos. art. Beatrix (latin. Biserica şi sfintirea ei). inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. VII. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. la 21. ca act secundar de cult. Simbolul batranetii este toamna tarzie. Are aceeaşi insemnatate..VICTOR AGA Basilisc. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. Benedictinul semn al crucii v. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. toiag pastoral."). Nou şi din biserica creştina. ca obiect de pedepsire la evreii Test. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. Semnul crucii. A fost în uz şi în Test. Epigonafiu. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase.. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. . în piept. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. Comem. art. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. 10. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. art. E simbolul diavolului. care alunga toata boala şi toata neputinta. Vasiliu.13). Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test."). Benedictiune v. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. Batul. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. al carei izvor e în inima. ca şi consacrarea (V art. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. Vechi.3. Inchipuie apoi şi intelepciune. Baziliu v..5). -fericita): sf. în Apocalipsa 5. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. 13) şi la creştinii cei dintai. ce se face copilului bolnav de deochi. 50 . abate şi intemeietorul ordului benedictinilor.binecuvantat): sf în Nursia. propta şi tovarasul calatorului. Vechi (Luca 18. Comem. Inseamna taria crucii. la 29. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse.. III. 4). Baterea pieptului.

V. în forma de X. la 15. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). arh. la 20.Bernard de Clairveaux: sf. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). Aceasta binecuv. al treilea. invatator bisericesc. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. Mihail. . SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. 7). stralucit): sf. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez.. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. binecuvanta şi cu luminile aprinse. Berthold (germ. lumesti. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. Biciuirea v. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. patimile. Nicolae. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. ca luminatorul credinciosilor." Luca 24. .) binecuvantate de ei.. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. predicator al cruciadelor (f 1153). art. cu mana dreapta şi cu crucea. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul.pompos. Berta (germ.. A intemeiat 68 de claustre. prin rugaciune şi prin semne externe. prin sincera marturisire. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. asupra mortului etc. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. care. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. cand oficiaza. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. Comem. 50). Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. Flagelarea. Comem. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. VIII. episcopul. coliva.luminoasa): sf. Comem. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). grau etc. în grai comun. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. domnitor. în istorie. III. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. la 29. cu dichirul şi trichirul. ca astfel ambele 51 . Atila e numit biciul lui Dumnezeu. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei.. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii).

în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. J 19). curent. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. cu demnitate deplina. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. preotul binecu.f dinciosi spre cuminecare. 50). dupa ce a. impa-cati cu sine insisi. aratarea darurilor inchi. ca şi cand deplina pietate. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. pregatind ridicate. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. intr-un cuget tuturor". iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15.. în „Darul lui Dumnezeu. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). care (policarul. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate.. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii.. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia.". cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere.. simboDumnezeu („mila pacii. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui . şi mcovoiate meat sa formeze un cere. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. iar celelalte trei cu toata lumea. deschisa şi mtinsa. art. celelalte doua. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. formand acum lui Dumnezeu. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari.. de la II Corinteni 13. aratatorul şi mijlociul) care. de urgia dumnezeiasca.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei.ţ tarea ce a „pace tuturor". cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga."). care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea.. ambele maini (Luca 24. cere asupra asupra sa. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. 2) Dupa „Credeu". ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. a caror pome Boboteaza. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere.. în forma literei C. mare.. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos.". (Levitic 9. sa fie pazifi de totraul sul trei magi.. simbolizeaza vesnicia. ori. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). sfintele numele lui Dumnezeu. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan.22).ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.". suprapuse anumit pentru acest moment. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. slabi fund. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. Al a Domnului repri cuvinte. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. XC. Episcopul.. 13. lizeaza pe Sfanta Treime. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri.

Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. ce se face în numele Sfintei Treimi. în biserica romano-catolica la „ ite missa est".. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. prin care intram în viata de fericire. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau.19). Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. în Test. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. Biserica simbolizeaza cerul. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. Edificiul bisericii. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu.10). E şi numita casa lui Dumnezeu. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. cu mainile ridicate. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. punand şi mainile asupra lor. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. cand aduce jertfa sfanta. preotul. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. Vechi. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. prezent în euharistie. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea.. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. 16). Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. a caror pomenire se face la Boboteaza. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. tronul lui Dumnezeu.". Trebuie sa aiba eel putin 53 . Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. „cetatea deasupra muntelui". inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi.". facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri.. mancati. Se zideste pe loc inaljat. poarta raiului..

din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. care au sa tina laolalta pe creştini. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului.1-2). aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. care inseamna intunericul spiritual şi moral. se sfinteste.. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. 11). pe episcopi şi pe preoti. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. prin care ne-am mantuit. ca fundament al Noului Test. . zidurile imparatiei lui Dumnezeu. nadejdea. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. spre care nazuim.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. 9). dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. adica a pamantului. Biserica e 54 . La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. pentru ca e simbolul lui Hristos. astfel e simbolul intelepciunii. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. despre care zice sf ap. iar lungimea e chipul rabdarii. E mai inalta decat alte edificii. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. daca nu e pe vreo inaltime. Piatra fundamentals. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. prin biserica. iubirea. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. ca institutie dumnezeiasca. al vegherii şi al lui Iisus. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. puterea bisericii. spre patria adevarata. prin care ni s-a dat mantuirea. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. pe care ne putem urea spre cer.. corabie." (I Corinteni 3. ca simbol al dreptatii depline. spre a simboliza taria. Pavel „ca alta temelie nu avem.4). astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. Geneza 49. 14). Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. grosimea şi lungimea lor. 5. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. spre ceruri. 42). Intrarea bisericii e la apus. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. 22. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. pe marea vietii plina de primejdii. E zidita cu altarul spre rasarit. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. Stalpii. Leul mai e simbolul lui Iisus. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. latimea inseamna dragostea creştina. precum tencuiala tine pietrele laolalta. Matei 21. care toate le cuprinde. şi de cele 5 rane ale Domnului. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul.

în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. ornat cu 12 pietre scumpe. Fiindca biserica este loc sfant. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. prin sangele lui. Transportarea sfintelor moaste. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. dintre care una a cazut jos. Biserica şi sfintirea ei. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . Vechi) şi o pasare în zbor (Test. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). simbolizeaza dorinta şi cer. dealul cu vii etc. V e c h i . mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului.). se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. în dimineata sfinţirii. cu procesiune solemna. la inconţurare. N. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. de care stalp se apropie un miel (Test. apoi cerul.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. navodul. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. tronul pamantesc al Lui. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea).simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. 10) numita Bethel. Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. ca unitatea de credinta a bisericii. prin discul pamantesc. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. ca inchipuire a bisericii prigonite. 9). Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. camasa necusuta a Domnului. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. printr-un munte sau standi. stalpii (I Timotei 3. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). ori cu cipresul ca semn al nemuririi. din rauri beau cerbii şi mieii. \5). casa lui Dumnezeu. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. adusa prin jertfa de cruce. apoi. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. Intrarea în biserica). din biserica veche în cea noua. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. un stalp pe un soclu de 3 trepte.

[£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj..•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v ...b rn .b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ .SP"B0 K-»P -uLT £*%.

. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. Blagoslovenie v. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel.4). adica toate popoarele. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. II şi la 11. episcopul Sevastei în Armenia. Blasiu a manfuit pe un copil. a bisericii universale. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. cenusa = corp) cu Hristos. 16. pentru plata. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine.. primite la acest altar. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet.neasca. Comem.. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. Bocirea a fost şi la romani. Amos 5. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. cenusa moartea Domnului. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11.. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. Boboteaza v. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. art. spre cainta. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. art. sa se reverse peste toti credinciosii.. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9.").. = regesc): sf. La ziua sfintilor. Patronul bolnavilor de grumaţi. sa fie bine primita lui Dumnezeu. vinul dumnezeirea. prin biserica. II. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. Matei 9. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. Botezul Domnului.23). despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. Bocirea simbolizeaza 57 . ce se va face la sfantul prestol. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. Bocitoare au fost la evrei niste femei care."). Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite.20). ce se inecase cu un os. Binecuvdntare. boceau. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi.. martir la 316. insemnand cele 5 rane ale Domnului."). Blasiu (Vlasiu) (gr. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. oaia („ca o oaie spre junghiere. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. 17. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. la 3. ca şi bunele miresme..

Catehumenul major. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. de fase şi de haine. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. inseamna: binefacator. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. ci se opreste în locul penitentilor şi ca.19).„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . protectorul şi mijlocitorul lui. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. astfel şi catehumenul.. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat.". Pe cap.s Pretului şi a gonfl '"""a. adica nevinovat. -zuire): sf. sfanta taina. I se mai imbia lapte şi miere.. Botezul. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. VII. "i-Preotul pun. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. omul nu poate intra în cer. în I Canaanul imparatiei sufletesti. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. în vechime. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. la 14. adica ferit de putrezirea sufleteasca. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei.tele intrebari de tiationes) b. descult (in camasa daca e major). omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. unde I „curge lapte şi miere".ca do. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. ca simboj s ° s 5i ca . prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. cu mainile în jos. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. Bonifaciu.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. H nstos. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. nume latin. la gura spre a marturisi numai adevarul. la gura ? i la piept. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. care va fi patronul celui botezat. d. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). în care. fara botez. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. rasaritul eel de sus.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. Sf. nume slav. iubitor de Dumnezeu. în tinda. insemnand: buna chibBonaventura (lat. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. descins. asa crest evorbadeascult zeiesc. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. precum a 1 evanghe]le. 1 ia p e sau. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. pe care il inchipuie biserica.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. Comem. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". Bogumil. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos.can.ser.

"." Matei 13. care se pogoara şi o sfinfeste. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii.. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. la mdini spre a face numai fapte bune.". nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. precum a facut orbul din evanghelie. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa.. ci doreste a se uni cu Hristos. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric.ca. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. Mergand la colimvitra.. spre lacasul spiritului rau. precum lisus a vindecat pe surdomutul. ca şi fecioarele intelepte. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. se face imbisericirea. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc.11). iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. a pacatului. Trei afundari sunt 59 . preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. Catehumenul (la prunci. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap.. 9).. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. la piept şi la frunte.. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori.". la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau.. protestantii stropesc) pe catehumen în apa. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. Catehumenul (la prunci. deodata cu suflarea il inseamna la gura. rostind de fiecare data „goneste. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. de trei ori. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. în materia botezului. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi.. lasa mainile în jos.

Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. muiate în apa. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. nari. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa.". pana atunci purtand o din Eden. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. Vechi: potopul. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. crucea i Hristos. sa fie aducator de daruri. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. stapa-nitor (rege) pe vointa. apoi cu bumbac. buretele se spala în fantana botezului. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. curata pana la ceasul din urma. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. La t r o p a r u l . I 6). curatit profetii şi regii.I cata.. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . maini. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. mai uns cu crisma pe cap. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. botezat acum e uns al lui Hristos. gura.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. în semn de bucurie fecioare. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. care este simbolul curatiei sufletului. în în Test.. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. alba. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului.". j corabia lui Noe. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. dupa botez.. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. urechi. copiii intr-un giulgiu. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. ochi. pe moralul sau. raul ce curge opt zile dupa botez.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. cercul adica cu lumina aprinsa.. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. Cadirea se face fapte bune. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. Hristos. Cel în Test. Nou: marea de sticla din legatura la cap. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. în T e s t . ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. vesnica) la frunte. creştinul. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. totdeauna gata de jude. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. Vechi se ungeau numai preotii. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat.

spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica.. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. la apuseni ziua celor trei crai). iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. care se facea în vechime în aceasta zi. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. botezul şi sfintirea apelor. Ziua luminiloi. prin minunea din Cana. E credinta la 61 . iudeilor la Iordan. cerbul. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o.) catehumenii cei catre luminare. Iisus s-a aratat lumii intregi. la botezul Sau. obisnuita în unele parti. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o.1) etc. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau.. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. sfinteste tamaia. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. intineriti.17). simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. smirna şi aural bisericii. sa iesim din apa botezului. crucea inchipuind pe ffristos. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. intra aducerea aminte de darurile magilor.. Ardtarea Domnului. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. Botezul Domnului (Boboteazd. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. inseamna intrarea Domnului în Iordan. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte.. Aruncarea crucii în rau. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". ca simboale ale luminii lui Hristos. Epifania. crucea insemnand pe Hristos.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si.

caruia mucenicii i-au şi urmat. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30).impodobit cu daruri şi cu lumini . A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui." loan 14. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin.ca pom de Craciun. nici caldura şi sa ramana pururea verde. Legenda ne spune ca pruncul Iisus.. se intrebuinteaza . al stapanirii. cuiele picioarele din molid. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. Boul e animal curat. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. sub care Domnul a aflat scapare. art. Botezul sangelui. ori în chipul unui brad. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. 22-5).21). şi talharul de pe cruce (Luca 23. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. 32. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. Boul adesea inaripat. Botezul lui loan. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. Singur bradul s-a intins ca o satra. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). Botezul pocaintei v. Otrdtire. în Test. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. Boul mai e simbolul puterii. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. Fiind arbore binecuvantat. dar numai daca aratam cainta sincera. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. Botezul femeiesc. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Legenda ne spune ca. botezul fortat v. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. care ne curata şi ne sfinteste. 42). Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. 8. ca sa fie o legenda. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. art. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Boul privea bland şi linistit. este emblema sfantului evanghelist Luca.VICTOR AG A popor. Bradul mortului 62 . adica moartea martirilor. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa.. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. la nasterea Domnului.

Luca 12. Mai e şi o avertizare. cu care a fost legat lisus de cruce. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. verdeata vietii viitoare. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. Fiindca sabia se leaga de brau. zona) ce i-au imbracatprimii oameni.. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. ajungand la iesle şi plecandu-se. caci toate se clatinau puternic. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. De aceea prorocul i-a binecuvantat. în noaptea nasterii sfinte. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). 7).35). Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. ca sa aiba ce rontai pe drum.legenda ne istoriseste ca.. Bradul mortului v. formeaza un insigniu special. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. ca şi protopopii şi asesorii. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. numai bradul i-a dat un mic adapost. în analogie."). Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. arhiman63 .. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. Mai inseamna abnegatie şi curatie. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid.. sub numirea de pomul mortului. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. bradul inchipuie vesnicia. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. mai inchipuie şi funia. Ca simbol al vesniciei. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. ci spre a-si acoperi goliciunea. ca sa fie noduros. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. fiindca. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6." (Luca 12. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. dupa o legenda. Bradul. 14. Fiind pururea verde. nu din lux. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. impodobit cu poame şi cu zaharicale. 35). abnegatie. art. cu pomul de Craciun. se planteaza pe morminte. fmpodobit de lumini. nici pentru aparare. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. cand i-au dus la rastignire. Braul. episcopii. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. Bradul. impodobit şi neimpodobit. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. ce-i poarta preotii. spre rele. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si.

). în icoanele Bunavest zugravita obicei one. precum?il a lumanarilor de ceara. 7 şi 3. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. Mai este apoi şi simbolul marii. catre Dumi tele biblice 1. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti.. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. care insemnase pe Iuda. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. monahii au brau negru. slanina. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. ori mana de tarana. Bruno (it. conform cuvintelor de la Geneza 2. în tovarasia corbului. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. Comem. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. apostolul Prusiei. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer.VICTOR AG A dritii au brau violet.. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. vin)... Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. în pamant şi chiar prin ziduri. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. . ) . Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca.38). în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta.: brunet. adica a desertaciunii. de cina cea de taina (colacul de Pasti. în inteles simbolic. la 15. prescura. spre amintirea de mielul pascal (carnea. şapte bucurii. eel cu punga. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. aparat. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. a vietii pamantesti. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. broasca e animal binecuvantat. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. Cele patru culori ale braului.). X. Dupa o legenda creştina. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. impreuna cu alte animale. este icoana omului. scutit): sfant. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului.' Bucuriile Sfintei Maice v. art. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. în se roaga cate în gandului sfinte. . la case creştine patroana 64 .. u s t u r o i . broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. de ierburile amare (hrean. Bulgarul de pamant. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). sa vanda pe Mantuitorul..

spre cele sfinte. tamaia alunga toate relele. de aceea se plineste liturghie deplina. din treapta de jos sociala. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor.cultul divin. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. în credinta ca focul atrage caldura verii. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Adam şi Eva nu-i au. inchipuie buretele plin cu otet. ci au fost ziditi de Dumnezeu. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. chiar în timpul Postului mare. Buruieni amare consumau evreii la 65 . Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec.38). prin alegerea Sfintei Fecioare. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. 21). adica a sfantului loan Hrisostomul. Bunavestire (Blagovegtenie. Buretele (spongia) tescuit. toate afierosite ca niste jertfe. otraveste pe eel ce i-a savarsit. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. iar pe sub pomi se face foe. 15). Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. pentru ca Dumnezeu. a florilor aduse la biserica. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. 29). iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii.). asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. Poporul crede ca. Buricul e simbolul nasterii. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. fiindca ei nu s-au nascut. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. mancand peste în acest praznic. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. lapte etc. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. la o inaltime cuvenita. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. dupa obicei oriental. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. va fi intreg anul sanatos ca pestele. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori.

c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. 8) adica o minune dumnezeiasca. rasarise mult busuioc si. ierburi amare. cum este usturoiul şi hreanul. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. care cadea jos. rasarea din nou. mfranarea gandului şi a patimei. Dupa o legenda. dar zadarnic. La Golgota. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. oua etc. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici.VICTOR AG A descantece. I Cadelnita fa) turribulum. tamda metal. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. plante. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). Vechi. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. biserica mai sfinţeste şi azi. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. Tipul lui. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. 66 . Pe langa came. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. cautau intruna sa-i smulga şi principale. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. la Pasti. busuiocul se pune la icoane. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. Busuiocul acesta e r a în Test. a fost isopul (Psalmi 50.

Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Caduceu. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului.c Cadelnita (afumator. tamdier) este un vas mic de metal. dupa asemanarea toiagului lui Moise. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant... Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. Cadelnita inseamna firea omeneasca. de animale etc.. care s-a prefacut în sarpe. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. incensator. Cecilia. Caecilia v. care a odraslit prin rugaciune. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. artistic lucrat. 3). plante. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. turribulum. cu figuri de frunze. ca tamaia inaintea Ta. Coral: Cain (evr. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu.". 16). fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Cafas v." (Matei 10. Ornamentele de pe cadelnita. art. = om cu ajutorul lui Dumnezeu).. toiag arhieresc..

care este de fata . Hr. 10) la dansul. care plange. dar nu se prapadesc. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. frumoasa. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii.. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. simbolul bunatatii. Prin insolenta („au doara. cu caldura deci. Cain e prototipul evreilor. calea pacatelor. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. I 68 . ca sa nu-i ucida nimeni. care a zis „Eu sunt calea. şi turnand-o în forma crucii. 34). sim-i bolizeaza calea raului.. singuratatea. La cuminecare. inseamna insusi raul Iordanului. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. rugaciunea.. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. la 5. V. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. martirizat în 59 d. în Test.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. Simbol extern al caintei e tardna. respectiv sfinteste casele creştinilor. Calea inchipuie firul de viata. în semnul crucii. 6). asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. Simboale interne ale caintei sunt: postul. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. 23) în Corint. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. a invataturilor dumnezeiesti. apoi craniul. C. invidia şi talharia în opunere cu Abel. Caius. pe care are creştinul sa purceada. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. Sf . 1). reprezinta rautatea. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. lacrimeaza primavara cand o taiem.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. ea este calea vietii. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. contemplatia. Gaius (lat. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. = eel voios). Caldura (cdldura credinfei). Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor.15). Semnul acesta a fost un obiect de groaza. desi greoaie. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant"." Geneza 4. spre a-si putea ispasi pedeapsa. şi adica pe urmele lui Hristos. Comem. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11." (loan 14. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). 9) şi necainta sa. dar şi de * crutare..

Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. de la grec. Precum trecatorii lasa urme în cale. eremit. anahoret. la 1. Toate popoarele orientale au avut calugari. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. pustnic). kalos geron — bun batran.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. f o r m a n d toate un fel de labirint. care inseamna jugul lui Hristos. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. la 27. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt.. camilavca. facator de bine. cam de 2000 de coti. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. insotite de ruga69 . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. monah). apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). saracacioasa. 12) se numeste departarea. IV. faptele indurarii.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. în semn de umilinta. haina mantuirii. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. Mai intai i se face tonsura. martira în Siracuza (t 305). se numeşte persoana care. în caz de nevoie. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. ducand o viata ingereasca. Comem. XII. martir decapitat. ascet. Calea laptelui pe cer. Calista (gr. anacamilavca. Comem. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. Comem. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. IX. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. mantia. eremit). Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. dupa traditia populara. 12). art. V. la 14. Calugar (monah. sihastru. în zi de Sabat. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. schimnic. în parabole (Luca 8.. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. invingator): sf. singur (gr. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. Calistrat (gr. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. Labirintul. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. în scop de a ajunge perfectiunea morala. e calea pe care urea sufletele la cer. = frumoasa): sf. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30.). Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. = frumos): sf. monos. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. o haina lunga. IX şi 25. = frumos.

Calul este animal blestemat de Maica Domnului. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. scara pe care e dus mortul la groapa. 4. semnul de logodire cu Hristos. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. Precum sf. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. tulburand linistea sfanta.VICTOR AG A ciunile precise. Pilat (loan 19. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana .Simion (Matei 27 naframa.42). fund intrebuintat la razboaie. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. monogramul Camasa necusuta. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. (loan 19. 7 plangeti pt Iisus cade oara. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. luminata de invataturi sfinte. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. acestia. e simbolul razboiului şi al judecatii. pe strazi. In urma acestei legende. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. 11. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. 10. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". Calvar (Drumul crucii. bisericile ridica în edificiul lor. ca simbol al curatiei corporale. al fecioriei. în cimitire. iar lumanarile inchipuie ca. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. deodata cu punerea votului monahal. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. unde a patimit Domnul. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. Dupa o legenda. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. Valul negru inseamna ca dansul. şi coroana. tropoteau şi larmuiau în staul. Calul. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. murind el pentru lume.Intalnirea 5. în biserica romano-catolica. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. ingereasca. numite statiunile calvarului. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus.

= copil de jertfa): sf. Camila e simbolul rabdarii. care are sa ramana una şi neprihanita. 2. Crucificarea (Marcu 15." (Luca 23. katasarka). Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. Luarea de pe cruce (loan 19. Dezbracarea (Marcu 15. 5. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. Veronica ii intinde naframa. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. 12. Cade a treia oara. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte.. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. 42). Camilavca (gr. al supunerii. II.30). monogramul Mantuitorului.16). II aflam în Test. 14. 6. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. lunga. un soi de soparla.30). Vechi printre animalele necurate (Levitic 11.caldura. 25). lisus cade a doua oara. 13. 24).Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). Cameleon. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). Cade sub greutatea ei. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. tesuta dintr-una. al umilinţei şi al temperaţiei.. lisus ia crucea pe umar (loan 19. kaama . elaon = a domoli): e un comanac. Comem. 28). S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. Camasa (gr. Camil (gr. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. 71 . 9. 4. E confectionata din panza de in. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari.momentelor de patimi. fara maneci. 8. Vechi. calugarul dominican Alvar. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. 7. confectionata din panza de in. necum o camila. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. primindu-si numirea de la urzitorul lor. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. Moartea (loan 19.38). VII. 17). la 18. 3. 10. Ingroparea (loan 19. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. 32). prin care abia putea trece un om. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune.

Ca reprezentanta a paganilor. daca se fac cu credinta. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. pe sluga sutasului (Matei 8. Prefacerea apei. art. . marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. care sunt bineprimite. în care se arde untdelemn. Campane v. spalare corporala. cu prileţul unei nunti. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea.VICTOR AGA Campanar v. vinul ce se gata este legea. arzand intr-insa. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. ca product de plante. Canaan (Geneza 15. A fost şi în Test. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. Ciucuri. cu nadejde şi cu cerere potrivita. art. eel mai productiv pamant. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. Clopotnita. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. Cererea ei. ce era destinata pentru curatire. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. Canaaneanca (Matei 15. Canafuri v. Clopote. Candela e un vas micut. materials. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. fiindca în Test. de evlavie. 8) la rugamintea plina de credinta. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca.7). Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. art. este şi simbolul credintei. Cana. plin de toate bunatatile. de nadejde şi de staruinta a acestora. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. care invinge toate. e simbolul umilintei. uleiul. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. mirele este Hristos. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. vinul prefacut este evanghelia. dansa se aseamana cainilor. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. mai buna decat cea dintai. Nou intr-o fiinta evanghelica. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. pe preoti. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. 21-28) e chipul paganilor. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. dupa o viata de credinta vie. precum şi al rugaciunilor publice. unde a prefacut apa în vin.

26). Cantaretii v. Efeseni 5. Cainele în Test. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. în numar de 9. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. De aceea cantarul mai e si 73 . Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. Eusebiu il aseamana cu diavolul. . atarnat de cerime în mijlocul bisericii. se regleaza sub David). Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. = stralucitor. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. 19). Canonul. VI. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. cainele este simbolul virtutilor creştine. De regula are culoare rosie. art. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. 31). Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. O gasim şi în Test. 6). simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. al dreptatii ceresti. bolnavi. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. cu irmoasele lor. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Canoanele Utreniei. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. care poarta grija celor napastuiti. saraci şi neputinciosi. Candid (lat. comemorat la 9 martie. 16. iar sf. Cantorii.19-31). ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. al masurii drepte. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. prezent în Sfanta Cuminecatura. Proverbe 26. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. atarnat în cupola naosului. precum şi al preotilor. Candelabru (policandru.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini.Alt Candid. Caini multi inseamna pacatele. 10). Comem. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. inchipuie cerul cu multimea stelelor. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. 11) şi al maniei. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. la 10. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. în Test. 22. adica rugaciunea de consacrare.

saceltum. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. balaurii din Apocalipsa. Alba. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). art. 1).VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. Cocosul). Capitala tarii simbolizeaza în Test. 9). Precum 74 . Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. Capela (oratoriu. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. ci numai daruri şi puteri sufletesti. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. iar de aici lumea cobora (Luca 10. pacatosi. art. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. care nu au corp pamantesc. nobili). are acelasi simbol ca şi biserica. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Cappa v. Spre capitala se urea. Capra adica este m a i zburdalnica. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. al bunei-cuviinte şi al moralei. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. e semnul bunei cresteri. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. mai fricoase şi foarte simtitoare. mai salbatica decat oaia. Mai multe capete au numai demonii. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. în opunere cu cei drepti şi blanzi. Craniul. art. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. legata de biserica. Daca este sfmtita de arhiereu. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. arhanghel Mihail. pe timpul echinoctiului. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. Ziua şi sarbatoarea sf. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. regi. Cap de mort v. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. paraclis) este o incapere mica. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. iar intr-altul are o piatra de moara. care se aseamana cu oaia. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. 30). care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. inchipuind faptele bune.

Carbunele este simbolul invierii corpului. peste sicriu.. daruri. ci fiu. eel pacatos se spala de negreala pacatului. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. în groapa. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. colac. leagana darurile (coliva. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. (f 120). stima şi supunere. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. Sf.. Capul descoperit este şi un semn de jelire. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. sa fie cu supunere. asa sa piara boala de la eel bolnav. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. se arunca carbuni din cadelnita. la 1. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. Ele sunt de aMe) p}prinoase. se reduce la darurile leganate din Test. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. art." Galateni 4. cu capul descoperit. Sta mii de ani sub pamant. Carţa arhiereasca v. Cu ocazia inmormantarii. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. = iubirea faptuitoare). Tatal eel •preabon. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. în decurs de noua zile dupa inmormantare. La descantece. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. fara sa putrezeasca. în fata unui superior. adica focul Duhului Sfant. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. precum carbunele în foe isi pierde negreala. domnitor. paos) ca pe niste jertfe. numiti capete. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. şi preotul care slujeste pomana ridica. sa se rusineze. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. Carmazin. Toiag arhieresc. C. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. în semn de onoare şi de jale. VIII. Comem. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. ca simbol de doliu familial. supunere catre eel Prea Inalt. evreii. 7). 14). lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. Caritas (lat. smerenie. numit capul popii. este simbolul vietii. în semn de prietenie. Vechi. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. cat şi la pomeni. 75 . respectiv de buna-cuviinta. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. iarna-vara.

Casa o sfinteste biserica. la 28. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. inseamna incetarea de a mai consuma carne.1. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. iar în biserica catolica Martea grasa. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. Carneval. = scump. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. La sacrificii. Carunt. se curata de pacate. precum sangele inchipuia sufletul insusi. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. V. Casiu (1 (t 260). 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Comem. Pentru oamenii cei buni. la 9. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. = scumpa): sf. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). 17). Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. 44). tare. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. sfarsitul carnevalului. 32). Matei 16. 10-12). Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Carol (lat. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. Genealogia. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. Carolina (lat. fost fulgeratoare. Cartea neamului v. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. 26. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. în tim] 76 . prin focul jertfei. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. Psalmi 17. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. Comem. 14). care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. art. s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. cuvioasa (ţ 1879). 11. 20). nici altceva rau. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma.. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case.. carnea simboliza organul sufletului.": Psalmi 134. în sens mai larg.

Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. C: mare martira în Alexandria. inseamna: curata. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. art. Casula (de la casa = cort). Sicriu. Caterina. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre.intrat Iisus în casa lui. Comem. cu toata vrednicia. Deasupra are de regula un acoperamant. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. unde creştinii. inca au vestit pace prin case. Castrum Doloris v. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). Patroana scolilor superioare (f 307). la 10. felonul bisericii apusene. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. = sarac): sf martir (f 260). scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. Comem. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. dupa porunca Domnului. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. Catafalc (tumba. ca urmasi ai Apostolilor. la 25. scriitor bisericesc (t 433). Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. la 29. ca simbol al Duhului Sfant. care. ucenic al sfantului Hrisostom. Sf. care a 77 . avertizand la prediCeruY. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. art. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. de pe care se tin cuvantarile. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. în biserica latina în partea evangheliului). în timpul persecutiilor. peştera subterana. Comem. invelit în negru. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. iar în sens mai larg iconostasul. X. Mai are un crucifix. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Ecaterina. are şi insemnatatea mormintilor. Catacomba. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. pe care se pune racla cu mortul. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. II. Catafalc. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. Casian (lat. Casiu (lat. XL Catedra (amvon. Casa de veci v. nume grec. Era de o credinta rara. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. Simbolica: vezi la aceste articole. Tot catafalc e numita şi estrada. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul.

ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. ap. art." Centrul bisericii locul naosului.). Cavou = criptd (v. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. art. Ore. nadejdii şi iubirii creştine. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. spre a se tamaia casele. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. Prin maleabilitatea sa. Comem. Comem.. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. la 22. simbolul puterii. al Regi 14.1-a dus ceasul rau". papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . simboale ale credintei. 22 5. (v. apostolul Spaniei catre sf. literele . predicat din acest scaun. 15). 14) şi un vultur. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. iar gaoacea e simbolul corpului. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. ~ la portile bisericilor nic. ancora şi inima. sa intra în biserica. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. în cerun Celest. „a facut-o intr-un ceas rau". sub barbatilor. Cecilian. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Cel de sus = ieste sus. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. Ceasuri v. vas mic pentru tamaiere. Ceasul. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. Celestin seamna: ceresc... „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi.. 9. art. IX. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. Zicalele: . asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. II folosesc şi creştinii. astfel şi corpul moare. nascut din Preacurata Fecioara Maria. Lumdnarea de ceara). Catui. precum şi simbolul iadului. Catedra are ca insigniu: crucea. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . în corp. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Cecilia (lat. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. pe care patronul. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Masinaria e chipul sufletului. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria.. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. Leii.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. daca isi pierde sufletul. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. ca determinatiune de timp. Petru d. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. Hr. care sunt tipul virginitatii. De obicei morativa.

Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. în casa lui Dumnezeu. eel orb): sf. inainte de a •atom. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. al nemuririi. la 15.. biserica. Cenuşa. inseamna: ceresc. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . Cei de sus = Dumnezeu. nimicite. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. Cerberul cu trei capete. 9. Cedrul (cedrus Libani).. pe care e scris anul zidirii. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei.. 79 . pastrata de la Floriile anului trecut. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. sfintit şi asezat de catre sf ap.Cecilian. spiritul raului. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. Ceciliu (lat. în ceruri. Celestina. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). Petru şi Pavel. IV. Regii cei puteraici în Test.13). Cei rau = diavolul. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. în naia barbatilor. 12). Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. sa le rapuna. patimile şi poftele corporale. 12). Simbolizeaza rautatea lumii.. V. Psalmi 91. la 8. în semn de aducere aminte de moarte. art. ce omul trebuie sa le sageteze. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. ca ramasita de la corpurile arse. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. 15). patronul."). care locuieste sus. Martir în 65 d. care trage cu sageata. apostolul Spaniei. imparatesc. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. sub policandru. Comem. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. literele A (alfa) şi O (omega). De obicei are o piatra comemorativa. Comem. Celest. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. la nas.Hr. Cantarea cantarilor 5. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. nume latin. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. 22. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7.

Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. cu atat se departeaza şi unul de altul. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. cercul e simbolul eternitatii. ce domnesc în cer. Dupa traditie. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. semnul crucii. care simbolul creştina contra diavolului . sf. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. ingeri etc Cesar. cu cat acestea se departeaza de centru. Figurat il vedem pe baptisterii. acte simbolice. iar central simbolizand pe Dumnezeu. Ceremonii (datini sfinte. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. metanii etc. Dupa aceasta insusire a sa. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. III. d u p a \ cele sapte planete. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. Nimb. Prin infmitatea sa. Baldachin. 1. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. care a spalat picioarele Apostolilor. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. 10) inseamna curatia şi sfintenia. şi dimpotriva. Multimea cerului e numai o ordine de rang. cerbul e şi simbolul botezului. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. acte sfinte. Sapte ceruri. a frant painea etc. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. Matei 5. art. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. intocmai ca liniile. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. al reimprospatarii. Cercul e simbolul dragostei creştine. cerul s . soare. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. pe care trebuie creştinul sa le caute. il voame. de Dumnezeu. Le-a randuit insusi Domnul lisus. a binecuvantat.). inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. si-apoi il mananca. inflorita. ca sa scoata pe sarpe. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. Cerime v. a ridicat ochii la cer. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. adica otrava sarpelui. Sa ne imaginam un cere. fratele iubitor de 9. cu atat se apropie şi unul de altul. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". Cercul auriu v. art. în forma de cere.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. de centru. 2). colimvitre. Inelul de logodna. Dupa credinta poporului. varsa apa (urina) în borta acestuia. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. cerbul. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele.

I 80 .

art. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. rasina pietrificata. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. cea de a doua din argint. la introducere în oficiu. Regele era sotul cetatii şi al statului. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Cesar. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. printr-o ceata de sfinti. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. Chiparos v. soare. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. în Test. 22). semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. biserica. Comem. Vechi e asemanata cu o femeie. de \agar\etc. fratele lui Grigorie Nazianzenul. Parohii. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. în margaritarele sale. contra diavolului. la 9. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. Chihlimbar. ca şi toiagul. un arbore inflorit. = imparatesc): sf. palmier. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. pasune inflorita. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. în loc de potcap insa i se da cuculul. usile raiului. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. art. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". una a cerului şi alta a pamantului. Charantus v. în Test. primesc. 19). inca şi cheile bisericii. Spalatorul ritual. care are ca insigniu doua chei. Cesarie (gr. Credinta creştina e ca o cetate. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. care e cetatea creştinilor.22. usa bisericii. III. cea dintai din aur. e simbolul stapanirii şi al serviciului. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. pe langa evanghelie şi cruce. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. Cipresul. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). Cetatea: în Test. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. 38ţ12). Cheia lui David (Isaia 22. al apararii. 81 . Cheia la brau este emblema sfintei Marta. iubitor de saraci (ţ 369). Se mai simbolizeaza printr-un voal. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. Cheia. 22) e tipul cheilor lui Petru. Cetatea e simbolul tariei. Baptisteriul mic şi art.

apoi primeste mantia. De doua ori intinde foarfecile egumenului. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. Chita de busuioc v. inseamna: ceva ales. în timp de seceta etc. Aici este dezbracat de vesminte. Chipul ingeresc eel mic. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. Manusile. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. care inchipuie haina veseliei sufletesti. Chiriac. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. la 8. art. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. X. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita.16). nume grecesc. în viata ingereasca. simbolul crucii lui Hristos. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. Este imbracat apoi în rasa. ceva domnesc.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. asezata pe prestol şi in 82 . dupa timpul de proba. Busuioc. de mormant ori de bisericuta. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. care în vechime era locul penitentilor. respectiv pedagogul sau. Precum a inghitit chitul pe Iona. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. se opresc.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. în tinda bisericii. Chiroteca v. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. art. marea vietii. sta descins. art. i se da paramanul. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. ca semnul jugului lui Hristos. Comem. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. Chipul mantiei v. în cap i se da potcapul. novitului i se face tonsura. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica.. Chivot (tabernacul. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. semnul de logodire al ingerescului chip. nastrapa): o ladita în forma de turn. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. Sf. unde se inchina în fata altarului. iar în cealalta mana i se da o lumanare. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. pe camilavca i se pune anacamilavca . braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile." (Matei 5.. în semn de penitenta. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc.

reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. columba. adica actele mantuirii. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron.care. în care se pastrau tablele legii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. Duminicile 83 . în referire cu ciclul Rusaliilor. E aducere aminte de chivotul legii din Test. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne.) simbolizeaza puterile spirituale. iar cu Rusaliile. peristeriu. Chivotul legii (sicriul marturiei. de aceea. intr-o cutiuta. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. strajuit de doi heruvimi. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. cand trecem pe langa el. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur.. unde în chivot este prezent insusi Domnul. simbolizeaza judecata din urma. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. pana la Duminica adventului.. moartea şi invierea. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. ce e mirul în biserica ortodoxa. vin. inchipuie marirea lui Dumnezeu. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. persoana intaia a Sfintei Treimi. ulei. pixida). Compus din mai multe ingrediente. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. aur). Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. Vechi. mantuire. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. Ciclul Pastilor e primavara. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Ciborium (margaritum. în biserica apuseana. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. principale. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. (balsam. ingenunchem în semn de adanca reverenta. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. iar cand trecem pe langa biserica. nastrapa. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. în care era nastrapa de aur cu mana.

prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. art. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. se stropeste crucea. Cimitir (fintirim. ca şi cei morti. intru lacas sfant. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . Se sfinteste agheasma mica. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. în numar de 24 pana la 32. ziua inchinata mortilor. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. mai s u n t cripte şi mausolee (v. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. ori prin catacombe. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase.. unde în viata au primit hrana sufleteasca. în care. ziua odihnei. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. care inchipuie omenirea. Episcopii. a doua venire şi despre judecata din urma. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. Crucea. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. morminfi).. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. în cimitire se mai afla de obicei o capela. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. cu cei morti. în jurul casei lui Dumnezeu. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. spre a fi şi mai aproape de martiri. se pot savarsi servicii divine. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. plantele au simbolica respectiv. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. se tamaiaza poporul şi mormintii. şi mai ales intr-o zi de Sambata. precum şi spre a invedera invatatura creştina. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. în Test. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. daca e sfintita. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo.".

Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. apoi poftele. „fie-i memoria binecuvantata". „revedere". Cei intdi chemati erau iudeii. Fiul inchipuie pe Mesia. care au respins chemarea. Intrarile cimitirelor. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. „in veci pomenirea". aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. Boii inchipuie afacerile. numai sa o voim. farina simbolizeaza grijile lumesti.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. de a auzi cuvantul de chemare. neamurile. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. ce le ingramadesc oamenii peste masura. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. caci acum „toate sunt gata". loan 19. ce se vesteste în toata lumea. etc). catre care evreii nu au voit sa vina. precum şi icoane (invierea lui Lazar. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. bogaţiile. care şi azi cheama lumea la mantuire. ravna dupa castig. cu care în pustie a inmultit painile. aceasta mantuire. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. odihna şi ospajul. Florile. o primim în dar aceasta cina. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. ca şi crucile.. arborii etc.. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. adica mantuirea sufleteasca. în vizuini. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. comertul. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. iar acum preface painea in 85 . adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". Cina se numeste mare. plantele. slugile simbolizeaza pe proroci. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. „prin moarte la viaţa" etc. vefi fi ca noi". ca şi la evreii vechi. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie.

Cele doua paini dospite. capul). sau 3 cuie. în superstitie. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. Cingulum v. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. pentagrama. care se frange. sdrbdtoarea secerisului. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. Biserica are cinci posturi cardinale. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). amuletul pagan. coasta. de minuni (t312). ca suma lui 2 şi 3. Cina din urma v. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. cu verdeata. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. Vechi. pocainta are cinci parti. Cincizecime (Rusalii. în Sinai. jertfa corpului Sau. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. saptamana saptamanilor) era anul jubileu.VICTOR AGA corpul sau. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). Cina cea de taind. Prin . simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. La sfarsjtul serbarilor. Brdul. Cinci sunt simturile omului. inchipuind multumita catre Dumnezeu. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. art. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. avea cinci varfuri (v. cuvioasa. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. care da painea de toate zilele poporului sau. precum inimii. art. Templul.Comem sf. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. saptamana sdptdmdnilor. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. Pentagrama). Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. ca hrana de toate zilele. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. ce a trecut şi în creştinism. art. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. mai simbolizau legea data în Sinai. precum se nimicea orice jertfa.sf. în Test.

Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. Ciorapii de matase. Vechi. Iota este litera i. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. care sunt în vesnica fericire. spre cer. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. la 31. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. Comem. II. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . = luminos. stralucitor). dupa impreţurarea ca cipresul. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. 18). care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. comem. Ciprian (gr.1 şi 28.16). Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. Cirta şi iota (Matei 5. (gr. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. Comem.. VI. Nou. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. în epistolele Apostolilor e cuprins. La egipteni era chipul intristarii. IX. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. patriarhul Ierusalimului (f 386). în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. o data retezat. nu mai odrasleste. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. simbolizand legatura stransa intre Test. la 14. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. la 28. Vechi şi Test. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. episcopul Cartaginei. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. 3). erudit scriitor bisericesc (t 258). ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. Ciriac (Chiriac) (gr. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. = din Cipru): sf.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. III. = al Domnului): sf. = al Domnului). Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. Cir (Chir) Cira. Comem. Cira: sf cuvioasa. iar la romani. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. sf martir în Alexandria. la 18. Ciril (gr. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312).

. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Haralambie. în Sfanta Scriptura e o boala grea. Ciuma.2). referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. şi pe care-i calca în picioare. Claudia. Era simbolul oamenilor stricati. Luca 22. nume latin. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. olog): sf. Claudie. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. De aceea preotul. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri.. al unei primejdii mari (Amos 9. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. martini în Asia XX . eel din urma avand ca insigniu ciuma.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. inseamna: curata. clara. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. periculoasa. O alta practica. Claudiu (lat. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. la invierea Domnului. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. un monstru. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. care se apropie de sfintele daruri. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. Clara. al carei tamaduitor este Mantuitorul. adica cu privire la usa mormantului. luminoasa. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. legat de lant..". Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. saruta acoperamantul. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. care se raspica în Credeu. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare.dupa indicatiile liturghierului . il invaluie si-i pune de-o parte. Clatinarea are sa se faca .5). ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. în solee.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei."). Claudia.. de pe amvon. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. putin obisnuita. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. = inchis. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri.9.

1. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. la 3. 3). Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). pe morti ii plang. orologiu de apa. şi art. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. nola). Comem.) ale serviciilor divine. apostol. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. sub Deciu. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. la creştinii cei dintai prin cursori. fulminafugo. Clopotele (campanele. la 31. Comem. = Indurator. de aceea la sfintirea. fulgura frango" (pe vii ii chem. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. apoi prin toaca ori trambite. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. Comem. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios.1 şi 10. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. de mantuitoare şi de vestitoare. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. Clepsidra.. milos): sf. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. Clopotul). plebem voco. în Heraclea Macedoniei. ca urmator al lui Iuda. episcopul Sardei. kliros = soarta). prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. defunctos plango. de mantuire. martira sub Deciu. la 20. la amiaza. Claudie: sf. Comem. = miloasa): sf. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia.Mica în goanele lui Maximian (f 305).. III. festa decoro".. Clement (Climent) (lat. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. Cler (de la gr. martir din Corint. care cheama pe credinciosi la rugaciune. la 14. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. IX. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. Clementina (lat. congrego clerum. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. prefacere. mortuos plango. care sunt inscriptii predilecte pe clopote.. care se numea şi botezul lor. Din inaltimea turnurilor. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . XI.

Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. Pe sepulcral schelet. Creştinii. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. în zori. cum era prescris pe atunci. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. care este aurora creştinatatii. Tragerea de seara este din secolul XIII. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. la amiazd.". Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. Coasa taie vietile iarba. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele.. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. sai. epicleza etc. salutare ingereasca. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. La apuseni. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. seara. ca o rugaciune de seara.. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. pentru a scapa lumea de pagani. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. şi spre a le arata momentuozitatea actului. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. la auzul clopotului. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi.). ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. are forma unui turn. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. adica e vestitorul dumnezeiesc. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2.

Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor.. se ruga şi plangea cu amar. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. tamaierea alunga demonii. Colacii vamilor. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. arhanghel Mihail. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". tot raul şi toata necuratia de la clopote. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. E şi simbolul luminii. infipt cu lumanari de ceara. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. ce are sa salasluiasca în biserica.. vamesii. Se face şi se imparte intru cinstea sf. e şi simbolul penitentei. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. sub acoperamantul sau.virtutilor. iar focului i se zice: „cocosul rosu". ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. Cocosul e simbolul vegherii. Coasa e simbolul mortii. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. chemandu-i sub scutul. tinand în mana coasa ori secera. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Codrii în Test. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. chemati de glasul clopotului. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. 37). asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. fiindca el anunta ivirea luminii. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. de cate ori auzea noaptea cocosul. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. Moartea taie vietile oamenilor. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. care ne conduce din intuneric la lumina. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . iar pe dinauntru cu chrisma. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. ce se propaga sub glasul lui. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. cum coseste omul iarba. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici.

Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. în tinda. coasta impunsa a Mantuitorului. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. delfinul (simboale de renastere. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. nadejde şi inviere). umbland unii pe la altii cu cantari. în care se afunda copiii la botez. care s-au botezat. baptisteriu. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. Deasupra. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. art. miel şi sare. romane. dupa inviere. piscina. Colibanum v. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. Iosua prin Iordan. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. art. în care s-a botezat lisus. avus). care au iesit din apa baptisteriului. Botezul Domnului. cisterna. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. cuisoare (contra durerilor de dinti). pestele (care simbolizeaza pe creştini). ca semn al jertfei de mantuire. ce s-au familiarizat în crestinism. sirene. Colinde: ramasite de datini pagane. cozonac. usturoi (contra strigoilor). adica care sunt renascuti din apa şi din duh. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. slanina (contra ranirilor). iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. Coliva (colibanum) de grau. ce le rosteste preotul pentru popor. oua rosii. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. şi art. are o cruce tot din aluat. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. Colimvitra (cristelnita. în mijloc.30). ca şi chipul jertfei şi al invierii. Germenul vietii e ascuns în graunte. Coliva e deci simbolul mortii. Coliva. Vamile). de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. trecerea prin Marea Rosie. vasul cu apa sfintita. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. Coleda v. simbolizeaza raul Iordanului. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. botezul lui lisus. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. precum şi un ou rosu. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. al invierii şi al nemuririi neintret .

porumbel): o cutiuta de metal (aur. Columna franta. Columbina. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. la 6. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. nastrapa. 25). La ridicarea colivei. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. 51). ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. margaritum. art. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Completorium v. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. 93 . Golumbina (lat. in. post. inchipuie pe Sfantul Duh. ca monument sepulcral. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. adevarata coliva este cea facuta din grau.rupte. care a purtat corpul Domnului. prin moarte. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. argint) în forma porumbelului. au dat roade de viata vesnica (loan 11. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. în locul lui. simbolizeaza puterea. ca sa ne deschida calea vietii. aratat la Botezul Domnului. spre a ne mantui. fecioara şi martira în Colonia (f 453). Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. Iisus. Columna. inchipuie tarie. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. putere. spte a-i scapa de pangarire. Ca amintire. sa ne dea roada vietii. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. dragonul. Columba (columbarium. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. = blanda porumbita): sf. Columba. pana nu dau de pomana din acelea. bherica sfmteşte coliva sfantului. ingroparea şi invierea. în simbolica creştina. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. cumpatare. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. iasma. pastrata în tabernacul. Dupacinare. Comem. Originar. Astfel de animale sunt: grifonul. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. azi avem cutiuta (pixida. Tot asa au fost şi Apostolii. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu.

io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.o} xpxigsxq 9p.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 . U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.re.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S . BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .s9 xs pinxis p 'ixii..Eiux. '(9 l\Z g.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a. 9p EA.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio. ux iox. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .qni p u u i g s 9 '.

pe care o si 95 k26. 2. Constanta (lat. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. Constantin (lat. Conductul mortuar. art. imparatul Bizantului. constant!. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. sf Episcop în Konstanz (f 975). aduceau sacrificii de curatire de pacat. Biserica şi sfintirea ei. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. locul barbatilor şi 3. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). ca şi Noe în area sa. inchipuind curatirea sufleteasca. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. Copii v. la 21. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. Inchipuie lancea sau sulita. Comem. interna. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. art. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". statornicie): sf fecioara. Precum aceasta a ajuns la liman. = tare. ne duce la mantuire. art. = tarie. la policarul mainii drepte. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita.11.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. statornic): Sf C. Comem. simbolizand sfintirea lor. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. = cutit de jertfa. soleea. la 18. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. Convoiul mortuar v. V. spre a asculta legea Domnului. Arhiereii şi preotii. care . ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. Corabia e simbolul bisericii creatine. Comem. Copia (gr. Corabia (area. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. eel Mare. = sfatuitor). afara de aceste ceremonii. care au numit biserica „corabie. pruncii. sora imparatului Constantin (f 360). ca sa lucreze cele ale legii. naos) bisericii. Corabia are trei despartaminte: 1.Xl Consacrarea în Test. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. asa şi biserica lui Hristos. Conrad (germ. naia. se imbracau apoi în vesminte preotesti. locul femeilor. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus.

iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. asa nu este mantuire nici afara de biserica. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. Noe a vestit 120 de ani pocainta. chiar şi inseamna pe diavolul. unde a invatat Iisus. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. Multimea pestilor sunt paganii. sectarismul. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. Marcu 6. cum se napusteşte clerului. ci. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. die. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. care vaslesc prin orice primej96 . invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. care cu totii au intrat în biserica creştina.22. dupa culoarea sa neagra. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. precum şi biserica creştina. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica.45) Dumnezeu. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. simbolizeaza locurile sfinte. Barca a cuprins tot soiul de animale. construindu-si corabia în faţa lor. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. dar aplecati spre cele pamantesti. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. care nu au primit invatatura noua. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. prigonirile lumii. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. Corabia. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. în corabie barbatii ocupa loc inainte. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. caci precum afara de area n-a fost mantuire. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului.

în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. Corneliu (lat. ce era rostit pentru pamant. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Daniel 7. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. 3). la 13. Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. doi corbi. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. ca un corn): sf. III. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. respectiv invatat. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. fiindca nu s-a mai intors în corabie. = tare. în care se nareaza ca pe Adam 1 .corbul la starv. Cornelie. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. = tare): sf. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. Cornelia (lat. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. Psalmi 91. 97 . şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. 1. tot astfel mitologia nordica germana are. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. caci doar pe Hie 1 .a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. martira în Tunis (f 309). Comem. Cornul abundentei (cornu copiae). sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. gratie. 6).a r fi indemnat. 8). Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. IX. 10. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. corbul e avertizare catre cei avari. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. bunastare. Comem. ca decorativul candelabrelor etc. precum ii este şi inima. la 31. ce o revarsau ptin altar. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. un corb sa ingroape pe Abel. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. Coroana (diadema. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20.

Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. de o parte pentru ca se afla în biserica. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. adica omul e coroana fapturilor. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. c. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. poate fi chipul lui Dumnezeu. inauntrul caraia. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. E deci un loc sfant. care ne acopera şi ne apara de primejdii. e un microcosmos. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. Corul (cafas). Coroanele mirilor v. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. Apocalipsa 21. adundrii. curate şi tipul corarilor de credinciosi. art. al adorarii senine. cuvucliu.17.3). 23). casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. Se numea cortul legamdntului. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. Corporale v. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. Policandru. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. 11). Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. Omul chiar şi în viata pamanteasca. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. Cortul sfant (tabernacul. Coruri ingeresti canta la 98 . Cununile mirilor. 20) şi se face templul Sfantului Duh. Cortul mai inchipuie şi ceral. mdrturiei. Liton. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2.22). Cortul sfant (cortul legdmdntului. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. care are forma unui cort (Psalmi 103. în Sfanta Sfintelor. c. art. corporala. 2). de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. 31). daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. art. marirea lui Dumnezeu. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. iar cortul mdrturiei.

pe langa rugaciune. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. Colac de pomana. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. art." Stihira Rusaliilor). spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. cu albine. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. Dupa superstitie. art. Cosara plina inseamna belsug şi dar. racla). Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. Comem.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. Sim ar fi primit craniul. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. Craniul cu cele doua oase de picior. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. Marcu 8). ordonat): sfant. =regulat. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. ori chiar un sarpe. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. în referire cu marul lui Adam.. iar eel inconţurat cu spice. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. Co$ciug (sicriu. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. ce urmeaza dupa moarte. fiindca. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. Cosma (gr. Creatiunea v.. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. VI. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. dupa traditie. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. Craniul ce tine un mar în gura. la 1. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. Coţara cu poame coapte. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului.1) în vedenie. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. simbolizeaza belsugul darului de sus. ce a vazut-o prorocul Amos (8. Covrig de pomana v. a lui „Adam eel nou". incrucisate. spre a arata ca s-a . de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. Facerea lumii.

vestitorul nasterii Domnului. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. incolacita pe dupa cruce. Crengile verzi v. Crijma e o bucata de giulgiu alb. Daca il rosteste un preot. Crinii 100 . Crescentiu (lat. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. Crescens. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. în Test. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. simbolizeaza sangele mucenicilor. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. prin roseata sa. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. = crescator.VICTOR AG A dinta. este azi emblema cercetasiei. ce izvorasc din credinta creştina. ucenicul sfantului Pavel. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. a ingerului Gavriil. VII şi 4. a intunericului. ci numai marturisire şi invatatura. E simbolizata prin o cruce. dupa care are sa vina lumina. Ramurile. fiindca Credeul nu e rugaciune. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. în mana martirilor. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. Crepusculul (amurgul) serii. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. care are forma figurala a aceluia. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. Credeul se rosteste prin cantare. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. la 30. prispitor): sf. Crinul e tipul potirului. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor.1. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). Crinul alb e simbolul nevinovatiei. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. art. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. Comem. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. în unele biserici. episcop în Vienne (t 80).

= credincios. Cristian. Prin taria şi frumusetea sa. la 4. la cererea sa. = purtator de Hristos. Crispina. Sf. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. XII. le reinapoie painea. cristalul mai e şi simbolul cerului. e patronul cismarilor. episcop în Prusia (f 1245). precum şi patronul automobilistilor (f 300). asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. nume ce inseamna: cret la par. adica zilele de procesiune. martirizat în 287. originar din Roma. Sf Crisant . Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. E patronul celor bolnavi de ciuma. Semnul crucii. Cristofor (gr. C. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. X. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. Crispin. Cristina (gr. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Cripta (gr. din care rasarira mii de floricele. la 24. E supranumit lacrima milosteniei. art. VII. unul din cei 14 salvatori. procesiune: de ex. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. baptisteriu. care nu erau alta decat flori de crin. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. Cruce a-şi face v. la 14. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. Cand vazu lisus ca. desi erau rupti de foame. de Dumnezeu): sf. la 9. Comem. albe ca lacrimile.campului din evanghelie (Matei 6. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). Cruce în sens mai larg inseamna litie. Comem. ii dadura cu bucurie intreaga paine. Comem. zilele crucii. XI şi 25. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. colimvitra. Crisant. pe care ii cinsteau la saraci. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. E infatisat ca un urias.martir în Roma (t 283). Cristin (gr. la 25. art. nume grec. miscat de acest semn de iubire şi de mila. 28) reprezinta toate florile campului. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Sf Crispin. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. din care s-a nascut lumina adevarata. inseamna: floare aurie. Comem. E 101 . ca reminiscenta a catacombelor. zicandu-le: mancati acum din ea. care. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. fara sa sufere vreo alterare. Cristelnita v. Comem. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. martir. VII. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. cripte. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. X.: a merge cu crucea la holde.

numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. scoala. cea latina (crux immissa) ţ. asa s-a mantuit lumea prin cruce. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. ce o poarta Episcopul pe piept. biruinta asupra iadului. biserici.. Tipurile crucii în Test. Biserica are. Crucea se numeste catedra. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. ca sa fie sacrificat. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. 14). prin roadele aduse de El. rabdarea. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi.. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. area lui Noe. carte. cea egipteana. art. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. suferita de Iisus pentru noi. spre a inchipui pomul vietii din rai. Craniul). Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. harul şi iertarea pacatelor. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. ca un steag de biruinta. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. invinsa de Iisus (v. trei sarbatori: la 14 septembrie. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. In 102 vechime crucea avea culoare verde. în onoarea crucii. varga lui Moise. scara ce a vazut-o Iacob în vis. 8. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor.") fata de marea jertfa de pe cruce. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. La morminti inseamna nadejdea invierii. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. Apostol Pavel (Galateni 6. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. loan 3. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor.

a purtat în viata sa crucea suferintelor. pe frontispiciile institutelor religioase etc. art. iar crucea e chipul dumnezeirii. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. adica crucea. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. ca şi crucea stativa. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . langa iscalitura unui episcop (de ex. spre a fi aparati de toate relele. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos.).inchipuie şi scutul. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. inseamna aceeasi. Crucea arhiereasca. unde troneaza Dumnezeu. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. la sfintiri. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. t Episcop al. Crucea pectorala v. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. o au în casele lor. Crucea la capul mortului. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. Crucea. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. art. vesnicia şi trinitatea. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea constituind un semn de cinste. Creştinii adevarati o poarta pe piept. al invataturilor Lui. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. de adevar. Crucea în cere o vedem la biserici. Crucea patimilor v. carora au sa le urmeze. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului...

ce le rosteste preotul inainte de impartasire. ca sa se formeze o cruce. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. este un semn de credinta. El constituie declaratia proprie. la astfel de iscalitura.Mai este obiceiul ca.. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. condeiul insemnand partea verticala. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. . „Cu frica lui Dumnezeu". de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia.. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. neschimbata.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. ca un simbol al adevarului. Prin aceasta el se declara ca creştin. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". ca şi în fata lui Dumnezeu. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana.. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. de onoare. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. hotarata. e „fata lui Dumnezeu". Crucea painii se numeste semnul crucii. prin crucile acestea. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. Crucea este un semn de cinste. dar cu imbracaminte. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. Crucea sau semnul crucii. inainte de a incepe sa o taie. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. de omenie şi cinstitor al crucii. cei ce nu stiu scrie. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. ca un miel langa cruce. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. . mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. în forma crucii. careia are sa i se dea toata cinstea.

Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. care nu au fost martiri. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. de unde işi are numirea şi de aureola. Negrul. nimbul sfmtilor e auriu. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). a Maicii Lui. Ea e mila şi scaparea lumii. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. aurii. inseamna nadejdea în Iisus. simtaminte evlavioase. aurul curat e chipul fericirii. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. Verdele. culoarea roza. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. în biserica apuseana culoarea ro$ie. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. a ingerilor şi a sfmtilor. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Roşu caramiziu. a curatiei şi a luminarii. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. Trandafirie e simbolul iubirii. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. asemanator sangelui şi focului. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. Violetul e folosit în advent. al maniei. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. marirea lui Dumnezeu. purpurul (roşu inchis). Culorile odajdiilor. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. purpuriul este simbolul puterii. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. chipul Duhului Sfant. care aduce aminte de foe şi de sange. care este culoarea pompei regale. în posturi. al sufletului şi al gandului curat. Negrul (mohorat. trandafiriu este chipul iubirii creştine. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria.. e simbolul vietii. al urii. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. Icoanele cele mai vechi numara 4. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. Albul este icoana bucuriei. al milei şi al binefacerii. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca.. la Vinerea mare. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. inchipuie marirea dumnezeirii. 105 . ca simbol al caintei şi al abnegatiei. iar la sarbatoarea Nascatoarei. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie.

bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. 32). simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. Cununia se savarseste în biserica. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. art. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. în fata altarului. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. Coroana de spini. religia interna. ce are sa straluceasca 106 . care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. pe care e asezata crucea şi evanghelia. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. ca Maica cerului. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. art. dupa cuvantul Mantuitorului. Cununa de spini v. izvorata din credinta adevarata. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cultul divin de toate zilele în Test. la olimpiade etc). Mirii stau inaintea tetrapodului. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). iar cultul extern inchipuie. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. de la care vine tot binele (Efeseni 5. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. ziditorului sau. art. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cdntarul. Cumpana v. Ierusalimul eel sfant. care. Euharistia.barbat şi femeie -. Cununa anului (Psalmi 64. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. care se hotarasc a vietui impreuna. Cununia (nunta. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. Li se pune pe cap valul (sovon). Cuminecatura sfanta v. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. prin semne vazute. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. inchipuind biserica spirituals. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. martirilor li se da cununa credintei lor. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. prin rugaciunile bisericii.

de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. facute din flori. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. Cununile la morti sunt semne de onoare. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. Mirele sta de-a dreapta miresei. conform prorociilor. inelul. insemnand ca el este cap femeii. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. din spice ori confectionate din metal. Rugaciunile. are sa fie fara sfarsit. si-a logodit siesi mireasa biserica. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. coroane). ca cercul facut prin inconţurare. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. asupra mirilor. Cununa. dupa forma ei de cere. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. Aruncarea de zaharicale. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. doua maini incopciate. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. dar pagane. în unele parti. arata belsugul darurilor de sus. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. cand Iisus. Mirii isi intind mana unul altuia. cununa mirilor. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). salutam cu dreapta. precum şi Hristos . Emblema cununiei poate fi prestolul. numit paharul comun. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. 107 . de iubire fata de eel raposat. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele.cap bisericii (Efeseni 5. aruncarea graului. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). Dupa numarul lor. dreapta e semn de credinta. din ramura de prun. masa. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. ale virtutilor creştinesti.ca o lumina. inseamna şi vesnicia. Miaa. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. de mirt. Cununile mirilor (cununii.23). La sfarsit.

Culorile-i principale sunt albastru. chipul nadejdii.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. art. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. în Test. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. Obiceiul a trecut şi în creştinism. 2. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. 11). ca şi în legea veche. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. Propitiatoriu. 22). care ne-a adus aceasta pace. 4 ne amintesc de patru evanghelisti.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales.. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. 22). fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. 7 inseamna cele 7 Taine. în Test. Curatenia corpului a fost în Test. partea barbateasca. Lehuza. Vechi simbol al curatiei inimii. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. Curatirea dupa nastere. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. 26). iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. art. Vechi. baiatul. Luca 2.al focului ce mistuie lumea şi verdele. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. simbolul potopului. sa-i imbisericeasca. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. La 40 de zile dupa nastere. Curcubeul e simbolul Mariei. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. Levitice curatiri. Curaţiri levitice v. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. rosu . ca sa dea marire lui Dumnezeu. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. Curatitorul v." (Matei 3. adica nu este . Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. conform legamantului prin Iisus Hristos.. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Este şi chipul Sfintei Euharistii. sa-i inchine Domnului. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. neinsemnat.

Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. 5. Pamantul. sa ne prinda în latul sau. la al treilea sta sf Hie. art. art.16. . Predica. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. Cutremurul inchipuia în Test. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. 9. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . VCSfi. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. fn icoanefe bisericesti. 29). care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. Hie cheama pe ingeri la rugaciune.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. Cand sf. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. il ingroasa de cate noua ori.. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. ascunse (Psalmi 24. ca instrument de vanatoare. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. 8). e infatisat cu cutitul în mana. pe care apoi sf Hie. luda este legat de unul din stalpii pamantului. Patriarhul Avraam. şi il clatina adesea.de sub stricaciunea pacatului. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. ba chiar roade din stalp.15). Cursa (lat). Cortul sfdnt. Cuvantarea bisericeasca v. în timpul de somn al lui luda. 19). este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. diavolii vor sa-i opreasca. Naum 1. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. Avacum 3. 9. Curpan.." (Psalmi 67. 10). Cuvuclion v. Dupa o alta versiune. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. caruia i-a fost supusa (Romani 8.ca fruct al rascumpararii .

invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. Comem. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. art. Ea danseaza inaintea lor. sf. la 21. Precum Daniil scapa pe jocul sau. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. omul poporului). de la Domnul. ca şi cercul (= simbolul Comem.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. = daruit. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). la 4. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. fu aruncat de vrajmasii sai.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. Sacos. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. V. Daniil mare. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. sfant. Dansul cununiei. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). trebuie sa joace dupa fluieratul ei. la catolici: 6. unde ne. „Isaia dantuieste". scriitor bisericesc (t 754).VII. XII. zeaza atotputemicia mortii. Comem. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. fratele sf. = istet. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. IX. asa lisus fluiera şi toata lumea. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Daniil (evr. le izraeliteni din robia babilonica. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. imbracat ori nud. il aflam la toate popoarele vechi. Cosma. Fiind pururea verde. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 .. la 1. mesei.

La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul." (Matei 22. Sunt de origine veche. ramasjte de datini romane. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. de unde au trecut sj în viata sociala. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase.divin. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. ca jertfa lui Dumnezeu. pe seama intregului neam omenesc. au fost şi la pagani. didrahma). Daruri (prinoase) se numesc painea. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. ce le aduc creştinii la biserica. ce 1 . ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca.. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. Darul ridicat (siclul. Darurile de Craciun. Ill . în Test. Arata referinta dintre biserica şi stat. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. un fel de rugaciune. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. a inceputului man-• tuirii noastre. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. vinul şi alte bucate. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". în sarbatori ori şi în alte zile. Obiceiul a trecut sj la creştini.. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu.

iubit) e prototipul Mantuitorului. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. cu munca. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. asa s-a facut Mesia. Darurile magilor. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. eel nascut şi crescut în umilinta. adus lui Iisus. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. tamaia e rugaciunea. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. Precum copiii se bucura de darurile primite. = placut. afara de Sambata şi Duminica. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. Ca alimente. tamaia şi smirna. Euharistia). fiindca reprezinta intreaga natura.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. revarsat prin nasterea Mantuitorului. precum aurul nu rugineste. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. adica jertfa nesangeroasa. preotesc şi profetic. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. şi art. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. Aurul e simbolul faptelor bune. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. adica: aurul. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Down) este numirea Sfintei Euharistii. David (evr. la care a indemnat Iisus lumea. Sfintele. imparat al neamurilor. ele simbolizeaza intreaga viata omului. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins.

care o aveau ca Ierusalimul. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. de care se ingrozeste Satana. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. care sunt mai jos decat am primit de la romani. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. tatal zeilor. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi.nezeu cu intindere vesnica. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. Asinul inseamna corpul Domnului. tot felul de oameni. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. iar ca rege este imbracat în purpura regala. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. Untul de lemn şi vinul. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. iar levitul este antitipul prorocilor.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. precum este de stransa bisericii. 29-37. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. Samarineanul inchipuie pe Iisus. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. unde este pace şi siguranta. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. veche şi cea noua. adica pacatele. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. legatura cu biserica lui Hristos. 16). turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. care n-a folosit nimic omenirii. cu care ne-a spalat ranile. raiul. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. Ieri. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. Numele itoase şi iadul. 22). calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. pe preotii nobila dintre toate plantele.douasprezecea a celui solar. 32. preotul inchipuie adica legea veche. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. care n-a adus vindecare lumii. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. urgia dumnecreştina. Apocalipsa 19. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. care are lipsa de ajutor. parabola de la Luca 10. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . a patra luna a anului şi tot neamul omenesc.se tineau serbarile 113 . Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. Toiagul lui David a fost tipul crucii. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor.

facator de minuni. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. care toate ne dau nadejdea mantuirii. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze.prin comemorarea nasterii Domnului . Craciunul . Poporul i-a dat porecla de Indrea. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). Demetria. = din pamant. X. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Degetul. iar ziua incepe sa creasca. Dafrosa. Dimitrie (grec. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. care a fost martirizat. cu colinde. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. sf martira (f 362) sora sf. Demon v. Diavolul. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). 114 . Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. iar de ziua sf. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. unde era simbolul renasterii. a intrat în paganism.VICTOR AG A Saturnalii. Demetria. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. al tainuirii. Demetriu. daruri etc. fiu al zeitei pamantului). care ar deschide zilele acestei luni de iarna. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. este simbolul creştinismului. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". loan Nepomuc. invierii. Degetul ori lacatul la gura. al vietii Lui. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. la 26. spre inviere. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. e simbolul tacerii. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. il are sf. Andrea şi Undrea. ca simbol. Comem. art. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. ca insigniu. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. arhidiacon martir ştefan (27). cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. Naşterea Domnului (25). nadejdii. cand este aşezat pe gura. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). Datina aceasta a trecut şi în creştinism. sf. Delfinul.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor.

suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. Descalecarea în Test. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. cat mai ales contra murdariei. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. 115 . chinezii etc. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. lepadarea. asupra noului nascut. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. stima. precum şi curatirea casei de toate relele. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. 27.10). liberi sj cu demnitate. 20. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe.4). Sf ap. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. 4). ca în loc sfant. atat în trecut cat şi azi. 5. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. lehuza. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. Vechi numai saracii şi jelitorii. cand trecem pe langa biserica. 64. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. 5. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. Evreii. I Samuil 25.23). Descoperirea capului şi facerea semnului crucii.Denii (vigilii. stau cu capul acoperit la rugaciune.) în casele lor de rugaciune. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. Desculti umblau în Test. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. pruncul şi casenii. 2. sau vreo troita. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. Isaia 9. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. 19). la sfintiri de biserici etc. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. ci ca fii mantuiti.

Se cade deci fiecarui creştin. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. ci sunt numai 116 .. în taina pocainţei. spiritele rele. pomeni. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6). = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. = doritor. la 21.. Dezideriu (grec. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. e simbolul lumii departate de Dumnezeu.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. Singuri nu pot savarsi functii sacre. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. infocat): sfant. naos. vot monahal etc." (loan 20. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. abstinenta. art. Devotiunea (votul). se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune.35). agape publice etc. de a lega şi a dezlega. „Impartit-au hainele. trei la numar (altar. Dezbracarea altarului... art. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi." (Matei 27. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea.. martir impreuna cu Ianuarie. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul.. care mai sj binecuvanta masa. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. 22). tinda). „nu sunt vrednic. în Joia mare. al micimii. Indeosebi la praznice. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. în desert stau demonii. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. al neinsemnatatii cuiva. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. Ministrantii. Astfel expresia lui loan. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. ca antiteza gradinii raiului. Diaconii (gr. Despuierea altarului v. La ziua impacarii. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. Deşertul. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. adica se da invoirea de a manca. Diac v. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. IV. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. Comem. al pacatului şi al iadului.VICTOR AGA Despartamintele bisericii." (Marcu 1.

23 şi I Petru 5. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. Irod. Diavolul (evr. 31) şi este simbolul ereziarhilor. cum ar fi Ahrimanul persilor. broasca.22). maimuta. Diadema (= coroana) a fost în Test. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. Lucifer. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. care strica via Domnului (Psalmi 79. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. Demon. tapul (Levitic 16. Asiria. e inchipuit cu figura de om.15. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. Isav.14). ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. Faraon. mistretul. sarpele. care era privit ca animal necurat (Exod 22. alte simboale: vulturul.8. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. Varava. 24.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. Nu este principiu al raului. leul cu referire la Psalmi 21. Diaconic (vesmantar. Belial). avand parul despletit şi gheare la picioare. negru. cu mai multe fe{e. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. corbul. 12) şi al onoarei. Lucifer. ca Jap simbolizeaza pacatul. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. cu coada. Pilat. simbolul Duhului Sfant). acoperita numai la coapse. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. leviatanul (Psalmi 73. ursul invins de catre David (I Samuil 17. paros. e infatisat adesea ca un monstru: gol. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. cu gheare. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. unde. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor.34). în care sunt concentrate toate animalele. ce servesc şi ca tipuri.simbolul avaritiei. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. dragonul. 2). 103. cainele. prin pacatul sumefiei. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. Iuda. cu coarne şi legat în lanturi. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28.15). gr. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. vulpea. Simboalele diavolului. basiliscul. sunt în Biblie: Egiptul. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. simbolul minciunii şi al sireteniei. Diaconul. 117 . behemothul (Iov 40. Satan. II Regi 11. inchipuie un loc sfintit. pe pastoforii. Beelzebut. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. 27). schiop din cauza caderii din cer. capetenia diavolilor. şi diaconicul. adesea cu cap de femeie.

" (Dei gratia. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. Dionisie Areopagitul. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. Dichirul (dicheria). la 3. „Din mila lui Dumnezeu. Dionisie. Dionisiu (gr. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265).. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). = dumnezeiesc): sf. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. al doilea proroci. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. martir. Demetriu.." Romani 13. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. 19). avand în mijlocul lor o cruce. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". dupa cum invata biserica ortodoxa.2). Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. Inseamna smerenie. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata. III. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli.. Comem. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet".. toiagul patriarhilor. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului.VICTOR AGA Dicaniciu. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. combatand parerea lui Nestorie. ales a scrisorilor pastorale.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. X. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. conform I Corinteni 12. cu falca unui magar. Vechi. Dimitrie v. sfesnic mic cu doua brate. la inflorire sufleteasca. al treilea invatatori". Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. spalati şi curatiti prin botez. în biserica apuseana cu „ ite missa est".. în care ni se spune ca Samson.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. Comem. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. la 9. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. Dion: sf. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. Dintele este simbolul puterii în Test. adica cu doua lumanari. în Cantarea cantarilor (4.. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. Obiceiul s-a luat de la romani.

„Doamne miluieste": raspuns liturgic. adica mantuirea. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. virtuti şi pacate. dintre pozitiv şi negativ. apare atat în Test. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. Discos v. Nou. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. „Doamne strigat-am. intre rai şi iad. Vechi Dumnezeu e Stapanul. precum şi în practica vietii creştine. discul e tinut ridicat la frunte. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra.. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. isi agoniseste viata vesnica.. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. ca sa ne ia sub scutul sau. Discul (gr. si-a sacrificat corpul Sau. intre creştini şi pagani. Doi. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. art.. Nimb. în munca vesnica a iadului. Sfanta Scrip119 . Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. cat şi în Test. ca pe un altar de jertfa. adica mormantul. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. în care sens este socotit ca cifra discordiei. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. pe care se junghie corpul lui Iisus. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. adica inchipuie lemnul crucii. discul simbolizeaza locul. care are sa fie mantuit." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. pana sunt la proscomidie. în care ne-am marturisit pacatele. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. La intrarea mare. canaaneanca. ca numar simbolic.). diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul.darurilor. Pana se afla la proscomidie. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. Este elemenml binar. Nou Dumnezeu e Tatal. precum potirul poarta sangele Lui. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. darul dumnezeiesc. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. în Test. pe care Iisus. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. profeti şi apostoli. Cel ce a negutatorit bine talantul sau.. Simbolizeaza rugaciunea de seara. iar omul e robul. Cand se afla pe prestol. Vechi. iar oamenii sunt fiii lui.

ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. Inscriptia de initiale D. nici nu isi rad barba. loan 21. Domul are aceeasi simbolica. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. inseamna: proprietateaDomnului. Comem. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. Usile imparateşti au doua aripi. Comem. respectiv pomana. Vechi şi Test. în Test. la 8. cuvioasa fecioara. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. Revelatia este supranaturala şi naturala. Domnica: sf. Domitian: sfant. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). Doliul il au toate popoarele. nume latin. Dom se numeste catedrala. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. Numirea se mai deduce de la initialele D. traditional ori statorit prin norme de uz. postul. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . 12 sunt fiii lui Iacob. care inchipuie Test. celui mai mare Dumnezeu. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. presararea cenuşii pe cap. O. Dominica. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. 15). ruperea vesmintelor. imbracarea în sac. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. cu retinere de la petreceri şi jocuri.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). VIII. Iisus a avut doua firi. Dominic. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. facator de minuni. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Vechi şi Test. adica 12 articole. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. nu-si tund parul.. puterile. cernite. Barbatii umbla cu capul descoperit. 120 . Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. Nou. Dominica. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. episcopul Miletului. 1. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. Nou. o au bisericile catedrale.1. M. ce o are şi biserica. Comem. precum şi unele claustre ale bisericii latine. doua vointe. Vechi avem 12 patriarhi. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. pe care le implinesc. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. la 10. de 40 de zile.1. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. M. la 4. stapaniile). adica pana la parastasul. O.

VIII. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. la 13. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. e simbolul imoralitatii.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. 14). s-a pierdut prin pacat. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. Doron = Darurile inainte sfintite v. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. femeile de-a stanga. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. Columna. Drahma pierduta (Luca 15. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. zmeu. art. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. E o cantare de lauda. ascet renumit şi scriitorbisericesc. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. Cu dreapta facem semnul crucii. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. Dosoftei (gr. al putrezirii şi al necuratiei. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. La cununie barbatul sta de-a dreapta. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. v. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. i-o aducem lui Dumnezeu. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109."). acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. VIII. impreuna cu intreaga faptura. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. Mantuitorul. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. II. la 6. deosebita. Nou. imprimat pe drahma. cei buni stau de-a dreapta. la 13. Dorotei Tebanul: sf. Comem. La evrei.. = dar de la Dumnezeu): sf. Comem. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. Dospirea: în Biblie. insemnand ca „barbatul este cap femeii". Chipul lui Dumnezeu. pe sufletele noastre. sade de-a dreapta Tatalui. ce dimineata. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. inaltat la cer. în mana drapta cu toiag de aur. 121 . şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare.1). cu orare verzi. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta.8): dupa Sf. art. e apostolul neamurflor.. Comem. La judecata din urma. binecuvantam. fiindca reprezinta Test.

Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. respectiv infatişeaza. ca virtute. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. la stare. Duminica (Ziua Domnului. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. S. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Drumul crucii v. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. strutul. pe Sfantul Duh. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. ce-i tine Mantuitorul în palma. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. martirii stau de-a dreapta. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. Dreptatea. tinand intr-o mana o cumpana. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. una ori doua sabii. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. art. vulturul. impartaşindu-ne viata noua. art. Alteori il vedem ca porumbel. fiindca el. la rang. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. arh. în icoanele sfmţilor. Mihail stand langa dreptul Judecator. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. în icoanele judecatii universale. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. Calvarul.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. Spre a forma semnul crucii. iar confesorii de-a stanga. echerul. S. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile ." — Spiritus Sanc-tus. ce zboara intr-un triunghi. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. D. inconţurat de raze solare." -Duhul Sfant sau „S.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. cantarul dreptatii il tine sf. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. Starea dreapta. Dies Dominica. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. legata la ochi. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. are emblemele celor patru evangheliijti. iar din gura emite raze. care simbolizeaza. S. Drepti la rugaciune v. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. cocorii cu piatra în gheare. iar în cealalta o sabie. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. Porumbelul. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica.

simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. Paştile mici. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. spre a simboliza invierea Domnului. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. ziua cea dintai a saptamanii. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. Duminica lasatului de carne în citirile. adica la 8 zile dupa Pasti. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. Ea este inceputul zilelor. sfintitorul lumii. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. 5) şi Sfanta Scriptura. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. prin cantarile şi citirile sale. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. Duminica. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana.Sale asupra lumii. prin invierea Sa. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. cainta adevarata. 123 . Prin aceasta dovedim ca noi. veac de odihna. art. Sf. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. iar Duhul Sfant. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Duminica mare (Rusalii. Duminica a treia din Postul mare. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. personificate. în credinta poporului. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. 7) în ziua de Duminica. mantuirea savarsita prin cruce. Duminica crucii v. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. dar care nu se cade sa fie precupetita. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Faptele Apostolilor 20. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. abia la Duminica Tomii. dupa insemnatatea sa cea mare. primita la botez. care este nemarginita. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli.

pe tetrapod. care ne asigura etemitatea în rai. dupa primirea Duhului Sfant. care voiau sa-l ucida cu pietre. fiindca de aci inainte crucile. acoperindu-i adica cu un val violet. a cincea Duminica din Postul mare. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. Dumnezeu. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. adica Duminica prima a lunii noi. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. Duminica Tomii v. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. rugaciuni contra boalelor. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. în aceasta Duminica. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. pana la Paşti. bolizeaza pomul vietii. art. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. De la aceasta Duminica incepand. Dogmatica). Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Ca fiinta pur spirituals. Antipasca. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. fiinta absoluta. rugaciuni pentru vite etc. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . care exista prin sine insuşi. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. Vechi şi a celor din Test. inbiserica apuseana. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. de durere asupra patimilor lui lisus. dupa pogorarea Duhului Sfant. Nou. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu.

cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. ca zapada. 12. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. g) ori prin şapte ochi.". cartea vietii. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana.." (Geneza 1. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. culoarea alba simbolizeaza lumina. c) crucea în cere.. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip." (Psalmi 23. h) o mana.. crucea insemnand pe Dumnezeu..24). Dumnezeu e infatişat sau în Treime. 18). iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2.. în Test. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. cercul simbolizand lumea. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. I Petru 3. sau ca persoana singuratica.. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale." pe clopote. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". = tetragramatonul. simbolul providentei (Proverbe 22. 1). mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j.. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii.. h. a prin semne temporale. 12). Vechi. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. ori de numele Elohim. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. h. 26). d) un foe. pe cruci. soare. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. se foloseau de numele de Adonai = Domn. imbracat în ornate. Dumnezeu e inconţurat de stele. 18). respectiv personificat.. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. h. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. w. noaptea intr-un stalp de foe". tetragramatonului. 21: „Domnul mergea. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. Ca Stapdn al cerului. f) un stalp de foe dupa Exod 13. w. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. 4). conform vedeniei lui Daniil (7. coroana. 125 . soare.". semnul puterii. cartea judecatii.." (loan 1. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. în foe. acesta a trecut şi în creştinism. h. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. în mana cu sceptrul. Evreii adica. în tunet. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. 1) ori şezand pe tron. E în nori. Ca şi Creator al lumii. incadrate în nimb de soare. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. grija şi ocrotirea fapturilor. al lui Iehova. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime.. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice.. dupa Zaharia (4. e) imparat pe 7 tronuri.

precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. Dupacinare (Pavecernita. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. adica de moarte. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. 126 . Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. şapte dureri. Dupaserdnda. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. în Test. simbolizeaza eternitatea. „Dumnezeu e Domnul". 16). Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. cantarea de la inceputul Utreniei. Uşile imparateşti. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. (O co N = eel ce este). adica în faptul zilei. Intonarea ei la inceputul Utreniei. co (omega). co n. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. Completorium): una dintre orele canonice. art. Dveri v. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. în forma de disc ori de triunghi luminos. iar literele o. Durerile Sfintei Preacurate v. care sa nu ne surprinda fara de veste. liturgice. dupa cina. N (v=n). din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. cainta şi umilinta noastra. Nimbul. art.

Momentul acesta. Caterina. exclamarea lui Pilat. Ectenia mare (de la gr. = iata omul). 23). sub numirea de Ecce homo. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. în care a fost gradina raiului 127 . comuna mai multor randuieli liturgice. fara vina proprie. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. imbracat în hlamida. art. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. 1). unic în istoria lumii. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. = frumsete): un tinut la Rasarit. Ca şi acestia a fost şi lisus. cat şi în sculptura (Diirer). Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. se intelege figura lui lisus batjocorit. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana.). art. Eden (evr. Tipul lui Ecce homo în Test. Ecce homo (lat. în arta. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). Ectenia staruitoare. pace etc. batjocorit de catre ostasi şi plebe. i-a scos în fata multimii. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2.E Ecaterina v. cand pe lisus. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. are simbolica ecteniei mari v. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului.

XII. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Nora (gr. Comem. Comem. Umeralul. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. Izraelitenii au fost aci în robie. Egiptul e şi simbolul diavolului. Eleonora. = miluitoare): sf. Ca sa praznuiasca cu demnitate. Ella. fiica de rege (ţ 984). Elisaveta (Saveta. Elis. ziditoare de biserici (ţ 328). Comem. Semnele externe. Elena (gr. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). la 1. Effata (evr. X. Comem. la 21. Ede (germ. sf. IX. al iadului. Eduard. parinte bisericesc. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea.VICTOR AGA (Geneza 2. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. Comem. Alice. la 13. V şi 28.1. Egiptul e simbolul pacatului. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). VIII. adica al formelor externe. Comem. Edmund (germ. regele Angliei. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Elisa. ale rugaciunilor. II. 8). = curajos) eel mare. intreg tinutul a luat numire de Eden. Eftimie (gr. VI. in- . care ne asupreste cu pacatele. = stralucitoare ca soarele): sf. de apa din piatra. vazute. la 20. XII. la 28. 13). =luptatoare): sf.. ne robeste şi ne ispiteste. = aparator): sf. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. Efod v. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. art. Edit (germ. Betty): nume evreiesc.1 şi 18. Comem. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. Pavel. . Comem. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. la 15. 128 in stramtorari şi în mare turburare. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). = eel liber) din Roma. adica frumos. abatisa în Wilton (Anglia). din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. = aparator al patriei): sf. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). Elefterie (gr. la 16. cand erau în robia egipteana. Veta. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Efta. sf episcop al Iliricului. Mama-sa fusese convertita de sf ap. la 21. mama lui Constantin eel Mare. De la frumseta raiului.

avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. Emilin (lat.17). 15). Ema (engl. colpion = piept. Comem. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. panaghion): insigniu episcopal. Elisei (evr. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. XI. 7) (f 896 a. sotia lui Ludovic (ţ 876). sau chipul unui tanar. III. Comem. aparator al icoanelor. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. Engolpion (gr. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. la 4. la 24. Sf. al lui lisus. proteguit de Dumnezeu. = principele locului). Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. Emanuil. leul fiind simbolul puterii. Matei are ca emblema un cap de om. Emeric (germ. la 4. = Dumnezeu e mantuirea mea). E. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai.. la 14.). Sf.seamna: Dumnezeul juramantului. e prototipul lui lisus (Luca 4. la 6. Vechi. Comem. VI.52). care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. Enoh. loan are un vultur. ori al unui inger. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. 27). en = pe. Emilia.1. sf. Luca are un taur (bou) de jertfa. ca şi Hie. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. VIII. Comem. Hr. e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. Minunile lor sunt asemanatoare. fiul lui Cain (Geneza 4. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. la 31. sarguincios. Emil. Marcu are un cap de leu. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. panaghia. Comem. imitator): Sf. mareata. XI. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. mama lui loan Botezatorul. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. Emilian. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. De 129 . VI. Emil. Elvira = inalta. la 8. Comem. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. Manuil (evr. episcopul Cizicului. = intelept.

ca cu o sabie. precum au facut Apostolii. 7). un preot presara flori pe epitaf în semn de . Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. Episcopii sunt. 6. Epigraf v. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. la 12. plcujtenita. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". E. Luca 3. Enoh (Geneza 5. mormdntul Domnului) e o panza de matase. episcopul Ciprului.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. fiul lui Set. (Geneza 5. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. se planteaza pe morminte.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. Enos.5) iar urmasii lui. XII. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. subgenuale): insigniu episcopal. spre a-i saruta credincioşii. aparitie stralucitoare). la mantuire. A fost şi tipul preotiei. în forma de patrat din materie preţioasa. Epitaful (sfdntul aer. adica a introdus cultul divin. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. ca simbol al nemuririi sufletului. sf. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. Epifaniu (gr. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. Epifania v. prin punerea mainilor asupra. iar cantarile de plangere. cu epitaful. Inainte de a doua venire. E sfant comem. art. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. ca şi ai lui Set. ce se savarsesc în fata mesei . cu icoana inmormantarii Domnului. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. Epitaf. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului.17). slobozit pana la genunchi. art. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. Epigonatiu (bedernitd. mare predicator şi distins apologet (t 403). 38). Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. = renumit. nabedernita. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. fiii lumii". Epifanie. genuncherul. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. cu care. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. Botezul Domnului. puterea cuvantului dumnezeiesc. în unele biserici. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji.

1. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. renumita): sf. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. ori neputinciosii. Un alt simbol al eternitatii este inelul. 18). A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". Prototipul lor e dat de Moise. Epitrahil (orar dublu. Eudochia. cand au pus mainile asupra creştinilor.. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. Ermil diaconul. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. Comem. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. s f .a increştinat. Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. anahoreti): barbati piosi. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. III. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. o fiica a sf. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. la 4. care nu are capat. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. = de bun neam. ap. Eremiti (pustnici. la 13. IX. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. la 1. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. E şi simbolul moravurilor bune. La rugaciunile particulare. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. Filip (t 117). Comem. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. VII. Comem. Comem. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru.. ori il are la picioare. la 11. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. se culca la pamant. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. fecioara. 131 . Erodiu (barza. = de bun renume): sf. care tine în mana globul terestru. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu." rugaciunea imbracarii). fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. Eudoxia (gr. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. respectiv Sambata dimineata. 7). Eufemia (gr. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. martir sub Liciniu. Ermiona: sf.

Eugenia (gr. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. 18). fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. pestele inseamna pe Iisus. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. la 17. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. innoirea noastra sufleteasca. luminoasa spre sublima Taina. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. IX.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. Euharistia (gr. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. strugurele urias. cum zice 132 . din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". = luminoasa.1. Sf. Comem. = multumire. 3) doi porumbei. spre a nu varsa sfintele daruri). 53). asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. sub chipul painii şi al vinului. Vinul incat se poate are sa fie rosu. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. la 24. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Marginea sfantului Potir. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. Conform poruncii a patra bisericesti. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. Comem. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. cuvioasa martira în Roma. ci numai inchinare şi semnul crucii. Eugen. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. = nascut din nobilime). apa ce a izvorat din stanca. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. cuvioasa fecioara (t 400). Eufrosina. Sf. Eugenia: sf. la 25. care inchipuie coasta Mantuitorului. la 19. Euharistia inchipuie cina cea de taina. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. Comem. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. Se numeste euharistie. Vechi au fost: ploaia de mana. ca simbol ca. XII. care a instituit Sfanta Euharistie. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. Eugen marturisitorul. Nou: minunea din Cana. Erosina (gr. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. vesela): sf. inmultirea painilor. Comem. II. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. 2) cerbul langa izvor. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. în Test. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului.

Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Binecuvdntare. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. Eutalia (gr. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). ca prima femeie în lume. la 27. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Precum din aceea a iesit sange şi apa.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". molitve. gratia de sus. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. Eulalia (gr. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. = temator de Dumnezeu. Eulogia: v. XII şi Duminica inainte de Craciun. Comem. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. precum carnea şi oasele se tin laolalta. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. VI. Comem. precum a doua Eva. ci este deopotriva cu el. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. Evsevie): sf. 6) teascul. sfinfiri. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. = norocos. 133 . episcop în Samosata (t 380). Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. Eustella: sf martira în Franta (t 199). adevarata mama a celor vii. dar nici sclava lui. 25). asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica.) ale cultului extern divin. ucis de fratele lui. Sfanta Maica Maria. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. departarea relelor temporale. la 22. Eusebiu (gr. mama tuturor oamenilor. e tipul Mariei. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. adica acestia trebuie sa fie o vointa. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. Comem. la 10. la 30. 4) mielul cu steag. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. = viaţa). Comem. Eva. XII. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. IV. sfintirea caselor etc. o inima. Eva comemorata la 12 şi 14. inseamna unirea nedespartita. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. ierurgii. sunt rugaciuni. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. asa din Sfintele Taine iese darul. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. 5) pelicanul şi fenixul. Euhologii (sacramentalii. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. Eftimie. Eutimie v. art. VIII. Sf. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5.

în Duminicile anului. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna.VICTOR AGA Evanghelia (gr. are sa fie totdeauna evanghelia. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. asculta cuvintele Lui. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. Pe prestol. psalmi etc. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. sezand langa picioarele Domnului.. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. spre a o saruta poporul. dumnezeiasca. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". Aşezata pe tetrapod. Sarutarea Evangheliei). în partea evangheliului). care sunt 12. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei.". pe tronul lui Dumnezeu. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. în sicriu. 134 . care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. cu atenfie. iar ca un act de cult e un moment solemn. cu fata spre altar. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. în lume. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. Lumanarile.) se fac în mijlocul bisericii. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. ne asemanam adica Mariei care. creştinii pot şedea şi în genunchi. la utrenie. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. iar credinciosii inalta lauda „marire. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. în vreme ce alte citiri (apostol. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului.. ci Domnul insusi.

ce izvorasc din stanca pustie.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. de invierea corpurilor şi de judecata universale.). spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. Evangheliste sunt patru naframi de panza. art. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. stanca care inchipuie pe Mantuitorul.5. la 12. Pentru cuprinsul lui insemnat. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. fiecare cu emblema sa specifica. inseamna Dumnezeu e tare. 7) în vedenie. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. Sf E. Precum a fost chemat Lazar din mormant. nume evr. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. La sfintirea altarului. 13). Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. la mijloc. Embleme). 135 . avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. ferecat cu aur şi argint. de obicei cu doua aripi. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii).1-52).: profet în Test. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. Deasupra. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. are icoana invierii ori crucifixul. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. care au scris-o şi au propovaduit-o. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. Comem. e legat foarte luxos. boului şi vulturului).. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. leului. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". Ezechiel. Hr. Apocalipsa 4. Vechi (t 597 i. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. dupa marita Sa Inviere. spre a se deosebi unul de altul. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. XII. Figurile simbolice sunt inaripate. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama.

Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. Comem. Iov 41. Faclia stinsa. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. papa şi martir în Roma (t 250). la creştini. Facerea semnului crucii v. faclele sunt numai simboale. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. Faldisteriul.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. 17. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. Psalmi 11. Fabian. la 20. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. 6. Sf. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. inchipuia prepusul de necredinta. ce se aducea la sacrificiul necredintei. cea de orz. Semnul crucii. . care ingroapa ziua. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. noaptea este invinsa de lumina. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). Facia (torta): lumanare groasa din raşina.1. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. sfarşita. sau pe langa o cruce (troita).

6) iarba. precum şi fantana de langa baptisteriu. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. de o troita. art. Spre a fi ferita de duhurile rele. la raspantii sunt semnul milei creatine. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. asa piere şi el prin apa. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. Fantana se sfinteste la saparea ei. Felinare. ce se ineaca în apa botezului. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. în care preotul isi spala mainile la liturghie. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. Fantanile la holde. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. Se sfinteste prin rugaciuni. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. nu au 137 . inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. dupa naştere. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. inseamna ca Iisus.9). a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. e simbolul mantuirii. care trebuie ferite de pangarire. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. Fantana de langa proscomidier. care nu iau în seama admonierele de sus. pentra etemizarea memoriei acestuia. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. Fanare v. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. şi cu deosebire fantana vietii. Moartea coseşte şi usca vietile. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. Fantana. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. ce ni se da în Sfanta Euharistie. Fanul. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. episcopii. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau.

Febronia. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. Faur (fierar). care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. VII. Fasa de la botez. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. cu zile mai lungi. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. toll.) iar la 15 Martinul de iarna. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). Faust. ap. va mai dainui iarna inca 40 de zile. Dupa ce s-a botezat şi miruit. In mutat evang lor. 1). cu soare mai tare. pana pruncul inca nu e botezat. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). iar eel ce se smereste inalta-se-va"). daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Comem. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. inseamna legaturile intunericului. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. la Stretenie. pe Haralambie (v. indata dupa botez. în mustrarile Sale. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". tisarea puri in chipul intai pictor. la 25. preotul dezbraca pruncul. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . Faustini. ale pacatului stramosesc. la 12. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. VI. La opt zile. numita de catre sf. = din neamul febronilor): sf. în vorbirea vulgara. in o sub stele. prune i inco cu cap. desub iar sar Sfanta din rai. în pridvorul bisericii. Fevronia (gr. fericit): sfantul Faust. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. Februarie. urcand dealul Golgotei. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. cata mai este: de aceea la 2 februarie. = norocos. Maica Domnului. Comem. ori. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. De aceea. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). art. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. („Cel ce se inalta smeri-se-va. Faustina (lat. e binecuvantat cu mestesugul sau. dupa marturia unei legende. dupa cum este obisnuit azi. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. a doua în eel solar. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). Febe (Fibi): sf diaconita. virtutea umilintei. Fausta.VICTOR AG A inima. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez.

sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. voalata. o vedem intr-o cupa mare. ca ocrotitoare. adesea e infatisata în rugul arzand. Icoana Preacuratei). o gradina inchisa. sezand pe scaun. iar pe cele nebune la stanga Lui. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. ca Maica sfanta şi preacurata. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. Matei 2. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. 1. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. E adorata ca Sfanta Fecioara. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. 3. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. Fecioarele nebune. chipul celor sapte dureri. iar sarpele. în opunere cu virtutile. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. e zugravita cu mainile intinse. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. care a fost şi pictor. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. din care curge apa vindecatoare de boale. Dupa traditie. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. ca Nascatoare de Dumnezeu. simbolizeaza pe sarpele din rai. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. ca ajutatoare a creştinilor. care au prorocit pentru dansa. ca o femeie imbracata cu soare. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. ingenunchind. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). tot asa în demo139 . Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. în poala cu micul prune Iisus. şi art. Fecioria inseamna curatie. cum era portul evreilor. 13). neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. pe diavolul şi pacatele invinse.spre a fi feriti de lupi. Duminica 4 din Post). ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. o poarta inchisa. de neintelepciune. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. în semn de condamnare vesnica a acestora.

O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. ce le purtau regii la festivitati publice. Cu referire la biserica. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala.1. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. din moarte iese tot mai maiestuoasa. Felician (lat. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. de la grQC. în fine. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. adica cu aureola de soare. Comem. Penula. la 14. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). la 10. la 9. conducte etc. Felinare (fanare). cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. Comem. Felon. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. Fenol v. ca haina liturgica. Felon (Fenol. avand luna sub picioare. unde sta şi balaurul invins de dansa. care au murit martirizati prin ferastruire. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. Fenix. care rename din cenuşa sa proprie. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. martir în Roma. Sfitd). iubitor de saraci (ţ 286). Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. Mantia. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. Felicitas (lat. facator de minuni (f 256). = norocit): sf. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. mai puternica. art. de aceea i s-a dat nemurirea. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. iar din cenusa-i proprie iese. Felix (lat. Comem. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. ce se intrebuinteaza la procesiuni. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. mai frumoasa. Un fel de manta în 4 cornuri. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia.faion = acopar şi otos = tot. pasarea legendara. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. ~ fericit): sf. care dupa viata pamanteasca. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. Cand işi prevedea sfarsitul. Felicia. şi aceasta adica din prigoniri. campul luminat simbolizeaza invierea. fara maneci. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. este vesmant liturgic preotesc. dupa moartea corpului. asupriri. cu creasta. VI. invie spre o viata sufleteasca. Fenolul. VII.VICTOR AG A nologia evului mediu. Casula. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. felonul este şi icoana hlamidei rosii. . episcop în Nola. Planeta.

ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc.". Ficul v. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. „Fie numele Domnului. Spiritul rau. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. Sf. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. art. s-au colorat insa. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. pe evanghelisti. care a binecuvantat tot ce a 141 . colorate. intra prin simturi. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. în biserica se oficiaza servicii tainice. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. Festanie v. = aparator cura-) os). art. Sfintirea apei. Ferestrele stilului roman. cele sapte taine. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. Smochinul. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere.. Festum lumini v. Astfel ferestrele lungi. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. la 30. Festania (sfintirea caselor). la inceput. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. din care a rasarit Mantuitorul. V. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. cu cercul sau.. Comem. cu toate ispitele sale. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. adica pe Maica Sfanta. rege în Castilia (f 1152). Cantarea lor dupa psalmii de tipic. de marirea lui Dumnezeu. Intdmpinarea Domnului. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). b)cele cu patru inchipuie lumea. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. crucea. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. inseamna taria lui Iov. virtutile cardinale. sf. se construiau foarte mici. ap. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". art. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu.Ferdinand (germ. Ferestrele bisericilor.

iar ramurile. fii ai lui Dumnezeu. Comem. Comem. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. = cea mai placuta): sf. la 11. Filonela (gr. Filaret (gr. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. = placuta): sf. = iubitor): sf.in Avutia inseai rile sufletest cata. Finicul (palmier. care 1 . şi 14. apostol.. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. la 10. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. a carui marire se manifesta prin invataturile. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. ap. martir (t 67). inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. spanzurat cu capul în jos. 9). caci pacatosii tarziu. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. la 1. X. de casa poruncilor Lui. Agrafe. Fimbrii v. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. art. curvar . de primejdii şi de orice ispita. Comem. iar în Tir sunt palate de fildes). Fiul pierdut (rdtacit. XI. La sfarsitul liturghiei. Martir (t 81). creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. totdeauna verzi. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. XL Alt Filimon: sf. la 22. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. oprirea din calea rdtdcirii. A predicat în Frigia.VICTOR AG A facut Dumnezeu. Comem. XII. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. Filip (gr. din cei 12. XII. = iubitor de cai): sf. ap. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. Pavel (ţ 90).a şi convertit. martir. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. ucenica şi rudenie a sf. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. facator de minuni. Pentru culoarea-i alba stralucitoare.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. Pavel. = milostiv) milostivul: sf. 10). ucenicul sf. Filotea (gr. aparatoare de boale. Filimon (gr. Comem. şi noi. Comem. la l. VIII.. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. minunile. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii.V. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. nemurire tuturora. fecioara şi martini în Roma (f 300). ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . Filacterii. la 14. Fildesul (Psalmi 44. care se departeaza de Dumnezeu.

Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. 143 . spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. 22). Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. în Messina (t 541). care. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. darurile sufletesti (minte. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. pentru iertarea pacatelor. Placidus. II. dar mai apoi sunt pline de amareala. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. vazura un lujer verde. dreptilor şi pacatosilor. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Vespasian. VI. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. ce le cauta mereu pacatosul. voie libera. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. cata nu le fu mirarea cand. fecioara şi martira. acolo se pierde acest dar. t e \ o x . Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. art. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. constiinta izvorata din lipsuri. Avtitia inseamna darurile ceresti. Para defoc. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. La plecare. prevazute la capete cu plumb. Flaviu (lat. adica diavolul.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. cu cuie etc. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. Flavia (lat. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. Raddcinile sunt placerile senzuale. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. Flavian (lat. Comem. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. în fuga lor spre Egipt. 13). sincere. lipsa de mangaiere. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. judecata. Foametea inchipuie golatatea. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. X. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. la 22. martir la 95. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. la 5. la gustare ele au o dulceata oarecare. Comem. ca apoi sa ne amarasca. sora sf. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. Comem. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. în locul spinului. Cetateanul stapan e chipul diavolului. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. Legenda ne spune ca. Flacara v. la 15. = balai): sf. = balai): fratele imp. în urma indemnurilor diavolesti.

Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. Flora (lat. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. la 29. lujerii simbolizeaza biciul.). dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. Se mai numeste şi floarea jalei. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. ovarul inchipuie paharul suferintei. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". mecanici. Mantuitorul ar fi lacrimat si. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. Floarea soarelui e simbolul creştinului. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. V. FI. Passiflora. frunza e asemanatoare lancei sfinte. care purta toate insigniile patimilor sfinte. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. VII.. ca şi ochii Lui. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim.. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. Ne spune o legenda ca. palmier. Comem. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. Maria Magdalena culesese o floare. Comem. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. adica în Sambata lui Lazar. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. culege-i. patimilor. martir în goanele lui Diocletian (t 304). iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. în ziua premergatoare. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. în calea spre Ierusalim. care s-au fost prins de cruce. infloritor): sfant. Duminica Floriilor. în dimineata Invierii. ca sa nu mai creasca. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. cand urea Golgota. cazand o lacrima pe floarea patimei. cand au dezgropat-o din pamant. floarea patimilor. rachita. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. = stralucitor. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. la 4. Florian (lat. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. dar ele au crescut şi de sub pamant. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral.

Florile sunt cele mai simple. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. semne de iubire catre cei adormiti. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu.. care 1 .. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. Ca simboale ale nevinovatiei. bucuriei sufletesti. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. al martiriului (crinul). sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. ca talismane creştinesti. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. în Sfanta Scriptura obvin 145 . dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. preotul rasfira flori pe el. ale faptelor bune. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. Prapori nu se poarta." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. La serviciul luarii de pe cruce."). adica azi sa-i strigam „osana"..în biserica apuseana. sanzienele etc). se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. dupa sfintirea rachitei. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. Florile sunt chipul nevinovatiei. din cauza doliului de Saptamana mare. care singure ne petrec şi dincolo de mormant. izvorate din mormanml Domnului Hristos.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori.. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. la recunostinta şi la mangaiere. . în cetatea cereasca. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. Bucuresti). iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". al caror simbol chiar sunt florile. Inseamna şi faptele bune. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. toti le iubesc şi le ocrotesc. frumoase.

puternic şi incalzitor element. ca cununi pe cap ori ca jerbe. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite.VICTOR AG A adesea atat în Test. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24.. în prima ori a doua zi de Paşti. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. 17. ce se aratase în focul lui Aron. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. 18). s-au aflat numai flori. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. Rusalii. art. Fluturele mai este şi chipul omului. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. 13. Foametea. din larva moarta în decursul iernii. al limbii. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. a. 2. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. care ardea şi arde necontenit pe altar. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). 3) prin iubirea şi gratia Sa. 25) în Palestina. dupa suirea ei la cer. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. ca şi vantul. precum acela. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. Focul.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. Psalmi 96. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. 1. al vorbirii.) ornam cu flori altarele. 3. 24). care este roza creştinatatii. 14). crucile. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. Fluturele. ca şi calamitate naturala. icoanele.. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. este simbolul invierii corpurilor. pricinuita de seceta. Fiindca focul constituie eel mai curat. La sarbatori mai insemnate (Paşti. Florile sunt şi chipul iubirii. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. adica lipsa de povata. dupa puterea lor specifica. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. Vechi (Cantarea cantarilor). 19. Nou (in asemanari). cat şi în Test. biserica. inseamna stralucirea fecioriei. 6. dupa analogia ieşirii lui din papus. care incalzeşte. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. chipul blandetii şi al milei. ori de lacuste (II Regi 8. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. care a . Florile ce le folosesc mirii la cununie. Oul de Paşti). simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. pe morminte. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. tot astfel este şi omul slab sufleteşte.

creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. cu cat fumul e mai mare. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. cu amnarul. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. Focuri. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. în noaptea Invierii. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. mai ales de friguri în acel an. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. Focul acesta se produce prin piatra. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. 147 . tinerii sar perechi de perechi peste foe. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. care se incalzeau în noaptea friguroasa. inainte de procesiunea invierii. stinse mai inainte. cand soarele se pare ca mai scade din putere. în iunie. din biserica.. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. ale sangelui acelora. iar lui Moise în rugul arzator. Inchipuia dumnezeirea. Un obicei. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. eel inviat. ca lumina. strigand „Hai la focul lui loan. dreptatea. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. are 3 parti alcatuitoare: para. lumina şi caldura. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. iar unele virtuti ca adevarul. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. lumanarea de Pasti. în octombrie. spre a simboliza pe Mantuitorul.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Dupa ce s-a mai stamparat focul. 22). care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. prin unele locuri (Basarabia). este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. lui Samedru".. focul. ramas de la romani. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). ce se aplica în lumanarea de Pasti. care inca inchipuie pe Iisus. Se crede ca.

Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.s o d y o-.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.uns lUBXUBd B X . Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj . noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.B03Ji \n\oqmxs .U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u .3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .ii \nux.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.

lUIţOj.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I . 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.

Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Astfel şi Sfintei Fecioare. se pregateste spre iarna. ca sa ucida duhurile 149 . inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. Frupt. Frunzis. Fuiorul popii. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. Primavara apoi. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. e simbolul locului de azil. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. Smochin. cand frunzele incep iarasi sa revina. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". frunzele cad mereu şi se ofilesc.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. Inchipuie frumusetea spirituala. ori de aparare contra arsjtei.pe langa alte daruri . o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. al cainţei şi al smereniei. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. Cu acest prilej poarta un fuior. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. nici în bucurie continua. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod.Frunza e simbolul puterii sufletesti. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. fiul harambasei. art. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. în schimb apoi . de dulce. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. de scapare. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. spre moarte sufleteasca. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. sa inverzeasca. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. i-a trimis durere şi frica. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. slastd. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. care are 4 parti. Frunza de smochin v.

din fumul jertfei se dadea oracolul. Furnica e simbolul intelepciunii. iar un cardinal.VICTOR AG A rele. adica în care s-a ascuns duhul rau. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. 2). Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. sau persoane. Funia este emblema diavolului. De aceea limba de foe merge în zig-zag. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. al razboaielor şi al vandalismului. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. numai pe unul. 16. aratand spre fum. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. Ieremia 23. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. 6).) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale.6). Furtuna e simbolul pacatului. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. La romani. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. 150 . iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. al prevederii şi al sarguintei. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. 19). il nimereste fulgerul. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate.

26. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). Galbenul mai e simbolul incercarilor. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. 37. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. inchipuie garafa cu apa. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. Galaction (evr. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. Corul bisericii. Comem. la talmacirea visurilor. lui Iosif. Mihail. Sfintei Fecioare. se arata lUi Daniil (8.2). de unde şi numirea lui de aureola." (Matei 23. lui Zaharia. galah .G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. 34). Indata dupa ingropaciune.. vinul ros simbolizand iubirea. de obicei neagra. Galben.preot nejidovesc): sf. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri.de cate ori am vrut sa adun. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. simbolul nasterii şi al inceputului.. XI. daca canta ca cocosul. în vreme ce pe arh. Galeria v. Dupa culoarea uleiului. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. 16).. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. Nimbul sfintilor e auriu. chiar moarte în casa. femeii lui Manoe. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. la 5. al greutatilor vietii. Gavriil (evr.. galbene. ingerul judecatii. art. lui Ioachim şi Anei. Garafa (sticluta). în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc.

Preofia dupa robie pana la Iisus. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. Ghedeon (Judecatori 6. 36) este prototipul apostolului Toma. 12). izvorand untdelemn intr-un vas gol. 39). Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. al gratiei. Ieremia 7. Romani 5. zeilor pagani Moloh şi Baal.1) genealogia incepe cu Avraam. = femeie tanara): sf. Gheorghe (gr. Comem. fecioara. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9.14). serbat la 152 . numar sfant. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. = lucrator de pamant. ca niste flori. art. Comem. ca şi lui Toma. în timpurile vechi.20-22. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. Genuflexiune v. a carei patroana este. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. Ingenunchere. Patrusprezece e suma lui 7+7. 23-38) ajunge pana la Adam. art. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. prin ale carei rugaciuni Parisul. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. Regatul de la David pana la Iehonia. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. 31) copii şi oameni. 1. inaripati. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. calugar în Athos. LaMatei (1. XI. la 17. Gheena (evr. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. Ghenadie: sf. agricultor): sfant mare martir.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. Genii: niste figuri de ingeri. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. adica incepe neamul sfant. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7).17.1. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. Epigonatiu. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. la 3. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. şi lui Ghedeon. Romani 15. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. 10. care tin faclii stinse. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. cu inteles creştinesc. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. Genuncherul v. Genoveva (lat. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom.

în ziua de Sf. pe acel loc. cu sabia în mana. Gheorghe. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. de fag. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. ca talisman. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. Gherasim: sf. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. Ghertruda (germ. precum sf. descantata. Aci a scapat pe printesa Aia. dupa felurite chinuri. este reminiscenta de datina pagana. la 17. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. prin decapitare. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. Dupa traditie.23 aprilie. în ferestre. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. Dupa aceasta traditie. s-a dus în orasul Selene al Libiei. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. Sf. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. al cruciatilor. jar sf. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. regele provinciei. pe porţi. iar pe la usi se infig ramuri de tei. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. ava în Palestina. intemeietoare de claustre (f 820). I se supuneau şi animalele. le-a dar lor cheile timpului. se poarta la mana ori la gat. = luptatoare cu lancea): sf. III. Sf. El este patronul cavaleriei medievale. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. 153 . al Germaniei şi al cailor. la 4. care marturiseste ca. Comem. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. III. ca mai tanar. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. Comem. deschide vremea frumoasa. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. Dimitrie il include toamna. ucigandu-i pe acesta cu sulita. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. pe cand era print al Capadociei. sora lui Carol eel Mare. adesea mai are şi un steag în mana. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. adica tatal Aiei. Dimitrie deschide vremea iernauca. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. patronul Genevei. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. A excelat prin post şi rugaciune. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc.

G.1) şi lumina.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul.."). Globul pe care sade Dumnezeu. superioare sunt episcopii. prizonier). pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. M. Globul (sfera) e simbolul universului. V. Aureola şi art..VICTOR AG A Ghizela (germ. drept- 154 . Gotic. ierarhilor. Globul ce. ca simbol al frumsetii. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). sf. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. patriarhilor. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. Comem. Ca vaduva.. Gloria (marirea lui Dumnezeu). D." Luca 2.. stil v. 9). al nadejdii şi al iubirii. prorocilor. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. în icoanele sfinte. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. Sfintirea lor se face prin pregatire. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta).. sotia regelui ungar Stefan. şi art. al lumii şi al naturii vazute. Nimb. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. Gloriola v. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. tonsura şi hirotonie. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu." Psalmi 18. art.. D." Isaia 66. la 7. Stilul. al pamantului şi al cerului. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. il tine Dumnezeu sau Iisus. art. inainte de citirea Evangheliei. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. presbiterii şi diaconii. stramosilor. 7).. = ostatec. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor.. G. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. mucenicilor. V... Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului."). Gradele mari. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. Ierarhie. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati.

3. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. Graul şi alte seminfe. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. daca va muri. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. art. 24. pentru faptele lor de necredinta. pentru toate roadele pamantului. care tine o carte. I Corinteni 15. Gradinarul e simbolul lui Hristos.credinciosilor. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. ca eel mai de folos nutriment. iar la stanga este sf loan Botezatorul. Graduale v. Gremiale. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. roada multa va aduce" (loan 12. care se tvas. Gradina mai este şi chipul bisericii. mucenitelor şi cuvioaselor. al caror locas este raiul.. 36). RodieruT).. 3). ca pe o gradina.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. Graul. 24) frumoasa. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. 8. art. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. aceea a Testamentului Vechi. în parabole. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. nu au fost impartasiti de gratia divina. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. 15). aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. care a plantat biserica Sa. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. Gradina este şi simbolul altarului. 155 . Obiceiul a ramas de la romani. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului.

Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. Grauntele este simbolul lui Hristos. Gregoriu v. I. R. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. art. precum sunt „Kyrie eleison.) pana devine paine. Grifon e un animal fabulos. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. treierat. procesiune la 23 aprilie (sf. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. Grigorie. apa v. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. N. Grijanie = cuminecare. care sfinteau granele la 25 aprilie.. art.. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. macinat. Poporul nostru. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. cuvinte. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. v. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. Obiceiul s-a transplantat de la romani. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. E un insigniu arhieresc. 156 Gregoriana. luat din mitologia greceasca.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. 24). art. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. este . Marcu).. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. Grecesti. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. ca plugar de bastina. de pe crucea Domnului. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu." (loan 12. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. Apa gregoriana.. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. scris în trei limbi: greceste. impartasire. care simbolizeaza jugul lui Hristos. intru iertarea pacatelor.

intre multele obiceiuri. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. inchipuie desertaciunea lumeasca. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. Sf. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia.. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul.". Ca sa-i scape de chinuri. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii." Psalmi 50. trei ramuri de salcuta de la Florii. vorbele.. Singurul lucru creştinesc este. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. iar sf. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra.in vesnica frica de grindina. ci ce iese din gura. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura.. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. art. Apocalipsa 1. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. pana la Sanpetru ori Santilii. sa taie. Gutuia v.. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. nimeni nu are voie sa manance. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. Iisus a binecuvantat-o. buzele mele vei deschide. Petru o fierbe cate trei zile piatra. Lamdia. 16). sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. ca un fel de jertfa şi rugaciune. adica hulele. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. 30 iunie şi 1 iulie). 157 .

Dreptii sunt invesmantati în haina alba. simbolizand prin aceasta ca dansul. în apropierea lerusalimului. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. adica în stare de nevinovatie. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. al oficiului. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. loc de osanda. mai insemnand şi biserica creştina. Haina ingereasca v. sa o faca iarasi intreaga. Cumparat cu pret de sange. adica pacatuirea tot mai adanca. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. talharie. inchipuie pacatosenie. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. al crimei. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). Primii oameni. .H I lac held a ma (evr. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. Este simbolul rusinii. a faptelor 158 bune. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. în scop de a ingropa acolo pe straini. Mantia calugarilor. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. afara de faptele sale ca om. ce se rupe zi de zi. 35). incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. art. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. au fost goi. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. semnul fericirii şi al curatiei. în care trebuie creştinul sa se imbrace. daca vrea sa ajunga la cer. 7) de la un olar. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Haina pestrita (Geneza 37. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. inainte de pacatuire.

la 5. în biserica nu mai suntem pe pamant. la 28. Intrarea cea mare. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. Comem. = stapanul casei): sf. e simbolul lui Hristos. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. al cantaretilor bisericesti. = luptatoare în razboi): sf. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. Comem.Haine preotesti (reverenda. IX şi 10.1. preot şi martir în Magnezia.. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. la 17. II. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. martini sub Diocletian. care a „calcat capul sarpelui. EJe acopar intreg corpul. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. pe timpul lui Severus. Aretia. art. Comem. la 17. Vezi şi art. Heruvimii. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii." (Geneza 3. în Test. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. V. = plina de gratie. în sfanta cuminecatura. Vechi se raporteaza la Dum159 . giubea. Heruvimi (evr. X. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus.. 15). cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243).. = impodobita cu gratie). = credincioasa: sf.' Hareti (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. Comem. la 19. Hedvig (germ. Haralambie: sf. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. X. Serafimii) al celor noua cete. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. Haritina (gr. impodobita): sf. Hermina (Ervin. Irma) germ.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. XII.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k .. respectiv a monahismului. Comem. ci în ceruri. a diavolului. Este patronul celor bolnavi de ciuma. abatisa în Trier (f 708).

a. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3.24). Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. formand o stea cu 6 varfuri. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. de leu şi de vultur.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. Hipopotam (evr. Hirotonie (gr. cana de vin şi cea de apa.). Apar adesea în corp omenesc. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. sub numirea de Mogen Doved (v. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. are sa alunge spiritele rele. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. Vechi este personifxearea Satanei.. ipodiaconi. Vechi (Exod 29. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma.18). ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. I se da un stihar. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva.18). art. XI. 6). A fost în Test. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. i se da sa citeasca Apostolul. perşi ş. i se da sfeşnicul. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. = behemoth): în Test. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. Comem. care lucreaza. la 16. iar plecarea în fat. Hilda (germ. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. de la care cere darul. care aprinde luminile şi aduce prosfora. iar în mana o faclie. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. Hirotesirea (gr. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1.. La sfarşitul hirotesirii. de bou. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. care a mantuit lumea prin cruce.). insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. printr-inşii (Geneza 3.VICTOR AG A nezeu Tatal.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. numita şi steaua lui David. acolitului. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. cadelnita.

adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. intrand în slujba sfanta. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. Umarul manuductorilor il saruta. sta aici defatape sfanta masa. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. are sa se asemene ingerilor. Diaconii manuductori. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Nerepeti161 . Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. capul tuturor. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. ca acestia. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. sa laude neincetat pe Dumnezeu. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. manecarile şi ripida. ca insignii ale misiunii sale. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. care inca poarta orare si. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. exclama: „Porunceste Preasfintite!". Sfanta Euharistie. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. care raspunde tot cu „vrednic este". este adica numai ajutorul preotului. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect.

Hobot v. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. martira în Salonic (t 300). La liturghie preotul frange hostia în trei parti. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. Horos. Vdlul miresei. Holda (Hulda. Olda): sfanta profeteasa în Test. luptatori şi patimitori. cu multele sale lumini. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. = gradinarifa): sf. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. art. inchipuind ca acum este frate cu dansii. incataramata la piept ori pe umeri. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. S. 28). art. candelabrul din cupola naosului bisericii. ce o purtau nobilii romani. VI. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. 1). mielulpascal. Cu uleiul catehumenilor. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. Comem. ca semn de batjocura. Hostia e simbol al corpului. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Vechi. lunga pana la genunchi. Hostia (azima. la 1. Hortensia (lat. . la 10. precum mai unge şi palmele mainilor. adica mai tare şi fara defect. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. Hlamida (porfira. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. a fost imbracat Iisus. Hr. Comem. invierea şi inaltarea Domnului. Hostia are imprimata o cruce. regala. Forma rotunda. Horae v. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. sacrificiu. La fine. preotilor. precum vinul e al sangelui lui Iisus. Ore. serband Pastile iudeilor. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. IV. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. Intr-o astfel de hlamida din urma. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura.). H. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals.

Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. poarta. sfintit acum şi de biserica. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. David. se sfinteşte în ziua de Pasti. al Fiului lui Dumnezeu. 1). Vechi se ungeau regii. 29). ca un miel (loan 1. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. 11).2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. cocos. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. batran. Iona. Melchisedec. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. Tipuri au fost: Abel. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale.veacul al Xlll-lea. în Test. care icoane il arata ca Dumnezeu. Samson. impreuna cu pasca. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca.. numite vesperine. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. Iisus a avut toate trei dregatoriile. Nou. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. soare. strugure din Ierihon. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip." (Isaia 53. pelican. Hristos (gr. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. peste. toiagul lui Aron. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. Hreanul (tormac. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. cale. inainte de a incepe painea. fenix. ca simbol al creştinismului. în temeiul Psalmi 44. Icoanele. paine. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. ca invatator. cochlearia). leu. = Uns): e numele Mantuitorului. vita de vie (loan 15. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale.. ca samaritean şi ca Mantuitor. Isaac. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. nedeie. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. ca planta amara. maslin. al fructului Test. piatra. izvor. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. Hram (ruga. lumina. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai.

un tron regal. pantera. a pestelui. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. cuiele. camila. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. 16). pana la Inalfare. linul. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. instrumentele patimilor.la3. Ca insignii. (eel ce este). salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. biserica = corpul lui Hristos. sub felon.a. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). rol cu 7 pecete. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. în semn de batjocura.VICTOR AGA fiii oamenilor". coroana. Comem. sarpele de arama. fenixul. ox N. crucifixul. Comem. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. cocosul. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. = ganditor): sf. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. respectiv un cere intreg din aur. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. piatra unghiulara. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. toiagul. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. 15) şi evanghelia. snopul de grau.. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. = ganditor adanc): s f . care este o aducere aminte de patimile Domnului. mantia. buretele. rol de scrisoare. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. IV. la 29. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. delfinul.. ori X şi M ori. simbolul celor trei dureri corporate. gaina. Hugo (germ. simbolizeaza infranarea vorbelor. chiar şi dupa moartea Sa. steagul la inviere. miel. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. Humerale (amictus): o naframa alba. cruce. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. N H . Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. M E . la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). cu pietre scumpe. dragonul. pomul. carte. confectionata din giulgiu. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. sceptrul. vulturul. Hubert (germ. apa.XI. globul lumii tinut în palma. 164 . lumina de Pasti. grifonul. cadelnita. de o parte şi de alta.: roza aurea. cand." Geneza 3.12). se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". Servind mai demult ca acoperamant de cap. X P E . Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. mielul. stanca din Horeb. E patronul vanatorilor. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. cununa de spini. impartasindu-li-se vestea. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina).

15). „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. de unde invata pe oameni. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. evr. cu cei 12 Apostoli. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit.26. intunericul inchipuie osanda. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . Iacob. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. art. al carui Tata e stapanul lumii. la porunca Tatalui. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. simbolizau puterea dumnezeiasca. 25. Scara şi Piatra lui Iacob. = Hades. Iacob (evr. = Infernus. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. 15. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. care stapaneste în templu. Precum Iacob a staruit. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. Comem. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. = Gheena. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. apostol şi martir (t 41). la 19. şi ucis cu pietre de catre jidovi. inca se duce în tara departe sa-si castige. II Paralipomena 3. Este prototipul lui lisus.13. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. Iacob: fratele Domnului.41). focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. cu cei 12 fii. lat. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. a fost protoparintele poporului ales. biserica. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. = inselator. lisus.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7.20). „in cele mai de jos ale pamantului". Geneza 25. VIII. v. X şi 25. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. 24) şi focul nestins". lisus. 15. lisus. Ca simbolizare a chinurilor din iad. calator). Psalmi 29. 3). Iadul (gr. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. sf. în Apocalipsa (20. ca m i r e a s a .

daruiri.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. impreunate cu petreceri. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. caciula în cap. oracole. ca pe un om purtand povara anilor. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. care varsa din gura para de foe. care incepe cu septembrie. 24). iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. Dupa traditie. loan Botezatorul (7 ian. 22). inchi- . în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. incadrat intr-un chenar de zodiac. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. 43). Luna Ianuarie. s-a aratat obraznic.) şi Trei ierarhi (30 ian. Sf.3). caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile.). zeul timpului. Styx. Vechi. şi Peştele (februarie). Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. 22). Sf. care a dat palme lui Iisus (loan 18. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. este tipul chitului lui Iona. intr-un taler cu o piatra de moara. cu al carui ajutor invinsese pe latini.11). ce le purta Arhiereul în Test. jertfe. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. colinde. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. Iadul.). Iar. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. gheata veşnica (Iov 24. Cocitus. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. Numele şi-l are de la acest zeu. este zugravita în chipul unei femei. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. aşa-numite Ianuale. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. în iconografia bisericeasca. Simboalele iadului în Test. 19). intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor.). Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. Varsatorul de apa (ianuarie). cu cojoace în spate. focul nestins (Marcu 9. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. cu cornul de capra (decembrie). Vasile (1 ian. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. Iconografia ne-o prezinta. felicitari. incalzindu-se la foe. în icoana lumii. Flegeton). neruşinat. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei.

sezand pe globul pamantului. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. (gr. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. adica în dosul prestolului. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. dansa este fara de prihana. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. supusa voii lui Dumnezeu. 15). ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. Pentru rezistenţa s a . inchipuind pe Iisus. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. Creştinii cei dintai. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. adica cine este patronul acesteia. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. cele albastre sunt semnul supunerii. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. I c o a n a Preacuratei. Mantuitorul. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. contra lunii care se schimba necontenit. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. Hristos. Theu. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. Ch. I. insemnand ca. iar în stanga IHC. Ios. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. a fost cinstitor al sfint. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. indeplinita în scopul mantuirii. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. XPC (a lui Iisus Hristos). 167 .p u i n d c e l e 12 semintii. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. Maica Domnului). Ys. Th. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. IC. neschimbatoare. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. şezand pe scaun ori stand în picioare.

pentru ca ei ne-au deschis usile raiului.. precum şi din necesitatea ca. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma.: Zaharie cu jertfa. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. dupa potolirea persecutiei lor.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. Nicolae) mai insemnat al bisericii. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. spre a deosebi locul celor mai sfinte. La privirea sfintei icoane. jertfa lui Melchisedec etc. pe Sfanta Fecioara. La temelia iconostasului. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. le saruta. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. ca materie. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. Vechi. Nicolae. un sfant protector (de ex. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. cu lucrarile sale. li s-a statornicit venerarea relativa. adica pe Dumnezeu. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. stau icoanele din Test. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. sf. Prin icoanele sfinte. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. la dreapta lui e Maica Sfanta. în masura în care se inmulteau creştinii. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. Iconostas. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 .. sarpele de arama. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. în randul de jos. cu indemnul de a le urma acestora. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. de ex.). a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. Icoanele inalta. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. transpun spre cele ceresti. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit.

Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. lectorii. Epheu. iar treptele laterale sunt: patriarhii. II şi 4. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. IX. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. ar fi ouate de iepuri. în legatura cu Pastile. ce a vazut-o în cer. exorcistii. cantaretii. la 5. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. ca şi acesta. citetii. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. = lucratoare. Iedera v. ipo. ieros ~ sfant. iar oul inchipuie mormantul Domnului. insa o deosebire de daruri. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. Comem. 5). anagnostii.sau subdiaconii. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. ierarhia bisericeasca. art. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Vechi. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. canonarhii etc. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer.. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. presbiterii şi diaconii. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test.urma." (Efeseni 4. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. la mijloc apoi. în varful iconostasului. 7). care a fost sapat intr-o gradina. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. arhiepiscopii. prin alegerea şi prin predica sa. Ida (germ. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. acolutii. cu deosebita cinste şi vrednicie. Ieremia (evr.. Ierarhie (de la gr. se afla icoana rastignirii. Gradele inferioare sunt: usierii. mitropolitii etc.

centrul poporului ales. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. orasul a devenit capitala. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. Ierusalimul e simbolul sufletelor. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. E şi un indemn. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. nu va scapa de soarta Ierusalimului. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. Ieronim (Hieronymus gr. Vechi. VIII şi 30. Precum acesta s-a ruinat. Hr.). Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. =jerusch schalem = pace inalta. V. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. 34). IX. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". marturisitor şi parinte bisericesc.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. Ieslea e simbolul umilintei. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. Ierusalim (evr.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. ca fiu al lui Dumnezeu. la 1. = eel sfintit): sf. La poporul german a fost . Sacramentalii. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. Prin stricarea oamenilor. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. „cetatea lui Dumnezeu". pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. traducatorul Bibliei (f 420). preot. Comem. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. Comem. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. care a zis: „iertati şi se va ierta voua".10). carora li s-a aratat Iisus mai intai. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. la 15. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. Ierurgii v. (t 600 a. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. art.

la 21. C o m e m . nume latin. 6. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. Hilarion (gr. Ilarion. La poporul roman în loc de iesle. Hr. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. II. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. cand se crede ca mortii. Hie (evr. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Sf. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Comem. inseamna: plin de foe. caci pe Hie 1 . pentru misiune.H. X. Isaia 45. Sf. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. arzator. la 1. Toti trei se pregatesc în pustie. martir sfasjat de lei în circ (t 110). iar Loyola il avea pe piept. care-i şi purta în palma pirogravat. în singuratate. episcop în Antiohia Siriei. I. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Ignatiu. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. ca inchipuire. Ilarie. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. Ilarie. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. episcop în Pictavia (Aries). inţugata cu soarele. Bernard de Siena. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. mai ales copii. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. parinte bisericesc (f 368).multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe.) a fost tipul inaltarii lui lisus. Teoforul. 8). Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. Comememorat la 20 iulie. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. = vesel). care nu se matura pana tine sarbatoarea. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. S. I. se crede ca face sa fiarba marea.

Indelebilitatea. art. inchipuie! şi cu viata inel. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Gloria. Imnul triumfal („Sfant. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). art. Heruvic. Inelul mai inchipuie semnul. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. pecetea darului Duhului Sfant. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. Inelul. art. . trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. o credinta (Efeseni 4. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Petru în scaunul pontifical. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului.. Indicia (enditia. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap.Inelul ca insigniu episcopal v. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). Spre aducere aminte de aceasta promisiune. art. inelul de logodna se poarta pe deget. care a fost rapit de viu la ceruri. Liton.. Imnul ingeresc v. 8). la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita.VICTOR AGA mere de pomana. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Iliton v. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. Imnul Domnului v. Confectionat din materie mai prefioasa. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. Biserica noastra. . Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). Inelul arhieresc. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. ce-1 pnmesc hism. 5).") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 .. art. Inima e tului.Inelul piscatoris. Axion. se zice ca sf. Ilie. Unde este numai pacat. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. este patronul aviatiei.. e simbolul vesniciei. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. Inelul. adica nerepetarea botezului. prin nesfarsirea sa. nesters. V. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Inelul resc. care incep apoi sa cante. la sarbatoarea de sf Ilie. Sf. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6.

spre a-i sfinti. Inelul arhieresc (inel pontifical). Inocentii v. justitia. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. Cu privire la inel. martir. este inscriptia de pe cracea Domnului. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. Inorog (onagru.I. IX. Inelul pontifical v. VI. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. Inocentes. care contin cuvantul lui Dumnezeu.. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. Inocentiu (lat. Comem. comem. la 16. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. iubirea. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. unicorn): animal fabulos. Inima e izvorul vietii. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. 11). la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. 2). Sfinfii marunfi. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. central bucuriei şi al durerii. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea.R. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. Inocentia (lat. la 17. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. daca inelul de logodna se rape. ce-i primesc episcopii la investitura. I. organul sufletului. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. art. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310).. prin care titlu se arata vina 173 . art." (Apocalipsa 3. spre a intra numai ce este bun. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca.N. cum e şi inelul fara capat. amintit la Psalmi 21. = nevinovat): sf. pacea. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. Inel arhieresc. numai pentru Domnul.primesc monahele la intrarea în monahism.23. ori se pierde. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. Inocentie. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie.

ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. arata şi simbolizeaza în afara. de curapre sufleteasca. în casa lui Dumnezeu." (Exod 3. precum şi biruinta asupra pacatului.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. simbolul puritatii vietii şi o roza. Insigniile episcopesti. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic.. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. logodite cu patimile lui Hristos. ca simbolul maririi ceresti. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. obiectele distinctive. ca simboale. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. de lepadare a gandurilor lumeşti. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. Creştinul. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. 5). ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. cum sunt mitra.15). în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. Interiorul bisericii. în mod vizibil. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. toiagul. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". a ne face semnul crucii cu inchinaciune. Episcopi). şi cu deosebire preotul. impartit în trei parti (tinda. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu.). pentru viata lor sfanta. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. calugarii cu mantia etc. fiindca ele sunt miresele. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. purtand în mana crinul. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". care inchipuie viata de veci. inelul. tronul etc. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. latineste şi evreieste. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. Insigniile sfintilor sunt semnele. de pace castigata. ca un semn de smerenie. vesmantul ros.. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . crucea. art. 2) candela .semnul nevinovatiei. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. inainte de intrare.

care ceruse iertare.Nascatoare. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. nirii corpului lui lisus pe cruce.". painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. sangele şi apa. care este chipul cerului.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. iar în potir e numai vin natural. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. Precum lisus a iertat pe talharul. care este izvorul mantuirii neamului omenesc.. stand în fata Lui. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. e semnul rastig-. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. -Potirul e tinut în mana dreapta. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. mormantul Domnului. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru".. inchipuit prin biserica. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. se poarta lumanari inaintea preotalui. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. care. din inima sangeranda a Mantuitorului. . Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. tinut în stanga. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. Saruta apoi prestolul.. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. Pasind pragul bisericii. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor.te inca o data: „Intra-voi. unde numai persoanele sfinte pot intra. sus la frunte. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. asa va ierta fiecarui penitent greşelile.. facand inchinaciune şi semnul crucii. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica.. Se tamaiaza sfmtele daruri." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod.. care sunt temelia bisericii. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. .. în fata prestolului se inchina pana la pamant. ridicat la frunte.

care au vestit venirea Mantuitorului în lume. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant."). care au impartit intre sine hainele sfinte. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. Discul. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. mai insemnand şi lumina cunostintei. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. cand a inceput . Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. cand se asaza pe prestol. prin venirea Sa. Sfantul aer. . inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. umplut de mireasma tamaiei. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. .. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. cu care s-a invelit capul lui Iisus. mainile şi picioarele Mantuitorului. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. adica.. cand a fost luat de pe cruce. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. le pune de o parte. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. infasurand acoperamintele. inchiderea usilor şi tragerea. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. spre a vesti evanghelia. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. inchiderea perdelei. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. sa nu facem şi noi. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. a fost dezbracat de ostasi. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. cum facusera evreii. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat.

sa invete. pentru vedere. Intrarea mica la Vecernie v. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. Ioachim. inchipuie pe popoarele pagane. Pruncii. iar vesmintele. sotul sfintei 177 . De aceea nu intra cu insignii lumesti. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. neamurile. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. care strigau osanale. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. iar nmsoare. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. udat. ci va stapani în ceruri. Biserica. Intrarea în biserica v. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Ioachim (evr. art. morale. se impart apoi lumini. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. simbolizata prin usile imparatesti. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. senin la Vedenie arata an rau. inseamna pe pagani. pe care inca nimeni n-a sezut. simbolizau pacatele paganilor. . cu insigniile pacii şi ale jertfei. ca Domrt al unei imparatii. art. moina ne prevesteste an bun. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. iar manzul de asina. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. ci cu insignii mesianice. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. Inconţurarea la Vecernie. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. lepadarea acestor pacate. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). care au primit credinta şi s-au increştinat. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. sa se inalte.

uiţnd sp isnţBO BUIB.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.soj B ID .U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.8U .J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -. IB uqni mj '(/. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a . '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .

IX şi 5. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. 110. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. E simbolul tiranilor plini de cruzime. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). Dupa dreptatea sa. = laudatoare de Dumnezeu). 32).. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). Isabela (span. Isaia (evr. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. Iov e prototipul Mantuitorului.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. = sfasiat de cai): sfant. care a persecutat pe izraeliteni. Precum Isac fusese intai nascut. Sf. 18. sf episcop în Lyon. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. Irina: sf. Comem. şi a fost jertfit. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. 3) „ci chipul lui necinstit. 34). adica la lisus. Comem. Are ca insigniu rolul de hartie. 19). rugandu-se: „Doamne. Isac fusese numai tip. ferastraul şi o ramura verde. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. VI. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. Desi Isac nu a murit de fapt. precum în adevar a inviat pe Hristos. iar în locul lui s-a jertfit un berbec.. tatal sau il daduse insa spre moarte. VIII şi 28. lisus a iertat pe asupritorii Sai. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. V. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23.. Hipolyt (gr. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130).. VIII. 5). Iov (evr. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. la 22.". iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. 8). Rolul e semnul profe179 . la 13. 7). Iacob (5. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. Tipul lui a fost Faraon. defaimat a fost şi nesocotit. Ituvew. Isac e prototipul lui Hristos. VIII. = dusmanit. parinte bisericesc. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu.tati" (Matei 17. fiu iubit al tatalui sau. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. Comem. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie.

a u adulmecat. = daruita de Dumnezeu): sf. planta orientals. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. E infati(Matei 4). inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. 22). care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema.. în opunere cu raiul. Iisus le-a invins pe toate. al (Levitic 23. VIII. spre a ne fi şi noua pilda tanar.. Alt Isidor comem. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). ca persoana istorica Isidor a (gr. chiar la rugamintea profetului. Cele trei feluri de ispitiri 180 . sat. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Iuliana. dupa traditie şi dupa legende.. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului.. T aduceau în de grau. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus.Hr. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. e simbolul pamantu. acestia insa 1 . stralucitor).Comem. ca Dumnezeu. la 31. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . scaderi. Isop. Iulian (lat Galatia pe Comem. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. VII. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). la Iuliana: Aurelian. Din pricina gustului amar. Iuliu (lat. lacomia şi ravna dupa castig. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. cu deosebire fata de sirile sale bune. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. este simbolul curatirii.". liberator) e numele lui Mesia. voios. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. care este chipul mandriei. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). Comem. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. fede urmat. la 21.a r fi inghitit un cedru. e isop". Iulia. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. Psalmi 50. Sf. adica mantuirea -Egipt (t 380). Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. Lupta incepe în pustie care. = mantuitor. pacatului. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. = darul lui Dumnezeu): sf. Iulian.9).". amintita ade. Ramura verde o are. Matei 1.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). Isidor (gr. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. incepe impart colaci Iisus (evr. Iuda are ca insigniu punga.). riale pentru ceata Apostolilor. sea în Biblie.21). la 5. cu parul rosu.ca Acela va mantui pe poporul Sau. adica. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. V. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. Comem. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. = sul sufletului. Ferastraul il are ca insigniu. XII. la 7. respectul legii.VICTOR AG A tiei. rea lui Adam.

Iconografia o zugraveste în forma unui leu. ce influenteaza şi asupra omului. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. care leaga graul. se serbeaza contra grindinei. martira în goanele lui Aurelian. Procopie) cand „arde piatra în apa". adica. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. Se aduna flori de sanziene. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). tamaie şi pelin. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. mai apoi Iulius. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. care apoi. la 12. a şaptea în eel civil. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. apoi se impletesc în cununi pe la porti. la 15 se cinsteste Cirica (sf. creste acum sj se dezvolta. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. Comem. care mai intai au sa guste din fructele parguite. Dupa istoricul Meletie. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor.15. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa.9-10). sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. uscate. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. Numirea a ramas de la romani. ce se dezlantuie. fiindca acum se coc ciresele. Chiric) pentru ferirea de napaste. Comem. La romani a fost consacrata tineretii. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. difc la biserica usturoi. cu care se impodobesc tinerii.Iulian (lat. în atmosfera. Iacob (iulie 25). la 16. 13). incepe sa se coaca. în natura. tinute de frica grindinei. al cresterii şi al libertatii. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . luna a unsprezecea în anul bisericesc. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. Deuteronom 16. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara.III. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. care tocmise calendarul. care ii ziceau Quintilis. pe case şi la uşi. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. în 24 se impart colaci. sunt pastrate de leac. ori de la zeita Junona. iar în zodiac are racul ca insigniu. Numirea populara este Cireşar. la 5. Iuliana: sf. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. dupa numele imparatului Iulius Caesar. Iulie. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. E astfel simbolul tineretii. IX. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores).

în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. fac procesiuni la camp. cuvioasa fecioara. rizata de huni (t 451). Comem. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. Dupa inmormantare. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). se scalda în Mantuitorului. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. luminata. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. în Durostor langa Dunare (t 302). care a nascut pe Tomii. Tragerea izvorului rinte bisericesc. caruia de regula i se dau şi drept): sf. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. invioratoare. filosof. a trage e un obicei ramas de la romani. Iustin. în 22 sf. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). Izvorul. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. 10. VI şi 13. în decurs de 6 saptamani. inchipuie ca eel raposat Comem. ce izvorasc din rai. se crede ca sf. Se face pasca şi se rosesc o u a . se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. martir în Roma (ţ 166). Iusta. „apa vietii". art. avand apa buna. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. marti. 38). Foca este tinut pentru primejdia de foe. V. apa. de mila. e un act de elemosina. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta.VICTOR AG A copii. în Sambata Sfanta Nascatoare. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. din care a rasarit manaceasta zi. Iuliu (lat. la 27. Izvoarele.). Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. IV. scriitor şi pa. sale. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. care se tine şi azi la poporul nostru. unde se sfintesc şi se Hristos. martir în Sebaste. izvorul e inchipuirea renasterii.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. sa fie invrednicit de apa vietii. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. daca tuna şi fulgera. erau în Test. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. = eel la un creştin. în ziua de Santilii (20). = luminat): sf. la biserica. de induraIustina: sf. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. Iustin. proas-pata. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. la 1. Preotii şi credinciosii. purtand 7. fratele lui Hie. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. Iustina (lat. Comem. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. VI. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4.hainele de pomana. ca element de viata. Izvorul.

Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. cu suflet numai spre slujba sa sfanta.. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. mai ales a incalcarii de catre duşmani. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. Obiceiul a trecut din Test.". care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina.. dupa rostirea rugaciunii anumite. art. lmblatirea în Test. Preotul ia pruncul în brate. 2-A. il preda mamei. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. Inainte de imbracare. pe care le savarsim: cu gandul. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri.22).I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere.). saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. Sarutarea veşmintelor). Vechi (Levitic 12. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. Luca 2. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. putea sa. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. care se asemanau cu imblaciul. pentru o stare de sfintenie. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. spre rasarit. ca sa dea marire. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata. cu vorba şi cu fapta. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. 183 . sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. art.. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N..

dupa ce a frant agnetul. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. protoparintelui nostra sufletesc. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. Impreunarea chipurilor. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. respectiv crucea de pe el. art. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 .. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. în haina simbolica. a iesit Eva adevarata. Din coasta noului Adam. Imbracarea pruncului cu camasa alba. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. adica a apei cu vinul. inseamna nevinovatia. adica biserica. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. se face semnul crucii. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. preotul liturghisitor. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte.. Peste apa." loan 19. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). Inainte de impartasire. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . în semn de multumire pentru aceste daruri. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. la judecata mare.ei Sfantului Duh". precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei.dupa afundarea lui în apa botezului -. 34). la imbracare preotul saruta fiecare vesmant.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. impreunarea sfanta v. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. E totodata şi aducere aminte de haina alba. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. ia partea IC. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. cu care raposatul trebuie sa. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. inchipuind ca raposatul. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. inainte de amestecare. mireasa lui Hristos. Impreunarea chipurilor.

se fac procesiuni solemne. la 40 de zile dupa Pasti. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. dupa pregatirea demna . Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. biserica universala. impodobita cu mirt ori cu busuioc. Inainte de a o aseza pe tetrapod. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. Prin inaltarea sa. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. preotul ridica crucea spre toate regiunile. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri.. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. simbolizand conductul Apostolilor.lemnului crucii de catre sf. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri.în cele trei zile premergatoare. prin inaltarea Sa. s-au inaltat în marirea cuvenita. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. ca simboale. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. face procesiuni solemne.". dupa obiceiul vechilor creştini. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". s-a inaltat intru marire. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. aprinzandu-se candele şi lumanari. 185 . martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. Elena la 326. De aceea la monumentul lor din cimitire. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. descult şi cu capul descoperit. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. numite zilele procesiunilor. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului.. în joia inaltarii. din central comunei ori din fata bisericii. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. La vecernia de jnţercuri-seara. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. 3). inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. Caci precum Mantuitorul. care sa-i faca vrednici de cer. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. unde Mantuitorul. în biserica apuseana. fiindca credincioşii. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. la nemurirea din ceruri. astfel şi eroii.

Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. Cadelnita.VICTOR AG A inaltarea sfanta. pamantesc. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. cu za de metal. 5) sa se descalte. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. Incensator v. Precum incaltamintea acopera piciorul. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului.) şi a trecut şi la creştini. A-si scutura praful de pe picioare. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. ingeri) al celor noua cete. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. Inceputul chipului ingeresc v. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu.. 14).. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti... arhangheli. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. art. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. adica sa lepede tot ce are corporal. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. inchipuie moartea.3). Chipul ingeresc eel mic. 2). spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. a rupe orice legatura cu cineva. trebuie sa se dezbare de corp. în semn de multumire sincera. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal.. Inchinarea ce o fac creştinii. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. ingroparea şi invierea lui lisus. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. Sion. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. exclama „sa luam aminte sfmtele. lisus se roaga pe inaltime. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti.". inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita.. art. cu coifuri în cap. sa se lepede de tot ce este trupesc. Inaltimile simbolizeaza cerul. zidite pe piatra tare a credintei. 5). Inchinarea credin- 186 . Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. Evreii în Test. inainte de sfanta cuminecare. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. asa corpul acopera sufletul. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. cand preotul. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3.

. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. vechea sarutare a pacii. Incredintare v. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. inconţurarea mare v. în semn ca El are „nume... simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei.". Inchinarea pruncului v. impacarea cu toti oamenii. Inconţurarea bisericii. Logodna. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti.32). precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. în cultul intern şi extern. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. la serviciul botezului. art. vesnicia. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. Intrarea cea mare. cu cantarea „Isaia dantu187 . Se manifests în actele publice şi private. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. în care a intrat acum. art. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. cu ocazia sfintirii ei. iar inchinarea capului. ce s-a indatinat în vechimea creştina. Otratire. art.." (Matei 5. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. caruia toata suflarea are sa se piece".

. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. Intrarea mica. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. 13). O facem cu deosebire în timpul postului. trimisi) sunt fiinte personale.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. Ingenuncheaza magii. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. de catre preot. Oprirea preotului în dosul prestolului si. Iisus în gradina Ghetsimani. = soli. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. simbolizata prin plecarea capului preotului. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". Stefan (Faptele Apostolilor 7. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. în timp de cainta şi calamitati generale. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. Inconţurarea mica v.. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus.VICTOR AG A ieste. II Paralipomena 6. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. . Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. dupa ce a deschis uşile imparatesti. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale.". vestitori. 54. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. create . Ingeri (gr. art. 60). spirituale. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. nemarginirea iubirii lor conţugale. Apostolii.

Clasa III. Ingeri. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). 9. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. ori sunt infatisati ca niste copii mici.ita impartiti în 9 cete. Incepatoriile (Virtutes). sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. Ei sunt chipul blandetii. Scaunele (Troni). Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. fiecare treapta avand cate 3 cete. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. 14).SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. iar în mana cu atributul misiunii lor. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. Prin impartasirea cu sfantul botez. Ingeri (Angeli). uneori chiar şi cu chip de amoreti.7). ingerii sunt infatişati în Test. 35). ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. Faptele Apostolilor 10. al pacii si 189 . incinşi cu brau şi purtand orar. arhangheli. Puterile (Potestates). abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. al ascultarii. imateriali. Domniile (Princigates). Mai adesea ii intalnim ca tineri. Stapaniile (Dominationes).. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. Crinul buneivestiri il are Gavriil. nu imbatranesc. Heruvimii. 15. în Test.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. ingeri) al celor 9 cete. cete. 12. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. 21). au insa cunoştinta şi vointa libere. legiuni. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. iar mai tarziu. stau în armonie desavars. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. ci traiesc vesnic. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20.. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Serafimii. Arhangheli. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. al caror sediu se crede a fi în creieri. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. la ortodocsi. adica în haina nevinovatiei. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. fara haine. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. 30). al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. Clasa II. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu.

rostite catre Adam (Geneza 3. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. alunecand tot mai în jos pana la iad. dar. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. pentru ca în cer nu are loc pacatul. devin tot mai urati. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. trebuie sa fie ingropati în pamant. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. pana la a doua venire. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. pe masura ce se pogoara în jos. Inmormantarea creştina. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. prin toate actele sale de cult. 19) „pamant esti. neatins şi netulburat. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. I se ung toate 190 . art. Ingroparea v. sfintit.VICTOR AG A al frumusetii. Dupa ce creştinul a murit. în loc linistit. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. Inmormantarea (inhumarea. dupa cuvintele lui Dumnezeu. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. ne prezinta un sir de simboale.". frumosi la chip. 18). mai negri. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. al mandriei şi al increderii de sine. ca dreptului Judecator. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. Creştinii. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. Inmormantarea. Sunt chipul semetiei. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. pe care-i apara de prapastie. ii vedem cu aripi şi zburand. Inmormantarea. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. ori de mana cu un copil. ingerul se departeaza. art. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus.. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. adica al celor mai detestabile pacate. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. dupa pilda Mantuitorului. isi pierd frumseta şi lumina.. La moarte. Cand omul calca pragul pacatului. Inhumarea v. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. mai intunecati.

inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. mtr-un sicriu (racla). în multe parti bradul. -Bocetul.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. . ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. I se pune pe zabranic. . tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. -Punerea mainilor cruris. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. cu privirea spre rasarit. . semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. Privegherile la 191 . cu care odinioara. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina).Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. adica spre raiul de fericire. intr-o camasa alba. . -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). iar icoana (la preoti evanghelia. care trecea sufletele peste raul infernului. care ni-i inchipuim la rasarit. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. cu fata în sus. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. care simbolizeaza haina dreptilor. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. -Trei lumanari şi statul (toiagul v. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. urzit de la romani sj de la evrei. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. la invierea de obşte. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. inchipuie durere mare. intra imparatia Domnului Hristos. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. ce sa se pogoare asupra raposatului.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. art. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. pe acoperitorul fetii. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. care în acest scop intrebuintau chiparosul. precum şi cantecul zorilor. cu moartea deodata pier toate vorbele. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. obiceiul a ramas de la romani. în care a vietuit raposatul. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. adica în lumanarea muribundului.

intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei.Muzica instrumental.. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica." (Psalmi 50. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. ca un creştin adevarat. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. cu agheasma ori cu ulei. asa il conduce acum. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. prin botez. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. cu corpul. . 4).! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie.. face citiri din Apostol.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. aratata în extern fata de raposatul.8). ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. prin locurile pe unde umblase în viata sa. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum.în biserica se . Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. . iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. ! doliu şi durere mare. . precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. raposatul în biserica cea cereasca. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. . cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. . Starile (opriri. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. obicei roman. .A treia zi. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. la odihna vesnica. pompa. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte.

care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. Sigilarea gropii). La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. o forma a crucii lui Andrei (X)." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma.. Dumnezeu sa-i ierte. cum a stat în viata sa la rugaciune. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata)...Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. apostoli şi rugaciuni mai multe. 27). . sunt simbolul ultimului ramas bun. respectiv de fiecare parte." (Psalmi 23. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. adica cu puterea Duhului Sfant. iar liturghie deplina i se face.. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. adica sarutarea crucii. tarana ridicata cu harletul. care aruncau 193 . pentru ultima oara. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. şi rostind. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. carbunii şi cenusa din cadelnita. la jertfa nesangeroasa.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. peste sicriu. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. la copii: „A1 Domnului este pamantul. taind de fiecare parte un semn. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. cu rostirea de „in veci pomenirea lui. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. picioarele spre rasarit.canta Catisma în trei stari. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii.. pana la judecata din urma. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. Obiceiul a ramas de la romani. La morminti preotul arunca în groapa. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. la ultimele rugaciuni. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3.. Cantarea „!n veci pomenirea. art. aruncand în groapa de fiecare data. . fie-i tarana usoara.

în care s-a pus o piatra naturala.despletirea parului. 194 .Cununile se asaza. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. precum şi rudeniile. Apostolul şi evanghelistul loan adica. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. xşi spala mainile xntr-un lighean. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. coliva. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. Jelirea. pentru care este acum xncununat în ceruri.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . la capul mortului. Aprinderea luminilor. elemosina. sunt semnele iubirii sincere. iar dulceata de miere. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. spre soarele Hristos. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. adica sa priveasca spre rasarit. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . Crucea pe mormant. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. voaluri negre şi haine cemite. Se face apoi praznicul (agapa. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. de zahar. asupra pacatelor. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. tamaierea. care considerau cadavrul de necurat. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. pomana. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. comandare. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. cainele pazitor al infernului). paosul şi colacul. doliul. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. precum şi cele plantate pe mormant. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. pe mormant ori se agata de cruce. ne arata ca aci este ingropat un creştin. petrecand pe Maica Domnului la mormant. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. petrecatorilor şi rudeniilor. unde este lumina etema. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. . 4). pomana). toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. la casa mortuara. care a purtat sarcina vietii sale. La pomana. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. Florile legate în jerbe. de legatura sufleteasca cu eel mort. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. vamesi. Dupa xnmormantare. cu picioarele spre rasarit. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. ca semn de comuniune.

continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. Sfanta Cuminecatura. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. o serbeaza credinciosji cu pietate. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. numita ziua hramului. cu vesminte rituale colorate. Intaiul nascut v. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. Tipul acestei insemnari a fost în Test.". Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu.". Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. art. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu.. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. la ruga.). la inceputul liturghiei. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma.. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata.. Insemnarea pruncului.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . Semnul crucii. Ziua aceasta. Innoirea invierii v. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. Primogenit. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. Antipascha. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. ziua de ruga. la sfarsitul liturghiei. art. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 .se savarseşte fara jale mare. la sarbatoarea sfantului Ilie.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii.. adica cu rugaciunea crucii. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. ca jertfa bineprimita. cu sfanta Evanghelie. sfantului Nicolae etc. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. art. în chipul crucii. la proscomidie. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. Insemnarea. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. chiar albe şi nu se face dezlegare.

BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.B3 BaaaaJBOjux SXUOI.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .sui B rags -ndB BX 'xodoux.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.XJS9A 9q39Jn xnţn. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip . '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA . B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.B9Q inxnu9ranq9.3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.

pessah . la lumina zilei şi fara sfiala. în fata lui Dumnezeu insa. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena.. . pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. adica. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. trecut deja în descompunere. boieri. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. Nou. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea..trecere). nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. dar pacatuirea lor se tine în ascuns. luate toate din Test. Fiica lui lair (Matei 9. „soare" intre celelalte sarbatori. portile. 18)." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . în noaptea Invierii se tinea." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. Lazar (loan 11). în zorile zilei (Matei 28.11). inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. inconţurand biserica ori o parte din sat. 1) ori la miezul noptii. în vechimea creştina. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. raspandind duhoarea faptelor lor rele. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. Matei 28. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. procesiunile. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune..Fiul din Nain (Luca 7. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. cad în pacatuire. praznuindu-se cu bucurie mare. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. nu iese în public. pe care i-a inviat din groapa. dupa o viata petrecuta creştineste..Invatatorii legii şi Fariseii din Test. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase.

obi?: rost. ouale. colacul. painea. mielul etc. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". . inviat. carnea. citesc de pe amvon. i de la acestea de azima. în acest inteles poporul a adoptat. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". sarea. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. lumea a ieşit vestirea lor". iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. . Psalmi 18.43. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. La Svetilna preotul iese creştina. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate.. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. miel. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. asupra caselor creatine care. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat".Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. precum s. spre a simboliza ca prin limba tarii..").Biserica în decursul Saptamanii mari. cu sfeştanie. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. ou. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. .i la clopotele. se namra moarta s . precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. Bucatele o u a ale zeitei Leda. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. cand li sa comunicat vestea inviere. ca ciunea amvonului. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti).VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. ou roşu. în „Adevarat ca a inviat". 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. dupa Apostolii. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului.. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. Paşti. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras.12). ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. în fata Apostolilor. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. diaconii o altar). nata. ca inchipuire ca aceeaşi zi. Craciunului şi a Bobotezei. loan 21. sunt sfintite de preoti.30. latineşte şi evreieşte. spre a simboliza ca. precum locul lor).

. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). care incepeau anul cu primavara. salamandra. ca simbol alrenasterii. pe drum.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. E totodata dovada despre invierea corpurilor. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat".Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. Samson. La intalnire. Oul de Paqti). Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. paunul. în case. şi art. . cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . La romani. Oul). De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti.a u furat pe Iisus din mormant. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. credinciosii. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. pe la fantani.creatiunii şi ale invierii (v. . primavara. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. 199 . pana la Inaltarea Domnului. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. se serbeaza primavara. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. art. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. numita Saptamana luminata. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. oul de Pasti. Pastile. obisnuinta fara de nici un rost. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. scaparea lui Iona din chit etc. simboalele soarelui. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. lumanarea de Pasti. azi se tine în trei zile. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. A d e -varat a inviat". E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . fenixul etc.Tipurile invierii în Test.

care a adus paine şi vin. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. jocul religios la sarbatoarea corturilor). Jertfa simbolizeaza credinta. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. jucand şi cantand. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. Jertfelnic v. e luata din paganism. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. L-au avut şi il au toate popoarele. purtarea vesmintelor negre. Vechi. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. imbracarea în sac.. postul ş. Jidovul ratacitor v. art. E tipul jertfei liturgice. prin care acte se simboliza durerea mare (v. sj Doliul). nespalarea. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. în Test. Proscomidier. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). Ahasverus. derivat de la zeul Joe-Jupiter. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. iar roma- . ca personificare a zilei. în Test.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. în credinta poporului. presararea capului cu cenusa. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. cer ploaie pe timp de seceta.a. art. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. Ca o reminiscenta. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. adusa pentru iertarea pacatelor. De aceea biserica creştina il condamna. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". Sfanta Joi. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. David joaca în fata chivotului.

intra comemorarea spalarii picioarelor. Joia mare. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. Joia mare (Joia patimilor. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. impreunata cu vecernia. Joia mare. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. unde Petra s-a lepadat de Iisus. tradarea şi saratul lui Iuda. ierarh Nicolae din Mira. E numita Joia verde. cina din urma. Judecata de apoi (Judecata din urma. Dimineata. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. şi pana Duminica dimineata la Inviere. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. Joia verde v. sau feria quinta. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. Joia inaltarii. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. cum o numeşte şi azi biserica latina. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. art.). a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. aşezarea Sfintei Euharistii. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. spalarea picioarelor. cinei de taina.20). amare. prescurile de Paşti. ce se obisnuieste în unele tinuturi. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. Joia patimilor v. art. în credinta poporului. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. evidentiind puterea lui Hristos. art. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. judecata şi moartea lui Iisus.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. dupa datina evreilor. a vinderii. inainte de a canta cocosii a treia oara. ca 201 . Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. pe Invatatoral. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. mijloc de mantuire pentru toate neamurile.m. Joia aceasta are supranumirea de mare.

Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. 28-30): „luati jugul Meu". art. ca simbol al indurarii şi cu sabia. a fost o sarcina grea. art. Juruinta v. spre a marturisi ceva cu adevarat. Judecata universale v. Sf. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. Jugul e simbolul robiei. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. 3.VICTOR AGA judecator. 24. Judecata de apoi. cu relicvele sfmte. Ciprian aseamana jugul cu crucea. Era şi în Test. 10. art. 2. 25). iesjndu-i din ochi (Isaia 49. care. gandindu-se la marea dare de seama. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. Ruperea jugului în Test. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii.") cu crinul intr-o mana. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. Vechi (Geneza 14. Vechi inchipuie mantuire. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Iisus il condamna ( M a t e i 5. 2. de-a stanga pe sf. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. al atarnarii de cineva. Juramant de credinţa: în Test. în opunere cu jugul lui Hristos. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. loan Botezatorul. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. cu cartea vietii. iar impreţur zburand cetele ingeresti. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. 23-24. 34). 16). Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi.". Vot. de obicei roşie. Apocalipsa 1. Judecata de apoi. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului.. eliberare din sclavie. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. cu crucea. Isaia 9. marirea Lui. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test.. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica.. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. 27). ce ne apasa. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. . al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27.. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. Junghierea agnetului la proscomidie. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Judecata din urma v.

. numit drumul Ierusalimuhd. Plangem de bucurie şi plangem de durere. cu care a udat picioarele Mantuitorului. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . ambele formand semnul crucii. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. art. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. la pierderea fericirii raiului. Lacrimile Magdalenei. 5). Prapor).. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. Lacrima este simbolul caintei. art. Este insigniul 203 .L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. ca un fir al Ariadnei. format din niste cercuri şi linii curbe. ce ni-i descrie sf.) au plans. Cei dintai oameni. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. De sul atarna o panza. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic.). de sinceritate care va fi rasplatita. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. purpura patrata. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. impestritata cu fireturi. numai invatatura s f a n t a . de cainta. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra".38).. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. al durerii şi al chinurilor.

inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. fiind eel mai intaritor aliment. Lamaia cu gustul sau amarui. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. lantul e semnul robiei în pacate. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. sunt simbolul boalelor. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. în anotimpul de toamna. Ladislau (germ. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. 22). prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. Pe la noi. în loc de lamaie. Laptele. Comem. loil 1. la pogorarea Sa în iad. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. Ca mijloc de pedeapsa.. . = renumit): Sf. mania de mandrie etc. 5). al fericirii. ce se canta în cele 3 Duminici (D. fiind mai apoi şi martirizat. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. dupa traditia iudaica. D.).VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Lacustele. 34). în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. acru. 14-15. în Test. Avem lantul faptelor bune. La raul Vavilonului.. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami).Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. judecatii şi D. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. intrebuinteaza fructul de gutui. al penitentei sincere. care impunsese pe Domnul. precum 204 . evreii. Dupa analogia acestora. Psalmul (136) de pocainta. inchipuie amaraciunea vietii.4). L. rege al Ungariei (ţ 1095). simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. la 27. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. VI. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. este simbolul binelui sufletesc. Fiului Pierdut. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. a fost eel dintai care s-a increştinat. Intru amintirea acestei impungeri. adica cu simbolul lancei sfinte. cum au fost lacustele plagilor egiptene. Vechi (Levitic 11. cand se tine sarbatoarea. Lamaia.. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt." (loan 19. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor.). caci Longhin sutasul.

" Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. care sa-i ajute spre viata noua.35. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. precum e starea viermelui în larva. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. precum sj pogorarea Duhului. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. iese 0 viata noua la timpul hotarat.. La revedere v. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. sa ne reintoarcem în tara fericirii.. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. adica ne-a trimis lumina evangheliei. Revedere. aceasta lauda se imbina cu ora I. a patimilor şi a mortii Domnului. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. ne indeamna la pocainta şi la postire. 205 .fusesera evreii în timpul robiei. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. dupa Psalmi 118. caderea lui şi urmarile pacatului. Se aseamana oamenilor. art. care au inima ca şi moarta. dar care la primele raze de soare iese la iveala. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. Latul (cursa) (Luca 21. asemenea acelor evrei robiti. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. mai bine zis pentru neinfranare. precum d i n larva. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. 4) lauda manecarii (utrenia). savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). care e infatisata adesea cu lat în mana. ca şi aceia. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. Este şi primejdia mortii. Isaia 24. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. ce se aseamana unui mormant.

invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. colacilor. = incununata cu laur. Vechi (Levitic 7. Viata nu este alta decat moarte. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". X. a fost simbolul curatiei interne. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. care au adus jertfa. Lavoarul (spalatorul). Laura (lat. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. Mormantul e simbolul lumii. unde preotii aduceau darul leganat. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). 3) Rugaciunea de amiazazi. Comem. Precum corpul. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. XII. la 8. iar lumea un mormant. la 19. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele.. Lazar din Betania (loan 11).Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. al sfinteniei. art. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). Lazar (evr.). care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. în care suntem adanciti. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. preamarita): sf martira în Spania (t 864). 14). Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. Comem. la 10. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. care cuprinde ora III. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. Dafin. Laur v. VIII. Laurentia (lat. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. ~ laureat. Laurentie.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. Comem. ce se afla în tinda cortului sfant. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. Legatura sangelui. .' Hr. Laurentiu (lat. utrenia şi ora I. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. Pe cei ce il iubesc. la 17. Comem. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. VI şi sfanta Liturghie. de datoriile . de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. ca sfant. ce a fost facuta de Moise. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. a colivei. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. X. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene.

simbolizand comunitatea de prietenie. Leopold (germ. VI şi 13. la 15. Leon (lat. Comem. este blestemat cu mesteşugul sau. IV. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. II sj 11. Painea apoi o mananca impreuna. papa şi invatator bisericesc. Leontina (lat. Leontia. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. = leu): sf Leon eel Mare. III. Comem. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. pentru ca n-ai mila de fiul meu. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. în drumul spre Golgota. Leontie (lat. zicandu-i: „Meştere lemnar. dar va invia pentru ambele stari. Preotul taia una dintre pasari. la 1. Comem.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. Cand Maica Domnului. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. II Cronici 13. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). = curajos): sf. Leo. la 18. Precum lepra amorteste corpul omului. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). ce le purtau leprosii. Comem. la 18. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". Legatura sarii se numea în Test. art. Leonida (lat. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. fiindca sarea este simbolul conservarii. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Levitic 2. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". sihastru şi martir în Patara Liciei. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). Alt Leon. fost markgraf în Austria (f 1136). 5. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. IV.13). IX. II. la 22. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. = tare ca un leu): martir comem. la 18. = leu): sf. Frate de cruce). al neviolabilitatii (Numeri 18. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. al neputrezirii. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. neviolabila. inchipuite prin hainele rupte. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. 19. ca o legatura trainica. iar sangele il scurgea 207 .

. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. Leul. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. Leii care poarta coloane. leul simbolizeaza corpul omului. Leul este insigniul sfantului Zosima. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. alegerea.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. din moarte. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. 5). 9). el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Levi este prototipul preotimii creatine.în locul celor dintai nascuti . în Test. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. preoti. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. portale. 4). simboliza. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu.. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. Leul fund eel mai puternic dintre animale. Isaia (21. Seminfia lui Levi a fost aleasa . adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. art. ce trebuiau sa se faca . ce acum este pierita. trecuta. Balaur. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. al puterii de stapanire. Un leu sau mai multi. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. al carei reprezentant este episcopul. vie. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. Leviti. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. puterea fizica a acestuia. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. Impartita în trei trepte: arhierei. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. Leviatan v. 5). catedre. Infatişat pe monumente sepulcrale. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. deoarece apa este mijlocul curatirii.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc.VICTOR AG A in apa. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. leviti. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. inchipuie puterea invataturilor creatine. prin urleml grozav. Vechi. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. este şi chipul tariei. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. 19).

în Test. e simbolul maretiei. de revelatie a puterii dumnezeiesti. numit sangele strugurilor. Lilie = Crinul. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. E situat la hotarul infernului. Vechi. precum şi al pruncilor din Betleem. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. v. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Vechi. L. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. de leprosi etc. Libatiuni. tinut în fata unui catafalc. 5) şi pricina a multor pacate. Iar sf. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. Lingurita. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. i-a atins de buzele prorocului 209 . ucisi de Irod. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. patria cedrilor. Limba e simbolul propovaduirii. Libera = requiemul. Comem. Lidia: sfanta. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. spre a rusina pe cei necredinciosi. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. art. la 28. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". Lin v. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. = hotar. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. cu care se cumineca preotii şi poporul. III. 2). Numeri 22.de pe urma unor necuratiri. sotia senatorului Filit din Roma. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. Teascul. se aseamana sanului lui Avraam din Test. Limbus (lat. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. art. Libanul: munte inalt. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. Limba (vorbirea) este simbolul internului. 28).

morminti. si de bunatatile cererea Dumnezeu. intoc-mai ca şi (Geneza 25. 39). pentru un blid de linte. iar în ristic. 210 . iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. sufletul sau. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau."). la grane. ca Dumnezeu. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. ce se sfintesc la litia sarba. la care se sfintesc cinci prescuri. ajutorul şi sa-i primejdii. ori dupaLiturghia menilur. Grdul şi binecuvantarea mite litii.. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. cu priveghere de noapte. Litiile se savarsesc în pronaos. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului..". litiei se face dupa vohod. Litiile cu procesiuni. nu. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. Isaia 6. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. Liturghia ( publica) se n general.. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. la Boboteaza. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. în care" de sange. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17.. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. 9).Sfanta Euharistie. cand II moarte. care ince-peau serbarea de cu seara. real painii şi a a fost Iisus la Emaus.a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. Untul de lemn seana rugaciunile. Rugaciunea important al sau. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. pustie (Matei 14. grau şi untdelemnt. Nou. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. Cu a tuturor credinciosilor.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. 7).. scop comun. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. Liturg ore. pentru care omul isi vinde. A fost introdusa de loan Hrisostom.48).. 41).Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. alta şi ca un dar deosebit. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. eel de primo-genitura. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. 33). 19). locul penitentilor.a saturat 5 mii de oameni. 14). Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Litanie se mai acest ulei sfintit. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. (Ezechiel 4. 7). Isav. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.VICTOR AGA Isaia şi 1 . vin. fata de cele mai importante. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. sub grija celui Preainalt. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. Litierul e o tava prevazuta cu o tri.). eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti.

3) Psalmii. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. de predicarea lui loan. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite.. este jertfa Testamentului N o u . iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza.. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor.. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. = serviciu. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. Liturghia celor chemati (catehumenilor. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. Liton (iliton. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. 7). cand în fata tuturor se aduce jertfa. precum au fost scosi catehumenii din biserica. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. cand Iisus a fost condamnat la moarte. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. adica Sfanta Euharistie. Are t r e i parti (proscomidia.). 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni."). cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume.. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. corporale): o naframa de în ori de matase. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . predicarea lui loan şi intruparea Mesiei.. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general.morminti. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului.. iar în special serviciul euharistic. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. ." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. Liturghia (gr. aducerea jertfei cei fara de sange.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. respectiv cusut anTimişul. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. în care este invelit.

epicleza. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani..area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. se face am narea) chipurilor.Marire intru cei de sus. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui.. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste.. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati.. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari."pan niceste.! incepe prin pregatirea „si safiemila... Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. ce rostita de doua ori. depozitata în sfanta evanghelie. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire.. invierea. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. Semnul credintei mseamna iubirea creştina...". beti. Are trei Slant se preface painea în corpul.. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce.în sangele Domnului. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a . puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. Hristos pentru xntruparea Sa.. .")." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile.. cina cea de taina... Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii)..") cu umilinta. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire... de cerere. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain. cu frica. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie...In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur..rilor din ceruri.. în asemanarea carora prin jertfa Domnului.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului"). moartea. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc. se la „Cati sunteti credinciosi..") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni.")..". ingeri.. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie. „fa adica.Consacrarea elementelor euharistice. ghii. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. consista face cu rostirea „luati..

sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul.de deoarte suna clopotele mari. . v. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. Scaunele din jural jiljului. Livia: sf.. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin.. art.. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. epicleza. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. intr-o firida a zidului altarului. Locul eel de sus (scaunul de sus. la 25. Axionul („Mareste. a imparatesei tuturor sfintilor. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. Liturghia mortilor = parastas. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. ce le au unele catedrale. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. adica mesele obstesti... unde lisus sade de-a dreapta Tatalui.... pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. ca pastor sufletesc.. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul." pana la „si ne invredniceşte.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai.. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul.. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine.. cand a binecuvantat pe Apostoli. iar a doua aratare cu „totdeauna. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune.") cu umilinta." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. Credinciosii se prostern. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. VI.") cu rugaciunea de multumire. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. ca inchipuire a cerescului tron. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. Tot locuri 213 . frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. se roaga în mijlocul poporului. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. comem. Impartirea anaforei inchipuie agapele.

sponsalia. ca cercul facut este nemarginit. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. numai de la Dumnezeu. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. care au sa fie un corp. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. respectiv spre mire. Loxia (PI cuvantata. mai este cap femeii" (Efeseni 5. Fiecar" în duhul lui munte. a s a trimite solii Sai cap.. mantuirii. cum trebuie sa-i sfant. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. nesfarsita sta de-a dreapta. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile.. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc.. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. invoire reciproca în scopul casatoriei. asupra lor. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. mirilor. la fiecare data viefii creştinesti. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. intelepciunii. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. vreau mantuiasca. despr ca.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. inchipuit prin altar. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. prin ce se simbolizeaza ca biserica.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. Dupa ce binecuvanta inelele. cu pelerinaj. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. vindecari etc. din opera de mantuire prin cruce. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. 23). precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. e comemorat. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. şi la oameni s p r e a . de pe tronul Lui eel inalt. fie vesnic exe trebuie oamen. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. cu inelul de aur. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. ce le tin mirii ori nasii lor. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. ce intareste casa fiilor. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. Mirele incheia o legatura pe viata.. ori în asigurarea reciproca. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. în fata martorilor. incredintare) e un act solemn. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. Fagaîn opozitie cu Avraam. Insemsfinte. zdmdnt. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. în scop de taina. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie.". daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. 25).

tragandu-i unul cate unul din cununa. adica spre inaltimi sufletesti. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. Rugaciunile acestea. Ca sfant. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. Loxia e consacrata micului lisus. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. duhul lui Dumnezeu. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. Rugaciunile de pregatire. X. şi apoi saruta prestolul. e comemorat la 9. cum facuse şi cu sotia lui Lot. Luca (lat. se fac afara de altar. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca." Matei 5. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte.. trebuie sa-i alungam din suflete. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. mai inchipuie starea omenirii. facute afara de altar. Intrand în altar. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. fara a cere ajutorul de sus. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . în faţa usilor imparatesti. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. Ca rasplata a iubirii şi a milei. Iubirea de lume i-a fost pieirea.duhul spiritual. a zburat grabita şi a smuls toti spinii.. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. lepadand orice grija de lume. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. care este aniversarea Nasterii Domnului. credinta adevarata. despre care legenda ne spune ca. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. care inchipuie tronul. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. Luarea vremii. 23-24). în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva.

Apostol. Comem. ce se da în Luceafarul de seara. Are ca emblema boul. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. din care a rasarit credinciosilor. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). = luminos): sfantbarbat bisericesc. sub a carui 216 . 1 . ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. care este aju-tatoarea celor ce. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. 16). niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. care ne vesteste intunericul. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. al stapanului intunericului. Dansa a inmormantat pe sf. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. la 23. Lucian (lat. Lucia (lat. iar misiunea preotului a fost.VICTOR AG A patronul acestora. Comem. Comem. 30. Lucratorii la seceriş (Luca 10. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. preot şi martir din Antiohia. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. Muribunzilor. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. care a adus ziua hirotoniile. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. XI. atunci sangeroasa. VII. doresc Comem. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. VI. X. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. Comem. la 6. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. prin valurile marii acestei vieti. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". lui Dumnezeu. dupa traditie. Are ca insigniu o ramura de smochin. pe preoti. care a prevestit pe Soarele. acum nesangeroasa. la 7 . e simbolul lui Lucifer. fiindca. Vechi ca şi acum. şi în Test. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303).'VI şi 18. sa ajunga la liman. Lucina (lat. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). Pavel. aducerea de jertfa. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. la 30. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. în iconografie. Este apoi şi de toamna. Lumanarea aprinsa. Biserica romanosoarele dreptatii. luceafarul ce Lucreţia (lat. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. pe mosia sa proprie (t 100).

"). morala. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. inchipuie pe Hristos. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. spre a inchipui ca. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. la icoane. în fata lui Dumnezeu. ori şi acasa. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. focul iubirii creştine . n inaltarea. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. inchipuie curatia sufleteasca. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. sub speciile painii şi al vinului în adevar. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor.. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. este de fata pe sfantul altar.. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. care de pe altar. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. puterea credintei. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. castigate în botez..M se pune lumina sub obroc. sfmtirile m/paie. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii.. la actul Sfintei Cuminecari. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. Lumanarea (sau candeld). 15-16)."Matei5. astfel creştinul. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. Lumanarea o tinem în mana la botez..". 4). din „muntele eel sfant al Domnului". Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. inaintea tronului Sau. care ardea necontenit. inchipuie pe Hristos. nadejdea. ci la toata lumea. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. în sfesnic. pe prestol. Lumanarea aprinsa. infrumsetat cu aceste virtuti în botez.. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol.

sa se lipeasca de Hristos. inchipuie desertaciunea vietii. adica Iisus şi ii cere seama. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. de are candela aprinsa ori ba.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. Lumanarea franta. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. sfanţitul vietii pamanteşti. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. în lupta cu moartea. la cununie etc. Cele cinci bucati de tamaie aurita. cand vine mirele. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. lumina lumii. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. Boabele de tamaie sunt aurite. iar focul de Paşti. simbolizate prin lumanare. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. cu care se aprinde lumanarea. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. va intra în stralucirea cerului (loan 3. cu toata caldura credintei. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. la cuminecare. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. 218 . inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. 21). lumina lumii. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. Lumanarea. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. de soarele dreptatii. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez.8).

cu venirea Sa. iar lumina. în vreme ce furtuni.le aprinde la intemperii. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. u e creştinii. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. la prestol. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. ce se cred a fi în vazstinse. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. LumaLui. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. dreptate şi viata. inseamna pe Domnul eel inviat.L vedea. o sting. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. iesind la popor. ceea ce denota un semn bun. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale.legenda latita în Bucovina. sa-i cautam pe Iisus para. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. aprinse pana acasa. care. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. din mana preotului. la ficant în dimineata Invierii. trecand pragul. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Dupa ce se preotului. simbolizeaza piatra. ca şi acelea. daca se poate. de la d i n mormant. a adus man. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. . precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. Ne mai amintesc de tim219 . se poate numara pe grinda de cati ani este casa. Simbolica gaiere. care a strabatut intunericul paganatatii. la grindine. Ajunsi acasa. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. deodata • numai se pe Iisus. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune.bolnave de tragan sau joahna. din inruneric. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. cu dorinta sincera de a-L afla. Cu Mantuitorului. în intunericul noptii. a Hristos inviat. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. ce s-a aratat. în noaptea spre Duminica lumina)". Facandu-se în tot anul acest lucru.

lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. la altar şi la biserica.a. Precum ceara e facuta din flori. aprinsa prin sfantul . credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. Precum lumina lumineaza. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. atinge cu acelea fata credinciosilor. virtutile. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. Botez. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. Precum focul consuma pe incetul ceara. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. cum se mistuie ceara lumanarii. miere. aprinde. mistuie şi straluceste necontenit. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. micsoreaza iubirea. precum se consuma ceara. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. nu le stapanim. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. din care se formeaza ceara curata. . asezate şi legate crucis. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. grau s. adica sa nu lasam ca lumina darului. rostind o rugaciune. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. credinta. unde trebuia luminat.35). azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. Paste. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). S-a mistuit pe Sine singur. ca prinos pe langa vin. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. care daca nu le indepartam. care se nimiceste mereu. inseamna darul binevoit.VICTOR AGA purile paganatatii. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. Rusalii). le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. Doua lumanari de ceara. Fiind adunata ceara din toate florile campului. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. darul dragostei. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. incalzeste.

cand conduce la intunericul sufletesc. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. lumina cea vesjiica.11. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. Ele mai in. astfel mirii. 13.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez.16. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. sa se stinga. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. Rusalii etc).20.caldura credintei şi a iubirii creatine. Cand oficiaza Arhiereul. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. în \um\\. adica Hristos. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. simboli. doua lumanari. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. \ZVOTO\ luminii". simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. ce se sfintesc prin catacombe. care ca niste lumini stralucesc în veci.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. . Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. prin batoare bisericeşti (Pasti. Mirosul 221 . care ne salasluieste pe altar. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. sa le stra. se mki. ce trebuiau luminate. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. cand au inimile creştinilor.19). cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti.Treimi. sa ne curatia vietii casatoriale.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei.Lumanarea ce arde şi se sufktelor.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. fund oamenilor.4.

Razele. din eteraitate. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. 222 . Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. iar fitilul inseamna placerilor. Ceara. care în fata este de o rara frumusete. deci şi lumina. pentru cainta. raul. precum se inmoaie mai curat element. de la cea aprindem lumanari. Blasiu şi la 2 februarie. focul. Preacurata. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. Lumina iubire. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. fara Tatal. se fara a se vatama acestea.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. fara stricaciune (Evrei 1. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. intocmai ca albinele. adunata de albinele curate. precum sj nemarginita Lui sfintenie.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. Sub numirea de lume se avand. din ziua sf. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. inchipuie curatia ceara. . iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. . lumina este Fiul. ca eel mierea invataturilor sfinte. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. a pacate în opunere cu cerul. ca şi candela. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului.. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. para pentru smerenie. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. în momentul ce se şi a serviciilor divine.."). lumanarii. sa culegem numai fie din ceara.Precum din Lumanarea. ce ies din lumina. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. pamanteasca a omului. . ceara este stinge mereu. . la s-a nascut Iisus. 3). adesea inc doua cercun Lumina tat. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. V I E timpul ce lumanarii evrei. de la Tatal. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. la care trebuie sa aprinde. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. Iconografia ne Tatal. fara micsorarea dumnezeirii. iar focul.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. Ne mai indeamna apoi ca. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. Precum fitilul. razele. aşa şi viata-i plina de pofte. care se mistuie. . ca sa se poata Hristos. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. fara strica-ciune. care este chipul virginitatii. cum se mistuie lumanarea. b u < vesnic " luminii. astfel şi inima lui Iisus. de placeri şi de Hristos. inchipuie dumnezeirea. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. bunamireasma lui Hristos.

iar intunericul inseamna deznadejde. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. ca insine sa fim fii ai luminii. preoti) acestui cuvant (Matei 5. izvorul luminii. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. 2). De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. Lumina este simbolul lui Hristos care. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. intunecoasa şi n e v i z i b i l a . 3) etc. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. munca vesnica. La evrei. a impartas. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2.. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. 60. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. L u m i n a mai inchipuie credinta. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. bucurie.. La romani de ex. i u b i r e .6. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . 9)." (Matei 12. rugaciune. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. nu a t a t în scop de luminare.20)..it invataturi luminoase.. cu darul mantuirii. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. 14).. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. la Vecernie.. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. Fara de lumina natura este rece."). iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. 9). pustie. ce se vede. care da viata. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. care a venit în lume. da viata.. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2. 3).lumii. cat mai ales ca simbol. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina"..". Ca cer şi pamant. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". 2). 223 . a imprastiat intunericul nestiintei.. a propovaduit iubirea şi blandetea. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. „trestie zdrobitanuvafrange. e simbolul lui Dumnezeu. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. 3). „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. cu ocazia capturarii unei cetati. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala.

numita şi ziua credinta lor. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida.i ciunile lumina lunii. ca stapanitoarea noptii. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. care cununa. art. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac... Mai luni (luna tanara). Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". poarta semiluna în par. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. De ex. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. care a fost prototipul lui Iisus. Strecurata ş ii în cretinism. Poporul crede Luna. fata unui om sau şi în chipul unei femei. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. apa sj haine) de Ordenii. dupa era aceea a lunii a şaptea. Iudeii adoptasera o datina pagana. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. a fost la romani rea de fa zeul 224 . ce o dau femeile de pomana la trambitei. are ceva apuseana. Alta mortilor. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. Iisus Hristos. Sfanta Fecioara. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor.6-8). era adica semn de noroc şi sanatate. cineva sa sara fara sa se arza. se zilei intra amintirea lor. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. XI) şi care. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli.. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. opera urzirii se reduce nare. sarbatoarea trambitelor. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Lunile. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. numita popular Lunea mare. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. cer şi pamant (Geneza 1. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. care. nu se stinge niciodata în rasunarii. care lumea cealalta. petele din luna ar fi monahiile. celor ce au murit fara lumanare de mana. facandu-se toate ruga. daca i-ar ajunge. daca putea celor morti.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. soarele dreptatii. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. pana pe la sinodul al Vl-lea. inseamna ca ea este regina cerului. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. adica Tomii. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. Luna tanara v. ori ca milor. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti.

cu alta spre viitor. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. inchinata de catre romani lui Mars (soare. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. asa de ex.incep chiar în aceasta Luni. Luca şi Cleopa (Luca 24. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. Atat doar ca. art. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . ori eel putin a unui sfant mai insemnat.). Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. Lunea mortilor v. Andrei (10 noiembrie). care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. Iacob eel Mare (25 iulie). Lunea nu joaca un rol mai insemnat. 13). Ianuarie. adica Luni dupa Duminica Tomii. al primaverii şi razboiului. atat cele bisericesti. 225 . De ex. astfel sf. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. Vartolomeu (24 august). ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. în simbolica creştina. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. Lunula se numeste cutia. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. Iacob eel Mic (1 mai). Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare.) ale omului. Ziua mortilor. Toma (29 decembrie). Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. Invierea Domnului. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. în superstitia poporului. Simon (28 octombrie). Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . cat şi cele de mitologie populara. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Martie. fiindca el a fost pescar. Matei (21 septembrie). fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. stralucire). ca admoniere la o viata creştineasca. zeului soarelui. ap. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. ca necredincios. e eel din urma intre Apostoli. a vietii. inceputul lunilor. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. în forma de semiluna. care au completat şi desavarsit cununa. si-au statomicit cuvenita insemnatate. al sfarsitului şi al inceputului. fiindca are forma de luna. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. Varnava (11 iunie). Matia (24 februarie) pentru martie. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. art. Filip (1 mai) pentru aprilie. e asezata tocmai la inceputul primaverii. Lunile anului. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. Alta insemnatate are Lunea mortilor. prin urzirea lor. zugravit cu 2 fete. Iar sarbatorile. opera mantuirii. cu una privind spre trecut.

BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.so pdni BO opajo ]ruodo.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs ..

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.ZVL OSJOIS rao.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.10o0.ooa.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .reiumq3.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.IAZE.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.n p y " :opruiAno pui.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.reisi.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.nd JSO.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .

art. Apocalipsa 12.". s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. ceara. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. Mihail (evr. i-2). 7. mana etc. pruncii imbracati în stihare. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. în zodia cantarului. invierea mortilor. a doua venire şi judecata din urma. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. 12. 1. Ministrantii (diecii. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. Prin aceasta asezare a sarbatorii. Vechi. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. serafimii). Miazanoptanda. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). în Test. Cantarea cantarilor 4. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. Psalmi 118. 11).guste lapte şi miere. Miezunoptica (Polunoştnita. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. Migdal v.) ori au forma de animate. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. iar biserica apuseana la 28 septembrie.. 13. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. Prin lipirea lor de sfanta icoana. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. la moarte. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. pe langa o scurta rugaciune. litii. în Test. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. lui Lot la pustiirea Sodomei. inmormantari. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. al desfatarii. 103.. ea este şi simbolul desfranarilor. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. 20.. invierea Domnului. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. a purees inaintea taberelor izraelitene.) simbolizeaza pe 243 . Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. adica aproape de echinoctiul de toamna. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. 30). mai dulce decat mierea (Proverbe 24. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. Mandul. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma..

Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.SBU .BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx. B. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.ISI.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B. B.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .(BiBissnmmjux Bnou nBs s.

2). de ac e ea e vindecator al trupurilor. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. care este semnul pacatului. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. fiica Sionului (Apocalipsa 19. Mireasma.. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. 14-17. Mir.. 21. la mdini spre a lucra numai fapte bune. Mirul. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. 34). Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. ori avand deasupra capului para de foe. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). deod a ta cu botezul. astfel creştinii. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. 29-30). 11). la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. la urechi spre ascultarea credinţei. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. exalata de catre diavol. ca taina. 19. d upa o legenda. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet .tea Darului. Mireasma e simbolul sfmteniei. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. e miruit cu mir sfintit de episcop. al sufletel or. 245 . în Test. prin sfantul mir. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Balsamul are miros placut. 7-9. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca.. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota..). astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti.

numita chidar sau chanuna. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. tipul tuturor femeilor pioase." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. care inseamna c e le simbolul frumusetii.. art. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. are doua varfuri.doua Testamente.arhiereului. în Ahaia ("f" 250). 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. art. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. dupa obiceiul evreilor. Mantuitorului (Matei 27. 38). un vor merg cuvantatii ce şi 1 . la 16. precum şi curatirea rugaciunii. dadeau ere fost semnul . art.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. Liturghia celor chemati. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. v. Missa fidelium v. peste care se aseza alta de culoare vanata . Miron (gr. apoi şi ungerea cresti246 eterna. = uns cu untdelemn): sfant." sufleteasca faca şi o bisericii. de aceea la nunti este imple. Mirnita. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. Comem. Liturghia credincioşilor. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. în creştinism e un coif de aparare. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. şi de nuntasi. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". de aceea se planteaza pe morminte. al tineretii şi al virginitatii. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. Pe frunte era legata cu o lama. Mitra episcopilor romano-catolici. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa.. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. Mai e şi tos. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. ca şi cu la intreceri. cu patria în Orient. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. Sunt lui Dumnezeu. praf şi ce pocainta. VIII. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer.. Missa catehumenorum v. Untul de lemn al bucuriei. Mir şi art. art. 0 poarta şi dignitari distinşi. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. Mitra arhiereasca (infula) în Test. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii.

cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. orologiu de nisip etc. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. cu Ianturi şi curse. sculase-va intru nestricaciune. ramasa de la romani. melcul ca simbolul invierii.. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. cu coasa în mana. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa.. impreunate cu moartea.. a bea paharul mortii. Exista o datina. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica.eterna."). ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. ca indemn la pocainta. lumanarea. Evreii aveau şi un inger al mortii.. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. coasa. la intrarea în noapte. corabia cu 247 . ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. prin care isi asteapta mantuirea. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant." Corinteni 15. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. Sarutarea din urma. cu aripile ei de liliac. în Test. cenusa. din care ranţesc numai dintii. de culoare galbena. inorogul. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului.). purtand în mana un arc. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. 42).. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire." Scheletul are în mana: mar. venind inarmata cu lance. ca simbol al deşertaciunii. 8). precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. de a pune la pamant pe eel muribund. c a s i m b o l a l vietii vesnice. secera. duceti-va de la mine. secera.. sufletul ramane nemuritor. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume..") cuvenit („veniti binecuvantatii.. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. cqsasul. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. deci.. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. Toate ceremoniile şi obiceiurile. salcia pldngatoare.. se raporta la trecerea în alta viata. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. iar moartea ca o trecere la parinti. i-2). taind cu coasa tot ce-i iese în cale. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6.. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. cum o numeste Iisus m o a r t e a . (Psalmi 136. cu parul despletit. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos.. orologiul de nisip. coasa. ca simboale ale mortii. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. cu craniul gol.

Moise (de la evr.. Iisus masa a altarului. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. arcul. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. lumea spirituala. mici din afara. coşciugul. mou = apa. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. sulifa etc. con-stand din primesc nevi-novaţia. Calugar. 13). adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. iar eel de sus. Monah v. Toiagul lui Moise. lopata. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. precum e cautat ale sfintilor. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. H r . dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. Triunghiul dedesubt (loan 4.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. atat al Test. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. sapa. IX. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. teasca. au primit Mogen Doved (evr.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. ca sfant. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. creştinii. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. Comemorat. la 4.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. Vechi. Moyses. 9). = steaua lui David) de sus apa şi mana. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. Piatra Dumnezeu.". (t 1571 i. yses = mantuit. cat şi dupa profejilor (loan 1. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. curatia. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. în forma stelei lui David. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. Ea este emblema. care prin echilibrul universal. Pe templele iudaice mai 248 . 17). De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. Actul de reculegere sufleteasca. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. Evreii.. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. Sinagogile şi zeiesti. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. eel suprapus. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. 17: „o stea va rasari din Iacob. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. paman. ziua de odihna. art. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul.

deosebite ori laolalta. rapuse de cuvantul evanghelic. serpi. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. de biserici se rezema pe niste monstri. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". Cele 249 . fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. ori este de forma unei frunze. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. ce se expuneau. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. adesea impreuna cu ancora. Din secolul XVI incepand. precum şi al iubirii fata de dansii. invinse. cum s-a aflat prin catacombe. spre vedere publica. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. XC. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. creştinii s -au folosit de semne simbolice. ce inconţoara monstranta. apoi cea în litera X (crux decussata). ori „ Iesus Hominum Mvator". art). Razele. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. ca sunt scoase de aici. 8. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Primul s e mn. reprezentand rautatea şi diabolitatea. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. credinciosilor. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. scorpii etc. Stalpii şi colonadele acestui fel. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. zvastica). inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. la emblemele evanghelisti-lor. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. forma de stea. Partea ? din monogram are adesea un nimb. Are forma unui turnulet. inlocuind pe Hristos. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati.

19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm . nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .osz IB sp iBiBiid in]n. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.3 . 1 1 U I BS 9mq9.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .

" Matei 8. alba ca zapada. El pregateste calea lui Mos Craciun. sj art. ca personificare a zilei de Ajun. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. Morti (Matei 8. aduce diferite daruri copiilor buni. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. Moş Ajun: fiinta legendara. pe cei morti sufleteste. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. cu fata vesela ori incruntata. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. stufoasa. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. care nu se pot ridica la cele raeţi. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v.pomul de Craciun. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. Cimitir). cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor.. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. despre care amintesje acea Duminica. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. lumina de ceara). Mo$ Craciun. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. precum sj a crucii din mijloc. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. ulcica. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. le pune la capatai ori sub bradul . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. 251 . în Sambetele mortilor. care în noaptea de Craciun. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii.. Adam.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. MosJ se numesc pomenile (coliva. el trece prin noaptea sfanta. lasand toate ale lumii. da-i mai buna a lui Craciun". are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. colac. ce le poarta în spate. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. figura legendara. ce le adusesera bunului prune Iisus. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. Cu o barba lunga. nuci şi carnati. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu.

ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. relig. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. adica pentru sufletul mortilor.. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. de 2-5 m. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor.P. ce le pot transpomana. iar despre cerul. 4) şi al singuMreaja (retea. ?i despre miere. E zi de rugaciune la bisericile unite. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. putere. a caror rautate s . S. = Mater Theou. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. 0 munca iadului. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. (gr. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. incat 252 . E o pla numai un an.). care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. atat cea data de IHE. dintre care se aleg numai cei buni. şi-a mantuit sufletul.13) simbolizeaza tarie. intarire. Cyanus). Ca pomana se impart cofe. care se crede a avea puteri de de pomana. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. art.. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. care lui Dumnezeu propovaduita fine. XPS.V. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire." (Luca 3.5). sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. ulcele. în forma de guler larg. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. care aduna pe toti oamenii. navod) este simbolul ratatii. (Iisus Hristos).VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. marire. colac şi lumina. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. ca plantele ar dispune de puteri tainice. p r i n M. Mugurii de Paşti. cand iaraşi se da muguri. iar femeia lui. pamantului". Dragomir: Istoria dezrob.. şi incredere de sine.0. Mreaja mai inchipuie şi raiul. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. mai inchipuie mandrie. istoria bisericeasca (Centaurea. Muntele eel mreaja. morala. ortodocşii. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. în aceasta zi.17).). dau cei vii (grija v. (Amos 4. despre care se aminteste ca în Ardeal. iar cei rai se arunca afara spre 19. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. curatie peşti. imparaţia lui Dumnezeu. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. sj biserica neinsemnata mare. sfant şi de Dumnezeu umblat. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. e siml nate. Maica neascultare şi iubirea de lume. ce moşilor se cumineca toti mortii. se impartaşeau la Pasti prin morminti.a Mreaja mai e şi insigniul mortii.

20. 31) şi pe Mantuitorul care. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. inchipuie biserica creştina. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei.23. şi biserica lui Hristos. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor.40). de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. art. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. ce traieste numai un an. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte.zeu. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. al dorintelor vii de reculegere. \ 253 . dupa sf Grigorie. E o planta tufoasa. propovaduita de biserica. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii.21). Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. în line. e simbolul lucrurilor neinsemnate. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. Smirna. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. ci şi pe cele ale ascultatorilor. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. principiul raului. Inchipuie. Myrha v. zebul = muste). Capetenia lor e Belzebut (Beel . incat cuprinde azi tot pamantul. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor.

9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.U E -A .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .ioj .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M . puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S ..S \XV\ 3pşUES miBdojq.suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.uxraiora 3d BiB.uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3..

Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . Cantarile. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. pagane. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. Dintre 255 . 2) misa de dimineata. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. fiindca a stat sortita. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. Maica vietii celei noua. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. e numita şi misa ingereasca. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . la a carei urmare suntem indemnati fiecare. Colindele. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. insemnand ca o m e n i r e a . precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. creştinii o venereaza inca de la inceput. Este inceputul mantuirii noastre. inainte de venirea Domnului. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. p a t r u n s e şi în creştinism. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. care este inceputul vietii lor adevarate. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. numita misa pastorilor. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. caci şi natura e p l în a de omat de viscole. în seara de Ajun. fund Maica lui Adam eel nou. ce-i premerge.

cat şi pentru credinciosi. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. 10). eel ce I voia sa se boteze. 30). în decembrie zilele incep a se mari. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. cu referire la cursul soarelui.ţotile lui loan") pe care. loan este patronul croitorilor. care garanta pentru siguri. cu care intra în inrudire \ spirituals. loan. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. al iudaismului. în timpul persecutiilor. Dupa o traditie. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. florile sfantului." (loan 1. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. era j simbol al manei din pustie. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. adica vasul de aur. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. Naşterea pruncului. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. zarindu-i în pustie aşa de micut. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. ca trimisul lui Dumnezeu. iar în iunie a se micsora. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). I la anunţarea de catehumenat. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. prin urmare. sa nu fie calcat. 256 . care continea mana din chivotul legii. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. Nastrapa. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. 8). era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3.. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. cu un n a ş . Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". aprinzandu-le. 29). dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". ca semn de venerare şi în extern. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. care pana aici a stat mai sus pe cer. 1 cu un martor. invatand poporul. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. multumeste adica lui Dumnezeu. trebuia sa se prezinte.. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. ca sa fie feriti de ispite şi de rele.

nuit în Test. La sfarsjtul lumii. Nazarie (evr. neretezat. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. în semn de devotare lui Iehova. ca simbol al caintei şi al penitentei. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. la 1. Nazireii purtau par lung. care vor fi aruncati în focul iadului. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului.47).' VII. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. VII. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. 257 . ba chiar şi nimbul lui e negru. intocmai ca pestii mrejei. 6). la 28. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. Comem. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. Precum neghina.) obi . care sunt apoi selectionati. XII. prin ciuruire. era in Test. Alta Natalie: comem la 26. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. iar pacatosii pentru osanda vesica. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. = mangaiere. în Test. pricinuita din atingerea decadavre. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. acestia. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. = sfintit): sfant. Nazlreatul. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. mortaciuni. pricepere): sf. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. 25). Come m . VIII. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Comem la 27. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. Naum (evr. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. insemnand curatia sufleteasca. Evreii nu salutau pe pagani. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. Natalia (gr. Vechi. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. necuratiri etc. morbosi.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. al diavolului. Nedospire. odihna. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. spre a fi usori la carte. sotia sf Aureliu (t 852). caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16.

la 6. profetilor şi altor drepti din Test. versat): sf. IX. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Copiii. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Nicolae. martir (t 290). la 15. XII şi duminica a doua dupa Paşti. fiica sfantului imparat Constantin. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. VI şi 13. Nichifor (gr. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). Nicolae (gr. episcop în Mira Lichiei. Orologiul de nisip. Comem. obicei dedus din traditia ca. de unde şi porecla vulgara de „sf. N. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . al poporului): sfant. (t 330). în preseara sarbatorii. Nisipul e simbolul desertaciunii.. Comem. = invingator. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). Ca simbol al luminii.Nestor (gr. odinioara. care intai în ascuns. şi martirilor. Nicolae" data nuielei. XII. patriarhul Constantinopolului. al multimii („ca nisipul marii"). a adus zestrea de nunta unei familii sarace. Comem. ca decoratiune pe maririi de veci. Comem. afara de fericirea eterna. Comem. Comem. Vechi. (f 350). Nou şi sfmtilor bisericii. Nichita: sf. la 27. = purtator de biruinta): sfant. X. Nicodim (gr. la 25. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. nimbul are culoarea aurului. distins prin milostenie şi blandete. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . III. cuv. la 2. apoi sfmtilor din Test. în mod nevazut. = invingator): sf. Aceasta marire li se da. = priceput. la 15. c ere . adica patriarhilor. XII.

semiluna. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. semicerc. în forma unui disc. Comem. sau patrat. cercul auriu. fl Noe. cuvios (t 1508). Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. Nimb (diskos. numit al do tipul lui Hristos. gloriola. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire.ie a gratiei 258 . la 11. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam.sf. Dumnezeu ca chezas. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. lunula. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. VIII. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii.

Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei.ajunul sf Andrei. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. şi sa-i rezideasca. la 21 . care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. Poporul o numeste Brumar. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. la 8. în a carui constelatie intra soarele. pentru ca prin 259 . şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. luna storsului de vin.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. e prototipul lui Hristos. cu fructe în mana dreapta. I isus este adevaratul Mantuitor. numit al doilea Adam. La legamantul cu Noe. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Iisus a retac ut inimile oamenilor. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. la 11 — sfantul Mina.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. 12). scapandu-i din t jrare. E şi simbolul vesniciei. materiale. simbolul pacatelor. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. de la bruma obisnuita acum. care numai unul singur straluceste în lumina. Noe. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. ca un at dolea Adam. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. al I smbol e corabia. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. prin Iisus. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. ce are cununa pe cap. la 29 . ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. ce ne apae ca un intuneric imens. Numirea o avem de la romani. fecioria şi ia de bunavoie. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. apoi Vinar. Vinicer. cum s-a intors lumanarea. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii.

uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I . Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.\ .uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss . \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO . ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.UBJS u u p p m o ppzBra .

nepatrunsa de mintea noastra. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. nu în obisnuitele petreceri lumesti. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. Numerii 1. iar ceilalti sunt componenti. 38. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. fara a avea şi nume de familie. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant.fie cunoscute prin cele vazute. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. sau produsul lor. Se dadea numai un nume (de ex. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. 5. 32). concrete. 1). şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. Numele. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. ai omenirii şi ai binelui. la convertire etc. 261 . Benhur (fiul lui Hur)". al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu.7 sunt numeri fundamentali. precum şi cu dogmele creştine. o sarbatoare pentru creştin. Intelepciunea lui Dumnezeu. . Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. 25-26.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez.pe Mesia (Isaia 11.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (. ca „toiag din radacina lui Iesei". Sa o tinem în fiecare an. care sai fie model de vietuire şi calauza. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez.Jhmet ben (fiu lui) AH. ori al unei dorinte (Geneza 29. cu simbolica lor.). ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. Iosif) ori nume de martiri. în Test. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. Simon în Petru sau Chifa = piatra).3. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. şi \a aceştia era expresia de .4. Numele de botez. pe care le primeau apoi şi la botez. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. Sfintii sunt eroii creştinatatii.£imon bar (fiul (ui) lona ". Simon). 29). a intocmit ca cele nevazute sa. ca patron. . Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua.

13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. doi (2) simbolul dualismului.9. art. . sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. Nunta v. la serbari religioase (ruga.a statornicit pe 25 decembrie. Nino.7. adica la opt zile dupa nastere. FiindcaNasterea Domnului s . la arabi vedem numarul 1001 în povesti. Nuna v. Numirea Domnului. art. Casatoria.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. Astfel erau 7 minuni ale lumii. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. art. Romanii tin de norocos pe 101. hramuri).7 porti ale cetatilor. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. Dupa legea mozaica. Nun v. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. sarbatoare la 1 ianuarie. ca produs de numeri (3x7) sfinti. 7 columne la Roma. Naş. Cununia.

şi care e atat de subred. ci sa ramana. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. a f o s t aleasa în Test. chipul omului zidit din pamant."Ioan21. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. 6: Isaia 29. ingenuncheaza şi apoi se culca. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. ca vasele olarului. toate vasele.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. care e reprezentantul animalelor salbatice. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. 11. face cruce cu p i c i o r u l . care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. isi facerugaciunea obisnuita.16). Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. scaunele. facatorul lor. dupa ce a fost scos mortul din casa. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. . iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. fatarnici (Matei 7. 1 5 ) şi pe sectari. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. incat la cea mai usoara atingere se sparge. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. cand se culca.11). care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. Credinta a r a m a s de la evrei. 16). şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. Ezechiel 11. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16... 18. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor.3. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei.

zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. precum se sparge oala.. dupa cele 7 narea Domnului. ziua de 1 octombrie.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Paştilor. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie.34). zeul vinului. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. manastiri se citeste cam pe la amiaza. Preotul ridica ochii sf.. respectiv insigniul ghie. Ochiul. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. art. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. agerimea minţii. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. tipica. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. care acum se face culesul viilor. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. Se numeşte pranzanda. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. viata pamanteasca. Dimitrie (26). unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. Procoavele.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. adevarate. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu.numita şi innoire sau innoirea serbarii. atotputernicia Lui. Intdmpi. zile de serbare. care la inceput se Domnului.Ochii sunt simbolul. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. . Deoarece vesjnice. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos.este inchipuita printr-un ochi inchis. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. în fine. cum e de pilda numirea. fiindca în dreptaţii. e şi bruma toamnei. ca innoire. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. zeului Bachus. Ochiul în a opta zi a saptamanii. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. soare inseamna pe Dumnezeu. A trecut şi în 28). ochi ageri inseamna adica iscusinta. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. octava e luata de la evrei care.": Luca 11. Ochiul în aureola de i. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. Occursus Domini v. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. adica incheierea serbarii. rugazata printr-un ochi deschis. ori al mainte de a incepe o rugaciune. de unde am I Dumnezeu. dumnezeiasca.

Vesmintele. care recreeaza şi invioreaza corpul. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9.28) e chipul armoniei interne sufletesti. un capat atarnand pe spate. prin predica şi prin rugaciune 265 . art.1. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. Omoforul (palin. episcop şi martir. de pace): sf. Comem. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. Oleoungere v. Olimpiada: sfanta diaconija. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. bunica sfantului Vladimir (t969). printesa ruseasca. lall. Oglinda e simbolul faptelor. Paraschiva. protectoarea saracilor. Olimp (Olimpiu): sf. V Olivul (maslin). Olivian (lat. numerate. Olimpia. . Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). Odajdii v. la 15. .. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. arbore. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). amictus): ornat lung arhieresc. în sens spiritual. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi.Sambetele mosilor de toamna. Maslu. linistea constiintei. care au cruce pe ele (castraveji. Odihna. cu coliva şi pomeni. altul pe piept. buni ori rai. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. Startle şi art. Tot asa arhiereul. Se pune episcopului pe ambii umeri. art.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru.Acoperamantul Sfintei Maici. Sf. Stdlpul. Comem. este numita şi Vinerea mare. Pavel (Romani 16. Olga (germ. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Oliver. Olivul e simbolul mandriei. Odihne lainmormantari v. 8). 15). Comem. ramura de maslin e simbolul pacii. = sublima): sfanta. = ramura de maslin. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei..VII. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. Comem. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. unul din ucenicii sfantului ap. care este rugatoare catre Dumnezeu. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. la 25.. fiind martirizata intr-o zi de vineri. VII şi 17. art. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. XII. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc.). Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. care consoleaza numai prin Mantuitorul. nuci. în forma orarului. la 29. odihna (Matei 11. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca.

prin nemurire poate fi partas. care a respins chemarea dar totusj a venit. caindu-se. adica în imparatia Sa. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. Onofrei. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi.28) inchipuie pe Dumnezeu. lumii sufletesti. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. care a chemat pe fiii Sai la vie. (gr. eternitatea. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. care se tineau drepti. la 12. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. Vechi. N litera din trei linii . Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. O. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). Fiul eel intai chemat. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. inchipuie pe Sfanta Treime. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. dar n-a venit. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. la intrarea Sa în Ierusalim. XI. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. cunoştinta şi voinţa. Alt Onisifor. se indreapta. VI. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. episcopul nu poate servi. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. care inconţura. ca simbol al Sfintei Treimi.26). vietii veşnice. mai inchipuie 266 şi pe pagani. în decursul serviciului. Onufrie (gr. anahoret cuvios. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. martir (t 290). = eel ce este. dupa cele trei trasaturi ale sale. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. ca Fiul lui Dumnezeu. 19). Fiul al doilea. inseamna pe pacatosji penitenti. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. cu osanale. iar cu sufletul sa fie partas. Comem. adica sa fie un microcosmos. © N. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. care a fagaduit ca vine. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. în icoane. simbolizeaza pe izraeliteni. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. dar mai apoi. prin vointa il poate iubi. la 9. Onufrei. -calareti pe asm): sf. Fara omofor. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. Comem.

simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. iesirea) praznicelor mari. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus.). Steaua magilor are opt colturi. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. în asemanarea zilelor saptamanale.28). Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Avem opt glasuri de cantari fundamentale.) ori (IC. N. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. 33). nedezlegate. Crucea în cere inca are opt colturi. Ora a şasea (ora 12). Orar dublu v.m. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. Epitrahil. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. 9). la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. ce s-a facut la rastignirea Domnului. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. anunta inceperea rugaciunilor. art. C. sfant". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. Ora a treia (la noi 9 a. iar cand se incinge crucis cu el. tinandu-se stranse deolalta. I. 46). a. în simbolica creştina. Biserica apuseana are 8 fericiri. ce serveste de sigil al painilor. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). Mai inchipuie aripile ingerilor. ca simbol al imparatiei creştine în lume. cu referire la a opta zi.15). obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. A opta zi este octava (otdania. la Inaltarea sfanta. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta.nedespartite care. care se numeste innoirea invierii. sfant.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. 267 . al reinvierii şi al nemuririi. al prescurilor de jertfa. NI. numarul opt e simbolul innoirii. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. Opt. iar ca initiala a cuvantului grec. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. Orarul are inscriptia: „sfant. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime.XR.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul.

ora a 3-a e ora a noua la noi etc. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. Sf. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. Ore (ceasuri. Ea nu a dat vederea deplina. care incepea ziua cu ivirea diminefii. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. 268 . Au aceeasi insemnatate. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. prin care ne luminam. biserica are doua scaldatori. la lumina credintei. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. precum a facut pe om din tarana. batranetea şi sfarşitul vietii. adica pe cei orbi sufletesje. randuite pentru anumite servicii divine. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). Orbul din Evanghelie (loan 9. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. 7) inchipuie omenirea. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. numai daca i s-ar reda vederea. Tina. ora III: de la Noe pana la Avraam. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. tineretea. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. care fusesera secati. la care ne mana şi azi Domnul. 18). asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. Amestecatura cu scuipat. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. ci vor pieri amandoi în pacate. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. pana nu li se deschid ochii spirituali. ora mortii. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. pamanteasca a lui Iisus. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. ce se savarşesc în ajunul Botezului. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. şi nu cu apa. Ore imparateşti se numesc orele canonice. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. ne curatim: botezul şi pocainta. ora IV: de la Avraam pana la Moise. iar prin pocainta ne spalam de pacate. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. barbatia. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica.

ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. Utrenia. E semn de stima şi de multumire. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. art. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. care trecea sufletele în lumea cealalta. Samtarea sfanta. La serviciile divine. Ortul popii. ca un memento de sus. art. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. care nu trece ca timpul. a da inseamna a muri. Osculum pacis v. XI. art. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie.Orest: sf martir (t 300). Veşminte liturgice. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. de aici insemnarea figurata a expresiei. ce familialii o dau muribundului. Comem. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. Clepsidra. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea.aratatoarele nu se mai intorc indarat . Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. Osana (evr. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. ca timpul trece. Ortrina v. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. 269 . deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. de lauda şi de preamarire. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. ce nu se mai intoarce . Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. art. Ornate v. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. Poporul nostru inca pune un ort. Orga e inventata de sf. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. la 10. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. o moneda în mana dreapta a mortului. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi.

. Comem. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. = proprietary. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. 12.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. la 13. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. Otto (germ. în loc de mana.". tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . Oul simbolizeaza lumea. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. Daca pruncul se insanatoşeşte. care la iudei simboliza creatiunea. 25). Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. La ospat sunt chemati toti oamenii. astfel şi omul pana e în corp. afara de afundare. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. Amos 6. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. Otilia (Odilia): sf. Inchinare). XII. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. VII. Otratire (Botez de lipsa. la ocazii de inmormantare. la 2. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca.4). aşa vor invia şi corpurile noastre. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. al carui simbol e coaja oului. Luca 13. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. fiindca otetul nu se mai face azi din vin.. desi în mormant vedem numai ruina.2. adica biserica. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. Oul de Pasti. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. fiere. în cantarile deniei din Joia patimilor. Comem. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. are sa fie botezat în biserica. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni.

Coaja oului inseamna piatra mormantului. în dimineata Invierii niste fete. poporul nostru le tine de sfintite. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. . Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. daca i se vor inrosj ouale din cosara. care. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. ii stropi pe toti cu ciorba. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. pe care le stropesc cu parfumuri. iar cocosul. în dimineata Invierii mironositele.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. varsat pentru mantuirea lumii. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. Maica Sfanta a adus un cos de oua. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. le arunca pe a p a curgatoare. 271 . Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. care le pazesje. Cand desfacu la piata cosara. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina.in groapa. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". cu atat mai tare il chinuiau. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. primind în schimb cate un ou rosu. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. pe drumul catre mormantul Domnului. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. ei insa. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. batand din aripi. mergand la piata. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. Abia o putura trezi din lesin. adusera vorba despre minunea invierii. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. fiindca iepurele e simbolul mortii. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii".

ii lor conjugate. Matei 26. eel mare): sf. Paharul sfant v.V. care vine sa supuna universul. unirea lor intr-un gand. suferinta. Intreprinzatorul edilitar. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. sarutarea sfanta. Inseamna binecuvantarea pacii. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. Pacificale se numeşte crucifixul. Potir. dupa cum zice profetul Zaharia 9. . dupa aşezarea crucii. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). Pahomie (gr. unul din intemeietorii monahismului (t348). ci cu blandetea. Paharul comun (de obşte).p Pacea este Hristos.lal5. doua ramuri de finic deasupra crucii. Isaia 51. 6. nepotrivit şi condamnabil. Simboalele pacii sunt: curcubeul. cu vin. durere (Matei 26. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. art. sfmtitorului şi a credinciosilor.22. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. = eel tare.39). nu cu arme. o simtire şi o lucrare. regele pacii. adica pe simbolul pacii. soarta rea. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori.9: „iata regele tau vine bland pe asin". care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. în centrul imparatiei mesianice. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. de acolo din varful ascutit al turnului. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". o mana care impartaseşte binecuvantare.Comem. inseamna soarta comuna a viet. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii.39). ramura de maslin.

Ramura de palmier este insigniul martirilor. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. Paies. Paladia (gr. suge numai otrava din toate. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. al norocului şi al soliditatii. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. în vreme cerinocerul. ca şi un deget. Precum paiele netrebuincioase se ard. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). Paiele mai simbolizeaza şi nerodire.Paianţenul e simbolul rautatii. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. un gunoi („ce vezi paiul. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. Pamantul e simbolul sufletului. Palmier (finic) e simbolul invingerii. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. ca în cer sus este un Dumnezeu bun.. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. Omofor. de deosebire. art. de silnicie. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. Crucea. Paliu v. în ochiul fratelui" Matei 7. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . fiindca el e în contrast cu albina. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. il batjocorea pentru acest fapt. semne de invingere. adica parul de langa tample. insigniile pacii. ce o poarta paianţenul în spate. la 24. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. cu ramuri de palmier.. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. care este la inceputul primaverii. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. pe biruitorul mortii. ce se impreuneaza cu barba. Comem. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. al ranchiunei.. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. al frumusetii. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. cu flori. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul.17). ori în jurul unui porumbel.12).V. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. asupra mortii acesteia. 27). 3). se reduce la o legenda. ajutator. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. spre a se putea deosebi de pagani. necredincios. 5). Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza.

la 12. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. ca sa rodeasca fapte bune. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste.VICTOR AG A roade. colac şi lumini. care ea insasi e supranumita: panaghia. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. preot şi martir. 32). La panahida de obicei se sfinteste coliva. = cea mai sfanta) se numeste artosul.. ce se dau apoi de pomana. = stapanitor a toate). . Comem. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. caci treieratul. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. paine. în forma şi de marimea unui ban. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. facut din email. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi.. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. = panaghios). asa trebuie lucrat şi sufletul. Iisus se numeste pe sine painea vietii. Painea (colacul de Pasti. prescurele. Painea. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Pancratiu (gr. la parastas. Sfant martir în Roma sub Diocletian. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. 7. Panaghia (gr.19). Crucea). argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. art. la 16. Panahida (parastas mic). A suferit martiriu în varsta de 14 ani. Pamantul e şi simbolul omului. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. scriitor bisericesc în Cesareea. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie.".în credinta poporului painea e sfanta. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. Comem. V. 1). care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. 3. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. Pamfil: slant. Are simbolica parastasului. e simbolul vietii vesnice (loan 6. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. la Pasti etc. Creştinul nu incepe painea.

ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. precum il au şi pe sf. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. iar sarea este element de Dumnezeu. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . se conduc creştinii la viata vesnica. descinde ori intra triumfal intr-un oras. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. Luca. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. Pantelemon (gr. Mai sunt şi un insigniu. Acoperamin275 . Datina a ramas din cultul roma. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat.. sunt simbolul faptelor bune. zeu. ca principale mijloace de trai. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. Oferirea painii şi a Imparat. Medicii il tin ca patron al lor. lucrare. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. careaducem lui Jupiter. la 27. (t 305). ca bolul intelepciunii. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. paine. Painea şi vinul. aduc aminte de sandalele Apostonal. Sf.3 5 ) . simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a .. Painea şi sarea. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. imparatul z e i l o r . Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. ce se ofera Domnitorului tarii. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. VII. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i .inalte. ca sacrificii. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. constituind corpul şi credinciosilor. sat. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. cand cerceteaza. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. repreospitalitate şi de buna primire. Panteleon. datoria şi staruinta. sare şi tamaie. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. Pantelie. = eel ce face din toate milostenie). Comem.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. care au fost trimise (= au nestricacioasa.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu.

Gheorghe Nou în Bucureşti). o viata de sfant. aratand spre fum. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. patriarh) din Roma. art. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. episcop. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. scaunul sfant. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. 5) reverenda alba de matase. Paos (gr. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. inconţura pe Domnul. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. precum painea inchipuie corpul Domnului. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. ca niste veşminte sfmte. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris).VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. 6) mozeta purpurie. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103.). 3) tiara. unde se tin veşmintele 276 . prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. simbolizat prin sfanta masa. iar pe Sinai în fulgere. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. un fel de capela. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. dupa credinta bisericii apusene. cu care formam o familie în lumea sufletelor. ai zmeilor. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". Papa (pontifice. La alegerea sa. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. cu o incapere mai mica. tronul apostolic. e urmaşul sf ap. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. ai balaurilor tasneşte para de foe. 12) sj al tuturor rautatilor. Petru. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. Paraclis (gr.

cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. 17). SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. resedinte episcopesti. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai.sacre şi se face botezul. în mijlocui celor 12 Apostoli. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. == a veni în ajutor). neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050).Paradisul e simbolul sufletului curat. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. 8.. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. caci timpul de proba a trecut. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. se poate savarsi liturghie (de ex. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. nici due re nu vor mai fi." Apocalipsa 21. 43). 4).în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. cu insotire de rugaciuni speciale. cu sforicele. 277 . vietii il constituie lemnul crucii. 12) şi unde sfnta Biserica. cu ajutorul lui Dumnezeu. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. Panahida mare. 2. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. coliva. iar pomul stiintei e vointa libera. la manastiri. prin rugaciunile ei. nici strigat. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. cu multimea dreptilor impartiti în cete. ce se supune lui Dumnezeu. la dreapta talharul penitent (Luca 23. . i-2. bisericute. la 14. Simbolizeaza vesnica. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. daca sunt sfintite de Arhiereu. randul la judecata. Afara de rai şade Iisus la judecata. facatoare de minuni. Parastas (gr. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. paine şi grau spre sfintire. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. este lacasul lui Dumnezeu. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. . caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal.. Crucea. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. urmeze patimilor lui Hristos. Comem. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. la stanga cele 5 fecioare intelepte. paos. în unele biserici se aduce la parastas pom. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. cu mant în patru colturi. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. Pomul simbolizeaza paradisul. X. în care. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. 7 şi 7.

cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. 5). barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. Partenie (gr. Parul. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. a fost obicei în Test. deci. fiindca parul este mijloc de ispitire si. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. art. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. a lui Iisus Hristos. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. ci numai se sfintesc. ca sa fie crutati de 278 . crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . II. De aceea tunderea parului era oprita. Maria Magdalena şi al s f . Pasca {pessah evr. în semn de pocainta. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Vechi. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. precum şi credinta ca sfintii. ca un fel de nazireat desavarsit. 30). Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. facator de minuni (f 340). ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. ce o are parastasul. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. şi se mai tine şi la noi în unele parti. este simbolul pacatuirii. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. ca ornament femeiesc. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. = fecioresc): sf. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. Paruzia (gr. ca semn de recunoastere a pacatului. la 7. ne-o arata cu un par atat de bogat. Postul Mare. simbol al pacatuirii. = trecere. episcop în Lampsac.VICTOR AGA Paresimi v. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. numit paies. Comem. Are aceeasi simbolica. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. incat isi acoperea goliciunea. Particica în onoarea Nascatoarei. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. Maria Egipteanca.

tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot.29. Psalmi 83. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi.m o a r t e co piii evreilor. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. 7. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. p r e c u m şi colacul de Pasti. 7). o pogace rotunda ori patrulatera. Rotunţimea ei inseamna scutecele. art. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. la c i n a cea de taina. tot cu aceeasi simbolica. 26). al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. Pasarile sunt simbolul sufletului. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. nemaiavand timp pentru dospirea painii. gata de plecare. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. tot din aluat. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. Iov 12. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. Pasca simbolizeaza pai-n e a . Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. care simbolizau greutatile robiei egiptene. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. Pasca se numeste anafura. cu toiagul în mana. 30). care inca sunt infatisati cu aripi. La ospat mancau şi ierburi amare. Antipasca. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. care ne uneste pe toti creştinii. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. art. Pasca se numeste o coca. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. Pastile mici v. la grindina şi la vifornite. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. Deasupra are o cruce. 3). Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. incinsi. Mancau stand în picioare. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. simbolizand crucea Domnului. de obicei cu porumbelul. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. nu se frangea os din miel. inchipuind unitatea poporului evreiesc. Floarea suferintei.

Discul. în Test. la 28. Comem. = parintesc): sf. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. tineretea. barbatia şi batranetea). sa o caute. au zis „sa mergem" (Luca 2. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. din pastor. episcopul Prusiei.23. martir în Bitinia (f 363). cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". cu haine scurte şi cu o oaie în spate. adica reinnoirea sfintirii ei. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. Patena v. 11. Luca 15. IV. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. Pastorul e simbolul preotimii.. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. dupa exemplul poporului evreiesc. care poarta grija de turma credincioasa. ziua are patru impartiri. La ziua patronului familia tine praznic. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). art. Anul are patru anotimpuri. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. la 13. 11). în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune.). 5). Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. singuraticii creştini şi diferitele bresle. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. noaptea. loan 10. David. Carţa arhiereasca. Patru e numar pamantesc. = inchinata patriei sale): sf. tot aşa se numeau profetii. amiaza. Patron (hram) se numeşte sfantul.24. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. Toiagul. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. devine rege. art. III. familiile. V. tarile.. lumea are patru regiuni (rasarit. Comem. 37. Paterita v. Patricia (lat. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. Patron au şi oraşele. Alt Patric. dimineata. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. Patric. seara. Vechi pastorii erau în mare cinste. Patru e fundamentul în socotire. la 19. ruga. viata omului are patru trepte (copilaria. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. Patriciu (lat. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca.11). în Test. Comem. La fiecare aniversare a zilei (numita hram.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii.

în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. aveau patru culori. iadul. Patruzeci de zile dupa naştere v. apostolica). numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. Paul (lat. la 26. art. vesmintele. art. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). a avut patru profeti mari. în acest inteles. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. 25). Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. art. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. = eel mic) v. Patrusprezece e numar biblic. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Paunul e simbolul mandriei. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. sfanta reprezenta 2 cuburi. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. Paulina (lat. sj lat. (paulus) = mic. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. paunul este şi icoana invierii corpurilor.1. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. Pavel. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. Pavel (gr. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. în Test. neinsemnat). sfanta. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. tamaia consta din 4 ingrediente. sunt patru pacate mortale. Pavecernita v. soborniceasca. Paula. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. Imbisericire. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. reprezinta creştinismul lumii 281 . chivotul. patrulaterale au fost altarele. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. Ilie. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. perdelele. Comem. Crucea are 4 parti. judecata. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. Moise. Biserica are patru criterii (una. Pavaza v.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. cu atributul apostolul neamurilor. din rai ieseau patru rami. în legatura cu postul de 40 de zile. Dupacinare. art. = cea mica): sf cuvioasa. mesele pe pafru cercuri. al frumsetii şi al increderii de sine. ca plinirea legii (Daniel 9. Vechiul Test. Nou sunt patru evanghelisji. Scutul. avem patru parinti bisericeşti. raiul). al sumetiei. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii.

Sigilarea. Sigilarea mormdntului. Vasul. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. c) sabia în mana dreapta. la 29. Pecetluirea gropii v. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. VI. daca nu gaseşte merinde pentru pui. Petru de-a stanga. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. Are langa dansul un miel şi un lup. 6). Vechi. art. art. Pelaghia (gr. Pedum v. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit.VICTOR AG A intregi. la 8. incat ii ucide în dezmierdari. 14). traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. Se purta pe piept. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). Pastorale. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. 282 Pectoral (engolpion evr. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. Adesea e inchipuit cu doua sabii. Pavel de-a dreapta. (t 69). iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. fiind adica decapitat. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. Pecetluirea mormantului v. b) cartea tinuta în mana stanga. X. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. scapandu-i de la moarte. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. Comem. impunsa. chosen): vesmant arhieresc în Test. Pecetluirea sicriului v. Comem. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. Petru. . art. facut dintr-o panza dubla patrata. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. conduse de Arhiereu. Asa a facut şi Mantuitorul. precum şi colectia scrierilor sale. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Se mai spune despre pelican ca. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. Sigilarea sicriului. Dupa traditie. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. adica la inima. art.

La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. Pentalfa. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. la aceasta rostire. Inchiderea ei dupa Heruvic. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. care s-ar afla în biserica. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. E totodata şi o avertizare. la rostirea „Usile". se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. fara insa a se deschide şi usile. se numeste o figura cabalistica. sau pentagrama. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. adica dupa intrarea cea mare.Penitenta v. art. în vechime. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele.. iar acum i-a rastignit. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. acoperea spatiul prestolului. cum se va vedea mai jos.". art. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. ca o amintire de timpurile cand. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. Perdeaua (catapeteasma. Pocainta. art. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. adica simbolul credintei. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul.". care în vechime. prin inchiderea şi deschiderea ei. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. spre a semnala inceputul slujbei. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. Pentalfa. Cand se deschide.. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos.. desemnata pe pragurile usilor. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. Pogordrea Diihului Sfdnt. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. inainte de Credeu. pana ce bisericile nu avusera iconostas.. Pentecosta v. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. Pentagrama v. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale.

cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. II aflam şi în Test. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. pe care o laudam la toate serviciile divine.. în vreme ce se canta chinonicul. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. prin vreo minune. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. Precum e schimbarea aerului pentru corp. legea darului. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. hindusii la Gange)." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. prin care sufletele se pescuiesc. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. iar la aruncarea mrejei. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. creştinii peregrineaza azi la locurile . De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. mai cu osardie. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim.16) de suflete.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. se cuceresc pentru viata de fericire. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. preotii..16).. la care nu poate privi oricine. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege.. izvoare miraculoase .") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. dupa 284 . în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim.").: dvera). Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea.de obicei manastiri. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. Vechi. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului.. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj.. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa.

ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu.Dupa slabiciunile sale omenesti. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. corifeul) Apostolilor. 27). virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura.porunca lui lisus. s-au folosit de simboale. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. Iconografia ne prezinta pe sf. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. umblarea pe apa (Matei 14. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. botezata de sf ap. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. tot asa şi eel ce trage o corabie. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. la mucenicie. tarie). . Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. Petru (gr. care se boteaza în apa. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. iar nu sj a altor animale. la 31. simbolizeaza pe lisus. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). Petru. fiind aceasta simbolul bisericii. Petru a cazut de trei ori. fara ajutorul lui Dumnezeu. desi traieste în lumea pacatelor. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). Petronela (gr. Mantuitorul. care se inalta de jos din pacate. Petra. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. Comem. (f 70). 285 . Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. Corabia inseamna biserica creştina. supranumit capetenia (verhovnicul. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. pilda a realitatii vietii creştine. desi pestele traieste în apele marii sarate. spre cele de sus.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. numai pestii în apa au fost crutati. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. = piatra). De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. Pe$tele e simbolul lui lisus. indi-candu-i-se o noua misiune. e antitipul arhanghelului Mihail. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. . 19). de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. conduse de Hristos. Pestii inseamna sufletele creştinilor. dupa traditie. V. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. Dumnezeu ajuta apostolilor. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. strajuieste şi apostolul Petru. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. = stanca mica): sf fecioara din Roma. au umplut-o. e chipul creştinului şi prin faptul ca. Mantuitor). unde. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. astfel creştinul adevarat. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. în patria pestelui.

art. Sf. rica romano-catolica o piatra patrulatera. asa şi acesti şi de jos ai societatii. Piatra = grindina v.dupa pi Ida] la cele mai de jos. Iisus a fost dispretuit şi smerit. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. Piatra de la liman. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului.a. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. I Petru 2. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. inseamna smerenie.75).8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Dupa inteles tipic şi simbolic. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. S-a rastignit în felul acesta. în anTimişul nostru. în alte icoane chiar şi 3 chei. precum tinea piatra u n ţ intreaga. 34). Petru martiri. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. da cum piciorul e eel mai corpului. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Piatra unghiulara (Psalmi 117.. ca şi Petru. Mai are apoi ca emblema cocosul. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. 22. sortit sa fie primul intre popoare. 42). paman-tului. incuiase iadul. 44. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. SiJ se pleaca . mantuirea neamului omenesc. Inseamna pe Hristos. dupa rapunerea Satanei. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. E tipul altarului. 1 1 .oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. Petru este patronul bisericii apusene. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. art. Piciorul: fund eel al corpului.25) s.6). Crucificarea lui cu capul în jos. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale.42. Monumente sepulcrale. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . Steaua. spre care nazuia sa mearga. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. Piatra sepulcrala v.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. simbol al penitentei (Matei 26. Sf. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. Dansul. Matei 21. pacatos fiind. care. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. al prestolului.6). sale. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. facuta la lacasuri Duhului Sfant. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. Daniel 2. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5.

la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. spre a fi tuturor sluga. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. pentru a nu-si pierde slujba. Placintele lui Lazar. precum a marturisit-o în grai. Pielea e simbolul insalbaticirii. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. Inchipuie pe pastorii din Betleem. guvernatorul Palestinei. art. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. VIII. reclamate de mai mult timp. Placintele sfantului Gheorghe. dar onorabili. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. Comem. 16). Dupa caderea în pacat. Pilat. 17). Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. care se poarta indiferenti fata de religie. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe.Ioanl3. e simbolul umilintei. In unele parti. voira sa le ia cu sine. este tipul tuturor stapanitorilor. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. Piscina v. şi totusi Episcopii se pleaca . o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. ava al manastirilor din Scete (Africa). Spalatorul. din interese personale. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. totusi. Cand niste negutatori. 287 . în Sambata inainte de Duminica branzii. = eel bland). creştinii fac placinte cu branza.44. Pius (lat. sa fie tuturor sluga (MarculO. din care apoi s-au facut repararile bisericii. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. ori în bratele Tatalui. cuvios parinte. intrati în biserica. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus.21). Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. numite „placintele lui Lazar". la 27. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. numele mai multor papi ai Romei.

numit şi plata apei. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos.a. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . saracia de pacate. Planeta = Felon. = frunte lata): sf.a pedepsit cu moarte. la 18. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. de aceea e lovit cu lacuste.VICTOR AG A infranarea.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. Sfita. X. Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. Cand se umplu cu apa ulcelele. ce trebuie practicate totdeauna. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. Este credinta în popor ca orice obiect. art. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. 24). Plaştenita v. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. IV şi 4. ce se dau de pomana. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. martir (t 300). Uneori se pune banul în apa din ulcior. Platon (gr. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. 34. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. Epitaf. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. ce se da de pomana. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. la 4. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. Alt Platon: sf. la moartea. Comem. cuvios în Constantinopol (t 813). la pierderea lor şi plangem la nenorociri. care numai treptat a amenintat pe Faraon. XII. . 17). dar cu deosebire în sfantul marele Post. 4-5. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. 14). poporul a adorat şerpi şi alte animale. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. Plata apei. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. cu muste s. cu platosa dreptatii (Isaia 59. netrebnici (Psalmi 1. de aceea apa Nilului se preface în sange. Comem. Platoşa (zaua. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. 19-31). Aer şi art. Ele mai sunt tipul plagilor. pleava sunt oamenii cei rai. ce vor fi la sfarsitul lumii. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). umilinta. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . iar sf. caci altcum pomana nu este primita. trebuie platit. 5).

A fost în uz şi în Test.).2). 5) episcopilor (Canossa). Hie o topeste şi o preface în ploaie. plopul e şi simbolul oamenilor. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. . Nou si-au plecat genunchii Iisus. unde sf. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat.se da oamenilor fara nici o valoare morala. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu.). Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. în urmare. în fata usilor mari. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. în fuga spre Egipt. 23). în analogie. eccl. isi clatina intruna frunzele. Plopul. care în viata lor pamanteasca. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. la cereri momentuoase. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. . la a carui indurare cadem cu totii. Zilele ploioase în Test. în posturi. la intrarea cea mare etc. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. n-a voit sa se apiece. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. în Test. Vechi. nu-i primesc si. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. Hist. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. dupa cum marturisesc legendele lui. tulburand linistea. la binecuvantarea primita de la preoti etc.1). inseamna pietate adanca. cat şi în cealalta. precum şi moartea Domnului. în solee. 14). Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. Stefan etc.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. 4. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. art. care insa s-a sumetit.Dupa alta legenda. în creştinism nu a patruns. la citirea Evangheliei. din acest omat o parte se ridica la cer. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2.

se aratase la rasarit. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. Rugaciunea penitentului. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. e un act sfant. care nu au mancat poame pana în zilele numite. pana nu jertfeste parga lor. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. cinstite şi aducatoare de roade. pentru ca toti sunt pacatosi. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. cu rugaciunea de dezlegare. Santilii şi Pantilii. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. De liniste sa nu stii. Isidor care. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. rostita de catre preot. în ziua de Sanpetru. batranilor nostri. un mar. Duhovnicul . 18. o profesie onorabila. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. ca semne de admiratie şi de teama. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. 21). Vechi inchipuia puterea ei. ca unealta a unei lucrari asezate. ca au mancat tatal şi mama voastra. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. fara vant. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. cu cap de om. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. insemna în Test. loan 20. Plugul. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. aldoilea botez). a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. Pocainta (penitenfa. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. spre a primi marturisirea acestuia.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. la rugaciunile sale fierbinti. dupa traditie. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. pacatele. Poarta cetatii în Test. Patronul plugarilor este sf. Fara soare. Poame şi parga lor. De aceea se numeşte şi al doilea botez. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. Poporul nostru nu mananca fructe. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. Sa plangi vesnic frematand. ca sacrament. Vechi o ocupatie. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca.

La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. pe care le cere Domnul Hristos. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. de jale. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. ale orbului. talharului penitent. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. biciul. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. . Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului.Pocainta a fost şi la iudei. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. fiindca este casa lui Dumnezeu. Biserica se imbraca în podoaba. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. în analogie cu corbul lui Noe. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. . aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. penitentul isi face semnul crucii. brdul. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. Priveste cu fata vesela. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. ca semn de marturisire. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului.Dupa dezlegare. ce nu se mai reintoarce. Duminica mare.) şi anume: cocoşul. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. Dupa credinta poporului. cu insemnare ca este în timp de cainta. corbul care. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. . adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. 291 . pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8.43). penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot.in decursul marturisirii sade în scaun. este simbolul pacatului. Magdalenei. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. cenuşa. 1). Podoaba e simbolul faptelor bune. Cincizecime. vita de vie. Mai inainte de a incepe marturisirea. care plange primavara cand se reteaza. în jet. art. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. Ca un simbol de cainta desavarsita. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit.

A excelat prin umi- 292 . cu roze şi alte flori. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. Are simbolica sfesnicelor. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. precum şi lumina credintei. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor.. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. . 2). Ziua Duhului Sfdnt. la Rusalii se botezau creştinii. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. spre a arata virtutea umilintei. = roditor. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. în onoarea zeitei Flora. Policandru (candelabru. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. simbolizand ca biserica. Policarp (gr. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. cu care se impodobeşte biserica. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. spre inchipuirea limbilor de foe. la sarbatoarea Cincizecimii. . a dragostei şi a nadejdii. cu verdeaja. nuc.. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. Se numeste şi Rosalii. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. ca şi mireasa lui Hristos. Spre a contrabalansa aceasta serbare. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor.în biserica veche. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). aparatoare de rele.VICTOR AG A Duminica verde. în care au locuit în pustie. inchipuind adica pe Hristos. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". discipolul sfantului evanghelist loan. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate." în loc de trisaghion. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. scriitor bisericesc. Rosar. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". stejar etc. Rusalii). imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. datatorul luminii vesnice.

biserica a randuit zile de pomenire. ridicarea colivei. IV. sarindarul sj paruzia. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. . iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. 9. ce se aduce. prin milostenii pot ajuta celor morti. sorocurile mortilor (v. 293 . pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. art. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. Pompiliu: sf. Polileu v. C o m e m . a colacilor. în rugaciunile l o r .Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor.). comdndare. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. sj ghisitor în solee. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat.). art. sa-si aduca aminte de raposatul. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. al mortii. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. apoi pomenirea la sfanta liturghie.. „pomeneste-ma Doamne. la jumaPomenirile.40 de zile. apoi la 3. paosului. daruri la intrarea cea mare. care sunt pomeniti în loare.. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. Sorocurile mortilor). asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. la 10. cand iese cu sfintele art. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. prin rugaciuni. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. din care s-a facut crucea Domnului. art.. ce este intre vii şi morti. Policandru.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. rai. agapd): e un a c t de milostenie. inima curata. blandete şi intelepciune (ţ 135). la 25. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. biserica. ca şi jertfa Domnului pe cruce. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. Africa în persecutiile lui Deciu. este de aceeasi vadica celor morti. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. panahida.". IV şi 26. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii.".1. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. Pomana (praznic. la heruvic.. a pomului. martir în biserica pentru toti membrii sai. Comem. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. Inseamna şi legatura stransa. Pe temeiul credintei ca cei vii. spre iertarea pacatelor.sange. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti.

un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. Era firesc deci ca. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. sa şi le puna în jural caselor. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. art. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. la sarbatori. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. spre a fi aparatoare de rele. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. eel rau face poame rele. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. Adam şi Eva. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. „lumina lumii. Pomul genealogic v. salbatic. Pomul rau. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. intinzand Evei marul. prin inverzirea sa. Bradul). Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. fiecare rand cu cate patru proroci. care mai serveau şi ca locuri de azil. Pomul de Mai. se taie şi în foe se arunca. sarpele incolacit e dupa pom si. inchipuind pe sfmtii Apostoli. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. la Arminden. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. dupa latura 294 . aceasta cu fructul intr-o mana. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. locuiau prin paduri. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". inseamna trecerea din moarte la viata. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. -Originea pomului de Mai.1). simbolizeaza ca.17). care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. Pomul bun face poame bune. Pomul lui Iesei. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. stau în picioare sub frunzisul gros.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. Pomul de Craciun. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. Pomul. orientalii bananul). adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. La ziua de 1 mai. cu care priveste spre Eva. il face om nou.

turte. 8) si. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. grohaie. mere. Nu e zidita pana sus. incearca sa rupa totul. simbolizat prin pomul mortului. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. ce a cuprins şi pe raposatul. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. 32). adica de locul femeilor. Vechi (Levitic 11. Porcul e animal necurat. din care. Pomul mortului (bradul). protoparintii au atras moartea. durere. ne-o da o legenda germana. Omul deci. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. batjocura. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. Deuteronom 14. ce se impart apoi la pomana. Porcul mai este chipul nesatului. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. Cand este satul. oprita nu atat pentru primejdia ei. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. suferite fara vina de creştini. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. iar cand flamanzeste. regal): sf. uita pe stapanul sau. XI. fiind chiar ziua de 1 mai. dispretuit în Test. martirajul creştinesc. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. cand este în lipsa. Portic (nautica. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. Comem. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. ajunsese intr-un sat. de flori şi de bucurie. Porfirie (gr. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. prin columne. suferinte. il recunoaste. Inaintea sicriului.7. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. plina de verdeata. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. scormonesc via Domnului. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. insa numai pe un scurt timp. = insemnat. Sf Walburga. care indata a şi inverzit si. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. cu flori şi cu de ale mancarii.14) care. ca atare. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. precum i s-a scris şi vina pe cruce. indestulat. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. necumpatului şi al lacomiei. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. la 9.sa religioasa. sa nu uite pe stapanul sau. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. şi în bine şi în rau. Porflra (purpura. impodobindu-l cu verdeata. ci este impreunata. în contrast cu mielul. pridvor. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. cu bol295 . martir (f 290). mancand. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor.

în Test. pe unde il mai au bisericile. salii. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. Daniil). Postul acesta.a. Nou. -factia data lui noastre. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. cu ingenuncheri. la primirea Sfintei Cuminecaturi.16). cantarile sunt pline de umilinta. Matei 10. care s-a pogorat la Botezul Domnului. Precum anul are 4 anotimpuri. nu va putea corpului. al Craciunului (iarna). al Sfintei Fecioare. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Porumbelul v. L-au avut evreii în Test. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. al Adormirii Nascatoarei (toamna). precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. 8. Este Hristos şi Caci cine nu sau. „fiti blanzi ca porumbeii". de cainta. apoi razboiul diavolului contra bisericii. nici de mijl Domnului. E o reculegere spirituals.18) inchipuie intreg iadul. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). ca semn al penitentei. Azi. postul indeamna la virtute. în Test. morala şi fizica. al sinceritatii. ziua crucii. cu metanii. mai tului Duh. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. în post bisericile sunt imbracate în negru. Postul sfintilor Apostoli (vara). care veci. art. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. de abnegatie si de curatie sufleteasca. Este simbol de umilinta interna. prin post. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. Porumbul v. taierea capului sfantului loan. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. este chipul ingerilor. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). Estera. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. Papuşoiul. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. rugaciunile. Ndstrapa şi art. de vin şi peste. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . Vechi (Moise. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. în Test. precum şi gura ereticilor. Porţile iadului (Matei 16. ca sa invinga ispita diavolului. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. precum a din morti. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. Iona. la patrunderea sfintelor Patimi. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . Postul Dumnezeu la i-15 august. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. art. care ne indeamna la pocainta. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. prin infranarea cugetelor. Mantuitorul. Columba euharistica.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. al sufietelor celor drepti. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. postul ordonat la calamitati s.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. al martirilor. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. s-a intarit cu duhul. care vesteste pace muribundului. Hie.

Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. de a urma acest exemplu al Domnului. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. la 29 august. Postul Pastilor. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. simbolul postului 297 . şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare.patimi. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. Quadragesima. ca prin abnegatie. cu care incepe Saptamana Patimilor.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. urmand imediat dupa Rusalii. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. . precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. cu ocazia aflarii ei. Postul la calamitati. Nu e dezlegare nici la peşte. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. care sa ramana şi cu noi în veci. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. Patruzecime. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. Vechi (Isaia 3. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. 7). precum şi de mijlocirea lor. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. E şi un indemn sfant. Postul sfantului loan Botezatorul. Ajunarea mare. propovaduita de Apostoli. precum a fost fagaduit Apostolilor. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. ca sunt cu voi în toate zilele". ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). poporul nu taie nimic cu cutitul. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. Postul acesta. precum a inviat Domnul Hristos din morti. în care cazuse Irod. Astfel de post a fost randuit şi în Test.

se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. Vechi. „si cu ierburi amare".te pe pruncul Iisus. de penitenta adevarata. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . aşteptata de toata lumea. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. care se numeşte insaşi Saptamana mare. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. în Postul mare se fac metanii dese.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. De aceea dansji posteau cate 70. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. . Mai simbolizeaza şi Test. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. Poartanumirea de mare. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. sa fi avut forma potirului nostru. adica saptamana patimilor. . care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. pentru descoperirea unui furt.VICTOR AG A si al infranarii. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. care a patimit şi sangele Lui. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. . Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. Pana e la proscomidie. dupa traditie. Potir (calix. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. apoi 60 şi 50 de zile.Cand se afla pe prestol. Este semn de cainta adanca. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. din care a curs sangele Domnului. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. adica ajunarea numai cu paine şi apa. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului.

Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. de obicei. din care curge vindecare vesnica. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. Praesentatio B. adica painea de pe disc. iar pe cealalta. care sfinteşte apele. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. Intrarea în biserica. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. Darurile inainte de sfinfire. Praesanctificatorium v. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. . II Petru 3. v. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. icoana invierii Domnului. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. ca la potop. 6). si-au revenit ?i au facut penitenta. art. care e simbolul nevinovatiei.. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. adica ridicat pe cruce.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. potirul se tine în mana stanga. pe o latura avand zugravita icoana hramului. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. nu este sfintit. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . . spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. sus la frunte. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. iar doronul. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere.tuirii.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. aplecarea..La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite.39. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. Pozitia corpului (starea dreapta. alcatuit dintr-o panza. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. . art. e numai un dar oferit. verticals. la vederea valurilor.M. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. cand. 35). prin urmare.V. insemnand ca.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. stand în fata Domnului rastignit. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). montat cruciş pe o ruda lunga. e tinut cu discul în mana dreapta. ce se afla în potir.

iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. art. Fecioara sfdntd. 20). catedra). 19). spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. Predicatoriul v.. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. luptandu-se sub pavaza praporilor. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. dupa predica iarasi face semnul crucii. vulturul s. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. Scaunul predicatorial. porumbelul. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. Simboalele predicii sunt: limbile de foe." Matei 10. prin inaltimea lor. spre jertfa. asemanatori celor din Biblie („ce este.VICTOR AG A zuti. noua. paiele insemnand adica gunoi. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). Predica (cuvdntarea bisericeascd). 22. netrebnicie. Pregatirea preotului liturghisitor v. La hirotonie. ba chiar batjocoriti. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. Preotii sau presbiterii (gr. art. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. Preacurata v. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. Mai tarziu. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. Preotia. insasi prezenta preotului le 300 .a. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. spre a o asculta şi catehumenii. art. crucea. în ceasul acela. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica.. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. în semn de batjocorire. ca act de cult. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. Ca niste demonizati. . cum se observa adesea prin mahalale.. 34). precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. destrabalata. care a patimit nevinovat. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. ca taina a Testamentului Nou. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. ce sa vorbiti. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. i se da painea şi potirul. unde lumea intunecata. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. Luarea vremii. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc.. inhamata în solda diavolului. şi ei sunt urati de lume (Matei 10.

mantuire. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. sarea este mintea. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. Prescura (prosfora. pe drum). în pustie. Prescura are sa fie din grau curat. sa ingenuncheze. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. Presbiter v. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. dospeala inseamna sufletul. sincera. Precum acelea au stamparat foamea corporala. proaducere) e o painişoara rotunda. Sf. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul.rascoleste conştiinta incarcata. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. art. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). în vechime se aducea numai o paine. infricoşat. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. chipul diavolului negru şi intunecat. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. inchipuia intenţia curata. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. iar a cincea. Ei aveau sa fie fara defect. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. oriunde s-ar afla (in casa. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. de pacate şi simt mustrare interna. avand imprimat sigilul prescornicului. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. afara. iar 301 . iar în momentul inaltator. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. de forma unui turban. Prepelitele. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. drepti şi pacatosi). Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. cu care avea sa serveasca. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. ar prileţui norocire. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. este un simbol de smerenie. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. Preofii. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. iar intalnirea unui tigan. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Nou. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. adica de trei ori. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. a Nascatoarei Sfinte. mitra alba.

Treptele prestolului. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. . revenite omenirii de pe urma mantuirii. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. Prestolul are forma de masa. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. numite evangheliste. care singur a desavarsit mantuirea. constatator din patru bobite. . 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. gradele perfectiunii creştine. iar daca se propteste pe patru picioare. 3 ori 7. . Vechi. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. locul de jertfa al Mantuitorului. 11. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. Daca este proptit numai pe un picior. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. adica masa templului. sfanta liturghie. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. Prescura Paştilor se numeste un colac. adica crucea. precum şi al painii de la cina cea de taina. . inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. spre a simboliza pe Iisus. în numar de 1. puse în forma de cruce. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. apoi al manei din pustie. acesta inseamna pe Iisus Hristos. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. II Tesaloniceni 2. inchipuie treptele. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. mai inseamna masa de la cina cea de taina. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. stanca. cu alta se face milostenie saracilor. masa sfanta.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. jertfelnic. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. - 302 . ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. Prestol (altar. în referinta simbolica. care este piatra. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. trei trepte inseamna sfintirea. masa Domnului) (I Corinteni 10. o parte ramane preotului liturghisitor.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra.

Biserica a randuit în primavara sfantul Post. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. -Evanghelia. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. se curata. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. se reface. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare.Crucea (eel putin una). el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. Dimitrie il inchide. iar în porti se infige rachita verde. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. Prin forma sa patru -latera. locurile de rugaciune. enditia şi ilitonul. natura amortita se intremeaza. ea inchipuie pruncia şi copilaria. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. ca semne de deschiderea primaverii.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. iar în mana tinand alauta. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. adica patrulaterul şi cercul. Gheorghe se pune brazda verde în prag. purtand cununa de flori pe cap. Biserica ortodoxa are numai un prestol. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. Iisus Hristos NI KA invinge. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. toate invie. ------------XR. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. aici e vant şi ploaie. NI KA. iar ambele. în care este cuprins patratul. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . Primavara. aici e soare. acusi noros. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. de aceea la sf. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. . Cercul. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). cu verdeata sa. iar sf. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. . care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor.

Vechi. cand sunt fatarile de oi şi capre. Popoarele orientale. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). Darurile..15). în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. Privegherea din noaptea Invierii.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. iar pentru mai. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. de a se reinnoi. cu reinvierea naturii.27). -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Focul arde toata noaptea. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. care dorinta are sa se implineasca." Numeri 18. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor.. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. popoare de pastori. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. despre dorinţa lui. de la care avem inceputurile astronomiei. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. la 6 august struguri etc. Primichira. branza. Prinoase v. art. Vigilia. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca.VICTOR AG A a se reface. sa vada cand se deschide acesta. Primitii. (simbolul puterii). Parga se aducea şi în Test. sfeşnicul cu o lumanare. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. la Sanpetru fructe. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). 29. în Test. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. la care se incalzesc creştinii priveghetori. cum era cazul la evreii Test. Coloseni 1. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. Privegherea de noapte v. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. 15). dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . art. Vechi. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. Denii şi art. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade.

ce lumina spre ziua" (Matei 28. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. în fine. art.Semnitele (grau. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. în care se poarta Sfanta Euharistie. în care scop se şi face litia. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. Procesiuni (litii). simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. Monstranta (racla). art. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. lndreptarea spre rasarit. Preotul imbraca ornate albe. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. Rugaciunea şi art. apoi vin ministrantii cu ripizile. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. Lumanarea de Pasti şi art. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. inchipuind miresmele mironositelor. Focul de Pasti). cucuruz etc). Privirea spre rasarit la rugaciune v. ori a-i 305 . ca de obicei. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. care „in seara Sambetei. a adorarii lui Dumnezeu. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. în vreme de seceta etc. asupra credinciosilor. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. obicei roman adaptat în creştinism. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. inconţurarea la sfintirea templului. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. Originea o au în Sfanta Scriptura. . a-i cere un ajutor oarecare. nu mai este acoperita cu val. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii.

Comem. Profetii sunt tipul Episcopilor. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Abadia o paine şi un ulcior. Tipul lui în Test. Zaharia o biserica. Ieremia o nuia. 306 . precum şi de la vechii creştini. art. la 8. inaintestatator): sf. Obiceiul a ramas de la romani. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. Ceilalti. Procopiu (gr. Pronaos (= tinda). profetii stau de-a stanga. Ezechiel are o poarta cu turnulete. Zugravindu-se aici scene din Test. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. Comem. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. Vechi a fost pridvorul. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. cu capul acoperit. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Precum în viata sociala ideile politice. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. simbolizeaza ca invataturile sfinte. puteraic. ca solul lui Dumnezeu. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Ioil un leu. 12 proroci mici şi 12 Apostoli).4). dupa. Procopie. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii.Icoanele sfinte. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. P. Maleahi un inger. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Daca sunt cu Apostolii laolalta. VII. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). Iona un chit. fara a cunoaste insa planurile divine. . propagate de catre apostoli. Profetii sunt solii. Isaia are ca insigniu firezul. Vechi şi cu deosebire raiul. monah şi martir (t 750). II. Prochimenul. fiindca dansul fusese pastor. la 27. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. facatoare de minuni. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. partea aceasta se mai numeste şi paradis. spre a-i readuce din ratacire. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. carugatori şi mijlocitori. Prohod = inmormantare v. Vechi. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. Decapolitul: sf. Amos are un toiag şi o oaie. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18.

Scaunul indurarii. la intrarea în biserica. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. Profetii. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. scoase din prescura a patra. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. a Apostolilor. particica a doua. Providenta. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. De aici numirea de „partea pregatitoare". sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. darea legii. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. pentru ca creştinul. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. Steaua inchipuie steaua magilor. Proschinitar se numeste o capela mica. art. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. un fel de oratoriu. intru amintirea profetilor. Pronia v. Particelele viilor. Proscomidie (Proaducere. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. La apuseni aici este agheasmatarul. discul inseamna ieslea din pestera. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. art.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. Propitiatoriu v. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. copia inseamna sulita ostasului... chiar şi pacatosilor. simbolul curatiei sufletesti.). Aici este şi baptisteriul. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . . Prorocii v. Particica prima scoasa din prescura a treia. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. raiul. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. art.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. Are icoane. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. de jertfa pe cruce. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului.

pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. 17. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. Pruncii din Betleem v. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. art. Pruncii evreieşti. . ieslea din Betleem şi rastignirea. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. crucificarea. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. Aruncarea cufata la pdmdnt. Sfintii rndrunti. a lui Avraam. .Protezis = punerea inainte se numea mai demult. Prosfora v. Prescurd. 1. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. curatie. luarea de pe cruce. în icoana Adormirii Nascatoarei.3). blandete. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. de supunere şi umilinta. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. art. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. art. Evanghelia Mantuitorului. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. Proscomidier (jertfelnic. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. 308 . la evrei (Geneza 19." (Matei 18. protests. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". se face ca pruncii. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului... care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. 9 şi Proverbe 15. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. adica crucea. A fost în uz la persi. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. 3) v. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. smerenie.14 „lasati pruncii sa vina. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. în icoana mortii lui Irod. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. cu nevinovatie. inconţurat de raze solare. Daniil în groapa leilor. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus.. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19.. 16). jertfa de martiriu a diaconului Stefan. precum şi mormantul Domnului.

Punerea mainilor e semn de binecuvantare. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. Rozariul.. Psalteriu v. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. Vameşul. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. la hirotonie etc. peste animalul de jertfa. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. A fost în paganism. 309 . la cele publice de catre preot. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. cand ii binecuvanta. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. Azi se pun mainile la botez. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. Punerea mainilor preotului pe prune. Pulcheria (gr. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. sora imparatului Teodosiu II (f 453). Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6.. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut.. IX şi 10." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. dupa ocolirea tetrapodului. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. fecioara. ne mai prezinta idolatria. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Publican v. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. art. cursele vietii. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. caderea omului. 6). Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. . Comem. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. intoarcerea. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. neintrerupta. la dezlegari. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. la botez. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. ca ultima statie a patimilor de Calvar.La consacrarile din Test. XI. primejdiile. E pictata pe sfantul epitaf. S-au introdus şi în cultul creştin. la 10. = cea frumoasa): imparateasa şi sf.

este locul unde stau sufletele mortilor. în loc de sigiliu au adeseori un scut. Purificator v. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. Deşertul. primejdii şi cu necredinta ei. Hlamida purpura. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. 3). Purgatoriul. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. ştergarul. Culoarea purpura inseamna putere. incinsi cu brau. Sunt infatisati desculti. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. în stihare lungi pana jos la glezne.VICTOR AG A Punga. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. art. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. care fusese vames. Puterile) al celor 9 cete. Purpura se numea veţmantuV de. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. cu care a fost imbracat Mantuitorul. de cate ori stinge focul din vatra. a fost semn de batjocura. un s\g\V\u cu seumuY X. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. marire. Stapaniile. . Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. cu orare verzi aurite. dupa credinta bisericii romano-catolice. care purta punga şi a lui Matei. cupr'ms mtr-uu cere. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. XC al lui Iisus. Pustnic v. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. Cdlugdr. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. art. în alta o pecete. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. Mironosife. al nimicirii şi al salbaticiei. în semn de bucurie. art. Mai este o credinfa în popor ca omul. insigniul lui Iuda. Purtatoarele de mir v. Este inchipuit ca un foe natural. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. V. De aceea se zice. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. art. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului.

pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. 311 . sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna.Q Quatember (de la quattuor . dupa Miercurea cenusii. vineri şi sambata se tine postire. dupa Rusalii. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. preoti demni.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. Sunt simbolul penitenţei.

R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. Sicriu. sa le duca la cei morti. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. pixida) este o prihana. X. art. în stalpii tignirii. Rahav. Purtarea acestor Racla v. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. m care se pun sfinsfinte. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. cenusa cu care se ung credinciosii la V. Rachita. ca simbol al fratiei. ca un semn de iubire şi de pace creştina. ' 2). Radacina lui lesei. la 24. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. Poporul Racul e animal binecuvantat. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. pe apa Sambetei. Ciborium. dupa o nostru în ajunul de Sf. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. vesnice. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. ale carei ramuri verzi verde. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. ori le implanta intr-o brazda verde. inchipuie anuntarea primaverii. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Acest semn de mila i 1 . ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. Rafail (evr. numite şi ele rabojuri. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. care deschide pamantul. se face tele moaste. precum şi Sfanta Euharistie. pastrata din anul trecut. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. art. Gaoacele de ou rosu. frunte în Miercurea cenuşii. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. Maica Domnului. în iconog care rasar doi a Treime. Gheorghe v. 16). Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . intalnind un portii sau la fereastra. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. Gheorghe. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. zeiescul sange. Obiceiul simborac. asa a primit precum Rahav a funia roşie. se pun pe o apa curgatoare.

312 .

stejar etc. ce se incolaceste în jurul unui schelet. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. 16). la 24. prun ori visin. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. X.Radacina lui Iesei = v. salca etc. în Duminica stramosilor. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. E le par la inceput dulci. care au facut cainta adevarata. anul va fi ploios. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. pe care le pun în oalele cu apa. Ramura Varvarei (Barbarei). Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. maslin. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. ca binefacatorul tuturor. Ramura de spini. prin dumnezeiescul sange. asa a primit biserica pe Apostoli. Plangerea ei în Rama (leremia 31. . Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. şi florile. Comem. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. desfranata din Ierihon (Iosua 2). Rafail (evr. astfel biserica. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. Rahel. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. ca mireasa şi imparateasa. Comem. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. Rai v. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. a castigat bunatatile cele veşnice. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. cu care biserica. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. Ramurile verzi de tei. cand se parea ca . Rahav. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. inseamna condamnarea. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. mama poporului. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. inchipuit cu un prune de mana. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. evr.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. art. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. Paradisul. Rafail e ingerul pazitor. Rahel (Rahila. 18). rachita.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. Pomul lui Iesei. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati.

abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. inchipuie haina veseliei sufleteşti. iar liturghia. e imbracat în rasa din partea Egumenului. în care dibuia lumea inainte de Hristos. şi blestem pe cei ce o alunga. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. moarte. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. au ramas rosii. Cum insa 314 .VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. care este numit „rasaritul rasariturilor. Rasa inseamna adica abnegatie. cu care se sfarsesc randuielile de cult. novice. Datina e trecuta de la evrei care. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. care simbolizeaza intuneric. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. dupa o legenda . zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. revarsate prin intruparea. simpla. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. la sarbatoarea Cincizecimii. Dupa o alta legenda. Rasofor: calugar incepator. Rasa (gr. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. ce aduce noroc la casa unde o primesc. în opunere cu apusul. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. viata şi lumina. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. raxos = rupt. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. unde Maica Sfanta nu observa sangele. care. La moartea Domnului. care inchipuie timpul Test. a calugarilor. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. lumina şi soarele dreptatii". nu-i ici. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. Randunica e pasare binecuvantata. iar la gusa. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. a lepadarii de tot ce e lumesc. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului.

e simbolul judecatii dumnezeieşti. ci prin abnegatie şi prin suferinte. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. Agheu 1. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. chiar şi în creştinism. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. II. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. Regina (lat. Gihon (Ganges). Raza soarelui. a durerii şi a gloriei). art. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. vanat. Raza diminetii v. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. de mantuire. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. astfel şi Iisus . Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. Comem. simbol de inaltare. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. 15). Zorile. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. art. Regina cerului = Sfanta Fecioara. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. izvorand dintr-un izvor. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453).6). pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. la 1.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. care tin trei cununi (a bucuriei. în analogic. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. galben.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. ca protectoarea credincioşilor rugatori. ca simbol al maririi. E infatişata avand deasupra-i ingeri. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. 315 . al fericirii eterne. Acheron = al lacnmilor. = regina): sfanta martira. Razboiul în Testamentul Vechi. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. VI şi 25.„raza Tatalui" .

simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. a papei este alba. Requiem (parastas. Revedere. Culoarea talarului. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. Reveca (Rebeca). inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. aflatori în purgatoriu. fara durere. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. spre a inchipui votul calugaresc. cu trup cu suflet. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. inconţurata de soare. adesea prevazuta cu gluga. tristetii şi al bunei cuviinte. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. ca simbol al seriozitafii. 67). E un vesmant distinctiv preotesc. scara. cu aripi de vultur. Moaste. pe langa simbol. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. sotia lui Isac (Facerea 24. Reverenda este simbolul caintei. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). Doua maini incopciate . Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. Ridicarea creştinului. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator.pictura ori sculptura .. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). Reverenda (Tatar). în slujba lui Dumnezeu.VICTOR AG A Relieve v. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. art. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. a cardinalilor este rosie. 15. revereor = 316 stimez. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora.. toate ca semn de dignitate mai mare. ci numai pe un timp oarecare. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. Lungimea sa. e confectionata dintr-un material dur. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. vii şi morti.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. are simbolica parastasului. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. numita habitus. cand toata lumea. pana la a doua venire. prin fapte.) a Mantuitorului. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. iar la picioare luna şi balaurul invins. libera): inbiserica apuseana. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. cu care acopera intreg corpul. sfanta. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . Preotii poarta reverenda neagra.

Ridicarea Evangheliei la intrarea mica.". spre cele inalte. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. 2). la 7. iar noi.19). ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. germ. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. cu ocazia intrarii celei mari. Despre sf.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. cum ne incredinteaza sf. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. Ridicarea panaghiei v. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. atenti (si nu în strane). Rihard (Richard. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. Bonifaciu (ţ 722). Isaia 1. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. Panaghia. preotul ridica mainile la Heruvic. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare.. precum a facut I isus pe cruce". asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14.. Este imitarea Domnului Hristos. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant.. In 317 . la ascultareaei.flabellum) e un disc inconţurat de raze. cand preotul. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion.. art. sa stam drepti.. e Domnul Savaot. ca un semn de omagiu. adica curatiti de orice gand rau. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. jertfa de seara" Psalmi 140. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. putemic): sf. Ripida (serafim. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii.. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. inaltarea inimii celui ce se roaga. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. ci le şi intindem.. 8. = principe. Ridicarea darurilor la proscomidie.") inchipuie aripile ingerilor.. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. II. la exclamarea „sus sa avem inimile". care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. Comem. drepti!". A fost în uz în Test.

prin credinta. au vestit nasterea Domnului. declara credinta şi ascultare. la plinirea Sfintei Euharistii. Precum intreaga natura (Psalmi 118. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. simbolizeaza ingerii. ap. de pacatul stramosesc. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. Comem. Roaba (servitoare). Rob în sens lexical inseamna sclav. Asezate în jurul prestolului. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. Rodier v. 6). în analogie. pe plata ori fara plata. care inchipuie pe Dumnezeu. de la zidirea sa. Vechi. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. inchipuie pe ingerii care. pe care sf. 9). ai carei ingeri. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga.la23. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. în chip de roti impletite. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. robia pacatului. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). în mod nevazut. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. servitor supus cuiva. ca fiecare suis are coborasul sau. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. Purtate la procesiuni. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. vestit): sfant. în sens figurat. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. lisus Navi.1I. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. creştinii prin botez se curata. Cercul inchipuie lumea. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. 1) etc. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. care . pe portaluri de biserici etc. Robie inseamna. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. Roata norocului. 38). supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Granatul. Dupa viata lor virtuoasa. Purtate de ministranti inaintea preotului. şi la savarsirea sfintei liturghii. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. numita „scaunele". care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. spre Dumnezeu. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. art. din care ne-a scos Mantuitorul. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. Vechi. constituie tronul lui Dumnezeu. 10). Robert (germ = stralucitor. care fusese mult timp servitoare.VICTOR AG A vechime. ca soli ai mantuirii. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Pavel (Romani 1.

IX. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. a trecut şi în creştinism. adica zeii de casa. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. e imbracata în roşu. Roland (germ. Comem. lumina lumii. 8). Ca planta simbolica. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. 24)." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. La inmormantari se poarta in 319 . Rosalii v. i şi puternici (Deuteronom 1. careia ingerul i-a vestit intruparea. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. alcatuitor de imnuri şi condace. Mantuitorul lumii. la care uneori se adauga verdele. la ziua martirilor. 12).sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. = intemeietor. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. penitentei ?i al iubirii creatine. . Roiul în Test.. Pogordrea Duhului Sfdnt. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. biserica apuseana." (Isaia 45. Rugaciunile se tin în zorile zilei. Psalmi 117. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului.Fiindca e culoarea rnartiriului. lal. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. Steagurile ros. purpuriu şi rosu (Exod 39. 18). al razboiului. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. contemplatie şi cu demnitate deplina.. E numita şi „mgdciunea ingerului". sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. romanii il numeau ros. impreuna cu cea azurie şi galbena. Rosu e simbolul sangelui. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. 44. ca pe regina cerului. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. La greci. Este şi simbolul caintei. la 15. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. E intrebuintata ca medicament şi condiment.X. cu care dorinta sa se umple şi cres. art. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri.. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. Rosmarin (R. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. Comem. iar preotii slujesc în odajdii roşii.. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. în cuvintele „Rourati ceruri. Roman (lat. al martirilor şi al demnitatii imparatesti.

1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x. JEi '.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.u9doos9p B-S \\ .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.d '.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.iBqz as ' a s .dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .

Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.S B lU X p O iO iq03/\.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3. V3. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.mşvţi -\m (" • 'XU19.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .

Rozariul mijlociu are 63 de perle. apoi ingenuncherea. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Tatal nostru. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. Rozariul mic are 33 de perle. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. art.niceni 5. La rugaciunile de cereri şi de lauda. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci.".. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. Hramul şi art... de regula pe amvon. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. 11. aratata prin acte externe şi interne. Mdnecarile. art. Rugaciunea domneasca v. Hrana e un dar de la Dumnezeu. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. Ruga v. a vietii sufletesti.17) „sa va rugati neincetat. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . ce-i insirara mai tarziu pe o ata. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. metaniile. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. Semnul crucii. mijlocit.. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. prosternarea etc. umilinta. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. de indurare. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu.. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. dupa rai. Simbolica: la art. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane).La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. Rucavite v. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. în mijlocul credinciosilor. . urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. de iubire." cu doxologia mica. Troita. art. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima.8). lisus. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare.

ce ne vine sub forma de hrana. care a ars în Horeb (Exod 3. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. Dezlegarea mesei şi art. care i-a şi asuprit.. au avut-o şi o au şi azi evreii. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. de jale sau murmuratoare."). art.) şi Apostolii (Romani 14. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. 34) e simbolul jelirii. Pogordrea Duhului Sfdnt. 65).. simbolizeaza starea poporului izraelitean. 6. romani. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. A practicat-o Mantuitorul (la cina. precum şi cutremurarea pamantului. la Emaus. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. dar i-a şi preamarit. Rugul lui Moise. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. V. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. E tipul crucii. i-2). iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26.4). Rusalii v. ramanand numai El singur. art. 322 . Rugaciunea neagra. evrei şi la toate popoarele orientale. Ruperea veşmintelor (Geneza 37... cand a murit Iisus. Mancarile. I Timotei 4. A fost în uz la greci. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas.VICTOR AG A pentru toate Domnului.

i-2). 35). limba e o sabie cu doua taiţuri. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. adica Sfanta Scriptura. i Mantuitorul Apostolilor Sai. 5. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. ap. în acest inteles sf.. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. taişuri. 42). Aceasta a recomandat-o s. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. este tipul magilor. leremia 46. în proverbe. 37).at fiecare creştin adevarat. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. regina de la Austru (Matei 12. caci doar în Noul Test. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. adica cu continua lupta sufleteasca. al cuvantului. . Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. Apocalipsa ( 1 . adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea." Matei 10. Vechi. Aceasta insa nu se poate realiza. fara numai cu sabia. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34.s Saba. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. cu care trebuie sa fie inan"n. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. precum şi toata invatatura creştina. 323 . care este insasi pacea cea adevarata. 36). ci sabie" Matei 10..Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. Sabat e ziua Domnului în Test. 34). Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Pavel are insigniu o sabie. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. 10).

aşezate de Iisus Hristos. E un ornat lung. la 30. IX. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. Tainele Sfinte). Sf. Sabina: sf. Sacrariu (lat. specifice fiecarei taine.ie. Sacramente (Taine. era o panura groasa. se impartaseşte credinciosilor gratia. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. cununie. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. mai inchipuie şi biserica. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. precum corpul se elibereaza de boale. = din neamul Sabinilor): sf. XII. cuminecare. marturisire. o haina fara maneci. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si.în totalitatea sa. Sapte taine a aşezat Domnul.Corpul şi sufletul. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. jeliri. la evreii Test. martini în Roma (ţ 126). supranaturala. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. pocainta. la 29. spre a-si sustine viata. . Vechi. la care prin lucrare sfanta. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. Misterii) sunt mijloace de mantuire. VIII şi 3. art.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. . iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. Fara semnul vazut. spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). ca atare. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. mmormantari. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. pentru intari-rea corpului şi a sufletului. al caintei. Comem. în acest scop s-a randuit taina cununiei. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. Simboliza durerea şi jalea adanca. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. precum şi cainta adevarata (Matei 11. mir. Sac. episcop în Assisi şi martir (t 303). are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. darul nevazut al lui Dumnezeu.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. preotia). maslul). euharistia. .ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie.VICTOR AG A Sabin (lat. mirul. Are forma şi simbolica felonului. preot. Sunt 7 (botez. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. Tot .8). 2). Comem. sa instituit preotia. vazuta. Vechi şi la orientali.

i supoid IOK IO X.XUXBXUB3I3UTXţ. < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .na ' n i 3 S U m u .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.o3dp I. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P . . Spsmup.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi. xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .ţIBOdod3lBOlBX.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS .UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT .B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X . B U I S B 3 J X U I 3 .m3u.

grinding etc.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. 1). comise contra unui drept teocratic sau civil.Creştinii noştri. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. . care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. facand punte peste parau. în asemanare simbolica. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. în legatura cu altarul. Dupa 0 legenda. Ezechiel 10. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi.) e arbore binecuvantat. Salamandra e simbolul sufletelor. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. al maririi. se reinnoieste intrinsul. mergand acasa cu matişoarele sfintite. Ramurile de salca. 3). iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. în drumul spre Golgota. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. numite matisoare fund mai prispitoare. Salcia (salix alba L. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. iar la 3V2 se ardea pe altar). E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. La rugamintile Sfintei Maici. antitipul ramurilor de finic. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. al invierii. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. cand Maica Domnului. vie şi facatoare de viata. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. tinuta în mana de copii".Salcia. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. . este chipul evangheliei. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. Maica Domnului a binecuvantat-o. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. care se curata în focul purgatoriului. Ele sunt semne de biruinta. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. 10. e simbolul curatiei. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. intreaga.

De aceea e plantata cu drag pe morminte. spre a fi feriti de boale. unde. friguri. Salomon v. Numai salcia. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. în Test. apostoli loan şi lacob. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. ca o mama plecata peste copilul din leagan. sufletul ei vorbeste cu mortii. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. arici la vite). Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). inchipuia stima şi reverenta deosebita. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. Solomon. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. Salvele de tun ori de pive (treascuri). miloasa. III. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. 21 (3x7) de salve. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. la 22. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. 9 (3X3). la plecare. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. 20). Comem. Comem. X. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . salcia işi pleaca ramurile. art. sa fie arborele Domnului.) şi insemna bucuria revederii. prin care nu mai strabatea raza de soare. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". sa infloreasca cea dintai. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. Salome: sf. iar în adierea noptii freamata duios. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. si-a aplecat crengile inţos. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. mama sf.creştere. Ziua sta linistita. Salvator (lat.. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. la vreo umbra. Legenda ne spune ca Maica Domnului. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. în locul acela pustiu şi fara ape. mironosita (Matei 20. a binecuvantat-o. Samanta (Luca 8. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). 29). ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. jug. la 18. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". (t 50). Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. si-a adunat frunzisul la un loc. ca sa formeze un cort. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18.. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567).

care a fost martirizata în Roma. v. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. adica pana la judecata.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. poruncile şi invatatura lui sfanta. Sambata lasatului de carne (S. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. în persecutiile lui Nero. mormant. în onoarea ingerilor. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. Comem. spre care sa nazuiasca tot creştinul. . care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. mai numind-o acestia feria septima. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. voia. Numirea de * . Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. art. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. Iisus. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. la 28. II. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. . sa-i admire pe Mesia. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. Sambata ecumenica v. pe care nu o vedem cum creşte. Intocmai ca şi samanta. aşa create şi biserica lui Hristos. . O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. ecumenica.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. Maica lui Dumnezeu. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. iar romanii zeului Saturn. art. intreaga omenire va fi una. mosilor). spre ziua luminii. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. la biserica lui cea sfanta.VICTOR AG A judecata din urma. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. care cheama lumea la Mesia eel adevarat.Sambata inseamna şi intuneric. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. S. oricat de putin. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. incat în fiecare Sambata soarele. Sambata lasatului de came. sa-i cunoasca. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. Deaproapele. prin care trecem spre Duminica.

art.. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. Sambetele mortilor (parinfilor. ca sj în Sambata lasatului de branza. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. Sambata Rusaliilor (S. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. dintre care pe multi i-a şi inviat. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. . la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. cu sufletul. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. ci el se facea în noaptea Invierii. care în noaptea invierii a ies. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare.. alta în mijlocul bisericii. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. unde stau credinciosji şi a treia la altar. Se numeşte Sambata mare.) de pomana. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. Cresjinii fac sj impart mosi (v. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. pentru ca Mantuitorul. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. mosilor). Penticostei. 12). s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. ucisj de fiare. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . a scaparat din mormanml de piatra. v. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. art. iar dupa procesiunea de inviere. Sambata moşilor v. Multi creştini au murit (inecati. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Cincizecimii. S. penitentilor.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. Apost. Vechi. mosilor.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. dupa invierea sa. Sambata lasatului de carne. unde stau preotii. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. inchipuind prin aceasta ca. it. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. intru amintirea raposatilor lor. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. Sambata mare este anteserbarea Invierii. în biserica. incepand de la Adam. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii.

în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui.7). Samson (evr. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. Secta baptistilor. 330 . Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. loan 1. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. Hr. a Ill-a. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. Incaltarea sandalelor. VI. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. cu interpretarea lor literala a Scripturii. la 27. cea inainte de Sfintii Arhangheli). 27).VICTOR AG A pentru cei morti. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus..). aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. Sunt anumite Sambete ale mortilor. 5. 46). precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. Samson (evr. Samuil (evr. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. tare) e prototipul lui lisus. Comem. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo.". = puternic. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. cuvios (t 540) Comem. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Obiceiul a fost şi la evrei. 11). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii.. a Il-a. a IV-a din Postul mare. cand lisus. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. fund în mormant. VIII. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. 6). dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. despartit de naie printr-un grilaj. a calcat puterea mortii). de care purtau şi Apostolii. asa ne rugam şi noi. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. tare): sf. = luminos. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. 26). la 20. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. în fiecare anotimp cate una.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

colaci. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. plin de asceza şi de evlavie. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. de a sedea. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. Vechi. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. ca sa alcatuiasca un tron. de unde isi au şi numirea de tron.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. Bisericile monumentale au 12 trepte. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. strana arhiereasca. la amiaza şi seara* orele de lauda. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. Scaunul arhieresc (tron. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. prin scartairea unei moristi dimineata. tronul celui Preainalt. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. cu intelesul ca. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. faldisteriu) în care sta epis339 . Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. Scartaitoarea sau Morişca. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. 12). pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. inconţurat de doua aripi în flacari. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. servind în locul a tot atator mici taburete. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. scaune. heruvimii. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. . Clopotele nu se trag în aceste zile. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. Uneori apar ca un cere de foe. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. pe care troneaza Dumnezeu. Mai inchipuie şi curcubeul. serafimii) al celor noua cete. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel.

catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. tariei. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu.Scaunul predicatorial (tribuna. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. penitentului. predicatorul. care au impar-tasit turma sa. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. un corn. Se credea ca aci troneaza sus.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. este simbolul dreptatii.supuse mortii. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. . ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. Creştinii. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). rosteşte sentinta asupra mai intoarce. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. lui ales. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. al deşertaciunii şi al mortii. Are în mana coasa ori secera. privind la el. fml pierdut. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. prin micul copilas. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. domine peste credincioţi. o columna. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. 22). de pe care a toti credinciosii. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita.toti oamenii. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. ce trece şi nu se nezeu. cocoşul. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. Scheletul e simbolul mortii. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. fara sa stea inalte pana jos. Simboliza.relicviile sfinte (Matei 27. David ca penitent. 340 . ce trebuie trepte ierarhice. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. 29). E ceva mai inaltat decat naia. care poarta grija de a evangheliştilor. cand nu oficiaza. . care indemnase pe Petru la cainţa etc. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. semnul aceea a Episcopului. nadejdii. art. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. ca la pastorul lor. adica trimis al lui Dumnezeu. de stapanire. Treptele lui simboliel. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. o trdmbita. ca unui biciuirii pacatelor. deci. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. Magdalena. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. copul.

E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. Cate341 . Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. 14). Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. precum se credea (Matei 16.Schimbarea la fata (Transfigurarea.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. adica leaga fagaduinta cu plinirea. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Megaloschimni. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. Schimnic v. 13). care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. veninoasa. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. chinuit de remuscari. Nou cu Iisus Hristos. art. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. Moise e simbolul crearii. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. 11) şi al diavolului. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. Precum inelul nu are sfarsit.Duminica la utrenie . Scranciobul (dulapul). Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. nici credinta lor. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Poporal o sarata. în muntele Taborului. Hie e al sfarsitului veacurilor. Schimonahi v. pe invatatorul sau. se face intra amintire de luda Iscarioteanul. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Cdlugdr. nici Hie. Vechi cu eel nou. . art. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. Preobrajenia. Vechi. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor.

Sebastian v. prin „a-si scuipa în san". e simbolul anatemizarii cuiva.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. 67. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. I loan 5. exorcizarea. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. Secera. ba chiar şi creştinii necredinciosj. Scuipirea. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". dreptatii. Seara de Silvestru v. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei.Ministrantii. spre locul de intuneric al diavolului. Scuipirea se face în semn de scarba. Matei 26. moralei. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. se aseamana surdomutului din Evanghelie.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. în forma crucii. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". Sevastian. 30). 33). . . Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. Catehumenul. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. ca şi coasa. ca semn de izgonire a tot raului. ungand fruntea bolnavului cu sputa. Scuipitul (sputa). art. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. . ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. la durere de cap etc.VICTOR AG A humenul. al caror reprezentant este chiar preotul. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. adica eel nebotezat. intreochiere etc. este un obicei paganesc. de dispret. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. caci locul diavolului e pustia. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. loctiitorul Domnului Hristos. adesea şi cu rostire de blestem. 4). ca semn de batjocura adusa credintei. ca semn de alungare a duhului rau. este simbolul şi insigniul mortii. 27. sa nu te deochi". Silvestru. inainte de a primi sfantul botez. ca luptatori contra Satanei. isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. 16.30). simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. II au de insigniu ingerii. inainte de a boteza. Preotul bisericii romano-catolice. purtand scut şi sulita. fata de persoanele preotesti. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. se simbolizeaza alungarea celui rau. ce-i practica şi azi lumea necreştina. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. 6. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. Puterile şi Domniile.

Securea dubla a fost în antichitate simbol religios. spinii insemnand grijile materiale. care nu lasa sa se salaşluiasca binele în inimi.Secerisul e simbolul misiunii pastorale." Matei 9. Pdmdntul bun e inima omului. de seceta. Marcu 4. precum calea o tree toti şi lasa urma intr-insa. fiindca piatra se incalzeste de soare şi arde tot de pe ea. precum veneau popoarele cu miile la Mantuitorul şi il urmau ascultandu-i invatatura sfanta. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme. Semanatorul (Matei 13. holde.. adica se vor desparti cei buni de cei rai. care a fost martirizat prin taierea capului cu securea.Securea este insigniul sfantului evanghelist Matei. Soiurile depamdnt inchipuie patru stari de inimi şi patru soiuri de oameni. Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba.u. vifore şi sa produca rodurile aşteptate.u. Semnul crucii simbolizeaza marturisirea credintei în Iisus eel rastignit pe cruce şi credinta intr-un Dumnezeu în Treime. adica un secer