Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

traditii. evreeste/evre/eţte etc. boale. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. acopereminte. raiu.a. pe care le-am socotit necesare. Dictionar enciclopedic (cu istorie. Timişoara. 1935. pietrei. intunerec. dupdcinare. se referesc/se referd s. lepddare. incunţurare s. pesteolaltd. micimii. evangelie. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. deaproapele. adecd. pane/pdine. insignii. cu parcimonie. cdtrd. untdelemn şi untul de lemn.. cerul. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". Am pastrat insa. adicd. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. vieatd. acoperdminte.j. intuneric.a. salaşlue$te/salaşluieşte.a. totodata. heruvimi. magii. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. legende. persoana a Ill-a singular sau plural. olei. strdvechiu. ceriul. dintdi.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei.. micimei. ulei. providentd. 10 . cdtre. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. specifice perioadei interbelice. dumnezeeste/ dumnezeieşte. tae/taie. De asemenea.feştanie şi sfeştanie. vremii. giolgiuri. simboale. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. dintdiu. monogramul şi monograma. lapddare. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. folclor) a preotului Victor Aga. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. cheruvimi. ve$minte./ S-a renuntat. goanele pentru prigoanele. vremei. locueşte/locuie$te. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. veştminte. rai. rane. agheazmd. citire. maghii. inchipuesc/inchipuie.). cetire. liturgie. cruzimei. provedinfa. viatd.). Astfel formele de indicativ prezent. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. mormdnturi etc. pietrii. bdtrdnetei etc. strdvechi. evanghelie. pelerin şi peregrin etc. cruzimii. bdtrdnetii etc. liturghie. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. giulgiuri. inconţurare s. agheasmd.

ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos.a. ION NICOLAE ANGHEL .). In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. evident. Duminica dupa botez ş.a. lemn al crucii etc. daruri. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. art. Alte indreptari privind punctuafia. familiari în loc defamiliali). sfdntul lemn al crucii etc. sf.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. sf. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. cat. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. grafia numelor proprii. de fiecare data. pe pagina noua. rom. -toate acestea au fost operate tacit. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v.). operate de autor. Hristos a inviat s. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit.forma din editia princeps a lucrarii). preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd. cum cade. dezacordurile gramaticale. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis.). în acord cu normele curente.). sfintele daruri. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra.. unele formulari neinspirate. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

pentru folosul lor real.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne.. cleric ori mirean. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi.. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. obiceiuri şi ritual deosebit.. infdtisatd prin semne (inchinare. Semnele.) oriprin lucruri (lumdnare.. simboale naturale. mai ales. exprimate prin lucrurile (pdine.. bucurie etc. nu numai pentru frumusefea simboalelor. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. cunoscdndu-le in 15 .. abstracte. cu tot cugetul.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase.Prefata Omul. b) simboalele obiectelor de cult. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. potenteaza evlavia şi simtul religios si. se numesc simboale.) externe.. vinul. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. în poezie şi în arta religioasd.) şi lucruri (daruri... cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. în traditii.)... actele şi lucrurile externe. în dogme. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. Simbolica creştind se exprimd în cult.) vizibile. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere.. ridicarea ochilor. ci. Dupd natura acestor semne sau lucruri.) prin semne şi acte externe. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. în lege.. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. ca unfel de vorbire spirituald. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna.). în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. alcdtuit din corp şi din suflet.

embleme şi insim religioase.VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG . sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. Chisoda. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri.

nevinovat. moarte. C. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. B. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. nimicire) e ingerul adancului. a suferit nedreptate şi moarte.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. A. Mai e prototipul martirilor.4) şi al sfintilor. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. se spala cu nisip. 2). adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. 6. 22. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. 13). iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. care reprezinta intreg alfabetul. simbolul diavolului. B. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. Aceste trei litere. grecii şi romanii. Abadon (evr.) Abel. logica) ca inchipuire. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. ori în lipsa de apa. A. 8. 21. picioarele şi fata inainte de rugaciune.18). din cenusa. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. e şi prototipul preotilor. care locuieste în adanc. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). La sf. semnul crucii (X) lui Andrei. inchipuie inceputul şi sfarsitul. C. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. adica cu care isi spala mainile. ca simbol al curatiei sufletesti. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. Ca aducator de jertfa. (In calatorie. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. ca eel dintai care. în simbolica biblica şi creştina. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 .

figura cu cap omenesc. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. inseamna puternic. Acvilina. Particelel euharistice v. VI. aşa lisus. Sf. Acvila . citite de sus în jos. Comem. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici.1 inseamna: nevinovat. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau.). avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. art.3) din pizma (Matei 27. ne dau cuvantul „abracadabra". cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. Achil.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. Sţ Acaţiu. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. O (Iehova). 18).a u introdus sj în cretinism. în e t a de 15 ani. Acatiu (Ahaţiu. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. Adancul. Absida (de la habsis . De aceea are icoara Sfintei Treimi.24). baierul şi marţişoarele. nume g r e c . Abluţiune. m a ] tira în goanele lui Diocletian. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. fara prihana. inceputurile.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Aquilin] nume grec. A. Dezlegare. la 13. Achilina (Aquil. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. a convertit multa lume cretinism. Gnosticii 1 . curajo Sf. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. Talismanul. Abis v. Ahaz). a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. Intr-un triunghi. inconţurata de stele. pastoral eel bun. 2) sj mart comemorat la 14 iulie. se credea aparator contra mai multor feluri de boale. . sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. Accidence euharistice. art. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. bolta cerului.

nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. iar zeiasca. atat la cele pagane. Tot aceasta Domnului. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. 4). La noi numai Treimi. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. la 1. iar cului Iisus în scutece.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne.apostol Pavel (I Corinteni 11. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. spre bolica: vezi la fiecare în parte. dupa demandul sfantului pe el crucea. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. pae) sunt trei la numar. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. Comem.actul prefacerii.ciune. avem trei acoperaminte: aeml. la cuminecare etc. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. isi acopera fetele cu aripile. care poate servi ca mijloc de ispitire. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir.tului. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. simbolul mantuirii. scutecele prunTnalte. cand stau în fata lui Dumnezeu. Dinţos e „camasa" (katasarka). Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. Inşisi serafimii. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. Omul adica. Sim. care inseamna lumina cereasca. ce s-a pogoserveste şi de invelis. VIII. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. ambele din giulgiu. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . Deoarece la confectionat din materie mai fina. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. provi.lor. cat şi la evrei. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. în recunostinta micimii sale. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului.

Adam a pierdut acest prototip.) sunt forme liturgice esentiale. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. prin biserica. Martirizat în 997 şi comem.: primul intre nobilime). c a r l „suferintele noastre a luat. Adam (evr. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. . Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. e prototipul genului omenesc. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. ca eel dintai om pe pamant. care se revars. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. suflarea etc. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. Acte sfinte (cantare. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. palla). ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. = nobila. Adalbert (Albert) (nume germ... citire.17). 19). adica. = din pamant). Prin aceste semne externe. o panza în forma de patrat. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii." (Isaia 53 4. Prin pacat. XI. nu dupa meritele sale. simbolul mantuirii. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. Sf A. Nuditatea. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. i s-a dat numele dţ Adam. predict. . la 26.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. ca apostolul slavilor catolici. Matei 8.. de trebuinta pocaintei. Adela (germ. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. Ada. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii.. în a caror intuneric se pierde omul.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). a indurarea lui Dumnezeu. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. „din pamant". se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. ce o avusese inainte de pacatuire. e semnu nevinovatiei. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. o panza în forma de cruce.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. adica la intrare. Iulian (t 680). s i m b o ] lizandu-se ca.

Pana e la proscomidie.2.) . A. A doua naştere v. Adolf. A propovaduit în Palestina (t 302). Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. apoi episcop. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. De aceea se zice repausatului. Adrian: sfant martir. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. Adventul e timp de abnegatie. Vechi e simbolul idolatriei. Advent. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. are cusuta crucea ori un miel.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. Clatinarea aerului. 11. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. cand acesta oficiaza. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. (Vezi art. Repausatii nu sunt morti. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. Sf. rugaciunile „Rorate" (v. apostol Pavel inseamna pe repausatul. art. 9.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. art.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. la 3 februarie. care a adormit spre somnul mortii. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. fiul lupului. Apocalipsa 8. Craciunul mic. la 11. Adormit: dupa sf. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. nume germ. foarte nimerit. comem. a fost calugar în ordinul cistercienilor. adica insigniilejertfei. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. „adormitul în Domnul". . în decursul rostirii Crezului.000 de ani. de cainta şi de pregatire. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. ci adormiti intru Domnul. 14). timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. inseamna: lup nobilitat. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc.. 2. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. comem. în Osnabriik. raposat în 1224. se tin în fiecare zi. iar cand e pe altar. în zori. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. 7). II. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor.

cum se mai numeste botezul. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. simbol . IV. Afundarea catehumenului în apa. S f . Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. care inchipuie intreg capul.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. = miloasa. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. Epitaful. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. de bunavoire. ceea inchipuie cum. Agapa se numeste pranzul comun. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. art. A martini în Salonic (f 304). adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. inseanm' plina de iubire. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). Afumatoare v. iar Rusalii atinge apa cu mana. Agata (gr. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. art. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. Comem. o afun de trei ori în apa. nume grecesc. Agapa v. pomana. vin etc. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. f 16. buna. Turnarea apei pe crestetul capului. II. Comem. Cadelnita. prin care se sfintesc apele. din darurile de prescuri. Aerul sfant v. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. c u r a joasa): sf. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. Agapia. la 5. 4). art. ara stropeste în cele 4 regiuni. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. la botez. spalarea totala de toate pacatele. în pronaos. vamile vazduhului. cu mana imparte apa în f o r m crucii.

Sf. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. Agnes. Se conserva nestricata ani de zile. cuvioasa. se stropesc fantanile. A. sfintite prin botezul lui Iisus. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". Agni. .: Comem. E patroana fecioarelor. un vas.14). simbolul . cu ajutorul sfintei cruci. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. martini (f 304). nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. Spalatorul ritual. de aceea se canta şi troparul. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. Duminica tanara"). Comem. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. = blanda ca un miel. morţii (v.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul.a. Aglaia: sf. „!n Iordan". s-a distins prin milostenie şi evlavie. curata. afundand în apa lumanarea de Pasti.) ş.1. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. cu agheasma mica. o beau bolnavii. adica sfinteste. iar la . în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. scoasa la prosco23 inseamna . Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. art. stropirea m. conservarii. apelor şi ei de 3 ori. ceea ce Domnului. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. nevinovata): sf. în ajunul Bobotezei. Agheasmatar v. Agheasma mare se numeste apa ce. Agnita (lat. la 21. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. Agheasmatar. Agnet (de la grec. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. Comem. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. XII.miel curat. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. agnus . inchipuind botezul lui Iisus cu foe. în fine. Simbolizeaza apele Iordanului. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. simbolizeaza raul Iordanului. cu duhul. în Ajunul Bobotezei etc.). Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. prin darul Duhului Sfant. la 19. de obicei o caldarusa de arama. la . se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului.

. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. Agnita v. cercul. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. Agrafele prindeaa efodul la umeri. aveau cate o piatra da onix şi smaragd.. 5) a j u n Craciunului. fiinta legendara. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. în care e infatisat mielul. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. acesta 1 . Agnes. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina.23).« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. inseamna lumea.") pentru pacatele noastre. de ace A. adica cele 12 semintiii Ahasverus. în coasta Mantuitorului. inseamna pe lisus în iesle. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. prin a j u n ţ (postire). Turnarea apei şi a vinului în potir. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. 2) Zi Crucii. art. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. 4) ajunul Bobotezei.VICTOR AGA midie din prima prescura.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. 24 Agrafe (fimbrii. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. Agneful asezat pe disc. în ur blestemului legii. în icoane. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus.). Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". pe partea opusa sigiliului. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. pana e la proscomidie. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. Cele doua din ur . Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. adica „amestecarea sfanta" (v. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. şi rostirea. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an.

în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. în urma . precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului.. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. la botez. Cele doua din urma simbolizeaza. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. rataceste risipit prin > u a venire. cu mancari. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. cu care preotii. Botezul. blestemat pe A. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. ita legendara. a cate o semintie. care nu a voit sa tStos şi care. catehumenii primeau. Daniil şi al sotilor sai care. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. care simbolizeaza plinirea timpului. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. sa şisarataceascapana Domnului. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune.. 4. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. dupa sfanta liturghie. cantarea troparului „Nasterea. Prunele uscate şi graul toata noaptea.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. Ciocdrlia. Prin stropirea caselor. s-au aratat mai novatiei sufletesti. art. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. deschiderea raiului şi aducerea postire. contimpului. nasterii. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. sfintesc casele crestinilor. grau fiert inceperea misiunii lor. în robia babilonica. . urand de haina alba. desi s-au hranit numai cu Alb. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. un stihar alb. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. Anul nou. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. şi creştinilor. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. ei 25 . creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. inchipastrat credinta curata. prin postul lor. ce le urmeaza. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez.

.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. în semn de bucurie sufleteasca. Alba scurta (rochetum). sf. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. iar pe credinciosi d albinele. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. Caruta. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. precum e şi stiharul preotilor de azi. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. Culoareavesmintelor preotesti în Test. în Apocalipsa 9. Alba v. nevinovatia primita în botez. fara maneci. are 4 cai albi. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. Jos are un bogat chenar de dantelarie. are a c e e a a simbolica. în asemanarile s f i n f i l parinti. art. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. 14). precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. c vatama pe aproapele sau.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. Saptamdna alba. chipul Sfantului Duh. un s t i h a j mai scurt. Stiharul. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. casula. în biserica apuseana. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. ce o are alba sau stiharul. se omoaras . Alba (cappa sau chrismale). Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. apostol. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. celor ce se boteaza. ca semne ale n e v i ţ novatiei. Alba v. li se da. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. Gheorghe e infatisat pe cal alb. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. Azi. 2 apare un cal alb în vedenia sf. odajdiif steaguri albastre. art. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. e de culoare alba. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. Vechi a fost alba. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. în care a fost rapit Hie. Sf. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. Albul e şi semnul luminii. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. asa şi creştinul. porumbelul. 9. o bereta alba. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1.

Comem. la 2. . la 8. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. renumit): sf. loan 19. V şi 22. Vechi. fiindca floarea de aloe foarte rar. Craciun. V. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. Alilula (evr. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. la 16. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca.. S-a luat din iudaism. . omul lui Dumnezeu (grec. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica.. simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. Alimori se numesc rotile de foe.nobil. infloreste. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. numai la cate o suta de ani. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. Comem. la 3. XII. Alexandru (grec. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). intemeietorul congreg.luptatoare): sf. redemptoristilor (f 1887). 14. luptator): sf marturisitor. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. . Rusalii. ce se revarsa din altar. — protector.). arbust binemirositor. Comem. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. Comem. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. Alexandra (grec.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. III. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. . e simbolul nemuririi. . cum zice sf. episcop. sanctuar. Ill si 17 VIII. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. sprijinitoare): sfanta. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. Alexie. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi.gur sufleteste. inchipuind astfel locurile inaltate. una din cele 7 martire din Ancira. Alfons (germ. Alexandrina (grec. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna.loc inalt) numit şi abaton. Comem. unde a fost crucificat Domnul Hristos. la 17. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). loan Hrisostom. invingator. om la locul sau): sf din Roma. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj.luptatoare. VIII. 39). Altar (de la aha ara . episcop în Capadocia(f 251). -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. Aloe. Sanziene). aditon. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne.

Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. Altarul şi sfintirea lui. Vechi. 1 8 . Altar v. ce revarsa din altar. s-a latit în cele 4 vanturi lumii.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". art. altar. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. iar stropirea agheasma în semnul crucii. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. Spalarea sfintei m e s e sapun. la i n i j l o c .VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. inchipuia pe iudei. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. inchipuia pe pagani. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. l e g a t acesteia cu sfoara. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. intunericul sufletesc. . adica mormantul lui Hristos.curatia m o ra . numita partea evangheliei. tamaie etc. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". Prestol Altarul sacrificiilor în Test. adica cea dinspre miazanoapte.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. apoi acoperirea pe camasa. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. care simboiizeaza pe ingeri. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. . fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. numita epistola. . de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. mast aloe. ce ardea i n t . Deoarece pe sfanta masa (prestol. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. . se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. prestolului şi la cele patru colturi. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . sufleteasca. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. sfanta masa inchipu. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. iar partea din dreapta altarului.I m ' carea prestolului cu camasa. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume.

simbolul smereniei. alun. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. episcopul Mediolanului. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. la 4. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. lui şi ii schimba viata sufleteasca. care a prefacut. Comem. prin coloratia sa. art. trecatoare (Corinteni 5.diferite boale. violeta. savarsirea proscomidiei. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. Impreunarea chipurilor. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu. trandafirie. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. „in numele Tatalui. guitoare. -Dupa ectenia cea mare. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus)." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. 12). 4. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. greoaie. IV şi 7. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. nume latin.. în momentul lumea pagana la Hristos. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. simbolul iubirii. inseamna sarmodul de viata. a fost parinte şi invatator bisericesc. Matei 16. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). Ambrozie (gr. Privit anume din trei parti diferite. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. Amestecarea chipurilor v. nume latin.. ca sa fie organ de conducere al bisericii.. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. art. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. simbolul puterii. Amvon. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). cugetele şi intentiile rele. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. mantuire. XII. . A. Aluatul fariseilor. era simbolul rugaciunii. la Vechi. . -nemuritor).Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. 29 . care ameninta miraculoasa.juieste noroc oripeunde ii porti. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. cum aluatul schimba faina. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. Altarul tamaierii. Sf.in Sfanta Sfintelor. a reinviat nu numai pe singuratici.

precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. nevinovatie. nenorocirilor. inseamna: aşa sdfie. Amos (gr. de pe c se rostesc cuvantarile. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. în timpurile renasterii. de lemn. Amictus. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. lemnl crucea Domnului. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. A n a . Comem..VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. se purtau la gat. la maini ori la piept contra boalelor. Se n u m e s j e amvon arhieresc. Avestitia" s.VI. „Amin. Amoreti. pe aleasa a lui Dumnezeu. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. Ana (evr. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. sticla. patrate ori eliptice. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. scrieri sfinte. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. v. formula de incheiere a unor rugaciuni. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane.. se citesc p a r e apostolul. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. art... Vechi. amin graiesc voua. . Amin. Amvon (advon. chipul mielului. proprietate): sf. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . art. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. Daca e la inceputul vorbirii. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. cum su ? cruci. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. au trecut şi în creştinism. Introduse de gnostici. pagubelor. aşa va fi. placuta lui D u m n e * aleasa). ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. Crepuscul. asa e sigur. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. Aveau forma unor medalii rotunde. Amurg v.a. ce se purta la grumaţi. piatra ori pamant. ce urmeaza. iconite.al meu. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. la 15. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. Humerale. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase.m a n ieste-ma. Sf. cat şi în sculptura şi arhitectura. profet în Test.

mancau prinoasele aduse la biserica. apostolul. inviat): sf. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune.. III.. la sfarsitul liturghiei. la 25. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". . ospetele din biserica primara. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. al decentei. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. anaval. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. . se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. art. Anahoret (pustnic.a aduce). Anabolagium (sindon). Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. iar celorlalti li se impartea anafora. E izbavitoare de otraviri. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6.. Anaval v. în vechime. 10). anafura. fecioara şi martini în Roma (f 304). Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. Roza Ierihonului. la 21. Comem.). Comem. arsa de vie. Ca val al monahelor în creştinism. se cuminecau toti creştinii la liturghie. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. e semnul bunei purtari. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. Analoghion. cand creştinii. XII. . valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Anastasiu (gr. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. e painea sfintita. antidor (gr. o ingusta masa portativa.în loc de har). adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. Anastasia (gr. Inseamna jugul crucii.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I ..a cuprinde).marit. analabion . ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. infrumusetata): sf. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. art. . Anafora (gr. XII şi 21. simbolizeaza curatia morala. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . de unde aceasta isi are numirea de antidor. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). ca monahul sa nu poata privi în laturi. Anastatica v. 19). Analav (gr.marita. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. Analav. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci.

dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. fiind acolo pacea eterna. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. ori ca apostol cu crucea aceasta.. AnTimiş (antimins. Andronic. Dintre apostoli. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. dansul a fost chemat mai intai la apostolie.. Antihrist (gr. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. la 3. cu intrarea lor. Sf. Poporul crede ca în noaptea sf. . dusman. adica mormantul Domnului. '. Andrei (gr. tabara.. contrar lui Hristos).. la 4. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. Originea si-o a r e d i n persecutiilor.. contrar.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. numita şi crucea lui Andrei. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540).) ] anTimiş. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. puternic. facand crucile lui Andrei pe ele. în goanele lui Maximilian.. caci e noaptea-ngrozitoare. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). Schifnb'a mersul firii. ajutator. buna ca un inger): sf. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. . antim loc de masa) e o naframa A matase. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Anisia (gr. Angela. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. Antim.! dupa marturia Sf. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. .. al ereziilor şi al fa Antidor v. Nou. cu ajutorul obiectelor din case. rastignit pe cruce sub un maslin.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. asemanator ingerilor): sf. Angelica (lat.fara pereche. deschid şi usile incuiate. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. . iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi.ispravnic. nume germ. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. ca sţ pe oameni. II. Antihrist e simţ rautatilor.. în rai animalele traiau în armonie. inseamna: ispravnic. 32 Angelina (lat. martira din Tesalonic. nume grecesc. 3. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. art. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. nume grecesc. care sunt nadejdea şi taria noastra. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. Martirizai pitare. A. Lipsi: lui. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). posturi în scopul curatirii sufletesti. Scripturi este Satana. Precum acelea. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului.ingeresc..) Ansgar (Oscar).ingeras. apoi Petru şi ceilalti. I X . cj . la 3. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. cand creştinii locuri stabile de inchinare. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. 9) si. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. ca insigniu. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. se poate savarsi sfantt oriunde (camp. Comem. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. Comem. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. A fost martirizat în Ahaia. distinsa): sf. la 15. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem.1." Andrei. . puternic. langa el. Comem. care nd comunitatea şi legatura ac legi. VII.

tabara. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). ci numai Q piatra. al ereziilor şi al faradelegilor. VII. contrar. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii.. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. . va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. Comem.. Comem. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Mai inchipuie şi predicarea sf. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. Martirizat prin decapitare. în creştinism inseamna duşman al pacatului. Nou. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. Comem. simbolizeaza sindonul. Tomii. Biserica apuseana nu are anTimiş. 3. Antoniu (gr. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. Antoniu eel Mare. Antim. Antidor v. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. IX. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. Ca acoperamant pe prestol.1. art. ca sa amageasca pe oameni. nume grecesc.) pe sfantul anTimiş. Comem. Mantuitorul a repetat invierea Sa.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. Anton. Antonia. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare.floare. care confine moaste de ale sfintilor. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. inseamna: duşman. la 30. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. IV.. AnTimiş (antimins. A. eminent). la 3.". II Tesaloniceni 2. 18. 7). Sf. şi mahrama de pe cap (loan 20.: episcop al Nicomediei (f 284?). Pantile mici. 9) si. 33 . şi fiind invelit în iliton.. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. primul. Lipsind prestolul.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2.. şi care e sfintita de Episcop. Sf. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. Antipascha (in loc de Pascha). Antonin. Antoniu de Padua. Anafora. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. adica inchipuie mormantul Domnului. la 17. la 13. al rautatilor. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp..

unsul Domnului (Isaia 61. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. care simbolizeaza lumina şi viata. astfel Sfanta Treime. adica era an de odihna. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. E tipul invierii din pacate. Vechi era tot al 50-lea an. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 .8). iar samurastul. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). inseamna: roditor. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. Anul bisericesc incepe cu toamna. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. anul Domnului. Vechi tot al saptelea an. e inscris Psalmul 64. cu centrul catre soarele material. VIII. spre vara. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. în acest an odihnea pamantul. Anul jubileu în Test. nurae grec. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. în acest an pauza poporul şi pamantul. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. în cercul urmator. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. Ca inscriptie pe monumente. în centrul bisericii etc. Precum soarele. Anul nou v. vara. pe evangheliar. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. Anul bisericesc ordinar sau comun. A şi O (alfa şi omega). adusa prin Iisus. A. simbolizeaza judecata din urma. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu.: cuvioasa şi martira în Seleucia. Taierea impreţur a Domnului. spre Hristos. la 22. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. iar în biserica latina la Duminica adventului. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. Sf. cu strangerea şi sortarea rodurilor. produsele de la sine erau ale tuturora. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului.VICTOR AG A Antuza. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. art. Comem. incepe la 1 septembrie. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). Toamna. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric.

în ritual apa e intrebuintata la liturghie. curatitoare. stravezie. Anuntiatio Beatae V. Anul sabatic. la spalarea mainilor. Bunavestire. în Test. intareste şi e fara sfarsit.). reinnoire şi sfintire. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. care este o renastere din apa şi din duh.. Apa simbolizeaza imparatia creştina. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. Mariae V. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. Vechi. ca sa se duca inapoi tot 35 . Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. 34). al lumii şi al primejdiilor. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. Apa. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. intaritoare. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. art. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire.. Apa e simbolul Sfintei Treimi. la cuminecare. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. se stropea poporul etc. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. dumnezeiasca. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. mai era şi simbolul monoteismului. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. ca obiect de cutatenie corporate. „apa vie". sfintiri. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. Precum apa spala murdaria. dupa ce se reintorc la casa mortuara. puternica. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. curge necontenit şi nu se sfarseste. cea tulbure e chipul pacatului. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. se spalau leprosii. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. care curata. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. Apa naturala e curata. botez. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. Apa deci inseamna curatire. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. se faceau vindecari. Nu se incasau datoriile. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. 4). astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. prin aceste insusiri. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. receruta la serviciile divine. gazoasa şi solida. adica o putere miraculoasa. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti.

Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. arunca putina sare. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). Apa varsata dupa convoiul mortuar. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. darul lui Dumnezeu. neamestecata. în fine. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului.VICTOR AGA raul. un uns al Domnului. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. intelepciunea. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. spre sfintire. inchipuind pe creştinii cei vechi. iar cenusa e semnul penitentei. Vinul şi apa mai simbo- 36 . sufla asupra ei. mai ales în timp de seceta. Apa botezului. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. cu sare şi cu cenusa. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. al marturisirii. vinul inseamna taria. ce se impartasea în vechimea creştina. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. v. Apa calda. Cdldura credinfei. ce se toarna în vin la proscomidie. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. semnul intelepciunii. care trebuie sa fie curata. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). vindecator de rane sufletesti. sarea inchipuie nemurirea sufletului. Apa. ce o varsa poporul inaintea casei. cuvantul lui Dumnezeu. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. Iar ca semn de curatire desavarsita. Apa gregoriana. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. Apa inchipuie curatirea de pacate. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. naturala. care se rugau pentru cei botezaţi. art. Apa. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. dupa ce s-au spalat. Apa botezului inseamna lumina. spre a-si stampara vapaia în care ard. în numitele zile. are sa se sfinteasca negresit. se amesteca cu vin. dupa ce a trecut un convoi mortuar. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. A fost tipul apei de la botezul creştinilor.

Apa mustrarii în Test. se renaşte pentru o lume spirituals. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. Apa neinceputa. pentru a stropi morţii. Apa Sambetei. iar sarea. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. pana nu a mai scos nimeni din acestea. ce trebuie sa 37 . Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. cu sapun sj cu vin. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. inchipuie Invierea Mantuitorului. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. inchipuie firea omeneasca. Agheasma mare. amestecand-o cu sare sfintita. Agheasma. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. credinta derivata din ritualul creştin. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. sa guste şi mortii din pomana. cenusa. art. spre a simboliza curatia. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. Apa de la sfintirea mica v. Apa de la sfintirea mare v. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. dupa credinta poporului. în credinfa poporului. se face om nou. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Aceasta apa nu e buna de baut. ci se arunca afara.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. dupa ce mortul a fost scos din casa. Apa sfintita v. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. ca simbol al nemuririi. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. art. ca şi simbolul desertaciunii. pentru o viata duhovniceasca. Pe unde sunt rauri. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. dupa credinta populara. aceasta fund simbolul nestricaciunii. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. în care se boteaza catehumenul. art. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. Agheasma mica.

Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. -jertfa zeului Soare): sf.. Ape multe: sunt în Test. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. în Test. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). Sigilarea sicriului. Ieremia2. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. al celor ceresti şi al celor pamantesti." Filipeni 2. ca 12 porumbei. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. ca pescari dupa Matei 4. prin simboale.. episcop al Ieropolei. dupa obiceiul oriental. altare etc. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. Apa vie. conform cuvintelor „fiti intelepti. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. 28. 16. i-42). Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Precum Test. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. Barba e obicei oriental. Nou. conform textelor biblice. Vechi a avut 12 patriarhi. care e numita roza creştinatatii. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. Apaos v. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. precum şi pietatea catre Dumnezeu. . 12 lei. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. dupa Matei 10. ca palmieri.9). Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu." Matei 10. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. ca martori ai invierii Domnului. art. Apostol v. 3. i-3). 19. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece.. 13). Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. recu-noasterea pacatoseniei. liberi de orice gand lumesc. 16. Apolinariu (gr. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. desert. art. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa.. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Citiri din epistole. în primele secole şi în timpul persecutiilor. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. 10). în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". Vechi.14. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza.

ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. ori cu un clopotel de pelerin. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. cu care a fost decapitat. incununat cu mirt. episcopul Ierusalimului. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. ca semne ale martiriului sau în Persia. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. Iacob eel tanar. Matia are o barda ori un cutit. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. art. 12 fii ai lui Iacob. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. Vartolomei are un cutit. carbunii. cu care a fost decapitat în Mesopotamia.\2 margaritare din efodul arhiereufui. în ziua de Sf. foarte adesea. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). ori e tarat de un cal. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3.). cu care a fost jupuit în ţssgsia. Sf. art. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. loan (v. goniometru. cerand ploaie cu colinda lor. 13). Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. 39 . jucand. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. < ţ \. toate cu referire la invierea vegetatiei. 12 izvoare. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Toma are o lance cu care a fost martirizat. pescarii. ua toiag infaşurat în piele de otn.msa (Matei 5. Poporul a poreclito Prier. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. Incep paparudele. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. art. usile cu ramuri verzi de salcie. Embleme). Filip are un toiag de pelerin. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". ferestrele. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. adica deschizator şi Florar. ca simbol aJ jupuirii sale. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. cele 12 semne ale zodiacului. fiindca el a calatorit mult. se impodobesc portile. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. 10). Petru şi Pavel (v. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. Gheorghe (23). Vechi au fost txk.). 22). are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia.

". iar altii au inima rea. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va.". care privira Inaltarea Domnului si. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul.. în parabola semanatorului avem paman.. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. Crepuscut). e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. rostirea „Mantuieste. Binecuvantarea cu 40 . mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. ca şi Domnului Hristos.. V e c h f i nimiceste penţ totul. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina.. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. şi art. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. e simbolul raiului. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie..42). Gheorghe). primitoare a invataturilor i sfinte. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. precum au dat lauda şi evreii. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. inainte de Inaltare. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti.VICTOR AG A simbolizand primavara (v.. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Botezul Domnului.. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". în biserica intram de la apus. art. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. Ararat. ca expp niciei." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine.. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. trecerea în lumea necunoscutului (v.." dau lauda lui Dumnezeu. 62).. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. Aratarea Domnului v. Apusul soarelui inchipuie moartea. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. cu rostirea „totdeauna. cum s-au inchinat şi Apostolii. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. care e lumina adevarata. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. Sf. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. 52). Ha inseamna: c e s fc setata.".". Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant.. ca şi samanta I rasarirea ei m 15.. a mijloc de corup arginti a fost va sai.I tul bun şi rau. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. Aratura e simbolul inimii omului. precum unii oameni au I inima buna. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. Aretia. din lumea intunericului în imparatia luminii.

în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. 42). Mihail. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. Arcadie: sf. Pe Uriel. tinand un crin alb în mana. în eel mai inalt grad eclesiastic. Comem. numit şi ingerul mortii. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. Ardere de tot v. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. plina de gratie. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. ierarh (ieros. eel mai mare. ori în tovarasja lui Moise. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. grec. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. arhon) ca principele preotimii. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. dupa traditie. 3). 31. pe care. III. ca expresie a tradarii. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. il are numai a patra carte a lui Ezdra. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. infrumusetata. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. Haritina. Vechi ca omul se mistuie.av pacat. episcop (grec. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1.ai celor 12 Apostoli. 3). Aretia. Holocaust. a fatarniciei. ca şi al patrulea. Ezechiel 21. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. arhiereii au insignii 41 . Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. Arborii simbolizeaza pe oameni. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. art. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. ca inger pazitor. 32). care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. adica conducatorul unei biserici intregi. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. de prietenul şi invatacelul Sau.prin punerea mainilor asupra . iar Iisus a fost vandut de Iuda.) ca preotul eel dintai. adica al fatarniciei.) ca principele Domnitor în biserica. sunt infatisati cu haine ostasesti. cu brane de aur. acest inger sa-i fi ingropat. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23.) ca pazitor asupra credinciosilor. Precum sunt arborii deosebiti. asa sunt şi oamenii. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. la 6. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. ingeri de treapta a treia (incepatori. inseamna: cea impodobita. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. nume grecesc. chiriarh (kirios arhon.

Armeniu. 14. la 17. tiara. Arminden se numeste pomul verde. biserica. binevoitoare): sf. . omofor. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. insignii sacerdotale: mitra. 3) inelul episcopal. 41. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. Armatura. la 22. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. ap. martini în Asia Mica (ţ 130). Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. 34) prin sfintenia Sa. Comem. 42 . Iisus a fost uns din veci.. ca şi dansul şi cu totul sfanta. Iisus e arhiereul eel mai mare. tronul papal (Simbolica. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. armenian. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. Mesia" (loan 1. Exod 34. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. Arsenie mare: sf. artosul. mireasa lui Hristos. 2) crucea pectorala. Romani 8. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. impacarea noastra (Evrei 4. Arhiereul a fost uns cu mir. XI. 24). Armin. Aria e simbolul judecatii din urma. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. IX. inelul cu piatra verde. dupa cum vorbeste sf. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor.VICTOR AG A specifice. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. inelul. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. inseamna: urzitor din Armenia. barbat al unei femei etc. ca instrument de lupta fizica. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa).eel mai viteaz). ornatele sacre (sacos. de herghelie): sf. Aristide (gr. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. crucea toiagului. Artofor. inseamna arme sufletesti. trebuia sa fie curat. bedernita. mantia). * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. spre a exprima deplinatatea preotiei. Arhip (gr. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. 13-17). Arme: în simbolica creştina. Daniel 9. i n s < Aron preofiei. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase.proprietar de cai. Ariadna (gr. manusile episcopate şi gremialul. ciorapii de matase. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. vezi la fiecare articol). iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. caputiul rosu. e imaculata. Comem. . pantofii rosii. engolpion. Pavel (Efeseni 6. 12). Comem. fara defect.. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. referinta lor catre lume."(Matei3. vulturul mic. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. numit fiind şi „Unsul Domnului. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. unul din cei 70 de ucenici.

Artur (gr. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. . La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17.inchinat zeitei Artemida): sf. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. (Vezi şi art. Artofor. spre a ajunge la desavarsjre morala. iar în biserica romano-catolica. Aron. Comem. La intrarea în Ierusalim. a lacrimat o viata intreaga. art. Ascensio Domini v.. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. la 20. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. VII. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate.barbatesc) eel mare: sf. Ascet: eel ce poarta lupta interna. prin contemplatie. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. inseamna. Arno. fratele lui Moise.. a pacii şi a rabdarii. Inaltarea Domnului. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente.. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. prin mortificarea corpului. respectiv al Arhieriei. V şi 19.creştina. gr. Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. Mdnzul asinei). Arnold. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. parintele anahoretilor (f 449). 43 . un vas în care se pastreaza artosul. inseamna: curajos ca un vultur. E simbolul penitentei adevarate. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. la Vinerea mare. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). în simbolica. Ivita prin secolul II. se sfinteste la Pa?ti. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. spre contrabalansarea datinei pagane."). Comem. Arsenie (Arseniu. . Artemie. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. avand aceeasi simbolica. X. ca şi nastrapa. e prototipul preotiei. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Arnulf. la 8. 3. Exod 34. mare mucenic în Alexandria (t 396). a dat nastere monahismului. nume german.' Pentru doua mici pacate din tinerete.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului.

Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. luni şi ani e numai pe pamant. rapusa de puterea de sfintenie.stralucit. art. strangand în mana trei vipere. unul dintre cei mai insemnati 44 . marit). cu fata desfigurata.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. Poporul o numeste Masalar. busuioc. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. la 18. art. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. Faptele Apostolilor 28. ."). fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. adica pacatul (Psalmi 90. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. inseamna: fara de moarte. Impartirea de timp în zile.. timpul dupa moarte. Atriu v. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. Sf. Gustar sj Secelar. pronaos. La romani. V. zeitei graului şi a secerişului. 32). inseamna vesnicia. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. mare antiarianist (f 373). Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). cea mai primejdioasa specie de serpi. Astazi. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida.. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. 5: „veti calca. goala. 19.. La romani se numise intai sextilis. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. Augustin (lat. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. Azi. art. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. sfant. stil. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. stropitoare de agheasma. Luca 10. ca un simbol al lacomiei.VICTOR AG A Aspergile. Atanasie eel Mare. adica a sasea în anul inceput de la martie. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. • o coasa (iadul). mai ales a pacatului betiei. vestibul. Marcu 16. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. Logodna. 18.1 şi 2. de napdrca (Matei 3. Pui Iisus. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. . Comem. 43). al pacatelor şi ispitelor. sumetiei şi al necredintei. 13. napdrca). e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. care vine de la rasarit.

VI şi 28. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. la 20. stralucit). Eligiu. 6).din aur. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. Comem. . Aurie: culoare. potirul e din aur. ca lacaşuri dumnezeiesti. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. Abba (caldeic . rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". plesnindu-i cu biciul peste ochi. Hie. ori ca un joe de 45 . la 15. neamicabil. precum şi este aurul material. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. Mai e simbolul pompei. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). Aurelian (lat. Nimb). ca simbol al maririi şi al virtutilor. VIII. De aceea bisericile. care a nascut pe Hristos. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. care e tata. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. sj art. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. parinte indurator fata de fiii sai increzatori.parinti bisericesti. isi are anagrama sa în Eva. în sfarsit. poate nu chiar intamplator. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). un fel de nimb. Auxentie (Axentie) nume grec. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. e simbolul demnitatii suprafiresti. ce are sa se aduca cu gand curat. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. Marcu 14. ale Invierii. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. la 15. care în tinerete a fost argintar. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. X. sunt impodobite în stralucire de aur. aurit.aurit): sf. soarele dreptatii. al abundentei şi al idolatriei. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. nepatat. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384).parinte. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). pe care i i-a scos sf. precum se lamureste aurul în foe. . Comem. Aurelia. 15. Aurora (Zorea). ca pe o maica dumnezeiasca. Patronul aurarilor e sf. Ave. nume latin. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. Aureliu (lat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). adica pe Dumnezeu. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. VII. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. Ava. ale Inaltarii. Comem. Galateni 4. episcop în Hippo (t 430). 36. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei.. inseamna neprimitor. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. inseamna: frumoasa. aurita. Amasurat acestui simbol.

astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei."). Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. Sirah 44. diavolul. inseamna legea veche din Sinai. 46 . a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. Avraam (evr. 8) e simbolul spiritului rau. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. Azur v. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. 20). de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare.. art. care e ascultata de Dumnezeu. bazilisa 40. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. daca s-ar fi aflat 10 drepti. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. al Satanei. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. în care preamarim vrednicia (grec.. 11. tapul pacatelor". al diavolului si.tatal multimii). BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). . Albastru. caruia evreii. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. mucen omoara balaurul. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. al sarpelui din rai.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. Axios (gr. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. merinde de drum.vrednic): enuntare în forma de cantare. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. Balaurul e sir din rai.. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. Avraam (tatal poporului). E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. . Azima (pasca): paine nedospita. pentru credinta sa. ca sluţitoare. Azazel (Levitic 16. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora.VICTOR AG A cuvinte. ce o rosteste Arhiereul. S u p < prezinta pe balauri ca rele. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. Balaur. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. ii jertfeau un fap. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. la sarbatoarea impacarii. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. Avuz v. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. Colimvitra. al intunericului. Axion (Irmos. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. Nou. Tapul il slobozeau în pustie. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. art. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. numit „tapul ispasitor. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. axion .

umbella. Numirea o are de la orasul Baldac.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. Balaur. Simbolizeaza cortul sfant. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. ca pe Cerberul inferaului pagan. care prind sufletele. baziliscul. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. E asezat ori deasupra sfintei mese. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Dante ni-i prezinta cu trei capete. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. cu ocazia procesiunilor. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. fiindca în biserica romano-catolica. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex.. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . 12). cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. Poarta numirea de cerime. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. behemoth (Iov 40. ce ies din oamenii demoniaci. Baldachin (cerime. Simbolizeaza pe diavolul. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. care e numita painea cea cereasca.B Babilon (caldeic . se poarta sub el Sfanta Euharistie. cum era în vechime. de sf. doboara case etc. de unde s-a urzit. ori pe solee inaintea usilor mari. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. Iconografia infatiseaza pe sf. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Gheorghe). arhanghel Mihail şi pe sf.

24). . Baltazar (gr." Banul vaduvei (Marcu 12.42) smbolizeaza jertfa curata. 21 „dati lull Dumnezeu. e vindecator de rane şi apara de putrezire. talisman) e o pungulita patrata. purceasa j din inima curata. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. Baier (amulet. la 6. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. zice sf. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului. precum Preotii creştini la in barba. 48 .) Comem. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. sa nu se mai poata intoarce. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. dupa credinta desarta a I poporului. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. spre a fi feriti de boale. sunt lucruri necreştinesti. Hr. Botezul. Barbara (Varvara) batic): sf. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi.I Augustin. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. în el se pune un fir rosu de lana. caci. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. simbolizeaza totala curatire de pacate. unul din cei trei magi (f 30 d. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. mila adevarata creştineasca. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. la 21. o cruciulita de ceara şi un ban descantat.1. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. purcese din credinta desarta. purtamf chipul şi inscrisul Lui". Pierderea bfi mare. mare martira a sf. Baia nasterii de a doua v. cu ocazia confirmarii. chiar şi pe noi insine. A fost man tatal ei (f 306). art. XII. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. al maririi): sf. ramasa de la romani. ori i cele ce le da de pomana. Dupa credinta poporului.. Banii ce-i arunca creştinii. Evr in mare cinste ca si al blandetii. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. E ono universale şi este patroai Comem. Baia rituala e în Test. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. Origen. Banul ce-i da poporul de pomana. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. il saruta intai şi apoi il daruieste. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. ce se atarna la gatul copiilor.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti.stapanul stralucirii..") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". pana nu va cumpara ceva.

la 21. 49 . Origen. Vartolomeu. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. Bartolomeu v. Biserica.41. E simbol al puterii administrative. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Basilica v. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. al onoarei şi al virilitatii. Varnava. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. Barnaba v. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. Baptisteriul mic v. art. avand varfuri în forma de cruce. I Corinteni 11. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. care a fost tamplar.3). De aceea a fost obicei general izat. Charantus şi Spdlatond ritual. art. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. ucenita a s f . care. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. care erau rasi. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. precum era şi la romani. cu total lui Dumnezeu. O poarta Papa şi unii cardinali. Ezdra 9. 10). suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. C o m e m . în biserica şi la servicii divine. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. comanac în patru colturi (quadratus). art. art. Bareta (biret). Barbara (Varvara) (lat. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. E şi insigniul sfantalui Iosif. logodnicul Sfintei Fecioare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. de drept canonic şi invatatorial. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. salbatic): sf. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. Pierderea barbii insemna rusine mare. mare martira în Egipt.23. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. 3). . ca toata mandria. de aceea Isaia (7. Barca = corabie. dupa o traditie. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5.Baptisteriul v. Colimvitra. XII. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. art. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie.pagan. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5.

. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. ca obiect de pedepsire la evreii Test.. Baziliu v. Batul. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase.VICTOR AGA Basilisc. Bedernita v. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. fecioara şi martira în Roma (f 290).3. în Apocalipsa 5. art. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. ce se face copilului bolnav de deochi. Binecuvdntare. Vechi (Luca 18. 10. toiag pastoral. ca act secundar de cult.13).5). art. E simbolul diavolului. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. care alunga toata boala şi toata neputinta. Beatrice. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. Semnul crucii. Benedict (lat. Nou şi din biserica creştina. Baterea pieptului. art. Comem. în opunere cu consacrarea. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului."). VII. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. A fost în uz şi în Test. 50 . Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie."). membrii sinedriului. iar la Faptele Apostolilor 11.. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. patriarhul monahilordin Apus (f 543). De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii.binecuvantat): sf în Nursia. Vasiliu. Beatrix (latin. în piept. Inseamna taria crucii. Biserica şi sfintirea ei). la 29. 13) şi la creştinii cei dintai. slabiciune. Vechi. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. ca şi consacrarea (V art. propta şi tovarasul calatorului. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. sarpe fabulos. iar mai tarziu. III. la 21. 4). cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. al carei izvor e în inima.. Are aceeaşi insemnatate. Benedictinul semn al crucii v. Comem. Simbolul batranetii este toamna tarzie. Inchipuie apoi şi intelepciune. -fericita): sf.. Epigonafiu. Benedictiune v. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba.

antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). asupra mortului etc. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. Berta (germ. în grai comun. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. domnitor. la 29. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). 7). coliva. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). invatator bisericesc. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. patimile.pompos. ca astfel ambele 51 . Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. VIII. al treilea. Berthold (germ.. Biciuirea v.) binecuvantate de ei. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. care.Bernard de Clairveaux: sf. prin sincera marturisire. Comem. Mihail. lumesti. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". V. ca luminatorul credinciosilor. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. . adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. grau etc. Flagelarea. III. la 20. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. episcopul.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. Aceasta binecuv. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. binecuvanta şi cu luminile aprinse. Nicolae. prin rugaciune şi prin semne externe. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala.luminoasa): sf. Comem. cu mana dreapta şi cu crucea. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. în forma de X. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta.. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. art. Comem. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. cu dichirul şi trichirul. cand oficiaza. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. stralucit): sf. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). la 15. . A intemeiat 68 de claustre. arh. predicator al cruciadelor (f 1153). în istorie.. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. 50).. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf." Luca 24.

aratatorul şi mijlociul) care. 50). jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). slabi fund. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot.. Al a Domnului repri cuvinte. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. Binecuvantarea liturgica are sa se toti.ţ tarea ce a „pace tuturor"." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. pregatind ridicate. de urgia dumnezeiasca.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.")... 2) Dupa „Credeu". ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. suprapuse anumit pentru acest moment. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari.. preotul binecu. simboDumnezeu („mila pacii. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. celelalte doua. Episcopul.".22). dupa ce a. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. deschisa şi mtinsa. cu demnitate deplina. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. cere asupra asupra sa. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34).". Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui .". Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. 13. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. lizeaza pe Sfanta Treime. simbolizeaza vesnicia. ca şi cand deplina pietate. intr-un cuget tuturor". de la II Corinteni 13. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. impa-cati cu sine insisi. aratarea darurilor inchi. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu.. a caror pome Boboteaza. art. curent.. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. în forma literei C. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. în „Darul lui Dumnezeu. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. formand acum lui Dumnezeu. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul.. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere. mare. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). care (policarul. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. ambele maini (Luca 24. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. iar celelalte trei cu toata lumea.. (Levitic 9. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii.. sfintele numele lui Dumnezeu. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. J 19).. XC. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos.f dinciosi spre cuminecare. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. ori.

19). Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. E şi numita casa lui Dumnezeu. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). „cetatea deasupra muntelui". precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. Biserica simbolizeaza cerul. tronul lui Dumnezeu.10). cand aduce jertfa sfanta. Trebuie sa aiba eel putin 53 . în Test. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. Edificiul bisericii. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor.. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. Vechi.. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. prezent în euharistie. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. 16). a caror pomenire se face la Boboteaza. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21.. poarta raiului. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. Se zideste pe loc inaljat. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. ce se face în numele Sfintei Treimi.". care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. cu mainile ridicate. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. preotul.. mancati. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. prin care intram în viata de fericire. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri.". catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. punand şi mainile asupra lor.

Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. Geneza 49. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. iar lungimea e chipul rabdarii. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe.. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. despre care zice sf ap. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. puterea bisericii. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. corabie. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. ca fundament al Noului Test. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. spre patria adevarata. şi de cele 5 rane ale Domnului. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. E zidita cu altarul spre rasarit. se sfinteste. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul.1-2). Biserica e 54 . Matei 21. al vegherii şi al lui Iisus. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. spre a simboliza taria. 42). .4). chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. pe care ne putem urea spre cer. iubirea. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. Pavel „ca alta temelie nu avem. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Stalpii. pe episcopi şi pe preoti. 14). prin care ni s-a dat mantuirea. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. care toate le cuprinde. spre ceruri. daca nu e pe vreo inaltime. E mai inalta decat alte edificii. precum tencuiala tine pietrele laolalta. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. care au sa tina laolalta pe creştini. nadejdea. ca simbol al dreptatii depline. 9). prin biserica. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. adica a pamantului. 22.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. astfel e simbolul intelepciunii. grosimea şi lungimea lor. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. pentru ca e simbolul lui Hristos." (I Corinteni 3. care inseamna intunericul spiritual şi moral. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. 11). zidurile imparatiei lui Dumnezeu. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. ca institutie dumnezeiasca. latimea inseamna dragostea creştina. spre care nazuim. 5. Piatra fundamentals.. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. Leul mai e simbolul lui Iisus. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. Intrarea bisericii e la apus. pe marea vietii plina de primejdii. prin care ne-am mantuit.

printr-un munte sau standi. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. prin sangele lui. Fiindca biserica este loc sfant. prin discul pamantesc. dealul cu vii etc. Biserica şi sfintirea ei. din biserica veche în cea noua. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. în dimineata sfinţirii. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. un stalp pe un soclu de 3 trepte. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. camasa necusuta a Domnului. N. cu procesiune solemna. stalpii (I Timotei 3. ca unitatea de credinta a bisericii. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. Intrarea în biserica). se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. navodul. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. Transportarea sfintelor moaste.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus.). apoi. adusa prin jertfa de cruce. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. simbolizeaza dorinta şi cer. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). 10) numita Bethel. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. 9). apoi cerul. \5). izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. ornat cu 12 pietre scumpe. casa lui Dumnezeu. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. la inconţurare. V e c h i . tronul pamantesc al Lui. din rauri beau cerbii şi mieii. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. de care stalp se apropie un miel (Test. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. dintre care una a cazut jos. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). Daca sfintim casele credinciosilor nostri. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. ca inchipuire a bisericii prigonite. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu.

SP"B0 K-»P -uLT £*%...•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v ."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v ..b rn . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ .

4).. 16. pentru plata."). adica toate popoarele. martir la 316. insemnand cele 5 rane ale Domnului. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor."). au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. Matei 9. primite la acest altar. 17. sa fie bine primita lui Dumnezeu.. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. prin biserica.neasca. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. ce se inecase cu un os. Patronul bolnavilor de grumaţi. = regesc): sf. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. II. a bisericii universale. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. La ziua sfintilor. art. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. Bocirea a fost şi la romani. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11... ca şi bunele miresme. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis.. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. Binecuvdntare. Amos 5. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. Botezul Domnului. episcopul Sevastei în Armenia. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. sa se reverse peste toti credinciosii. vinul dumnezeirea. Blasiu a manfuit pe un copil. cenusa moartea Domnului.20). Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. oaia („ca o oaie spre junghiere. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. art. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. Blasiu (Vlasiu) (gr. Blagoslovenie v."). ce se va face la sfantul prestol. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. spre cainta.. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X... Boboteaza v. la 3. Bocirea simbolizeaza 57 .23). Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. cenusa = corp) cu Hristos. boceau. II şi la 11. Comem.

Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . nume latin.. omul nu poate intra în cer. d.19). unde I „curge lapte şi miere". Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. adica nevinovat. de fase şi de haine.ca do.can. Botezul. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. sfanta taina.ser. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. la gura spre a marturisi numai adevarul. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. în tinda. insemnand: buna chibBonaventura (lat. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. ca simboj s ° s 5i ca . omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. astfel şi catehumenul. nume slav. care va fi patronul celui botezat. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. pe care il inchipuie biserica. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. iubitor de Dumnezeu. -zuire): sf. la gura ? i la piept. Sf. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. "i-Preotul pun. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. descult (in camasa daca e major). Preotul dezbraca pe catehumen de brau. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. 1 ia p e sau. fara botez. I se mai imbia lapte şi miere. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. în care.. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. asa crest evorbadeascult zeiesc. protectorul şi mijlocitorul lui. Comem.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. la 14. precum a 1 evanghe]le. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". ori nasul cu pruncul stau în fata usilor.". inseamna: binefacator. în vechime. Pe cap.tele intrebari de tiationes) b. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. în I Canaanul imparatiei sufletesti. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. H nstos. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu.s Pretului şi a gonfl '"""a. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. rasaritul eel de sus. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. adica ferit de putrezirea sufleteasca. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. descins. Bonifaciu. VII. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). cu mainile în jos. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. Bogumil. Catehumenul major.

. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. Catehumenul (la prunci. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori.ca.. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap.". rostind forma sfintitoare „boteaza-se.. care se pogoara şi o sfinfeste. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. a pacatului. Mergand la colimvitra. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. 9). Catehumenul (la prunci. rostind de fiecare data „goneste. lasa mainile în jos.. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme.. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. ci doreste a se uni cu Hristos. în materia botezului. la mdini spre a face numai fapte bune. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap.. deodata cu suflarea il inseamna la gura. la piept şi la frunte. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. protestantii stropesc) pe catehumen în apa.11). lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. se face imbisericirea.. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. spre lacasul spiritului rau. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. Trei afundari sunt 59 . ca şi fecioarele intelepte.". precum lisus a vindecat pe surdomutul. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede." Matei 13. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. de trei ori. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana.. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. precum a facut orbul din evanghelie.". preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh.

copiii intr-un giulgiu. Vechi: potopul. pana atunci purtand o din Eden. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. totdeauna gata de jude. în în Test. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. dupa botez. maini. sa fie aducator de daruri. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. buretele se spala în fantana botezului.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. alba. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. Vechi se ungeau numai preotii. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. apoi cu bumbac. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. stapa-nitor (rege) pe vointa. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. j corabia lui Noe. gura. Hristos. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. curatit profetii şi regii. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. botezat acum e uns al lui Hristos. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. urechi... raul ce curge opt zile dupa botez. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. La t r o p a r u l . Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. muiate în apa. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. Cel în Test. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102.". a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir..". cercul adica cu lumina aprinsa. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. I 6). curata pana la ceasul din urma. în T e s t . de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. în semn de bucurie fecioare. Nou: marea de sticla din legatura la cap. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . vesnica) la frunte. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . care este simbolul curatiei sufletului. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. crucea i Hristos. ochi. mai uns cu crisma pe cap. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. creştinul. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori.I cata. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. pe moralul sau. nari. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. Cadirea se face fapte bune.. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea.

Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. cerbul. crucea insemnand pe Hristos. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti.. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. Iisus s-a aratat lumii intregi. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. ca simboale ale luminii lui Hristos. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. botezul şi sfintirea apelor. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului.. Ardtarea Domnului. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii.) catehumenii cei catre luminare.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. obisnuita în unele parti.. Aruncarea crucii în rau. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. smirna şi aural bisericii. iudeilor la Iordan. E credinta la 61 . inseamna intrarea Domnului în Iordan. sa iesim din apa botezului. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. Ziua luminiloi. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. intineriti. prin minunea din Cana. Botezul Domnului (Boboteazd. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. la apuseni ziua celor trei crai). precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. Epifania. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii.. care se facea în vechime în aceasta zi. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. intra aducerea aminte de darurile magilor. crucea inchipuind pe ffristos. sfinteste tamaia. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca.1) etc. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. la botezul Sau.17). spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare.

32. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine." loan 14. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. 42). în Test. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. care ne curata şi ne sfinteste. botezul fortat v. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. Fiind arbore binecuvantat. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. Boul e animal curat. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. al stapanirii.. Boul adesea inaripat. adica moartea martirilor.impodobit cu daruri şi cu lumini . se intrebuinteaza . Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. Singur bradul s-a intins ca o satra.VICTOR AG A popor. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). ca sa fie o legenda. 8. ori în chipul unui brad. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. art. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. nici caldura şi sa ramana pururea verde. Botezul lui loan. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). la nasterea Domnului. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. dar numai daca aratam cainta sincera. Bradul mortului 62 . precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. Boul privea bland şi linistit. Boul mai e simbolul puterii. 22-5). Legenda ne spune ca.21). caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. Botezul femeiesc. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. este emblema sfantului evanghelist Luca. sub care Domnul a aflat scapare. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. cuiele picioarele din molid. caruia mucenicii i-au şi urmat. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". fiindca toate aveau ramurile foarte sus. art.ca pom de Craciun. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. şi talharul de pe cruce (Luca 23. Otrdtire.. Botezul sangelui. Botezul pocaintei v. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor.

clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. impodobit cu poame şi cu zaharicale. Mai inseamna abnegatie şi curatie. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica." (Luca 12. 14. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. ajungand la iesle şi plecandu-se. sub numirea de pomul mortului. verdeata vietii viitoare. în analogie. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. 35). ci spre a-si acoperi goliciunea. episcopii. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare.. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere."). abnegatie. cand i-au dus la rastignire. numai bradul i-a dat un mic adapost. spre rele.legenda ne istoriseste ca. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul.. dupa o legenda. Luca 12. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. Fiind pururea verde. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. Fiindca sabia se leaga de brau. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. se planteaza pe morminte. Bradul. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. nici pentru aparare. Bradul mortului v. cu pomul de Craciun. ca sa fie noduros. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. nu din lux. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. Bradul. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. De aceea prorocul i-a binecuvantat. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). mai inchipuie şi funia. arhiman63 . zona) ce i-au imbracatprimii oameni. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. art. Mai e şi o avertizare.35). fmpodobit de lumini. Braul. ca sa aiba ce rontai pe drum. ca şi protopopii şi asesorii.. fiindca. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. în noaptea nasterii sfinte. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. Preotii ortodocsi poarta brau rosu.. formeaza un insigniu special. ce-i poarta preotii. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. Ca simbol al vesniciei. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. 7). impodobit şi neimpodobit. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. bradul inchipuie vesnicia. cu care a fost legat lisus de cruce. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. caci toate se clatinau puternic.

).). Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. Cele patru culori ale braului.. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. scutit): sfant. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). X. în pamant şi chiar prin ziduri. în tovarasia corbului. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. ori mana de tarana. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta.. Mai este apoi şi simbolul marii. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. impreuna cu alte animale. . la case creştine patroana 64 . şapte bucurii. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti.. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. în inteles simbolic. conform cuvintelor de la Geneza 2. eel cu punga. precum?il a lumanarilor de ceara. ) . 7 şi 3. u s t u r o i . care insemnase pe Iuda. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul.38). Bruno (it. prescura. adica a desertaciunii.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. de cina cea de taina (colacul de Pasti. aparat. monahii au brau negru. vin). . Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. în icoanele Bunavest zugravita obicei one.. în se roaga cate în gandului sfinte. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. catre Dumi tele biblice 1.VICTOR AG A dritii au brau violet. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. Bulgarul de pamant. Comem. de ierburile amare (hrean. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. sa vanda pe Mantuitorul. la 15. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce".: brunet.' Bucuriile Sfintei Maice v. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. slanina. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. spre amintirea de mielul pascal (carnea. apostolul Prusiei.. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. broasca e animal binecuvantat. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. Dupa o legenda creştina. art. a vietii pamantesti. este icoana omului. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente..

Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. la o inaltime cuvenita. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. în credinta ca focul atrage caldura verii. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. spre cele sfinte. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. va fi intreg anul sanatos ca pestele. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. inchipuie buretele plin cu otet.). ci au fost ziditi de Dumnezeu. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Buruieni amare consumau evreii la 65 . fiindca ei nu s-au nascut. mancand peste în acest praznic. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. 21). iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii.cultul divin. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. din treapta de jos sociala. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. pentru ca Dumnezeu. tamaia alunga toate relele. 15). spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. chiar în timpul Postului mare. adica a sfantului loan Hrisostomul. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. dupa obicei oriental. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. prin alegerea Sfintei Fecioare. Adam şi Eva nu-i au. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. Bunavestire (Blagovegtenie. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. de aceea se plineste liturghie deplina. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. lapte etc. Buretele (spongia) tescuit. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. iar pe sub pomi se face foe.38). Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. otraveste pe eel ce i-a savarsit. Buricul e simbolul nasterii. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. Poporul crede ca. 29). Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. toate afierosite ca niste jertfe. a florilor aduse la biserica. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir.

Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. care cadea jos. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. a fost isopul (Psalmi 50. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. La Golgota. Vechi. rasarea din nou. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. biserica mai sfinţeste şi azi. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. 66 . Dupa o legenda. busuiocul se pune la icoane. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). tamda metal. ierburi amare. la Pasti. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului.VICTOR AG A descantece. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. rasarise mult busuioc si. cautau intruna sa-i smulga şi principale. oua etc. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. I Cadelnita fa) turribulum. dar zadarnic. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. Tipul lui. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. Busuiocul acesta e r a în Test. cum este usturoiul şi hreanul. Pe langa came. plante. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. 8) adica o minune dumnezeiasca. mfranarea gandului şi a patimei. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca.

. Cecilia. cu figuri de frunze. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat.". la varf cu doua capete de serpi incolaciti. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. care a odraslit prin rugaciune. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare.. Caecilia v. plante. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus.c Cadelnita (afumator. toiag arhieresc. Caduceu. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. Ornamentele de pe cadelnita. ca tamaia inaintea Ta. 16). focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. incensator.. care s-a prefacut în sarpe. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. tamdier) este un vas mic de metal. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant.. Coral: Cain (evr. 3). Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. dupa asemanarea toiagului lui Moise. artistic lucrat.. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. de animale etc. turribulum. Cadelnita inseamna firea omeneasca. art." (Matei 10. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. Cafas v.

9) şi necainta sa. = eel voios). Prin insolenta („au doara.15). la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. Calea inchipuie firul de viata. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. în semnul crucii. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. în Test. contemplatia. Turnarea caldurii (apei calde) în potir." (loan 14. cu caldura deci. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie.. ea este calea vietii. 6). singuratatea. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. care a zis „Eu sunt calea. ca sa nu-i ucida nimeni. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. dar nu se prapadesc. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). frumoasa. 34)... şi turnand-o în forma crucii. la 5. care plange. Hr. sim-i bolizeaza calea raului. astfel şi evreii sunt dispreţuiti." Geneza 4. respectiv sfinteste casele creştinilor. dar şi de * crutare. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. invidia şi talharia în opunere cu Abel. Gaius (lat. inseamna insusi raul Iordanului. simbolul bunatatii. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. apoi craniul. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". rugaciunea. V. lacrimeaza primavara cand o taiem. Caldura (cdldura credinfei). Simboale interne ale caintei sunt: postul. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. martirizat în 59 d. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. 1). reprezinta rautatea. care este de fata . desi greoaie. La cuminecare. Caius. spre a-si putea ispasi pedeapsa. 23) în Corint. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. Comem. a invataturilor dumnezeiesti. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. 10) la dansul. pe care are creştinul sa purceada. Cain e prototipul evreilor. I 68 . nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. şi adica pe urmele lui Hristos.. C. calea pacatelor. Simbol extern al caintei e tardna. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. Sf .

faptele indurarii. invingator): sf. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. cam de 2000 de coti. 12) se numeste departarea. la 27. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. în scop de a ajunge perfectiunea morala. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. IX. în parabole (Luca 8. e calea pe care urea sufletele la cer. pustnic). monos. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. = frumos. singur (gr. ducand o viata ingereasca. XII. V.). în caz de nevoie. = frumos): sf. haina mantuirii. Calugar (monah. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. art. sihastru. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. anahoret. mantia. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. schimnic. IV. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. anacamilavca. Comem. Toate popoarele orientale au avut calugari. Precum trecatorii lasa urme în cale. în zi de Sabat. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. facator de bine. se numeşte persoana care. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. Labirintul. care inseamna jugul lui Hristos. = frumoasa): sf. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. dupa traditia populara. o haina lunga. de la grec. Comem. la 14.. Comem. ascet. Calea laptelui pe cer. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. saracacioasa. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. insotite de ruga69 . Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. Mai intai i se face tonsura. Calista (gr.. eremit). camilavca. 12). la 1. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. eremit. martir decapitat. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. IX şi 25. în semn de umilinta.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. f o r m a n d toate un fel de labirint. Calistrat (gr. monah). apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). kalos geron — bun batran. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. martira în Siracuza (t 305).

acestia. ca simbol al curatiei corporale. In urma acestei legende. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . 7 plangeti pt Iisus cade oara. Valul negru inseamna ca dansul. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. scara pe care e dus mortul la groapa. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. unde a patimit Domnul. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. ingereasca. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei.VICTOR AG A ciunile precise. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. bisericile ridica în edificiul lor. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca.Intalnirea 5. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. al fecioriei. tropoteau şi larmuiau în staul. 11. monogramul Camasa necusuta. 10. pe strazi. şi coroana. fund intrebuintat la razboaie. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. Precum sf. Calvar (Drumul crucii. luminata de invataturi sfinte. Calul. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. e simbolul razboiului şi al judecatii. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. (loan 19. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii.Simion (Matei 27 naframa. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. numite statiunile calvarului. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. Pilat (loan 19. tulburand linistea sfanta. semnul de logodire cu Hristos. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. murind el pentru lume. în cimitire. Dupa o legenda. iar lumanarile inchipuie ca. 4. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor.42). deodata cu punerea votului monahal. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. în biserica romano-catolica.

5. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. katasarka). E confectionata din panza de in. fara maneci. Crucificarea (Marcu 15. Cameleon. Camil (gr.caldura.30). Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. 9. confectionata din panza de in. II aflam în Test. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. Cade a treia oara.. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. un soi de soparla. II. 7. Cade sub greutatea ei. calugarul dominican Alvar. care are sa ramana una şi neprihanita. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. 10. Veronica ii intinde naframa. 4.. Moartea (loan 19. 13. Dezbracarea (Marcu 15. 12.38). e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. Camilavca (gr. 32). al umilinţei şi al temperaţiei. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. lisus cade a doua oara. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului.momentelor de patimi. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. 17).16). tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). 42). Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. Luarea de pe cruce (loan 19. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. 71 . Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. tesuta dintr-una. 14. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. 3. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. Camasa (gr. Comem. 2. 24). aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. kaama . prin care abia putea trece un om. Ingroparea (loan 19. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. necum o camila. 28). = copil de jertfa): sf.30). Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. monogramul Mantuitorului. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. lunga. primindu-si numirea de la urzitorul lor. 6. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. lisus ia crucea pe umar (loan 19. 8.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. elaon = a domoli): e un comanac.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. Vechi." (Luca 23. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. 25). Camila e simbolul rabdarii. al supunerii. VII. la 18.

de evlavie. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. eel mai productiv pamant. plin de toate bunatatile. în care se arde untdelemn. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. pe preoti. Nou intr-o fiinta evanghelica. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. mirele este Hristos. cu prileţul unei nunti. Clopote. Canaaneanca (Matei 15. 21-28) e chipul paganilor. art. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. care sunt bineprimite. ce era destinata pentru curatire. arzand intr-insa. 8) la rugamintea plina de credinta. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. Clopotnita. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. cu nadejde şi cu cerere potrivita. ca product de plante. uleiul. pe sluga sutasului (Matei 8. Candela e un vas micut. Cana. care invinge toate.VICTOR AGA Campanar v. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. mai buna decat cea dintai. vinul ce se gata este legea. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. este şi simbolul credintei. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. Cererea ei. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. spalare corporala. Ca reprezentanta a paganilor. Campane v. fiindca în Test. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. e simbolul umilintei. materials. art. A fost şi în Test. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. de nadejde şi de staruinta a acestora. . are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Canafuri v. vinul prefacut este evanghelia. Prefacerea apei. precum şi al rugaciunilor publice. Ciucuri. art. unde a prefacut apa în vin. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. daca se fac cu credinta.7). Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. dupa o viata de credinta vie. Canaan (Geneza 15. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. dansa se aseamana cainilor.

cu irmoasele lor. care poarta grija celor napastuiti. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. De aceea cantarul mai e si 73 . bolnavi. în Test. 10). 6). în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. Efeseni 5. De regula are culoare rosie. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. al dreptatii ceresti. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. în numar de 9. iar sf. VI. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. Cantaretii v. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Candelabru (policandru. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. la 10. Proverbe 26. Cantorii. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. prezent în Sfanta Cuminecatura. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. art. Canonul. 19). saraci şi neputinciosi. . 11) şi al maniei. 16. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. al masurii drepte. adica rugaciunea de consacrare. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. atarnat în cupola naosului. precum şi al preotilor. Eusebiu il aseamana cu diavolul. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. = stralucitor. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). comemorat la 9 martie.19-31). 26). Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. se regleaza sub David). Candid (lat. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. Canoanele Utreniei. Caini multi inseamna pacatele. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. cainele este simbolul virtutilor creştine. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. 31).Alt Candid. 22. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. Comem. O gasim şi în Test. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. inchipuie cerul cu multimea stelelor. Cainele în Test.

ci numai daruri şi puteri sufletesti. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. 9). Alba. art. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. 30). iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. Daca este sfmtita de arhiereu. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. Cappa v.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. Spre capitala se urea. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. art. al bunei-cuviinte şi al moralei. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. care se aseamana cu oaia. regi. nobili). Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. Capela (oratoriu. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. Mai multe capete au numai demonii. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. e semnul bunei cresteri. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. inchipuind faptele bune. Cocosul). Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. pacatosi. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. art. iar intr-altul are o piatra de moara. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. Cap de mort v. în opunere cu cei drepti şi blanzi. Capra adica este m a i zburdalnica. Craniul. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. pe timpul echinoctiului. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. iar de aici lumea cobora (Luca 10. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). Precum 74 . Ziua şi sarbatoarea sf. mai fricoase şi foarte simtitoare. legata de biserica. are acelasi simbol ca şi biserica. saceltum. arhanghel Mihail. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. care nu au corp pamantesc. 1). mai salbatica decat oaia. balaurii din Apocalipsa. paraclis) este o incapere mica. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele.

= iubirea faptuitoare). cat şi la pomeni. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. paos) ca pe niste jertfe. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. respectiv de buna-cuviinta. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. C. Capul descoperit este şi un semn de jelire. sa se rusineze. Sf. (f 120). astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. domnitor.. Sta mii de ani sub pamant. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. stima şi supunere. daruri. la 1. Tatal eel •preabon. ca simbol de doliu familial. sa fie cu supunere. Cu ocazia inmormantarii. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. evreii. adica focul Duhului Sfant. colac. asa sa piara boala de la eel bolnav. eel pacatos se spala de negreala pacatului. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. smerenie. Carţa arhiereasca v.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. 7). aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. Ele sunt de aMe) p}prinoase. în groapa. precum carbunele în foe isi pierde negreala. în semn de prietenie. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. numit capul popii. 14). La descantece.. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. în semn de onoare şi de jale. peste sicriu. ci fiu. supunere catre eel Prea Inalt. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. Caritas (lat. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. leagana darurile (coliva. în decurs de noua zile dupa inmormantare. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. Toiag arhieresc. se arunca carbuni din cadelnita. Carmazin. cu capul descoperit. şi preotul care slujeste pomana ridica. VIII. se reduce la darurile leganate din Test. fara sa putrezeasca. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. art. Vechi. Comem. Carbunele este simbolul invierii corpului. iarna-vara. în fata unui superior. este simbolul vietii. numiti capete. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta." Galateni 4. 75 . iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa.

cuvioasa (ţ 1879). 14). Matei 16. prin focul jertfei. Cartea neamului v. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. tare. Comem. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1).. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. fost fulgeratoare. la 9. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. inseamna incetarea de a mai consuma carne. Caruta de foe este insigniul profetului Hie.1. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. = scump. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. Casiu (1 (t 260). Carunt. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. se curata de pacate. carnea simboliza organul sufletului.. 10-12). în tim] 76 . Casa o sfinteste biserica. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. 17). iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. Psalmi 17. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. 20). Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. 11. precum sangele inchipuia sufletul insusi. 32). Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. Pentru oamenii cei buni. art. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. 26. în sens mai larg. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. Carol (lat. nici altceva rau. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. V. Genealogia. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. Comem. iar în biserica catolica Martea grasa. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). La sacrificii. Carolina (lat. la 28. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti.": Psalmi 134. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. = scumpa): sf. sfarsitul carnevalului. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. Carneval. 44).

invelit în negru. ucenic al sfantului Hrisostom. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. iar în sens mai larg iconostasul. ca simbol al Duhului Sfant. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. scriitor bisericesc (t 433). la 29. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. care. are şi insemnatatea mormintilor. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. în biserica latina în partea evangheliului). Casula (de la casa = cort). Deasupra are de regula un acoperamant. Catacomba. la 25. peştera subterana. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. în timpul persecutiilor. Casiu (lat. Comem. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. Sicriu. Castrum Doloris v. de pe care se tin cuvantarile. Catafalc (tumba. cu toata vrednicia. ca urmasi ai Apostolilor. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Ecaterina. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. C: mare martira în Alexandria. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. avertizand la prediCeruY. Tot catafalc e numita şi estrada. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul.intrat Iisus în casa lui. Simbolica: vezi la aceste articole. XL Catedra (amvon. X. art. nume grec. Comem. care a 77 . la 10. Casian (lat. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. Patroana scolilor superioare (f 307). ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. pe care se pune racla cu mortul. Comem. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. Casa de veci v. inseamna: curata. Sf. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. felonul bisericii apusene. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. = sarac): sf martir (f 260). art. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. dupa porunca Domnului. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. Era de o credinta rara. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). inca au vestit pace prin case. II. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. Mai are un crucifix. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. Caterina. Catafalc. unde creştinii.

ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Ore. Lumdnarea de ceara). simbolizeaza puterea invataturilor creştine. Catui.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. vas mic pentru tamaiere. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. IX. în corp. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. simboale ale credintei. Comem. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. Masinaria e chipul sufletului.. art. Petru d. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. nascut din Preacurata Fecioara Maria. De obicei morativa. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. Cavou = criptd (v. ca determinatiune de timp.). „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. Comem. iar gaoacea e simbolul corpului. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. Catedra are ca insigniu: crucea. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. sa intra în biserica. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. Cecilian." Centrul bisericii locul naosului. art. daca isi pierde sufletul. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. la 22.. ancora şi inima. II folosesc şi creştinii. în cerun Celest.. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. Cecilia (lat. sub barbatilor. 22 5. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. Cel de sus = ieste sus. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. Leii. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. astfel şi corpul moare. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. ~ la portile bisericilor nic. Prin maleabilitatea sa. (v. al Regi 14. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). „a facut-o intr-un ceas rau". Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. literele . care sunt tipul virginitatii. art. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200).. Zicalele: . simbolul puterii. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". Celestin seamna: ceresc. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. spre a se tamaia casele. predicat din acest scaun. 14) şi un vultur. Ceasul. Hr. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul .1-a dus ceasul rau". astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. ap. pe care patronul.. apostolul Spaniei catre sf. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. nadejdii şi iubirii creştine. Ceasuri v. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. precum şi simbolul iadului. 9. 15).VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6.

15).. la nas. Regii cei puteraici în Test. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . 22.Cecilian. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. patronul. nume latin. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. Cerberul cu trei capete. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. Comem. apostolul Spaniei. biserica.. în casa lui Dumnezeu. pe care e scris anul zidirii. Cei rau = diavolul. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. 9. Cantarea cantarilor 5. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. Simbolizeaza rautatea lumii. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. V. ca ramasita de la corpurile arse. pastrata de la Floriile anului trecut. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. 12). Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Ceciliu (lat. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. Comem. inainte de a •atom. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. la 15. care trage cu sageata. Psalmi 91. al nemuririi. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. care locuieste sus.13). Cenuşa. în naia barbatilor. în ceruri. 79 . eel orb): sf. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. la 8. sub policandru. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. Petru şi Pavel. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. sfintit şi asezat de catre sf ap. art. Celest. spiritul raului. patimile şi poftele corporale. ce omul trebuie sa le sageteze. Cei de sus = Dumnezeu. Cedrul (cedrus Libani). IV. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. inseamna: ceresc. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17.Hr. sa le rapuna. literele A (alfa) şi O (omega). De obicei are o piatra comemorativa.. Celestina. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. în semn de aducere aminte de moarte. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). nimicite. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. 12)..) se sfinteste cenusa din arderea rachitei."). imparatesc. Martir în 65 d. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari.

varsa apa (urina) în borta acestuia. acte sfinte. Nimb. 2). în forma de cere. metanii etc. III. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. Sa ne imaginam un cere. cerul s . il voame. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. cerbul e şi simbolul botezului. a frant painea etc. cu atat se departeaza şi unul de altul. 10) inseamna curatia şi sfintenia. de centru. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. acte simbolice.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. Matei 5. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. soare. Ceremonii (datini sfinte. al reimprospatarii. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. Figurat il vedem pe baptisterii. care a spalat picioarele Apostolilor. si-apoi il mananca. sf. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. semnul crucii. pe care trebuie creştinul sa le caute. intocmai ca liniile. Cercul auriu v. şi dimpotriva. care simbolul creştina contra diavolului . Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. Cercul e simbolul dragostei creştine.). Baldachin. ingeri etc Cesar. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. 1. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. fratele iubitor de 9. ce domnesc în cer. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. cerbul. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. de Dumnezeu. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. d u p a \ cele sapte planete.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. ca sa scoata pe sarpe. art. Prin infmitatea sa. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. iar central simbolizand pe Dumnezeu. Sapte ceruri. cu atat se apropie şi unul de altul. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. inflorita. cercul e simbolul eternitatii. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. cu cat acestea se departeaza de centru. adica otrava sarpelui. a ridicat ochii la cer. Dupa traditie. colimvitre. Cerime v. art. Inelul de logodna. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. Dupa aceasta insusire a sa. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Le-a randuit insusi Domnul lisus. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". Multimea cerului e numai o ordine de rang. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. a binecuvantat. Dupa credinta poporului.

I 80 .

de \agar\etc. palmier. III. primesc. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. soare. printr-o ceata de sfinti. 38ţ12). Credinta creştina e ca o cetate. inca şi cheile bisericii. care e cetatea creştinilor. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. 22) e tipul cheilor lui Petru. Cipresul. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. în loc de potcap insa i se da cuculul. iubitor de saraci (ţ 369). 19). Se mai simbolizeaza printr-un voal. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. Comem.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. cea de a doua din argint. fratele lui Grigorie Nazianzenul. Cetatea: în Test. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. contra diavolului. pasune inflorita. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Cheia lui David (Isaia 22. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Cesarie (gr. e simbolul stapanirii şi al serviciului. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. = imparatesc): sf.22. pe langa evanghelie şi cruce. care are ca insigniu doua chei. rasina pietrificata. Chihlimbar. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. Chiparos v. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. 22). Vechi e asemanata cu o femeie. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). usa bisericii.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. la 9. în Test. cea dintai din aur. în margaritarele sale. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. Baptisteriul mic şi art. ca şi toiagul. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. Charantus v. art. usile raiului. un arbore inflorit. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. Cheia. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". Cesar. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. art. al apararii. la introducere în oficiu. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. biserica. una a cerului şi alta a pamantului. Cetatea e simbolul tariei. în Test. 81 . Regele era sotul cetatii şi al statului. Spalatorul ritual. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. Parohii. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc.

Este imbracat apoi în rasa. la 8. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. pe camilavca i se pune anacamilavca . conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. Manusile. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. care inchipuie haina veseliei sufletesti. simbolul crucii lui Hristos. Aici este dezbracat de vesminte. inseamna: ceva ales. novitului i se face tonsura. se opresc. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile." (Matei 5.. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. X. art. Precum a inghitit chitul pe Iona. în timp de seceta etc. în semn de penitenta.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. Chivot (tabernacul. art. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. Comem. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. iar în cealalta mana i se da o lumanare.. respectiv pedagogul sau. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. dupa timpul de proba. ceva domnesc. nume grecesc. în viata ingereasca. Chiroteca v. Chiriac. ca semnul jugului lui Hristos. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. semnul de logodire al ingerescului chip. art. apoi primeste mantia. Sf.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. nastrapa): o ladita în forma de turn. în cap i se da potcapul. Chipul ingeresc eel mic. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. care intinde ajutorul cerut la nenorociri.16). Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. marea vietii. i se da paramanul. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. Chita de busuioc v. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. de mormant ori de bisericuta. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. De doua ori intinde foarfecile egumenului. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. care în vechime era locul penitentilor. Busuioc. în tinda bisericii. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. Chipul mantiei v. asezata pe prestol şi in 82 . sta descins. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. unde se inchina în fata altarului.

în biserica apuseana. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. E aducere aminte de chivotul legii din Test. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. principale. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. simbolizeaza judecata din urma. iar cu Rusaliile. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. (balsam. nastrapa. intr-o cutiuta. de aceea. persoana intaia a Sfintei Treimi. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu.. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. inchipuie marirea lui Dumnezeu. Chivotul legii (sicriul marturiei. peristeriu. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. strajuit de doi heruvimi.care. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. cand trecem pe langa el. Ciborium (margaritum. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. pixida). în referire cu ciclul Rusaliilor. în care era nastrapa de aur cu mana. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. ulei. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. unde în chivot este prezent insusi Domnul. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. vin. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. Compus din mai multe ingrediente. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. Ciclul Pastilor e primavara. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. adica actele mantuirii. ce e mirul în biserica ortodoxa. iar cand trecem pe langa biserica. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana..) simbolizeaza puterile spirituale. ingenunchem în semn de adanca reverenta. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. moartea şi invierea. Vechi. columba. Duminicile 83 . pana la Duminica adventului. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. mantuire. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. în care se pastrau tablele legii. aur).

morminfi). unde în viata au primit hrana sufleteasca. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare.. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. spre a fi şi mai aproape de martiri. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. Cimitir (fintirim. ori prin catacombe. în jurul casei lui Dumnezeu. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase.. ca şi cei morti. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile.". de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. ziua inchinata mortilor. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. se stropeste crucea. daca e sfintita.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". în care. se pot savarsi servicii divine. plantele au simbolica respectiv.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. intru lacas sfant. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. Crucea. se tamaiaza poporul şi mormintii. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. precum şi spre a invedera invatatura creştina. a doua venire şi despre judecata din urma. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. cu cei morti. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. ziua odihnei. care inchipuie omenirea. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. în cimitire se mai afla de obicei o capela. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. mai s u n t cripte şi mausolee (v. în numar de 24 pana la 32. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. Episcopii. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Se sfinteste agheasma mica.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . şi mai ales intr-o zi de Sambata. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. art. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. în Test.

. caci acum „toate sunt gata". „revedere". Cina se numeste mare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. în vizuini.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. care au respins chemarea. Florile. plantele. „in veci pomenirea". de a auzi cuvantul de chemare. „fie-i memoria binecuvantata". Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. „prin moarte la viaţa" etc. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. Cei intdi chemati erau iudeii. numai sa o voim. o primim în dar aceasta cina. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. care şi azi cheama lumea la mantuire.. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. cu care în pustie a inmultit painile. slugile simbolizeaza pe proroci. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. ce se vesteste în toata lumea. aceasta mantuire. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. Boii inchipuie afacerile. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. Fiul inchipuie pe Mesia. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. precum şi icoane (invierea lui Lazar. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. ravna dupa castig. Intrarile cimitirelor. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. etc). ce le ingramadesc oamenii peste masura. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. ca şi crucile. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. apoi poftele. neamurile. comertul. odihna şi ospajul. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. bogaţiile. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. iar acum preface painea in 85 . vefi fi ca noi". arborii etc. ca şi la evreii vechi. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". adica mantuirea sufleteasca. loan 19. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. catre care evreii nu au voit sa vina. farina simbolizeaza grijile lumesti. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant.

Cincizecime (Rusalii. art. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. ca hrana de toate zilele. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire.sf. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. saptamana sdptdmdnilor. avea cinci varfuri (v. care se frange. Cingulum v. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. inchipuind multumita catre Dumnezeu. ca suma lui 2 şi 3. sdrbdtoarea secerisului. Cele doua paini dospite. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. cu verdeata. în Sinai. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. La sfarsjtul serbarilor. ce a trecut şi în creştinism. de minuni (t312). Vechi. care da painea de toate zilele poporului sau. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. amuletul pagan. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. Pentagrama). Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. pocainta are cinci parti. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. coasta. Brdul. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. sau 3 cuie. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. mai simbolizau legea data în Sinai. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. pentagrama. precum se nimicea orice jertfa. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. cuvioasa. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua.Comem sf. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. capul). Templul. Cina din urma v. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului.VICTOR AGA corpul sau. Prin . precum inimii. Biserica are cinci posturi cardinale. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. art. art. Cinci sunt simturile omului. în superstitie. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). în Test. jertfa corpului Sau. Cina cea de taind.

Cira: sf cuvioasa. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. iar la romani. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. Iota este litera i. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. (gr.1 şi 28.. Nou.16). Vechi. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. = din Cipru): sf. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. VI. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. IX. Cirta şi iota (Matei 5. la 31. Ciril (gr. sf martir în Alexandria. Ciprian (gr. Ciriac (Chiriac) (gr. episcopul Cartaginei. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. 3). în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . 18). la 14. simbolizand legatura stransa intre Test. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. la 28. dupa impreţurarea ca cipresul. la 18. Comem. care sunt în vesnica fericire. spre cer. = luminos. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. Comem. II. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. III. în epistolele Apostolilor e cuprins. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). = al Domnului): sf. comem. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. = al Domnului). care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. Ciorapii de matase. o data retezat. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. erudit scriitor bisericesc (t 258). el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. Vechi şi Test. Comem. stralucitor). nu mai odrasleste. La egipteni era chipul intristarii.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. Cir (Chir) Cira. patriarhul Ierusalimului (f 386).

il invaluie si-i pune de-o parte.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. olog): sf. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. De aceea preotul. Claudiu (lat. la invierea Domnului. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. în Sfanta Scriptura e o boala grea. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. care se raspica în Credeu. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. inseamna: curata. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant."). Clatinarea are sa se faca . care se apropie de sfintele daruri. adica cu privire la usa mormantului. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri.. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. putin obisnuita. Clara. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. Claudie. Era simbolul oamenilor stricati. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri.5).". eel din urma avand ca insigniu ciuma. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare... = inchis. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. al carei tamaduitor este Mantuitorul. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. Claudia. saruta acoperamantul. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. un monstru. în solee. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri.2). clara. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. luminoasa. martini în Asia XX . Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Luca 22. nume latin. periculoasa. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului..dupa indicatiile liturghierului . de pe amvon. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. al unei primejdii mari (Amos 9. legat de lant. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Ciuma. şi pe care-i calca în picioare. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii.9. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. O alta practica. Claudia. Haralambie.

episcopul Sardei. apostol. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum..1. ca urmator al lui Iuda. la 20.1 şi 10. pe morti ii plang. festa decoro". la 31. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor.) ale serviciilor divine. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. care se numea şi botezul lor. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. = Indurator. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. de mantuitoare şi de vestitoare. de mantuire. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. plebem voco.. la creştinii cei dintai prin cursori. fulgura frango" (pe vii ii chem. la 3. mortuos plango. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. de unde şi au denumirea de campane şi de nola.. defunctos plango. Comem. apoi prin toaca ori trambite. Claudie: sf. în Heraclea Macedoniei. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. nola). XI.Mica în goanele lui Maximian (f 305). Clopotele (campanele. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. sub Deciu. care sunt inscriptii predilecte pe clopote. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. prefacere. Clementina (lat. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. fulminafugo. = miloasa): sf. Clopotul). Comem. congrego clerum. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. Comem. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. III. Clement (Climent) (lat. milos): sf. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . IX. şi art. de aceea la sfintirea. Clepsidra.. care cheama pe credinciosi la rugaciune. kliros = soarta). adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. orologiu de apa. Din inaltimea turnurilor. la amiaza. la 14. Comem. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. martira sub Deciu. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. 3). martir din Corint. Cler (de la gr.

. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. Coasa taie vietile iarba. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. Creştinii. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. ca o rugaciune de seara. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. La apuseni. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. la auzul clopotului. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. cum era prescris pe atunci. epicleza etc. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. are forma unui turn. pentru a scapa lumea de pagani. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. seara. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. la amiazd. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. şi spre a le arata momentuozitatea actului. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. Tragerea de seara este din secolul XIII. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta.). Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul .. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). care este aurora creştinatatii. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. adica e vestitorul dumnezeiesc. Pe sepulcral schelet. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. sai. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor.". biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. salutare ingereasca. în zori.

ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. fiindca el anunta ivirea luminii. chemandu-i sub scutul. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. Cocosul e simbolul vegherii. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. iar focului i se zice: „cocosul rosu". care ne conduce din intuneric la lumina.. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. se ruga şi plangea cu amar. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. cum coseste omul iarba. arhanghel Mihail. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. Codrii în Test. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". chemati de glasul clopotului. Moartea taie vietile oamenilor. E şi simbolul luminii. Coasa e simbolul mortii. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. tinand în mana coasa ori secera. Se face şi se imparte intru cinstea sf. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. vamesii. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. ce se propaga sub glasul lui. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. tamaierea alunga demonii. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. infipt cu lumanari de ceara. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. iar pe dinauntru cu chrisma. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. Colacii vamilor. 37). e şi simbolul penitentei. de cate ori auzea noaptea cocosul. sub acoperamantul sau. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. ce are sa salasluiasca în biserica. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici.virtutilor.. tot raul şi toata necuratia de la clopote.

ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. Colinde: ramasite de datini pagane. piscina. sirene. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. delfinul (simboale de renastere. precum şi un ou rosu. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. cuisoare (contra durerilor de dinti). Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. avus). ca şi chipul jertfei şi al invierii. coasta impunsa a Mantuitorului. Iosua prin Iordan. baptisteriu.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. ce s-au familiarizat în crestinism. romane. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. Vamile). al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Colimvitra (cristelnita. nadejde şi inviere). Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. în care s-a botezat lisus. usturoi (contra strigoilor). are o cruce tot din aluat. slanina (contra ranirilor). ca semn al jertfei de mantuire. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului.30). botezul lui lisus. Deasupra. pestele (care simbolizeaza pe creştini). cozonac. cisterna. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. ce le rosteste preotul pentru popor. al invierii şi al nemuririi neintret . în mijloc. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. art. Coliva (colibanum) de grau. Coliva. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. care au iesit din apa baptisteriului. art. şi art. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. Coleda v. în care se afunda copiii la botez. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. Colibanum v. în tinda. umbland unii pe la altii cu cantari. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. care s-au botezat. oua rosii. simbolizeaza raul Iordanului. Coliva e deci simbolul mortii. trecerea prin Marea Rosie. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. miel şi sare. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. Botezul Domnului. vasul cu apa sfintita. dupa inviere. Germenul vietii e ascuns în graunte.

hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. 25). aratat la Botezul Domnului. dragonul. pastrata în tabernacul. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. iasma. pana nu dau de pomana din acelea. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. care a purtat corpul Domnului. art. spre a ne mantui. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte.rupte. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. prin moarte. Tot asa au fost şi Apostolii. Iisus. cumpatare. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. ca monument sepulcral. Dupacinare. argint) în forma porumbelului. Columba. Comem. inchipuie tarie. în locul lui. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. = blanda porumbita): sf. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. spte a-i scapa de pangarire. post. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. Columna. putere. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. fecioara şi martira în Colonia (f 453). a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. au dat roade de viata vesnica (loan 11. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. inchipuie pe Sfantul Duh. bherica sfmteşte coliva sfantului. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. Golumbina (lat. La ridicarea colivei. în simbolica creştina. margaritum. ca sa ne deschida calea vietii. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. in. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. azi avem cutiuta (pixida. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. Completorium v. nastrapa. Originar. ingroparea şi invierea. Columna franta. 93 . Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. 51). la 6. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. sa ne dea roada vietii. Astfel de animale sunt: grifonul. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. Ca amintire. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. simbolizeaza puterea. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. Columbina. adevarata coliva este cea facuta din grau. porumbel): o cutiuta de metal (aur. Columba (columbarium.

şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.re..sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX. 9p EA.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.o} xpxigsxq 9p.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '.qni p u u i g s 9 '.Eiux. ux iox.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 . BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d . icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl. '(9 l\Z g.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .s9 xs pinxis p 'ixii.

ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. afara de aceste ceremonii. art. = sfatuitor). inchipuind curatirea sufleteasca. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. aduceau sacrificii de curatire de pacat. imparatul Bizantului. Corabia are trei despartaminte: 1. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. = tare. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. Copia (gr. sora imparatului Constantin (f 360).Xl Consacrarea în Test. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. Precum aceasta a ajuns la liman. Conductul mortuar. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. locul femeilor. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. Conrad (germ. locul barbatilor şi 3. la 21. Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). pe care o si 95 k26. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. Corabia e simbolul bisericii creatine. Corabia (area. soleea. 2. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. = cutit de jertfa. interna. Constantin (lat. simbolizand sfintirea lor. = tarie. la policarul mainii drepte. spre a asculta legea Domnului. care . eel Mare. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. Arhiereii şi preotii. pruncii. Convoiul mortuar v. asa şi biserica lui Hristos. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. naia. statornic): Sf C. art. Constanta (lat.11. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. statornicie): sf fecioara. care au numit biserica „corabie. Comem. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. Inchipuie lancea sau sulita. Biserica şi sfintirea ei. se imbracau apoi în vesminte preotesti. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. ca sa lucreze cele ale legii. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. ca şi Noe în area sa. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". V. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. constant!. art. ne duce la mantuire. Comem. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. sf Episcop în Konstanz (f 975). Copii v. naos) bisericii. la 18.

nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. die. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. cum se napusteşte clerului. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. care vaslesc prin orice primej96 .22. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. prigonirile lumii. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. chiar şi inseamna pe diavolul. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. Marcu 6. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. dar aplecati spre cele pamantesti. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. dupa culoarea sa neagra. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. Corabia. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. unde a invatat Iisus. asa nu este mantuire nici afara de biserica. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). Noe a vestit 120 de ani pocainta. precum şi biserica creştina. simbolizeaza locurile sfinte. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. ci. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. în corabie barbatii ocupa loc inainte. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului.45) Dumnezeu. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. Multimea pestilor sunt paganii. sectarismul. care cu totii au intrat în biserica creştina. Barca a cuprins tot soiul de animale. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. caci precum afara de area n-a fost mantuire. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). construindu-si corabia în faţa lor. care nu au primit invatatura noua. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii.

Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. = tare. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. fiindca nu s-a mai intors în corabie. III. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. la 31. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Corneliu (lat. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. 8). 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. respectiv invatat. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. gratie. ce o revarsau ptin altar. doi corbi. 1. Comem. 10. corbul e avertizare catre cei avari. martira în Tunis (f 309). Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. = tare): sf. ca decorativul candelabrelor etc. 97 .a r fi indemnat. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. ce era rostit pentru pamant. Cornul abundentei (cornu copiae). Cornelie. 6). Comem. un corb sa ingroape pe Abel. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. Psalmi 91. în care se nareaza ca pe Adam 1 . Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. IX. ca un corn): sf. precum ii este şi inima. tot astfel mitologia nordica germana are. Cornelia (lat. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti.corbul la starv. 3). Daniel 7. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. bunastare. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. caci doar pe Hie 1 .a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. la 13. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. Coroana (diadema. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2.

de o parte pentru ca se afla în biserica. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. Coroanele mirilor v. 11). 31). E facut de insasi mana lui Dumnezeu. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. e un microcosmos. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. Cortul mai inchipuie şi ceral. corporala. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. 23). 20) şi se face templul Sfantului Duh. Corul (cafas). intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. art. în Sfanta Sfintelor. adundrii.3). Cununile mirilor. Coruri ingeresti canta la 98 . poate fi chipul lui Dumnezeu. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. marirea lui Dumnezeu. adica omul e coroana fapturilor. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. Se numea cortul legamdntului. mdrturiei. c. 2). inauntrul caraia. Corporale v. care ne acopera şi ne apara de primejdii. c. art. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. cuvucliu. Apocalipsa 21. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. Liton. iar cortul mdrturiei. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. Omul chiar şi în viata pamanteasca. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. Cortul sfant (cortul legdmdntului.17. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Cortul sfant (tabernacul. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. al adorarii senine. art. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt.22). spre a fi vasul gratiei (Romani 9. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. E deci un loc sfant. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. care are forma unui cort (Psalmi 103. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. curate şi tipul corarilor de credinciosi. Policandru.VICTOR AGA Coroana de lumanari v.

cu albine. Covrig de pomana v. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. Creatiunea v. Cosma (gr. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. art. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine." Stihira Rusaliilor). minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. ce urmeaza dupa moarte. racla). Co$ciug (sicriu. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Colac de pomana.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat.. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. Sim ar fi primit craniul. Comem. Craniul cu cele doua oase de picior. Facerea lumii.1) în vedenie. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace.. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. Coţara cu poame coapte. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. simbolizeaza belsugul darului de sus. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. iar eel inconţurat cu spice. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. ordonat): sfant. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. Craniul ce tine un mar în gura. spre a arata ca s-a . dupa traditie. ce a vazut-o prorocul Amos (8. ori chiar un sarpe. a lui „Adam eel nou". Dupa superstitie. fiindca. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. VI. =regulat. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. Marcu 8). inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). la 1. în referire cu marul lui Adam. incrucisate. pe langa rugaciune. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. art.

apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. în Test. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. dupa care are sa vina lumina. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). Crengile verzi v. episcop în Vienne (t 80). Crijma e o bucata de giulgiu alb. la 30. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. VII şi 4. E simbolizata prin o cruce. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. = crescator. vestitorul nasterii Domnului. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. Crinul e tipul potirului. Crescentiu (lat. art. Crescens. prin roseata sa. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. a ingerului Gavriil. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. Ramurile. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. Crepusculul (amurgul) serii. simbolizeaza sangele mucenicilor. ce izvorasc din credinta creştina. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. prispitor): sf. Comem. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. Credeul se rosteste prin cantare. Daca il rosteste un preot. este azi emblema cercetasiei. a intunericului. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. fiindca Credeul nu e rugaciune. în mana martirilor. care are forma figurala a aceluia. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. ci numai marturisire şi invatatura. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat.1. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. Crinii 100 . precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata.VICTOR AG A dinta. ucenicul sfantului Pavel. incolacita pe dupa cruce. în unele biserici. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii.

la 14. Comem.campului din evanghelie (Matei 6. = purtator de Hristos.: a merge cu crucea la holde. Sf Crisant . cristalul mai e şi simbolul cerului. Cristin (gr. Cruce în sens mai larg inseamna litie. colimvitra. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. care nu erau alta decat flori de crin. Sf. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. ii dadura cu bucurie intreaga paine. Comem. E 101 . E patronul celor bolnavi de ciuma. desi erau rupti de foame. care. le reinapoie painea. zicandu-le: mancati acum din ea. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. art. la 9. episcop în Prusia (f 1245). Cruce a-şi face v. nume ce inseamna: cret la par. X. la cererea sa. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. fara sa sufere vreo alterare. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. zilele crucii. Prin taria şi frumusetea sa. Comem. e patronul cismarilor. baptisteriu. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. Semnul crucii. din care rasarira mii de floricele. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. = credincios. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. Cristina (gr. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. adica zilele de procesiune. Cristofor (gr. miscat de acest semn de iubire şi de mila. Sf Crispin. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). E infatisat ca un urias. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. albe ca lacrimile. procesiune: de ex. Cristian. 28) reprezinta toate florile campului. VII. pe care ii cinsteau la saraci. Comem. precum şi patronul automobilistilor (f 300). XI şi 25. Cripta (gr. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. originar din Roma. X. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. Crispin. la 24. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. ca reminiscenta a catacombelor. la 25. martirizat în 287. E supranumit lacrima milosteniei. martir. nume grec. Crispina. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. inseamna: floare aurie. Comem. C. la 4.martir în Roma (t 283). cripte. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. XII. unul din cei 14 salvatori. din care s-a nascut lumina adevarata. art. de Dumnezeu): sf. Crisant. Cand vazu lisus ca. VII. Cristelnita v. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi.

religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii.") fata de marea jertfa de pe cruce. în onoarea crucii. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. Crucea se numeste catedra. rabdarea. trei sarbatori: la 14 septembrie. 14). precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. spre a inchipui pomul vietii din rai. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. art. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. biruinta asupra iadului. In 102 vechime crucea avea culoare verde. scoala. carte. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. ce o poarta Episcopul pe piept. La morminti inseamna nadejdea invierii. suferita de Iisus pentru noi. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea.. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. Craniul). varga lui Moise. cea latina (crux immissa) ţ. prin roadele aduse de El. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. ca un steag de biruinta. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. cea egipteana. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. Apostol Pavel (Galateni 6. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. Biserica are. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. ca sa fie sacrificat. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. harul şi iertarea pacatelor. 8. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. scara ce a vazut-o Iacob în vis. invinsa de Iisus (v. area lui Noe.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator.. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. biserici. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. Tipurile crucii în Test. asa s-a mantuit lumea prin cruce. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. loan 3.

art. de adevar. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. iar crucea e chipul dumnezeirii. Crucea în cere o vedem la biserici. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. Crucea constituind un semn de cinste. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Crucea. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. ca şi crucea stativa. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. Creştinii adevarati o poarta pe piept. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. t Episcop al. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . pe frontispiciile institutelor religioase etc. Crucea la capul mortului. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. carora au sa le urmeze. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. Crucea patimilor v.. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. al invataturilor Lui. inseamna aceeasi. a purtat în viata sa crucea suferintelor. o au în casele lor. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. la sfintiri. spre a fi aparati de toate relele. vesnicia şi trinitatea. adica crucea. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. unde troneaza Dumnezeu. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra.).. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. art. Crucea arhiereasca.inchipuie şi scutul. Crucea pectorala v.

este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. este un semn de credinta. la astfel de iscalitura. inainte de a incepe sa o taie. neschimbata. El constituie declaratia proprie. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. dar cu imbracaminte. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. de omenie şi cinstitor al crucii. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). condeiul insemnand partea verticala. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. ca sa se formeze o cruce.. prin crucile acestea. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. în forma crucii. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor.. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. . hotarata. . toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. ca un miel langa cruce. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. Prin aceasta el se declara ca creştin. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. cei ce nu stiu scrie. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. ca şi în fata lui Dumnezeu. Crucea painii se numeste semnul crucii. e „fata lui Dumnezeu". Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. „Cu frica lui Dumnezeu". Crucea este un semn de cinste..Mai este obiceiul ca. de onoare. ca un simbol al adevarului. Crucea sau semnul crucii. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. careia are sa i se dea toata cinstea.

Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. purpurul (roşu inchis). Verdele. inseamna nadejdea în Iisus. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. marirea lui Dumnezeu.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. Trandafirie e simbolul iubirii. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. aurul curat e chipul fericirii. aurii. al sufletului şi al gandului curat. Culorile odajdiilor. care este culoarea pompei regale. a ingerilor şi a sfmtilor. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. Albul este icoana bucuriei. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. iar la sarbatoarea Nascatoarei. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. Roşu caramiziu. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. la Vinerea mare. a curatiei şi a luminarii. al milei şi al binefacerii. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). inchipuie marirea dumnezeirii. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. Ea e mila şi scaparea lumii. în biserica apuseana culoarea ro$ie. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. purpuriul este simbolul puterii. al maniei. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. al urii. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. în posturi. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. trandafiriu este chipul iubirii creştine. de unde işi are numirea şi de aureola. asemanator sangelui şi focului. culoarea roza. care nu au fost martiri. a Maicii Lui. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului.. Negrul. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. Violetul e folosit în advent. Negrul (mohorat. nimbul sfmtilor e auriu. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. care aduce aminte de foe şi de sange. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. simtaminte evlavioase. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. 105 . chipul Duhului Sfant. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii.. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. e simbolul vietii. Icoanele cele mai vechi numara 4. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post.

Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. Cununia se savarseste în biserica. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. izvorata din credinta adevarata. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. martirilor li se da cununa credintei lor.barbat şi femeie -. ce are sa straluceasca 106 . Cununa de spini v. Mirii stau inaintea tetrapodului. la olimpiade etc). dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. 32). care. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. art. pe care e asezata crucea şi evanghelia. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. ca Maica cerului. în fata altarului. Euharistia. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Ierusalimul eel sfant. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. prin semne vazute. religia interna. Cuminecatura sfanta v. Cdntarul. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. iar cultul extern inchipuie. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. prin rugaciunile bisericii. Cumpana v. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Cununia (nunta. Cununa anului (Psalmi 64. Coroana de spini. art. de la care vine tot binele (Efeseni 5. care se hotarasc a vietui impreuna. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. art. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). inchipuind biserica spirituals. Li se pune pe cap valul (sovon). florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. dupa cuvantul Mantuitorului.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. Cultul divin de toate zilele în Test. ziditorului sau.

Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele.ca o lumina. inseamna şi vesnicia. Cununa. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. cand Iisus. Mirele sta de-a dreapta miresei. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. ca cercul facut prin inconţurare. Rugaciunile. Emblema cununiei poate fi prestolul. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. Cununile la morti sunt semne de onoare. masa. 107 . de iubire fata de eel raposat. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. din spice ori confectionate din metal. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. si-a logodit siesi mireasa biserica. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. doua maini incopciate. dupa forma ei de cere. cununa mirilor. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. insemnand ca el este cap femeii. Miaa. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. arata belsugul darurilor de sus. Mirii isi intind mana unul altuia. din ramura de prun. de mirt. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre.cap bisericii (Efeseni 5. facute din flori. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. ale virtutilor creştinesti. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. asupra mirilor. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. inelul. în unele parti. Dupa numarul lor. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. precum şi Hristos . de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. coroane). De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Aruncarea de zaharicale. aruncarea graului. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. numit paharul comun. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala.23). Cununile mirilor (cununii. are sa fie fara sfarsit. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. dreapta e semn de credinta. La sfarsit. conform prorociilor. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). dar pagane. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. salutam cu dreapta.

Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. 2. simbolul potopului. 7 inseamna cele 7 Taine.. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. ca şi în legea veche. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. Curatitorul v. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. baiatul. în Test. sa-i inchine Domnului. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. 26). Obiceiul a trecut şi în creştinism. Vechi. ca sa dea marire lui Dumnezeu." (Matei 3. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. 11).al focului ce mistuie lumea şi verdele. partea barbateasca. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. Luca 2. art. art. sa-i imbisericeasca. Curatirea dupa nastere. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. Curaţiri levitice v. Curcubeul e simbolul Mariei. Culorile-i principale sunt albastru. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. Lehuza. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. 22). Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. Vechi simbol al curatiei inimii. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. rosu . Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Levitice curatiri. în Test. chipul nadejdii. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. Propitiatoriu. 22). La 40 de zile dupa nastere. care ne-a adus aceasta pace.. Este şi chipul Sfintei Euharistii. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. conform legamantului prin Iisus Hristos. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. neinsemnat. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. adica nu este . Curatenia corpului a fost în Test. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii.

Naum 1. ba chiar roade din stalp. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. şi il clatina adesea. Cortul sfdnt. 9. 8). Cutremurul inchipuia în Test. Dupa o alta versiune. 9. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. ca instrument de vanatoare. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. Cuvantarea bisericeasca v. diavolii vor sa-i opreasca. 5. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7." (Psalmi 67. luda este legat de unul din stalpii pamantului. Cand sf. fn icoanefe bisericesti. art. 10).15). 29). în timpul de somn al lui luda. Pamantul. pe care apoi sf Hie. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. Cursa (lat)..ca fruct al rascumpararii . sa ne prinda în latul sau. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. Patriarhul Avraam. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul.16.. ascunse (Psalmi 24.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. caruia i-a fost supusa (Romani 8. Cuvuclion v. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. art. . 19).de sub stricaciunea pacatului. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. Predica. Curpan. Avacum 3. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. e infatisat cu cutitul în mana. VCSfi. il ingroasa de cate noua ori. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. la al treilea sta sf Hie.

Comem. imbracat ori nud. mesei. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). Ea danseaza inaintea lor. IX. Comem. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. „Isaia dantuieste". de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. unde ne. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). Cosma. asa lisus fluiera şi toata lumea. de la Domnul. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. la 4. zeaza atotputemicia mortii. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. XII.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). ca şi cercul (= simbolul Comem.VII. fratele sf. la 1. il aflam la toate popoarele vechi. Dansul cununiei. Daniil (evr. scriitor bisericesc (t 754). Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. Sacos. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. art. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. la catolici: 6. Fiind pururea verde. sf.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus.. sfant. le izraeliteni din robia babilonica. = daruit. V. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. la 21. = istet. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. omul poporului). Daniil mare. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . Precum Daniil scapa pe jocul sau. fu aruncat de vrajmasii sai. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27.

. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei.divin. ramasjte de datini romane. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. a inceputului man-• tuirii noastre. pe seama intregului neam omenesc. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Obiceiul a trecut sj la creştini. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Arata referinta dintre biserica şi stat. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. Ill . ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. Darurile de Craciun. ce le aduc creştinii la biserica. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire.. Daruri (prinoase) se numesc painea. Darul ridicat (siclul. în Test. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. de unde au trecut sj în viata sociala. didrahma). Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. ca jertfa lui Dumnezeu. ce 1 . Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa." (Matei 22. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. Sunt de origine veche. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. în sarbatori ori şi în alte zile. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. au fost şi la pagani. care la impartirea tarii n-au primit pamant. vinul şi alte bucate. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. un fel de rugaciune.

Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. Aurul e simbolul faptelor bune. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . 2) Smirna i s-a adus ca unui om. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. eel nascut şi crescut în umilinta. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. Precum copiii se bucura de darurile primite. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. Sfintele. cu munca. revarsat prin nasterea Mantuitorului. adus lui Iisus. precum aurul nu rugineste. Darurile magilor. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. ele simbolizeaza intreaga viata omului. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). asa s-a facut Mesia. David (evr. şi art. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. adica: aurul. Euharistia). Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Ca alimente. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. tamaia şi smirna. = placut. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. adica jertfa nesangeroasa. imparat al neamurilor. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. la care a indemnat Iisus lumea. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. Down) este numirea Sfintei Euharistii. afara de Sambata şi Duminica. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. tamaia e rugaciunea. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. fiindca reprezinta intreaga natura. preotesc şi profetic. iubit) e prototipul Mantuitorului.

pe preotii nobila dintre toate plantele. care n-a folosit nimic omenirii. preotul inchipuie adica legea veche.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. legatura cu biserica lui Hristos. care sunt mai jos decat am primit de la romani. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. raiul. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. iar levitul este antitipul prorocilor. Asinul inseamna corpul Domnului. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. tot felul de oameni.se tineau serbarile 113 . precum este de stransa bisericii.douasprezecea a celui solar. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. cu care ne-a spalat ranile. Toiagul lui David a fost tipul crucii. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. 32. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . Numele itoase şi iadul. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. care are lipsa de ajutor. 22). 16). tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. care n-a adus vindecare lumii. parabola de la Luca 10. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. adica pacatele. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. care o aveau ca Ierusalimul. veche şi cea noua. unde este pace şi siguranta. 29-37. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. Ieri. Untul de lemn şi vinul. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. tatal zeilor. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. Apocalipsa 19. urgia dumnecreştina. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. iar ca rege este imbracat în purpura regala. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc.nezeu cu intindere vesnica. de care se ingrozeste Satana. Samarineanul inchipuie pe Iisus.

Andrea şi Undrea. art. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. este simbolul creştinismului. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Degetul. X. daruri etc. facator de minuni. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. arhidiacon martir ştefan (27). iar ziua incepe sa creasca. sf martira (f 362) sora sf. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. Naşterea Domnului (25). Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. ca simbol. la 26. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. Dafrosa. Demetriu. Diavolul. al tainuirii. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. Delfinul. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. Dimitrie (grec. al vietii Lui. Poporul i-a dat porecla de Indrea. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. fiu al zeitei pamantului). ca insigniu. il are sf. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. cand este aşezat pe gura. nadejdii. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. cu colinde. loan Nepomuc. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. Demon v. Demetria. = din pamant. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). sf.prin comemorarea nasterii Domnului . care a fost martirizat. 114 . Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. invierii. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. Degetul ori lacatul la gura. unde era simbolul renasterii. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii.VICTOR AG A Saturnalii. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. a intrat în paganism. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. iar de ziua sf. e simbolul tacerii. spre inviere. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. Demetria. care toate ne dau nadejdea mantuirii. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. Comem. Craciunul . personificarea flacarii şi a nevinovatiei. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie).

23). acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. liberi sj cu demnitate. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. 19). cand trecem pe langa biserica. pruncul şi casenii. 27. 4). Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. lepadarea. 20. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte.Denii (vigilii. la sfintiri de biserici etc. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. cat mai ales contra murdariei. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. ci ca fii mantuiti. 64. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. Desculti umblau în Test. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. lehuza. stima. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. 5. ca în loc sfant. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. atat în trecut cat şi azi. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. asupra noului nascut. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. I Samuil 25. Evreii. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11.) în casele lor de rugaciune. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. Vechi numai saracii şi jelitorii. Se face agheasma mica şi se stropeste casa.10). Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. 2. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. Isaia 9. chinezii etc. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. Descalecarea în Test. Sf ap. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. stau cu capul acoperit la rugaciune.4). sau vreo troita. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. 5. precum şi curatirea casei de toate relele. 115 .

= doritor. vot monahal etc. Ministrantii. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. ca antiteza gradinii raiului. art.. al neinsemnatatii cuiva. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. IV. Diac v. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. La ziua impacarii. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. infocat): sfant.. Deşertul. în desert stau demonii. naos. Astfel expresia lui loan. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. agape publice etc.VICTOR AGA Despartamintele bisericii." (Marcu 1. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. martir impreuna cu Ianuarie. Diaconii (gr. al pacatului şi al iadului. Singuri nu pot savarsi functii sacre. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. trei la numar (altar. pomeni. spiritele rele. la 21. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. în Joia mare. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. Despuierea altarului v.. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. 22). fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. de a lega şi a dezlega. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea.35). Se cade deci fiecarui creştin. în taina pocainţei. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou." (Matei 27. al micimii. Dezbracarea altarului.. adica se da invoirea de a manca. „nu sunt vrednic. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. tinda). care mai sj binecuvanta masa. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. „Impartit-au hainele. Comem.. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6)." (loan 20. art. abstinenta. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. Devotiunea (votul).) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti.. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. Indeosebi la praznice. Dezideriu (grec. ci sunt numai 116 . 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus.

tapul (Levitic 16. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. unde. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. Asiria. sarpele. Beelzebut.22). Satan. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. Diaconic (vesmantar. paros. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. prin pacatul sumefiei. Lucifer. cu gheare. Diavolul (evr. cum ar fi Ahrimanul persilor. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. gr. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. Pilat.14). maimuta. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. basiliscul.34). simbolul Duhului Sfant).23 şi I Petru 5. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. care strica via Domnului (Psalmi 79.15). pe pastoforii. cu coada. schiop din cauza caderii din cer. 27). 24. Varava. 31) şi este simbolul ereziarhilor. e infatisat adesea ca un monstru: gol. Nu este principiu al raului. cu mai multe fe{e. Faraon. Iuda. cu coarne şi legat în lanturi. ursul invins de catre David (I Samuil 17. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. în care sunt concentrate toate animalele. Irod. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. 103. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. Isav. e inchipuit cu figura de om. Diaconul. inchipuie un loc sfintit. broasca. negru. corbul. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii.simbolul avaritiei. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. mistretul. 117 . care era privit ca animal necurat (Exod 22. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. ce servesc şi ca tipuri. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. alte simboale: vulturul. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. Lucifer. Diadema (= coroana) a fost în Test. II Regi 11.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. acoperita numai la coapse. vulpea.8. sunt în Biblie: Egiptul. Belial). adesea cu cap de femeie. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. simbolul minciunii şi al sireteniei. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. leul cu referire la Psalmi 21. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. capetenia diavolilor. behemothul (Iov 40.15. leviatanul (Psalmi 73. 12) şi al onoarei. Demon. cainele. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Simboalele diavolului. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. şi diaconicul. avand parul despletit şi gheare la picioare. 2). dragonul. ca Jap simbolizeaza pacatul. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui.

" (Dei gratia. Dintele este simbolul puterii în Test. cu falca unui magar. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). adica cu doua lumanari.. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu.2). în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. combatand parerea lui Nestorie. dupa cum invata biserica ortodoxa. III. în Cantarea cantarilor (4. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii.. Comem. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. al treilea invatatori". Inseamna smerenie. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. Obiceiul s-a luat de la romani. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii.VICTOR AGA Dicaniciu. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. la 3. martir. = dumnezeiesc): sf. Comem. avand în mijlocul lor o cruce.. spalati şi curatiti prin botez. Vechi. la inflorire sufleteasca..15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. al doilea proroci. Dionisie. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. X. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". în biserica apuseana cu „ ite missa est". la 9. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu.. Dionisie Areopagitul. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata. toiagul patriarhilor. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . Dionisiu (gr. sfesnic mic cu doua brate. ales a scrisorilor pastorale. Demetriu. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite." Romani 13. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh.. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. „Din mila lui Dumnezeu. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. 19). în care ni se spune ca Samson. Dimitrie v. Dichirul (dicheria). Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. conform I Corinteni 12.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. Dion: sf.

Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. Simbolizeaza rugaciunea de seara. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. iar omul e robul. Vechi Dumnezeu e Stapanul. pana sunt la proscomidie. Nou Dumnezeu e Tatal. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus.. Nimb. cat şi în Test. profeti şi apostoli. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. Vechi. care are sa fie mantuit. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. adica mantuirea." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare.. în care ne-am marturisit pacatele.). intre creştini şi pagani.. darul dumnezeiesc. si-a sacrificat corpul Sau. „Doamne miluieste": raspuns liturgic.. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. discul e tinut ridicat la frunte. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. adica mormantul. canaaneanca. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. ca sa ne ia sub scutul sau. Discul (gr. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau.darurilor. adica inchipuie lemnul crucii. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. dintre pozitiv şi negativ. precum potirul poarta sangele Lui. Doi. ca pe un altar de jertfa. apare atat în Test.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. precum şi în practica vietii creştine. pe care se junghie corpul lui Iisus. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. „Doamne strigat-am. în Test. iar oamenii sunt fiii lui. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. Pana se afla la proscomidie. La intrarea mare. virtuti şi pacate. pe care Iisus. Este elemenml binar. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. Discos v. în munca vesnica a iadului. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. discul simbolizeaza locul. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. intre rai şi iad. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. Cand se afla pe prestol. isi agoniseste viata vesnica. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. art. Nou. în care sens este socotit ca cifra discordiei. Sfanta Scrip119 . ca numar simbolic.

1. Vechi şi Test.1. Domitian: sfant. adica pana la parastasul. episcopul Miletului. Nou. nu-si tund parul. Comem. O. imbracarea în sac. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. în Test. 15). ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. doua vointe. Domnica: sf. cuvioasa fecioara. presararea cenuşii pe cap. Dom se numeste catedrala. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. cu retinere de la petreceri şi jocuri. loan 21. 1. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. Inscriptia de initiale D. M. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. Revelatia este supranaturala şi naturala. VIII. Dominica. care inchipuie Test. O. Dominica. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. cernite. M. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. facator de minuni. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. Numirea se mai deduce de la initialele D. ruperea vesmintelor. inseamna: proprietateaDomnului. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. traditional ori statorit prin norme de uz. 12 sunt fiii lui Iacob. o au bisericile catedrale. Comem. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. ce o are şi biserica. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. nume latin. celui mai mare Dumnezeu. Usile imparateşti au doua aripi. respectiv pomana. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. la 4. adica 12 articole. Vechi avem 12 patriarhi. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. 120 . Doliul il au toate popoarele. pe care le implinesc. Vechi şi Test. Comem. la 10. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. Dominic. Iisus a avut doua firi. Barbatii umbla cu capul descoperit. de 40 de zile.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . la 8. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). nici nu isi rad barba. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani.. postul. puterile. Nou. stapaniile). Domul are aceeasi simbolica.

. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. i-o aducem lui Dumnezeu.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. Mantuitorul. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. La evrei. Comem. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. s-a pierdut prin pacat. la 13. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). VIII. Drahma pierduta (Luca 15. art. Dorotei Tebanul: sf. Chipul lui Dumnezeu. cei buni stau de-a dreapta. Cu dreapta facem semnul crucii. zmeu. II. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. 121 . v. în mana drapta cu toiag de aur. insemnand ca „barbatul este cap femeii". Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. cu orare verzi. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. ascet renumit şi scriitorbisericesc. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. pe sufletele noastre. VIII. fiindca reprezinta Test. La judecata din urma. inaltat la cer. sade de-a dreapta Tatalui. imprimat pe drahma. Dosoftei (gr. al putrezirii şi al necuratiei. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. la 6. La cununie barbatul sta de-a dreapta. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. ce dimineata. e simbolul imoralitatii. Dospirea: în Biblie. Columna. femeile de-a stanga. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta.1). în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta.. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. 14). Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. art."). pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. e apostolul neamurflor. Nou. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. impreuna cu intreaga faptura. la 13. binecuvantam. Doron = Darurile inainte sfintite v. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. = dar de la Dumnezeu): sf. E o cantare de lauda. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. deosebita. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. iar cei rai de-a stanga Judecatorului.8): dupa Sf. Comem.

Drumul crucii v. Porumbelul. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. Dies Dominica. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. are emblemele celor patru evangheliijti. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor." — Spiritus Sanc-tus. S. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. iar din gura emite raze. echerul. care simbolizeaza. tinand intr-o mana o cumpana. una ori doua sabii. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. Dreptatea. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. S. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . ce o avea şi la pagani zeita Justitia. în icoanele sfmţilor. inconţurat de raze solare. respectiv infatişeaza. ce zboara intr-un triunghi.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. Alteori il vedem ca porumbel. Calvarul. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. la stare. impartaşindu-ne viata noua. legata la ochi. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. în icoanele judecatii universale. Mihail stand langa dreptul Judecator. arh. iar confesorii de-a stanga. strutul.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. vulturul. Duminica (Ziua Domnului. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. art. Drepti la rugaciune v. ce-i tine Mantuitorul în palma. fiindca el." -Duhul Sfant sau „S. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). iar în cealalta o sabie. Starea dreapta. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". ca virtute. cantarul dreptatii il tine sf. martirii stau de-a dreapta. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. pe Sfantul Duh. la rang. art. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. D. cocorii cu piatra în gheare. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. S. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. Spre a forma semnul crucii.

7) în ziua de Duminica. veac de odihna. cainta adevarata. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. spre a simboliza invierea Domnului. Duminica. dupa insemnatatea sa cea mare. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. care este nemarginita. 5) şi Sfanta Scriptura. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. mantuirea savarsita prin cruce. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. prin invierea Sa. prin cantarile şi citirile sale. Prin aceasta dovedim ca noi. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. sfintitorul lumii. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. în credinta poporului. ziua cea dintai a saptamanii.Sale asupra lumii. primita la botez. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. Sf. abia la Duminica Tomii. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. Duminica lasatului de carne în citirile. 123 . pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. Duminica a treia din Postul mare. Duminica crucii v. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. iar Duhul Sfant. Paştile mici. art. dar care nu se cade sa fie precupetita. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. Duminica mare (Rusalii. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. Ea este inceputul zilelor. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. personificate. adica la 8 zile dupa Pasti. Faptele Apostolilor 20. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant.

pe tetrapod. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. Dumnezeu. Duminica Tomii v. bolizeaza pomul vietii. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. în aceasta Duminica. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Ca fiinta pur spirituals. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. fiindca de aci inainte crucile. art. Dogmatica). Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. rugaciuni pentru vite etc.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. acoperindu-i adica cu un val violet. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. adica Duminica prima a lunii noi. a cincea Duminica din Postul mare. rugaciuni contra boalelor. inbiserica apuseana. Nou. Vechi şi a celor din Test. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . care exista prin sine insuşi. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. de durere asupra patimilor lui lisus. dupa primirea Duhului Sfant. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. Antipasca. care ne asigura etemitatea în rai. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. care voiau sa-l ucida cu pietre. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. dupa pogorarea Duhului Sfant. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. fiinta absoluta. De la aceasta Duminica incepand. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. pana la Paşti.

Vechi. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. crucea insemnand pe Dumnezeu." pe clopote. grija şi ocrotirea fapturilor. în Test. Ca Stapdn al cerului. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. 12. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. al lui Iehova. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. tetragramatonului. ori de numele Elohim. a prin semne temporale. 18). în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. g) ori prin şapte ochi. în tunet.. conform vedeniei lui Daniil (7. Evreii adica. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi.. 18). cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. noaptea intr-un stalp de foe". acesta a trecut şi în creştinism. incadrate în nimb de soare. 1) ori şezand pe tron... c) crucea în cere. 26). se foloseau de numele de Adonai = Domn. Ca şi Creator al lumii. 18) şi vesnicia nu se poate infatis.. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. 4). Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. semnul puterii. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. cartea judecatii. h. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere.. d) un foe. h. dupa Zaharia (4. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. soare. f) un stalp de foe dupa Exod 13. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. h) o mana. soare. = tetragramatonul. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta... Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. cercul simbolizand lumea. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. sau ca persoana singuratica. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. coroana. 21: „Domnul mergea. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. în mana cu sceptrul. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana. w. în foe.". culoarea alba simbolizeaza lumina. h. 12). Dumnezeu e inconţurat de stele. imbracat în ornate. ca zapada.. I Petru 3.. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. respectiv personificat. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. 1).. 125 . Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice.. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4.24). h.". cartea vietii. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit." (loan 1. e) imparat pe 7 tronuri. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. w. simbolul providentei (Proverbe 22. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri"." (Psalmi 23. E în nori." (Geneza 1. pe cruci.

Dupaserdnda. adica de moarte. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. dupa cina. co (omega). inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. Uşile imparateşti. şapte dureri. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. art. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. Durerile Sfintei Preacurate v. simbolizeaza eternitatea. care sa nu ne surprinda fara de veste. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. iar literele o. în Test. cantarea de la inceputul Utreniei. 16). în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. co n. „Dumnezeu e Domnul". 126 . N (v=n). Completorium): una dintre orele canonice. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Nimbul. (O co N = eel ce este). art. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. Dveri v. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. în forma de disc ori de triunghi luminos. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. adica în faptul zilei. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. Dupacinare (Pavecernita.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. liturgice. cainta şi umilinta noastra.

rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". 1). Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar.E Ecaterina v. în care a fost gradina raiului 127 . Eden (evr. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. art. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. i-a scos în fata multimii. cat şi în sculptura (Diirer). Momentul acesta. are simbolica ecteniei mari v. se intelege figura lui lisus batjocorit. în arta. = iata omul). pace etc.). cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. batjocorit de catre ostasi şi plebe. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. 23). Ectenia staruitoare. unic în istoria lumii. Tipul lui Ecce homo în Test. Caterina. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. Ectenia mare (de la gr. fara vina proprie. Ecce homo (lat. imbracat în hlamida. exclamarea lui Pilat. comuna mai multor randuieli liturgice. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. cand pe lisus. Ca şi acestia a fost şi lisus. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. art. = frumsete): un tinut la Rasarit. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. sub numirea de Ecce homo. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga.

stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. Eftimie (gr. De la frumseta raiului. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. la 16. vazute. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). la 20. abatisa în Wilton (Anglia). Effata (evr. II. Comem. parinte bisericesc. = miluitoare): sf. ale rugaciunilor. fiica de rege (ţ 984). „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. regele Angliei. Comem. Elefterie (gr. sf. Umeralul. Efod v. = aparator): sf. Comem. 13). in- . la 15. = aparator al patriei): sf. Betty): nume evreiesc.. V şi 28. =luptatoare): sf. 8). Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). Ella. Nora (gr. Elena (gr. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. Egiptul e şi simbolul diavolului.VICTOR AGA (Geneza 2. Alice. Elisa. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Veta. la 13. Pavel. VI. ne robeste şi ne ispiteste. de apa din piatra. Comem. = curajos) eel mare. la 21. intreg tinutul a luat numire de Eden. al iadului. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. adica al formelor externe. Elis. Izraelitenii au fost aci în robie. Mama-sa fusese convertita de sf ap. Comem. adica frumos. = stralucitoare ca soarele): sf. Eduard. Elisaveta (Saveta. VIII. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. Edmund (germ. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Ca sa praznuiasca cu demnitate. la 1. mama lui Constantin eel Mare. 128 in stramtorari şi în mare turburare. cand erau în robia egipteana. art. Comem. Eleonora. Semnele externe. XII. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. la 28. sf episcop al Iliricului. = eel liber) din Roma. Ede (germ. Efta. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. ziditoare de biserici (ţ 328). Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. la 21. care ne asupreste cu pacatele. X. XII. Comem. Egiptul e simbolul pacatului. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). Comem.1.1 şi 18. . Edit (germ. IX.

Emilian. e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti.). XI. aparator al icoanelor. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). panaghia. Emil. Comem. E. colpion = piept. VI. Minunile lor sunt asemanatoare. la 6. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. Comem. 15). la 24. proteguit de Dumnezeu. Vechi. Comem. Emeric (germ. 27). Elisei (evr. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor.52). figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. VI. De 129 . Emilia. Elvira = inalta. Engolpion (gr. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. sotia lui Ludovic (ţ 876). Emil. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania.1. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie.17). Comem. Comem. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. la 31. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. mama lui loan Botezatorul. en = pe. al lui lisus. XI. Emilin (lat. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. = Dumnezeu e mantuirea mea). = intelept. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. e prototipul lui lisus (Luca 4. la 8. episcopul Cizicului. la 4. Matei are ca emblema un cap de om. Ema (engl. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. Marcu are un cap de leu. = principele locului). Embleme: semne distinctive ale sfintilor. panaghion): insigniu episcopal. la 4. Hr. fiul lui Cain (Geneza 4. ori al unui inger. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. loan are un vultur.seamna: Dumnezeul juramantului. sarguincios. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. Enoh. sf. III. ca şi Hie. la 14. Emanuil.. VIII. Comem. Luca are un taur (bou) de jertfa. Sf. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). mareata. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. 7) (f 896 a. leul fiind simbolul puterii. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. sau chipul unui tanar. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. Sf. Manuil (evr. imitator): Sf.

Enos. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. prin punerea mainilor asupra. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. la 12. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. A fost şi tipul preotiei. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. art. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. (Geneza 5. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. Epifaniu (gr. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. genuncherul. Epifania v. în unele biserici. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. aparitie stralucitoare). Luca 3. Epitaf. = renumit. episcopul Ciprului. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. sf. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. art. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. nabedernita. ca simbol al nemuririi sufletului. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. cu epitaful. ca şi ai lui Set. subgenuale): insigniu episcopal. iar cantarile de plangere. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". plcujtenita. E sfant comem. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. spre a-i saruta credincioşii. 6. un preot presara flori pe epitaf în semn de . se planteaza pe morminte. fiul lui Set. 38). XII. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. 7). Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. ce se savarsesc în fata mesei . Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. Epigonatiu (bedernitd. Epitaful (sfdntul aer. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. mormdntul Domnului) e o panza de matase. puterea cuvantului dumnezeiesc. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". la mantuire. Inainte de a doua venire. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. în forma de patrat din materie preţioasa. mare predicator şi distins apologet (t 403). cu care. ca cu o sabie. precum au facut Apostolii. Episcopii sunt. Botezul Domnului.17). E. Enoh (Geneza 5. Epifanie. fiii lumii".5) iar urmasii lui. slobozit pana la genunchi. adica a introdus cultul divin. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. Epigraf v. cu icoana inmormantarii Domnului.

= de bun renume): sf. la 13. la 11. care nu are capat. la 4. 7). Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. Comem. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. Epitrahil (orar dublu. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. cand au pus mainile asupra creştinilor. Eremiti (pustnici. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. martir sub Liciniu. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. III. o fiica a sf. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu.1. ori il are la picioare. Filip (t 117). VII. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". fecioara. Erodiu (barza. Ermil diaconul. Comem.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. Ermiona: sf. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. Eudochia. IX. Eufemia (gr. Prototipul lor e dat de Moise. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. respectiv Sambata dimineata. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. renumita): sf. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. E şi simbolul moravurilor bune. Eudoxia (gr. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. s f ." rugaciunea imbracarii). ap. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. 131 . Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. care tine în mana globul terestru. Comem. 18). ori neputinciosii. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie.. = de bun neam.a increştinat. anahoreti): barbati piosi. Comem. La rugaciunile particulare. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). Un alt simbol al eternitatii este inelul.. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. la 1. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . se culca la pamant.

fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. XII. cuvioasa martira în Roma. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. sub chipul painii şi al vinului. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. Conform poruncii a patra bisericesti. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. cuvioasa fecioara (t 400). astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. Euharistia inchipuie cina cea de taina. luminoasa spre sublima Taina. Nou: minunea din Cana. innoirea noastra sufleteasca. Sf. cum zice 132 . la 25. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. 53). la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. Vinul incat se poate are sa fie rosu. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. care a instituit Sfanta Euharistie.1. ci numai inchinare şi semnul crucii. Eugen marturisitorul. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. Euharistia (gr. Se numeste euharistie. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. = nascut din nobilime). = luminoasa. Erosina (gr. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. Comem. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". Eugenia: sf. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. IX. vesela): sf. Eugenia (gr. în Test. Marginea sfantului Potir. Eugen. apa ce a izvorat din stanca. la 17. 2) cerbul langa izvor. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. Comem. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. inmultirea painilor. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. Comem. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. 3) doi porumbei. II. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. Comem. Eufrosina. Sf. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. care inchipuie coasta Mantuitorului. ca simbol ca. = multumire. pestele inseamna pe Iisus. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. la 24. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. strugurele urias. Vechi au fost: ploaia de mana. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. spre a nu varsa sfintele daruri). la 19. 18). în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece.

ierurgii. ca prima femeie în lume. gratia de sus. e tipul Mariei. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. Eulogia: v. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. art. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. Eva. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. Eutalia (gr. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. la 10. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. 4) mielul cu steag. Eutimie v. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. la 22. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. precum a doua Eva. 133 . Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. episcop în Samosata (t 380). Binecuvdntare. Eftimie. Sf. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. departarea relelor temporale. Precum din aceea a iesit sange şi apa. Comem. dar nici sclava lui. Comem. 6) teascul. VIII. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. adevarata mama a celor vii. = viaţa). adica acestia trebuie sa fie o vointa. Eulalia (gr. 25). = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). sfinfiri. asa din Sfintele Taine iese darul. Comem. = norocos. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. molitve. mama tuturor oamenilor. 5) pelicanul şi fenixul. IV. Evsevie): sf. Comem. = temator de Dumnezeu. XII şi Duminica inainte de Craciun. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. inseamna unirea nedespartita. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. Eva comemorata la 12 şi 14. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. XII. precum carnea şi oasele se tin laolalta. o inima.) ale cultului extern divin. sunt rugaciuni. Eustella: sf martira în Franta (t 199). sfintirea caselor etc. VI. ucis de fratele lui. Euhologii (sacramentalii. Eusebiu (gr. ci este deopotriva cu el. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. la 30. Sfanta Maica Maria. la 27. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala.

Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. ci Domnul insusi. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului.". cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. în lume. sezand langa picioarele Domnului. spre a o saruta poporul. în vreme ce alte citiri (apostol. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. iar credinciosii inalta lauda „marire. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar... care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. ne asemanam adica Mariei care. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Aşezata pe tetrapod. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. cu atenfie. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. Pe prestol. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. în Duminicile anului. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. în sicriu. cu fata spre altar. pe tronul lui Dumnezeu. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers.VICTOR AGA Evanghelia (gr. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. care sunt 12. dumnezeiasca. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. asculta cuvintele Lui. Sarutarea Evangheliei). în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. 134 . în partea evangheliului). are sa fie totdeauna evanghelia. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. iar ca un act de cult e un moment solemn.) se fac în mijlocul bisericii. psalmi etc. la utrenie. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. Lumanarile. creştinii pot şedea şi în genunchi. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia.

la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. care au scris-o şi au propovaduit-o. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. boului şi vulturului). stanca care inchipuie pe Mantuitorul. Apocalipsa 4. de obicei cu doua aripi. Precum a fost chemat Lazar din mormant. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. Deasupra. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. Hr. art. inseamna Dumnezeu e tare. XII. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii.. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. de invierea corpurilor şi de judecata universale. Vechi (t 597 i. dupa marita Sa Inviere. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. 7) în vedenie. Pentru cuprinsul lui insemnat. Figurile simbolice sunt inaripate. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. are icoana invierii ori crucifixul. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci.5. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. Ezechiel.1-52). La sfintirea altarului. la mijloc. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. 13). leului. Evangheliste sunt patru naframi de panza. la 12. ce izvorasc din stanca pustie. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri.: profet în Test. e legat foarte luxos. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului.). nume evr.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. 135 . Embleme). spre a se deosebi unul de altul. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. Sf E. fiecare cu emblema sa specifica. Comem. ferecat cu aur şi argint.

La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. care ingroapa ziua. sau pe langa o cruce (troita). Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. sfarşita. la creştini.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). noaptea este invinsa de lumina. la 20. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. Psalmi 11. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. Comem. Fabian. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. Facerea semnului crucii v. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. 6. papa şi martir în Roma (t 250). E simbolul fulgerelor (Geneza 15.1. 17. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. inchipuia prepusul de necredinta. ce se aducea la sacrificiul necredintei. Iov 41. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. . ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Faldisteriul. Sf. Faclia stinsa. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. cea de orz.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. faclele sunt numai simboale. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. Semnul crucii.

Spre a fi ferita de duhurile rele. art. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. care trebuie ferite de pangarire. Se sfinteste prin rugaciuni. Fantana. e simbolul mantuirii. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. episcopii. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Fantana de langa proscomidier. precum şi fantana de langa baptisteriu. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. Fanul. Moartea coseşte şi usca vietile. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. 6) iarba. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. Fantana se sfinteste la saparea ei. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. asa piere şi el prin apa. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. Felinare. de o troita. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. inseamna ca Iisus. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. care nu iau în seama admonierele de sus. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. Fantanile la holde. nu au 137 . şi cu deosebire fantana vietii. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. pentra etemizarea memoriei acestuia. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. ce se ineaca în apa botezului. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. la raspantii sunt semnul milei creatine. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. în care preotul isi spala mainile la liturghie. dupa naştere. ce ni se da în Sfanta Euharistie. Fanare v. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii.9). precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste.

în pridvorul bisericii.) iar la 15 Martinul de iarna. iar eel ce se smereste inalta-se-va"). inseamna legaturile intunericului. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. în mustrarile Sale. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). preotul dezbraca pruncul. pana pruncul inca nu e botezat. Faust. La opt zile. Febronia. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). Fasa de la botez. Faur (fierar). fericit): sfantul Faust. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. desub iar sar Sfanta din rai. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. Comem. ori. Faustina (lat. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. tisarea puri in chipul intai pictor. toll. la 12. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. Fausta. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. art. numita de catre sf. Febe (Fibi): sf diaconita. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. la 25. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. VII. Faustini. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . in o sub stele. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). = norocos. dupa marturia unei legende. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. Fevronia (gr. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). In mutat evang lor. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. ale pacatului stramosesc. dupa cum este obisnuit azi.VICTOR AG A inima. Februarie. pe Haralambie (v. virtutea umilintei. prune i inco cu cap. e binecuvantat cu mestesugul sau. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". VI. 1). De aceea. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. a doua în eel solar. urcand dealul Golgotei. cu zile mai lungi. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. („Cel ce se inalta smeri-se-va. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. Maica Domnului. indata dupa botez. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). la Stretenie. va mai dainui iarna inca 40 de zile. Comem. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). = din neamul febronilor): sf. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. cata mai este: de aceea la 2 februarie. Dupa ce s-a botezat şi miruit. ap. în vorbirea vulgara. cu soare mai tare.

ca Nascatoare de Dumnezeu. ingenunchind. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. tot asa în demo139 . ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. voalata. simbolizeaza pe sarpele din rai. adesea e infatisata în rugul arzand.spre a fi feriti de lupi. de neintelepciune. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. cum era portul evreilor. 1. Fecioria inseamna curatie. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. o poarta inchisa. care au prorocit pentru dansa. în opunere cu virtutile. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. în poala cu micul prune Iisus. 13). Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. Dupa traditie. chipul celor sapte dureri. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. în semn de condamnare vesnica a acestora. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. Icoana Preacuratei). Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. o vedem intr-o cupa mare. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). din care curge apa vindecatoare de boale. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. 3. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. Duminica 4 din Post). ca ocrotitoare. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. iar sarpele. Matei 2. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. ca Maica sfanta şi preacurata. e zugravita cu mainile intinse. ca ajutatoare a creştinilor. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. o gradina inchisa. care a fost şi pictor. iar pe cele nebune la stanga Lui. ca o femeie imbracata cu soare. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. Fecioarele nebune. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. sezand pe scaun. E adorata ca Sfanta Fecioara. şi art. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. pe diavolul şi pacatele invinse.

la 14. episcop în Nola. Comem. şi aceasta adica din prigoniri. Fenol v. ce le purtau regii la festivitati publice. avand luna sub picioare. mai puternica. la 9. Un fel de manta în 4 cornuri. în fine. Sfitd). invie spre o viata sufleteasca. Felon (Fenol. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. Planeta. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. Comem. asupriri. de la grQC. la 10. iubitor de saraci (ţ 286). dupa moartea corpului. din moarte iese tot mai maiestuoasa. Fenix. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. Penula. ca haina liturgica. Casula. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. unde sta şi balaurul invins de dansa. Fenolul. Felicia. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. care rename din cenuşa sa proprie. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. Mantia. . Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. martir în Roma. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. art. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. = norocit): sf.faion = acopar şi otos = tot. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. Comem. mai frumoasa. Felinare (fanare). care au murit martirizati prin ferastruire. Felicitas (lat. fara maneci. Felix (lat. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. Cu referire la biserica. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. Felician (lat. felonul este şi icoana hlamidei rosii. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. adica cu aureola de soare. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). care dupa viata pamanteasca. conducte etc. campul luminat simbolizeaza invierea. facator de minuni (f 256). a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai.1. ~ fericit): sf. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. iar din cenusa-i proprie iese. VI.VICTOR AG A nologia evului mediu. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. Cand işi prevedea sfarsitul. de aceea i s-a dat nemurirea. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. ce se intrebuinteaza la procesiuni. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. este vesmant liturgic preotesc. cu creasta. VII. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. pasarea legendara. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. Felon.

rege în Castilia (f 1152). s-au colorat insa. sf. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. Ferestrele stilului roman. art. „Fie numele Domnului.. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). Ferestrele bisericilor. Festum lumini v. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. = aparator cura-) os). Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. Spiritul rau. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". din care a rasarit Mantuitorul. ap. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. la inceput. b)cele cu patru inchipuie lumea. de marirea lui Dumnezeu. art. intra prin simturi. Ficul v. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. Sf. art. cu toate ispitele sale. virtutile cardinale. Smochinul. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. colorate. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. în biserica se oficiaza servicii tainice. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. inseamna taria lui Iov. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. crucea.Ferdinand (germ. Comem. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. Sfintirea apei.". V. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu.. pe evanghelisti. adica pe Maica Sfanta. Festanie v. cele sapte taine. Astfel ferestrele lungi. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. cu cercul sau. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. se construiau foarte mici. Intdmpinarea Domnului. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. Festania (sfintirea caselor). ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. la 30. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. care a binecuvantat tot ce a 141 .

Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte.V. VIII. spanzurat cu capul în jos. care 1 . zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . Filip (gr. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. de primejdii şi de orice ispita. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. facator de minuni. la 11. XII. Comem. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. la 10. XI. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. ap. totdeauna verzi. curvar . Comem. la 1. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. = cea mai placuta): sf. caci pacatosii tarziu. Comem. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. La sfarsitul liturghiei. XL Alt Filimon: sf. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare.. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Filaret (gr. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. şi 14. de casa poruncilor Lui. = iubitor de cai): sf. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. Filotea (gr. art. minunile. Comem. iar ramurile. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. Agrafe. oprirea din calea rdtdcirii. fii ai lui Dumnezeu. ucenicul sf. = placuta): sf. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. la l.. şi noi. nemurire tuturora. = iubitor): sf. = milostiv) milostivul: sf. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. Fiul pierdut (rdtacit. aparatoare de boale. X. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. Comem. XII.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. ap. ucenica şi rudenie a sf. Filacterii. Fildesul (Psalmi 44. 9). Filonela (gr. martir. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). Filimon (gr. care se departeaza de Dumnezeu. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. 10). Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. Comem. apostol. din cei 12. martir (t 67). iar în Tir sunt palate de fildes). Finicul (palmier.a şi convertit. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. la 14. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. la 22. Martir (t 81). Pavel.in Avutia inseai rile sufletest cata. a carui marire se manifesta prin invataturile. Pavel (ţ 90). fecioara şi martini în Roma (f 300). A predicat în Frigia. Fimbrii v.VICTOR AG A facut Dumnezeu.

de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. în Messina (t 541). Para defoc. Flavia (lat. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. judecata. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. Flacara v. Flavian (lat. Comem. 22). precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. = balai): fratele imp. VI. în urma indemnurilor diavolesti. 143 . asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. sora sf. vazura un lujer verde. prevazute la capete cu plumb. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. la 5. pentru iertarea pacatelor. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. II. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. sincere. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. în fuga lor spre Egipt. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. Foametea inchipuie golatatea. cu cuie etc. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. Placidus. la 22. t e \ o x . cata nu le fu mirarea cand. fecioara şi martira. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. ce le cauta mereu pacatosul. Avtitia inseamna darurile ceresti. La plecare. la gustare ele au o dulceata oarecare. Comem. voie libera. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. Comem. martir la 95. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. Raddcinile sunt placerile senzuale. dar mai apoi sunt pline de amareala. 13). darurile sufletesti (minte. = balai): sf. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. Cetateanul stapan e chipul diavolului. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. la 15. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. lipsa de mangaiere. art. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. Vespasian. acolo se pierde acest dar.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. în locul spinului. Legenda ne spune ca. care. constiinta izvorata din lipsuri. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. adica diavolul. ca apoi sa ne amarasca. X. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. Flaviu (lat. dreptilor şi pacatosilor.

lujerii simbolizeaza biciul. martir în goanele lui Diocletian (t 304). rachita. la 29. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. Ne spune o legenda ca. cand urea Golgota. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. Duminica Floriilor. V. care s-au fost prins de cruce. adica în Sambata lui Lazar. FI. mecanici. Comem. cazand o lacrima pe floarea patimei. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. care purta toate insigniile patimilor sfinte. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David".. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral.. în calea spre Ierusalim. = stralucitor. culege-i. Passiflora. la 4. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. frunza e asemanatoare lancei sfinte. palmier. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. cand au dezgropat-o din pamant. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. în ziua premergatoare. Floarea soarelui e simbolul creştinului. ca şi ochii Lui. în dimineata Invierii. Comem. dar ele au crescut şi de sub pamant. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. Maria Magdalena culesese o floare. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". floarea patimilor. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. Florian (lat. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. Flora (lat. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. Se mai numeste şi floarea jalei. VII. patimilor. Mantuitorul ar fi lacrimat si. infloritor): sfant. ovarul inchipuie paharul suferintei. ca sa nu mai creasca. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. Floarea suferintei (Floarea Golgotei.).

care singure ne petrec şi dincolo de mormant. Florile sunt cele mai simple. din cauza doliului de Saptamana mare. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. Bucuresti). iar maine sa cerem: „rastigneste-l!".. La serviciul luarii de pe cruce. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. ale faptelor bune. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. aparatoare de boale şi de ispitele celui rau.în biserica apuseana. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. în cetatea cereasca. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. la recunostinta şi la mangaiere. Prapori nu se poarta. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. în Sfanta Scriptura obvin 145 . ca talismane creştinesti. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor.. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. Ca simboale ale nevinovatiei. dupa sfintirea rachitei. toti le iubesc şi le ocrotesc. izvorate din mormanml Domnului Hristos. care 1 . caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. . în acest inteles şi ca simbol al mantuirii."). preotul rasfira flori pe el. semne de iubire catre cei adormiti. sanzienele etc). al caror simbol chiar sunt florile. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. bucuriei sufletesti. al martiriului (crinul). Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. Florile sunt chipul nevinovatiei. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc.. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. Inseamna şi faptele bune. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. frumoase. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere.. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. adica azi sa-i strigam „osana".

1. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. cat şi în Test. Fluturele mai este şi chipul omului. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. dupa analogia ieşirii lui din papus.VICTOR AG A adesea atat în Test. care incalzeşte. care a . ce se aratase în focul lui Aron. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. 24).. 17. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. dupa suirea ei la cer. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. pricinuita de seceta. a. pe morminte. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. ca şi vantul. 3. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. 3) prin iubirea şi gratia Sa. Florile sunt şi chipul iubirii. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. Foametea. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. Oul de Paşti). dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. Vechi (Cantarea cantarilor).2) simbolizeaza pe Dumnezeu. Nou (in asemanari). precum acela. Florile ce le folosesc mirii la cununie. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. art. 18). 25) în Palestina. Psalmi 96. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. din larva moarta în decursul iernii. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. Fiindca focul constituie eel mai curat. crucile. icoanele.) ornam cu flori altarele. chipul blandetii şi al milei. puternic şi incalzitor element. 6. 13. adica lipsa de povata. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. dupa puterea lor specifica. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. biserica. 2. al vorbirii. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. La sarbatori mai insemnate (Paşti. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. care ardea şi arde necontenit pe altar. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. Focul. al limbii. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. ca şi calamitate naturala. ca cununi pe cap ori ca jerbe. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. Rusalii. s-au aflat numai flori.. 19. este simbolul invierii corpurilor. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. Fluturele. 14). Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. care este roza creştinatatii. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). în prima ori a doua zi de Paşti. inseamna stralucirea fecioriei. ori de lacuste (II Regi 8.

strigand „Hai la focul lui loan. din biserica. lui Samedru".. lumanarea de Pasti. cu cat fumul e mai mare. mai ales de friguri în acel an. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. prin unele locuri (Basarabia). Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. Un obicei. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. are 3 parti alcatuitoare: para. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Focuri. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. ramas de la romani. Dupa ce s-a mai stamparat focul. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. cand soarele se pare ca mai scade din putere. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. care inca inchipuie pe Iisus. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). care se incalzeau în noaptea friguroasa. 147 . inainte de procesiunea invierii. eel inviat. dreptatea. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. cu amnarul. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. spre a simboliza pe Mantuitorul. în noaptea Invierii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. ale sangelui acelora. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. focul. Inchipuia dumnezeirea. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. tinerii sar perechi de perechi peste foe. în iunie. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. Se crede ca. în octombrie. iar unele virtuti ca adevarul. Focul acesta se produce prin piatra. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. iar lui Moise în rugul arzator. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. ca lumina. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. lumina şi caldura. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie.. ce se aplica în lumanarea de Pasti. 22). Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. stinse mai inainte. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc.

BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .uns lUBXUBd B X .ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.s o d y o-.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.ii \nux.Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .B03Ji \n\oqmxs .U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.

lUIţOj. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.

i-a trimis durere şi frica. al cainţei şi al smereniei. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. Frupt. de dulce. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. Frunza de smochin v. Primavara apoi. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. sa inverzeasca. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. ori de aparare contra arsjtei. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. cand frunzele incep iarasi sa revina. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. slastd. Frunzis. ca sa ucida duhurile 149 . frunzele cad mereu şi se ofilesc. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. se pregateste spre iarna. spre moarte sufleteasca. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. art. Inchipuie frumusetea spirituala. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". nici în bucurie continua. de scapare. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. Fuiorul popii.Frunza e simbolul puterii sufletesti. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. Cu acest prilej poarta un fuior. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. Smochin. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul.pe langa alte daruri . fiul harambasei. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. e simbolul locului de azil. Astfel şi Sfintei Fecioare. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. care are 4 parti. în schimb apoi .

La romani. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6.VICTOR AG A rele. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. 19). il nimereste fulgerul. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. Ieremia 23. al prevederii şi al sarguintei. al razboaielor şi al vandalismului. iar un cardinal. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. De aceea limba de foe merge în zig-zag. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu.6).) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. Funia este emblema diavolului. din fumul jertfei se dadea oracolul. 16. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. adica în care s-a ascuns duhul rau. sau persoane. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. 150 . Furtuna e simbolul pacatului. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. aratand spre fum. numai pe unul. Furnica e simbolul intelepciunii. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. 6). furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. 2).

Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. de unde şi numirea lui de aureola..G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. Galeria v.. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. inchipuie garafa cu apa. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). la 5. Sfintei Fecioare. 34). se arata lUi Daniil (8. Corul bisericii. chiar moarte în casa. XI. 26. femeii lui Manoe. la talmacirea visurilor. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. vinul ros simbolizand iubirea. 37. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti.2). Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei.de cate ori am vrut sa adun. Galaction (evr. Galbenul mai e simbolul incercarilor. daca canta ca cocosul. galbene. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. de obicei neagra. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Mihail. Nimbul sfintilor e auriu.. lui Ioachim şi Anei. în vreme ce pe arh. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. Dupa culoarea uleiului. Gavriil (evr. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. Comem. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie.. Galben. Indata dupa ingropaciune. al greutatilor vietii. galah . martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. 16). il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. Garafa (sticluta). simbolul nasterii şi al inceputului. art.preot nejidovesc): sf. lui Zaharia. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. ingerul judecatii. lui Iosif." (Matei 23.

Ghedeon (Judecatori 6. Patrusprezece e suma lui 7+7. Romani 5. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. 10. 31) copii şi oameni. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. la 3. care tin faclii stinse. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. numar sfant. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. ca niste flori. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. Gheena (evr. 23-38) ajunge pana la Adam. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. zeilor pagani Moloh şi Baal. art. prin ale carei rugaciuni Parisul.17.20-22. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. Ghenadie: sf. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. Regatul de la David pana la Iehonia. = lucrator de pamant. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. în timpurile vechi. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. Epigonatiu.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. cu inteles creştinesc. şi lui Ghedeon. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului.1. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. serbat la 152 . Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. calugar în Athos. fecioara. Ingenunchere. art. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. agricultor): sfant mare martir. a carei patroana este. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. Genoveva (lat. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). XI. Gheorghe (gr. 12). a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. Comem. Genuflexiune v. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Ieremia 7. Genuncherul v. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. adica incepe neamul sfant. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. LaMatei (1. Genii: niste figuri de ingeri. 36) este prototipul apostolului Toma. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. al gratiei. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. inaripati. izvorand untdelemn intr-un vas gol. în varful arborelui cu Maria şi Hristos.1) genealogia incepe cu Avraam. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. Comem. la 17. Preofia dupa robie pana la Iisus. ca şi lui Toma. 1. = femeie tanara): sf. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri.14). 39). Romani 15.

23 aprilie. prin decapitare. A excelat prin post şi rugaciune. adesea mai are şi un steag în mana. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. s-a dus în orasul Selene al Libiei. care marturiseste ca. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. regele provinciei. patronul Genevei. descantata. pe porţi. al cruciatilor. Comem. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. deschide vremea frumoasa. Comem. I se supuneau şi animalele. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. se poarta la mana ori la gat. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Dimitrie deschide vremea iernauca. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. Sf. la 17. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. iar pe la usi se infig ramuri de tei. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. jar sf. Aci a scapat pe printesa Aia. Ghertruda (germ. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. El este patronul cavaleriei medievale. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. al Germaniei şi al cailor. = luptatoare cu lancea): sf. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. sora lui Carol eel Mare. 153 . pe cand era print al Capadociei. de fag. Sf. la 4. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. ca mai tanar. dupa felurite chinuri. ava în Palestina. Gheorghe. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. III. este reminiscenta de datina pagana. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. le-a dar lor cheile timpului. Dimitrie il include toamna. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. III. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. precum sf. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. Dupa traditie. Gherasim: sf. în ferestre. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. ca talisman. intemeietoare de claustre (f 820). iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. ucigandu-i pe acesta cu sulita. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. în ziua de Sf. adica tatal Aiei. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. Dupa aceasta traditie. pe acel loc. cu sabia în mana. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii.

. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. stil v. Gloria (marirea lui Dumnezeu). inainte de citirea Evangheliei. Gloriola v. Gradele mari.. tonsura şi hirotonie. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului.." Psalmi 18. prizonier). sotia regelui ungar Stefan. M. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). superioare sunt episcopii. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit." Luca 2. V. Ca vaduva. D. V.. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. Sfintirea lor se face prin pregatire. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii.. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. Comem.").. al pamantului şi al cerului. ierarhilor. G. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. Stilul. = ostatec. la 7. mucenicilor. stramosilor. în icoanele sfinte.. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3.. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. art. Ierarhie. Globul pe care sade Dumnezeu. Globul ce. şi art.1) şi lumina. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. art. presbiterii şi diaconii. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Gotic." Isaia 66. al lumii şi al naturii vazute. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. 7). Golatatea protoparintilor (Geneza 3. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. Aureola şi art. Nimb. D. sf. Globul (sfera) e simbolul universului. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. 9). drept- 154 . al nadejdii şi al iubirii.. il tine Dumnezeu sau Iisus.. prorocilor. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma."). ca simbol al frumsetii.VICTOR AG A Ghizela (germ. patriarhilor. G.

Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. 24. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. Graul şi alte seminfe. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. Gradinarul e simbolul lui Hristos. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. care a plantat biserica Sa. roada multa va aduce" (loan 12. Gremiale. 3). Graduale v. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v.. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. care se tvas. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. Gradina mai este şi chipul bisericii. pentru faptele lor de necredinta. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. pentru toate roadele pamantului. nu au fost impartasiti de gratia divina. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. iar la stanga este sf loan Botezatorul. 155 . în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. Obiceiul a ramas de la romani. în parabole. 36). inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni.. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. 8. Graul. art. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. ca pe o gradina. 3. mucenitelor şi cuvioaselor. 15). care tine o carte. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. art. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. 24) frumoasa. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. I Corinteni 15. RodieruT). fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. al caror locas este raiul. Gradina este şi simbolul altarului.credinciosilor. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. ca eel mai de folos nutriment. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. aceea a Testamentului Vechi. daca va muri.

astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. 24). Gremiale (graduale) e o naframa de matase. art. intru iertarea pacatelor. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. Grecesti. 156 Gregoriana. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. ca plugar de bastina. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. E un insigniu arhieresc. Grauntele este simbolul lui Hristos. macinat. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. impartasire. cuvinte. art. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. care sfinteau granele la 25 aprilie. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. de pe crucea Domnului.) pana devine paine. treierat. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile.. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. Poporul nostru. Gregoriu v. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. este . Obiceiul s-a transplantat de la romani." (loan 12. apa v. precum sunt „Kyrie eleison. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. Grigorie. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. luat din mitologia greceasca. procesiune la 23 aprilie (sf. N.. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. scris în trei limbi: greceste. Grijanie = cuminecare. Marcu).. v. care simbolizeaza jugul lui Hristos. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale.. I. Grifon e un animal fabulos. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. R. Apa gregoriana. art. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus.

ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29.. Iisus a binecuvantat-o.". Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. vorbele. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. adica hulele. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. ci ce iese din gura. intre multele obiceiuri. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. Apocalipsa 1. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. inchipuie desertaciunea lumeasca. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. 16). adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. 157 . Singurul lucru creştinesc este. Lamdia. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. Ca sa-i scape de chinuri.in vesnica frica de grindina. pana la Sanpetru ori Santilii... ca un fel de jertfa şi rugaciune. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. buzele mele vei deschide. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. iar sf. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele." Psalmi 50. art. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. Petru o fierbe cate trei zile piatra. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. 30 iunie şi 1 iulie). sa taie. Sf. trei ramuri de salcuta de la Florii. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. nimeni nu are voie sa manance. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura.. Gutuia v.

mai insemnand şi biserica creştina. Haina ingereasca v. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. ce se rupe zi de zi. daca vrea sa ajunga la cer. 35). De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. al oficiului. 7) de la un olar. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. inchipuie pacatosenie. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. art. adica pacatuirea tot mai adanca. simbolizand prin aceasta ca dansul. . afara de faptele sale ca om. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Este simbolul rusinii.H I lac held a ma (evr. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. în care trebuie creştinul sa se imbrace. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. Haina pestrita (Geneza 37. Cumparat cu pret de sange. Primii oameni. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. semnul fericirii şi al curatiei. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. inainte de pacatuire. adica în stare de nevinovatie. al crimei. a faptelor 158 bune. în scop de a ingropa acolo pe straini. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. sa o faca iarasi intreaga. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. loc de osanda. Mantia calugarilor. au fost goi. în apropierea lerusalimului. talharie. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului.

Comem. Irma) germ. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. în sfanta cuminecatura. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. art. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. 15). care a „calcat capul sarpelui. X. a diavolului. Intrarea cea mare." (Geneza 3.Haine preotesti (reverenda. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. Vechi se raporteaza la Dum159 . la 17. Hedvig (germ. X.. giubea. II. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. = plina de gratie. Aretia. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. preot şi martir în Magnezia. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. Comem. Este patronul celor bolnavi de ciuma. EJe acopar intreg corpul. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. Comem. e simbolul lui Hristos. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. Comem. Haritina (gr.. Haralambie: sf. ci în ceruri. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. Comem. la 5. martini sub Diocletian. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. = credincioasa: sf. respectiv a monahismului. V. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. IX şi 10. Heruvimi (evr. Serafimii) al celor noua cete.. al cantaretilor bisericesti. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). în Test. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus.1. pe timpul lui Severus.' Hareti (gr. = luptatoare în razboi): sf. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. Hermina (Ervin. Vezi şi art. impodobita): sf. la 28. = impodobita cu gratie). II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. Heruvimii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. = stapanul casei): sf. în biserica nu mai suntem pe pamant. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor.. XII. abatisa în Trier (f 708). la 19. la 17. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243).

I se da un stihar. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. perşi ş. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. acolitului. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. Hipopotam (evr. iar plecarea în fat. care lucreaza. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. de la care cere darul. art. Hirotonie (gr. Vechi (Exod 29. i se da sfeşnicul.). = behemoth): în Test.18). de bou. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. cana de vin şi cea de apa. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . printr-inşii (Geneza 3.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6... Apar adesea în corp omenesc. numita şi steaua lui David. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). ipodiaconi. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. Comem. 6). Vechi este personifxearea Satanei. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. formand o stea cu 6 varfuri. care aprinde luminile şi aduce prosfora.).a. Hilda (germ. i se da sa citeasca Apostolul. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. care a mantuit lumea prin cruce. A fost în Test.18).24). iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. cadelnita. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. are sa alunge spiritele rele. la 16. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. sub numirea de Mogen Doved (v. de leu şi de vultur. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. XI.VICTOR AG A nezeu Tatal. iar în mana o faclie. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. La sfarşitul hirotesirii. Hirotesirea (gr.

Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. capul tuturor. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. sa laude neincetat pe Dumnezeu. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. are sa se asemene ingerilor. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. Nerepeti161 . în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. Umarul manuductorilor il saruta. este adica numai ajutorul preotului. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. care raspunde tot cu „vrednic este". ca insignii ale misiunii sale. Diaconii manuductori. care inca poarta orare si. sta aici defatape sfanta masa. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. ca acestia. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. Sfanta Euharistie. intrand în slujba sfanta. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. manecarile şi ripida. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. exclama: „Porunceste Preasfintite!". care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect.

H. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. Hostia are imprimata o cruce. 28). art. Intr-o astfel de hlamida din urma. lunga pana la genunchi. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. IV. martira în Salonic (t 300). precum mai unge şi palmele mainilor. Forma rotunda. Horos. Cu uleiul catehumenilor. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. invierea şi inaltarea Domnului. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. mielulpascal. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. Hostia (azima. regala. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. Comem.). Ore. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. Hortensia (lat. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. inchipuind ca acum este frate cu dansii. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. cu multele sale lumini. . cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. Comem. Olda): sfanta profeteasa în Test. La fine. serband Pastile iudeilor. S. Hr. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. a fost imbracat Iisus. la 10. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . luptatori şi patimitori. candelabrul din cupola naosului bisericii. Horae v. Vdlul miresei. Holda (Hulda. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. 1). cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. sacrificiu. la 1. Vechi. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. adica mai tare şi fara defect. VI. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. Hobot v. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. ca semn de batjocura. Hostia e simbol al corpului. precum vinul e al sangelui lui Iisus. incataramata la piept ori pe umeri. ce o purtau nobilii romani. = gradinarifa): sf. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. preotilor. art. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Hlamida (porfira. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27.

ca simbol al creştinismului. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. peste. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. poarta. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. leu. în temeiul Psalmi 44. toiagul lui Aron. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea.veacul al Xlll-lea. numite vesperine. ca samaritean şi ca Mantuitor. în Test. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. Isaac.. soare. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. piatra. 1). cocos. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. Hreanul (tormac. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. Icoanele. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. cale. 11). Iona. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. cochlearia). ca invatator. Iisus a avut toate trei dregatoriile. maslin. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. ca planta amara. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. = Uns): e numele Mantuitorului. Hristos (gr. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. se sfinteşte în ziua de Pasti. lumina. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. paine. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. fenix. Vechi se ungeau regii. David. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. 29). arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu." (Isaia 53. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. izvor. care icoane il arata ca Dumnezeu. Melchisedec. Hram (ruga. al fructului Test. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. nedeie. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. pelican.. Samson. vita de vie (loan 15. batran. sfintit acum şi de biserica. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. impreuna cu pasca. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. strugure din Ierihon. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. Tipuri au fost: Abel. Nou. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. al Fiului lui Dumnezeu. ca un miel (loan 1. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. inainte de a incepe painea.

Ca insignii. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. piatra unghiulara. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. 15) şi evanghelia. coroana. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. mielul. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. steagul la inviere.la3.12). delfinul. cocosul. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109)." Geneza 3. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. rol cu 7 pecete. carte. pantera. snopul de grau. ori X şi M ori. mantia.. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. lumina de Pasti. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. gaina. N H . instrumentele patimilor. simbolul celor trei dureri corporate. M E . Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. pomul. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). miel. rol de scrisoare. 164 . Humerale (amictus): o naframa alba. globul lumii tinut în palma. buretele. = ganditor): sf. confectionata din giulgiu. sarpele de arama. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. în semn de batjocura. cand. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. cadelnita. vulturul. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. 16). Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. sceptrul. ox N. cuiele. pana la Inalfare. respectiv un cere intreg din aur. = ganditor adanc): s f . care este o aducere aminte de patimile Domnului. impartasindu-li-se vestea. Comem. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. a pestelui. biserica = corpul lui Hristos. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". apa. cununa de spini.. cu pietre scumpe. camila. linul. Servind mai demult ca acoperamant de cap. Comem. la 29. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte.VICTOR AGA fiii oamenilor". IV. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. crucifixul. sub felon. un tron regal. E patronul vanatorilor. stanca din Horeb. simbolizeaza infranarea vorbelor.a. (eel ce este). fenixul. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. dragonul. chiar şi dupa moartea Sa. toiagul. grifonul. Hubert (germ. cruce.XI. X P E . Hugo (germ.: roza aurea. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. de o parte şi de alta. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor.

acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. 15). = Hades. v. Precum Iacob a staruit. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. 3). ca m i r e a s a . Iacob: fratele Domnului. Este prototipul lui lisus. calator). sf. Iadul (gr. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. Iacob (evr. şi ucis cu pietre de catre jidovi. evr. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. la 19. a fost protoparintele poporului ales. art. de unde invata pe oameni. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. lisus.20). inca se duce în tara departe sa-si castige. cu cei 12 Apostoli. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. simbolizau puterea dumnezeiasca. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. cu cei 12 fii. Scara şi Piatra lui Iacob. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. Comem. 24) şi focul nestins". 15. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . II Paralipomena 3. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. = inselator. VIII. Ca simbolizare a chinurilor din iad. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. X şi 25. „in cele mai de jos ale pamantului". asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. care stapaneste în templu. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. biserica. Iacob.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14.41). al carui Tata e stapanul lumii.13. lat. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. = Gheena. 25. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. apostol şi martir (t 41).26. lisus. în Apocalipsa (20. la porunca Tatalui. intunericul inchipuie osanda. Geneza 25. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. Psalmi 29. lisus. 15. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. = Infernus.

ca pe un om purtand povara anilor. cu cornul de capra (decembrie).) şi Trei ierarhi (30 ian.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. care varsa din gura para de foe. cu al carui ajutor invinsese pe latini. Dupa traditie. incalzindu-se la foe. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. ce le purta Arhiereul în Test. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. Flegeton). iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. inchi- . în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. Iconografia ne-o prezinta.3). ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. focul nestins (Marcu 9. intr-un taler cu o piatra de moara. 24). incadrat intr-un chenar de zodiac. Varsatorul de apa (ianuarie). loan Botezatorul (7 ian. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. este zugravita în chipul unei femei. aşa-numite Ianuale. Vasile (1 ian. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. felicitari. s-a aratat obraznic. care a dat palme lui Iisus (loan 18. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. Iar. în iconografia bisericeasca. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. jertfe. Numele şi-l are de la acest zeu.11). 22). oracole. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. impreunate cu petreceri. Iadul. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. 22). Vechi. gheata veşnica (Iov 24. zeul timpului. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. colinde. Sf. 43).). Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. cu cojoace în spate. Styx.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. 19). Sf. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. Luna Ianuarie. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. Simboalele iadului în Test. este tipul chitului lui Iona. şi Peştele (februarie). slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5).). Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. daruiri. caciula în cap. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. Cocitus. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. neruşinat. în icoana lumii. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. care incepe cu septembrie. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66.).

ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. 15). sezand pe globul pamantului. (gr. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . prin care se indica intreaga activitate aDomnului. dansa este fara de prihana. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. Mantuitorul. a fost cinstitor al sfint. inchipuind pe Iisus. Theu. IC. insemnand ca. cele albastre sunt semnul supunerii. iar în stanga IHC. I. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Ios. Maica Domnului). care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. indeplinita în scopul mantuirii. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. supusa voii lui Dumnezeu. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. Ch. şezand pe scaun ori stand în picioare. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. Hristos. I c o a n a Preacuratei. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). XPC (a lui Iisus Hristos). 167 . contra lunii care se schimba necontenit. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. Pentru rezistenţa s a .p u i n d c e l e 12 semintii. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Creştinii cei dintai. neschimbatoare. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. Ys. adica cine este patronul acesteia. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. adica în dosul prestolului. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. Th. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani.

creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. în randul de jos. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. stau icoanele din Test. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . La temelia iconostasului. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. sarpele de arama. Iconostas. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. sf. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. Vechi. Nicolae. un sfant protector (de ex. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune.: Zaharie cu jertfa. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. în masura în care se inmulteau creştinii. le saruta.). în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. dupa potolirea persecutiei lor. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. La privirea sfintei icoane. cu lucrarile sale. la dreapta lui e Maica Sfanta.. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. li s-a statornicit venerarea relativa. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. ca materie. Prin icoanele sfinte. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. adica pe Dumnezeu.. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. Icoanele inalta. pe Sfanta Fecioara. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. jertfa lui Melchisedec etc. transpun spre cele ceresti. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. cu indemnul de a le urma acestora. spre a deosebi locul celor mai sfinte. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. Nicolae) mai insemnat al bisericii. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. precum şi din necesitatea ca. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. de ex. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte.

ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. Comem. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. = lucratoare. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. ce a vazut-o în cer. art.. lectorii. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. se afla icoana rastignirii. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. anagnostii. ierarhia bisericeasca. ieros ~ sfant. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. mitropolitii etc. 5). asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. prin alegerea şi prin predica sa. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. cantaretii. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. insa o deosebire de daruri. citetii. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga.. acolutii. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. iar oul inchipuie mormantul Domnului. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare." (Efeseni 4. Gradele inferioare sunt: usierii. ar fi ouate de iepuri. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. presbiterii şi diaconii.urma. II şi 4. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. exorcistii. 7). canonarhii etc. iar treptele laterale sunt: patriarhii. Ierarhie (de la gr. Ieremia (evr. în varful iconostasului.sau subdiaconii. Vechi. Iedera v. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. la 5. Epheu. Ida (germ. care a fost sapat intr-o gradina. ca şi acesta. ipo. cu deosebita cinste şi vrednicie. IX. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . arhiepiscopii. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. la mijloc apoi. în legatura cu Pastile.

la 1. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. art.). Sacramentalii. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. V. Comem. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. Ieslea e simbolul umilintei. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. VIII şi 30. nu va scapa de soarta Ierusalimului. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. (t 600 a. la 15. Ieronim (Hieronymus gr. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. preot. Ierurgii v. =jerusch schalem = pace inalta. marturisitor şi parinte bisericesc. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. = eel sfintit): sf. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. Ierusalim (evr. „cetatea lui Dumnezeu". IX. orasul a devenit capitala. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. ca fiu al lui Dumnezeu. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. E şi un indemn. carora li s-a aratat Iisus mai intai. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test.10). care a zis: „iertati şi se va ierta voua". Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. Prin stricarea oamenilor. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. Comem. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. traducatorul Bibliei (f 420). în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. Precum acesta s-a ruinat.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. Ierusalimul e simbolul sufletelor. Vechi. Hr.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. La poporul german a fost . intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. 34). centrul poporului ales.

= vesel). fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. 8). Isaia 45. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie.H. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. care nu se matura pana tine sarbatoarea. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. Hr. inţugata cu soarele. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. se crede ca face sa fiarba marea. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. Comem. Hilarion (gr. parinte bisericesc (f 368). S. episcop în Pictavia (Aries). dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. Teoforul. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. în singuratate. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. arzator. Sf. I. C o m e m . mai ales copii. Ilarie. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. I. la 1. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. Toti trei se pregatesc în pustie. inseamna: plin de foe. X.) a fost tipul inaltarii lui lisus. 6. Ilarion. la 21. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. episcop în Antiohia Siriei. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . cand se crede ca mortii. martir sfasjat de lei în circ (t 110). {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). ca inchipuire. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Bernard de Siena. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. Comememorat la 20 iulie. nume latin. care-i şi purta în palma pirogravat. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. Hie (evr. Ilarie. Sf. iar Loyola il avea pe piept. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. caci pe Hie 1 . azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. La poporul roman în loc de iesle. pentru misiune. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. II. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Ignatiu.

Spre aducere aminte de aceasta promisiune. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. art. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. e simbolul vesniciei. Axion. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). pecetea darului Duhului Sfant. Sf. Inelul resc. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului.VICTOR AGA mere de pomana. Indelebilitatea.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. 8). este patronul aviatiei. . Imnul ingeresc v. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Inima e tului.. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . inchipuie! şi cu viata inel. adica nerepetarea botezului. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). prin nesfarsirea sa. inelul de logodna se poarta pe deget.Inelul ca insigniu episcopal v. Imnul Domnului v. Confectionat din materie mai prefioasa. Inelul arhieresc. art. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. Ilie.Inelul piscatoris. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. Inelul. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. . iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. art. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Liton. o credinta (Efeseni 4. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. se zice ca sf. care incep apoi sa cante. Gloria. 5). acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). Inelul mai inchipuie semnul. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. la sarbatoarea de sf Ilie. nesters. Petru în scaunul pontifical. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Heruvic. art. ce-1 pnmesc hism. Inelul. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. Imnul triumfal („Sfant. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. Indicia (enditia. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului... Unde este numai pacat. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. art. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. Biserica noastra. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. V. care a fost rapit de viu la ceruri. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. Iliton v..") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu.

Inelul pontifical v. Inocentes. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. Comem. amintit la Psalmi 21. 11). Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. Inocentie. Cu privire la inel. este inscriptia de pe cracea Domnului. art. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). unicorn): animal fabulos. 2). prin care titlu se arata vina 173 . = nevinovat): sf.I. spre a intra numai ce este bun.. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. la 16. Inocentiu (lat. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. daca inelul de logodna se rape. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. ce-i primesc episcopii la investitura.N. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. art. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. VI. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. numai pentru Domnul. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. martir. comem. Sfinfii marunfi. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. la 17. central bucuriei şi al durerii. Inocentia (lat. organul sufletului.primesc monahele la intrarea în monahism. Inel arhieresc. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. iubirea." (Apocalipsa 3. pacea. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. care contin cuvantul lui Dumnezeu. Inocentii v. Inelul arhieresc (inel pontifical). Inorog (onagru. ori se pierde. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. spre a-i sfinti. I. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. cum e şi inelul fara capat. Inima e izvorul vietii. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. IX. justitia.23. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri.. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om.R.

au sa intre în biserica cu deplina evlavie. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic." (Exod 3. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. latineste şi evreieste. toiagul. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. cum sunt mitra. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. tronul etc. fiindca ele sunt miresele. ca simbolul maririi ceresti. în casa lui Dumnezeu.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. art. inelul. şi cu deosebire preotul. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. de lepadare a gandurilor lumeşti. în mod vizibil. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. ca simboale. pentru viata lor sfanta. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat.semnul nevinovatiei. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. precum şi biruinta asupra pacatului. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. ca un semn de smerenie. purtand în mana crinul. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . simbolul puritatii vietii şi o roza. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. calugarii cu mantia etc. crucea. 5). prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc".. Interiorul bisericii. Insigniile episcopesti. logodite cu patimile lui Hristos. arata şi simbolizeaza în afara.). Insigniile sfintilor sunt semnele. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine.. Creştinul. obiectele distinctive. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. 2) candela . de curapre sufleteasca. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. vesmantul ros. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. care inchipuie viata de veci. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. inainte de intrare.15). de pace castigata. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. impartit în trei parti (tinda. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . Episcopi).

. . simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. care este chipul cerului.. care sunt temelia bisericii.Nascatoare. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru".... daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . sus la frunte. facand inchinaciune şi semnul crucii. -Potirul e tinut în mana dreapta. unde numai persoanele sfinte pot intra. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. în fata prestolului se inchina pana la pamant. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. nirii corpului lui lisus pe cruce. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. tinut în stanga. stand în fata Lui." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. care ceruse iertare. inchipuit prin biserica. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. e semnul rastig-.". care este izvorul mantuirii neamului omenesc. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar.. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. Precum lisus a iertat pe talharul. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. Pasind pragul bisericii. din inima sangeranda a Mantuitorului. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. Saruta apoi prestolul. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. care. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. se poarta lumanari inaintea preotalui. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. iar în potir e numai vin natural. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului. sangele şi apa. mormantul Domnului.te inca o data: „Intra-voi. Se tamaiaza sfmtele daruri. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim.. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. ridicat la frunte. . în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie.

pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. cu care s-a invelit capul lui Iisus.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. a fost dezbracat de ostasi."). inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. Discul. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. umplut de mireasma tamaiei.. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. Sfantul aer. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul.. sa nu facem şi noi. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. cand a inceput . iar acoperitorul discului inchipuie naframa. care au impartit intre sine hainele sfinte. cand se asaza pe prestol. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. adica. . cum facusera evreii. mainile şi picioarele Mantuitorului.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. inchiderea usilor şi tragerea. spre a vesti evanghelia. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. . Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. le pune de o parte. infasurand acoperamintele. inchiderea perdelei. prin venirea Sa. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. mai insemnand şi lumina cunostintei. cand a fost luat de pe cruce.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. se impart apoi lumini. simbolizata prin usile imparatesti. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. Pruncii. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. morale. moina ne prevesteste an bun. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. ci va stapani în ceruri. Biserica. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. Ioachim (evr. care strigau osanale. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. . se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. pe care inca nimeni n-a sezut. cu insigniile pacii şi ale jertfei. Intrarea în biserica v. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. sotul sfintei 177 . ca Domrt al unei imparatii. senin la Vedenie arata an rau. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". lepadarea acestor pacate. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. iar nmsoare.sa invete. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. udat. neamurile. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. ci cu insignii mesianice. Ioachim. care au primit credinta şi s-au increştinat. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. inseamna pe pagani. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. art. iar vesmintele. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. simbolizau pacatele paganilor. De aceea nu intra cu insignii lumesti. pentru vedere. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. Intrarea mica la Vecernie v. art. sa se inalte. inchipuie pe popoarele pagane. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. iar manzul de asina. Inconţurarea la Vecernie. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae.

8U .(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.uiţnd sp isnţBO BUIB.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.soj B ID .(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a . J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '. IB uqni mj '(/.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .

şi a fost jertfit. Irina: sf. IX şi 5. tatal sau il daduse insa spre moarte. Iacob (5. = dusmanit. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. ferastraul şi o ramura verde. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. 5). Precum Isac fusese intai nascut. Desi Isac nu a murit de fapt.. Isaia (evr.tati" (Matei 17. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. VIII. Comem. Ituvew. adica la lisus. Sf.. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. 3) „ci chipul lui necinstit. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. rugandu-se: „Doamne. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. VIII. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. defaimat a fost şi nesocotit. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. 19). iar în locul lui s-a jertfit un berbec. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. 32). = laudatoare de Dumnezeu). iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. VI. Are ca insigniu rolul de hartie. 7). Tipul lui a fost Faraon. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. care a persecutat pe izraeliteni. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. Dupa dreptatea sa.. precum în adevar a inviat pe Hristos. = sfasiat de cai): sfant.. Comem. VIII şi 28. Isac fusese numai tip. 34). Isac e prototipul lui Hristos. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. la 22. Iov e prototipul Mantuitorului. lisus a iertat pe asupritorii Sai. Hipolyt (gr. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). la 13. V. sf episcop în Lyon.". E simbolul tiranilor plini de cruzime. Isabela (span. 110. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Rolul e semnul profe179 . 18. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). Iov (evr. parinte bisericesc. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). Comem. 8). fiu iubit al tatalui sau.

planta orientals. Iuliu (lat. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. care este chipul mandriei. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. Isop. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus.. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. adica..9). VIII. al (Levitic 23. Cele trei feluri de ispitiri 180 . Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. = mantuitor. = sul sufletului. respectul legii. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. Iulia. incepe impart colaci Iisus (evr. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . 22). la 31.ca Acela va mantui pe poporul Sau. = darul lui Dumnezeu): sf. Ferastraul il are ca insigniu. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. la 21. este simbolul curatirii. amintita ade. V. Iuliana. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. pacatului. adica mantuirea -Egipt (t 380). T aduceau în de grau. fede urmat. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). cu deosebire fata de sirile sale bune. scaderi. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. Comem. ca persoana istorica Isidor a (gr.. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. la Iuliana: Aurelian.a r fi inghitit un cedru. e simbolul pamantu.". Isidor (gr. = daruita de Dumnezeu): sf. Iuda are ca insigniu punga. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. cu parul rosu. dupa traditie şi dupa legende. chiar la rugamintea profetului. sat. Comem. sea în Biblie. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. liberator) e numele lui Mesia..". rea lui Adam. Matei 1. stralucitor). Iulian (lat Galatia pe Comem. XII. riale pentru ceata Apostolilor. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. lacomia şi ravna dupa castig. la 7. la 5. ca Dumnezeu.21). inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. Din pricina gustului amar. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. Sf. Alt Isidor comem. Iisus le-a invins pe toate. Psalmi 50. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. spre a ne fi şi noua pilda tanar.Comem. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. în opunere cu raiul. acestia insa 1 .VICTOR AG A tiei.a u adulmecat. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie).). Iulian. Lupta incepe în pustie care. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). E infati(Matei 4). Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. voios. e isop". Ramura verde o are. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul.Hr. VII.

= luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. 13). mai apoi Iulius. Comem. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. IX. care apoi. la 12. al carui seceris incepea acum (Levitic 23.15. dupa numele imparatului Iulius Caesar. a şaptea în eel civil. fiindca acum se coc ciresele. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. Numirea populara este Cireşar. Se aduna flori de sanziene. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. uscate. ce se dezlantuie. La romani a fost consacrata tineretii.Iulian (lat. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. iar în zodiac are racul ca insigniu. Comem. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. incepe sa se coaca. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. Iuliana: sf. Deuteronom 16. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. cu care se impodobesc tinerii. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite.III. în atmosfera. apoi se impletesc în cununi pe la porti. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. Iacob (iulie 25). pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. tamaie şi pelin. pe case şi la uşi. care mai intai au sa guste din fructele parguite. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. la 5. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. sunt pastrate de leac. la 16. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . difc la biserica usturoi. Chiric) pentru ferirea de napaste. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. Iconografia o zugraveste în forma unui leu. care tocmise calendarul. care ii ziceau Quintilis. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. în natura. la 15 se cinsteste Cirica (sf. Numirea a ramas de la romani. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. ce influenteaza şi asupra omului. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. adica. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). Procopie) cand „arde piatra în apa". Iulie. al cresterii şi al libertatii. ori de la zeita Junona. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. martira în goanele lui Aurelian. care leaga graul. se serbeaza contra grindinei.9-10). E astfel simbolul tineretii. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). tinute de frica grindinei. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Dupa istoricul Meletie. în 24 se impart colaci. luna a unsprezecea în anul bisericesc. creste acum sj se dezvolta. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan.

rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. art. Foca este tinut pentru primejdia de foe. apa. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. a trage e un obicei ramas de la romani. Tragerea izvorului rinte bisericesc. rizata de huni (t 451). Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. filosof. se scalda în Mantuitorului. erau în Test. = eel la un creştin. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. la biserica. VI şi 13. Iusta. VI. proas-pata. Izvorul. Comem. = luminat): sf. scriitor şi pa. la 27. Iustin. marti. care a nascut pe Tomii. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. martir în Sebaste. daca tuna şi fulgera. în Sambata Sfanta Nascatoare. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. luminata. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). în 22 sf. martir în Roma (ţ 166). ce izvorasc din rai. Iustin. purtand 7. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. Preotii şi credinciosii. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. sale. din care a rasarit manaceasta zi. în Durostor langa Dunare (t 302). 38). în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. în decurs de 6 saptamani. IV. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. care se tine şi azi la poporul nostru. inchipuie ca eel raposat Comem. Se face pasca şi se rosesc o u a . se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. în ziua de Santilii (20). e un act de elemosina.hainele de pomana. ca element de viata. Iustina (lat. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. de mila. „apa vietii". vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. 10. fac procesiuni la camp. la 1. Izvoarele. invioratoare. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. V.). Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. caruia de regula i se dau şi drept): sf.VICTOR AG A copii. Comem. Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. unde se sfintesc şi se Hristos. Iuliu (lat. se crede ca sf. Izvorul. izvorul e inchipuirea renasterii. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. cuvioasa fecioara. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. fratele lui Hie. avand apa buna. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. de induraIustina: sf. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. Dupa inmormantare. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). sa fie invrednicit de apa vietii. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti.

Sarutarea veşmintelor).. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire.".). Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. cu vorba şi cu fapta. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. Obiceiul a trecut din Test. Luca 2. putea sa. 2-A. Inainte de imbracare. lmblatirea în Test. art. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. il preda mamei. 183 ..I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. pentru o stare de sfintenie. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. ca sa dea marire. dupa rostirea rugaciunii anumite. Preotul ia pruncul în brate. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii.. Vechi (Levitic 12. pe care le savarsim: cu gandul. spre rasarit. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate.. art. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. care se asemanau cu imblaciul. mai ales a incalcarii de catre duşmani. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc.22). iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata.

nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. preotul liturghisitor. adica biserica. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). Peste apa. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. inchipuind ca raposatul. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca.ei Sfantului Duh". la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. protoparintelui nostra sufletesc. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. inainte de amestecare. respectiv crucea de pe el. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. Impreunarea chipurilor. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. 34). a iesit Eva adevarata. dupa ce a frant agnetul. E totodata şi aducere aminte de haina alba. Din coasta noului Adam. adica a apei cu vinul. impreunarea sfanta v. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. mireasa lui Hristos.. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. în semn de multumire pentru aceste daruri. la judecata mare. Imbracarea pruncului cu camasa alba. cu care raposatul trebuie sa. Impreunarea chipurilor. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. se face semnul crucii. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. inseamna nevinovatia. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 .VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte." loan 19. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint.dupa afundarea lui în apa botezului -. Inainte de impartasire. în haina simbolica.. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. ia partea IC. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. art. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator.

Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. în biserica apuseana. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. se fac procesiuni solemne. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. care sa-i faca vrednici de cer. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. dupa obiceiul vechilor creştini. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. De aceea la monumentul lor din cimitire. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. La vecernia de jnţercuri-seara. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. prin inaltarea Sa.lemnului crucii de catre sf. Caci precum Mantuitorul. impodobita cu mirt ori cu busuioc. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. la nemurirea din ceruri. numite zilele procesiunilor. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. în joia inaltarii. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. Inainte de a o aseza pe tetrapod. 3). a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. s-au inaltat în marirea cuvenita. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire.". simbolizand conductul Apostolilor. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. fiindca credincioşii. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului.. Elena la 326.în cele trei zile premergatoare. face procesiuni solemne. preotul ridica crucea spre toate regiunile. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. s-a inaltat intru marire. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. ca simboale. astfel şi eroii. din central comunei ori din fata bisericii. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. 185 . E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. Prin inaltarea sa. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. unde Mantuitorul. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. descult şi cu capul descoperit. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. biserica universala.. dupa pregatirea demna . aprinzandu-se candele şi lumanari. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. la 40 de zile dupa Pasti.

VICTOR AG A inaltarea sfanta. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. asa corpul acopera sufletul. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. A-si scutura praful de pe picioare. Inaltimile simbolizeaza cerul. art. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte.. Evreii în Test. sa se lepede de tot ce este trupesc. a rupe orice legatura cu cineva. inchipuie moartea. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. trebuie sa se dezbare de corp. iar popoarele orientale (mahomedanii etc.. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. Chipul ingeresc eel mic.) şi a trecut şi la creştini. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. exclama „sa luam aminte sfmtele. art.. Incensator v.. Inceputul chipului ingeresc v. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. Inchinarea ce o fac creştinii. 5) sa se descalte. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. Precum incaltamintea acopera piciorul. cu coifuri în cap. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii.3). inainte de sfanta cuminecare. în semn de multumire sincera. Cadelnita. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. adica sa lepede tot ce are corporal. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi.". Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. zidite pe piatra tare a credintei. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). ingeri) al celor noua cete. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. cand preotul." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. 2). adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. 5). Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. pamantesc. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. ingroparea şi invierea lui lisus. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. Sion.. cu za de metal. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. lisus se roaga pe inaltime. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. arhangheli. 14). Inchinarea credin- 186 .. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti.) şi azi se descalta la intrarea în moschee.

este inconţurata de sfintele Lui invataturi. iar inchinarea capului.". Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. Otratire. impacarea cu toti oamenii. inconţurarea mare v. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine." (Matei 5. în cultul intern şi extern. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. art. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. art. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. ce s-a indatinat în vechimea creştina. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai.. caruia toata suflarea are sa se piece". inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. Inchinarea pruncului v.32). precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. vesnicia. art. cu cantarea „Isaia dantu187 . Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii.. Incredintare v.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. Inconţurarea bisericii. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. Intrarea cea mare. Se manifests în actele publice şi private. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii.. vechea sarutare a pacii. la serviciul botezului. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. în care a intrat acum. cu ocazia sfintirii ei. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. Logodna.. în semn ca El are „nume.

fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. Oprirea preotului în dosul prestolului si. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. spirituale. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. Iisus în gradina Ghetsimani. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. în timp de cainta şi calamitati generale. . Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. vestitori. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. simbolizata prin plecarea capului preotului. Inconţurarea mica v. O facem cu deosebire în timpul postului. Stefan (Faptele Apostolilor 7. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta.. Apostolii. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. dupa ce a deschis uşile imparatesti. 13). Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus.VICTOR AG A ieste. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. trimisi) sunt fiinte personale. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. Intrarea mica. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. art. 54. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. 60). al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. de catre preot. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. Ingeri (gr. Ingenuncheaza magii.. nemarginirea iubirii lor conţugale. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant.". iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. II Paralipomena 6.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). create . = soli.

Mai adesea ii intalnim ca tineri. Faptele Apostolilor 10.ita impartiti în 9 cete. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. fara haine. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. fiecare treapta avand cate 3 cete. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. cete. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. al pacii si 189 . Clasa III. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Stapaniile (Dominationes). 35).) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. Crinul buneivestiri il are Gavriil. adica în haina nevinovatiei. ori sunt infatisati ca niste copii mici. au insa cunoştinta şi vointa libere. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. 9. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. 30). iar în mana cu atributul misiunii lor.. 12. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. al caror sediu se crede a fi în creieri. 15. Puterile (Potestates). Ingeri. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Prin impartasirea cu sfantul botez. stau în armonie desavars. ingerii sunt infatişati în Test. ci traiesc vesnic. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). 21). ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine.. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. la ortodocsi. iar mai tarziu. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. Clasa II.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. al ascultarii. Domniile (Princigates). Serafimii. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Scaunele (Troni). uneori chiar şi cu chip de amoreti.7). Alti ingeri poarta stalpari de maslin. Arhangheli. 14). Incepatoriile (Virtutes). în Test. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. imateriali. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. Ei sunt chipul blandetii. ingeri) al celor 9 cete. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. Heruvimii. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. legiuni. arhangheli. nu imbatranesc. incinşi cu brau şi purtand orar. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. Ingeri (Angeli).

ingerul se departeaza.. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. Creştinii.VICTOR AG A al frumusetii. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. ca dreptului Judecator. Sunt chipul semetiei. sfintit. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. I se ung toate 190 . adica al celor mai detestabile pacate. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. La moarte. art. mai negri. Cand omul calca pragul pacatului. Inmormantarea. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. trebuie sa fie ingropati în pamant. ne prezinta un sir de simboale. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. dupa pilda Mantuitorului. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. al mandriei şi al increderii de sine. Inmormantarea. frumosi la chip. Dupa ce creştinul a murit. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. 18). Ingroparea v. devin tot mai urati. ori de mana cu un copil. neatins şi netulburat. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. prin toate actele sale de cult. Inhumarea v. isi pierd frumseta şi lumina. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. art. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. pe care-i apara de prapastie. 19) „pamant esti. în loc linistit. pana la a doua venire. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. alunecand tot mai în jos pana la iad. Inmormantarea (inhumarea. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad.. ii vedem cu aripi şi zburand. pe masura ce se pogoara în jos. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. pentru ca în cer nu are loc pacatul. rostite catre Adam (Geneza 3. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta.". dupa cuvintele lui Dumnezeu. dar. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Inmormantarea creştina. mai intunecati. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant.

incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. care în acest scop intrebuintau chiparosul. -Trei lumanari şi statul (toiagul v.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. care simbolizeaza haina dreptilor. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. art. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. care ni-i inchipuim la rasarit. cu moartea deodata pier toate vorbele. intr-o camasa alba.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. în multe parti bradul. intra imparatia Domnului Hristos. I se pune pe zabranic. urzit de la romani sj de la evrei.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. adica spre raiul de fericire. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. cu care odinioara. . Privegherile la 191 . semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. -Bocetul. inchipuie durere mare. precum şi cantecul zorilor. -Punerea mainilor cruris. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. adica în lumanarea muribundului. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. iar icoana (la preoti evanghelia. la invierea de obşte. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). pe acoperitorul fetii. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. în care a vietuit raposatul. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. obiceiul a ramas de la romani. . cu fata în sus. mtr-un sicriu (racla). astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. cu privirea spre rasarit. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. . inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. . ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. ce sa se pogoare asupra raposatului. care trecea sufletele peste raul infernului. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina).

Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. prin botez. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei.Muzica instrumental. 4). aratata în extern fata de raposatul. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu. obicei roman. . simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca.A treia zi. prin locurile pe unde umblase în viata sa. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. asa il conduce acum. face citiri din Apostol. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. ! doliu şi durere mare. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8.8). . -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. cu agheasma ori cu ulei. . care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos.. . Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. Starile (opriri. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor." (Psalmi 50.. raposatul în biserica cea cereasca.în biserica se . . pompa. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. ca un creştin adevarat. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. la odihna vesnica. . precum şi pacea la care acesta a ajuns acum.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. cu corpul. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop.

iar liturghie deplina i se face. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. la jertfa nesangeroasa. adica cu puterea Duhului Sfant. apostoli şi rugaciuni mai multe. pentru ultima oara. respectiv de fiecare parte. Sigilarea gropii). care aruncau 193 . cu rostirea de „in veci pomenirea lui. ... Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. şi rostind." (Psalmi 23. taind de fiecare parte un semn. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. cum a stat în viata sa la rugaciune. adica sarutarea crucii. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. art. carbunii şi cenusa din cadelnita. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit.. tarana ridicata cu harletul. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. 27). Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului.. La morminti preotul arunca în groapa. la ultimele rugaciuni.. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. la copii: „A1 Domnului este pamantul. fie-i tarana usoara.canta Catisma în trei stari. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. aruncand în groapa de fiecare data.. peste sicriu. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. . Cantarea „!n veci pomenirea. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. o forma a crucii lui Andrei (X). farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. sunt simbolul ultimului ramas bun. Dumnezeu sa-i ierte. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. Obiceiul a ramas de la romani. pana la judecata din urma. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. picioarele spre rasarit." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul.

la capul mortului. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. Se face apoi praznicul (agapa. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. de zahar. xşi spala mainile xntr-un lighean. unde este lumina etema. pe mormant ori se agata de cruce. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. care considerau cadavrul de necurat. Crucea pe mormant. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. precum şi rudeniile. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. sunt semnele iubirii sincere. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. pomana. vamesi. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. paosul şi colacul. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare.despletirea parului. cainele pazitor al infernului).haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. pentru care este acum xncununat în ceruri. Dupa xnmormantare. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. Aprinderea luminilor. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. coliva. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. Jelirea. petrecatorilor şi rudeniilor. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . comandare. iar dulceata de miere. spre soarele Hristos. adica sa priveasca spre rasarit. Apostolul şi evanghelistul loan adica. voaluri negre şi haine cemite. elemosina. ca semn de comuniune. petrecand pe Maica Domnului la mormant. care a purtat sarcina vietii sale. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. tamaierea. doliul. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. asupra pacatelor. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. 4). ne arata ca aci este ingropat un creştin. Florile legate în jerbe. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. cu picioarele spre rasarit. 194 . datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. în care s-a pus o piatra naturala. pomana).Cununile se asaza. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. . La pomana. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. la casa mortuara. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. precum şi cele plantate pe mormant.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. de legatura sufleteasca cu eel mort.

Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. Semnul crucii. numita ziua hramului. la sfarsitul liturghiei. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. chiar albe şi nu se face dezlegare. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului.". Sfanta Cuminecatura. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului.. ca jertfa bineprimita. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. sfantului Nicolae etc.. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. o serbeaza credinciosji cu pietate. Intaiul nascut v. Tipul acestei insemnari a fost în Test.. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga.se savarseşte fara jale mare. la sarbatoarea sfantului Ilie. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. Insemnarea. adica cu rugaciunea crucii. Innoirea invierii v. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. art. Ziua aceasta. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. Tot astfel insemnarea în chipul crucii.. art. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. cu vesminte rituale colorate.". cu sfanta Evanghelie. Antipascha. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. la inceputul liturghiei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . Insemnarea pruncului. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului.). art. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. la ruga. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. Primogenit. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. în chipul crucii. la proscomidie. ziua de ruga.

'9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.XJS9A 9q39Jn xnţn.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.B9Q inxnu9ranq9.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .sui B rags -ndB BX 'xodoux. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip .iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.B3 BaaaaJBOjux SXUOI.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.

dar pacatuirea lor se tine în ascuns. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. raspandind duhoarea faptelor lor rele. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. Lazar (loan 11). Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. portile." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . pe care i-a inviat din groapa. Nou. luate toate din Test. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant.Fiul din Nain (Luca 7. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. pessah . Fiica lui lair (Matei 9. dupa o viata petrecuta creştineste. „soare" intre celelalte sarbatori. cad în pacatuire. procesiunile.Invatatorii legii şi Fariseii din Test.. nu iese în public.11). intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. . preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. în noaptea Invierii se tinea. 18). trecut deja în descompunere. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. Matei 28. în fata lui Dumnezeu insa. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. în zorile zilei (Matei 28. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. praznuindu-se cu bucurie mare." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. la lumina zilei şi fara sfiala. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. inconţurand biserica ori o parte din sat. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. boieri. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea.. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale.. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. 1) ori la miezul noptii. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase.trecere). pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. adica. în vechimea creştina. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria.. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public.

în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca..Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. latineşte şi evreieşte. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. spre a simboliza ca. Paşti. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. ou.Biserica în decursul Saptamanii mari.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana.12). adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. dupa Apostolii. Psalmi 18. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. cand li sa comunicat vestea inviere. diaconii o altar). carnea. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). precum locul lor). ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. Bucatele o u a ale zeitei Leda.43. ou roşu. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. painea. ca inchipuire ca aceeaşi zi. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. . ouale. . iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. ca ciunea amvonului."). bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. în „Adevarat ca a inviat". asupra caselor creatine care. precum s. loan 21. obi?: rost. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca..30. cu sfeştanie. în acest inteles poporul a adoptat. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre.. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare.i la clopotele. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. mielul etc. în fata Apostolilor. . De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. lumea a ieşit vestirea lor". sunt sfintite de preoti. Craciunului şi a Bobotezei. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". citesc de pe amvon. se namra moarta s . se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. inviat. spre a simboliza ca prin limba tarii. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. i de la acestea de azima. sarea. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. colacul. miel. La Svetilna preotul iese creştina. nata.

ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului.a u furat pe Iisus din mormant. Oul). care incepeau anul cu primavara. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. pe drum. se serbeaza primavara. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. paunul. . fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). credinciosii. primavara. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. şi art. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. în case. cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. azi se tine în trei zile. fenixul etc. simboalele soarelui.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. E totodata dovada despre invierea corpurilor. lumanarea de Pasti. scaparea lui Iona din chit etc. Oul de Paqti). La intalnire. . La romani. pe la fantani. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. obisnuinta fara de nici un rost. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. . precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". 199 . Pastile. numita Saptamana luminata.creatiunii şi ale invierii (v.Tipurile invierii în Test. ca simbol alrenasterii. A d e -varat a inviat". oul de Pasti. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. Samson. pana la Inaltarea Domnului. salamandra. art.

ca personificare a zilei. în Test. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. L-au avut şi il au toate popoarele. presararea capului cu cenusa. David joaca în fata chivotului. Jidovul ratacitor v. Jertfa simbolizeaza credinta. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. art. De aceea biserica creştina il condamna. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. nespalarea. în Test. E tipul jertfei liturgice. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. cer ploaie pe timp de seceta.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. care a adus paine şi vin. postul ş.a. Jertfelnic v. jocul religios la sarbatoarea corturilor). E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. purtarea vesmintelor negre. Vechi. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. în credinta poporului. sj Doliul). e luata din paganism. Proscomidier. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). Sfanta Joi. imbracarea în sac. derivat de la zeul Joe-Jupiter. art. Ahasverus. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. adusa pentru iertarea pacatelor. jucand şi cantand. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. prin care acte se simboliza durerea mare (v.. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. iar roma- . Ca o reminiscenta.

Joia aceasta are supranumirea de mare. inainte de a canta cocosii a treia oara. E numita Joia verde. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. Judecata de apoi (Judecata din urma. ierarh Nicolae din Mira. art. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). amare. tradarea şi saratul lui Iuda.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. impreunata cu vecernia. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. Joia mare (Joia patimilor. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Joia patimilor v. şi pana Duminica dimineata la Inviere. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. pe Invatatoral. ce se obisnuieste în unele tinuturi. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. cinei de taina. aşezarea Sfintei Euharistii. a vinderii. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. Joia inaltarii. art. în credinta poporului. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. prescurile de Paşti. dupa datina evreilor. Joia mare. unde Petra s-a lepadat de Iisus. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. Dimineata. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. Joia mare.m. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. sau feria quinta. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. intra comemorarea spalarii picioarelor. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. Joia verde v. art.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa".20). Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. judecata şi moartea lui Iisus. evidentiind puterea lui Hristos. cum o numeşte şi azi biserica latina. ca 201 . Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. spalarea picioarelor. cina din urma. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came.). Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v.

Isaia 9. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. loan Botezatorul. marirea Lui. art. 23-24. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Juruinta v. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. Judecata de apoi. ce ne apasa. eliberare din sclavie. gandindu-se la marea dare de seama. Judecata universale v. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. iar impreţur zburand cetele ingeresti. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. Vot.. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. Jugul e simbolul robiei.VICTOR AGA judecator. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. 2. care. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. 34). Vechi (Geneza 14. cu cartea vietii. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. 3. Ruperea jugului în Test. 25). Era şi în Test.. 10. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Apocalipsa 1. de obicei roşie. 27). Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test.") cu crinul intr-o mana. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga.. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. Judecata de apoi. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. al atarnarii de cineva.". în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. 28-30): „luati jugul Meu". Judecata din urma v. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. de-a stanga pe sf. cu relicvele sfmte. Junghierea agnetului la proscomidie. Vechi inchipuie mantuire. Sf. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. Ciprian aseamana jugul cu crucea. 2. 16). ca simbol al indurarii şi cu sabia. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. în opunere cu jugul lui Hristos. Juramant de credinţa: în Test. cu crucea.. . 24. spre a marturisi ceva cu adevarat. Iisus il condamna ( M a t e i 5. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. a fost o sarcina grea. art. art. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii.

Lacrima este simbolul caintei.). Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. al durerii şi al chinurilor. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. de cainta. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. Plangem de bucurie şi plangem de durere. purpura patrata. Este insigniul 203 . Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. numit drumul Ierusalimuhd. format din niste cercuri şi linii curbe. ambele formand semnul crucii. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. De sul atarna o panza. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. 5). Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. ca un fir al Ariadnei. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. art. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125.38). care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. Cei dintai oameni.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. Prapor). impestritata cu fireturi. cu care a udat picioarele Mantuitorului. art. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P.) au plans. ce ni-i descrie sf. Lacrimile Magdalenei. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: .. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. numai invatatura s f a n t a .. la pierderea fericirii raiului. de sinceritate care va fi rasplatita..L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare.

Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. fiind eel mai intaritor aliment. adica cu simbolul lancei sfinte. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. al penitentei sincere. Ca mijloc de pedeapsa. inchipuie amaraciunea vietii. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. Comem. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. cand se tine sarbatoarea. în loc de lamaie. 14-15. judecatii şi D. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. dupa traditia iudaica. Vechi (Levitic 11. Ladislau (germ. Laptele.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. precum 204 . acru. VI.. evreii. rege al Ungariei (ţ 1095). Lamaia cu gustul sau amarui. în Test. intrebuinteaza fructul de gutui. în anotimpul de toamna. Lacustele. Dupa analogia acestora. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. sunt simbolul boalelor. al fericirii. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. = renumit): Sf. Fiului Pierdut. Pe la noi. 22). La raul Vavilonului. Psalmul (136) de pocainta. ce se canta în cele 3 Duminici (D. este simbolul binelui sufletesc. caci Longhin sutasul. la pogorarea Sa în iad. D. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. a fost eel dintai care s-a increştinat. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului.). loil 1. care impunsese pe Domnul. la 27. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. L. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. mania de mandrie etc. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul.4). Intru amintirea acestei impungeri. .. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica." (loan 19. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta.. Lamaia. fiind mai apoi şi martirizat. cum au fost lacustele plagilor egiptene. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor.). lantul e semnul robiei în pacate. Avem lantul faptelor bune.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. 5). la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. 34). rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi.

s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. mai bine zis pentru neinfranare. care e infatisata adesea cu lat în mana. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. sa ne reintoarcem în tara fericirii. asemenea acelor evrei robiti. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. care au inima ca şi moarta. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos.. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. precum d i n larva. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita.35. aceasta lauda se imbina cu ora I. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. a patimilor şi a mortii Domnului. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. 205 . ascunde în sine o viata ce n-o vedem. adica ne-a trimis lumina evangheliei. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. caderea lui şi urmarile pacatului. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. ce se aseamana unui mormant. Se aseamana oamenilor. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). iese 0 viata noua la timpul hotarat. dar care la primele raze de soare iese la iveala. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. ne indeamna la pocainta şi la postire. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. dupa Psalmi 118. art. La revedere v. 4) lauda manecarii (utrenia). iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. ca şi aceia. care sa-i ajute spre viata noua. Revedere.. Isaia 24. Este şi primejdia mortii. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. Latul (cursa) (Luca 21. precum e starea viermelui în larva.fusesera evreii în timpul robiei. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. precum sj pogorarea Duhului. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit.

= Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. Lazar (evr. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. ca sfant. X.). Comem. art. Pe cei ce il iubesc. care au adus jertfa. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. de datoriile . VI şi sfanta Liturghie. Precum corpul. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. VIII. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). Comem. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. Lazar din Betania (loan 11). iar cu sangele jertfei au stropit poporul. la 19. Laurentia (lat. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. Comem. a fost simbolul curatiei interne. care cuprinde ora III. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Laur v. Laurentiu (lat. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. iar lumea un mormant. al sfinteniei. Mormantul e simbolul lumii. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. Legatura sangelui. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. 14). Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. Vechi (Levitic 7. ce se afla în tinda cortului sfant. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. la 8. . colacilor. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. XII. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). X. la 17. ~ laureat. Viata nu este alta decat moarte.. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. unde preotii aduceau darul leganat. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Comem. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. Laura (lat. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. la 10. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. utrenia şi ora I. Dafin. 3) Rugaciunea de amiazazi.' Hr. a colivei. Lavoarul (spalatorul). piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. ce a fost facuta de Moise. în care suntem adanciti. = incununata cu laur.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. Laurentie.

intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. neviolabila. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. ce le purtau leprosii. Leontia. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. II Cronici 13. sihastru şi martir în Patara Liciei. la 1. = leu): sf Leon eel Mare. Preotul taia una dintre pasari. simbolizand comunitatea de prietenie. fost markgraf în Austria (f 1136). Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Frate de cruce). Legatura sarii se numea în Test. art. Leon (lat. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. Leopold (germ. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. 19. al neputrezirii. Leontina (lat. la 15. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. II sj 11. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). Comem. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. la 18. iar sangele il scurgea 207 . fiindca sarea este simbolul conservarii. Cand Maica Domnului. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). inchipuite prin hainele rupte. Leonida (lat. Comem. la 18.13). Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. Leontie (lat. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. ca o legatura trainica. II. Comem. dar va invia pentru ambele stari. 5. Painea apoi o mananca impreuna. este blestemat cu mesteşugul sau. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. = tare ca un leu): martir comem. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. Precum lepra amorteste corpul omului. VI şi 13. IX. al neviolabilitatii (Numeri 18. = leu): sf. Levitic 2. papa şi invatator bisericesc. IV. la 18. Alt Leon. Leo. în drumul spre Golgota. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. pentru ca n-ai mila de fiul meu. = curajos): sf. la 22. zicandu-i: „Meştere lemnar. Comem. IV. III.

catedre. 19). Impartita în trei trepte: arhierei. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. portale.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. Isaia (21.în locul celor dintai nascuti . Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. Leviatan v. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros.. inchipuie puterea invataturilor creatine. prin urleml grozav. art. Leviti. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. Balaur.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. trecuta. al puterii de stapanire. leviti. ce trebuiau sa se faca . el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). 5). Vechi. puterea fizica a acestuia. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. Un leu sau mai multi. 9). simboliza. este şi chipul tariei. deoarece apa este mijlocul curatirii. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. alegerea. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. 5). vie. Leul fund eel mai puternic dintre animale. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa.VICTOR AG A in apa. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. Leii care poarta coloane. Leul este insigniul sfantului Zosima. Leul. ce acum este pierita. preoti. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. Levi este prototipul preotimii creatine. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. al carei reprezentant este episcopul. leul simbolizeaza corpul omului. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. 4). Seminfia lui Levi a fost aleasa . din moarte. în Test. Infatişat pe monumente sepulcrale. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu..

Libanul: munte inalt. ucisi de Irod. cu care se cumineca preotii şi poporul. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. Limba e simbolul propovaduirii. sotia senatorului Filit din Roma. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa.de pe urma unor necuratiri. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. de leprosi etc. Vechi. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. 2). L. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. Comem. Limbus (lat. tinut în fata unui catafalc. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. Libera = requiemul. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. numit sangele strugurilor. Limba (vorbirea) este simbolul internului. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. 28). spre a rusina pe cei necredinciosi. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. III. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Iar sf. 5) şi pricina a multor pacate. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. art. Lin v. i-a atins de buzele prorocului 209 . Vechi. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Numeri 22. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. Lingurita. patria cedrilor. = hotar. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. art. Lilie = Crinul. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. Teascul. se aseamana sanului lui Avraam din Test. de revelatie a puterii dumnezeiesti. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. în Test. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. v. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. Lidia: sfanta. Libatiuni. e simbolul maretiei. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. la 28. precum şi al pruncilor din Betleem. E situat la hotarul infernului.

ajutorul şi sa-i primejdii. Cu a tuturor credinciosilor. eel de primo-genitura. 7). Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.VICTOR AGA Isaia şi 1 . sufletul sau. la care se sfintesc cinci prescuri. litiei se face dupa vohod. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. grau şi untdelemnt. morminti. intoc-mai ca şi (Geneza 25. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. A fost introdusa de loan Hrisostom.a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale.. fata de cele mai importante. ca Dumnezeu. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. care ince-peau serbarea de cu seara. la grane. la Boboteaza. Isav. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine..a saturat 5 mii de oameni. cu priveghere de noapte. sub grija celui Preainalt. 14). cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. 39). Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. Isaia 6. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. Litiile se savarsesc în pronaos. 9).. Litiile cu procesiuni. Grdul şi binecuvantarea mite litii. scop comun. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. pentru care omul isi vinde. 210 .. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. alta şi ca un dar deosebit. în care" de sange. locul penitentilor. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. vin. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. Liturghia ( publica) se n general. pentru un blid de linte. Litierul e o tava prevazuta cu o tri. si de bunatatile cererea Dumnezeu. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. Untul de lemn seana rugaciunile.Sfanta Euharistie. Litanie se mai acest ulei sfintit.. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. nu. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. iar în ristic.. Rugaciunea important al sau. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. Nou. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. ori dupaLiturghia menilur.". (Ezechiel 4. pustie (Matei 14. real painii şi a a fost Iisus la Emaus. 19). inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului."). ce se sfintesc la litia sarba. cand II moarte. 33). spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir.48). Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile.). Liturg ore. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. 41). 7).

care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii.. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. respectiv cusut anTimişul. corporale): o naframa de în ori de matase. adica Sfanta Euharistie. de predicarea lui loan. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. cand în fata tuturor se aduce jertfa. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei.. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. cand Iisus a fost condamnat la moarte.. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic.. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. în care este invelit.. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. Are t r e i parti (proscomidia. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii.morminti. este jertfa Testamentului N o u . 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. 7). Liturghia (gr."). Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. aducerea jertfei cei fara de sange. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut.). iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. 3) Psalmii. Liton (iliton. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. precum au fost scosi catehumenii din biserica. . cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. = serviciu. Liturghia celor chemati (catehumenilor. iar în special serviciul euharistic. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui..

... pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii). cina cea de taina.. iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. beti. invierea. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor.Consacrarea elementelor euharistice. Hristos pentru xntruparea Sa.. „fa adica. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'. Are trei Slant se preface painea în corpul. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain.."). iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati. se la „Cati sunteti credinciosi.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. moartea. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui.. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina..") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului.". inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului").. se face am narea) chipurilor. Semnul credintei mseamna iubirea creştina. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea."pan niceste..") cu umilinta. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. epicleza.. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste..rilor din ceruri.. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie.. ingeri. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile....în sangele Domnului. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie.! incepe prin pregatirea „si safiemila. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern.....area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina.. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a ..". se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani. depozitata în sfanta evanghelie. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. . ce rostita de doua ori. cu frica.").. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. de cerere. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . în asemanarea carora prin jertfa Domnului. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari.Marire intru cei de sus... ghii.In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. consista face cu rostirea „luati.

Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. cand a binecuvantat pe Apostoli. Impartirea anaforei inchipuie agapele. comem. Axionul („Mareste...") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu..în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. Livia: sf. ." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri.. Tot locuri 213 . simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. adica mesele obstesti. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului.. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. v. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. iar a doua aratare cu „totdeauna.. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. VI. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. Liturghia mortilor = parastas." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor.de deoarte suna clopotele mari. Credinciosii se prostern. art. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului..") cu umilinta.") cu rugaciunea de multumire. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. se roaga în mijlocul poporului. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii.. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. intr-o firida a zidului altarului. Locul eel de sus (scaunul de sus." pana la „si ne invredniceşte. ca pastor sufletesc. a imparatesei tuturor sfintilor. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. ca inchipuire a cerescului tron. ce le au unele catedrale. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. epicleza. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul... Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. la 25. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul.. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam".. Scaunele din jural jiljului. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. la care nu pot sa priveasca cei nedemni.

. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. respectiv spre mire. cu pelerinaj. vreau mantuiasca. asupra lor. numai de la Dumnezeu. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. mirilor. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. mai este cap femeii" (Efeseni 5. Fiecar" în duhul lui munte. la fiecare data viefii creştinesti. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate.". mantuirii. e comemorat. intelepciunii. Mirele incheia o legatura pe viata. incredintare) e un act solemn. fie vesnic exe trebuie oamen. de pe tronul Lui eel inalt. şi la oameni s p r e a .. cum trebuie sa-i sfant. sponsalia. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. care au sa fie un corp. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. ce intareste casa fiilor. invoire reciproca în scopul casatoriei. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. 23). care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. ca cercul facut este nemarginit. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . 25). ce le tin mirii ori nasii lor. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta.. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. Fagaîn opozitie cu Avraam. zdmdnt. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii.. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. vindecari etc. Dupa ce binecuvanta inelele. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. despr ca. Loxia (PI cuvantata. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. prin ce se simbolizeaza ca biserica.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. inchipuit prin altar. Insemsfinte. cu inelul de aur. a s a trimite solii Sai cap. nesfarsita sta de-a dreapta. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. în fata martorilor. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. în scop de taina. ori în asigurarea reciproca. din opera de mantuire prin cruce.

în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. în faţa usilor imparatesti. şi apoi saruta prestolul. duhul lui Dumnezeu. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. X. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. care inchipuie tronul.. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. care este aniversarea Nasterii Domnului. credinta adevarata. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. cum facuse şi cu sotia lui Lot. mai inchipuie starea omenirii. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. tragandu-i unul cate unul din cununa. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. Intrand în altar.duhul spiritual. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. facute afara de altar. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. Iubirea de lume i-a fost pieirea. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. fara a cere ajutorul de sus. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume." Matei 5. despre care legenda ne spune ca. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. Rugaciunile acestea. adica spre inaltimi sufletesti. lepadand orice grija de lume. Rugaciunile de pregatire. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa.. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. trebuie sa-i alungam din suflete. Luca (lat. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. Loxia e consacrata micului lisus. Luarea vremii. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. 23-24). iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Ca rasplata a iubirii şi a milei. e comemorat la 9. se fac afara de altar. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. Ca sfant. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron.

în iconografie. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. Lucina (lat. ce se da în Luceafarul de seara. Muribunzilor. la 23.VICTOR AG A patronul acestora. XI. Comem. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. Apostol. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). doresc Comem. sub a carui 216 . la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. sa ajunga la liman. = luminos): sfantbarbat bisericesc. Este apoi şi de toamna. prin valurile marii acestei vieti. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). care ne vesteste intunericul. Biserica romanosoarele dreptatii. VI. care este aju-tatoarea celor ce. la 7 .'VI şi 18. iar misiunea preotului a fost. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. Lumanarea aprinsa. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". Comem. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. Vechi ca şi acum. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). e simbolul lui Lucifer. şi în Test. Pavel. Lucia (lat. la 6. lui Dumnezeu. 1 . 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. Are ca emblema boul. fiindca. pe mosia sa proprie (t 100). luceafarul de dimineata este Maica Domnului. Lucratorii la seceriş (Luca 10. luceafarul ce Lucreţia (lat. care a prevestit pe Soarele. VII. 16). atunci sangeroasa. acum nesangeroasa. care a adus ziua hirotoniile. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. din care a rasarit credinciosilor. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. dupa traditie. 30. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. aducerea de jertfa. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. Dansa a inmormantat pe sf. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. Lucian (lat. Comem. Comem. la 30. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. X. preot şi martir din Antiohia. pe preoti. al stapanului intunericului. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. Are ca insigniu o ramura de smochin. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22.

inaintea tronului Sau. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. sfmtirile m/paie.").". n inaltarea. astfel creştinul.. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului."Matei5. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. inchipuie pe Hristos. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. care ardea necontenit.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. pe prestol. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne.M se pune lumina sub obroc.. 15-16). Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. la actul Sfintei Cuminecari.. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. ori şi acasa. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. în sfesnic. la icoane. Lumanarea aprinsa. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. Lumanarea (sau candeld). sub speciile painii şi al vinului în adevar.. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. inchipuie pe Hristos. în fata lui Dumnezeu. Lumanarea o tinem în mana la botez. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. castigate în botez. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire.. din „muntele eel sfant al Domnului". sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. 4). Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. focul iubirii creştine . nadejdea. ci la toata lumea. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. care de pe altar. puterea credintei. inchipuie curatia sufleteasca. spre a inchipui ca. este de fata pe sfantul altar. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. morala..

Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. iar focul de Paşti. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. Lumanarea. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. inchipuie desertaciunea vietii. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. Lumanarea franta. în lupta cu moartea. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. lumina lumii. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii.8). Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. de soarele dreptatii. 218 . adica Iisus şi ii cere seama. de are candela aprinsa ori ba. cu toata caldura credintei. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. Cele cinci bucati de tamaie aurita. Boabele de tamaie sunt aurite. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. sfanţitul vietii pamanteşti. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. simbolizate prin lumanare. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. la cununie etc. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. cand vine mirele. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. lumina lumii. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. cu care se aprinde lumanarea. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. 21). sa se lipeasca de Hristos. va intra în stralucirea cerului (loan 3. la cuminecare. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos.

în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. dreptate şi viata. care. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. Facandu-se în tot anul acest lucru. deodata • numai se pe Iisus. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. Cu Mantuitorului. a Hristos inviat. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. Dupa ce se preotului. simbolizeaza piatra. a adus man. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. de la d i n mormant. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. ca şi acelea. la prestol. Simbolica gaiere. aprinse pana acasa. ce s-a aratat. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. iesind la popor. care a strabatut intunericul paganatatii. inseamna pe Domnul eel inviat. trecand pragul. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. la grindine. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. din inruneric. .L vedea. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. daca se poate. u e creştinii. sa-i cautam pe Iisus para.le aprinde la intemperii. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Ne mai amintesc de tim219 . Ajunsi acasa. iar lumina. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. în vreme ce furtuni. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v.bolnave de tragan sau joahna. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. la ficant în dimineata Invierii. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. ce se cred a fi în vazstinse.legenda latita în Bucovina. o sting. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. LumaLui. în intunericul noptii. în noaptea spre Duminica lumina)". sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. ceea ce denota un semn bun. din mana preotului. cu venirea Sa. cu dorinta sincera de a-L afla.

Paste. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. aprinsa prin sfantul . Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. virtutile. miere. care daca nu le indepartam. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. ca prinos pe langa vin. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. Precum focul consuma pe incetul ceara. credinta.a. Botez. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. incalzeste. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. atinge cu acelea fata credinciosilor. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. micsoreaza iubirea. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate.35). precum se consuma ceara. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. rostind o rugaciune. cum se mistuie ceara lumanarii. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. asezate şi legate crucis. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. Precum lumina lumineaza. care se nimiceste mereu. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. Precum ceara e facuta din flori. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. darul dragostei. Rusalii). S-a mistuit pe Sine singur. inseamna darul binevoit. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). grau s. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. Doua lumanari de ceara. din care se formeaza ceara curata. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. . Fiind adunata ceara din toate florile campului. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. adica sa nu lasam ca lumina darului. la altar şi la biserica. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. mistuie şi straluceste necontenit. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. unde trebuia luminat. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. nu le stapanim. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. aprinde. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor.VICTOR AGA purile paganatatii.

Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. care ne salasluieste pe altar.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. Ele mai in.20. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. în \um\\. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. care ca niste lumini stralucesc în veci. ce trebuiau luminate. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. . \ZVOTO\ luminii". ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. 13. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura.19). fund oamenilor. adica Hristos. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. sa le stra. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. Cand oficiaza Arhiereul. prin batoare bisericeşti (Pasti. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. lumina cea vesjiica.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. Mirosul 221 .16.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar.11. sa se stinga. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. ce se sfintesc prin catacombe. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. sa ne curatia vietii casatoriale. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. cand au inimile creştinilor.4. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari.caldura credintei şi a iubirii creatine.Treimi. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. simboli. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. doua lumanari. cand conduce la intunericul sufletesc. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. astfel mirii. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. se mki. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. Rusalii etc). iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim.

care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. Ne mai indeamna apoi ca. pentru cainta. . inchipuie dumnezeirea. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. care se mistuie.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. raul. lumina este Fiul. ca şi candela. de placeri şi de Hristos. fara strica-ciune. Blasiu şi la 2 februarie. 3). intocmai ca albinele. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. ceara este stinge mereu. 222 . Lumina iubire. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. de la cea aprindem lumanari. V I E timpul ce lumanarii evrei. iar focul.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. fara micsorarea dumnezeirii. . adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. . de la Tatal. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. ce ies din lumina. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. adunata de albinele curate. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. Precum fitilul. precum sj nemarginita Lui sfintenie. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. bunamireasma lui Hristos. para pentru smerenie. se fara a se vatama acestea. sa culegem numai fie din ceara. ca eel mierea invataturilor sfinte. Razele. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. Ceara.. din ziua sf. în momentul ce se şi a serviciilor divine. adesea inc doua cercun Lumina tat. focul. Iconografia ne Tatal. fara Tatal. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. pamanteasca a omului. din eteraitate. ca sa se poata Hristos. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. . Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. razele. inchipuie curatia ceara.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti.Precum din Lumanarea. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. . la care trebuie sa aprinde. cum se mistuie lumanarea. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. b u < vesnic " luminii. care este chipul virginitatii. aşa şi viata-i plina de pofte. lumanarii. care în fata este de o rara frumusete. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta."). ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. astfel şi inima lui Iisus. Sub numirea de lume se avand. la s-a nascut Iisus.. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. a pacate în opunere cu cerul. deci şi lumina. fara stricaciune (Evrei 1. precum se inmoaie mai curat element. iar fitilul inseamna placerilor. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. Preacurata.

La romani de ex. L u m i n a mai inchipuie credinta. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. e simbolul lui Dumnezeu. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. ce se vede. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". intunecoasa şi n e v i z i b i l a . la Vecernie. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii.it invataturi luminoase. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. care da viata."... ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. Ca cer şi pamant.. „trestie zdrobitanuvafrange. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. Lumina este simbolul lui Hristos care. preoti) acestui cuvant (Matei 5. nu a t a t în scop de luminare.. 2). La evrei. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei.20). acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti.6. 223 . care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. 3). 3).lumii. cat mai ales ca simbol. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. 3) etc. rugaciune. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". Fara de lumina natura este rece." (Matei 12. iar intunericul inseamna deznadejde. izvorul luminii. a imprastiat intunericul nestiintei. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42.. i u b i r e . „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. 2). la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. ca insine sa fim fii ai luminii. da viata. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. bucurie. a impartas. 9). Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli.. 14). cu ocazia capturarii unei cetati. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus... 9). „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal."). munca vesnica. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. pustie. cu darul mantuirii. 60. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. care a venit în lume. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou.. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. a propovaduit iubirea şi blandetea. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28.

care. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. care cununa. Sfanta Fecioara. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului.i ciunile lumina lunii.. daca putea celor morti. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. apa sj haine) de Ordenii. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil.. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. Iudeii adoptasera o datina pagana. era adica semn de noroc şi sanatate. cineva sa sara fara sa se arza. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. daca i-ar ajunge. ce o dau femeile de pomana la trambitei. care lumea cealalta.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. nu se stinge niciodata în rasunarii. dupa era aceea a lunii a şaptea. care a fost prototipul lui Iisus. a fost la romani rea de fa zeul 224 . sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. pana pe la sinodul al Vl-lea. se zilei intra amintirea lor. fata unui om sau şi în chipul unei femei.6-8). care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. ori ca milor. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. Luna tanara v. ca stapanitoarea noptii. facandu-se toate ruga. Mai luni (luna tanara). numita şi ziua credinta lor. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. Alta mortilor. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. De ex.. Poporul crede Luna. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. cer şi pamant (Geneza 1. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. Strecurata ş ii în cretinism. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. numita popular Lunea mare. petele din luna ar fi monahiile. Lunile. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. art. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. Iisus Hristos. inseamna ca ea este regina cerului. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. opera urzirii se reduce nare. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. adica Tomii. XI) şi care. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. sarbatoarea trambitelor. celor ce au murit fara lumanare de mana. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. are ceva apuseana. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. soarele dreptatii. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". poarta semiluna în par.

care au completat şi desavarsit cununa. inceputul lunilor. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. zeului soarelui. în simbolica creştina. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Atat doar ca. art. adica Luni dupa Duminica Tomii. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. Filip (1 mai) pentru aprilie. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. asa de ex. cu alta spre viitor. fiindca el a fost pescar. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. De ex. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. art. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. cat şi cele de mitologie populara. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. si-au statomicit cuvenita insemnatate. atat cele bisericesti. al primaverii şi razboiului. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. e asezata tocmai la inceputul primaverii. Invierea Domnului. Matei (21 septembrie). fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. Lunile anului. Vartolomeu (24 august).incep chiar în aceasta Luni. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. în superstitia poporului. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. 225 . Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Ziua mortilor. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Ianuarie. a vietii. 13). Iacob eel Mare (25 iulie). e eel din urma intre Apostoli. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Andrei (10 noiembrie). de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. astfel sf. Simon (28 octombrie). al sfarsitului şi al inceputului. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. fiindca are forma de luna. Alta insemnatate are Lunea mortilor. în forma de semiluna. Luca şi Cleopa (Luca 24. ap. ca admoniere la o viata creştineasca. opera mantuirii. prin urzirea lor. Iacob eel Mic (1 mai). Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Toma (29 decembrie). Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . Lunula se numeste cutia. zugravit cu 2 fete. Lunea mortilor v. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . cu una privind spre trecut. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor.). Matia (24 februarie) pentru martie. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. Martie. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. stralucire). Varnava (11 iunie). iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. inchinata de catre romani lui Mars (soare.) ale omului. ca necredincios. Iar sarbatorile. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci.

'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .so pdni BO opajo ]ruodo. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi..i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

ZVL OSJOIS rao.ooa.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.IAZE.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .n p y " :opruiAno pui.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.reisi.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.nd JSO.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.10o0.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.reiumq3.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .

ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam..". în zodia cantarului. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. 20. Miezunoptica (Polunoştnita. a purees inaintea taberelor izraelitene. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. pruncii imbracati în stihare. invierea mortilor. Mihail (evr. la moarte. adica aproape de echinoctiul de toamna. al desfatarii. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. 11). creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. Ministrantii (diecii. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. Apocalipsa 12. Miazanoptanda. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. Vechi. invierea Domnului. ceara. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. i-2). = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma.. a doua venire şi judecata din urma. în Test. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. în Test.. Prin lipirea lor de sfanta icoana. 12.) ori au forma de animate.guste lapte şi miere. lui Lot la pustiirea Sodomei. Mandul. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. pe langa o scurta rugaciune. Prin aceasta asezare a sarbatorii. inmormantari. ea este şi simbolul desfranarilor. Cantarea cantarilor 4. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. art. mana etc. Psalmi 118. 30). Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. iar biserica apuseana la 28 septembrie. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. serafimii). legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. 103. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii..) simbolizeaza pe 243 . metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. 13. 7. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. litii. Migdal v. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. 1. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani.

Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.SBU .(BiBissnmmjux Bnou nBs s. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s. B.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.ISI.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş . -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -. B.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.

. la urechi spre ascultarea credinţei. Mireasma e simbolul sfmteniei. Mireasma. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze.. ca taina. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. 34).). astfel creştinii. 2). Balsamul are miros placut.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. Mir. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. care este semnul pacatului. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. al sufletel or. e miruit cu mir sfintit de episcop. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. prin sfantul mir. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. 14-17. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. 29-30). s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. 7-9. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. de ac e ea e vindecator al trupurilor. deod a ta cu botezul. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. Taina mirului se savarşeşte prin ungere.tea Darului. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. 19. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. 11). 245 . ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul.. fiica Sionului (Apocalipsa 19. la mdini spre a lucra numai fapte bune.. ori avand deasupra capului para de foe. exalata de catre diavol. d upa o legenda. Mirul. în Test. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. 21.

tipul tuturor femeilor pioase. Miron (gr. Comem. art. ca şi cu la intreceri. dupa obiceiul evreilor. precum şi curatirea rugaciunii. art.arhiereului. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. Missa catehumenorum v. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa." sufleteasca faca şi o bisericii. Mai e şi tos. Untul de lemn al bucuriei. v. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. peste care se aseza alta de culoare vanata . la 16. art. Mitra episcopilor romano-catolici. Mitra arhiereasca (infula) în Test. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. 0 poarta şi dignitari distinşi. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . de aceea la nunti este imple. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. cu patria în Orient. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. Mantuitorului (Matei 27. Missa fidelium v. dadeau ere fost semnul . simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. de aceea se planteaza pe morminte." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. 38). = uns cu untdelemn): sfant. al tineretii şi al virginitatii..doua Testamente. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". şi de nuntasi. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. Mir şi art. are doua varfuri. praf şi ce pocainta. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. Pe frunte era legata cu o lama. apoi şi ungerea cresti246 eterna. Liturghia celor chemati... numita chidar sau chanuna. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. Sunt lui Dumnezeu.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. în Ahaia ("f" 250). Liturghia credincioşilor. în creştinism e un coif de aparare. Mirnita. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. art. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. VIII. care inseamna c e le simbolul frumusetii.

inorogul. cu Ianturi şi curse."). duceti-va de la mine. impreunate cu moartea. deci. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica.. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. c a s i m b o l a l vietii vesnice. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. orologiu de nisip etc. Exista o datina." Corinteni 15. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. cu aripile ei de liliac. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. cu coasa în mana.. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor.. orologiul de nisip. melcul ca simbolul invierii.. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. ca indemn la pocainta. corabia cu 247 . i-2).. taind cu coasa tot ce-i iese în cale.") cuvenit („veniti binecuvantatii. prin care isi asteapta mantuirea. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. secera. din care ranţesc numai dintii. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos.. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. se raporta la trecerea în alta viata. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si.eterna. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. a bea paharul mortii. 8). Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. la intrarea în noapte. cenusa. iar moartea ca o trecere la parinti. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. venind inarmata cu lance. ca simboale ale mortii. Toate ceremoniile şi obiceiurile. purtand în mana un arc. de a pune la pamant pe eel muribund. cu parul despletit. sufletul ramane nemuritor.). coasa.. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. (Psalmi 136.. de culoare galbena. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca.. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. 42). ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. ca simbol al deşertaciunii. secera.. în Test. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune.. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea.. cqsasul. Sarutarea din urma. Evreii aveau şi un inger al mortii. sculase-va intru nestricaciune. cu craniul gol. cum o numeste Iisus m o a r t e a . lumanarea. coasa. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. salcia pldngatoare." Scheletul are în mana: mar. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. ramasa de la romani.

Monah v. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. 17: „o stea va rasari din Iacob. iar prin 2 triunghiuri suprapuse.. Iisus masa a altarului. care prin echilibrul universal. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. H r . în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. lopata. Sinagogile şi zeiesti. (t 1571 i. Comemorat. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. Moyses. ca sfant. IX. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. iar eel de sus.. Toiagul lui Moise. coşciugul. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. lumea spirituala. 9). care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. în forma stelei lui David. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. Ea este emblema. paman. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. Calugar. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. creştinii. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. Pe templele iudaice mai 248 . sulifa etc. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. ziua de odihna. 13). teasca. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. Evreii. mici din afara. atat al Test. art. yses = mantuit. precum e cautat ale sfintilor. con-stand din primesc nevi-novaţia. Actul de reculegere sufleteasca. = steaua lui David) de sus apa şi mana. Triunghiul dedesubt (loan 4. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. arcul. sapa. curatia. la 4. Vechi. Moise (de la evr. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. 17). cat şi dupa profejilor (loan 1. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult.". mou = apa. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. au primit Mogen Doved (evr. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. eel suprapus. Piatra Dumnezeu. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul.

Partea ? din monogram are adesea un nimb. inlocuind pe Hristos. de biserici se rezema pe niste monstri. credinciosilor. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. cum s-a aflat prin catacombe. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. spre vedere publica. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. reprezentand rautatea şi diabolitatea. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. rapuse de cuvantul evanghelic. adesea impreuna cu ancora. art). Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. Stalpii şi colonadele acestui fel. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. invinse. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. ori „ Iesus Hominum Mvator". zvastica). Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. Primul s e mn. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. Are forma unui turnulet. la emblemele evanghelisti-lor. precum şi al iubirii fata de dansii. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. 8. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. XC. creştinii s -au folosit de semne simbolice. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. serpi. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. scorpii etc. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. Razele. ca sunt scoase de aici. ce se expuneau. apoi cea în litera X (crux decussata). inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. Cele 249 . ori este de forma unei frunze. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. ce inconţoara monstranta.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. Din secolul XVI incepand. deosebite ori laolalta. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. forma de stea. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1.

ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.3 .'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.osz IB sp iBiBiid in]n.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B . 1 1 U I BS 9mq9.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .

cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. nuci şi carnati. stufoasa. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. spre a simboliza alegerea deosebita a locului.. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. care în noaptea de Craciun. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. colac. lasand toate ale lumii. ulcica. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. despre care amintesje acea Duminica. MosJ se numesc pomenile (coliva. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. El pregateste calea lui Mos Craciun. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. Cimitir). da-i mai buna a lui Craciun". figura legendara. le pune la capatai ori sub bradul . Adam. cu fata vesela ori incruntata. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. lumina de ceara). sj art. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. precum sj a crucii din mijloc. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. ce le adusesera bunului prune Iisus. Cu o barba lunga. 251 . ce le poarta în spate. Morti (Matei 8. Mo$ Craciun. care nu se pot ridica la cele raeţi. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. alba ca zapada. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. pe cei morti sufleteste. ca personificare a zilei de Ajun. aduce diferite daruri copiilor buni. el trece prin noaptea sfanta. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v." Matei 8. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati.pomul de Craciun. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. în Sambetele mortilor.. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. Moş Ajun: fiinta legendara. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. respectiv în seara de Ajunul Craciunului.

pamantului". dintre care se aleg numai cei buni. în aceasta zi. ce le pot transpomana.0. Muntele eel mreaja.. Mugurii de Paşti. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. şi incredere de sine. iar despre cerul. curatie peşti. p r i n M. morala. ca plantele ar dispune de puteri tainice. a caror rautate s . în forma de guler larg. Mreaja mai inchipuie şi raiul. Dragomir: Istoria dezrob. Maica neascultare şi iubirea de lume. 0 munca iadului. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. imparaţia lui Dumnezeu. care lui Dumnezeu propovaduita fine. despre care se aminteste ca în Ardeal. marire. care aduna pe toti oamenii. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. art. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. relig. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie.V. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor.5). sj biserica neinsemnata mare. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. putere. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. (Amos 4. XPS. sfant şi de Dumnezeu umblat. Ca pomana se impart cofe. ?i despre miere..17). atat cea data de IHE. intarire. 4) şi al singuMreaja (retea. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. ce moşilor se cumineca toti mortii. iar femeia lui. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. cand iaraşi se da muguri. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. adica pentru sufletul mortilor. mai inchipuie mandrie.). „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. şi-a mantuit sufletul. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. Cyanus). sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul.13) simbolizeaza tarie. (gr. colac şi lumina. de 2-5 m. E o pla numai un an. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor. E zi de rugaciune la bisericile unite. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. ortodocşii.P. iar cei rai se arunca afara spre 19.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. ulcele.). dau cei vii (grija v." (Luca 3. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. care se crede a avea puteri de de pomana. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. se impartaşeau la Pasti prin morminti. (Iisus Hristos). S. e siml nate. incat 252 . istoria bisericeasca (Centaurea. navod) este simbolul ratatii.. = Mater Theou. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul.

Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8.23. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. 31) şi pe Mantuitorul care. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor.zeu. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte.21). Inchipuie.40). ci şi pe cele ale ascultatorilor. incat cuprinde azi tot pamantul. Capetenia lor e Belzebut (Beel . principiul raului. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. inchipuie biserica creştina. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. Myrha v. 20. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. \ 253 . ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. Smirna. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. dupa sf Grigorie. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. e simbolul lucrurilor neinsemnate. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. propovaduita de biserica. în line. ce traieste numai un an. şi biserica lui Hristos. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. art. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. al dorintelor vii de reculegere. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. zebul = muste). E o planta tufoasa. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca.

puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939..SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.U E -A .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud . 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .ioj .1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E ..uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.uxraiora 3d BiB.S \XV\ 3pşUES miBdojq.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.

precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. creştinii o venereaza inca de la inceput. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. ce-i premerge. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. Este inceputul mantuirii noastre. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. p a t r u n s e şi în creştinism. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . aleasa de mai inainte sa fie sfanta. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. Dintre 255 . c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. pagane. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. e numita şi misa ingereasca. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. fiindca a stat sortita. Colindele. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. care este inceputul vietii lor adevarate. Cantarile. numita misa pastorilor. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. fund Maica lui Adam eel nou. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. insemnand ca o m e n i r e a . caci şi natura e p l în a de omat de viscole.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. inainte de venirea Domnului. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. în seara de Ajun. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. 2) misa de dimineata. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. Maica vietii celei noua.

cat şi pentru credinciosi. 10). cu referire la cursul soarelui.ţotile lui loan") pe care.. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. Dupa o traditie. florile sfantului. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote." (loan 1. trebuia sa se prezinte. adica vasul de aur. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. Naşterea pruncului. 1 cu un martor. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. în timpul persecutiilor. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. 256 . invatand poporul. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. era j simbol al manei din pustie. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. ca semn de venerare şi în extern. loan este patronul croitorilor. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. prin urmare. care garanta pentru siguri. care pana aici a stat mai sus pe cer. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. eel ce I voia sa se boteze. 29). Nastrapa. multumeste adica lui Dumnezeu. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. al iudaismului.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. 8). sa nu fie calcat. în decembrie zilele incep a se mari. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan".. I la anunţarea de catehumenat. care continea mana din chivotul legii. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. 30). zarindu-i în pustie aşa de micut. ca trimisul lui Dumnezeu. aprinzandu-le. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. cu care intra în inrudire \ spirituals. cu un n a ş . se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. iar în iunie a se micsora. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". loan.

mortaciuni. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. = sfintit): sfant. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. în semn de devotare lui Iehova. = voiosia viefii): sf martini în Cordova.) obi . în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. Comem. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. la 1. morbosi. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. VIII. Naum (evr. al diavolului. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. acestia. Nazarie (evr. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. la 28. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. în Test. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Alta Natalie: comem la 26. pricinuita din atingerea decadavre. 25). Natalia (gr. spre a fi usori la carte. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. Come m . La sfarsjtul lumii. VII. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). = mangaiere. neretezat. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. Precum neghina. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite.nuit în Test.' VII. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. odihna. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. 6). era in Test. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. insemnand curatia sufleteasca. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. intocmai ca pestii mrejei. necuratiri etc. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. XII. iar pacatosii pentru osanda vesica. sotia sf Aureliu (t 852). prin ciuruire. Evreii nu salutau pe pagani. ba chiar şi nimbul lui e negru. Nazireii purtau par lung. Vechi. 257 . Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. care vor fi aruncati în focul iadului. care sunt apoi selectionati. Nedospire. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. ca simbol al caintei şi al penitentei. Nazlreatul.47). pricepere): sf. Comem la 27.

la 2. versat): sf. Copiii. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . IX. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. nimbul are culoarea aurului. cuv. fiica sfantului imparat Constantin. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. XII şi duminica a doua dupa Paşti. şi martirilor. VI şi 13. în preseara sarbatorii. Nichita: sf. Nou şi sfmtilor bisericii. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. profetilor şi altor drepti din Test.Nestor (gr. al multimii („ca nisipul marii"). Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. = purtator de biruinta): sfant. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Comem. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). Comem. Nicodim (gr. XII. obicei dedus din traditia ca. Vechi. Comem. patriarhul Constantinopolului. Nicolae. al poporului): sfant. Aceasta marire li se da. Nisipul e simbolul desertaciunii. = invingator. în mod nevazut. = priceput. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). Comem. = invingator): sf. la 15. martir (t 290). c ere . Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. odinioara. Nichifor (gr. N. la 25. la 6. apoi sfmtilor din Test. Comem. episcop în Mira Lichiei. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. care intai în ascuns.. X. adica patriarhilor. la 15. Nicolae (gr. III. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). Ca simbol al luminii. Nicolae" data nuielei. la 27. (f 350). XII. distins prin milostenie şi blandete. ca decoratiune pe maririi de veci. Orologiul de nisip. Comem. afara de fericirea eterna. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. (t 330). de unde şi porecla vulgara de „sf. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte.

E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. gloriola. semicerc. VIII. în forma unui disc.sf. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. numit al do tipul lui Hristos. lunula. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. cuvios (t 1508). Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. fl Noe. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Dumnezeu ca chezas. Comem. Nimb (diskos. la 11. semiluna. sau patrat. cercul auriu. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii.ie a gratiei 258 .

prin Iisus. apoi Vinar. ce are cununa pe cap. ce ne apae ca un intuneric imens. Iisus a retac ut inimile oamenilor. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). Noe. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. al I smbol e corabia. în a carui constelatie intra soarele. pentru ca prin 259 . spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. fecioria şi ia de bunavoie. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val.ajunul sf Andrei. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. şi sa-i rezideasca. ca un at dolea Adam. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. E şi simbolul vesniciei. la 8. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. 12).SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. numit al doilea Adam. simbolul pacatelor. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. care numai unul singur straluceste în lumina. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. luna storsului de vin. cu fructe în mana dreapta. de la bruma obisnuita acum. la 21 . care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. Numirea o avem de la romani. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. I isus este adevaratul Mantuitor. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. materiale. la 11 — sfantul Mina. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. La legamantul cu Noe. e prototipul lui Hristos. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. la 29 . Poporul o numeste Brumar. scapandu-i din t jrare. Vinicer. cum s-a intors lumanarea.

Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.\ .UBJS u u p p m o ppzBra .S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d . \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.

.fie cunoscute prin cele vazute. Numele de botez. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc.). şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul.pe Mesia (Isaia 11.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (. sau produsul lor. 32). precum şi cu dogmele creştine. nepatrunsa de mintea noastra. pe care le primeau apoi şi la botez. Se dadea numai un nume (de ex. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. şi \a aceştia era expresia de . a intocmit ca cele nevazute sa. fara a avea şi nume de familie. Numele. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant. Numerii 1.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. iar ceilalti sunt componenti. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. . ai omenirii şi ai binelui. 1). ori al unei dorinte (Geneza 29. care sai fie model de vietuire şi calauza. 29). concrete.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. 25-26. 261 . în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant.4. Simon). Sa o tinem în fiecare an.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. ca patron. Intelepciunea lui Dumnezeu. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor.7 sunt numeri fundamentali. 5. Sfintii sunt eroii creştinatatii. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Simon în Petru sau Chifa = piatra). cu simbolica lor.£imon bar (fiul (ui) lona ". nu în obisnuitele petreceri lumesti. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. Iosif) ori nume de martiri. ca „toiag din radacina lui Iesei". Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. 38. Benhur (fiul lui Hur)". spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. în Test. la convertire etc. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant.3. o sarbatoare pentru creştin. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25.Jhmet ben (fiu lui) AH. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii.

sarbatoare la 1 ianuarie. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. art. Nunta v. . 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos.9. art. ca produs de numeri (3x7) sfinti. Dupa legea mozaica. FiindcaNasterea Domnului s . Casatoria. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. hramuri). Naş. Nun v. Cununia. Astfel erau 7 minuni ale lumii. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. Nuna v. Numirea Domnului. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. la serbari religioase (ruga. art. 7 columne la Roma. Romanii tin de norocos pe 101.7 porti ale cetatilor. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei.a statornicit pe 25 decembrie.7. doi (2) simbolul dualismului. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. Nino. adica la opt zile dupa nastere.

Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. 18. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. 1 5 ) şi pe sectari. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. chipul omului zidit din pamant. . Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. ingenuncheaza şi apoi se culca. 16). în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. ca vasele olarului."Ioan21. 11. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . pentru ca nu si-au indeplinit datoria.. incat la cea mai usoara atingere se sparge.11). fatarnici (Matei 7. face cruce cu p i c i o r u l . a f o s t aleasa în Test.16). precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. care e reprezentantul animalelor salbatice. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. dupa ce a fost scos mortul din casa. ci sa ramana. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. facatorul lor.. toate vasele. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16.3. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. Ezechiel 11. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. 6: Isaia 29. cand se culca. isi facerugaciunea obisnuita. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. şi care e atat de subred. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. Credinta a r a m a s de la evrei. scaunele. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire.

în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. dumnezeiasca. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. cum e de pilda numirea. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. Paştilor. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. de unde am I Dumnezeu. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. manastiri se citeste cam pe la amiaza. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. precum se sparge oala. zeului Bachus. ochi ageri inseamna adica iscusinta. viata pamanteasca. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. ziua de 1 octombrie.Ochii sunt simbolul. adica incheierea serbarii. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. Ochiul. Occursus Domini v. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. adevarate. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. respectiv insigniul ghie. Intdmpi. în fine. Ochiul în a opta zi a saptamanii. ori al mainte de a incepe o rugaciune. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. zile de serbare. tipica.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. . Dimitrie (26).numita şi innoire sau innoirea serbarii. ca innoire. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. Procoavele. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. care la inceput se Domnului. A trecut şi în 28). Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. Deoarece vesjnice. fiindca în dreptaţii. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. soare inseamna pe Dumnezeu. zeul vinului. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. Ochiul în aureola de i.": Luca 11.34). Preotul ridica ochii sf.. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. care acum se face culesul viilor. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos.este inchipuita printr-un ochi inchis. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. atotputernicia Lui. art. e şi bruma toamnei. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. agerimea minţii.. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. Se numeşte pranzanda. octava e luata de la evrei care. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. dupa cele 7 narea Domnului. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. rugazata printr-un ochi deschis. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar.

. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. 15). cu coliva şi pomeni. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. Olimpia. care este rugatoare catre Dumnezeu. Comem. în forma orarului. Olimp (Olimpiu): sf.. printesa ruseasca. Maslu. . episcop şi martir. Comem. este numita şi Vinerea mare. la 29. buni ori rai. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra.). pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. = ramura de maslin. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. Vesmintele. ramura de maslin e simbolul pacii.Sambetele mosilor de toamna. protectoarea saracilor. Paraschiva.. la 25. = sublima): sfanta. Olimpiada: sfanta diaconija. Stdlpul. la 15. Odajdii v.. care recreeaza şi invioreaza corpul. Olivian (lat. arbore. de pace): sf. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos).1. altul pe piept. Pavel (Romani 16. amictus): ornat lung arhieresc. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. care au cruce pe ele (castraveji.28) e chipul armoniei interne sufletesti. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. art. Comem. Se pune episcopului pe ambii umeri.VII. un capat atarnand pe spate. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Comem. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. Oliver. XII. Oglinda e simbolul faptelor. V Olivul (maslin). în sens spiritual. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). Odihna. Olga (germ. art. odihna (Matei 11. bunica sfantului Vladimir (t969).Acoperamantul Sfintei Maici.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. nuci. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). care consoleaza numai prin Mantuitorul. 8). Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. Odihne lainmormantari v. Oleoungere v. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. unul din ucenicii sfantului ap. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. VII şi 17. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. numerate. Startle şi art. Omoforul (palin. Olivul e simbolul mandriei. prin predica şi prin rugaciune 265 . art. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. linistea constiintei. Sf. Tot asa arhiereul. lall.

care a chemat pe fiii Sai la vie. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. la 9. N litera din trei linii . ca i-a inzestrat cu desavarsjri. Onufrie (gr. Fiul eel intai chemat. (gr. care se tineau drepti. martir (t 290). -calareti pe asm): sf. în decursul serviciului. inseamna pe pacatosji penitenti. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. care a respins chemarea dar totusj a venit. inchipuie pe Sfanta Treime. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. ca simbol al Sfintei Treimi. eternitatea. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. caindu-se. la 12. iar cu sufletul sa fie partas. prin vointa il poate iubi. la intrarea Sa în Ierusalim. Onofrei.28) inchipuie pe Dumnezeu. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. VI. simbolizeaza pe izraeliteni. Alt Onisifor. lumii sufletesti. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. vietii veşnice. Vechi. se indreapta. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. Comem. dupa cele trei trasaturi ale sale. Fiul al doilea.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. 19). Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. în icoane. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. © N. dar n-a venit. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. XI. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. Fara omofor. dar mai apoi. Comem. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. O. ca Fiul lui Dumnezeu. cu osanale. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. Onufrei. = eel ce este. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. cunoştinta şi voinţa. anahoret cuvios. care a fagaduit ca vine. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. care inconţura. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. adica în imparatia Sa. adica sa fie un microcosmos. mai inchipuie 266 şi pe pagani. prin nemurire poate fi partas. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. episcopul nu poate servi.26). co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi.

A opta zi este octava (otdania. care se numeste innoirea invierii. al reinvierii şi al nemuririi. Opt. sfant.XR. sfant".KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. N.15). simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. art. ce s-a facut la rastignirea Domnului. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. numarul opt e simbolul innoirii. Mai inchipuie aripile ingerilor. anunta inceperea rugaciunilor. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. Ora a treia (la noi 9 a. NI. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. tinandu-se stranse deolalta. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. iar cand se incinge crucis cu el. I. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. la Inaltarea sfanta. Biserica apuseana are 8 fericiri. în asemanarea zilelor saptamanale. Ora a şasea (ora 12). 267 . iar ca initiala a cuvantului grec. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. Epitrahil. Crucea în cere inca are opt colturi. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). Avem opt glasuri de cantari fundamentale. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. ce serveste de sigil al painilor. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii.28). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d.m. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. cu referire la a opta zi. Orar dublu v. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. Steaua magilor are opt colturi. al prescurilor de jertfa.). nedezlegate. Orarul are inscriptia: „sfant. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. 33). 46).nedespartite care. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. 9). ca simbol al imparatiei creştine în lume. iesirea) praznicelor mari. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat.) ori (IC. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). în simbolica creştina. C. a. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere.

la care ne mana şi azi Domnul. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. la lumina credintei. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. barbatia. precum a facut pe om din tarana. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. care incepea ziua cu ivirea diminefii. randuite pentru anumite servicii divine. batranetea şi sfarşitul vietii. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. ne curatim: botezul şi pocainta. ci vor pieri amandoi în pacate. Orbul din Evanghelie (loan 9. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. 268 . ora mortii. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). adica pe cei orbi sufletesje. Ea nu a dat vederea deplina. tineretea. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. care fusesera secati. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. pamanteasca a lui Iisus. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. biserica are doua scaldatori. ce se savarşesc în ajunul Botezului. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. pana nu li se deschid ochii spirituali. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. şi nu cu apa. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. 18). Sf. numai daca i s-ar reda vederea. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. Ore imparateşti se numesc orele canonice. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. 7) inchipuie omenirea. Ore (ceasuri. iar prin pocainta ne spalam de pacate. ora III: de la Noe pana la Avraam. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. prin care ne luminam. Au aceeasi insemnatate. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Amestecatura cu scuipat. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. Tina. ora IV: de la Avraam pana la Moise.

Ortul popii. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. de aici insemnarea figurata a expresiei. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. Ortrina v. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. Comem. art. ca un memento de sus. care nu trece ca timpul. Osculum pacis v. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. de lauda şi de preamarire.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. Utrenia. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. E semn de stima şi de multumire. Clepsidra. Samtarea sfanta. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. a da inseamna a muri. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. Osana (evr. ce nu se mai intoarce . Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. Ornate v. art. La serviciile divine. ca timpul trece. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. la 10. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. XI. art. 269 . De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. o moneda în mana dreapta a mortului. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. Veşminte liturgice. care trecea sufletele în lumea cealalta. Poporul nostru inca pune un ort. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. art. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. Orga e inventata de sf. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime.Orest: sf martir (t 300). Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. ce familialii o dau muribundului.aratatoarele nu se mai intorc indarat .

Comem. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. Oul de Pasti. Otratire (Botez de lipsa. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". Comem. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. care la iudei simboliza creatiunea. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. XII. Inchinare). are sa fie botezat în biserica. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. = proprietary. 25). La ospat sunt chemati toti oamenii. VII. Oul simbolizeaza lumea.4). Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. la 13. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. la ocazii de inmormantare. Otto (germ. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. afara de afundare. adica biserica. Luca 13. Otilia (Odilia): sf. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor.2. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. aşa vor invia şi corpurile noastre. în loc de mana. la 2. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720).". sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. al carui simbol e coaja oului. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 .VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. fiere. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. Daca pruncul se insanatoşeşte. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. desi în mormant vedem numai ruina. în cantarile deniei din Joia patimilor.. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca.. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. 12. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. Amos 6. astfel şi omul pana e în corp. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8.

ei insa. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. care. adusera vorba despre minunea invierii. Coaja oului inseamna piatra mormantului. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. poporul nostru le tine de sfintite. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. daca i se vor inrosj ouale din cosara. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. . dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. în dimineata Invierii niste fete. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor.in groapa. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. Maica Sfanta a adus un cos de oua. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. iar cocosul. primind în schimb cate un ou rosu. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. fiindca iepurele e simbolul mortii. mergand la piata. pe care le stropesc cu parfumuri. ii stropi pe toti cu ciorba. pe drumul catre mormantul Domnului. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. le arunca pe a p a curgatoare. 271 . Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. în dimineata Invierii mironositele. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . batand din aripi. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. cu atat mai tare il chinuiau. care le pazesje. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. Abia o putura trezi din lesin. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. varsat pentru mantuirea lumii. Cand desfacu la piata cosara. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira.

nepotrivit şi condamnabil. Matei 26. soarta rea. ramura de maslin. unul din intemeietorii monahismului (t348). dupa aşezarea crucii. regele pacii. suferinta. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. dupa cum zice profetul Zaharia 9. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. Simboalele pacii sunt: curcubeul. o mana care impartaseşte binecuvantare.V. Paharul sfant v. art. Pahomie (gr.lal5. Intreprinzatorul edilitar.22. Potir. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura.39). care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. o simtire şi o lucrare. adica pe simbolul pacii. eel mare): sf.39).p Pacea este Hristos.ii lor conjugate. sfmtitorului şi a credinciosilor. 6. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. care vine sa supuna universul. unirea lor intr-un gand. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu.9: „iata regele tau vine bland pe asin". mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. Pacificale se numeşte crucifixul. sarutarea sfanta. Paharul comun (de obşte). la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. inseamna soarta comuna a viet. durere (Matei 26. în centrul imparatiei mesianice. Isaia 51. cu vin. = eel tare.Comem. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". nu cu arme. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. . Inseamna binecuvantarea pacii. doua ramuri de finic deasupra crucii. de acolo din varful ascutit al turnului. ci cu blandetea.

27). Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. spre a se putea deosebi de pagani.. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. Paladia (gr. care este la inceputul primaverii. Ramura de palmier este insigniul martirilor. pe biruitorul mortii. Comem.17). ca în cer sus este un Dumnezeu bun. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. fiindca el e în contrast cu albina. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. adica parul de langa tample. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant.. în ochiul fratelui" Matei 7. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. de silnicie. Paies. Palmier (finic) e simbolul invingerii. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. 3). un gunoi („ce vezi paiul. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. cu flori. al norocului şi al soliditatii. art.V. ce o poarta paianţenul în spate. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. de deosebire. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. al frumusetii. il batjocorea pentru acest fapt. Omofor. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. asupra mortii acesteia.Paianţenul e simbolul rautatii. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. în vreme cerinocerul. semne de invingere. 5). în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. Precum paiele netrebuincioase se ard. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . ce se impreuneaza cu barba. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. la 24. al ranchiunei.12). Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. necredincios. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. se reduce la o legenda.. ca şi un deget. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. Crucea. Pamantul e simbolul sufletului. ori în jurul unui porumbel. Paliu v. ajutator. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. insigniile pacii. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. cu ramuri de palmier. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. suge numai otrava din toate.

Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. 1). e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. la parastas. caci treieratul. 3. Painea. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Iisus se numeste pe sine painea vietii. la 12. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. preot şi martir. la Pasti etc. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea.". A suferit martiriu în varsta de 14 ani. Are simbolica parastasului. care ea insasi e supranumita: panaghia.19). care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2.. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. prescurele. facut din email. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). La panahida de obicei se sfinteste coliva. = panaghios). Crucea).în credinta poporului painea e sfanta. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. V. colac şi lumini. Painea (colacul de Pasti. Sfant martir în Roma sub Diocletian. = cea mai sfanta) se numeste artosul.. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. art. Creştinul nu incepe painea. la 16. asa trebuie lucrat şi sufletul. 7. ca sa rodeasca fapte bune. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. în forma şi de marimea unui ban. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. Pamfil: slant. Comem. Pamantul e şi simbolul omului. e simbolul vietii vesnice (loan 6. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. = stapanitor a toate). e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. scriitor bisericesc în Cesareea. Panaghia (gr. . Pancratiu (gr. Panahida (parastas mic). 32).VICTOR AG A roade. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. Comem. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. paine. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. ce se dau apoi de pomana.

ca principale mijloace de trai. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. iar sarea este element de Dumnezeu.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. Acoperamin275 . P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. ce se ofera Domnitorului tarii.3 5 ) . se conduc creştinii la viata vesnica. constituind corpul şi credinciosilor. Medicii il tin ca patron al lor. = eel ce face din toate milostenie). sunt simbolul faptelor bune. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. VII. Pantelie. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. ca sacrificii. cand cerceteaza. Luca.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. imparatul z e i l o r . zeu." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . ca bolul intelepciunii. datoria şi staruinta. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin.. inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. Comem. Panteleon. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. Sf. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. Oferirea painii şi a Imparat. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i .. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. sare şi tamaie. aduc aminte de sandalele Apostonal. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. Datina a ramas din cultul roma. careaducem lui Jupiter. precum il au şi pe sf. descinde ori intra triumfal intr-un oras. (t 305). simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . la 27. Painea şi vinul. Mai sunt şi un insigniu. lucrare.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. care au fost trimise (= au nestricacioasa. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin.inalte. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. paine. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. repreospitalitate şi de buna primire. Painea şi sarea. Pantelemon (gr. sat. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim.

La alegerea sa. precum painea inchipuie corpul Domnului. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. art. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. Papa (pontifice. 12) sj al tuturor rautatilor. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. tronul apostolic. ai zmeilor.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. Gheorghe Nou în Bucureşti). dupa credinta bisericii apusene. simbolizat prin sfanta masa. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. ai balaurilor tasneşte para de foe. cu o incapere mai mica. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. 3) tiara. episcop. De aceea din gura şi din ochii diavolului. un fel de capela. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. Petru. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. patriarh) din Roma. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. unde se tin veşmintele 276 . 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf.). ca niste veşminte sfmte. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. Paraclis (gr. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". scaunul sfant. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. cu care formam o familie în lumea sufletelor. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. inconţura pe Domnul. iar pe Sinai în fulgere. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). 5) reverenda alba de matase. e urmaşul sf ap. o viata de sfant. Paos (gr. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. aratand spre fum. 6) mozeta purpurie. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor.

la manastiri. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. în unele biserici se aduce la parastas pom. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. Afara de rai şade Iisus la judecata. cu ajutorul lui Dumnezeu. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. i-2. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. la stanga cele 5 fecioare intelepte. se poate savarsi liturghie (de ex. vietii il constituie lemnul crucii. 277 . 8. == a veni în ajutor). caci timpul de proba a trecut. în mijlocui celor 12 Apostoli. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. daca sunt sfintite de Arhiereu. randul la judecata.. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. Pomul simbolizeaza paradisul. 43). neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. urmeze patimilor lui Hristos. bisericute. ce se supune lui Dumnezeu. 17). Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. resedinte episcopesti. nici strigat. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. la 14. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. în care. cu sforicele. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. Panahida mare. la dreapta talharul penitent (Luca 23. Parastas (gr. . Paraclisele publice sunt ca şi capelele. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. . paos. Comem." Apocalipsa 21. X.sacre şi se face botezul. 4). iar la intrare strajuiesjte sf Petru. prin rugaciunile ei. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. coliva. Simbolizeaza vesnica. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. paine şi grau spre sfintire. cu multimea dreptilor impartiti în cete. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. 12) şi unde sfnta Biserica. 7 şi 7. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. este lacasul lui Dumnezeu.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. 2. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. Crucea. iar pomul stiintei e vointa libera. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. nici due re nu vor mai fi. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. cu mant în patru colturi.. facatoare de minuni.Paradisul e simbolul sufletului curat. cu insotire de rugaciuni speciale.

= ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. De aceea tunderea parului era oprita. simbol al pacatuirii. ce o are parastasul. Comem. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. Partenie (gr. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. Paruzia (gr. Maria Magdalena şi al s f . Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. deci. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. Maria Egipteanca. ci numai se sfintesc. incat isi acoperea goliciunea. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. numit paies. în semn de pocainta. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. episcop în Lampsac. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. fiindca parul este mijloc de ispitire si. II. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Particica în onoarea Nascatoarei. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. 5). Postul Mare. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . a fost obicei în Test. ca ornament femeiesc. este simbolul pacatuirii. Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. art. şi se mai tine şi la noi în unele parti. ca sa fie crutati de 278 . = trecere. precum şi credinta ca sfintii. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. ca un fel de nazireat desavarsit. 30). ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. Parul. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. = fecioresc): sf. facator de minuni (f 340). Are aceeasi simbolica. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare.VICTOR AGA Paresimi v. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. ne-o arata cu un par atat de bogat. la 7. a lui Iisus Hristos. Pasca {pessah evr. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. Vechi. ca semn de recunoastere a pacatului.

Pasarile sunt simbolul sufletului. nemaiavand timp pentru dospirea painii. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. 7. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. Antipasca. Psalmi 83.29. 7). ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. inchipuind unitatea poporului evreiesc. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. Deasupra are o cruce. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. simbolizand crucea Domnului. la c i n a cea de taina. Pastile mici v. nu se frangea os din miel. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. care ne uneste pe toti creştinii. art. p r e c u m şi colacul de Pasti. Mancau stand în picioare. Iov 12. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. la grindina şi la vifornite. tot cu aceeasi simbolica. cu toiagul în mana. o pogace rotunda ori patrulatera. Floarea suferintei. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. de obicei cu porumbelul. care simbolizau greutatile robiei egiptene. gata de plecare. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. La ospat mancau şi ierburi amare.m o a r t e co piii evreilor. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. art. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. 26). precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. incinsi. Pasca se numeste o coca. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. Pasca simbolizeaza pai-n e a . inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. tot din aluat. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. Rotunţimea ei inseamna scutecele. 3). d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. Pasca se numeste anafura. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. 30). Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. care inca sunt infatisati cu aripi. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt.

martir în Bitinia (f 363). Patricia (lat. noaptea. la 28. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). Discul. David. care poarta grija de turma credincioasa. Alt Patric. Patriciu (lat. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4.. Patron (hram) se numeşte sfantul. loan 10. amiaza. sa o caute. tarile. Patena v. ziua are patru impartiri. din pastor. dupa exemplul poporului evreiesc. lumea are patru regiuni (rasarit. = parintesc): sf. La ziua patronului familia tine praznic. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. în Test. Patru e fundamentul în socotire.. în Test. ruga. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. Toiagul. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. IV. Pastorul e simbolul preotimii. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. tineretea. singuraticii creştini şi diferitele bresle. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). la 13. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. V. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. 11. seara. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. III. au zis „sa mergem" (Luca 2. familiile. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul.24. adica reinnoirea sfintirii ei. Paterita v. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". art.23. barbatia şi batranetea). devine rege. tot aşa se numeau profetii. Anul are patru anotimpuri. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 .11). 5). pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. la 19. 11). Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. Comem. Vechi pastorii erau în mare cinste. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. episcopul Prusiei. art. viata omului are patru trepte (copilaria.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. = inchinata patriei sale): sf. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Comem. Patric. Carţa arhiereasca. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. 37. Comem. Patron au şi oraşele.). Patru e numar pamantesc. Luca 15. dimineata. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale.

Moise. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. vesmintele. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). al sumetiei. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. patrulaterale au fost altarele. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. Pavaza v. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14).natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. mesele pe pafru cercuri. Pavecernita v. soborniceasca. art. Pavel (gr. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. (paulus) = mic. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. judecata. chivotul. Nou sunt patru evanghelisji. în Test. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. Scutul. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. Vechiul Test. Patruzeci de zile dupa naştere v. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. = eel mic) v. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). aveau patru culori. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. reprezinta creştinismul lumii 281 . cu atributul apostolul neamurilor. tamaia consta din 4 ingrediente. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Paulina (lat. perdelele. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. Paula. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. art. Pavel. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. Patrusprezece e numar biblic. sunt patru pacate mortale. din rai ieseau patru rami. avem patru parinti bisericeşti.1. apostolica). ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. Paul (lat. sfanta. Dupacinare. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. la 26. art. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. al frumsetii şi al increderii de sine. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. Biserica are patru criterii (una. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. paunul este şi icoana invierii corpurilor. în acest inteles. = cea mica): sf cuvioasa. 25). art. Imbisericire. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. iadul. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. sj lat. neinsemnat). a avut patru profeti mari. Ilie. sfanta reprezenta 2 cuburi. raiul). Paunul e simbolul mandriei. Crucea are 4 parti. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Comem. în legatura cu postul de 40 de zile. ca plinirea legii (Daniel 9.

care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. Comem. Petru. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. Pelaghia (gr. adica la inima. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. Sigilarea. Adesea e inchipuit cu doua sabii. Se mai spune despre pelican ca. Sigilarea sicriului. Pecetluirea mormantului v. art. 14). Dupa traditie. Asa a facut şi Mantuitorul. impunsa. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. Pedum v. VI. c) sabia în mana dreapta. 282 Pectoral (engolpion evr. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Vasul. (t 69). Pastorale. art. facut dintr-o panza dubla patrata. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. Comem. Vechi. 6). la 29. Se purta pe piept. conduse de Arhiereu. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. X. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. b) cartea tinuta în mana stanga. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. Pecetluirea sicriului v. la 8. chosen): vesmant arhieresc în Test. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. art. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. . art. Pavel de-a dreapta. Are langa dansul un miel şi un lup. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. scapandu-i de la moarte. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. Pecetluirea gropii v. daca nu gaseşte merinde pentru pui. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. precum şi colectia scrierilor sale.VICTOR AG A intregi. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. Petru de-a stanga. Sigilarea mormdntului. incat ii ucide în dezmierdari. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. fiind adica decapitat. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei.

Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. care în vechime. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. Pentecosta v. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. se numeste o figura cabalistica. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. iar acum i-a rastignit. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. Pocainta. Pentalfa. pana ce bisericile nu avusera iconostas. sau pentagrama. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. la aceasta rostire. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica.. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. art. E totodata şi o avertizare. desemnata pe pragurile usilor. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. la rostirea „Usile".. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. cum se va vedea mai jos. în vechime. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. art. Pentalfa. prin inchiderea şi deschiderea ei. adica simbolul credintei. inainte de Credeu..". spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. Inchiderea ei dupa Heruvic. art. ca o amintire de timpurile cand. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. care s-ar afla în biserica. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. Cand se deschide. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele.". simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca.Penitenta v. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. adica dupa intrarea cea mare. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. Pogordrea Diihului Sfdnt. spre a semnala inceputul slujbei. acoperea spatiul prestolului. fara insa a se deschide şi usile. Perdeaua (catapeteasma. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati.. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. Pentagrama v.

unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. dupa 284 ." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. hindusii la Gange). care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. Vechi. prin vreo minune. preotii. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj. pe care o laudam la toate serviciile divine.. izvoare miraculoase .").. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa.. în vreme ce se canta chinonicul. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. iar la aruncarea mrejei. legea darului. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele.16) de suflete. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. II aflam şi în Test. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. la care nu poate privi oricine. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari.. creştinii peregrineaza azi la locurile . Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. se cuceresc pentru viata de fericire. prin care sufletele se pescuiesc. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. mai cu osardie.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului.. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor.16).. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim.de obicei manastiri. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii.: dvera). ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. Precum e schimbarea aerului pentru corp. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice.

care se boteaza în apa. Petru a cazut de trei ori. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. . De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. desi traieste în lumea pacatelor. dupa traditie. numai pestii în apa au fost crutati. desi pestele traieste în apele marii sarate. astfel creştinul adevarat. corifeul) Apostolilor. Mantuitorul. tarie). botezata de sf ap. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. Petru. strajuieste şi apostolul Petru. e chipul creştinului şi prin faptul ca. umblarea pe apa (Matei 14. s-au folosit de simboale. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. spre cele de sus. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. Pestii inseamna sufletele creştinilor. Petru (gr. simbolizeaza pe lisus. care se inalta de jos din pacate. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. în patria pestelui. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. Corabia inseamna biserica creştina. Petronela (gr. tot asa şi eel ce trage o corabie. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). supranumit capetenia (verhovnicul. Comem. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. e antitipul arhanghelului Mihail. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. Dumnezeu ajuta apostolilor. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. Mantuitor). V. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. Iconografia ne prezinta pe sf. fiind aceasta simbolul bisericii.porunca lui lisus. fara ajutorul lui Dumnezeu. pilda a realitatii vietii creştine. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. unde. = piatra). ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. = stanca mica): sf fecioara din Roma. au umplut-o. 27). la mucenicie. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. conduse de Hristos. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. . Pe$tele e simbolul lui lisus. Petra. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17.Dupa slabiciunile sale omenesti. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. indi-candu-i-se o noua misiune. iar nu sj a altor animale. (f 70). 285 . Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. 19). la 31.

„piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. asa şi acesti şi de jos ai societatii. Piatra = grindina v. 44. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. paman-tului. Petru martiri. sortit sa fie primul intre popoare.dupa pi Ida] la cele mai de jos. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. 1 1 .42. dupa rapunerea Satanei. Daniel 2. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. care.6). rica romano-catolica o piatra patrulatera. 34). loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Crucificarea lui cu capul în jos.25) s. Piatra de la liman. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei.a. art. da cum piciorul e eel mai corpului. precum tinea piatra u n ţ intreaga. Mai are apoi ca emblema cocosul. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. Steaua. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. Piatra sepulcrala v.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. I Petru 2. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. SiJ se pleaca . 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. 22.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. Iisus a fost dispretuit şi smerit. în alte icoane chiar şi 3 chei. al prestolului. mantuirea neamului omenesc. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. simbol al penitentei (Matei 26. facuta la lacasuri Duhului Sfant. E tipul altarului. 42). în anTimişul nostru. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. Dansul. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor.6). Inseamna pe Hristos. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. S-a rastignit în felul acesta. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi.75). o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. spre care nazuia sa mearga. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. sale. Sf. art. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. Matei 21. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . Petru este patronul bisericii apusene. Dupa inteles tipic şi simbolic. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". pacatos fiind.. Piatra unghiulara (Psalmi 117. incuiase iadul. Piciorul: fund eel al corpului. Sf. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. ca şi Petru. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. inseamna smerenie. Monumente sepulcrale. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21.

Placintele lui Lazar. Pielea e simbolul insalbaticirii. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. intrati în biserica. precum a marturisit-o în grai. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. Piscina v. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. şi totusi Episcopii se pleaca . Comem. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. = eel bland). Placintele sfantului Gheorghe. voira sa le ia cu sine. cuvios parinte. la 27. sa fie tuturor sluga (MarculO. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. 17). Inchipuie pe pastorii din Betleem. e simbolul umilintei. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur.Ioanl3. este tipul tuturor stapanitorilor. Cand niste negutatori. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. 16). Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. art. care se poarta indiferenti fata de religie. creştinii fac placinte cu branza. Pilat. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. pentru a nu-si pierde slujba. VIII. reclamate de mai mult timp. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451).21). totusi.44. din care apoi s-au facut repararile bisericii. spre a fi tuturor sluga. Pius (lat. dar onorabili. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. în Sambata inainte de Duminica branzii. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. numele mai multor papi ai Romei. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. ori în bratele Tatalui. guvernatorul Palestinei. Spalatorul. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. 287 . dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. din interese personale. numite „placintele lui Lazar". Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. Dupa caderea în pacat. In unele parti. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. ava al manastirilor din Scete (Africa). la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde.

la moartea. XII. saracia de pacate. care numai treptat a amenintat pe Faraon. de aceea e lovit cu lacuste. poporul a adorat şerpi şi alte animale. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. 14). Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. trebuie platit. Comem. Plata apei. pleava sunt oamenii cei rai. ce trebuie practicate totdeauna. Planeta = Felon.a pedepsit cu moarte. ce se dau de pomana. = frunte lata): sf. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. art. ce se da de pomana. Este credinta în popor ca orice obiect. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. Alt Platon: sf. X. Cand se umplu cu apa ulcelele. Ele mai sunt tipul plagilor. pe care lisus ii va curata din aria Sa. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. Platon (gr. cu platosa dreptatii (Isaia 59. la 18. Uneori se pune banul în apa din ulcior.a. iar sf. 4-5. caci altcum pomana nu este primita. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . la 4. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. 34. Aer şi art. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). netrebnici (Psalmi 1. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. IV şi 4. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat.VICTOR AG A infranarea. 24). Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. Plaştenita v. cuvios în Constantinopol (t 813). armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. 5). 19-31). Comem. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. . Epitaf. de aceea apa Nilului se preface în sange. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . umilinta. ce vor fi la sfarsitul lumii. Sfita. martir (t 300). cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. 17). numit şi plata apei. Platoşa (zaua.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. cu muste s. dar cu deosebire în sfantul marele Post. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. al jalei şi simbolul vazut al iubirii.

nu-i primesc si.2). Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. în creştinism nu a patruns. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. în analogie. în urmare.). .). cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. Hist. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . care în viata lor pamanteasca. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. isi clatina intruna frunzele. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. dupa cum marturisesc legendele lui. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. plopul e şi simbolul oamenilor. care insa s-a sumetit. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei.1). sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta.Dupa alta legenda.se da oamenilor fara nici o valoare morala. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. eccl. tulburand linistea. la a carui indurare cadem cu totii. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. n-a voit sa se apiece. Stefan etc. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. Zilele ploioase în Test. . sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. din acest omat o parte se ridica la cer. 23). inseamna pietate adanca. în posturi. Nou si-au plecat genunchii Iisus. la citirea Evangheliei. la intrarea cea mare etc. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. Hie o topeste şi o preface în ploaie. 4. în Test. A fost în uz şi în Test. art. la binecuvantarea primita de la preoti etc. Plopul. Vechi. precum şi moartea Domnului. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. la cereri momentuoase. în fuga spre Egipt. în fata usilor mari. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. în solee. cat şi în cealalta. 14). unde sf. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. 5) episcopilor (Canossa). Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei.

precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. Poarta cetatii în Test. Sa plangi vesnic frematand. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. 18. ca au mancat tatal şi mama voastra. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. e un act sfant.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. Santilii şi Pantilii. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. De aceea se numeşte şi al doilea botez. ca sacrament. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. insemna în Test. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. batranilor nostri. Duhovnicul . A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. o profesie onorabila. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. ca semne de admiratie şi de teama. care nu au mancat poame pana în zilele numite. Vechi o ocupatie. rostita de catre preot. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. De liniste sa nu stii. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. aldoilea botez). iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. Pocainta (penitenfa. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. Isidor care. un mar. la rugaciunile sale fierbinti. cu cap de om. Plugul. Vechi inchipuia puterea ei. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. Fara soare. se aratase la rasarit. loan 20. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Rugaciunea penitentului. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. 21). spre a primi marturisirea acestuia. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. cinstite şi aducatoare de roade. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. ca unealta a unei lucrari asezate. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. pentru ca toti sunt pacatosi. pana nu jertfeste parga lor. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. în ziua de Sanpetru. cu rugaciunea de dezlegare. pacatele. fara vant. dupa traditie. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. Patronul plugarilor este sf. Poporul nostru nu mananca fructe. Poame şi parga lor. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor.

spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. ce nu se mai reintoarce. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. 1). Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. 291 . penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. Biserica se imbraca în podoaba. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. Penitentul ingenuncheaza ca simbol.) şi anume: cocoşul.Pocainta a fost şi la iudei. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. ca semn de marturisire. penitentul isi face semnul crucii. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. Magdalenei. biciul. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. pe care le cere Domnul Hristos. fiindca este casa lui Dumnezeu. în analogie cu corbul lui Noe. corbul care. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. talharului penitent. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. Podoaba e simbolul faptelor bune. . insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. . în jet. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. credinciosul este adica în stare de pacatosenie.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. Ca un simbol de cainta desavarsita. Priveste cu fata vesela. Mai inainte de a incepe marturisirea. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. .43). loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. de jale. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. Duminica mare. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta.in decursul marturisirii sade în scaun. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". vita de vie. brdul. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. care plange primavara cand se reteaza. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. art. este simbolul pacatului. Cincizecime. Dupa credinta poporului. cenuşa. cu insemnare ca este în timp de cainta. ale orbului. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa.Dupa dezlegare. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina.

simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. A excelat prin umi- 292 . Spre a contrabalansa aceasta serbare. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. discipolul sfantului evanghelist loan. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. nuc. Are simbolica sfesnicelor. ca şi mireasa lui Hristos. Se numeste şi Rosalii. scriitor bisericesc. precum şi lumina credintei. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. datatorul luminii vesnice. spre inchipuirea limbilor de foe. Policarp (gr. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. la sarbatoarea Cincizecimii. cu care se impodobeşte biserica. Rosar. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. ." în loc de trisaghion. . plin de roduri): sf episcop al Smirnei. = roditor. în onoarea zeitei Flora. spre a arata virtutea umilintei. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. a dragostei şi a nadejdii. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. cu verdeaja. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Ziua Duhului Sfdnt. la Rusalii se botezau creştinii. Policandru (candelabru. inchipuind adica pe Hristos. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos.. 2).. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). simbolizand ca biserica. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor.VICTOR AG A Duminica verde. cu roze şi alte flori. Rusalii). aparatoare de rele. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare.în biserica veche. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). stejar etc.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. în care au locuit în pustie.

spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. la jumaPomenirile.". care sunt pomeniti în loare. la heruvic. martir în biserica pentru toti membrii sai.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. ce este intre vii şi morti. prin rugaciuni. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. daruri la intrarea cea mare. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. biserica a randuit zile de pomenire. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. panahida. a pomului. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. Policandru.). . Pompiliu: sf. Sorocurile mortilor). apoi la 3. ce se aduce. „pomeneste-ma Doamne. sj ghisitor în solee. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. în rugaciunile l o r . care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. Polileu v. Africa în persecutiile lui Deciu. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. IV şi 26. paosului. este de aceeasi vadica celor morti. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. apoi pomenirea la sfanta liturghie.". agapd): e un a c t de milostenie. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez.. sorocurile mortilor (v. 9. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor.. Inseamna şi legatura stransa. al mortii. la 10. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. Pe temeiul credintei ca cei vii. art. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. a colacilor. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. din care s-a facut crucea Domnului. blandete şi intelepciune (ţ 135). sarindarul sj paruzia.. Comem. biserica.40 de zile. Pomana (praznic. cand iese cu sfintele art. IV. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v.. 293 .). C o m e m . comdndare. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. rai. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. ridicarea colivei.sange. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. spre iertarea pacatelor. prin milostenii pot ajuta celor morti.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. ca şi jertfa Domnului pe cruce. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. la 25. inima curata.1. art. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. sa-si aduca aminte de raposatul. art. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul.

Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. Era firesc deci ca.17). ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. „lumina lumii. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. inchipuind pe sfmtii Apostoli. salbatic. cu care priveste spre Eva. Pomul de Mai. spre a fi aparatoare de rele. Bradul). care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. -Originea pomului de Mai. prin inverzirea sa. fiecare rand cu cate patru proroci. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. simbolizeaza ca. Pomul genealogic v. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. Pomul de Craciun. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun.1). Obiceiul deriva din timpurile paganismului. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. locuiau prin paduri. intinzand Evei marul. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. art. aceasta cu fructul intr-o mana. sarpele incolacit e dupa pom si. il face om nou. orientalii bananul). care lumineaza pe tot omul" (vezi art. care mai serveau şi ca locuri de azil. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. la Arminden. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. Pomul rau. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. inseamna trecerea din moarte la viata. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. Pomul bun face poame bune. dupa latura 294 . sa şi le puna în jural caselor. Adam şi Eva. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. la sarbatori. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. se taie şi în foe se arunca. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. La ziua de 1 mai. eel rau face poame rele.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. Pomul lui Iesei. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. Pomul. stau în picioare sub frunzisul gros.

ne-o da o legenda germana. precum i s-a scris şi vina pe cruce. regal): sf. Portic (nautica. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. fiind chiar ziua de 1 mai. protoparintii au atras moartea. cu bol295 . martir (f 290). oprita nu atat pentru primejdia ei. şi în bine şi în rau. Sf Walburga. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. impodobindu-l cu verdeata. insa numai pe un scurt timp. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. Vechi (Levitic 11. scormonesc via Domnului. martirajul creştinesc. simbolizat prin pomul mortului. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. Cand este satul. mancand.14) care. indestulat. incearca sa rupa totul. 8) si. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. grohaie. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. Porcul e animal necurat. suferite fara vina de creştini. batjocura. care indata a şi inverzit si. Pomul mortului (bradul). poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. Comem. cu flori şi cu de ale mancarii. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. ce se impart apoi la pomana. = insemnat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. prin columne. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). unde lumea a inceput sa o huiduiasca. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. Porfirie (gr. uita pe stapanul sau. Inaintea sicriului. ajunsese intr-un sat. iar cand flamanzeste. Deuteronom 14. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. Porflra (purpura. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. necumpatului şi al lacomiei. din care. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. mere. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. ce a cuprins şi pe raposatul. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. adica de locul femeilor. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. ci este impreunata. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. 32). Nu e zidita pana sus. turte. dispretuit în Test. pridvor. cand este în lipsa. suferinte.sa religioasa. ca atare. sa nu uite pe stapanul sau. durere. plina de verdeata. Porcul mai este chipul nesatului. la 9. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. de flori şi de bucurie. XI.7. în contrast cu mielul. il recunoaste. Omul deci.

Porţile iadului (Matei 16. precum a din morti. prin infranarea cugetelor. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. pe unde il mai au bisericile. Vechi (Moise. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti.a. care s-a pogorat la Botezul Domnului. Mantuitorul. al sinceritatii. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). cantarile sunt pline de umilinta. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. în Test. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Porumbelul v. de abnegatie si de curatie sufleteasca. la patrunderea sfintelor Patimi. mai tului Duh. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. Postul sfintilor Apostoli (vara). precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. taierea capului sfantului loan. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. postul ordonat la calamitati s. nici de mijl Domnului. salii. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. în Test. precum şi gura ereticilor. Estera. Columba euharistica. cu ingenuncheri. Papuşoiul. Este simbol de umilinta interna. cu metanii. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. Daniil). al sufietelor celor drepti. s-a intarit cu duhul. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . Matei 10. de vin şi peste. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. al martirilor. în Test. -factia data lui noastre. al Adormirii Nascatoarei (toamna). Este Hristos şi Caci cine nu sau. este chipul ingerilor. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. apoi razboiul diavolului contra bisericii. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. E o reculegere spirituals. 8. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. ca sa invinga ispita diavolului. rugaciunile. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. al Sfintei Fecioare. Hie. art. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). art. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. ziua crucii. care ne indeamna la pocainta. la primirea Sfintei Cuminecaturi. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. L-au avut evreii în Test.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant.18) inchipuie intreg iadul. Postul Dumnezeu la i-15 august. Iona.16). postul indeamna la virtute. al Craciunului (iarna). Postul acesta. Ndstrapa şi art. nu va putea corpului. în post bisericile sunt imbracate în negru. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. de cainta. Azi. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. Nou. „fiti blanzi ca porumbeii". care vesteste pace muribundului. Precum anul are 4 anotimpuri. morala şi fizica. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. care veci. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. Porumbul v. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . prin post. ca semn al penitentei.

Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. poporul nu taie nimic cu cutitul. Nu e dezlegare nici la peşte. Postul sfantului loan Botezatorul. în care cazuse Irod. care sa ramana şi cu noi în veci. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. cu care incepe Saptamana Patimilor. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. Postul la calamitati. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. precum a fost fagaduit Apostolilor. cu ocazia aflarii ei. precum şi de mijlocirea lor. ca prin abnegatie. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. Postul Pastilor. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. Quadragesima. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. Patruzecime. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. . spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. precum a inviat Domnul Hristos din morti. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca).patimi. urmand imediat dupa Rusalii. Ajunarea mare. Postul acesta. E şi un indemn sfant. 7). astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. simbolul postului 297 . Caci cine nu poate porunci stomacului sau. propovaduita de Apostoli. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. de a urma acest exemplu al Domnului. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. ca sunt cu voi în toate zilele". şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. Vechi (Isaia 3. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. Astfel de post a fost randuit şi în Test. la 29 august.

care a patimit şi sangele Lui. Poartanumirea de mare. pentru descoperirea unui furt. care se numeşte insaşi Saptamana mare. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. în Postul mare se fac metanii dese. Este semn de cainta adanca. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. Pana e la proscomidie. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . adica ajunarea numai cu paine şi apa. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii.te pe pruncul Iisus. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. . . sa fi avut forma potirului nostru. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. .Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. adica saptamana patimilor. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. dupa traditie. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). De aceea dansji posteau cate 70. apoi 60 şi 50 de zile. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes.VICTOR AG A si al infranarii.Cand se afla pe prestol. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. din care a curs sangele Domnului. „si cu ierburi amare". Mai simbolizeaza şi Test. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. de penitenta adevarata. Potir (calix. aşteptata de toata lumea. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Vechi. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an.

art. alcatuit dintr-o panza. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. Praesanctificatorium v.. nu este sfintit. prin urmare. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. e numai un dar oferit. si-au revenit ?i au facut penitenta.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. aplecarea. . care sfinteşte apele. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. Darurile inainte de sfinfire. cand. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. . II Petru 3. Pozitia corpului (starea dreapta. 6). din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. Intrarea în biserica. Praesentatio B. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. icoana invierii Domnului. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. verticals.. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. art. care e simbolul nevinovatiei. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. de obicei. insemnand ca. ca la potop. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . insemnand ca vinul din potir este inca vin natural.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. iar pe cealalta.tuirii. sus la frunte. pe o latura avand zugravita icoana hramului. . ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. potirul se tine în mana stanga. adica painea de pe disc.V. la vederea valurilor. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. iar doronul. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte.M.39. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. e tinut cu discul în mana dreapta. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. v. 35). stand în fata Domnului rastignit. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. din care curge vindecare vesnica. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. adica ridicat pe cruce. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. montat cruciş pe o ruda lunga. ce se afla în potir.

. art. spre jertfa. Scaunul predicatorial. noua. ca taina a Testamentului Nou. . 19). 22. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). art. ce sa vorbiti. Predicatoriul v. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. Mai tarziu.a. Predica (cuvdntarea bisericeascd). spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. cum se observa adesea prin mahalale. ba chiar batjocoriti. luptandu-se sub pavaza praporilor. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. care a patimit nevinovat. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. Fecioara sfdntd. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. Preacurata v. spre a o asculta şi catehumenii. Pregatirea preotului liturghisitor v. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. unde lumea intunecata.. porumbelul. insasi prezenta preotului le 300 . scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. şi ei sunt urati de lume (Matei 10. Ca niste demonizati.. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. destrabalata. crucea. 34).. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. asemanatori celor din Biblie („ce este. Preotia. vulturul s. în semn de batjocorire. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. ca act de cult. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. catedra).VICTOR AG A zuti. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. i se da painea şi potirul. Preotii sau presbiterii (gr. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. Luarea vremii. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. paiele insemnand adica gunoi. în ceasul acela. art. 20). Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. inhamata în solda diavolului." Matei 10. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. dupa predica iarasi face semnul crucii. prin inaltimea lor. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. La hirotonie. netrebnicie.

de pacate şi simt mustrare interna. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. iar în momentul inaltator. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. pe drum). iar intalnirea unui tigan. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba.rascoleste conştiinta incarcata. Prescura (prosfora. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. sincera. chipul diavolului negru şi intunecat.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. în vechime se aducea numai o paine. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. Ei aveau sa fie fara defect. art. Presbiter v. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. Precum acelea au stamparat foamea corporala. în pustie. cu care avea sa serveasca. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. inchipuia intenţia curata. iar a cincea. adica de trei ori. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. Preofii. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. infricoşat. Nou. dospeala inseamna sufletul. proaducere) e o painişoara rotunda. drepti şi pacatosi). fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. ar prileţui norocire. sa ingenuncheze. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. Prescura are sa fie din grau curat. sarea este mintea. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. este un simbol de smerenie. oriunde s-ar afla (in casa. a Nascatoarei Sfinte. Prepelitele. mantuire. afara. avand imprimat sigilul prescornicului. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. de forma unui turban. mitra alba. Sf. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. iar 301 . sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16).

ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. numite evangheliste. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. o parte ramane preotului liturghisitor. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. Prestol (altar. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. cu alta se face milostenie saracilor. Vechi. acesta inseamna pe Iisus Hristos. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. iar daca se propteste pe patru picioare. adica crucea. . II Tesaloniceni 2. în referinta simbolica. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. masa sfanta. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. Daca este proptit numai pe un picior. . Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. 11. spre a simboliza pe Iisus. masa Domnului) (I Corinteni 10. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. trei trepte inseamna sfintirea. Prestolul are forma de masa. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. mai inseamna masa de la cina cea de taina. 3 ori 7.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. . constatator din patru bobite. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina.Treptele prestolului. revenite omenirii de pe urma mantuirii. în numar de 1. inchipuie treptele. Prescura Paştilor se numeste un colac. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. gradele perfectiunii creştine. sfanta liturghie. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. adica masa templului. - 302 . -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. locul de jertfa al Mantuitorului. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. precum şi al painii de la cina cea de taina. care este piatra. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. apoi al manei din pustie. stanca.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. puse în forma de cruce. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. jertfelnic. care singur a desavarsit mantuirea. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. .

Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. Cercul. iar ambele. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. ------------XR. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. cu verdeata sa. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. Biserica ortodoxa are numai un prestol. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. -Evanghelia. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei.Crucea (eel putin una). toate invie. enditia şi ilitonul. de aceea la sf. iar în porti se infige rachita verde. . Iisus Hristos NI KA invinge. Primavara. se curata. aici e soare. natura amortita se intremeaza. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. se reface.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. Dimitrie il inchide. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. Prin forma sa patru -latera. locurile de rugaciune. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . adica patrulaterul şi cercul. ca semne de deschiderea primaverii. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. aici e vant şi ploaie. iar sf. purtand cununa de flori pe cap. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. . în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. NI KA. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. ea inchipuie pruncia şi copilaria. în care este cuprins patratul. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. Gheorghe se pune brazda verde în prag.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. acusi noros. iar în mana tinand alauta. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri.

15). sfeşnicul cu o lumanare. 29. cand sunt fatarile de oi şi capre. de a se reinnoi. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . Popoarele orientale. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8." Numeri 18. Privegherea de noapte v. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. Vechi. Vigilia. despre dorinţa lui.27). Privegherea din noaptea Invierii. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. sa vada cand se deschide acesta. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor.15). inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. de la care avem inceputurile astronomiei. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. în Test. Darurile. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. iar ei lucrau numai ca uzufructuari.. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. Vechi. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. art. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. Coloseni 1. Focul arde toata noaptea. cum era cazul la evreii Test. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. branza. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). cu reinvierea naturii. Denii şi art. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. Prinoase v. popoare de pastori. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis.VICTOR AG A a se reface.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. Primitii. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). care dorinta are sa se implineasca. iar pentru mai. la care se incalzesc creştinii priveghetori. Parga se aducea şi în Test. Primichira. la Sanpetru fructe.. art. (simbolul puterii). caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. la 6 august struguri etc.

Procesiuni (litii).inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. ce lumina spre ziua" (Matei 28. inchipuind miresmele mironositelor. Lumanarea de Pasti şi art. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. inconţurarea la sfintirea templului. cucuruz etc). ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. ori a-i 305 . . cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. Rugaciunea şi art. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. Privirea spre rasarit la rugaciune v. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. ca de obicei. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. art. în vreme de seceta etc. care „in seara Sambetei. lndreptarea spre rasarit. art. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. apoi vin ministrantii cu ripizile. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. în care scop se şi face litia. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. a-i cere un ajutor oarecare. Preotul imbraca ornate albe. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. Focul de Pasti). în care se poarta Sfanta Euharistie.Semnitele (grau. Monstranta (racla). nu mai este acoperita cu val. a adorarii lui Dumnezeu. obicei roman adaptat în creştinism. Originea o au în Sfanta Scriptura. în fine. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. asupra credinciosilor.

Profetii sunt solii. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. profetii stau de-a stanga. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. dupa. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290).Icoanele sfinte. Abadia o paine şi un ulcior. partea aceasta se mai numeste şi paradis. facatoare de minuni. Prochimenul. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. Daca sunt cu Apostolii laolalta. carugatori şi mijlocitori. Vechi. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. Zugravindu-se aici scene din Test. art. Comem. Ioil un leu. Decapolitul: sf. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Iona un chit. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. inaintestatator): sf. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. P. Pronaos (= tinda). în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Precum în viata sociala ideile politice. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. Ceilalti. Ezechiel are o poarta cu turnulete. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. la 8. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Isaia are ca insigniu firezul. Vechi a fost pridvorul. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. Prohod = inmormantare v. Vechi şi cu deosebire raiul.4). II. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Obiceiul a ramas de la romani. simbolizeaza ca invataturile sfinte. ca solul lui Dumnezeu. Procopiu (gr. 306 . cu capul acoperit.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. propagate de catre apostoli. puteraic. fiindca dansul fusese pastor. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. la 27. Comem. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. Tipul lui în Test. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. fara a cunoaste insa planurile divine. monah şi martir (t 750). Ieremia o nuia. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. Zaharia o biserica. Profetii sunt tipul Episcopilor. precum şi de la vechii creştini. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. spre a-i readuce din ratacire. Amos are un toiag şi o oaie. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. Maleahi un inger. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Procopie. VII. .

. Prorocii v. La apuseni aici este agheasmatarul. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. art. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. de jertfa pe cruce. De aici numirea de „partea pregatitoare". . tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus.). a Apostolilor. simbolul curatiei sufletesti. pentru ca creştinul. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. la intrarea în biserica. copia inseamna sulita ostasului. Providenta. art. Profetii. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu.. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. Particelele viilor. Steaua inchipuie steaua magilor. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. Are icoane. art. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. Propitiatoriu v. Proscomidie (Proaducere. Proschinitar se numeste o capela mica. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. darea legii. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. particica a doua. Particica prima scoasa din prescura a treia. scoase din prescura a patra. discul inseamna ieslea din pestera. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. intru amintirea profetilor. raiul. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. un fel de oratoriu. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. chiar şi pacatosilor. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. Pronia v. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. Aici este şi baptisteriul. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. Scaunul indurarii. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece.

iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. Aruncarea cufata la pdmdnt.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. 16). a lui Avraam. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. art. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. curatie. ieslea din Betleem şi rastignirea. precum şi mormantul Domnului. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. adica crucea. 17. protests. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. Evanghelia Mantuitorului. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus.. . acum inainte de inceperea sfintei liturghii. în iconografie pruncul e simbolul sufletului.Protezis = punerea inainte se numea mai demult. Sfintii rndrunti. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. Pruncii evreieşti. la evrei (Geneza 19.. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite.. Daniil în groapa leilor. Prescurd. Prosfora v. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. luarea de pe cruce.14 „lasati pruncii sa vina. 9 şi Proverbe 15. în icoana mortii lui Irod. 308 . depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. 1. inconţurat de raze solare.. de supunere şi umilinta. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. art. jertfa de martiriu a diaconului Stefan. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. . se face ca pruncii. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. A fost în uz la persi. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale." (Matei 18. Pruncii din Betleem v. art. smerenie. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. Proscomidier (jertfelnic. în icoana Adormirii Nascatoarei. blandete. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. crucificarea. cu nevinovatie. 3 „ochiul Domnului peste tot locul".") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin.3). proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. 3) v.

. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. cursele vietii. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. la hirotonie etc. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. 309 . IX şi 10. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. peste animalul de jertfa. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. dupa ocolirea tetrapodului. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul.. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. la 10. E pictata pe sfantul epitaf. neintrerupta. XI.. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. Rozariul. art. Vameşul.La consacrarile din Test. 6).. fecioara.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. la botez. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. caderea omului. simbolul pogorarii Duhului Sfant. la cele publice de catre preot. S-au introdus şi în cultul creştin. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. ne mai prezinta idolatria. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. intoarcerea. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. sora imparatului Teodosiu II (f 453). Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. Psalteriu v. Pulcheria (gr. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. Publican v. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. Azi se pun mainile la botez. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. cand ii binecuvanta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. primejdiile. la dezlegari. Comem. Punerea mainilor preotului pe prune." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. A fost în paganism. ca ultima statie a patimilor de Calvar.

un s\g\V\u cu seumuY X. Mai este o credinfa în popor ca omul. în stihare lungi pana jos la glezne. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse.VICTOR AG A Punga. Hlamida purpura. Puterile) al celor 9 cete. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. cu orare verzi aurite. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. V. în alta o pecete. primejdii şi cu necredinta ei. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. dupa credinta bisericii romano-catolice. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. De aceea se zice. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. XC al lui Iisus. este locul unde stau sufletele mortilor. Purpura se numea veţmantuV de. Stapaniile. cu care a fost imbracat Mantuitorul. Purtatoarele de mir v. insigniul lui Iuda. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. Cdlugdr. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. care purta punga şi a lui Matei. Pustnic v. Deşertul. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. art. ştergarul. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. Sunt infatisati desculti. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. a fost semn de batjocura. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. în semn de bucurie. cupr'ms mtr-uu cere. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. art. 3). unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. de cate ori stinge focul din vatra. Purificator v. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. Purgatoriul. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. Mironosife. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. care fusese vames. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. art. al nimicirii şi al salbaticiei. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. Culoarea purpura inseamna putere. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. marire. în loc de sigiliu au adeseori un scut. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. incinsi cu brau. . Este inchipuit ca un foe natural. art.

pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. Sunt simbolul penitenţei.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. dupa Miercurea cenusii.Q Quatember (de la quattuor . dupa Rusalii. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. vineri şi sambata se tine postire. 311 . preoti demni. sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite.

' 2). Din arderea rachitei cutioara sau un vas. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. intalnind un portii sau la fereastra. art. Gheorghe v. ca un semn de iubire şi de pace creştina. se pun pe o apa curgatoare. ca simbol al fratiei. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. Obiceiul simborac. Sicriu. în stalpii tignirii. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. pastrata din anul trecut. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. Gaoacele de ou rosu. 16). Gheorghe pune legenda care ne spune ca. Poporul Racul e animal binecuvantat. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. pixida) este o prihana. Radacina lui lesei. ale carei ramuri verzi verde. Ciborium. se face tele moaste. inchipuie anuntarea primaverii. Gheorghe. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. cenusa cu care se ung credinciosii la V. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. precum şi Sfanta Euharistie. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. Acest semn de mila i 1 . la 24. Rahav. numite şi ele rabojuri.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. Purtarea acestor Racla v. art. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. asa a primit precum Rahav a funia roşie. pe apa Sambetei. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. în iconog care rasar doi a Treime. Maica Domnului. sa le duca la cei morti. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Rachita. X. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. ori le implanta intr-o brazda verde. zeiescul sange. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. care deschide pamantul. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. Rafail (evr. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. dupa o nostru în ajunul de Sf. vesnice. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. frunte în Miercurea cenuşii. m care se pun sfinsfinte.

312 .

iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. prun ori visin. desfranata din Ierihon (Iosua 2). Rafail e ingerul pazitor. ca mireasa şi imparateasa. inchipuit cu un prune de mana. inseamna condamnarea. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. stejar etc. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. asa a primit biserica pe Apostoli. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. evr. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. maslin. salca etc. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. la 24. Ramurile verzi de tei. Ramura de spini. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. a castigat bunatatile cele veşnice. astfel biserica. ca binefacatorul tuturor. pe care le pun în oalele cu apa. şi florile. Rafail (evr. Rahav. Ramura Varvarei (Barbarei). Rai v. Rahel. Rahel (Rahila. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Paradisul. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. cu care biserica. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. 16). care au facut cainta adevarata. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. cand se parea ca . iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. X. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. anul va fi ploios. Pomul lui Iesei. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. Plangerea ei în Rama (leremia 31. art. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). 18). în Duminica stramosilor. Comem. . mama poporului. rachita. E le par la inceput dulci.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. prin dumnezeiescul sange. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. Comem. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor.Radacina lui Iesei = v.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. ce se incolaceste în jurul unui schelet. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata.

a lepadarii de tot ce e lumesc. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. simpla. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. în opunere cu apusul. în care dibuia lumea inainte de Hristos. care. e imbracat în rasa din partea Egumenului. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. revarsate prin intruparea. inchipuie haina veseliei sufleteşti. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. a calugarilor. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. dupa o legenda . cu care se sfarsesc randuielile de cult. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. iar liturghia. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. unde Maica Sfanta nu observa sangele. care simbolizeaza intuneric. Randunica e pasare binecuvantata. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. Rasofor: calugar incepator. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. viata şi lumina. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. raxos = rupt. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. la sarbatoarea Cincizecimii. novice. ce aduce noroc la casa unde o primesc.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. nu-i ici.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. Datina e trecuta de la evrei care. La moartea Domnului. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. lumina şi soarele dreptatii". cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. Rasa inseamna adica abnegatie. Cum insa 314 . iar la gusa. care este numit „rasaritul rasariturilor. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. moarte. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. Rasa (gr. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. au ramas rosii. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. care inchipuie timpul Test. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. şi blestem pe cei ce o alunga. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. Dupa o alta legenda. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului.

sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. ca protectoarea credincioşilor rugatori. la 1.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. Razboiul în Testamentul Vechi. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. Comem. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. Regina cerului = Sfanta Fecioara.6). vanat. Regina (lat. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. ci prin abnegatie şi prin suferinte. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. VI şi 25. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. a durerii şi a gloriei). Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. e simbolul judecatii dumnezeieşti. art. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. astfel şi Iisus . izvorand dintr-un izvor. Gihon (Ganges). Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. Acheron = al lacnmilor. Zorile. al fericirii eterne. E infatişata avand deasupra-i ingeri. în analogic. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. 315 . 15). pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. = regina): sfanta martira. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. II. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. art.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. de mantuire. galben. Raza diminetii v. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. care tin trei cununi (a bucuriei. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. simbol de inaltare. ca simbol al maririi. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). chiar şi în creştinism.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453).„raza Tatalui" . Agheu 1. Raza soarelui.

E un vesmant distinctiv preotesc. Requiem (parastas. cu trup cu suflet.) a Mantuitorului. Ridicarea creştinului. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. ci numai pe un timp oarecare. pe langa simbol. iar la picioare luna şi balaurul invins. Doua maini incopciate . Revedere.. 67). iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. Preotii poarta reverenda neagra. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. adesea prevazuta cu gluga. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. toate ca semn de dignitate mai mare. Lungimea sa. revereor = 316 stimez. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea .VICTOR AG A Relieve v. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. prin fapte. cu aripi de vultur. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. cand toata lumea. Culoarea talarului. scara. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. art. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. sotia lui Isac (Facerea 24. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. Reverenda este simbolul caintei. are simbolica parastasului. în slujba lui Dumnezeu. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . aflatori în purgatoriu. sfanta. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. Moaste. 15. Reverenda (Tatar). ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor.pictura ori sculptura . fara durere. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. e confectionata dintr-un material dur. spre a inchipui votul calugaresc. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. numita habitus. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. vii şi morti. ca simbol al seriozitafii. tristetii şi al bunei cuviinte.. a papei este alba. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. cu care acopera intreg corpul. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. a cardinalilor este rosie.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. pana la a doua venire. libera): inbiserica apuseana. inconţurata de soare. Reveca (Rebeca).

iar noi. II. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie.. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. jertfa de seara" Psalmi 140. 8. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele.") inchipuie aripile ingerilor. A fost în uz în Test.. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. 2).painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. e Domnul Savaot. spre cele inalte. preotul ridica mainile la Heruvic. putemic): sf. Ridicarea panaghiei v. Rihard (Richard. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. la 7. cand preotul. Isaia 1. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu.. = principe. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. cum ne incredinteaza sf. cu ocazia intrarii celei mari. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu.flabellum) e un disc inconţurat de raze. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. la ascultareaei. Ridicarea darurilor la proscomidie. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. ci le şi intindem. ca un semn de omagiu. art. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu.. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. sa stam drepti. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare. la exclamarea „sus sa avem inimile". face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. drepti!". Ripida (serafim. germ.. precum a facut I isus pe cruce". se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion... atenti (si nu în strane). inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. Bonifaciu (ţ 722).". adica curatiti de orice gand rau.. Este imitarea Domnului Hristos. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. inaltarea inimii celui ce se roaga. Despre sf. Panaghia.19).") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. In 317 . Comem.

Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. Cercul inchipuie lumea. 38). pe plata ori fara plata. care inchipuie pe Dumnezeu. Asezate în jurul prestolului. Robie inseamna. robia pacatului. şi la savarsirea sfintei liturghii. Vechi. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu.1I. prin credinta. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. servitor supus cuiva. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. 9). Rodier v. care fusese mult timp servitoare. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. constituie tronul lui Dumnezeu. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. în sens figurat. simbolizeaza ingerii. Purtate la procesiuni. de pacatul stramosesc. lisus Navi. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. în chip de roti impletite. Purtate de ministranti inaintea preotului. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. inchipuie pe ingerii care. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. în analogie.la23. spre Dumnezeu. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. ca fiecare suis are coborasul sau. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. vestit): sfant. ai carei ingeri. 6). Pavel (Romani 1. 1) etc. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Dupa viata lor virtuoasa. Rob în sens lexical inseamna sclav. 10). Precum intreaga natura (Psalmi 118. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. art. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. pe portaluri de biserici etc. care . Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. Roaba (servitoare). creştinii prin botez se curata. în mod nevazut. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. ca soli ai mantuirii. au vestit nasterea Domnului. din care ne-a scos Mantuitorul. Roata norocului. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. Comem.VICTOR AG A vechime. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. la plinirea Sfintei Euharistii. Vechi. ap. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. numita „scaunele". iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. declara credinta şi ascultare. de la zidirea sa. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. Granatul. pe care sf. Robert (germ = stralucitor. Azi a ramas numai un ornament bisericesc.

= de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. Rosmarin (R. . Rosalii v.. Pogordrea Duhului Sfdnt. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. în cuvintele „Rourati ceruri. lumina lumii.Fiindca e culoarea rnartiriului. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. Steagurile ros. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. La inmormantari se poarta in 319 . 12).sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. 18). careia ingerul i-a vestit intruparea. La greci. Rugaciunile se tin în zorile zilei. Rosu e simbolul sangelui. i şi puternici (Deuteronom 1.. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. IX. 8). Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. purpuriu şi rosu (Exod 39. biserica apuseana. cu care dorinta sa se umple şi cres. la ziua martirilor. Comem. 44. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti.X. officinalis): planta horticola cu patria în Orient.. Mantuitorul lumii. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. alcatuitor de imnuri şi condace. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. a trecut şi în creştinism. la care uneori se adauga verdele. E intrebuintata ca medicament şi condiment. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. E numita şi „mgdciunea ingerului". Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. Roland (germ. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). Roiul în Test. la 15. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. Este şi simbolul caintei. al razboiului." (Isaia 45.. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. penitentei ?i al iubirii creatine. 24). adica zeii de casa. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. Ca planta simbolica. Psalmi 117. iar preotii slujesc în odajdii roşii. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. Roman (lat. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. art. impreuna cu cea azurie şi galbena. e imbracata în roşu. lal. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. contemplatie şi cu demnitate deplina. = intemeietor. Comem. ca pe regina cerului. romanii il numeau ros.

izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.d '.U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3. JEi '.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •.u9doos9p B-S \\ .T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .iBqz as ' a s .

S B lU X p O iO iq03/\. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX. Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .mşvţi -\m (" • 'XU19.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X . V3.UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .

Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". de iubire. lisus. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. prosternarea etc. Rozariul mic are 33 de perle. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. 11. mijlocit. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . dupa rai. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. Simbolica: la art.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun." cu doxologia mica. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari.. Rozariul mijlociu are 63 de perle. Semnul crucii. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu.17) „sa va rugati neincetat. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. Troita. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. metaniile. Ruga v. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. de indurare. aratata prin acte externe şi interne. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. în mijlocul credinciosilor.8). art. apoi ingenuncherea. Rugaciunea domneasca v. Rucavite v.. art. Hramul şi art. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. a vietii sufletesti. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane).. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. Hrana e un dar de la Dumnezeu. urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu.. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. art.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. Tatal nostru. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . umilinta. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici.. La rugaciunile de cereri şi de lauda. . Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. Mdnecarile. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. de regula pe amvon.niceni 5.".

E tipul crucii. A practicat-o Mantuitorul (la cina.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. Pogordrea Duhului Sfdnt. 34) e simbolul jelirii. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. dar i-a şi preamarit. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. precum şi cutremurarea pamantului. i-2). Rusalii v. I Timotei 4..VICTOR AG A pentru toate Domnului. au avut-o şi o au şi azi evreii. Mancarile. Ruperea veşmintelor (Geneza 37. 322 . cand a murit Iisus. 65). care a ars în Horeb (Exod 3. art."). pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. ramanand numai El singur. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. evrei şi la toate popoarele orientale. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. care i-a şi asuprit. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. de jale sau murmuratoare. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii.. V. 6. Dezlegarea mesei şi art. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. simbolizeaza starea poporului izraelitean. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. Rugul lui Moise. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. la Emaus.) şi Apostolii (Romani 14. art. ce ne vine sub forma de hrana.. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. A fost în uz la greci..4). Rugaciunea neagra. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . romani.

ap. 36). i Mantuitorul Apostolilor Sai.. Vechi. 10). Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. . care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. adica cu continua lupta sufleteasca. 5. Sabat e ziua Domnului în Test. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2." Matei 10. 37).s Saba. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. limba e o sabie cu doua taiţuri. cu care trebuie sa fie inan"n. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. adica Sfanta Scriptura. regina de la Austru (Matei 12. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Apocalipsa ( 1 . precum şi toata invatatura creştina. care este insasi pacea cea adevarata. taişuri. i-2). 34). sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. leremia 46. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. Aceasta insa nu se poate realiza. al cuvantului. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. 323 . caci doar în Noul Test. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. 42). ci sabie" Matei 10. 35). Aceasta a recomandat-o s. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. fara numai cu sabia. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. în proverbe. Pavel are insigniu o sabie. în acest inteles sf. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament.. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste.at fiecare creştin adevarat. este tipul magilor.

. Simboliza durerea şi jalea adanca. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. . Sac. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. darul nevazut al lui Dumnezeu. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. cununie. XII. precum şi cainta adevarata (Matei 11. ca atare. preotia). o haina fara maneci. spre a-si sustine viata. marturisire. Vechi şi la orientali. aşezate de Iisus Hristos. art. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. sa instituit preotia. supranaturala.ie. la evreii Test. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips.în totalitatea sa. Vechi. pocainta. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. preot. E un ornat lung. în acest scop s-a randuit taina cununiei. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. Comem. Sacrariu (lat. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite.8). al caintei. Sacramente (Taine. episcop în Assisi şi martir (t 303). precum corpul se elibereaza de boale. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. IX. la 29. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. Sapte taine a aşezat Domnul.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. euharistia. era o panura groasa. mai inchipuie şi biserica.Corpul şi sufletul. specifice fiecarei taine. se impartaseşte credinciosilor gratia. mmormantari. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. Tainele Sfinte). Comem. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. maslul). Sf. Are forma şi simbolica felonului. Tot . pentru intari-rea corpului şi a sufletului. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. 2). mir. la 30. = din neamul Sabinilor): sf. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. mirul. cuminecare. martini în Roma (ţ 126).Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. VIII şi 3. spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea).VICTOR AG A Sabin (lat. Sabina: sf. Misterii) sunt mijloace de mantuire. . jeliri. vazuta. la care prin lucrare sfanta. Sunt 7 (botez. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. Fara semnul vazut. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si.

B U I S B 3 J X U I 3 . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .i supoid IOK IO X. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3.TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .m3u. .s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . Spsmup.ţIBOdod3lBOlBX.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.o3dp I.na ' n i 3 S U m u .S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS . unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .XUXBXUB3I3UTXţ.B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.

tinuta în mana de copii". la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. La rugamintile Sfintei Maici. care se curata în focul purgatoriului. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu.) e arbore binecuvantat. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. iar la 3V2 se ardea pe altar). cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. intreaga. mergand acasa cu matişoarele sfintite. se reinnoieste intrinsul. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. în legatura cu altarul. este chipul evangheliei. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii.Creştinii noştri. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. al invierii. antitipul ramurilor de finic. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. grinding etc. comise contra unui drept teocratic sau civil. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. în asemanare simbolica. cand Maica Domnului. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. al maririi. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. Ele sunt semne de biruinta. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. în drumul spre Golgota. . numite matisoare fund mai prispitoare. Maica Domnului a binecuvantat-o.Salcia. Ramurile de salca. . Jertfa de dimineata ardea toata ziua. 10. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. facand punte peste parau. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. Dupa 0 legenda. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. 1). Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. Salamandra e simbolul sufletelor. 3). se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. Salcia (salix alba L. e simbolul curatiei. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. vie şi facatoare de viata. Ezechiel 10. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui.

prin care nu mai strabatea raza de soare. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. Comem.creştere.. la plecare. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. Salvator (lat. la vreo umbra. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. sa infloreasca cea dintai. apostoli loan şi lacob. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. arici la vite). De aceea e plantata cu drag pe morminte. miloasa. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . jug. Numai salcia. Salvele de tun ori de pive (treascuri). sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. 29). si-a adunat frunzisul la un loc. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti.. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. friguri. X. sa fie arborele Domnului. III. Salome: sf. a binecuvantat-o. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. sufletul ei vorbeste cu mortii. salcia işi pleaca ramurile. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. Samanta (Luca 8. la 22. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. (t 50). 20). Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". Legenda ne spune ca Maica Domnului. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. 21 (3x7) de salve. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). Ziua sta linistita. în locul acela pustiu şi fara ape. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. la 18. si-a aplecat crengile inţos. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. mironosita (Matei 20. în Test. iar în adierea noptii freamata duios. Salomon v. mama sf. Solomon. ca sa formeze un cort. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. spre a fi feriti de boale. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. unde. ca o mama plecata peste copilul din leagan. art.) şi insemna bucuria revederii. 9 (3X3). inchipuia stima şi reverenta deosebita. Comem.

Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. aşa create şi biserica lui Hristos. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor.Sambata inseamna şi intuneric. . adica pana la judecata. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. art. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. Iisus.VICTOR AG A judecata din urma. Sambata lasatului de carne (S. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. în onoarea ingerilor. oricat de putin. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. ecumenica. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. care a fost martirizata în Roma. Maica lui Dumnezeu. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. mosilor). iar romanii zeului Saturn. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. prin care trecem spre Duminica. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. Sambata ecumenica v. art. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. Intocmai ca şi samanta. v. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. Numirea de * . la 28. mormant. la biserica lui cea sfanta. poruncile şi invatatura lui sfanta. S. . . Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. spre ziua luminii. spre care sa nazuiasca tot creştinul. pe care nu o vedem cum creşte. Sambata lasatului de came. II. mai numind-o acestia feria septima. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. incat în fiecare Sambata soarele. Comem. sa-i admire pe Mesia. sa-i cunoasca.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. voia. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. intreaga omenire va fi una. Deaproapele. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. în persecutiile lui Nero.

incepand de la Adam. unde stau preotii. art. Se numeşte Sambata mare. ca sj în Sambata lasatului de branza. în biserica.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. Vechi. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. it. Sambetele mortilor (parinfilor. Cresjinii fac sj impart mosi (v. alta în mijlocul bisericii. mosilor). Cincizecimii. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. Sambata mare este anteserbarea Invierii. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. art. care în noaptea invierii a ies. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. Penticostei. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut.. . spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. S.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii.) de pomana. intru amintirea raposatilor lor. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. penitentilor. a scaparat din mormanml de piatra. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. pentru ca Mantuitorul. dupa invierea sa. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. v. Sambata moşilor v. ucisj de fiare. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. dintre care pe multi i-a şi inviat. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. unde stau credinciosji şi a treia la altar.. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. Sambata Rusaliilor (S. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. ci el se facea în noaptea Invierii. inchipuind prin aceasta ca. cu sufletul. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Multi creştini au murit (inecati. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. 12). pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Sambata lasatului de carne. iar dupa procesiunea de inviere. Apost. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. mosilor.

insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. loan 1. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. VI. 11). 27). Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. cu interpretarea lor literala a Scripturii. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. tare) e prototipul lui lisus. 5. 46). VIII. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7.VICTOR AG A pentru cei morti. Hr. 330 . despartit de naie printr-un grilaj. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. de care purtau şi Apostolii. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. Comem. în fiecare anotimp cate una. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. = luminos. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. la 20. tare): sf. a Il-a. Samuil (evr. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. la 27. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. Sunt anumite Sambete ale mortilor. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. Secta baptistilor. Incaltarea sandalelor. cuvios (t 540) Comem.". Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. Samson (evr.7). cand lisus. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului.). a IV-a din Postul mare. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. a Ill-a.. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. Obiceiul a fost şi la evrei. a calcat puterea mortii). Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. 26). 6). în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt.. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. Samson (evr. asa ne rugam şi noi. fund în mormant. cea inainte de Sfintii Arhangheli). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. = puternic.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

Scartaitoarea sau Morişca. inconţurat de doua aripi în flacari. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. . Mai inchipuie şi curcubeul. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. ca sa alcatuiasca un tron. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. de unde isi au şi numirea de tron. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. heruvimii. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. strana arhiereasca. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. pe care troneaza Dumnezeu.colaci. scaune. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. serafimii) al celor noua cete. Vechi. Scaune deosebite au şi la noi episcopii.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. de a sedea. servind în locul a tot atator mici taburete. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. faldisteriu) în care sta epis339 . Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. la amiaza şi seara* orele de lauda. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. cu intelesul ca. prin scartairea unei moristi dimineata. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. plin de asceza şi de evlavie. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. tronul celui Preainalt. 12). Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. Bisericile monumentale au 12 trepte. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Uneori apar ca un cere de foe. Clopotele nu se trag în aceste zile. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. Scaunul arhieresc (tron. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut.

prin micul copilas. fml pierdut. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. 29). Se credea ca aci troneaza sus. cocoşul. care indemnase pe Petru la cainţa etc. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. adica trimis al lui Dumnezeu. o trdmbita. Magdalena.Scaunul predicatorial (tribuna. art. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor.toti oamenii. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. . de stapanire. tariei. deci. cand nu oficiaza. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. Treptele lui simboliel. fara sa stea inalte pana jos. un corn. semnul aceea a Episcopului. ce trece şi nu se nezeu. este simbolul dreptatii. ca la pastorul lor. Simboliza. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii.supuse mortii. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. Scheletul e simbolul mortii. domine peste credincioţi. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. care au impar-tasit turma sa. Creştinii. predicatorul. privind la el. lui ales. Are în mana coasa ori secera. penitentului. 22). 340 . din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. ca unui biciuirii pacatelor. de pe care a toti credinciosii. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. o columna. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. David ca penitent. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr.relicviile sfinte (Matei 27. . care poarta grija de a evangheliştilor. al deşertaciunii şi al mortii. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. copul. E ceva mai inaltat decat naia. nadejdii. ce trebuie trepte ierarhice.

Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. Vechi. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. veninoasa. Moise e simbolul crearii. . 14). s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. Schimonahi v. nici credinta lor. Scranciobul (dulapul).Duminica la utrenie . în muntele Taborului. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. Preobrajenia. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. adica leaga fagaduinta cu plinirea. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. art. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. 13). Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . Poporal o sarata. Precum inelul nu are sfarsit. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Megaloschimni. se face intra amintire de luda Iscarioteanul. nici Hie. art. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. Cate341 . Schimnic v. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. Vechi cu eel nou. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. pe invatatorul sau. chinuit de remuscari. Cdlugdr. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. 11) şi al diavolului. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. Hie e al sfarsitului veacurilor. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc.Schimbarea la fata (Transfigurarea. precum se credea (Matei 16.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. Nou cu Iisus Hristos.

purtand scut şi sulita. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. Secera. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. Scuipirea se face în semn de scarba. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. inainte de a primi sfantul botez. la durere de cap etc. inainte de a boteza. fata de persoanele preotesti. 6. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. ba chiar şi creştinii necredinciosj. Seara de Silvestru v. ca semn de alungare a duhului rau. ca semn de izgonire a tot raului. dreptatii. în forma crucii. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. Puterile şi Domniile. Preotul bisericii romano-catolice. se simbolizeaza alungarea celui rau. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. adica eel nebotezat. este simbolul şi insigniul mortii.30). 30). rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". II au de insigniu ingerii. ce-i practica şi azi lumea necreştina. intreochiere etc. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. Scuipirea. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). 4).Ministrantii. . de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". de dispret. Catehumenul. ca şi coasa. Silvestru. ca semn de batjocura adusa credintei. I loan 5. e simbolul anatemizarii cuiva. exorcizarea. . se aseamana surdomutului din Evanghelie.VICTOR AG A humenul. isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. al caror reprezentant este chiar preotul. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. loctiitorul Domnului Hristos. Scuipitul (sputa). . adesea şi cu rostire de blestem. este un obicei paganesc. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. caci locul diavolului e pustia. prin „a-si scuipa în san". pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. ungand fruntea bolnavului cu sputa. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. art. moralei. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. spre locul de intuneric al diavolului. ca luptatori contra Satanei. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. 27. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. Sevastian. sa nu te deochi". Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. 67. 16. Matei 26.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. 33). Sebastian v.

fiindca piatra se incalzeste de soare şi arde tot de pe ea. Semanaturile. stropindu-le cu agheasma în semn ca acestea sa fie ferite de mestesugurile rele.. cand adica se va secera graul şi se va alege neghina din el. Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba. spre a insemna ca puterea botezului numai prin cruce se desavarşeşte şi spre indemn ca 343 . dupa pozitie.. 3 s.Securea este insigniul sfantului evanghelist Matei. care a fost martirizat prin taierea capului cu securea. al lucrarii de mantuire. de seceta. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. Marcu 4. dar neavand umezeala se usuca. 30). Luca 8. care nu lasa sa se salaşluiasca binele în inimi. Securea mai este şi chipul penitentei. se sfmtesc din partea bisericii cu solemnitati de procesiuni şi rugaciuni staruitoare." Matei 9. Pdmdntul de sub spini inchipuie pe oamenii cuprinsj de grijile lumeşti şi de bogatiile amagitoare. -Secerisul mai inseamna trebuinta şi dorinta de mantuire. Pasdrile cerului sunt diavoli. ca mijloc de pedeapsa divina. de biserica şi de ierarhie („secerisul este mult. Calea inchipuie pe oamenii indiferenti faţa de cuvantul lui Dumnezeu. pregatita de profeti şi de apostoli şi continuata de urmasii lor. Securea este simbolul ruinarii şi al rasplatirii: „iata securea este la radacina arborelui" (Matei 3. inchipuie multumirea pentru binefacerile mantuirii şi cererea de binecuvantare de la Dumnezeu asupra noastra şi asupra celui ce facem semnul crucii. adica dupa gr