Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

feştanie şi sfeştanie. ve$minte. Dictionar enciclopedic (cu istorie. 10 . citire. ceriul. pesteolaltd.a. folclor) a preotului Victor Aga. evanghelie. micimii. incunţurare s.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. bdtrdnetei etc. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. cruzimii. Timişoara. viatd. traditii. Am pastrat insa. locueşte/locuie$te. dintdiu.a. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. raiu. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. inconţurare s. intuneric. liturghie. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. goanele pentru prigoanele. se referesc/se referd s. giolgiuri. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. cetire. persoana a Ill-a singular sau plural.a.. pietrei. vieatd. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. monogramul şi monograma. simboale. giulgiuri. tae/taie. rane. rai. evangelie. pietrii. liturgie.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. mormdnturi etc. dupdcinare. acopereminte. adicd./ S-a renuntat.j. dintdi. dumnezeeste/ dumnezeieşte. pane/pdine. magii. cdtrd. acoperdminte. cu parcimonie. Astfel formele de indicativ prezent. untdelemn şi untul de lemn. bdtrdnetii etc. pelerin şi peregrin etc. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". evreeste/evre/eţte etc. veştminte. vremei. insignii. pe care le-am socotit necesare. cruzimei. strdvechi. agheasmd. deaproapele. maghii. olei. specifice perioadei interbelice. ulei. legende.). totodata. 1935. cerul. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. strdvechiu. cheruvimi. intunerec. micimei. boale. lapddare. provedinfa. agheazmd. De asemenea. cdtre. adecd. inchipuesc/inchipuie.. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. providentd. heruvimi. lepddare.). vremii. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. salaşlue$te/salaşluieşte.

-toate acestea au fost operate tacit. în acord cu normele curente. daruri. familiari în loc defamiliali). din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. sf.a. Duminica dupa botez ş. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis.a.). evident. Hristos a inviat s.).). optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . lemn al crucii etc. grafia numelor proprii. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. unele formulari neinspirate. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. art. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. cum cade. ION NICOLAE ANGHEL . Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. sfintele daruri. pe pagina noua. cat.). unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. rom. de fiecare data. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z).SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. sfdntul lemn al crucii etc. Alte indreptari privind punctuafia.forma din editia princeps a lucrarii). preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd.. operate de autor. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. sf. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. dezacordurile gramaticale.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

Simbolica creştind se exprimd în cult.). dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea... ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern.. cunoscdndu-le in 15 . în lege. în dogme.) vizibile. cleric ori mirean. actele şi lucrurile externe. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. b) simboalele obiectelor de cult.. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin. nu numai pentru frumusefea simboalelor.). Semnele.) prin semne şi acte externe. alcdtuit din corp şi din suflet. pentru folosul lor real. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu.. exprimate prin lucrurile (pdine. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. ridicarea ochilor.. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri.) şi lucruri (daruri. infdtisatd prin semne (inchinare. cu tot cugetul.. Dupd natura acestor semne sau lucruri.. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare.. în traditii. vinul. obiceiuri şi ritual deosebit. se numesc simboale.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne.) externe. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase.. mai ales. potenteaza evlavia şi simtul religios si. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase..) oriprin lucruri (lumdnare. în poezie şi în arta religioasd. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. bucurie etc. ca unfel de vorbire spirituald.. ci. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase. simboale naturale. abstracte. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere..Prefata Omul. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult.

In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri.VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. embleme şi insim religioase. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. Chisoda. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG . creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind.

e prototipul pastorilor şi patronul acestora. ca eel dintai care. nimicire) e ingerul adancului.18). şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. adica cu care isi spala mainile. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. C. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. 21. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. inchipuie inceputul şi sfarsitul. ca simbol al curatiei sufletesti. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. 8. care locuieste în adanc. din cenusa. a suferit nedreptate şi moarte. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. ori în lipsa de apa. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. 22. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. Mai e prototipul martirilor. e şi prototipul preotilor. nevinovat. (In calatorie. logica) ca inchipuire. Ca aducator de jertfa. Aceste trei litere. 13).4) şi al sfintilor. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. C. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. care reprezinta intreg alfabetul. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. picioarele şi fata inainte de rugaciune. 2). în simbolica biblica şi creştina. Abadon (evr. semnul crucii (X) lui Andrei. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. pe pavimentul ori pe peretele bisericii.) Abel. A. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. moarte. B. La sf. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . 6. se spala cu nisip. simbolul diavolului. B. grecii şi romanii. A.

A. Talismanul. nume g r e c .1 inseamna: nevinovat. a convertit multa lume cretinism. De aceea are icoara Sfintei Treimi. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. VI. Abis v. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare.3) din pizma (Matei 27. Aquilin] nume grec. curajo Sf.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. figura cu cap omenesc. inconţurata de stele. Ahaz). Acatiu (Ahaţiu. în e t a de 15 ani.). Comem. Intr-un triunghi. baierul şi marţişoarele. Particelel euharistice v. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc.24). martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. inseamna puternic.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Absida (de la habsis . ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. . Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. Acvila . Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. Sf. la 13. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. inceputurile.a u introdus sj în cretinism. Sţ Acaţiu. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. citite de sus în jos. 2) sj mart comemorat la 14 iulie. 18). art. art. fara prihana. Adancul. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. bolta cerului. O (Iehova). Achilina (Aquil. Accidence euharistice. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. Abluţiune. ne dau cuvantul „abracadabra". se credea aparator contra mai multor feluri de boale. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. pastoral eel bun. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. m a ] tira în goanele lui Diocletian. Achil. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. aşa lisus. Acvilina. Dezlegare. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. Gnosticii 1 . Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici.

au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. Omul adica. isi acopera fetele cu aripile. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . iar cului Iisus în scutece. la cuminecare etc. spre bolica: vezi la fiecare în parte. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. în recunostinta micimii sale. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului.actul prefacerii.apostol Pavel (I Corinteni 11. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. VIII. care poate servi ca mijloc de ispitire. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. Deoarece la confectionat din materie mai fina. cand stau în fata lui Dumnezeu. Dinţos e „camasa" (katasarka). la care a ramas obiceiul chiar pana azi. la 1. dupa demandul sfantului pe el crucea. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. La noi numai Treimi. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. avem trei acoperaminte: aeml. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. ce s-a pogoserveste şi de invelis. simbolul mantuirii.lor. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. Inşisi serafimii. Comem. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. atat la cele pagane. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map.ciune. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. care inseamna lumina cereasca.tului. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. ambele din giulgiu. provi. Sim. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. pae) sunt trei la numar. iar zeiasca. 4). cat şi la evrei. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. Tot aceasta Domnului. scutecele prunTnalte.

e prototipul genului omenesc. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. Nuditatea. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . care se revars. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. XI. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. a indurarea lui Dumnezeu.. o panza în forma de cruce. = nobila. o panza în forma de patrat. în a caror intuneric se pierde omul. s i m b o ] lizandu-se ca. citire. Iulian (t 680). asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. e semnu nevinovatiei. i s-a dat numele dţ Adam.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. Martirizat în 997 şi comem.. ce o avusese inainte de pacatuire.17). „din pamant". Adam a pierdut acest prototip. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. ca eel dintai om pe pamant. de trebuinta pocaintei.. adica. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. Matei 8.: primul intre nobilime). Acte sfinte (cantare. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. la 26.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. palla). 19). suflarea etc. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. predict. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. Adalbert (Albert) (nume germ. Prin aceste semne externe." (Isaia 53 4. Sf A. adica la intrare. . Adam (evr. Adela (germ. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. .VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima).. = din pamant). în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. Prin pacat. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. nu dupa meritele sale. c a r l „suferintele noastre a luat. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. Ada. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. ca apostolul slavilor catolici. prin biserica.) sunt forme liturgice esentiale. simbolul mantuirii.

Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. II. fiul lupului. 7). Adolf. comem. A doua naştere v. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc.000 de ani. Adventul e timp de abnegatie. ci adormiti intru Domnul. în Osnabriik. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor.2. Craciunul mic. „adormitul în Domnul". care a adormit spre somnul mortii.. Apocalipsa 8. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. . Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. De aceea se zice repausatului. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. a fost calugar în ordinul cistercienilor.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. nume germ. Sf. în decursul rostirii Crezului. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina.) . (Vezi art. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. la 11. Repausatii nu sunt morti. adica insigniilejertfei. are cusuta crucea ori un miel. iar cand e pe altar. de cainta şi de pregatire. Vechi e simbolul idolatriei. art.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. A. foarte nimerit. 9. raposat în 1224. Advent. apoi episcop.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. Adormit: dupa sf. la 3 februarie. 14). Pana e la proscomidie. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. Adrian: sfant martir. inseamna: lup nobilitat. 2. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. 11. în zori. comem. se tin în fiecare zi. cand acesta oficiaza. art. A propovaduit în Palestina (t 302). rugaciunile „Rorate" (v. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. apostol Pavel inseamna pe repausatul. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. Clatinarea aerului.

care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. II. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. la 5. A martini în Salonic (f 304). în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. cu mana imparte apa în f o r m crucii. 4). Afundarea catehumenului în apa. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. IV. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. din darurile de prescuri. inseanm' plina de iubire. Agata (gr. ceea inchipuie cum. buna. vin etc. Afumatoare v. f 16. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. art. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. = miloasa. pomana. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. Agapa v. spalarea totala de toate pacatele. art. S f . Cadelnita. iar Rusalii atinge apa cu mana. care inchipuie intreg capul. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. vamile vazduhului. Agapa se numeste pranzul comun. de bunavoire. nume grecesc. Aerul sfant v. prin care se sfintesc apele. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. simbol . art. cum se mai numeste botezul. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. în pronaos. Comem. c u r a joasa): sf. la botez. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. Comem. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. Epitaful. Agapia. Turnarea apei pe crestetul capului. o afun de trei ori în apa.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. ara stropeste în cele 4 regiuni. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa.

vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. Aglaia: sf. conservarii. Agnita (lat. s-a distins prin milostenie şi evlavie.) ş. iar la . stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. apelor şi ei de 3 ori. A. E patroana fecioarelor. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. martini (f 304). Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. = blanda ca un miel. Comem. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. Agni. art. de obicei o caldarusa de arama. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. cuvioasa.). în fine. adica sfinteste. prin darul Duhului Sfant. stropirea m. de aceea se canta şi troparul. Se conserva nestricata ani de zile. XII. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. ceea ce Domnului. sfintite prin botezul lui Iisus. Agheasma mare se numeste apa ce. nevinovata): sf. cu ajutorul sfintei cruci. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. în Ajunul Bobotezei etc. la 21. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. „!n Iordan". cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. scoasa la prosco23 inseamna . se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii").SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. Comem.a. Simbolizeaza apele Iordanului. morţii (v. un vas. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. afundand în apa lumanarea de Pasti. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. se stropesc fantanile. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. Agheasmatar. cu agheasma mica. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare.: Comem. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". Agheasmatar v. în ajunul Bobotezei. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. la . . Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. cu duhul. agnus . simbolizeaza raul Iordanului. simbolul . curata. Duminica tanara"). ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. Sf.14). nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. Agnet (de la grec.miel curat. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. Agnes. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. Spalatorul ritual. la 19.1. o beau bolnavii.

iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. Agneful asezat pe disc. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. 2) Zi Crucii. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire.. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. şi rostirea. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. 4) ajunul Bobotezei. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. acesta 1 . Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. Agrafele prindeaa efodul la umeri.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. în coasta Mantuitorului. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. Turnarea apei şi a vinului în potir. prin a j u n ţ (postire). de ace A. cercul. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). adica cele 12 semintiii Ahasverus. în icoane. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. adica „amestecarea sfanta" (v. pana e la proscomidie. în ur blestemului legii. fiinta legendara.VICTOR AGA midie din prima prescura. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. inseamna lumea. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca.. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. în care e infatisat mielul. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin.). care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. Agnes. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. pe partea opusa sigiliului. Agnita v. Cele doua din ur . Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. art. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului.23). Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. 24 Agrafe (fimbrii. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc.") pentru pacatele noastre. 5) a j u n Craciunului. inseamna pe lisus în iesle. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan.

Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. prin postul lor. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. care nu a voit sa tStos şi care. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. sfintesc casele crestinilor. a cate o semintie. Ciocdrlia. blestemat pe A. Botezul. art. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. urand de haina alba. deschiderea raiului şi aducerea postire. dupa sfanta liturghie. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. ce le urmeaza. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. Anul nou. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. în robia babilonica. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. sa şisarataceascapana Domnului.. nasterii. s-au aratat mai novatiei sufletesti. grau fiert inceperea misiunii lor. desi s-au hranit numai cu Alb. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. cu care preotii. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. ei 25 . inchipastrat credinta curata. Prin stropirea caselor. ita legendara.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. Cele doua din urma simbolizeaza. Prunele uscate şi graul toata noaptea. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. în urma . contimpului. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. cu mancari. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. Daniil şi al sotilor sai care. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. . în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. un stihar alb.. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. cantarea troparului „Nasterea. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. rataceste risipit prin > u a venire. care simbolizeaza plinirea timpului. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. catehumenii primeau. 4. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. şi creştinilor. la botez.

Caruta. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. sf. în care a fost rapit Hie. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. o bereta alba. 14). are 4 cai albi. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. apostol. fara maneci. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. Alba v.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. c vatama pe aproapele sau. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. Jos are un bogat chenar de dantelarie. 2 apare un cal alb în vedenia sf. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. în Apocalipsa 9. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. li se da. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. odajdiif steaguri albastre. Azi. Vechi a fost alba. Alba (cappa sau chrismale). Alba scurta (rochetum). Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. are a c e e a a simbolica. art. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. iar pe credinciosi d albinele. Alba v. porumbelul. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. . Sf. celor ce se boteaza. Saptamdna alba. asa şi creştinul. ce o are alba sau stiharul.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. e de culoare alba. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. Gheorghe e infatisat pe cal alb. un s t i h a j mai scurt. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. precum e şi stiharul preotilor de azi. casula. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. art. se omoaras . precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. în semn de bucurie sufleteasca. Culoareavesmintelor preotesti în Test. ca semne ale n e v i ţ novatiei. nevinovatia primita în botez. 9. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. Stiharul. Albul e şi semnul luminii. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. în asemanarile s f i n f i l parinti. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. în biserica apuseana. chipul Sfantului Duh. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul.

III. Comem. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. cum zice sf. invingator. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi.). Rusalii. Alilula (evr. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. Aloe. intemeietorul congreg. unde a fost crucificat Domnul Hristos. Vechi. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. episcop. Alexandru (grec. 14. Alexie. ce se revarsa din altar. Craciun. V. loan 19. Alimori se numesc rotile de foe. una din cele 7 martire din Ancira.loc inalt) numit şi abaton. luptator): sf marturisitor. Altar (de la aha ara . inchipuind astfel locurile inaltate. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. .. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. om la locul sau): sf din Roma. — protector. infloreste. omul lui Dumnezeu (grec. V şi 22. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. Sanziene). redemptoristilor (f 1887). arbust binemirositor. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. episcop în Capadocia(f 251). renumit): sf.luptatoare): sf. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. Comem. Alexandrina (grec. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. aditon. Comem. numai la cate o suta de ani. . unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. la 2. VIII. sprijinitoare): sfanta. la 8. la 3. . sanctuar. Comem. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427).gur sufleteste. S-a luat din iudaism. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. la 16. Alfons (germ. la 17.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. loan Hrisostom. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. Alexandra (grec. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. . prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. . cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350).nobil. XII.. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea.luptatoare. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. 39). e simbolul nemuririi. Comem.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. fiindca floarea de aloe foarte rar. Ill si 17 VIII.

cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. ce ardea i n t . Deoarece pe sfanta masa (prestol. iar partea din dreapta altarului. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". Altar v. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. tamaie etc. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . adica cea dinspre miazanoapte. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. ce revarsa din altar. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. sufleteasca. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". adica mormantul lui Hristos. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test.I m ' carea prestolului cu camasa. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. prestolului şi la cele patru colturi. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. care simboiizeaza pe ingeri. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. numita partea evangheliei. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. . propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. iar stropirea agheasma în semnul crucii. Altarul şi sfintirea lui. Vechi. inchipuia pe pagani. apoi acoperirea pe camasa. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. intunericul sufletesc. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu.curatia m o ra . se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. mast aloe. sfanta masa inchipu. altar. 1 8 . ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. art. . Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. inchipuia pe iudei. la i n i j l o c . l e g a t acesteia cu sfoara. . Spalarea sfintei m e s e sapun. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume. . numita epistola.

ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). 12).juieste noroc oripeunde ii porti. a fost parinte şi invatator bisericesc. Privit anume din trei parti diferite. simbolul smereniei. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. cum aluatul schimba faina. era simbolul rugaciunii.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. Amestecarea chipurilor v. violeta. la 4." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. în momentul lumea pagana la Hristos. savarsirea proscomidiei. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. Sf. trandafirie. nume latin. Amvon. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului.diferite boale.. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. Altarul tamaierii. a reinviat nu numai pe singuratici. mantuire.. art. 29 . care ameninta miraculoasa. alun. IV şi 7. guitoare. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. greoaie. -nemuritor).Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. XII. nume latin. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). prin coloratia sa. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. . Ambrozie (gr. A. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu.. 4. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. simbolul iubirii. . Aluatul fariseilor. la Vechi. Matei 16. „in numele Tatalui. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. -Dupa ectenia cea mare. lui şi ii schimba viata sufleteasca. Comem. inseamna sarmodul de viata. Impreunarea chipurilor. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu.in Sfanta Sfintelor. trecatoare (Corinteni 5. simbolul puterii. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. care a prefacut. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. art. episcopul Mediolanului. cugetele şi intentiile rele. ca sa fie organ de conducere al bisericii. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). Ametistul e simbolul Sfintei Treimi.

Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. v. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. proprietate): sf. inseamna: aşa sdfie. art. „Amin. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. Amoreti. A n a . Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. Amurg v... se citesc p a r e apostolul. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este.. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. art. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. asa e sigur. Amictus. Amos (gr. Humerale. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. lemnl crucea Domnului.m a n ieste-ma.al meu. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. sticla." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. în timpurile renasterii. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. Amvon (advon. ce se purta la grumaţi.VI. Aveau forma unor medalii rotunde. profet în Test. Introduse de gnostici. Vechi. ce urmeaza. Amin. de pe c se rostesc cuvantarile. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. . Ana (evr. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. au trecut şi în creştinism. de lemn. pe aleasa a lui Dumnezeu. scrieri sfinte. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. la maini ori la piept contra boalelor. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. Comem.. se purtau la gat. Sf. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. Se n u m e s j e amvon arhieresc. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. nevinovatie. iconite. amin graiesc voua.a. placuta lui D u m n e * aleasa). aşa va fi. la 15. cat şi în sculptura şi arhitectura. nenorocirilor. formula de incheiere a unor rugaciuni. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. cum su ? cruci. Avestitia" s. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. chipul mielului. piatra ori pamant. pagubelor. Daca e la inceputul vorbirii. patrate ori eliptice. Crepuscul.

la sfarsitul liturghiei. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor.a aduce). antidor (gr. .. XII şi 21. o ingusta masa portativa. Anabolagium (sindon). mancau prinoasele aduse la biserica. Ca val al monahelor în creştinism. infrumusetata): sf. apostolul. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. Inseamna jugul crucii. Anafora (gr. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. 10). Anaval v. Comem. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment..SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . Anastasia (gr. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. 19). la 21. Analav (gr. anaval. ramasa din prosfora din care am scos agneţul.).marita. Anahoret (pustnic. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. ospetele din biserica primara. al decentei. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. se cuminecau toti creştinii la liturghie. Roza Ierihonului. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. e semnul bunei purtari. fecioara şi martini în Roma (f 304).marit. Analoghion.. de unde aceasta isi are numirea de antidor. Anastasiu (gr. cand creştinii.în loc de har). care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. XII. e painea sfintita. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri..a cuprinde). analabion . patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). inviat): sf. . art. simbolizeaza curatia morala. iar celorlalti li se impartea anafora. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . la 25. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. . cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. . valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. anafura. ca monahul sa nu poata privi în laturi. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. Analav. în vechime. art. Anastatica v. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. E izbavitoare de otraviri. III. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). Comem. arsa de vie. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca.

care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. Nou. ori ca apostol cu crucea aceasta.. . ajutator. facand crucile lui Andrei pe ele. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Precum acelea. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. la 3.) Ansgar (Oscar). tabara. în rai animalele traiau în armonie. AnTimiş (antimins.ingeras. puternic. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. la 4. se poate savarsi sfantt oriunde (camp.) ] anTimiş. VII. . iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem... Comem. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare.ingeresc. deschid şi usile incuiate. Aniversarea mortii o tinem cu serbare.ispravnic. al ereziilor şi al fa Antidor v. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. la 3. A fost martirizat în Ahaia. . Originea si-o a r e d i n persecutiilor. distinsa): sf. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. cj . astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. 32 Angelina (lat. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. fiind acolo pacea eterna. art. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. cand creştinii locuri stabile de inchinare. '. Anisia (gr. la 15. 9) si. numita şi crucea lui Andrei. ca sţ pe oameni. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. Lipsi: lui. apoi Petru şi ceilalti. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. contrar. dusman. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. în goanele lui Maximilian. Martirizai pitare. nume germ.1." Andrei. Andronic. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. buna ca un inger): sf. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. care sunt nadejdea şi taria noastra. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare.! dupa marturia Sf. contrar lui Hristos). dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. cu ajutorul obiectelor din case. Dintre apostoli. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). A. puternic. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). 3. adica mormantul Domnului. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. Poporul crede ca în noaptea sf. rastignit pe cruce sub un maslin. Angelica (lat. ca insigniu. Angela. Andrei (gr. nume grecesc. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. Sf. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. Antim. asemanator ingerilor): sf.. Comem. Antihrist e simţ rautatilor. I X . intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). cu intrarea lor. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. Scripturi este Satana. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. .) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. Schifnb'a mersul firii. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. .. posturi în scopul curatirii sufletesti. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. antim loc de masa) e o naframa A matase. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. martira din Tesalonic. Antihrist (gr.fara pereche.. Comem. II. nume grecesc.. caci e noaptea-ngrozitoare. langa el. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului... inseamna: ispravnic. care nd comunitatea şi legatura ac legi.

ca sa amageasca pe oameni. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. Antoniu de Padua. Antoniu eel Mare. la 13. 9) si. Antonia: sf martira în Numidia (t 259).. Sf. Antidor v. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Pantile mici. Anton. Comem. II Tesaloniceni 2. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. art.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Biserica apuseana nu are anTimiş.. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. contrar. Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. Antonin. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. primul. Nou. 7). Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. Antoniu (gr. VII. Mai inchipuie şi predicarea sf. la 30. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. Comem. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare.. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. în creştinism inseamna duşman al pacatului. Lipsind prestolul. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356).". Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. 3.) pe sfantul anTimiş. 33 . şi fiind invelit în iliton. şi mahrama de pe cap (loan 20. IV. eminent). al ereziilor şi al faradelegilor. A.floare.. . impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. IX. Tomii. Martirizat prin decapitare. la 17.. Ca acoperamant pe prestol. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. ci numai Q piatra. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. adica inchipuie mormantul Domnului. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Antim. şi care e sfintita de Episcop.1. AnTimiş (antimins. Anafora. care confine moaste de ale sfintilor. Antonia. al rautatilor. inseamna: duşman. Comem.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. Sf.: episcop al Nicomediei (f 284?). AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. nume grecesc. la 3. tabara. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. Comem.. Antipascha (in loc de Pascha). simbolizeaza sindonul. Mantuitorul a repetat invierea Sa. 18.

Vechi tot al saptelea an. inseamna: roditor.: cuvioasa şi martira în Seleucia. E tipul invierii din pacate. Vechi era tot al 50-lea an. Ca inscriptie pe monumente. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). simbolizeaza judecata din urma. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. nurae grec. Comem. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. la 22.8). în centrul bisericii etc. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. Anul bisericesc incepe cu toamna. anul Domnului. Anul bisericesc ordinar sau comun. spre Hristos. cu strangerea şi sortarea rodurilor. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. pe evangheliar. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. VIII. incepe la 1 septembrie. Anul jubileu în Test. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. Toamna. unsul Domnului (Isaia 61. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. astfel Sfanta Treime. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. care simbolizeaza lumina şi viata. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. adusa prin Iisus. adica era an de odihna. produsele de la sine erau ale tuturora. în cercul urmator. A şi O (alfa şi omega). iar în biserica latina la Duminica adventului. iar samurastul. în acest an pauza poporul şi pamantul. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. Anul nou v. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. Taierea impreţur a Domnului. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. Sf. vara. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". e inscris Psalmul 64. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. art. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. în acest an odihnea pamantul. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. A. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului).VICTOR AG A Antuza. Precum soarele. cu centrul catre soarele material. spre vara. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test.

„apa vie". se stropea poporul etc. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. care curata. botez. receruta la serviciile divine. Nu se incasau datoriile. dupa ce se reintorc la casa mortuara. adica o putere miraculoasa. reinnoire şi sfintire. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. se spalau leprosii. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. ca obiect de cutatenie corporate. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. la spalarea mainilor. dumnezeiasca. gazoasa şi solida. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. intaritoare. prin aceste insusiri. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. Mariae V. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. Anul sabatic. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. curge necontenit şi nu se sfarseste. în Test. intareste şi e fara sfarsit. puternica. al lumii şi al primejdiilor. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. Precum apa spala murdaria. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. art. 4). Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. curatitoare. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. la cuminecare. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. ca sa se duca inapoi tot 35 . Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant.). Apa simbolizeaza imparatia creştina. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. cea tulbure e chipul pacatului. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. Anuntiatio Beatae V. Bunavestire. sfintiri.. stravezie. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. Apa e simbolul Sfintei Treimi. se faceau vindecari. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca.. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. care este o renastere din apa şi din duh. Apa naturala e curata. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. Vechi. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. 34). mai era şi simbolul monoteismului. Apa. Apa deci inseamna curatire. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa.

arunca putina sare. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). semnul intelepciunii. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. Apa calda. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. Iar ca semn de curatire desavarsita. intelepciunea. vindecator de rane sufletesti. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. cu sare şi cu cenusa. vinul inseamna taria. Apa botezului inseamna lumina. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. ce se toarna în vin la proscomidie. spre sfintire. ce se impartasea în vechimea creştina. se amesteca cu vin. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. sarea inchipuie nemurirea sufletului. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. care se rugau pentru cei botezaţi. Apa gregoriana. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. naturala. Apa. v. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor.VICTOR AGA raul. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. dupa ce a trecut un convoi mortuar. sufla asupra ei. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. Cdldura credinfei. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. un uns al Domnului. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. în numitele zile. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. art. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. al marturisirii. cuvantul lui Dumnezeu. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. dupa ce s-au spalat. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. spre a-si stampara vapaia în care ard. iar cenusa e semnul penitentei. Vinul şi apa mai simbo- 36 . Apa varsata dupa convoiul mortuar. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. mai ales în timp de seceta. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). neamestecata. Apa. darul lui Dumnezeu. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. ce o varsa poporul inaintea casei. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. inchipuind pe creştinii cei vechi. are sa se sfinteasca negresit. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. care trebuie sa fie curata. în fine. Apa botezului. Apa inchipuie curatirea de pacate.

art. cu sapun sj cu vin. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. Apa de la sfintirea mare v. dupa ce mortul a fost scos din casa. sa guste şi mortii din pomana. dupa credinta populara. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. pentru o viata duhovniceasca. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. ca simbol al nemuririi. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. Agheasma mica. aceasta fund simbolul nestricaciunii. spre a simboliza curatia. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. cenusa. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Apa sfintita v. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. ce trebuie sa 37 . Agheasma mare. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. se face om nou. inchipuie Invierea Mantuitorului. dupa credinta poporului. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. se renaşte pentru o lume spirituals. ci se arunca afara. Apa mustrarii în Test. Agheasma. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. art. inchipuie firea omeneasca. Apa neinceputa. Apa Sambetei. în care se boteaza catehumenul. credinta derivata din ritualul creştin. pentru a stropi morţii.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. ca şi simbolul desertaciunii. Pe unde sunt rauri. pana nu a mai scos nimeni din acestea. în credinfa poporului. Apa de la sfintirea mica v. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. art. iar sarea. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. amestecand-o cu sare sfintita. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. Aceasta apa nu e buna de baut. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii.

se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. i-42). asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. 10). conform cuvintelor „fiti intelepti.. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. art. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. Barba e obicei oriental. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. al celor ceresti şi al celor pamantesti. 12 lei. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. 19. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. art. episcop al Ieropolei. . Apolinariu (gr. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. Vechi a avut 12 patriarhi. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Ape multe: sunt în Test. 16. Apostolii erau infatisati pe sarcofage..14. ca pescari dupa Matei 4. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Apaos v. dupa Matei 10. Ieremia2. -jertfa zeului Soare): sf. conform textelor biblice.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. dupa obiceiul oriental. recu-noasterea pacatoseniei. în primele secole şi în timpul persecutiilor. Apostol v. desert. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. prin simboale. ca 12 porumbei. Nou. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. ca martori ai invierii Domnului. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. 28. care e numita roza creştinatatii.9). 3. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Sigilarea sicriului. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. 16. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara.. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). precum şi pietatea catre Dumnezeu. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. Citiri din epistole. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu." Filipeni 2. Precum Test. Vechi. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4." Matei 10. în Test. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. Apa vie. altare etc. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". ca palmieri. liberi de orice gand lumesc. i-3).. 13).

ua toiag infaşurat în piele de otn. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. cu care a fost decapitat. cele 12 semne ale zodiacului.). pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. toate cu referire la invierea vegetatiei. art. art. Incep paparudele. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. < ţ \. 13). pescarii. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. Vechi au fost txk. în ziua de Sf. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie.msa (Matei 5. Embleme). o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. cu care a fost jupuit în ţssgsia. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. carbunii. 12 fii ai lui Iacob. 10). se impodobesc portile. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. fiindca el a calatorit mult. loan (v. Filip are un toiag de pelerin. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. ferestrele. 12 izvoare. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. ca semne ale martiriului sau în Persia. adica deschizator şi Florar. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis.\2 margaritare din efodul arhiereufui. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. jucand. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. art. Sf. usile cu ramuri verzi de salcie. Gheorghe (23). cerand ploaie cu colinda lor. ca simbol aJ jupuirii sale. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. Matia are o barda ori un cutit. Poporul a poreclito Prier. Iacob eel tanar. Petru şi Pavel (v. Toma are o lance cu care a fost martirizat. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. incununat cu mirt. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. ori e tarat de un cal. Vartolomei are un cutit. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. 39 . episcopul Ierusalimului. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). goniometru. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. foarte adesea. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie.). Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". ori cu un clopotel de pelerin. 22).

Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. Aratarea Domnului v.. Ararat. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire."."." dau lauda lui Dumnezeu. 52).". muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. Ha inseamna: c e s fc setata. primitoare a invataturilor i sfinte. ca şi samanta I rasarirea ei m 15. şi art. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Sf. cum s-au inchinat şi Apostolii. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. iar altii au inima rea. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun.. Botezul Domnului. Binecuvantarea cu 40 . a mijloc de corup arginti a fost va sai. Aretia. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul.. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. ca expp niciei. precum au dat lauda şi evreii. trecerea în lumea necunoscutului (v. care privira Inaltarea Domnului si. e simbolul raiului.. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. în biserica intram de la apus. Apusul soarelui inchipuie moartea. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul.. inainte de Inaltare. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant.42). care li s-a aratat personal în sfintele daruri. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii.I tul bun şi rau.. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim.. din lumea intunericului în imparatia luminii. Gheorghe). Arborii a Precum sunt a şi oamenii. în parabola semanatorului avem paman. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. ca şi Domnului Hristos. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. Aratura e simbolul inimii omului... simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. V e c h f i nimiceste penţ totul." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. Crepuscut). cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor".. art. rostirea „Mantuieste. precum unii oameni au I inima buna. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. cu rostirea „totdeauna. care e lumina adevarata. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare.. 62).".. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii.

acest inger sa-i fi ingropat. grec. ca şi al patrulea. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii.prin punerea mainilor asupra . în eel mai inalt grad eclesiastic. cu brane de aur. numit şi ingerul mortii. Arcadie: sf. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. tinand un crin alb în mana. Haritina. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . asa sunt şi oamenii.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. episcop (grec. 42). iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. plina de gratie. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. iar Iisus a fost vandut de Iuda. Mihail. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. Comem. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. arhiereii au insignii 41 . pe care. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa.ai celor 12 Apostoli. Precum sunt arborii deosebiti. Holocaust. il are numai a patra carte a lui Ezdra. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. eel mai mare. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. ca expresie a tradarii. III. ori în tovarasja lui Moise. Pe Uriel. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. nume grecesc. ierarh (ieros. arhon) ca principele preotimii. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. Vechi ca omul se mistuie. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. 3).) ca preotul eel dintai. a fatarniciei. inseamna: cea impodobita. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. art.) ca principele Domnitor în biserica.av pacat. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. 3). arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. 31. sunt infatisati cu haine ostasesti. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai.) ca pazitor asupra credinciosilor. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. adica conducatorul unei biserici intregi. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. Ezechiel 21. de prietenul şi invatacelul Sau. Arborii simbolizeaza pe oameni. adica al fatarniciei. ingeri de treapta a treia (incepatori. 32). infrumusetata. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. Ardere de tot v. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. Aretia. ca inger pazitor. la 6. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. chiriarh (kirios arhon. dupa traditie.

ca instrument de lupta fizica. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. Arme: în simbolica creştina. la 22. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. mantia). nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. 2) crucea pectorala. Armin. . de herghelie): sf. 3) inelul episcopal. vezi la fiecare articol). caputiul rosu. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. biserica.proprietar de cai. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. e imaculata. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. impacarea noastra (Evrei 4. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. Arhiereul a fost uns cu mir. binevoitoare): sf. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. tiara. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. ca şi dansul şi cu totul sfanta. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. Pavel (Efeseni 6. la 17. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. manusile episcopate şi gremialul."(Matei3. pantofii rosii. 34) prin sfintenia Sa.VICTOR AG A specifice. Comem. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. mireasa lui Hristos. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. IX. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. 12).eel mai viteaz). Comem. engolpion. Artofor. Daniel 9. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. 41. Ariadna (gr. inseamna arme sufletesti. inelul cu piatra verde. vulturul mic.. barbat al unei femei etc. Aria e simbolul judecatii din urma. martini în Asia Mica (ţ 130). Iisus a fost uns din veci. Aristide (gr. Comem. . iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. fara defect. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. referinta lor catre lume. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. dupa cum vorbeste sf. Exod 34. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. armenian. 42 . Iisus e arhiereul eel mai mare. Armatura. crucea toiagului. 13-17). astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. spre a exprima deplinatatea preotiei. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). Arsenie mare: sf. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet.. ciorapii de matase. Armeniu. Arhip (gr. trebuia sa fie curat. Mesia" (loan 1. numit fiind şi „Unsul Domnului. inelul. tronul papal (Simbolica. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. XI. Romani 8. ap. 24). artosul. ornatele sacre (sacos. unul din cei 70 de ucenici. insignii sacerdotale: mitra. bedernita. Arminden se numeste pomul verde. i n s < Aron preofiei. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. inseamna: urzitor din Armenia. 14. omofor. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant.

tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului.. respectiv al Arhieriei. Exod 34. X. inseamna: curajos ca un vultur. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. fratele lui Moise. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. Inaltarea Domnului. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. Ascensio Domini v. e prototipul preotiei. la Vinerea mare. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. Ascet: eel ce poarta lupta interna. un vas în care se pastreaza artosul. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. (Vezi şi art. la 8. .barbatesc) eel mare: sf.creştina. a lacrimat o viata intreaga. Artur (gr.' Pentru doua mici pacate din tinerete. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. parintele anahoretilor (f 449). Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. art. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. inseamna. Ivita prin secolul II. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. spre a ajunge la desavarsjre morala. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. avand aceeasi simbolica. a dat nastere monahismului. Arsenie (Arseniu. La intrarea în Ierusalim. Aron. la 20. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). mare mucenic în Alexandria (t 396). V şi 19. 3. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. nume german. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. iar în biserica romano-catolica. Arno. ca şi nastrapa. Arnulf. E simbolul penitentei adevarate. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. Mdnzul asinei). se sfinteste la Pa?ti. spre contrabalansarea datinei pagane.. Comem. .8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. prin contemplatie. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce.. în simbolica. 43 . a pacii şi a rabdarii. Artemie."). Comem. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. VII. Arnold. gr. Artofor.inchinat zeitei Artemida): sf. prin mortificarea corpului.

1 şi 2. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. cu fata desfigurata. 5: „veti calca.. mare antiarianist (f 373). iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. inseamna vesnicia. al pacatelor şi ispitelor. art. Comem. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. Gustar sj Secelar. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. Atriu v. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. sfant. pronaos. stropitoare de agheasma. marit). adica a sasea în anul inceput de la martie. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. • o coasa (iadul). Pui Iisus. care vine de la rasarit. luni şi ani e numai pe pamant. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. mai ales a pacatului betiei. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. 43). strangand în mana trei vipere.. vestibul. 19. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „.stralucit. Atanasie eel Mare. de napdrca (Matei 3. Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera."). ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. sumetiei şi al necredintei. . Poporul o numeste Masalar. . Luca 10. La romani. Marcu 16. stil. Azi.. timpul dupa moarte. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. 18. busuioc. adica pacatul (Psalmi 90. Astazi. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. Faptele Apostolilor 28. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului.VICTOR AG A Aspergile. Logodna. rapusa de puterea de sfintenie. goala. unul dintre cei mai insemnati 44 . e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. art. Impartirea de timp în zile. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. napdrca). ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. V. 32). zeitei graului şi a secerişului. 13. ca un simbol al lacomiei. inseamna: fara de moarte. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. Augustin (lat. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. La romani se numise intai sextilis. cea mai primejdioasa specie de serpi. la 18. Sf. art. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei.

un fel de nimb. e simbolul demnitatii suprafiresti. ca simbol al maririi şi al virtutilor. plesnindu-i cu biciul peste ochi. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. Comem. Mai e simbolul pompei. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. care e tata. Aurora (Zorea). Nimb). 15. Ave. Eligiu. Aurelia. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. ca pe o maica dumnezeiasca. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. ori ca un joe de 45 . De aceea bisericile. care a nascut pe Hristos. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. care în tinerete a fost argintar. episcop în Hippo (t 430). parinte indurator fata de fiii sai increzatori. VI şi 28. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. soarele dreptatii. Galateni 4.. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. nepatat. Hie.din aur. . fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. Aureliu (lat. ce are sa se aduca cu gand curat. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. potirul e din aur. inseamna: frumoasa. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. precum şi este aurul material. Ava. 36. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. X. sj art. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. inseamna neprimitor. la 15. Aurelian (lat. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. . Auxentie (Axentie) nume grec. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. Patronul aurarilor e sf. isi are anagrama sa în Eva. aurita. adica pe Dumnezeu. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii.parinte. precum se lamureste aurul în foe. VII. Aurie: culoare. în sfarsit. poate nu chiar intamplator. ale Invierii. ale Inaltarii. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). al abundentei şi al idolatriei. neamicabil. pe care i i-a scos sf. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). nume latin. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. aurit. ca lacaşuri dumnezeiesti. sunt impodobite în stralucire de aur. la 20. Marcu 14.aurit): sf. Abba (caldeic . VIII. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. Comem. stralucit).parinti bisericesti. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. la 15. Comem. Amasurat acestui simbol. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. 6). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur").

ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. S u p < prezinta pe balauri ca rele. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. art. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. diavolul. bazilisa 40. Avuz v. mucen omoara balaurul. Sirah 44. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. al sarpelui din rai. 20). Albastru. . Avraam (evr. . merinde de drum. Azur v. 46 . BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. ca sluţitoare. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. al intunericului. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf."). Avraam (tatal poporului). apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. Tapul il slobozeau în pustie. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. 8) e simbolul spiritului rau. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete.. Nou. daca s-ar fi aflat 10 drepti. Balaurul e sir din rai. Azazel (Levitic 16. Axios (gr. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. caruia evreii. al Satanei. tapul pacatelor".. ii jertfeau un fap. 11. art. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc..tatal multimii). Balaur. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. ce o rosteste Arhiereul. axion . Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. pentru credinta sa. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. Azima (pasca): paine nedospita. în care preamarim vrednicia (grec. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. Axion (Irmos. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. al diavolului si. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. care e ascultata de Dumnezeu. inseamna legea veche din Sinai. Colimvitra. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni.vrednic): enuntare în forma de cantare. la sarbatoarea impacarii. numit „tapul ispasitor. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt.VICTOR AG A cuvinte.

Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. behemoth (Iov 40. Dante ni-i prezinta cu trei capete. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. care prind sufletele. ce ies din oamenii demoniaci. Iconografia infatiseaza pe sf. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. cu ocazia procesiunilor. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. 12).. E asezat ori deasupra sfintei mese. Numirea o are de la orasul Baldac. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. ori pe solee inaintea usilor mari. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. de unde s-a urzit. Balaur. baziliscul. Simbolizeaza cortul sfant. Poarta numirea de cerime. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Gheorghe). se poarta sub el Sfanta Euharistie. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex.B Babilon (caldeic . fiindca în biserica romano-catolica. ca pe Cerberul inferaului pagan. arhanghel Mihail şi pe sf. de sf. Baldachin (cerime. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. umbella. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. cum era în vechime. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. care e numita painea cea cereasca. Simbolizeaza pe diavolul. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. doboara case etc.

Botezul.1. 24). all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. pana nu va cumpara ceva. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. il saruta intai şi apoi il daruieste. simbolizeaza totala curatire de pacate. al maririi): sf. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului.. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. la 21. ori i cele ce le da de pomana. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. în el se pune un fir rosu de lana. mila adevarata creştineasca. zice sf.. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. sa nu se mai poata intoarce. cu ocazia confirmarii. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei.stapanul stralucirii. ce se atarna la gatul copiilor. spre a fi feriti de boale. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. e vindecator de rane şi apara de putrezire. Baltazar (gr. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. Hr.42) smbolizeaza jertfa curata. mare martira a sf. purtamf chipul şi inscrisul Lui". unul din cei trei magi (f 30 d. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului".) Comem. la 6. sunt lucruri necreştinesti. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. Barbara (Varvara) batic): sf. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Baia nasterii de a doua v." Banul vaduvei (Marcu 12. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. purceasa j din inima curata. Pierderea bfi mare. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. Origen. Banii ce-i arunca creştinii. purcese din credinta desarta. A fost man tatal ei (f 306). caci. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. 48 . talisman) e o pungulita patrata. . precum Preotii creştini la in barba. dupa credinta desarta a I poporului. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). Dupa credinta poporului. E ono universale şi este patroai Comem. chiar şi pe noi insine. 21 „dati lull Dumnezeu. Evr in mare cinste ca si al blandetii. XII. art. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. Baia rituala e în Test.I Augustin. Banul ce-i da poporul de pomana. Baier (amulet. ramasa de la romani.

Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. art. ca toata mandria. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. cu total lui Dumnezeu. Colimvitra. Basilica v. 49 . Pierderea barbii insemna rusine mare. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. de aceea Isaia (7. O poarta Papa şi unii cardinali. dupa o traditie. 10). 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. XII. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306).pagan. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. precum era şi la romani. la 21. art. Bareta (biret). care a fost tamplar. 3). E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. Barca = corabie. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. în biserica şi la servicii divine. avand varfuri în forma de cruce. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. logodnicul Sfintei Fecioare. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. art. art. Varnava. de drept canonic şi invatatorial. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari.41. E simbol al puterii administrative. art.23. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. Charantus şi Spdlatond ritual. Baptisteriul mic v. E şi insigniul sfantalui Iosif. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. Origen. Barnaba v. C o m e m . Bartolomeu v. Biserica. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. care. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. al onoarei şi al virilitatii. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda.Baptisteriul v. I Corinteni 11. Ezdra 9.3). în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. mare martira în Egipt. Barbara (Varvara) (lat. Vartolomeu. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. comanac în patru colturi (quadratus). în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. care erau rasi. . ucenita a s f . De aceea a fost obicei general izat. salbatic): sf.

Benedictinul semn al crucii v. în opunere cu consacrarea. ca act secundar de cult. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. patriarhul monahilordin Apus (f 543).5). art.. Epigonafiu. -fericita): sf. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. slabiciune. ce se face copilului bolnav de deochi. Benedict (lat. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. art. 50 . Inseamna taria crucii. ca şi consacrarea (V art. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9."). Are aceeaşi insemnatate. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. III.binecuvantat): sf în Nursia. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. VII. A fost în uz şi în Test. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. Beatrix (latin.3. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. Simbolul batranetii este toamna tarzie. Benedictiune v. iar mai tarziu."). 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. sarpe fabulos. ca obiect de pedepsire la evreii Test. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. 10.. la 29. al carei izvor e în inima. Beatrice. Vechi. propta şi tovarasul calatorului. Batul. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. Semnul crucii. Inchipuie apoi şi intelepciune. Vechi (Luca 18. Nou şi din biserica creştina. Vasiliu. Comem. 13) şi la creştinii cei dintai. în Apocalipsa 5. .VICTOR AGA Basilisc. Baterea pieptului. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. iar la Faptele Apostolilor 11. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. la 21. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. 4). Binecuvdntare.13). fecioara şi martira în Roma (f 290).. Bedernita v. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. art. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. în piept. E simbolul diavolului. toiag pastoral. Comem. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. Biserica şi sfintirea ei). Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. Baziliu v. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. care alunga toata boala şi toata neputinta. membrii sinedriului..

la 20. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae".antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. Nicolae. VIII. Aceasta binecuv. Berthold (germ. coliva. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. cand oficiaza. Comem.luminoasa): sf. invatator bisericesc. stralucit): sf. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. episcopul. prin sincera marturisire. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. domnitor. prin rugaciune şi prin semne externe. III. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul.. cu mana dreapta şi cu crucea. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. lumesti." Luca 24. ca astfel ambele 51 . 7). grau etc. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. Comem. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). Comem. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. binecuvanta şi cu luminile aprinse. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. Berta (germ. art. care. . fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. Mihail. A intemeiat 68 de claustre. în forma de X. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. asupra mortului etc. la 29. patimile. ca luminatorul credinciosilor. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. cu dichirul şi trichirul. al treilea. predicator al cruciadelor (f 1153). Biciuirea v.Bernard de Clairveaux: sf. 50). în grai comun.. . în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea.) binecuvantate de ei. Flagelarea.pompos. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. arh. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). V. la 15.. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. în istorie..

simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. simbolizeaza vesnicia. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. de la II Corinteni 13. formand acum lui Dumnezeu. preotul binecu. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. curent. în forma literei C. mare. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). în „Darul lui Dumnezeu. care (policarul. impa-cati cu sine insisi. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. ca şi cand deplina pietate. aratatorul şi mijlociul) care. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos.. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. ori. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa.. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. sfintele numele lui Dumnezeu. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. iar celelalte trei cu toata lumea.". a caror pome Boboteaza. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca.. 2) Dupa „Credeu"..22). pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC.f dinciosi spre cuminecare. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". intr-un cuget tuturor". preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. simboDumnezeu („mila pacii. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu.. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. ambele maini (Luca 24. Episcopul. (Levitic 9. aratarea darurilor inchi. slabi fund. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. pregatind ridicate. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. la degete inchipuie pe Sfanta Treime.. dupa ce a. celelalte doua.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.". cu demnitate deplina.. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari. lizeaza pe Sfanta Treime.. deschisa şi mtinsa.ţ tarea ce a „pace tuturor"."). XC.. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. 50). iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). 13. de urgia dumnezeiasca.". art. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. suprapuse anumit pentru acest moment. Al a Domnului repri cuvinte. cere asupra asupra sa.. J 19). sa fie pazifi de totraul sul trei magi. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui .VICTOR AGA sa formeze initialele I C. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20.

Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. 16). apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). Vechi. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. a caror pomenire se face la Boboteaza. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12.". Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. poarta raiului. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu.. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. tronul lui Dumnezeu. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima.. preotul. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. Biserica simbolizeaza cerul. cu mainile ridicate. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. ce se face în numele Sfintei Treimi. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor.". asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi.19). care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. în Test. în biserica romano-catolica la „ ite missa est".. cand aduce jertfa sfanta. punand şi mainile asupra lor. mancati. prin care intram în viata de fericire.10). inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange.. „cetatea deasupra muntelui". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. E şi numita casa lui Dumnezeu. Trebuie sa aiba eel putin 53 . Se zideste pe loc inaljat. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. Edificiul bisericii. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. prezent în euharistie. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare.

pe marea vietii plina de primejdii. prin care ni s-a dat mantuirea. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. . astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. E mai inalta decat alte edificii. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. E zidita cu altarul spre rasarit. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. Stalpii. spre care nazuim. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin." (I Corinteni 3. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. care au sa tina laolalta pe creştini. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. 14). din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. ca simbol al dreptatii depline. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. 9). prin biserica. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. pentru ca e simbolul lui Hristos. spre ceruri. Matei 21. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. se sfinteste. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. prin care ne-am mantuit. al vegherii şi al lui Iisus.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. adica a pamantului. nadejdea. ca institutie dumnezeiasca. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. puterea bisericii. Geneza 49.. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. grosimea şi lungimea lor. pe care ne putem urea spre cer. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. spre a simboliza taria. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. spre patria adevarata. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. Intrarea bisericii e la apus. iubirea. 11).1-2). care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. 22. latimea inseamna dragostea creştina. Leul mai e simbolul lui Iisus. Pavel „ca alta temelie nu avem.4). pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. astfel e simbolul intelepciunii. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. care inseamna intunericul spiritual şi moral. 42). Biserica e 54 . pe episcopi şi pe preoti. iar lungimea e chipul rabdarii. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. 5. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. precum tencuiala tine pietrele laolalta. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. Piatra fundamentals. corabie. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. ca fundament al Noului Test. şi de cele 5 rane ale Domnului.. daca nu e pe vreo inaltime. care toate le cuprinde. despre care zice sf ap.

). se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. N. apoi cerul. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. cu procesiune solemna. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). tronul pamantesc al Lui. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. printr-un munte sau standi. Transportarea sfintelor moaste. casa lui Dumnezeu. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. stalpii (I Timotei 3. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. dintre care una a cazut jos. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. un stalp pe un soclu de 3 trepte. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. de care stalp se apropie un miel (Test. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. ornat cu 12 pietre scumpe. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. V e c h i . dealul cu vii etc. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. prin discul pamantesc. din biserica veche în cea noua. 9). inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. în dimineata sfinţirii. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. Fiindca biserica este loc sfant. ca inchipuire a bisericii prigonite. Daca sfintim casele credinciosilor nostri.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. \5). inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. din rauri beau cerbii şi mieii. navodul. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. simbolizeaza dorinta şi cer. adusa prin jertfa de cruce. apoi. Biserica şi sfintirea ei. camasa necusuta a Domnului. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. ca unitatea de credinta a bisericii. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. Intrarea în biserica). la inconţurare. prin sangele lui. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. 10) numita Bethel.

.b rn .SP"B0 K-»P -uLT £*%."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v . [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v .. n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ ..

E trimisa adeseori spre indreptarea omului. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. boceau. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. Bocirea a fost şi la romani. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. cenusa = corp) cu Hristos. art. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. = regesc): sf. La ziua sfintilor.neasca. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. Patronul bolnavilor de grumaţi. Blagoslovenie v.. art. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. prin biserica. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. ca şi bunele miresme. Amos 5. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul.. adica toate popoarele. a bisericii universale. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce.23). preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. episcopul Sevastei în Armenia. sa fie bine primita lui Dumnezeu. Bocirea simbolizeaza 57 . insemnand cele 5 rane ale Domnului. spre cainta. primite la acest altar. Boboteaza v. Botezul Domnului. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. oaia („ca o oaie spre junghiere. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. Binecuvdntare.. pentru plata.. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. la 3. ce se va face la sfantul prestol. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. Matei 9. Blasiu a manfuit pe un copil. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis.. Comem."). deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. sa se reverse peste toti credinciosii. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre.4). II. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra.. vinul dumnezeirea.. 17. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. ce se inecase cu un os. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11. martir la 316. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. cenusa moartea Domnului.. Blasiu (Vlasiu) (gr. 16. II şi la 11.").").20).

ci se opreste în locul penitentilor şi ca.". pe care il inchipuie biserica.. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. H nstos. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. nume latin. 1 ia p e sau. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. în care. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. rasaritul eel de sus. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. inseamna: binefacator. -zuire): sf. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). VII. Bogumil. descins. care va fi patronul celui botezat.can. d. sfanta taina. Pe cap. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. Catehumenul major. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. adica nevinovat. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752).tele intrebari de tiationes) b. Sf. omul nu poate intra în cer. la gura ? i la piept. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. adica ferit de putrezirea sufleteasca. Botezul. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. Comem. de fase şi de haine. cu mainile în jos. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. asa crest evorbadeascult zeiesc. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. descult (in camasa daca e major). ca simboj s ° s 5i ca . în tinda. protectorul şi mijlocitorul lui. nume slav. precum a 1 evanghe]le. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez.ca do. I se mai imbia lapte şi miere. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre.19). Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. în I Canaanul imparatiei sufletesti. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant.. iubitor de Dumnezeu. Catehumenul sta cu fata spre rasarit.s Pretului şi a gonfl '"""a. fara botez. la 14. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. insemnand: buna chibBonaventura (lat. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. Bonifaciu. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a .ser. în vechime. la gura spre a marturisi numai adevarul. astfel şi catehumenul. "i-Preotul pun.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". unde I „curge lapte şi miere".

nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede.ca. rostind de fiecare data „goneste. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez.". în materia botezului. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. Mergand la colimvitra. deodata cu suflarea il inseamna la gura. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana..11). Catehumenul (la prunci. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. Trei afundari sunt 59 . la piept şi la frunte. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau." Matei 13. ci doreste a se uni cu Hristos. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn.. precum a facut orbul din evanghelie.... la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. se face imbisericirea. precum lisus a vindecat pe surdomutul. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. protestantii stropesc) pe catehumen în apa.. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii.". ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. ca şi fecioarele intelepte. spre lacasul spiritului rau. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. la mdini spre a face numai fapte bune. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. care se pogoara şi o sfinfeste. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii.". a pacatului. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii. lasa mainile în jos. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. 9). nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. simbolizand izgonirea puterii diavolesti.. de trei ori. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. Catehumenul (la prunci..

Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. Cadirea se face fapte bune. botezat acum e uns al lui Hristos. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. Hristos. stapa-nitor (rege) pe vointa. creştinul. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. buretele se spala în fantana botezului. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata.. Vechi se ungeau numai preotii.". în T e s t . copiii intr-un giulgiu. muiate în apa. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. raul ce curge opt zile dupa botez. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. în în Test.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa.. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. Cel în Test. maini. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. în semn de bucurie fecioare. ochi. mai uns cu crisma pe cap. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. cercul adica cu lumina aprinsa.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. e inseamna ca unsul Testamentului Nou.". curata pana la ceasul din urma. curatit profetii şi regii. pe moralul sau. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. j corabia lui Noe. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. apoi cu bumbac. Nou: marea de sticla din legatura la cap. totdeauna gata de jude. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. pana atunci purtand o din Eden. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. nari.I cata. care este simbolul curatiei sufletului. gura. urechi. La t r o p a r u l .VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. sa fie aducator de daruri. crucea i Hristos. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi.. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. dupa botez. I 6). vesnica) la frunte. alba. Vechi: potopul..

sa iesim din apa botezului. intineriti. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. Aruncarea crucii în rau. intra aducerea aminte de darurile magilor. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. Ziua luminiloi. Botezul Domnului (Boboteazd. crucea inchipuind pe ffristos. Ardtarea Domnului.. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. smirna şi aural bisericii. la botezul Sau. prin minunea din Cana. sfinteste tamaia. Iisus s-a aratat lumii intregi. crucea insemnand pe Hristos. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor.17). în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. care se facea în vechime în aceasta zi. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi.1) etc. obisnuita în unele parti. E credinta la 61 . apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. la apuseni ziua celor trei crai). iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie.) catehumenii cei catre luminare.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. botezul şi sfintirea apelor. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos".. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. inseamna intrarea Domnului în Iordan. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. cerbul. Epifania. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. ca simboale ale luminii lui Hristos.. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. iudeilor la Iordan..

în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Boul adesea inaripat. art. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. al stapanirii." loan 14. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. Otrdtire. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. sub care Domnul a aflat scapare. dar numai daca aratam cainta sincera. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. Boul e animal curat. caruia mucenicii i-au şi urmat. art. Legenda ne spune ca. Bradul mortului 62 . care ne curata şi ne sfinteste. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. cuiele picioarele din molid.VICTOR AG A popor.. 22-5). Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei.. adica moartea martirilor. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile.impodobit cu daruri şi cu lumini . şi talharul de pe cruce (Luca 23. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. în Test. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. Boul privea bland şi linistit. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. Singur bradul s-a intins ca o satra. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. ori în chipul unui brad. 32. Botezul femeiesc. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. Botezul sangelui. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. la nasterea Domnului.21). se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului.ca pom de Craciun. 8. Boul mai e simbolul puterii. Fiind arbore binecuvantat. botezul fortat v. Botezul pocaintei v. 42). Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. ca sa fie o legenda. Botezul lui loan. este emblema sfantului evanghelist Luca. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. nici caldura şi sa ramana pururea verde. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. se intrebuinteaza . Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise.

legenda ne istoriseste ca. fiindca. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. în noaptea nasterii sfinte. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. 7). aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. spre rele. Mai e şi o avertizare. sub numirea de pomul mortului. în analogie. Bradul mortului v. Bradul. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. art. cu pomul de Craciun. Ca simbol al vesniciei. ca sa fie noduros. ca şi protopopii şi asesorii. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. ce-i poarta preotii. numai bradul i-a dat un mic adapost. dupa o legenda. nu din lux. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. se planteaza pe morminte. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. 14. verdeata vietii viitoare. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. Bradul. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. cu care a fost legat lisus de cruce. De aceea prorocul i-a binecuvantat. 35). impodobit cu poame şi cu zaharicale. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. ca sa aiba ce rontai pe drum. fmpodobit de lumini. formeaza un insigniu special. ajungand la iesle şi plecandu-se. Braul. bradul inchipuie vesnicia. Luca 12. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. Fiind pururea verde. abnegatie. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. Fiindca sabia se leaga de brau. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. cand i-au dus la rastignire.35). cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. arhiman63 . dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba... impodobit şi neimpodobit. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor."). caci toate se clatinau puternic.. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6." (Luca 12. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). zona) ce i-au imbracatprimii oameni. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. Mai inseamna abnegatie şi curatie. nici pentru aparare. ci spre a-si acoperi goliciunea. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. mai inchipuie şi funia. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. episcopii.. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu.

în tovarasia corbului. de ierburile amare (hrean. art. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. Comem. ori mana de tarana. în inteles simbolic.VICTOR AG A dritii au brau violet.. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". spre amintirea de mielul pascal (carnea.). broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. u s t u r o i .. conform cuvintelor de la Geneza 2. catre Dumi tele biblice 1. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune.. Mai este apoi şi simbolul marii. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. sa vanda pe Mantuitorul. la case creştine patroana 64 . c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. vin).). a vietii pamantesti. în pamant şi chiar prin ziduri. X. monahii au brau negru. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. Bruno (it. . slanina. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. Bulgarul de pamant. Cele patru culori ale braului. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. eel cu punga.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. ) . . prescura. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte.: brunet. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. broasca e animal binecuvantat. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. aparat. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. care insemnase pe Iuda. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. şapte bucurii.. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. Dupa o legenda creştina... Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. 7 şi 3. este icoana omului. precum?il a lumanarilor de ceara. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. apostolul Prusiei. de cina cea de taina (colacul de Pasti.38). Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). adica a desertaciunii. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu.' Bucuriile Sfintei Maice v. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. impreuna cu alte animale. în se roaga cate în gandului sfinte. scutit): sfant. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. la 15.

Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. 29). la o inaltime cuvenita. Bunavestire (Blagovegtenie.cultul divin. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. Adam şi Eva nu-i au. dupa obicei oriental. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. va fi intreg anul sanatos ca pestele. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. tamaia alunga toate relele. spre cele sfinte. prin alegerea Sfintei Fecioare. Poporul crede ca. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. pentru ca Dumnezeu. fiindca ei nu s-au nascut. a florilor aduse la biserica. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. inchipuie buretele plin cu otet. Buricul e simbolul nasterii. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala.38). iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. Buruieni amare consumau evreii la 65 . în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor.). din treapta de jos sociala. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. adica a sfantului loan Hrisostomul. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. mancand peste în acest praznic. otraveste pe eel ce i-a savarsit. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. Buretele (spongia) tescuit. 21). în credinta ca focul atrage caldura verii. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. ci au fost ziditi de Dumnezeu. lapte etc. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. de aceea se plineste liturghie deplina. toate afierosite ca niste jertfe. chiar în timpul Postului mare. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. iar pe sub pomi se face foe. 15).

rasarea din nou. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. a fost isopul (Psalmi 50. biserica mai sfinţeste şi azi. I Cadelnita fa) turribulum. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. Vechi. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). rasarise mult busuioc si. care cadea jos. cum este usturoiul şi hreanul. 66 . de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. La Golgota. mfranarea gandului şi a patimei. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. Busuiocul acesta e r a în Test. 8) adica o minune dumnezeiasca. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. busuiocul se pune la icoane. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. dar zadarnic.VICTOR AG A descantece. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. Pe langa came. oua etc. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. la Pasti. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. ierburi amare. cautau intruna sa-i smulga şi principale. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. plante. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. tamda metal. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. Dupa o legenda. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. Tipul lui.

Caecilia v. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. art. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. plante.c Cadelnita (afumator. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 ... care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. Ornamentele de pe cadelnita. 16). artistic lucrat. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. Cafas v. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului.. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus.. turribulum..". cu figuri de frunze. toiag arhieresc. Cecilia. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. dupa asemanarea toiagului lui Moise. 3). tamdier) este un vas mic de metal. care s-a prefacut în sarpe. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Coral: Cain (evr. care a odraslit prin rugaciune. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). incensator. ca tamaia inaintea Ta." (Matei 10. de animale etc. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. Cadelnita inseamna firea omeneasca. Caduceu.

Comem. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. I 68 . care este de fata . La cuminecare. pe care are creştinul sa purceada. contemplatia. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. singuratatea. dar şi de * crutare. desi greoaie. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. 23) în Corint. Prin insolenta („au doara. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. apoi craniul. respectiv sfinteste casele creştinilor. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. Cain e prototipul evreilor. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. Calea inchipuie firul de viata. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. reprezinta rautatea. cu caldura deci. Gaius (lat. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe.. 6). frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. calea pacatelor. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. invidia şi talharia în opunere cu Abel." Geneza 4. şi adica pe urmele lui Hristos.. la 5.. 10) la dansul.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. Simbol extern al caintei e tardna. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. 1). Caldura (cdldura credinfei). Caius. dar nu se prapadesc.. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. martirizat în 59 d. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. care plange. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. inseamna insusi raul Iordanului. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. rugaciunea. C. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). simbolul bunatatii. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. şi turnand-o în forma crucii. spre a-si putea ispasi pedeapsa. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. ea este calea vietii. ca sa nu-i ucida nimeni. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. Simboale interne ale caintei sunt: postul. Sf ." (loan 14. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". a invataturilor dumnezeiesti. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. V. lacrimeaza primavara cand o taiem. în semnul crucii. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. Hr. în Test. 9) şi necainta sa. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. 34). care a zis „Eu sunt calea. frumoasa. = eel voios). Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. sim-i bolizeaza calea raului.15).

spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. ducand o viata ingereasca. care inseamna jugul lui Hristos. pustnic).). iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. 12) se numeste departarea. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. dupa traditia populara. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. Calista (gr. Labirintul. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. art. kalos geron — bun batran. martira în Siracuza (t 305). Calea laptelui pe cer. Comem. facator de bine. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. cam de 2000 de coti. Toate popoarele orientale au avut calugari. Mai intai i se face tonsura. Calistrat (gr. monos. e calea pe care urea sufletele la cer. în parabole (Luca 8.. = frumos. în zi de Sabat. XII. eremit). Calugarii simbolizeaza pe ingeri. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. invingator): sf. martir decapitat. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. la 14.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. de la grec. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. = frumoasa): sf. o haina lunga. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. 12). sihastru. în semn de umilinta. eremit. V. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. Comem. anahoret. = frumos): sf. schimnic. IV. saracacioasa. în scop de a ajunge perfectiunea morala. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. singur (gr. faptele indurarii. camilavca. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. Calugar (monah. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). IX şi 25. ascet. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. insotite de ruga69 . Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. monah). în caz de nevoie. anacamilavca. mantia. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. f o r m a n d toate un fel de labirint. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. haina mantuirii. se numeşte persoana care. Precum trecatorii lasa urme în cale. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. IX. la 27. Comem. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. la 1.. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita.

semnul de logodire cu Hristos. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. tropoteau şi larmuiau în staul. 11. (loan 19. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. murind el pentru lume. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". şi coroana. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. In urma acestei legende. în cimitire.Simion (Matei 27 naframa. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. numite statiunile calvarului. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . Pilat (loan 19. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia.Intalnirea 5. ca simbol al curatiei corporale. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. ingereasca. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. Precum sf. 4. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. tulburand linistea sfanta. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. iar lumanarile inchipuie ca.42). Valul negru inseamna ca dansul. Dupa o legenda. Calul. e simbolul razboiului şi al judecatii. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor.VICTOR AG A ciunile precise. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. monogramul Camasa necusuta. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. al fecioriei. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. 10. pe strazi. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. acestia. fund intrebuintat la razboaie. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. 7 plangeti pt Iisus cade oara. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. scara pe care e dus mortul la groapa. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. în biserica romano-catolica. bisericile ridica în edificiul lor. unde a patimit Domnul. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. Calvar (Drumul crucii. deodata cu punerea votului monahal. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. luminata de invataturi sfinte.

Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. 7. Camasa (gr. 8. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei.30).. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. 4. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. II. 14. 10. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. tesuta dintr-una. 13. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. Cade a treia oara. care are sa ramana una şi neprihanita. lunga. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. un soi de soparla. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari.30). prin care abia putea trece un om. 17). Dezbracarea (Marcu 15. Comem. elaon = a domoli): e un comanac. 25). 42). 5. fara maneci." (Luca 23. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). Crucificarea (Marcu 15. Cade sub greutatea ei. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. lisus ia crucea pe umar (loan 19. confectionata din panza de in. Veronica ii intinde naframa. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11.caldura. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). al umilinţei şi al temperaţiei. monogramul Mantuitorului. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. al supunerii. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. 12. Cameleon.momentelor de patimi. 9. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. Camilavca (gr. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. Camil (gr. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. la 18.. kaama . Luarea de pe cruce (loan 19. 71 . 32). 24). Vechi. 6. II aflam în Test. Camila e simbolul rabdarii. necum o camila. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. = copil de jertfa): sf. calugarul dominican Alvar.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. primindu-si numirea de la urzitorul lor. 28). E confectionata din panza de in. Moartea (loan 19. 3. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. VII.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. katasarka).16).38). inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. 2. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. Ingroparea (loan 19. lisus cade a doua oara.

cu nadejde şi cu cerere potrivita. Candela e un vas micut. Canafuri v. 21-28) e chipul paganilor. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. Nou intr-o fiinta evanghelica. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. de evlavie. Cererea ei. arzand intr-insa.7). patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. în care se arde untdelemn. cu prileţul unei nunti. plin de toate bunatatile. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). fiindca în Test. care sunt bineprimite. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. Canaan (Geneza 15. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Canaaneanca (Matei 15. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. mai buna decat cea dintai. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. uleiul. ce era destinata pentru curatire. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. unde a prefacut apa în vin. spalare corporala. e simbolul umilintei. Clopote. Ciucuri. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. art. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. art. Ca reprezentanta a paganilor. de nadejde şi de staruinta a acestora. dansa se aseamana cainilor. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. 8) la rugamintea plina de credinta. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. care invinge toate. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. Cana. dupa o viata de credinta vie. Clopotnita. . vinul prefacut este evanghelia. precum şi al rugaciunilor publice. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. este şi simbolul credintei. vinul ce se gata este legea. eel mai productiv pamant. pe sluga sutasului (Matei 8. pe preoti. ca product de plante. mirele este Hristos. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. Campane v. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. Prefacerea apei. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna.VICTOR AGA Campanar v. daca se fac cu credinta. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. A fost şi în Test. art. materials.

Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Canonul. Eusebiu il aseamana cu diavolul. Cainele în Test. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. al dreptatii ceresti. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. O gasim şi în Test. prezent în Sfanta Cuminecatura. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. 16. Efeseni 5. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. Comem. 26). De aceea cantarul mai e si 73 . 6). VI. 11) şi al maniei. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. al masurii drepte. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. Proverbe 26. Caini multi inseamna pacatele. cu irmoasele lor. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). în numar de 9. 19). bolnavi. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Candelabru (policandru. în Test. 10). Canoanele Utreniei. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini.19-31). care poarta grija celor napastuiti. inchipuie cerul cu multimea stelelor. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. saraci şi neputinciosi. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. Candid (lat. 31). Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. comemorat la 9 martie. iar sf. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. cainele este simbolul virtutilor creştine. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. Cantaretii v. adica rugaciunea de consacrare. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Cantorii. De regula are culoare rosie. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. atarnat în cupola naosului. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. se regleaza sub David). la 10. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. = stralucitor.Alt Candid. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. precum şi al preotilor. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. art. 22. . simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti.

iar intr-altul are o piatra de moara. Daca este sfmtita de arhiereu. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. Ziua şi sarbatoarea sf. Alba. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. Capra adica este m a i zburdalnica. saceltum. mai salbatica decat oaia. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. are acelasi simbol ca şi biserica. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. 1). Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. art. regi. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. balaurii din Apocalipsa. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. 9). Spre capitala se urea. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. iar de aici lumea cobora (Luca 10. art. Capela (oratoriu. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. arhanghel Mihail. care nu au corp pamantesc. inchipuind faptele bune. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. 30). paraclis) este o incapere mica. art. nobili). iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. Cappa v. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. Cap de mort v. legata de biserica. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. pacatosi. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. mai fricoase şi foarte simtitoare. Craniul. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. al bunei-cuviinte şi al moralei. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). ci numai daruri şi puteri sufletesti. Precum 74 . pe timpul echinoctiului. Cocosul). e semnul bunei cresteri. în opunere cu cei drepti şi blanzi. care se aseamana cu oaia. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Mai multe capete au numai demonii. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice.

se reduce la darurile leganate din Test. cu capul descoperit. în semn de prietenie. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. Comem. ca simbol de doliu familial. asa sa piara boala de la eel bolnav. în fata unui superior. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. C. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. smerenie. 14). (f 120). Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. colac. Sf.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. iarna-vara. în groapa. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire.. 75 . = iubirea faptuitoare). sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. numiti capete. Tatal eel •preabon." Galateni 4. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. la 1. Carmazin. Ele sunt de aMe) p}prinoase. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. se arunca carbuni din cadelnita. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. sa fie cu supunere. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. precum carbunele în foe isi pierde negreala. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. La descantece. fara sa putrezeasca. este simbolul vietii. leagana darurile (coliva. Cu ocazia inmormantarii. şi preotul care slujeste pomana ridica. 7). domnitor. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. numit capul popii. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. stima şi supunere. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. paos) ca pe niste jertfe. Sta mii de ani sub pamant. ci fiu. art. VIII. Toiag arhieresc. daruri. adica focul Duhului Sfant. eel pacatos se spala de negreala pacatului. Capul descoperit este şi un semn de jelire. Carbunele este simbolul invierii corpului. Caritas (lat. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. respectiv de buna-cuviinta. evreii. Carţa arhiereasca v. în decurs de noua zile dupa inmormantare. peste sicriu. supunere catre eel Prea Inalt. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. cat şi la pomeni. în semn de onoare şi de jale. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. sa se rusineze. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa.. Vechi.

tare. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. nici altceva rau. carnea simboliza organul sufletului. 44). batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. Comem. se curata de pacate. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. 10-12). al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. 17). Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. 32). = scump. La sacrificii. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. 11. art. Psalmi 17. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. 14). 26. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. sfarsitul carnevalului. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul.. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). la 28. Carneval. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. Carunt. Comem. Carol (lat. V. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane.1. Matei 16. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. inseamna incetarea de a mai consuma carne. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). în tim] 76 . = scumpa): sf. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. la 9. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. 20). iar în biserica catolica Martea grasa. s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. Casiu (1 (t 260). Caruta de foe este insigniul profetului Hie. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16.": Psalmi 134. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. în sens mai larg. cuvioasa (ţ 1879). Genealogia. Cartea neamului v. precum sangele inchipuia sufletul insusi. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. fost fulgeratoare.. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). Carolina (lat. prin focul jertfei. Pentru oamenii cei buni. cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. Casa o sfinteste biserica.

scriitor bisericesc (t 433). atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. felonul bisericii apusene. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. Comem. Casiu (lat. Casian (lat. Deasupra are de regula un acoperamant. Comem. inca au vestit pace prin case. Simbolica: vezi la aceste articole. Sf. C: mare martira în Alexandria. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. art. inseamna: curata. peştera subterana. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. care. Ecaterina. = sarac): sf martir (f 260). ca urmasi ai Apostolilor. pe care se pune racla cu mortul. Tot catafalc e numita şi estrada. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. de pe care se tin cuvantarile.intrat Iisus în casa lui. are şi insemnatatea mormintilor. Comem. care a 77 . precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). Casa de veci v. II. ucenic al sfantului Hrisostom. art. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Patroana scolilor superioare (f 307). ca simbol al Duhului Sfant. Castrum Doloris v. la 10. unde creştinii. nume grec. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. la 29. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. X. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. în biserica latina în partea evangheliului). Caterina. Catafalc. în timpul persecutiilor. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. Mai are un crucifix. invelit în negru. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. avertizand la prediCeruY. Catafalc (tumba. XL Catedra (amvon. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. dupa porunca Domnului. la 25. iar în sens mai larg iconostasul. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. Casula (de la casa = cort). Catacomba. Era de o credinta rara. cu toata vrednicia. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. Sicriu. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor.

art. Masinaria e chipul sufletului. 15). „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. nascut din Preacurata Fecioara Maria. Ceasuri v. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". „a facut-o intr-un ceas rau". Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. ancora şi inima. Prin maleabilitatea sa. apostolul Spaniei catre sf. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti..) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. Petru d. simbolul puterii. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . IX.. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. Catui. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. ap. sa intra în biserica. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. pe care patronul. în corp. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. predicat din acest scaun. De obicei morativa.1-a dus ceasul rau". iar gaoacea e simbolul corpului. Ore. Zicalele: . art. ca determinatiune de timp. (v. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. precum şi simbolul iadului. Leii. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. 14) şi un vultur. Comem. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. spre a se tamaia casele. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Cavou = criptd (v. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. simboale ale credintei. vas mic pentru tamaiere. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. Lumdnarea de ceara).. Ceasul. astfel şi corpul moare. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. la 22.). Hr.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. nadejdii şi iubirii creştine. al Regi 14.. Comem. Cecilia (lat. 9." Centrul bisericii locul naosului. daca isi pierde sufletul. II folosesc şi creştinii. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. Cel de sus = ieste sus. Catedra are ca insigniu: crucea. care sunt tipul virginitatii. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. în cerun Celest. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. 22 5. ~ la portile bisericilor nic. sub barbatilor. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. art. Cecilian. literele .. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. Celestin seamna: ceresc.

ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. Ceciliu (lat. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. biserica. Psalmi 91. nimicite. Cantarea cantarilor 5. pe care e scris anul zidirii. 22. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. sub policandru. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. ca ramasita de la corpurile arse. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. Comem. care trage cu sageata. 9. Comem. 79 . care locuieste sus. în ceruri. De obicei are o piatra comemorativa. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. în casa lui Dumnezeu. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . Regii cei puteraici în Test. Celest. Pentru trainicia sa era simbolul puterii.13). art. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. patimile şi poftele corporale.Cecilian. sa le rapuna. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. pastrata de la Floriile anului trecut. eel orb): sf. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. Martir în 65 d. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. Petru şi Pavel. Celestina.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. apostolul Spaniei.Hr.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. V. inainte de a •atom. al nemuririi. 12). în iconografia creştina inchipuie pe diavol. Simbolizeaza rautatea lumii. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. ce omul trebuie sa le sageteze. Cei rau = diavolul. la 8.. în naia barbatilor."). care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. literele A (alfa) şi O (omega). inseamna: ceresc. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. Cei de sus = Dumnezeu. Cedrul (cedrus Libani).. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. 15). Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. la nas. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). IV. în semn de aducere aminte de moarte. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om.. patronul. spiritul raului. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. imparatesc. Cenuşa. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. 12). Cerberul cu trei capete. nume latin. la 15.. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. sfintit şi asezat de catre sf ap.

Nimb. 10) inseamna curatia şi sfintenia. iar central simbolizand pe Dumnezeu. care simbolul creştina contra diavolului . Cerime v. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". 2). art. de Dumnezeu. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. d u p a \ cele sapte planete. Dupa traditie. Sapte ceruri. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. colimvitre. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. Dupa credinta poporului. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. intocmai ca liniile. fratele iubitor de 9. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. inflorita. Prin infmitatea sa. metanii etc. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. Matei 5. cerul s . cu cat acestea se departeaza de centru. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Ceremonii (datini sfinte. il voame. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. Le-a randuit insusi Domnul lisus. cu atat se apropie şi unul de altul. si-apoi il mananca. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. Multimea cerului e numai o ordine de rang. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. III. a binecuvantat. sf. şi dimpotriva. în forma de cere. a frant painea etc. varsa apa (urina) în borta acestuia. Cercul auriu v. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. pe care trebuie creştinul sa le caute. care a spalat picioarele Apostolilor. ca sa scoata pe sarpe. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. ingeri etc Cesar. al reimprospatarii. Baldachin. adica otrava sarpelui. cu atat se departeaza şi unul de altul. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. semnul crucii. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. Dupa aceasta insusire a sa. acte sfinte. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. Cercul e simbolul dragostei creştine. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. cerbul. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. 1. Inelul de logodna. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. cercul e simbolul eternitatii.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc.). Figurat il vedem pe baptisterii. de centru. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. ce domnesc în cer. acte simbolice. a ridicat ochii la cer. soare. cerbul e şi simbolul botezului. Sa ne imaginam un cere. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. art.

I 80 .

ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. în margaritarele sale. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. Cipresul. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. Cetatea e simbolul tariei. cea de a doua din argint. 38ţ12). Charantus v. usile raiului. Regele era sotul cetatii şi al statului. în Test. rasina pietrificata. Comem. Credinta creştina e ca o cetate. 19). la introducere în oficiu. care are ca insigniu doua chei. soare. în Test. iubitor de saraci (ţ 369). e simbolul stapanirii şi al serviciului. care e cetatea creştinilor. usa bisericii.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. Cesar. primesc. inca şi cheile bisericii. Cheia. un arbore inflorit. al apararii. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. la 9. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. ca şi toiagul. Parohii. Spalatorul ritual. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. printr-o ceata de sfinti. art. biserica. Vechi e asemanata cu o femeie. Cesarie (gr. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. III. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. pasune inflorita. Se mai simbolizeaza printr-un voal. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Chihlimbar. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. = imparatesc): sf. contra diavolului. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. una a cerului şi alta a pamantului.22. Baptisteriul mic şi art. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. cea dintai din aur. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. de \agar\etc. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". Cheia lui David (Isaia 22. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. 22) e tipul cheilor lui Petru. Cetatea: în Test. 22). art. Chiparos v. 81 . purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. fratele lui Grigorie Nazianzenul. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. pe langa evanghelie şi cruce. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. în loc de potcap insa i se da cuculul. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. palmier.

care în vechime era locul penitentilor. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. se opresc. Sf. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. ceva domnesc. care inchipuie haina veseliei sufletesti. în tinda bisericii. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. Chipul ingeresc eel mic (schima mica.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. în semn de penitenta. X. în viata ingereasca." (Matei 5. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului.16). sta descins. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. simbolul crucii lui Hristos. Chita de busuioc v. unde se inchina în fata altarului. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. marea vietii. inseamna: ceva ales.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. De doua ori intinde foarfecile egumenului.. Chiriac. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. Chivot (tabernacul. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. nastrapa): o ladita în forma de turn. Comem. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. la 8. nume grecesc. dupa timpul de proba. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. Busuioc. novitului i se face tonsura.. Precum a inghitit chitul pe Iona. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. Chiroteca v. Manusile. Este imbracat apoi în rasa. iar în cealalta mana i se da o lumanare. art. respectiv pedagogul sau. Aici este dezbracat de vesminte. de mormant ori de bisericuta. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. Chipul ingeresc eel mic. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. apoi primeste mantia. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. art. asezata pe prestol şi in 82 . în cap i se da potcapul. în timp de seceta etc. Chipul mantiei v. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. art. semnul de logodire al ingerescului chip. ca semnul jugului lui Hristos. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison .Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. pe camilavca i se pune anacamilavca . i se da paramanul.

principale. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. în care era nastrapa de aur cu mana. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. de aceea. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. aur). iar cand trecem pe langa biserica. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. pixida).. (balsam. în care se pastrau tablele legii. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. intr-o cutiuta. în referire cu ciclul Rusaliilor. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna.care. persoana intaia a Sfintei Treimi. simbolizeaza judecata din urma. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. adica actele mantuirii. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. peristeriu. ingenunchem în semn de adanca reverenta. ce e mirul în biserica ortodoxa. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. inchipuie marirea lui Dumnezeu. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume.. vin. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. nastrapa. columba.) simbolizeaza puterile spirituale. Vechi. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. cand trecem pe langa el. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. E aducere aminte de chivotul legii din Test. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. ulei. pana la Duminica adventului. Compus din mai multe ingrediente. unde în chivot este prezent insusi Domnul. în biserica apuseana. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. strajuit de doi heruvimi. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. Ciborium (margaritum. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. Chivotul legii (sicriul marturiei. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. moartea şi invierea. iar cu Rusaliile. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. mantuire. Ciclul Pastilor e primavara. Duminicile 83 . A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului.

sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. precum şi spre a invedera invatatura creştina. în cimitire se mai afla de obicei o capela. morminfi). unde în viata au primit hrana sufleteasca. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . Se sfinteste agheasma mica. se stropeste crucea. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. se tamaiaza poporul şi mormintii. daca e sfintita. Crucea. care inchipuie omenirea. Cimitir (fintirim. intru lacas sfant. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. domnitorii se inmormantau chiar în biserici.". plantele au simbolica respectiv. în numar de 24 pana la 32. ziua odihnei. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. mai s u n t cripte şi mausolee (v. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. ca şi cei morti. în care. spre a fi şi mai aproape de martiri. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. în Test.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. se pot savarsi servicii divine. art. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. şi mai ales intr-o zi de Sambata. cu cei morti. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. ori prin catacombe. ziua inchinata mortilor. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. a doua venire şi despre judecata din urma.. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii..) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. în jurul casei lui Dumnezeu. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. Episcopii. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii.

care au respins chemarea. ce le ingramadesc oamenii peste masura. caci acum „toate sunt gata". ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. „in veci pomenirea".. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. Cina se numeste mare. Intrarile cimitirelor. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. „fie-i memoria binecuvantata". adica mantuirea sufleteasca. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. numai sa o voim. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. Cei intdi chemati erau iudeii. ravna dupa castig. neamurile. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. „revedere". Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. „prin moarte la viaţa" etc. odihna şi ospajul. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. Boii inchipuie afacerile. comertul. etc). dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. loan 19. o primim în dar aceasta cina. în vizuini. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. Florile. aceasta mantuire. Fiul inchipuie pe Mesia. iar acum preface painea in 85 . se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. ca şi crucile. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii.. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. bogaţiile. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. catre care evreii nu au voit sa vina. slugile simbolizeaza pe proroci. ca şi la evreii vechi. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. arborii etc.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. apoi poftele. vefi fi ca noi". Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. farina simbolizeaza grijile lumesti. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. precum şi icoane (invierea lui Lazar. ce se vesteste în toata lumea. plantele. de a auzi cuvantul de chemare. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. cu care în pustie a inmultit painile. care şi azi cheama lumea la mantuire.

Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. ce a trecut şi în creştinism. în superstitie. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. Templul. capul). ca suma lui 2 şi 3. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. Cinci sunt simturile omului. care se frange. Cele doua paini dospite. Cincizecime (Rusalii.Comem sf. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. Biserica are cinci posturi cardinale. jertfa corpului Sau. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. de minuni (t312). inchipuind multumita catre Dumnezeu. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). sau 3 cuie. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. La sfarsjtul serbarilor. în Sinai. art. mai simbolizau legea data în Sinai. cu verdeata. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. coasta.VICTOR AGA corpul sau. Cina cea de taind. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. art. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. pentagrama. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. saptamana saptamanilor) era anul jubileu.sf. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. saptamana sdptdmdnilor. Prin . la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. art. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. Vechi. Cingulum v. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. cuvioasa. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. în Test. avea cinci varfuri (v. sdrbdtoarea secerisului. Brdul. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. pocainta are cinci parti. ca hrana de toate zilele. Pentagrama). Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. precum inimii. Cina din urma v. precum se nimicea orice jertfa. amuletul pagan. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. care da painea de toate zilele poporului sau. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti.

comem. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 .1 şi 28. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. La egipteni era chipul intristarii. Cir (Chir) Cira. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Nou. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). Comem. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare.16). iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. o data retezat. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. la 14. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. simbolizand legatura stransa intre Test. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. 18).cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. patriarhul Ierusalimului (f 386). Ciriac (Chiriac) (gr. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. = luminos. (gr. care sunt în vesnica fericire. Vechi şi Test.. Ciprian (gr. în epistolele Apostolilor e cuprins. dupa impreţurarea ca cipresul. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. spre cer. = din Cipru): sf. II. la 28. erudit scriitor bisericesc (t 258). Ciril (gr. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. iar la romani. stralucitor). 3). Vechi. VI. IX. Comem. = al Domnului). Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. Cira: sf cuvioasa. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. Ciorapii de matase. sf martir în Alexandria. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. Comem. Cirta şi iota (Matei 5. nu mai odrasleste. = al Domnului): sf. Iota este litera i. la 18. la 31.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. III. episcopul Cartaginei.

adica cu privire la usa mormantului. Luca 22.. şi pe care-i calca în picioare. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. Clatinarea are sa se faca .2). Era simbolul oamenilor stricati. Claudie. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. la invierea Domnului. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. periculoasa. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. saruta acoperamantul. al carei tamaduitor este Mantuitorul. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. legat de lant.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. în Sfanta Scriptura e o boala grea. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele.. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Claudia. nume latin. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. O alta practica. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. olog): sf. putin obisnuita. Ciuma. Clara. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. De aceea preotul. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate.dupa indicatiile liturghierului . inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. luminoasa.. inseamna: curata. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. care se raspica în Credeu.. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. în solee. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare.". Claudia. Claudiu (lat. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli.9. martini în Asia XX .5). clara. = inchis. un monstru. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. al unei primejdii mari (Amos 9. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. il invaluie si-i pune de-o parte."). Haralambie. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. de pe amvon.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. care se apropie de sfintele daruri. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. eel din urma avand ca insigniu ciuma.

Claudie: sf. Cler (de la gr.Mica în goanele lui Maximian (f 305). III. sub Deciu. care sunt inscriptii predilecte pe clopote. milos): sf. Clopotele (campanele. la amiaza. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. 3). prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. = Indurator. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. de aceea la sfintirea. în Heraclea Macedoniei. nola). fulgura frango" (pe vii ii chem. kliros = soarta). Clement (Climent) (lat.1. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. martir din Corint. Clepsidra." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. care cheama pe credinciosi la rugaciune. Comem. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti.. la 20. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. fulminafugo. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. la 3. Clopotul). Comem. Din inaltimea turnurilor. Clementina (lat. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. apoi prin toaca ori trambite. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). care se numea şi botezul lor. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos.. festa decoro". adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. la 31. mortuos plango. XI. episcopul Sardei. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. martira sub Deciu. de mantuitoare şi de vestitoare. plebem voco. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. IX. la creştinii cei dintai prin cursori.. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. defunctos plango. congrego clerum. apostol. ca urmator al lui Iuda. Comem. şi art. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. Comem.1 şi 10. la 14.. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. = miloasa): sf. pe morti ii plang. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum.) ale serviciilor divine. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . orologiu de apa. de mantuire. prefacere.

sai. şi spre a le arata momentuozitatea actului. în zori. Creştinii. Coasa taie vietile iarba. pe care clopotul ii cheama la rugaciune.. ca o rugaciune de seara. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. seara. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. cum era prescris pe atunci. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. epicleza etc. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. La apuseni.. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. la amiazd. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. are forma unui turn. care este aurora creştinatatii. pentru a scapa lumea de pagani. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. adica e vestitorul dumnezeiesc. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. la auzul clopotului.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. Pe sepulcral schelet. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. Tragerea de seara este din secolul XIII.". Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele.). Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. salutare ingereasca.

insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. Coasa e simbolul mortii. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. 37).. Moartea taie vietile oamenilor. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". aducandu-si aminte de pacatuirea sa. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. sub acoperamantul sau. care ne conduce din intuneric la lumina. Codrii în Test. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. ce are sa salasluiasca în biserica. chemati de glasul clopotului. se ruga şi plangea cu amar. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. chemandu-i sub scutul. infipt cu lumanari de ceara. arhanghel Mihail. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor.virtutilor. Colacii vamilor. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. Cocosul e simbolul vegherii. ce se propaga sub glasul lui. tamaierea alunga demonii. vamesii. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . iar pe dinauntru cu chrisma. E şi simbolul luminii. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. e şi simbolul penitentei. cum coseste omul iarba. iar focului i se zice: „cocosul rosu". Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. tot raul şi toata necuratia de la clopote. de cate ori auzea noaptea cocosul. tinand în mana coasa ori secera. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. fiindca el anunta ivirea luminii.. Se face şi se imparte intru cinstea sf.

Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. în mijloc. ca semn al jertfei de mantuire. usturoi (contra strigoilor). cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. slanina (contra ranirilor). trecerea prin Marea Rosie. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. Botezul Domnului. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. botezul lui lisus. coasta impunsa a Mantuitorului. cozonac. Vamile). vasul cu apa sfintita. cuisoare (contra durerilor de dinti). a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. Deasupra. în tinda. are o cruce tot din aluat. Coliva (colibanum) de grau. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. care s-au botezat. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. oua rosii. romane. dupa inviere. avus). sirene. Coliva. Germenul vietii e ascuns în graunte. art. art. ca şi chipul jertfei şi al invierii. Coleda v. şi art. în care se afunda copiii la botez. umbland unii pe la altii cu cantari. simbolizeaza raul Iordanului. Iosua prin Iordan. baptisteriu. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. precum şi un ou rosu. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. Colibanum v. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. care au iesit din apa baptisteriului. delfinul (simboale de renastere. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. ce le rosteste preotul pentru popor. miel şi sare. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. Coliva e deci simbolul mortii. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. nadejde şi inviere). al invierii şi al nemuririi neintret . Colimvitra (cristelnita. piscina. ce s-au familiarizat în crestinism. în care s-a botezat lisus. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. pestele (care simbolizeaza pe creştini). Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. Colinde: ramasite de datini pagane. cisterna.30).

Grauntele e un simbol al vietii creştinului. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. simbolizeaza puterea. in. au dat roade de viata vesnica (loan 11. inchipuie pe Sfantul Duh. prin moarte. Comem. ca monument sepulcral. Golumbina (lat. Columba. 51). Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. = blanda porumbita): sf. argint) în forma porumbelului. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. sa ne dea roada vietii. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. margaritum. adevarata coliva este cea facuta din grau. Columbina. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. Originar. iasma. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. fecioara şi martira în Colonia (f 453). spte a-i scapa de pangarire. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor.rupte. 25). hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Columna franta. La ridicarea colivei. la 6. care a purtat corpul Domnului. în simbolica creştina. pana nu dau de pomana din acelea. Tot asa au fost şi Apostolii. pastrata în tabernacul. ca sa ne deschida calea vietii. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. cumpatare. Completorium v. art. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. ingroparea şi invierea. în locul lui. dragonul. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. aratat la Botezul Domnului. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. inchipuie tarie. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. 93 . spre a ne mantui. Ca amintire. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. azi avem cutiuta (pixida. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. post. Columna. Dupacinare. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. bherica sfmteşte coliva sfantului. Iisus. Astfel de animale sunt: grifonul. nastrapa. Columba (columbarium. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. putere. porumbel): o cutiuta de metal (aur.

ux iox.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91..9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.o} xpxigsxq 9p.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.qni p u u i g s 9 '.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a. '(9 l\Z g.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup. 9p EA. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.s9 xs pinxis p 'ixii.Eiux. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.re.

Constanta (lat. sora imparatului Constantin (f 360). lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. Copii v. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. inchipuind curatirea sufleteasca. la 21. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. naia. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. ne duce la mantuire. Biserica şi sfintirea ei. locul femeilor. locul barbatilor şi 3. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. soleea. Arhiereii şi preotii. aduceau sacrificii de curatire de pacat. art. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. Comem. care au numit biserica „corabie. ca şi Noe în area sa. care . Conductul mortuar. constant!. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. pruncii. imparatul Bizantului. pe care o si 95 k26. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. = cutit de jertfa. V. Inchipuie lancea sau sulita. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. Corabia e simbolul bisericii creatine.Xl Consacrarea în Test. Precum aceasta a ajuns la liman. statornicie): sf fecioara. Corabia are trei despartaminte: 1. la 18. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. sf Episcop în Konstanz (f 975). = sfatuitor). se imbracau apoi în vesminte preotesti. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". naos) bisericii. ca sa lucreze cele ale legii. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. Comem. 2. Copia (gr. art. = tarie. simbolizand sfintirea lor. la policarul mainii drepte. Comem. Constantin (lat. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. interna. afara de aceste ceremonii. Corabia (area. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. art.11. Convoiul mortuar v. spre a asculta legea Domnului. statornic): Sf C. eel Mare. = tare. Conrad (germ. asa şi biserica lui Hristos.

Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. ci. die. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. simbolizeaza locurile sfinte. Noe a vestit 120 de ani pocainta.45) Dumnezeu. Marcu 6. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. dupa culoarea sa neagra. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare.22. care vaslesc prin orice primej96 . prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. sectarismul. precum biserica cuprinde pe toti oamenii.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. în corabie barbatii ocupa loc inainte. construindu-si corabia în faţa lor. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. prigonirile lumii. asa nu este mantuire nici afara de biserica. caci precum afara de area n-a fost mantuire. Barca a cuprins tot soiul de animale. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. cum se napusteşte clerului. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. unde a invatat Iisus. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. care nu au primit invatatura noua. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. Corabia. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. care cu totii au intrat în biserica creştina. chiar şi inseamna pe diavolul. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. precum şi biserica creştina. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. Multimea pestilor sunt paganii. dar aplecati spre cele pamantesti.

Corneliu (lat. Psalmi 91. 10. doi corbi. respectiv invatat. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Cornelie. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. = tare): sf. gratie. ce o revarsau ptin altar. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. bunastare. tot astfel mitologia nordica germana are. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. la 13. Comem. IX. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. = tare. 6). Cornelia (lat. ce era rostit pentru pamant. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. la 31. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. caci doar pe Hie 1 . indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. 3). ca decorativul candelabrelor etc. Coroana (diadema. precum ii este şi inima. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. fiindca nu s-a mai intors în corabie. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. corbul e avertizare catre cei avari. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. 8). 1. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc.a r fi indemnat. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. ca un corn): sf. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). un corb sa ingroape pe Abel.corbul la starv. III. martira în Tunis (f 309). Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. Cornul abundentei (cornu copiae). Daniel 7. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. 97 . în care se nareaza ca pe Adam 1 . Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. Comem. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare.

Coruri ingeresti canta la 98 . ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. care ne acopera şi ne apara de primejdii. în Sfanta Sfintelor. iar cortul mdrturiei. art. c. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. E facut de insasi mana lui Dumnezeu.3). poate fi chipul lui Dumnezeu. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. care are forma unui cort (Psalmi 103. mdrturiei. E deci un loc sfant. Liton. Coroanele mirilor v. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. c. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. cuvucliu. inauntrul caraia. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. 11). cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. Cortul sfant (tabernacul. curate şi tipul corarilor de credinciosi. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. Cununile mirilor. Omul chiar şi în viata pamanteasca. Corporale v. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. Policandru. e un microcosmos. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. art. adundrii. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. 20) şi se face templul Sfantului Duh. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. adica omul e coroana fapturilor. 2). biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. de o parte pentru ca se afla în biserica. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. corporala.17. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. 23). art.22). insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. 31). marirea lui Dumnezeu. Cortul mai inchipuie şi ceral. Cortul sfant (cortul legdmdntului. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. al adorarii senine. Apocalipsa 21. Corul (cafas). Se numea cortul legamdntului.

ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. ordonat): sfant. VI. Colac de pomana. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. Craniul cu cele doua oase de picior. Sim ar fi primit craniul. incrucisate. Covrig de pomana v. fiindca. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303)." Stihira Rusaliilor). ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. Creatiunea v.1) în vedenie. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. simbolizeaza belsugul darului de sus. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. Craniul ce tine un mar în gura. Cosma (gr. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. Coţara cu poame coapte. art. Comem. ce urmeaza dupa moarte. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. iar eel inconţurat cu spice. racla). pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. în referire cu marul lui Adam. dupa traditie. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. ce a vazut-o prorocul Amos (8. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. Marcu 8). e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. art. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. ori chiar un sarpe.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. Facerea lumii. Cosara plina inseamna belsug şi dar. a lui „Adam eel nou".. pe langa rugaciune. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. la 1. spre a arata ca s-a . SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. =regulat.. Co$ciug (sicriu. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. cu albine. Dupa superstitie.

prin roseata sa. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. prispitor): sf. ce izvorasc din credinta creştina. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. = crescator. Credeul se rosteste prin cantare. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. fiindca Credeul nu e rugaciune. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. Crescens. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. episcop în Vienne (t 80). Comem. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare.VICTOR AG A dinta. dupa care are sa vina lumina. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Ramurile. în mana martirilor. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. a ingerului Gavriil. vestitorul nasterii Domnului. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. Crescentiu (lat.1. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. simbolizeaza sangele mucenicilor. Daca il rosteste un preot. Crinii 100 . Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. este azi emblema cercetasiei. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. ci numai marturisire şi invatatura. E simbolizata prin o cruce. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. în unele biserici. Crengile verzi v. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. a intunericului. ucenicul sfantului Pavel. Crepusculul (amurgul) serii. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. la 30. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. Crinul e tipul potirului. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). art. incolacita pe dupa cruce. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. Crijma e o bucata de giulgiu alb. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. care are forma figurala a aceluia. VII şi 4. în Test.

X. Semnul crucii. inseamna: floare aurie. desi erau rupti de foame. de Dumnezeu): sf. Crisant. pe care ii cinsteau la saraci. Cristofor (gr. Cristina (gr. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. XI şi 25. martir. Comem. zicandu-le: mancati acum din ea. X. Comem. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. fara sa sufere vreo alterare. colimvitra. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. martirizat în 287.campului din evanghelie (Matei 6. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. E 101 . cristalul mai e şi simbolul cerului. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. Cruce a-şi face v. Crispin.: a merge cu crucea la holde. ca reminiscenta a catacombelor. E supranumit lacrima milosteniei. ii dadura cu bucurie intreaga paine. baptisteriu. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. nume ce inseamna: cret la par. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. la 25. miscat de acest semn de iubire şi de mila. art. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. procesiune: de ex. la 24. Cruce în sens mai larg inseamna litie. unul din cei 14 salvatori. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. Crispina. E infatisat ca un urias. art. zilele crucii. VII. la 14. adica zilele de procesiune. originar din Roma. e patronul cismarilor. C. = purtator de Hristos. episcop în Prusia (f 1245). Cristelnita v. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. Cristin (gr. = credincios. Comem. cripte. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. Comem. Cripta (gr. precum şi patronul automobilistilor (f 300). VII. care. din care rasarira mii de floricele. din care s-a nascut lumina adevarata.martir în Roma (t 283). Comem. albe ca lacrimile. Prin taria şi frumusetea sa. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. care nu erau alta decat flori de crin. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. Sf Crispin. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Sf. Cand vazu lisus ca. la 9. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. la 4. E patronul celor bolnavi de ciuma. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. Cristian. la cererea sa. 28) reprezinta toate florile campului. le reinapoie painea. nume grec. Sf Crisant . XII.

cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. prin roadele aduse de El. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . 8. Biserica are. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. loan 3.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. Apostol Pavel (Galateni 6. cea egipteana. scara ce a vazut-o Iacob în vis. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. varga lui Moise. carte. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21.. harul şi iertarea pacatelor. area lui Noe.. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea.") fata de marea jertfa de pe cruce. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. rabdarea. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. biserici. Tipurile crucii în Test. La morminti inseamna nadejdea invierii. suferita de Iisus pentru noi. ca sa fie sacrificat. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. ce o poarta Episcopul pe piept. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. invinsa de Iisus (v. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. Crucea se numeste catedra. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. 14). In 102 vechime crucea avea culoare verde. art. în onoarea crucii. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). spre a inchipui pomul vietii din rai. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. scoala. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. cea latina (crux immissa) ţ. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. Craniul). ca un steag de biruinta. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. trei sarbatori: la 14 septembrie. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. asa s-a mantuit lumea prin cruce. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. biruinta asupra iadului. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei.

carora au sa le urmeze. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. spre a fi aparati de toate relele. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta.. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. ca şi crucea stativa. Creştinii adevarati o poarta pe piept. iar crucea e chipul dumnezeirii. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca.). Trebuie sa aiba chipul rastignirii. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. t Episcop al. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. inseamna aceeasi.. art. a purtat în viata sa crucea suferintelor. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. Crucea în cere o vedem la biserici.inchipuie şi scutul. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. la sfintiri. unde troneaza Dumnezeu. Crucea arhiereasca. vesnicia şi trinitatea. al invataturilor Lui. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea patimilor v. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . pe frontispiciile institutelor religioase etc. Crucea la capul mortului. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. Crucea. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. Crucea pectorala v. art. de adevar. adica crucea. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea constituind un semn de cinste. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. o au în casele lor. Crucea. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea.

. inainte de a incepe sa o taie. la astfel de iscalitura. cei ce nu stiu scrie. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. e „fata lui Dumnezeu". „Cu frica lui Dumnezeu". Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului.Mai este obiceiul ca. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. condeiul insemnand partea verticala. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. este un semn de credinta. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. hotarata. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. prin crucile acestea. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat.. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. Crucea painii se numeste semnul crucii. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. de omenie şi cinstitor al crucii. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. . ca sa se formeze o cruce. Prin aceasta el se declara ca creştin. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. careia are sa i se dea toata cinstea. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. . în forma crucii. Crucea este un semn de cinste. Crucea sau semnul crucii. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. ca un simbol al adevarului. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. ca şi în fata lui Dumnezeu. dar cu imbracaminte. de onoare.. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. neschimbata.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. El constituie declaratia proprie. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. ca un miel langa cruce. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act.

al sufletului şi al gandului curat. Ea e mila şi scaparea lumii. a ingerilor şi a sfmtilor. purpurul (roşu inchis). iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. la Vinerea mare. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. de unde işi are numirea şi de aureola. iar la sarbatoarea Nascatoarei. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Verdele. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. Violetul e folosit în advent. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. Negrul (mohorat. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. aurul curat e chipul fericirii. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. nimbul sfmtilor e auriu. marirea lui Dumnezeu.. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. aurii. simtaminte evlavioase. inseamna nadejdea în Iisus. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. al urii. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). culoarea roza. Negrul. al milei şi al binefacerii. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. asemanator sangelui şi focului. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. 105 . Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. Trandafirie e simbolul iubirii. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. în posturi. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. care nu au fost martiri. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. Roşu caramiziu. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. Albul este icoana bucuriei. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. care aduce aminte de foe şi de sange. al maniei. trandafiriu este chipul iubirii creştine. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. în biserica apuseana culoarea ro$ie. Icoanele cele mai vechi numara 4. Culorile odajdiilor. purpuriul este simbolul puterii.. inchipuie marirea dumnezeirii. a curatiei şi a luminarii. e simbolul vietii. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. a Maicii Lui. care este culoarea pompei regale. chipul Duhului Sfant.

precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. prin semne vazute. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. ce are sa straluceasca 106 . Li se pune pe cap valul (sovon). care. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). izvorata din credinta adevarata. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. dupa cuvantul Mantuitorului. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. care se hotarasc a vietui impreuna. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. Cuminecatura sfanta v. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. martirilor li se da cununa credintei lor. religia interna. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. ziditorului sau. 32). iar cultul extern inchipuie. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. de la care vine tot binele (Efeseni 5. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Cununa anului (Psalmi 64. Cdntarul. Cumpana v. Cununia se savarseste în biserica. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . Cununa de spini v. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. Coroana de spini. ca Maica cerului. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. casatoria) e o taina a legii celei noi în care.barbat şi femeie -. art. Mirii stau inaintea tetrapodului. la olimpiade etc). inchipuind biserica spirituals. pe care e asezata crucea şi evanghelia. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cununia (nunta. Euharistia. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. Cultul divin de toate zilele în Test. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. în fata altarului. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. prin rugaciunile bisericii. art. art. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. Ierusalimul eel sfant. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti.

de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. Cununa. ca cercul facut prin inconţurare. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. dar pagane. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana.ca o lumina. insemnand ca el este cap femeii. Emblema cununiei poate fi prestolul. dreapta e semn de credinta. din spice ori confectionate din metal. din ramura de prun. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. de mirt. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. si-a logodit siesi mireasa biserica. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. asupra mirilor. inelul. facute din flori.cap bisericii (Efeseni 5. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. în unele parti. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. Miaa. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Aruncarea de zaharicale. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. Cununile la morti sunt semne de onoare. aruncarea graului.23). Mirele sta de-a dreapta miresei. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. cand Iisus. Cununile mirilor (cununii. arata belsugul darurilor de sus. Dupa numarul lor. are sa fie fara sfarsit. Mirii isi intind mana unul altuia. dupa forma ei de cere. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. Rugaciunile. salutam cu dreapta. conform prorociilor. doua maini incopciate. precum şi Hristos . iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. coroane). cununa mirilor. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. ale virtutilor creştinesti. numit paharul comun. masa. inseamna şi vesnicia. La sfarsit. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. de iubire fata de eel raposat. 107 .

adica nu este . 22). caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. Vechi simbol al curatiei inimii. Curatirea dupa nastere. conform legamantului prin Iisus Hristos. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. sa-i imbisericeasca. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. Luca 2. care ne-a adus aceasta pace. neinsemnat. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. Culorile-i principale sunt albastru. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. Curatenia corpului a fost în Test. La 40 de zile dupa nastere. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. Curaţiri levitice v. Levitice curatiri. Curatitorul v. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. art. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. partea barbateasca. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti.al focului ce mistuie lumea şi verdele.. în Test. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. 26). baiatul.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. sa-i inchine Domnului. 11). Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. Obiceiul a trecut şi în creştinism. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. Curcubeul e simbolul Mariei. în Test. 2. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. rosu . 22). ca şi în legea veche. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. Este şi chipul Sfintei Euharistii. ca sa dea marire lui Dumnezeu.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. Propitiatoriu." (Matei 3. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. 7 inseamna cele 7 Taine. chipul nadejdii. art. Vechi. Lehuza.. simbolul potopului. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa.

Cortul sfdnt. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. Patriarhul Avraam.. Curpan. Cutremurul inchipuia în Test. Dupa o alta versiune. fn icoanefe bisericesti. caruia i-a fost supusa (Romani 8. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. 9. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. e infatisat cu cutitul în mana. Naum 1. sa ne prinda în latul sau. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. 9. 8). Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. VCSfi. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. art. Cuvantarea bisericeasca v. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. ascunse (Psalmi 24. 19). care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari.. Predica.15). Pamantul. art. pe care apoi sf Hie. 29). Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. la al treilea sta sf Hie. diavolii vor sa-i opreasca. 10)." (Psalmi 67. în timpul de somn al lui luda.de sub stricaciunea pacatului.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. Cursa (lat). ba chiar roade din stalp. ca instrument de vanatoare. 5.ca fruct al rascumpararii . il ingroasa de cate noua ori. Cand sf. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. . el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. Avacum 3. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. luda este legat de unul din stalpii pamantului.16. şi il clatina adesea. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. Cuvuclion v. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu.

Daniil (evr. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. V. Ea danseaza inaintea lor. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). Fiind pururea verde. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. unde ne. = daruit. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). sfant. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. le izraeliteni din robia babilonica. la 21. il aflam la toate popoarele vechi.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. zeaza atotputemicia mortii. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului.. XII. la 4. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. Comem. fu aruncat de vrajmasii sai. Sacos. IX. scriitor bisericesc (t 754). art. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). Daniil mare. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . = istet. la 1. Precum Daniil scapa pe jocul sau. la catolici: 6. Comem. Cosma. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. omul poporului). Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. ca şi cercul (= simbolul Comem. fratele sf. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. de la Domnul.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. mesei. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. sf. asa lisus fluiera şi toata lumea. Dansul cununiei.VII. „Isaia dantuieste". de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. imbracat ori nud.

iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Daruri (prinoase) se numesc painea. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. au fost şi la pagani. ce le aduc creştinii la biserica. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. didrahma). în sarbatori ori şi în alte zile. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. vinul şi alte bucate. Obiceiul a trecut sj la creştini. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. ca jertfa lui Dumnezeu. ramasjte de datini romane. Darurile de Craciun." (Matei 22. pe seama intregului neam omenesc. Darul ridicat (siclul. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca.. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. de unde au trecut sj în viata sociala. Arata referinta dintre biserica şi stat.. un fel de rugaciune. Ill . din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. în Test. Sunt de origine veche. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. a inceputului man-• tuirii noastre. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor.divin. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. ce 1 . La jocurile sfinte luau parte de regula femei.

la care a indemnat Iisus lumea. imparat al neamurilor.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. cu munca. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. tamaia e rugaciunea. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. preotesc şi profetic. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. Down) este numirea Sfintei Euharistii. fiindca reprezinta intreaga natura. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. afara de Sambata şi Duminica. Sfintele. David (evr. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). = placut. adica jertfa nesangeroasa. Darurile magilor. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. asa s-a facut Mesia. revarsat prin nasterea Mantuitorului. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. iubit) e prototipul Mantuitorului. adica: aurul. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. Aurul e simbolul faptelor bune. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Precum copiii se bucura de darurile primite. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. ele simbolizeaza intreaga viata omului. precum aurul nu rugineste. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. eel nascut şi crescut în umilinta. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. adus lui Iisus. şi art. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. Ca alimente. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. tamaia şi smirna. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. Euharistia). Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului.

Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. adica pacatele. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. pe preotii nobila dintre toate plantele. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. Asinul inseamna corpul Domnului. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. tatal zeilor. iar ca rege este imbracat în purpura regala. preotul inchipuie adica legea veche. 32. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale.se tineau serbarile 113 . care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. 16). care n-a adus vindecare lumii. Numele itoase şi iadul. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. care o aveau ca Ierusalimul. 29-37. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. 22). Toiagul lui David a fost tipul crucii. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. precum este de stransa bisericii. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . unde este pace şi siguranta. urgia dumnecreştina. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". de care se ingrozeste Satana.douasprezecea a celui solar.nezeu cu intindere vesnica. iar levitul este antitipul prorocilor. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. care sunt mai jos decat am primit de la romani. care n-a folosit nimic omenirii. parabola de la Luca 10. legatura cu biserica lui Hristos. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. Apocalipsa 19. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. Ieri. tot felul de oameni. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. care are lipsa de ajutor. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. Untul de lemn şi vinul. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. raiul. cu care ne-a spalat ranile. veche şi cea noua. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. Samarineanul inchipuie pe Iisus. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania.

neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. Poporul i-a dat porecla de Indrea. a intrat în paganism. care toate ne dau nadejdea mantuirii. ca simbol. Craciunul . iar de ziua sf. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. daruri etc. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. cand este aşezat pe gura. Degetul ori lacatul la gura. Demetriu. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). sf martira (f 362) sora sf. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. ca insigniu. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. la 26. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. fiu al zeitei pamantului). La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. facator de minuni. art.VICTOR AG A Saturnalii. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. care a fost martirizat. personificarea flacarii şi a nevinovatiei.prin comemorarea nasterii Domnului . al tainuirii. Delfinul. 114 . Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. al vietii Lui. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. = din pamant. arhidiacon martir ştefan (27). pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. sf. Dimitrie (grec. cu colinde. X. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. e simbolul tacerii. invierii. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. Degetul. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. Demetria. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. nadejdii.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. Diavolul. iar ziua incepe sa creasca. Andrea şi Undrea. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". care ar deschide zilele acestei luni de iarna. unde era simbolul renasterii. Dafrosa. Naşterea Domnului (25). il are sf. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. este simbolul creştinismului. Demon v. Comem. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. loan Nepomuc. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). Infatişat pe sicrie şi pe morminte. Demetria. spre inviere.

4). iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. 115 . Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. la sfintiri de biserici etc. Desculti umblau în Test. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. pruncul şi casenii. ci ca fii mantuiti. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. Descalecarea în Test. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor.4). cat mai ales contra murdariei. Evreii. sau vreo troita. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. lepadarea. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. stima. liberi sj cu demnitate. 5. 64. 5. atat în trecut cat şi azi. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. precum şi curatirea casei de toate relele. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. asupra noului nascut. I Samuil 25.10).) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. chinezii etc.) în casele lor de rugaciune. ca în loc sfant.Denii (vigilii. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. cand trecem pe langa biserica. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. Isaia 9. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. 2. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Vechi numai saracii şi jelitorii. 19). suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. Sf ap. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu.23). curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. 20. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. lehuza. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. stau cu capul acoperit la rugaciune. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. 27. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte.

fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. Indeosebi la praznice. agape publice etc. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. Diac v. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. tinda). de a lega şi a dezlega. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. Comem. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. 22). de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. ca antiteza gradinii raiului. al neinsemnatatii cuiva. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca.. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. Dezideriu (grec. în desert stau demonii. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. abstinenta. IV.. în taina pocainţei. în Joia mare. art. Singuri nu pot savarsi functii sacre.. naos.35). e simbolul lumii departate de Dumnezeu. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului.. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. la 21. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. Ministrantii. La ziua impacarii. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. „Impartit-au hainele.. trei la numar (altar." (loan 20. vot monahal etc. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Dezbracarea altarului. care mai sj binecuvanta masa. infocat): sfant. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. art. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. Astfel expresia lui loan. Despuierea altarului v. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. adica se da invoirea de a manca. martir impreuna cu Ianuarie. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu." (Marcu 1. Diaconii (gr. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea." (Matei 27. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. „nu sunt vrednic. = doritor. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6).) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. pomeni. ci sunt numai 116 . Deşertul. Se cade deci fiecarui creştin. Devotiunea (votul). al micimii. al pacatului şi al iadului.. spiritele rele.

Varava. şi diaconicul. Diavolul (evr. cu mai multe fe{e. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. dragonul. 12) şi al onoarei. Diaconic (vesmantar. unde. cu gheare. care strica via Domnului (Psalmi 79. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. Diadema (= coroana) a fost în Test. care era privit ca animal necurat (Exod 22. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin.23 şi I Petru 5. Belial). 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. Pilat. e inchipuit cu figura de om. corbul. 27). leviatanul (Psalmi 73. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. inchipuie un loc sfintit. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. ce servesc şi ca tipuri.8. sunt în Biblie: Egiptul. II Regi 11. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. 2). Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. Satan. în care sunt concentrate toate animalele. Demon. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. paros. simbolul Duhului Sfant). pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. Faraon. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. negru. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. Iuda. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. capetenia diavolilor. alte simboale: vulturul. cainele. gr. 103. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. tapul (Levitic 16. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. acoperita numai la coapse. broasca.14). ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. cum ar fi Ahrimanul persilor. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura.simbolul avaritiei. Beelzebut. ursul invins de catre David (I Samuil 17. Diaconul.15. pe pastoforii. basiliscul. Nu este principiu al raului. Isav. Lucifer. Asiria. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului.15). Irod. Lucifer. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. 24. 31) şi este simbolul ereziarhilor. cu coarne şi legat în lanturi. prin pacatul sumefiei. Simboalele diavolului. behemothul (Iov 40. vulpea. sarpele. 117 .34). maimuta. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. leul cu referire la Psalmi 21. mistretul. adesea cu cap de femeie.22). e infatisat adesea ca un monstru: gol. cu coada. schiop din cauza caderii din cer. avand parul despletit şi gheare la picioare. simbolul minciunii şi al sireteniei. ca Jap simbolizeaza pacatul. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel.

Inseamna smerenie.. dupa cum invata biserica ortodoxa. Obiceiul s-a luat de la romani. spalati şi curatiti prin botez.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). Dionisiu (gr. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. „Din mila lui Dumnezeu. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. la 3. toiagul patriarhilor. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. Comem. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise.2). Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . al doilea proroci. la 9. avand în mijlocul lor o cruce. combatand parerea lui Nestorie. Dichirul (dicheria)." Romani 13. Comem. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii.VICTOR AGA Dicaniciu. Dion: sf. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. cu falca unui magar. ales a scrisorilor pastorale. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. în biserica apuseana cu „ ite missa est". III. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. la inflorire sufleteasca. martir. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. în care ni se spune ca Samson. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata." (Dei gratia... Dionisie. 19).. conform I Corinteni 12. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". al treilea invatatori". ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. Vechi. Dimitrie v. adica cu doua lumanari. în Cantarea cantarilor (4. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. sfesnic mic cu doua brate. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. X.. Dionisie Areopagitul. Demetriu.. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. Dintele este simbolul puterii în Test. = dumnezeiesc): sf.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15.

. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. discul e tinut ridicat la frunte. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. Este elemenml binar. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. Cel ce a negutatorit bine talantul sau.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. Pana se afla la proscomidie.. Discos v. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. care are sa fie mantuit. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. iar oamenii sunt fiii lui. adica mormantul. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test.. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. isi agoniseste viata vesnica. dintre pozitiv şi negativ. precum potirul poarta sangele Lui.). iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. Vechi Dumnezeu e Stapanul. virtuti şi pacate. Discul (gr. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. Cand se afla pe prestol. apare atat în Test. Simbolizeaza rugaciunea de seara. intre rai şi iad." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. pana sunt la proscomidie. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. discul simbolizeaza locul. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. canaaneanca. adica mantuirea. intre creştini şi pagani.. în care ne-am marturisit pacatele. Sfanta Scrip119 . Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. profeti şi apostoli. darul dumnezeiesc. pe care Iisus. „Doamne strigat-am. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul.darurilor. ca numar simbolic. Nou. în munca vesnica a iadului. în Test. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. ca sa ne ia sub scutul sau. art. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. Doi. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. Nimb. si-a sacrificat corpul Sau. adica inchipuie lemnul crucii. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. La intrarea mare. Vechi. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. ca pe un altar de jertfa. în care sens este socotit ca cifra discordiei. cat şi în Test. precum şi în practica vietii creştine. Nou Dumnezeu e Tatal. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. iar omul e robul. pe care se junghie corpul lui Iisus.

Doliul il au toate popoarele. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. cuvioasa fecioara. de 40 de zile. M. Roadele Sfantului Duh sunt 12. celui mai mare Dumnezeu. loan 21. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani.1. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. 120 . Dominica. la 8. O. Nou. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Revelatia este supranaturala şi naturala. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. 15). Iisus a avut doua firi.. adica 12 articole. nici nu isi rad barba.1. Numirea se mai deduce de la initialele D. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. M. VIII. postul. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. adica pana la parastasul. Dom se numeste catedrala. Dominica. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). la 10. Vechi şi Test. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. ruperea vesmintelor. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. ce o are şi biserica. respectiv pomana. Vechi avem 12 patriarhi. doua vointe. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. Usile imparateşti au doua aripi. Comem. traditional ori statorit prin norme de uz. Domul are aceeasi simbolica. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. Nou. imbracarea în sac. 12 sunt fiii lui Iacob. Comem. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. Comem. nu-si tund parul. facator de minuni. în Test. o au bisericile catedrale. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Dominic. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). Vechi şi Test. Domnica: sf. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. stapaniile). cernite. Domitian: sfant. 1. inseamna: proprietateaDomnului. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. O. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. pe care le implinesc. episcopul Miletului. presararea cenuşii pe cap. cu retinere de la petreceri şi jocuri. Inscriptia de initiale D. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. la 4. care inchipuie Test. Barbatii umbla cu capul descoperit. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. puterile. nume latin.

Chipul lui Dumnezeu. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos.. sade de-a dreapta Tatalui. = dar de la Dumnezeu): sf. Dorotei Tebanul: sf. insemnand ca „barbatul este cap femeii". e simbolul imoralitatii. VIII. Doron = Darurile inainte sfintite v. La cununie barbatul sta de-a dreapta. Comem."). Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. II. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. Cu dreapta facem semnul crucii. 14). Columna. la 6. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. art. ascet renumit şi scriitorbisericesc. Drahma pierduta (Luca 15. Comem. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. Dospirea: în Biblie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur.. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. zmeu. la 13. Nou. Mantuitorul.8): dupa Sf. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. VIII. La judecata din urma. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. femeile de-a stanga. E o cantare de lauda. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. Dosoftei (gr. cu orare verzi.1). i-o aducem lui Dumnezeu. la 13. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. fiindca reprezinta Test. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. s-a pierdut prin pacat.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. pe sufletele noastre. art. impreuna cu intreaga faptura. inaltat la cer. binecuvantam. deosebita. în mana drapta cu toiag de aur. imprimat pe drahma. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. Comem. cei buni stau de-a dreapta. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. La evrei. e apostolul neamurflor. v. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. al putrezirii şi al necuratiei. 121 . ce dimineata. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300).

care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. la rang. iar confesorii de-a stanga.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. martirii stau de-a dreapta. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. care simbolizeaza. cantarul dreptatii il tine sf. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. cocorii cu piatra în gheare. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. în icoanele sfmţilor. pe Sfantul Duh. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. strutul. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. Calvarul. impartaşindu-ne viata noua. Duminica (Ziua Domnului. una ori doua sabii. Dies Dominica. Drepti la rugaciune v. Porumbelul. Alteori il vedem ca porumbel. are emblemele celor patru evangheliijti. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. vulturul. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. ca virtute. Mihail stand langa dreptul Judecator. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. Drumul crucii v. D.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. iar în cealalta o sabie. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. în icoanele judecatii universale. respectiv infatişeaza. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . S. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. art. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. arh. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. ce zboara intr-un triunghi. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. tinand intr-o mana o cumpana. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. S. S. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. Starea dreapta. art. Spre a forma semnul crucii. iar din gura emite raze. echerul. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). legata la ochi. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica." — Spiritus Sanc-tus. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. la stare. inconţurat de raze solare. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". fiindca el. ce-i tine Mantuitorul în palma. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. puse langa ori 122 deasupra porumbelului." -Duhul Sfant sau „S. Dreptatea. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D.

Duminica a treia din Postul mare. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. Ea este inceputul zilelor. art. 123 . Faptele Apostolilor 20. dupa insemnatatea sa cea mare. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. Paştile mici. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. dar care nu se cade sa fie precupetita. Duminica. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. prin cantarile şi citirile sale. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. Sf. 7) în ziua de Duminica. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. Duminica lasatului de carne în citirile. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. iar Duhul Sfant. care este nemarginita. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. în credinta poporului. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. personificate.Sale asupra lumii. veac de odihna. prin invierea Sa. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. adica la 8 zile dupa Pasti. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. ziua cea dintai a saptamanii. abia la Duminica Tomii. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. primita la botez. 5) şi Sfanta Scriptura. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. mantuirea savarsita prin cruce. Prin aceasta dovedim ca noi. Duminica mare (Rusalii. sfintitorul lumii. spre a simboliza invierea Domnului. cainta adevarata. Duminica crucii v.

se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. adica Duminica prima a lunii noi. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. art. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. De la aceasta Duminica incepand. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. care ne asigura etemitatea în rai. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. inbiserica apuseana. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. rugaciuni contra boalelor. pe tetrapod. Dumnezeu. a cincea Duminica din Postul mare. în aceasta Duminica. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. Vechi şi a celor din Test. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . Dogmatica). dupa primirea Duhului Sfant. care exista prin sine insuşi. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Duminica Tomii v. fiinta absoluta. dupa pogorarea Duhului Sfant. pana la Paşti. de durere asupra patimilor lui lisus. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. Ca fiinta pur spirituals. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. care voiau sa-l ucida cu pietre. rugaciuni pentru vite etc. Nou. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. fiindca de aci inainte crucile. bolizeaza pomul vietii. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. acoperindu-i adica cu un val violet. Antipasca. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte.

Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. E în nori. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. 12. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. h. grija şi ocrotirea fapturilor. ca zapada. h. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei." pe clopote. 26).". sau ca persoana singuratica. incadrate în nimb de soare. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. dupa Zaharia (4. c) crucea în cere. h. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta." (Geneza 1..24).". pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. a prin semne temporale. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. g) ori prin şapte ochi. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. I Petru 3. se foloseau de numele de Adonai = Domn.. w.. h." (Psalmi 23. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. Dumnezeu e inconţurat de stele. 4). conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. respectiv personificat. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri".. tetragramatonului. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. d) un foe. cartea judecatii. în mana cu sceptrul. Vechi. al lui Iehova. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. Evreii adica.. coroana. în foe. crucea insemnand pe Dumnezeu. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana.. conform vedeniei lui Daniil (7. pe cruci." (loan 1. acesta a trecut şi în creştinism. cartea vietii.. 18). în tunet.. 1) ori şezand pe tron. semnul puterii. culoarea alba simbolizeaza lumina. w. Ca şi Creator al lumii. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra.. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. 18). 1). Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana. imbracat în ornate. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. = tetragramatonul. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. soare. noaptea intr-un stalp de foe". ori de numele Elohim. simbolul providentei (Proverbe 22. în Test. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. Ca Stapdn al cerului. 125 .. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. f) un stalp de foe dupa Exod 13. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. h) o mana. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. soare. 21: „Domnul mergea. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun.. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. e) imparat pe 7 tronuri. 12). cercul simbolizand lumea. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc..

Dupaserdnda. dupa cina. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. co (omega). Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. 126 . Dupacinare (Pavecernita.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. 16). 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. şapte dureri. care sa nu ne surprinda fara de veste. Uşile imparateşti. (O co N = eel ce este). Dveri v. cantarea de la inceputul Utreniei. simbolizeaza eternitatea. Durerile Sfintei Preacurate v. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. „Dumnezeu e Domnul". în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. co n. N (v=n). Completorium): una dintre orele canonice. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. Nimbul. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. adica în faptul zilei. Intonarea ei la inceputul Utreniei. în forma de disc ori de triunghi luminos. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. în Test. art. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. art. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. liturgice. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. cainta şi umilinta noastra. iar literele o. adica de moarte.

Tipul lui Ecce homo în Test. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. 1). Ca şi acestia a fost şi lisus. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. are simbolica ecteniei mari v. Caterina. Ectenia staruitoare. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. Eden (evr. se intelege figura lui lisus batjocorit. Ecce homo (lat. pace etc. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. în care a fost gradina raiului 127 . în arta. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. batjocorit de catre ostasi şi plebe. art. fara vina proprie. unic în istoria lumii. imbracat în hlamida. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. art. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. sub numirea de Ecce homo. 23). i-a scos în fata multimii. Ectenia mare (de la gr. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. = iata omul).E Ecaterina v. cat şi în sculptura (Diirer). care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". comuna mai multor randuieli liturgice. exclamarea lui Pilat. Momentul acesta.). a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. cand pe lisus. = frumsete): un tinut la Rasarit.

stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. mama lui Constantin eel Mare. 128 in stramtorari şi în mare turburare. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. in- . Elena (gr. fiica de rege (ţ 984). cand erau în robia egipteana. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). Elisa. ale rugaciunilor. Comem.VICTOR AGA (Geneza 2. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie.1. intreg tinutul a luat numire de Eden. Veta. X. la 1. Eduard. art. Efta. = aparator al patriei): sf. Pavel. Comem. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. =luptatoare): sf. Izraelitenii au fost aci în robie. IX. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Efod v. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). XII. Umeralul. Egiptul e simbolul pacatului. Ca sa praznuiasca cu demnitate. = curajos) eel mare. adica al formelor externe. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. la 15. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. la 21. VI. Comem. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. Ella. Effata (evr. Comem. XII. Comem. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. regele Angliei. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Elefterie (gr. ziditoare de biserici (ţ 328). Ede (germ. Betty): nume evreiesc. Egiptul e şi simbolul diavolului. care ne asupreste cu pacatele. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). Comem. = stralucitoare ca soarele): sf. Eleonora. la 28. Comem.. 8). de apa din piatra. Alice. la 21. Nora (gr. Elis. II. sf episcop al Iliricului. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. la 16. vazute. VIII. sf. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Edmund (germ. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. = miluitoare): sf. Eftimie (gr. Edit (germ. la 20. = aparator): sf. abatisa în Wilton (Anglia). primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Mama-sa fusese convertita de sf ap. V şi 28.1 şi 18. Semnele externe. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. . = eel liber) din Roma. adica frumos. De la frumseta raiului. la 13. 13). ne robeste şi ne ispiteste. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Elisaveta (Saveta. al iadului. parinte bisericesc. Comem.

Vechi. panaghia. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. Sf. en = pe.52). E. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. Comem. ca şi Hie. VI. Enoh. sau chipul unui tanar. la 4. = principele locului).seamna: Dumnezeul juramantului. Comem. Emilin (lat. 27). XI. Luca are un taur (bou) de jertfa. Emil. la 8. Elvira = inalta. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. Emanuil. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. loan are un vultur. imitator): Sf. Hr. 7) (f 896 a. mama lui loan Botezatorul. Ema (engl. Emil. Comem. Matei are ca emblema un cap de om. ori al unui inger. e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. mareata. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. = intelept. leul fiind simbolul puterii. Comem. Sf. Emilian. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. episcopul Cizicului. la 6. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. Comem..17). Marcu are un cap de leu. la 14.1. panaghion): insigniu episcopal. sarguincios. XI. fiul lui Cain (Geneza 4. 15). al lui lisus. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. Comem. Engolpion (gr. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. Elisei (evr. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. aparator al icoanelor.). Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. Manuil (evr. VI. sotia lui Ludovic (ţ 876). VIII. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. Minunile lor sunt asemanatoare. Emilia. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. la 4. De 129 . sf. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. Emeric (germ. III. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. e prototipul lui lisus (Luca 4. proteguit de Dumnezeu. = Dumnezeu e mantuirea mea). colpion = piept. la 24. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. la 31.

cu icoana inmormantarii Domnului. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. Enoh (Geneza 5. XII. Epigonatiu (bedernitd. fiii lumii". Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. cu care. ca cu o sabie. iar cantarile de plangere. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. sf. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia.5) iar urmasii lui. Enos. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. episcopul Ciprului. la 12. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului.17). Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. se planteaza pe morminte. prin punerea mainilor asupra. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. ca simbol al nemuririi sufletului. Epifanie. aparitie stralucitoare). mormdntul Domnului) e o panza de matase. adica a introdus cultul divin. Epifania v. în unele biserici. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. plcujtenita. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. 38). Episcopii sunt. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. slobozit pana la genunchi. spre a-i saruta credincioşii. Epigraf v. mare predicator şi distins apologet (t 403). Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. Epifaniu (gr. precum au facut Apostolii. ce se savarsesc în fata mesei . 7). subgenuale): insigniu episcopal. Epitaful (sfdntul aer. Botezul Domnului. la mantuire. E sfant comem. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. nabedernita. (Geneza 5. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. art. un preot presara flori pe epitaf în semn de . în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. = renumit. Inainte de a doua venire. genuncherul.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. fiul lui Set. ca şi ai lui Set. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. 6. cu epitaful. în forma de patrat din materie preţioasa. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". puterea cuvantului dumnezeiesc. Epitaf. Luca 3. A fost şi tipul preotiei. art. E.

cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). = de bun renume): sf. o fiica a sf. 18). Eudochia. Comem. Comem. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. Filip (t 117). Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. Eufemia (gr. Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. Comem. la 4. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. VII. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. ori il are la picioare. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. Erodiu (barza.. renumita): sf. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". Eremiti (pustnici. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. s f . III. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . 131 . martir sub Liciniu. la 11. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. anahoreti): barbati piosi. Eudoxia (gr. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. 7). La rugaciunile particulare. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. = de bun neam. Un alt simbol al eternitatii este inelul. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. se culca la pamant. ori neputinciosii. fecioara. IX. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. cand au pus mainile asupra creştinilor. care nu are capat. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. la 13. Comem. Epitrahil (orar dublu. Prototipul lor e dat de Moise. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. Ermil diaconul. la 1. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte." rugaciunea imbracarii).recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. Ermiona: sf. respectiv Sambata dimineata.1. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. ap.. care tine în mana globul terestru.a increştinat. E şi simbolul moravurilor bune.

Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. la 19. XII. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. care inchipuie coasta Mantuitorului. Vechi au fost: ploaia de mana. = nascut din nobilime). adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. Euharistia inchipuie cina cea de taina. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Comem. vesela): sf. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. Eugen. IX. Erosina (gr. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. Eugenia: sf. apa ce a izvorat din stanca. cuvioasa fecioara (t 400). pestele inseamna pe Iisus. Sf.1. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. II. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. Comem. inmultirea painilor. 53). = luminoasa. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. la 25. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. 3) doi porumbei. Eufrosina. cuvioasa martira în Roma. 2) cerbul langa izvor. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. luminoasa spre sublima Taina. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. Conform poruncii a patra bisericesti. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. la 24. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. Comem. innoirea noastra sufleteasca. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. Eugenia (gr. strugurele urias. sub chipul painii şi al vinului. spre a nu varsa sfintele daruri). la 17. Comem. ca simbol ca. ci numai inchinare şi semnul crucii. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. în Test. 18). Sf. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. = multumire. Vinul incat se poate are sa fie rosu. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. Eugen marturisitorul. Se numeste euharistie. Marginea sfantului Potir. cum zice 132 . care a instituit Sfanta Euharistie. Nou: minunea din Cana. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. Euharistia (gr. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca.

care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. Binecuvdntare. precum a doua Eva. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. dar nici sclava lui. Eusebiu (gr. la 30. asa din Sfintele Taine iese darul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare.) ale cultului extern divin. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. Eutimie v. Evsevie): sf. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. Eulalia (gr. 133 . Eulogia: v. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. sfinfiri. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. Eva. ci este deopotriva cu el. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. episcop în Samosata (t 380). adica acestia trebuie sa fie o vointa. Comem. Sfanta Maica Maria. e tipul Mariei. molitve. 6) teascul. 4) mielul cu steag. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. adevarata mama a celor vii. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. = temator de Dumnezeu. Euhologii (sacramentalii. ucis de fratele lui. inseamna unirea nedespartita. Eftimie. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. Eva comemorata la 12 şi 14. precum carnea şi oasele se tin laolalta. VIII. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. la 22. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. Comem. Eutalia (gr. ierurgii. Eustella: sf martira în Franta (t 199). Comem. o inima. = norocos. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. la 10. 5) pelicanul şi fenixul.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". sfintirea caselor etc. Precum din aceea a iesit sange şi apa. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). = viaţa). gratia de sus. departarea relelor temporale. sunt rugaciuni. XII şi Duminica inainte de Craciun. IV. XII. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. ca prima femeie în lume. Comem. 25). mama tuturor oamenilor. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). art. la 27. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. VI. Sf. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv.

simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. ne asemanam adica Mariei care. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile.) se fac în mijlocul bisericii. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. ci Domnul insusi. sezand langa picioarele Domnului. asculta cuvintele Lui. iar credinciosii inalta lauda „marire. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. în Duminicile anului. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. în sicriu. Pe prestol. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). Lumanarile.". pe tronul lui Dumnezeu. are sa fie totdeauna evanghelia. 134 . Aşezata pe tetrapod. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. cu atenfie. în partea evangheliului). psalmi etc. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. creştinii pot şedea şi în genunchi.. la utrenie. dumnezeiasca. în lume. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. care sunt 12. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. Sarutarea Evangheliei).. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. în vreme ce alte citiri (apostol. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei.VICTOR AGA Evanghelia (gr. iar ca un act de cult e un moment solemn. spre a o saruta poporul. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. cu fata spre altar. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale.

XII. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. de obicei cu doua aripi. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. e legat foarte luxos. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. 13). la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). boului şi vulturului). Hr.: profet în Test. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. 7) în vedenie. leului. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. Apocalipsa 4.. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. Precum a fost chemat Lazar din mormant. inseamna Dumnezeu e tare. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. Sf E.5. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. la mijloc. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul.1-52). prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. Embleme). 135 . spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. Figurile simbolice sunt inaripate. Deasupra. La sfintirea altarului. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. nume evr. Evangheliste sunt patru naframi de panza. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. art. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. ce izvorasc din stanca pustie. de invierea corpurilor şi de judecata universale. Ezechiel. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. fiecare cu emblema sa specifica. care au scris-o şi au propovaduit-o. are icoana invierii ori crucifixul. dar şi corpurile vor invia la a doua venire.). Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. ferecat cu aur şi argint. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. Comem. Pentru cuprinsul lui insemnat. Vechi (t 597 i. spre a se deosebi unul de altul. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". la 12. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. dupa marita Sa Inviere.

iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. noaptea este invinsa de lumina. sau pe langa o cruce (troita). Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. Sf. Comem.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). sfarşita. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Fabian. 6. papa şi martir în Roma (t 250). inchipuia prepusul de necredinta. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. cea de orz. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. . Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. 17. Facerea semnului crucii v.1. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. faclele sunt numai simboale. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. Faldisteriul. Psalmi 11. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. Faclia stinsa. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. care ingroapa ziua. Iov 41. ce se aducea la sacrificiul necredintei. la 20.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. Semnul crucii. la creştini. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea.

şi cu deosebire fantana vietii. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Fanul. Felinare. inseamna ca Iisus. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. Moartea coseşte şi usca vietile. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. e simbolul mantuirii. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. ce ni se da în Sfanta Euharistie. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. art. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. în care preotul isi spala mainile la liturghie. episcopii. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. Fantana. nu au 137 . Fanare v. care trebuie ferite de pangarire. la raspantii sunt semnul milei creatine. 6) iarba. dupa naştere. care nu iau în seama admonierele de sus.9). Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Fantana se sfinteste la saparea ei. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. Se sfinteste prin rugaciuni. pentra etemizarea memoriei acestuia. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. ce se ineaca în apa botezului. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. asa piere şi el prin apa. Spre a fi ferita de duhurile rele. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. Fantanile la holde.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. Fantana de langa proscomidier. de o troita. precum şi fantana de langa baptisteriu. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului.

Comem. De aceea. ap. va mai dainui iarna inca 40 de zile. e binecuvantat cu mestesugul sau. la Stretenie. Fevronia (gr. urcand dealul Golgotei. ale pacatului stramosesc. inseamna legaturile intunericului. virtutea umilintei. la 12. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. a doua în eel solar. în pridvorul bisericii. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. cu soare mai tare. fericit): sfantul Faust. desub iar sar Sfanta din rai. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. VII. In mutat evang lor. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. Febe (Fibi): sf diaconita. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . Fasa de la botez. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. Faustini. numita de catre sf. La opt zile. cu zile mai lungi. toll. preotul dezbraca pruncul. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. Faustina (lat. art. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. cata mai este: de aceea la 2 februarie. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). VI. pe Haralambie (v. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. dupa cum este obisnuit azi. Dupa ce s-a botezat şi miruit.VICTOR AG A inima. în vorbirea vulgara. Comem. Febronia. in o sub stele. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Fausta. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. = norocos. tisarea puri in chipul intai pictor. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. în mustrarile Sale. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). Februarie. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. la 25. Faust. prune i inco cu cap. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. = din neamul febronilor): sf. („Cel ce se inalta smeri-se-va. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250).) iar la 15 Martinul de iarna. indata dupa botez. Faur (fierar). Poporul mai tine pe sf Trifon (1). 1). iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. ori. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. Maica Domnului. dupa marturia unei legende. pana pruncul inca nu e botezat. iar eel ce se smereste inalta-se-va").

Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. e zugravita cu mainile intinse. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. care a fost şi pictor. simbolizeaza pe sarpele din rai. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. şi art. ca o femeie imbracata cu soare. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. ingenunchind. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. în opunere cu virtutile. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. Matei 2. de neintelepciune. iar pe cele nebune la stanga Lui. Fecioarele nebune. în semn de condamnare vesnica a acestora. cum era portul evreilor. 1. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. voalata. pe diavolul şi pacatele invinse. 3. care au prorocit pentru dansa.spre a fi feriti de lupi. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. ca Maica sfanta şi preacurata. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. Dupa traditie. în poala cu micul prune Iisus. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. 13). Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. ca Nascatoare de Dumnezeu. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. adesea e infatisata în rugul arzand. Icoana Preacuratei). ca ajutatoare a creştinilor. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. o vedem intr-o cupa mare. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. o gradina inchisa. o poarta inchisa. chipul celor sapte dureri. iar sarpele. Duminica 4 din Post). Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). sezand pe scaun. din care curge apa vindecatoare de boale. E adorata ca Sfanta Fecioara. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. tot asa în demo139 . Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. Fecioria inseamna curatie. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. ca ocrotitoare.

fara maneci. Fenix. Comem. ce se intrebuinteaza la procesiuni. Penula. campul luminat simbolizeaza invierea. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. la 14. Felician (lat. Cand işi prevedea sfarsitul. dupa moartea corpului. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. ce le purtau regii la festivitati publice. iar din cenusa-i proprie iese. Casula. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. ~ fericit): sf. Fenol v. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. mai puternica.1. Cu referire la biserica. la 9. Fenolul. care au murit martirizati prin ferastruire. asupriri. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Felicitas (lat. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. este vesmant liturgic preotesc. şi aceasta adica din prigoniri. facator de minuni (f 256). în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. care dupa viata pamanteasca. mai frumoasa. conducte etc.faion = acopar şi otos = tot. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. ca haina liturgica. episcop în Nola. Planeta. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. care rename din cenuşa sa proprie. de aceea i s-a dat nemurirea. martir în Roma. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. pasarea legendara. art. unde sta şi balaurul invins de dansa. din moarte iese tot mai maiestuoasa. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. Un fel de manta în 4 cornuri. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. la 10. Felicia.VICTOR AG A nologia evului mediu. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). de la grQC. Felix (lat. Sfitd). cu creasta. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. Comem. Felinare (fanare). Comem. invie spre o viata sufleteasca. adica cu aureola de soare. Mantia. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. VII. iubitor de saraci (ţ 286). avand luna sub picioare. Felon. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. în fine. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. Felon (Fenol. felonul este şi icoana hlamidei rosii. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. VI. . = norocit): sf. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei.

care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. inseamna taria lui Iov. Comem. Ferestrele stilului roman. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. adica pe Maica Sfanta. de marirea lui Dumnezeu. sf. Spiritul rau. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". Sfintirea apei. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. cele sapte taine. Ferestrele bisericilor. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. Festania (sfintirea caselor). art. intra prin simturi. = aparator cura-) os). crucea. pe evanghelisti. art. se construiau foarte mici. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. rege în Castilia (f 1152). Sf. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. Smochinul. la inceput. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. b)cele cu patru inchipuie lumea. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. s-au colorat insa. colorate. Ficul v. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. cu toate ispitele sale.Ferdinand (germ. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. Festanie v.". inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. art. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu.. ap. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). „Fie numele Domnului. virtutile cardinale. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. care a binecuvantat tot ce a 141 . ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. Festum lumini v. din care a rasarit Mantuitorul. la 30. Astfel ferestrele lungi. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). cu cercul sau. V. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. Intdmpinarea Domnului. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. în biserica se oficiaza servicii tainice..

Filaret (gr. Filacterii. XL Alt Filimon: sf.a şi convertit. Filip (gr. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. ap. ucenica şi rudenie a sf. la 22. la 14. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. din cei 12. XII. Comem. Pavel (ţ 90). La sfarsitul liturghiei. = cea mai placuta): sf. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). 9). de casa poruncilor Lui. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. facator de minuni. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. XII. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. XI. la l. apostol.V. aparatoare de boale. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. martir. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. martir (t 67). Comem. Agrafe. art.. Fimbrii v. oprirea din calea rdtdcirii. şi noi. Fiul pierdut (rdtacit. spanzurat cu capul în jos. X. ucenicul sf. totdeauna verzi. = iubitor): sf. Comem. care se departeaza de Dumnezeu. fecioara şi martini în Roma (f 300). rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. curvar . ap. A predicat în Frigia. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. fii ai lui Dumnezeu.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. care 1 . dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. Comem. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. Filimon (gr. Fildesul (Psalmi 44. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit.VICTOR AG A facut Dumnezeu. = placuta): sf. Martir (t 81). = milostiv) milostivul: sf. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. Finicul (palmier. la 10.in Avutia inseai rile sufletest cata. nemurire tuturora. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13.. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. de primejdii şi de orice ispita. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Comem. minunile. caci pacatosii tarziu. la 1. Pavel. Comem. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. şi 14. iar în Tir sunt palate de fildes). 10). curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. a carui marire se manifesta prin invataturile. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. Filotea (gr. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. la 11. VIII. = iubitor de cai): sf. Filonela (gr. iar ramurile.

Flacara v. II. prevazute la capete cu plumb. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. darurile sufletesti (minte. pentru iertarea pacatelor. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. acolo se pierde acest dar. Para defoc. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. adica diavolul. cu cuie etc. Flaviu (lat. VI. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. dar mai apoi sunt pline de amareala. la 5. la 15. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. care. Comem. Cetateanul stapan e chipul diavolului. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. sincere. 22). Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. ce le cauta mereu pacatosul. vazura un lujer verde. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. lipsa de mangaiere. Foametea inchipuie golatatea. voie libera. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. constiinta izvorata din lipsuri. t e \ o x . Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. în Messina (t 541). = balai): sf. Avtitia inseamna darurile ceresti. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. în urma indemnurilor diavolesti. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. Legenda ne spune ca. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. la gustare ele au o dulceata oarecare. Placidus. Flavian (lat. sora sf. Comem. în fuga lor spre Egipt. Comem.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. art. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. 13). la 22. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. martir la 95. = balai): fratele imp. Raddcinile sunt placerile senzuale. dreptilor şi pacatosilor. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. în locul spinului. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. judecata. fecioara şi martira. cata nu le fu mirarea cand. Flavia (lat. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. 143 . fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. La plecare. Vespasian. X. ca apoi sa ne amarasca.

maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. Florian (lat. ca şi ochii Lui. patimilor. mecanici. în dimineata Invierii. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. = stralucitor. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. Flora (lat. ovarul inchipuie paharul suferintei. Comem. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. care purta toate insigniile patimilor sfinte. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. Floarea soarelui e simbolul creştinului. ca sa nu mai creasca. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral.. cand au dezgropat-o din pamant. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. la 29. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. V. dar ele au crescut şi de sub pamant. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. lujerii simbolizeaza biciul. Ne spune o legenda ca. Duminica Floriilor. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. palmier. adica în Sambata lui Lazar. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". care s-au fost prins de cruce.). floarea patimilor. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Mantuitorul ar fi lacrimat si. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. Se mai numeste şi floarea jalei. la 4. Comem. Maria Magdalena culesese o floare. cazand o lacrima pe floarea patimei. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. FI.. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. infloritor): sfant. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". Passiflora. VII. în ziua premergatoare.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. culege-i. în calea spre Ierusalim. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. frunza e asemanatoare lancei sfinte. martir în goanele lui Diocletian (t 304). cand urea Golgota. rachita. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului.

pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. toti le iubesc şi le ocrotesc." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc.în biserica apuseana. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. din cauza doliului de Saptamana mare.. Prapori nu se poarta. sanzienele etc). bucuriei sufletesti. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. ca talismane creştinesti. La serviciul luarii de pe cruce. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. ale faptelor bune. care 1 . care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. Inseamna şi faptele bune. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune.. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. Ca simboale ale nevinovatiei. al martiriului (crinul). adica azi sa-i strigam „osana". care singure ne petrec şi dincolo de mormant. în cetatea cereasca. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. dupa sfintirea rachitei. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. în Sfanta Scriptura obvin 145 . care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii.. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale.. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. Bucuresti). aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. la recunostinta şi la mangaiere. izvorate din mormanml Domnului Hristos. Florile sunt cele mai simple. al caror simbol chiar sunt florile. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. .maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. semne de iubire catre cei adormiti. preotul rasfira flori pe el. Florile sunt chipul nevinovatiei."). frumoase. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie).

în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. dupa suirea ei la cer. icoanele. s-au aflat numai flori. care este roza creştinatatii. ca şi vantul. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. ca cununi pe cap ori ca jerbe. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. al limbii. Psalmi 96. 3) prin iubirea şi gratia Sa. din larva moarta în decursul iernii. Nou (in asemanari). prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. 24). impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. 25) în Palestina. Rusalii. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. a. pe morminte. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. pricinuita de seceta. Florile sunt şi chipul iubirii. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. dupa puterea lor specifica. Florile ce le folosesc mirii la cununie. 2. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. crucile.VICTOR AG A adesea atat în Test. adica lipsa de povata. Fluturele. art. chipul blandetii şi al milei. dupa analogia ieşirii lui din papus. precum acela.. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. puternic şi incalzitor element. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. La sarbatori mai insemnate (Paşti. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). 6. Vechi (Cantarea cantarilor). indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. cat şi în Test. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. care ardea şi arde necontenit pe altar. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. inseamna stralucirea fecioriei. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. în prima ori a doua zi de Paşti. Fiindca focul constituie eel mai curat.. 17. 1. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. care a . Oul de Paşti). care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. ce se aratase în focul lui Aron. Focul. 13. ori de lacuste (II Regi 8. 14). al vorbirii. Fluturele mai este şi chipul omului. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. 18). 3. Foametea. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. care incalzeşte.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. 19. ca şi calamitate naturala.) ornam cu flori altarele. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. este simbolul invierii corpurilor. biserica.

strigand „Hai la focul lui loan. Focul acesta se produce prin piatra. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. focul. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. iar unele virtuti ca adevarul. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. inainte de procesiunea invierii. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. iar lui Moise în rugul arzator. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. care se incalzeau în noaptea friguroasa. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. mai ales de friguri în acel an. lumina şi caldura. Dupa ce s-a mai stamparat focul. în noaptea Invierii. cu cat fumul e mai mare.. 22). în octombrie. ca lumina. cu amnarul. Un obicei. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. dreptatea. ramas de la romani. eel inviat. lumanarea de Pasti. Se crede ca. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. spre a simboliza pe Mantuitorul.. ce se aplica în lumanarea de Pasti. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. tinerii sar perechi de perechi peste foe. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. 147 . din biserica. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. cand soarele se pare ca mai scade din putere. ale sangelui acelora. Focuri. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. lui Samedru". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. stinse mai inainte. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. în iunie. prin unele locuri (Basarabia). Inchipuia dumnezeirea. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). care inca inchipuie pe Iisus. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. are 3 parti alcatuitoare: para. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe.

B03Ji \n\oqmxs .X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.ii \nux.spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.uns lUBXUBd B X .xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .s o d y o-.BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .

'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .lUIţOj.

de scapare. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. al cainţei şi al smereniei. Cu acest prilej poarta un fuior. ca sa ucida duhurile 149 . fiul harambasei. sa inverzeasca. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. de dulce. Astfel şi Sfintei Fecioare. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. Primavara apoi. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. care are 4 parti. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. e simbolul locului de azil. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. Smochin. se pregateste spre iarna. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. Frunzis. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. Frunza de smochin v. nici în bucurie continua. frunzele cad mereu şi se ofilesc. Inchipuie frumusetea spirituala. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. slastd. spre moarte sufleteasca. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. rastignit de-a dreapta Mantuitorului.Frunza e simbolul puterii sufletesti. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. art. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. ori de aparare contra arsjtei. în schimb apoi . Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Fuiorul popii. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. cand frunzele incep iarasi sa revina. Frupt. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila.pe langa alte daruri .fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. i-a trimis durere şi frica. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu.

dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. al prevederii şi al sarguintei. La romani. Ieremia 23. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. iar un cardinal. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. 16. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. din fumul jertfei se dadea oracolul. 2). 19). Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. De aceea limba de foe merge în zig-zag. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). adica în care s-a ascuns duhul rau. Furnica e simbolul intelepciunii. al razboaielor şi al vandalismului. il nimereste fulgerul.VICTOR AG A rele. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. 150 . multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. numai pe unul. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. sau persoane. Furtuna e simbolul pacatului. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. aratand spre fum. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. 6).6). furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. Funia este emblema diavolului. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare.

XI." (Matei 23. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. Galbenul mai e simbolul incercarilor. Gavriil (evr. Comem. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. al greutatilor vietii. chiar moarte în casa. Galeria v. vinul ros simbolizand iubirea. la 5. ingerul judecatii. 34). Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. lui Ioachim şi Anei. Indata dupa ingropaciune. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. femeii lui Manoe. Sfintei Fecioare.. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. 37.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii.2). deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. inchipuie garafa cu apa. simbolul nasterii şi al inceputului. galah .preot nejidovesc): sf. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. de obicei neagra. Corul bisericii. art.de cate ori am vrut sa adun. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. Galben. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. lui Iosif.. Mihail. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. la talmacirea visurilor.. Galaction (evr. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. în vreme ce pe arh. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. galbene. de unde şi numirea lui de aureola. lui Zaharia. 16). iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. se arata lUi Daniil (8.. Dupa culoarea uleiului. daca canta ca cocosul. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). Garafa (sticluta). Nimbul sfintilor e auriu. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. 26.

simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc.14). genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. care tin faclii stinse. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Regatul de la David pana la Iehonia. cu inteles creştinesc. Romani 5. = femeie tanara): sf. Gheena (evr. ca niste flori. izvorand untdelemn intr-un vas gol. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. art. Comem. 12). care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. Romani 15. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). inaripati. Genuflexiune v. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. Epigonatiu. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. al gratiei. Gheorghe (gr. prin ale carei rugaciuni Parisul. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. Preofia dupa robie pana la Iisus. Ingenunchere. la 17. agricultor): sfant mare martir. numar sfant. 23-38) ajunge pana la Adam. şi lui Ghedeon. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. adica incepe neamul sfant. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. 10. Genoveva (lat. fecioara. 31) copii şi oameni.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. Ghenadie: sf. în timpurile vechi. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. Comem. Genii: niste figuri de ingeri. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. 1. 36) este prototipul apostolului Toma. 39). serbat la 152 . în varful arborelui cu Maria şi Hristos. zeilor pagani Moloh şi Baal. art. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii.1) genealogia incepe cu Avraam.17.20-22. Genuncherul v. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. XI. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. Patrusprezece e suma lui 7+7. ca şi lui Toma. = lucrator de pamant. a carei patroana este. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. Ghedeon (Judecatori 6. calugar în Athos. Ieremia 7. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului.1. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. LaMatei (1. la 3.

Gheorghe a fost martirizat în anul 303. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. intemeietoare de claustre (f 820). cu sabia în mana. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. 153 . sora lui Carol eel Mare. în ferestre. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. ca talisman. prin decapitare. descantata. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. I se supuneau şi animalele. de fag. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. ava în Palestina. Ghertruda (germ. în ziua de Sf. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. s-a dus în orasul Selene al Libiei. al cruciatilor. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. patronul Genevei. Sf. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. se poarta la mana ori la gat. regele provinciei. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. adica tatal Aiei. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. Dupa aceasta traditie. Dupa traditie. Aci a scapat pe printesa Aia. precum sf. Gheorghe. jar sf. Dimitrie deschide vremea iernauca. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. El este patronul cavaleriei medievale. care marturiseste ca. este reminiscenta de datina pagana. Comem. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. le-a dar lor cheile timpului. deschide vremea frumoasa. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Gherasim: sf. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. A excelat prin post şi rugaciune. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. pe cand era print al Capadociei. dupa felurite chinuri. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. pe acel loc. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Sf. al Germaniei şi al cailor. III. ca mai tanar. = luptatoare cu lancea): sf. pe porţi. iar pe la usi se infig ramuri de tei. ucigandu-i pe acesta cu sulita. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. la 17. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. la 4.23 aprilie. III. Dimitrie il include toamna. adesea mai are şi un steag în mana. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. Comem.

Sfintirea lor se face prin pregatire. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. presbiterii şi diaconii. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. mucenicilor. = ostatec.. Gloria (marirea lui Dumnezeu). Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. prorocilor. al pamantului şi al cerului. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati." Luca 2. Ierarhie. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma.. V. ca simbol al frumsetii. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. drept- 154 . la 7.1) şi lumina. D. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. 7). 9).VICTOR AG A Ghizela (germ. Ca vaduva. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. Globul pe care sade Dumnezeu. al lumii şi al naturii vazute. il tine Dumnezeu sau Iisus. Nimb. Gradele mari.. sf." Psalmi 18. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie.. în icoanele sfinte. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. G. inainte de citirea Evangheliei.. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor." Isaia 66. şi art. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc.. stramosilor."). art. G.. Globul (sfera) e simbolul universului. Stilul. Comem. prizonier). Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. ierarhilor. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. Globul ce. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti.. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). M. Gloriola v. sotia regelui ungar Stefan."). tonsura şi hirotonie. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. superioare sunt episcopii. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). Gotic. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. stil v. al nadejdii şi al iubirii. art. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). V. D... patriarhilor. Aureola şi art. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului.

credinciosilor. 3). graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. 24. I Corinteni 15. ca pe o gradina. 36). Graduale v. art. 3. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. 15). insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4.. Obiceiul a ramas de la romani. art. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. daca va muri. iar la stanga este sf loan Botezatorul.. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. Gradina este şi simbolul altarului. pentru faptele lor de necredinta. 24) frumoasa. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". care a plantat biserica Sa. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. ca eel mai de folos nutriment. RodieruT). Gremiale. în parabole. Graul şi alte seminfe. care se tvas. Gradina mai este şi chipul bisericii. 155 . în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. al caror locas este raiul. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. nu au fost impartasiti de gratia divina.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. Graul. roada multa va aduce" (loan 12. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. mucenitelor şi cuvioaselor. 8. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. aceea a Testamentului Vechi. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. pentru toate roadele pamantului. Gradinarul e simbolul lui Hristos. care tine o carte. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor.

Grigorie. v.. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. intru iertarea pacatelor. Grifon e un animal fabulos. de pe crucea Domnului..) pana devine paine. art. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. art. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. scris în trei limbi: greceste. impartasire. 24). care simbolizeaza jugul lui Hristos. cuvinte.. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. Grecesti. R. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. ca plugar de bastina. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. art. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. E un insigniu arhieresc. Grauntele este simbolul lui Hristos. apa v. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. 156 Gregoriana. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. Marcu). A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. care sfinteau granele la 25 aprilie. luat din mitologia greceasca. Apa gregoriana. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos.. Obiceiul s-a transplantat de la romani. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. I. N. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. Poporul nostru. treierat. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. este . Grijanie = cuminecare. macinat.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. precum sunt „Kyrie eleison. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. procesiune la 23 aprilie (sf. Gregoriu v. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine." (loan 12.

.in vesnica frica de grindina. 30 iunie şi 1 iulie). sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. art. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. pana la Sanpetru ori Santilii. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. Gutuia v. inchipuie desertaciunea lumeasca.". Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. Iisus a binecuvantat-o. ca un fel de jertfa şi rugaciune. sa taie. Petru o fierbe cate trei zile piatra.. trei ramuri de salcuta de la Florii. adica hulele. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. 16). iar sf. intre multele obiceiuri. buzele mele vei deschide. vorbele. Apocalipsa 1. Singurul lucru creştinesc este. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. 157 . pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. Sf. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. Ca sa-i scape de chinuri. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. executata de catre rudeniile cele mai de aproape." Psalmi 50. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. Lamdia. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. ci ce iese din gura... nimeni nu are voie sa manance.

art. ce se rupe zi de zi. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti.H I lac held a ma (evr. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. 35). al crimei. semnul fericirii şi al curatiei. mai insemnand şi biserica creştina. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. Este simbolul rusinii. Cumparat cu pret de sange. sa o faca iarasi intreaga. 7) de la un olar. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. Mantia calugarilor. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. talharie. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. loc de osanda. afara de faptele sale ca om. în care trebuie creştinul sa se imbrace. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). adica în stare de nevinovatie. Primii oameni. inchipuie pacatosenie. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. inainte de pacatuire. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. în apropierea lerusalimului. în scop de a ingropa acolo pe straini. adica pacatuirea tot mai adanca. simbolizand prin aceasta ca dansul. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. Haina pestrita (Geneza 37. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. daca vrea sa ajunga la cer. au fost goi. a faptelor 158 bune. Haina ingereasca v. . al oficiului.

= luptatoare în razboi): sf. abatisa în Trier (f 708). = plina de gratie. giubea. impodobita): sf. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. pe timpul lui Severus. art. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Hedvig (germ. 15). II. Comem. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. Intrarea cea mare.. în sfanta cuminecatura. Comem. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. Irma) germ. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). Haralambie: sf. = credincioasa: sf. V. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. ci în ceruri. Hermina (Ervin. Vechi se raporteaza la Dum159 . la 17. al cantaretilor bisericesti. martini sub Diocletian. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. respectiv a monahismului. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii.1.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. care a „calcat capul sarpelui. X. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. Serafimii) al celor noua cete.Haine preotesti (reverenda. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150)." (Geneza 3. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. a diavolului. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. Este patronul celor bolnavi de ciuma. e simbolul lui Hristos. EJe acopar intreg corpul. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. XII. Heruvimii.. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi.. la 19. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti.' Hareti (gr. Comem. Comem. în Test. Heruvimi (evr. Aretia. X. IX şi 10. în biserica nu mai suntem pe pamant. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . = stapanul casei): sf. Haritina (gr. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. Comem. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. = impodobita cu gratie). eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. la 5. preot şi martir în Magnezia. Vezi şi art.. la 17. la 28.

= a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. de leu şi de vultur. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. Hirotesirea (gr. cadelnita. de bou.18). iar plecarea în fat. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma.. iar în mana o faclie. Apar adesea în corp omenesc. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. XI. care a mantuit lumea prin cruce. acolitului. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. I se da un stihar. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. i se da sa citeasca Apostolul. perşi ş. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol.). Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra .a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. i se da sfeşnicul. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). printr-inşii (Geneza 3.a. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3.).24). a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. formand o stea cu 6 varfuri.18). Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. art. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. Hilda (germ.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. = behemoth): în Test. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. 6). cana de vin şi cea de apa. care aprinde luminile şi aduce prosfora. Vechi este personifxearea Satanei. Comem. ipodiaconi. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. sub numirea de Mogen Doved (v.VICTOR AG A nezeu Tatal. La sfarşitul hirotesirii. Hirotonie (gr. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. de la care cere darul. A fost în Test. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. are sa alunge spiritele rele. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. numita şi steaua lui David.. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. la 16. Vechi (Exod 29. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. Hipopotam (evr. care lucreaza.

Nerepeti161 . cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. ca acestia. sta aici defatape sfanta masa. capul tuturor. ca insignii ale misiunii sale. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. Diaconii manuductori. manecarile şi ripida. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. sa laude neincetat pe Dumnezeu. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. care inca poarta orare si. intrand în slujba sfanta. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. exclama: „Porunceste Preasfintite!". precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. Sfanta Euharistie. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. care raspunde tot cu „vrednic este". Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul. este adica numai ajutorul preotului. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. Umarul manuductorilor il saruta. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. are sa se asemene ingerilor. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii.

incataramata la piept ori pe umeri. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. Comem. la 10. Hostia (azima. Hlamida (porfira. Hr. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui.). H. Ore. la 1. lunga pana la genunchi. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. S. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. preotilor. art. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Horos. Comem. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. Intr-o astfel de hlamida din urma. cu multele sale lumini. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. precum vinul e al sangelui lui Iisus. ce o purtau nobilii romani. regala. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. 28). adica mai tare şi fara defect. Horae v. art. a fost imbracat Iisus. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. . Forma rotunda. serband Pastile iudeilor.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. Olda): sfanta profeteasa în Test. Vdlul miresei. Vechi.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. Hostia e simbol al corpului. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. Holda (Hulda. Hobot v. VI. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. inchipuind ca acum este frate cu dansii. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. sacrificiu. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. Hostia are imprimata o cruce. mielulpascal. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. invierea şi inaltarea Domnului. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. 1). precum mai unge şi palmele mainilor. Hortensia (lat. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. IV. Cu uleiul catehumenilor. luptatori şi patimitori. candelabrul din cupola naosului bisericii. ca semn de batjocura. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. La fine. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. = gradinarifa): sf. martira în Salonic (t 300). precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori.

Tipuri au fost: Abel. ca un miel (loan 1. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. 1). Nou. ca planta amara. Iisus a avut toate trei dregatoriile. Hram (ruga. Isaac. impreuna cu pasca. paine. inainte de a incepe painea. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. 11). Vechi se ungeau regii. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. care icoane il arata ca Dumnezeu. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. ca invatator. cale. pelican. ca simbol al creştinismului. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. lumina. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. în temeiul Psalmi 44. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. batran. izvor. Samson. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . piatra. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. fenix. în Test. vita de vie (loan 15. David. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. soare. cochlearia). poarta. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. nedeie.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. 29). ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. = Uns): e numele Mantuitorului. se sfinteşte în ziua de Pasti. leu. cocos. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. sfintit acum şi de biserica. Icoanele. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. strugure din Ierihon. Hristos (gr. al Fiului lui Dumnezeu. numite vesperine. al fructului Test. toiagul lui Aron. Melchisedec. Caci precum hostia e painea vietii sufletului..veacul al Xlll-lea. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. peste. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. maslin. Hreanul (tormac. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. ca samaritean şi ca Mantuitor." (Isaia 53.. Iona. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul.

asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". chiar şi dupa moartea Sa. în semn de batjocura. coroana. = ganditor adanc): s f . Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. N H . stanca din Horeb. fenixul. piatra unghiulara.. E patronul vanatorilor. toiagul. Comem.: roza aurea. linul. de o parte şi de alta. pana la Inalfare. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. = ganditor): sf. rol cu 7 pecete.VICTOR AGA fiii oamenilor". 15) şi evanghelia. impartasindu-li-se vestea. sarpele de arama." Geneza 3. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. respectiv un cere intreg din aur. dragonul. gaina. simbolul celor trei dureri corporate. 164 . camila. la 29. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. Ca insignii. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit.a. biserica = corpul lui Hristos. X P E . mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte.12). Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. Hugo (germ. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. snopul de grau. mielul. carte. ox N. steagul la inviere. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). Hubert (germ. vulturul. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22.XI. apa. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. ori X şi M ori. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). grifonul. 16). pomul. M E . cand. cu pietre scumpe. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. un tron regal. globul lumii tinut în palma. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. instrumentele patimilor. confectionata din giulgiu. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. miel. delfinul.. Servind mai demult ca acoperamant de cap. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. Humerale (amictus): o naframa alba. lumina de Pasti. mantia. (eel ce este). cuiele. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. cadelnita. Comem. IV. cruce. care este o aducere aminte de patimile Domnului. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. crucifixul. cununa de spini. a pestelui. sub felon. sceptrul. buretele. simbolizeaza infranarea vorbelor. cocosul. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. pantera. rol de scrisoare. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus.la3.

Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. Iacob (evr. 15). Iadul (gr. inca se duce în tara departe sa-si castige. lat. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. Iacob: fratele Domnului. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . a fost protoparintele poporului ales. X şi 25. Scara şi Piatra lui Iacob. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. 15. art. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. simbolizau puterea dumnezeiasca. lisus. Iacob. v. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. = Gheena.20). „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8.26. în Apocalipsa (20. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. 25. sf. cu cei 12 fii.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. lisus.41). Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. şi ucis cu pietre de catre jidovi. cu cei 12 Apostoli. Precum Iacob a staruit. apostol şi martir (t 41). al carui Tata e stapanul lumii. Este prototipul lui lisus. la porunca Tatalui.13. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. intunericul inchipuie osanda. „in cele mai de jos ale pamantului". = Hades. 15. la 19. = inselator. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. 24) şi focul nestins". = Infernus. de unde invata pe oameni. calator). lisus. 3). Psalmi 29. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. II Paralipomena 3. Geneza 25. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. Ca simbolizare a chinurilor din iad. biserica. care stapaneste în templu. VIII. ca m i r e a s a . evr. Comem.

Dupa traditie. gheata veşnica (Iov 24. care a dat palme lui Iisus (loan 18. 22). cu al carui ajutor invinsese pe latini. Luna Ianuarie. oracole. Vasile (1 ian. incalzindu-se la foe. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. este tipul chitului lui Iona. incadrat intr-un chenar de zodiac. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. este zugravita în chipul unei femei. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. Iconografia ne-o prezinta. colinde. Numele şi-l are de la acest zeu. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. care incepe cu septembrie. zeul timpului. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. aşa-numite Ianuale. Flegeton). impreunate cu petreceri.) şi Trei ierarhi (30 ian. focul nestins (Marcu 9. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. 22). loan Botezatorul (7 ian. Simboalele iadului în Test. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. 19). ce le purta Arhiereul în Test. 24).12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. intr-un taler cu o piatra de moara. Iar. şi Peştele (februarie). Styx. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. cu cornul de capra (decembrie). care varsa din gura para de foe. felicitari. Iadul. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. inchi- . Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. 43). fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. Sf. Varsatorul de apa (ianuarie). inchipuind greutatea enorma a pacatelor. s-a aratat obraznic. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier.3). 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. în icoana lumii. jertfe. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. cu cojoace în spate. Vechi. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. Cocitus.).). iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. în iconografia bisericeasca. daruiri. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8.11). ca pe un om purtand povara anilor.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. neruşinat. caciula în cap.). Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. Sf.

adica în dosul prestolului. 167 . în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Maica Domnului). ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Theu. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. XPC (a lui Iisus Hristos). ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. I. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. Ys. inchipuind pe Iisus.p u i n d c e l e 12 semintii. Mantuitorul. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. dansa este fara de prihana. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. IC. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. adica cine este patronul acesteia. neschimbatoare. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. supusa voii lui Dumnezeu. indeplinita în scopul mantuirii. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. Pentru rezistenţa s a . Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. contra lunii care se schimba necontenit. iar în stanga IHC. a fost cinstitor al sfint. Creştinii cei dintai. Th. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. (gr. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. sezand pe globul pamantului. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. şezand pe scaun ori stand în picioare. Hristos. insemnand ca. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. cele albastre sunt semnul supunerii. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. Ch. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. Ios. I c o a n a Preacuratei. 15). Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului.

intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit.). le saruta. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. cu lucrarile sale. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. un sfant protector (de ex.: Zaharie cu jertfa. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. precum şi din necesitatea ca. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. Prin icoanele sfinte. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. adica pe Dumnezeu.. în masura în care se inmulteau creştinii. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. transpun spre cele ceresti. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. pe Sfanta Fecioara. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. ca materie. Nicolae) mai insemnat al bisericii. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case.. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. Iconostas. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. spre a deosebi locul celor mai sfinte. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . la dreapta lui e Maica Sfanta. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. sf. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. stau icoanele din Test. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. sarpele de arama. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. jertfa lui Melchisedec etc. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. cu indemnul de a le urma acestora. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. La temelia iconostasului. Nicolae. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. Vechi. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. în randul de jos. La privirea sfintei icoane.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. li s-a statornicit venerarea relativa. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. de ex. Icoanele inalta. dupa potolirea persecutiei lor.

apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului.sau subdiaconii. cantaretii. la mijloc apoi. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului.urma. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. ieros ~ sfant. se afla icoana rastignirii. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. Gradele inferioare sunt: usierii. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. acolutii. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. cu deosebita cinste şi vrednicie. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. ar fi ouate de iepuri. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. Iedera v. ierarhia bisericeasca. ce a vazut-o în cer. mitropolitii etc. prin alegerea şi prin predica sa. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 ." (Efeseni 4. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. iar oul inchipuie mormantul Domnului. insa o deosebire de daruri. II şi 4. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. Epheu. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. iar treptele laterale sunt: patriarhii. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. Ierarhie (de la gr. Comem. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. IX. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. ca şi acesta.. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. care a fost sapat intr-o gradina. 5). presbiterii şi diaconii. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. la 5. lectorii. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. canonarhii etc. în varful iconostasului. = lucratoare. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. citetii. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. ipo. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul.. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. arhiepiscopii. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. Ida (germ. anagnostii. art. în legatura cu Pastile. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. exorcistii. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. 7). Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. Ieremia (evr. Vechi.

Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. orasul a devenit capitala. Vechi. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. Comem.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. (t 600 a. 34). Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. eel ce nu va asculta de Dumnezeu.10). pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti.). Comem. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. traducatorul Bibliei (f 420). art. Ieslea e simbolul umilintei. E şi un indemn. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. nu va scapa de soarta Ierusalimului. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. ca fiu al lui Dumnezeu. IX. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. la 15. Ierusalim (evr. La poporul german a fost . „cetatea lui Dumnezeu". Ierurgii v. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. Prin stricarea oamenilor. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. V. marturisitor şi parinte bisericesc. carora li s-a aratat Iisus mai intai. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. centrul poporului ales. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. Hr. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. =jerusch schalem = pace inalta. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. preot. Precum acesta s-a ruinat. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. Ierusalimul e simbolul sufletelor. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. = eel sfintit): sf. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". Ieronim (Hieronymus gr. Sacramentalii. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. VIII şi 30. la 1. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor.

Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. = vesel).) a fost tipul inaltarii lui lisus. nume latin. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. Toti trei se pregatesc în pustie. parinte bisericesc (f 368). Ilarie. martir sfasjat de lei în circ (t 110). -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Hr. X. în singuratate. II.H. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. ca inchipuire. S. I. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. la 1. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. Ilarion. pentru misiune. Bernard de Siena. Comememorat la 20 iulie. episcop în Antiohia Siriei. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. inseamna: plin de foe. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. Isaia 45. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). iar Loyola il avea pe piept. I. C o m e m . se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. Hie (evr. Teoforul. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. 8). 6. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. Hilarion (gr. care-i şi purta în palma pirogravat. Sf. la 21. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. inţugata cu soarele. mai ales copii. Ilarie. Comem. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. arzator. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. se crede ca face sa fiarba marea. episcop în Pictavia (Aries). care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. La poporul roman în loc de iesle. Sf. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. care nu se matura pana tine sarbatoarea. caci pe Hie 1 . cand se crede ca mortii. Ignatiu.

Biserica noastra. inelul de logodna se poarta pe deget. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. Heruvic. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. este patronul aviatiei. Confectionat din materie mai prefioasa. 8). şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. la sarbatoarea de sf Ilie. nesters. se zice ca sf. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Unde este numai pacat. art. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . V. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. Gloria. Inelul mai inchipuie semnul.Inelul piscatoris. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. e simbolul vesniciei. ce-1 pnmesc hism. care a fost rapit de viu la ceruri. Inelul resc. 5).Inelul ca insigniu episcopal v. art. Indicia (enditia. Imnul Domnului v. Sf. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. Spre aducere aminte de aceasta promisiune. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe... inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Liton. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. art. art. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. Imnul ingeresc v.. . acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). art. Imnul triumfal („Sfant. inchipuie! şi cu viata inel. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). Petru în scaunul pontifical. adica nerepetarea botezului. Axion. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. prin nesfarsirea sa. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Inelul arhieresc. Indelebilitatea. Inelul. Ilie. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. Inima e tului.. . trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. pecetea darului Duhului Sfant. care incep apoi sa cante. Inelul. o credinta (Efeseni 4.VICTOR AGA mere de pomana.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. Iliton v.

pacea. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. cum e şi inelul fara capat. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om." (Apocalipsa 3. Inocentia (lat. Sfinfii marunfi. la 16. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). Cu privire la inel. = nevinovat): sf. daca inelul de logodna se rape.. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale.. numai pentru Domnul. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. Inima e izvorul vietii. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. justitia. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. spre a-i sfinti. art. Inel arhieresc. organul sufletului. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente.23. martir. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. prin care titlu se arata vina 173 . Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. art. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. Inocentie. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. Inocentes. comem. unicorn): animal fabulos.R.I. VI. Inorog (onagru. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). ori se pierde.primesc monahele la intrarea în monahism. Comem. este inscriptia de pe cracea Domnului. I. spre a intra numai ce este bun. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa.N. la 17. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. 11). Inocentiu (lat. care contin cuvantul lui Dumnezeu. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. Inocentii v. amintit la Psalmi 21. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. iubirea. 2). central bucuriei şi al durerii. Inelul arhieresc (inel pontifical). Inelul pontifical v. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. ce-i primesc episcopii la investitura. IX.

ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. purtand în mana crinul. Episcopi). iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. logodite cu patimile lui Hristos. art. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". de pace castigata. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. ca simbolul maririi ceresti. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. arata şi simbolizeaza în afara. Insigniile episcopesti. calugarii cu mantia etc. fiindca ele sunt miresele. precum şi biruinta asupra pacatului. inelul. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant." (Exod 3. ca un semn de smerenie. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . care inchipuie viata de veci. Creştinul. în mod vizibil. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. cum sunt mitra. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. latineste şi evreieste. 2) candela . Cel mai insemnat insigniu este nimbul. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei .VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui.). 5). de lepadare a gandurilor lumeşti. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. obiectele distinctive. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. simbolul puritatii vietii şi o roza. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. tronul etc. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. impartit în trei parti (tinda. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". inainte de intrare. în casa lui Dumnezeu. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta.. ca simboale. toiagul. Interiorul bisericii. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine.semnul nevinovatiei. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. de curapre sufleteasca. şi cu deosebire preotul. Insigniile sfintilor sunt semnele. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei..15). pentru viata lor sfanta. crucea. vesmantul ros.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa.

Nascatoare. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. care sunt temelia bisericii.. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. în fata prestolului se inchina pana la pamant. e semnul rastig-. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. sus la frunte. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. Precum lisus a iertat pe talharul. unde numai persoanele sfinte pot intra.. -Potirul e tinut în mana dreapta. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. . facand inchinaciune şi semnul crucii.. care." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. ridicat la frunte. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. Saruta apoi prestolul. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. Pasind pragul bisericii. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. din inima sangeranda a Mantuitorului. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica..te inca o data: „Intra-voi. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului.. stand în fata Lui. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. care este chipul cerului. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. Se tamaiaza sfmtele daruri. nirii corpului lui lisus pe cruce. care ceruse iertare.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. sangele şi apa. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. inchipuit prin biserica. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului. se poarta lumanari inaintea preotalui. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. . de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul.. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu.. iar în potir e numai vin natural. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru". cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. mormantul Domnului."." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. tinut în stanga.

care au impartit intre sine hainele sfinte. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. cand se asaza pe prestol.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. cu care s-a invelit capul lui Iisus. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. cum facusera evreii. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. Sfantul aer.").. cand a inceput . Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. mainile şi picioarele Mantuitorului. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta.. cand a fost luat de pe cruce. . le pune de o parte. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. mai insemnand şi lumina cunostintei. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. spre a vesti evanghelia. Discul. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. sa nu facem şi noi. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. inchiderea perdelei. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. infasurand acoperamintele. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. adica. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. inchiderea usilor şi tragerea. il pune ca acoperamant peste disc şi potir.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. prin venirea Sa. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. umplut de mireasma tamaiei. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. a fost dezbracat de ostasi. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. . Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli.

în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. simbolizau pacatele paganilor. art. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. iar vesmintele. sa se inalte. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. Inconţurarea la Vecernie. neamurile. ci cu insignii mesianice. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". pe care inca nimeni n-a sezut. Ioachim.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. ci va stapani în ceruri. . Biserica. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. care au primit credinta şi s-au increştinat. Ioachim (evr. simbolizata prin usile imparatesti. art. senin la Vedenie arata an rau. morale. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Pruncii. ca Domrt al unei imparatii. moina ne prevesteste an bun. iar manzul de asina. inchipuie pe popoarele pagane. Intrarea mica la Vecernie v. inseamna pe pagani. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. cu insigniile pacii şi ale jertfei. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. care strigau osanale. iar nmsoare. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. pentru vedere. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare.sa invete. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). Intrarea în biserica v. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. udat. se impart apoi lumini. De aceea nu intra cu insignii lumesti. sotul sfintei 177 . lepadarea acestor pacate. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege.

8U .(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.uiţnd sp isnţBO BUIB.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .soj B ID .U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ. IB uqni mj '(/.uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.

7). Hipolyt (gr. lisus a iertat pe asupritorii Sai.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. = sfasiat de cai): sfant. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. 34). IX şi 5. 110.. Iov (evr. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. rugandu-se: „Doamne. Iov e prototipul Mantuitorului. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. Are ca insigniu rolul de hartie. şi a fost jertfit. Iacob (5. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. fiu iubit al tatalui sau. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. precum în adevar a inviat pe Hristos. Comem.. Desi Isac nu a murit de fapt. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. la 22. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). parinte bisericesc. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. VIII. 32). iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. V. Isabela (span. tatal sau il daduse insa spre moarte. defaimat a fost şi nesocotit. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. Isaia (evr. Precum Isac fusese intai nascut. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. Sf. ferastraul şi o ramura verde.. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2.". Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. VI. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Rolul e semnul profe179 . Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. 3) „ci chipul lui necinstit.. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. VIII. Irina: sf. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. 18. 5). la 13. Comem. 8). Tipul lui a fost Faraon. Isac fusese numai tip. Ituvew.tati" (Matei 17. adica la lisus. E simbolul tiranilor plini de cruzime. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. = dusmanit. 19). Isac e prototipul lui Hristos. care a persecutat pe izraeliteni. Dupa dreptatea sa. = laudatoare de Dumnezeu). lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. VIII şi 28. Comem. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. sf episcop în Lyon. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce.

cioara şi martini în Troyes (ţ 270). planta orientals. la 21. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. Din pricina gustului amar. = daruita de Dumnezeu): sf. la Iuliana: Aurelian.21). XII. = sul sufletului. la 31. cu deosebire fata de sirile sale bune. liberator) e numele lui Mesia. chiar la rugamintea profetului. Isidor (gr. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. sea în Biblie.). ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau.". Comem. e isop". scaderi. Lupta incepe în pustie care. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. în opunere cu raiul. Ferastraul il are ca insigniu. sat. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului.. Comem. Iuliu (lat. E infati(Matei 4). inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. adica.Comem.a u adulmecat. pacatului. dupa traditie şi dupa legende. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus.. Iisus le-a invins pe toate. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. rea lui Adam.9)..a r fi inghitit un cedru. lacomia şi ravna dupa castig.Hr. voios. e simbolul pamantu. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. care este chipul mandriei. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. 22). Psalmi 50. Sf. omenirii („si vei pune numele lui Iisus.". Iulian (lat Galatia pe Comem. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. Ramura verde o are. V. Iuliana. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . respectul legii. stralucitor). în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. riale pentru ceata Apostolilor. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. adica mantuirea -Egipt (t 380). = darul lui Dumnezeu): sf. fede urmat. Alt Isidor comem. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). VIII. = mantuitor. amintita ade. este simbolul curatirii. ca Dumnezeu. Cele trei feluri de ispitiri 180 . a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). spre a ne fi şi noua pilda tanar. incepe impart colaci Iisus (evr. ca persoana istorica Isidor a (gr. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. Iulian. al (Levitic 23. Iuda are ca insigniu punga.. la 5.VICTOR AG A tiei. Matei 1. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. cu parul rosu.ca Acela va mantui pe poporul Sau. T aduceau în de grau. acestia insa 1 . Iulia. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. VII. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. Isop. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. la 7.

în 24 se impart colaci. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. care leaga graul. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. ce se dezlantuie. Se aduna flori de sanziene. adica. Procopie) cand „arde piatra în apa". Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. incepe sa se coaca. luna a unsprezecea în anul bisericesc. mai apoi Iulius. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. IX.15. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. difc la biserica usturoi. Iacob (iulie 25). Dupa istoricul Meletie. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. pe case şi la uşi. ori de la zeita Junona. uscate. tinute de frica grindinei. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. se serbeaza contra grindinei. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. tamaie şi pelin. Chiric) pentru ferirea de napaste. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. iar în zodiac are racul ca insigniu. care apoi. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. care tocmise calendarul. martira în goanele lui Aurelian. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite.9-10). Numirea a ramas de la romani. la 5. 13). creste acum sj se dezvolta. Comem. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . în natura. a şaptea în eel civil. care ii ziceau Quintilis.Iulian (lat. Numirea populara este Cireşar. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. al cresterii şi al libertatii. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. care mai intai au sa guste din fructele parguite. în atmosfera. Iuliana: sf. E astfel simbolul tineretii.III. fiindca acum se coc ciresele. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). cu care se impodobesc tinerii. ce influenteaza şi asupra omului. Iulie. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. Comem. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Iconografia o zugraveste în forma unui leu. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. dupa numele imparatului Iulius Caesar. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. La romani a fost consacrata tineretii. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. Deuteronom 16. la 16. la 12. la 15 se cinsteste Cirica (sf. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. sunt pastrate de leac. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. apoi se impletesc în cununi pe la porti.

în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. în 22 sf. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. de mila. Iuliu (lat. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. sale. = eel la un creştin. martir în Sebaste. Se face pasca şi se rosesc o u a . în ziua de Santilii (20). „apa vietii". fratele lui Hie. în decurs de 6 saptamani. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. ca element de viata. în Durostor langa Dunare (t 302). filosof. V. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala.VICTOR AG A copii.). iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. purtand 7. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. proas-pata. se crede ca sf. a trage e un obicei ramas de la romani. Comem. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. Tragerea izvorului rinte bisericesc. Preotii şi credinciosii. marti. sa fie invrednicit de apa vietii. unde se sfintesc şi se Hristos. Izvorul. izvorul e inchipuirea renasterii. la 27.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. se scalda în Mantuitorului. art.hainele de pomana. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. fac procesiuni la camp. inchipuie ca eel raposat Comem. la 1. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. 38). = luminat): sf. care se tine şi azi la poporul nostru. Dupa inmormantare. rizata de huni (t 451). 10. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). Iustina (lat. luminata. în Sambata Sfanta Nascatoare. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. caruia de regula i se dau şi drept): sf. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. apa. Foca este tinut pentru primejdia de foe. VI. Iustin. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. Iusta. Comem. IV. Izvorul. la biserica. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. din care a rasarit manaceasta zi. VI şi 13. martir în Roma (ţ 166). cuvioasa fecioara. invioratoare. scriitor şi pa. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. erau în Test. de induraIustina: sf. daca tuna şi fulgera. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. ce izvorasc din rai. e un act de elemosina. Izvoarele. care a nascut pe Tomii. avand apa buna. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. Iustin. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19).

art. cu vorba şi cu fapta.). pentru o stare de sfintenie. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. dupa rostirea rugaciunii anumite. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. pe care le savarsim: cu gandul. Preotul ia pruncul în brate. 183 ... iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. Vechi (Levitic 12.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. putea sa. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. Luca 2. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata. Obiceiul a trecut din Test. 2-A. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. spre rasarit. Inainte de imbracare. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. Sarutarea veşmintelor). il preda mamei. care se asemanau cu imblaciul. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma."..22).. lmblatirea în Test. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. art. ca sa dea marire. mai ales a incalcarii de catre duşmani.

Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). Inainte de impartasire. impreunarea sfanta v. inseamna nevinovatia. la judecata mare. mireasa lui Hristos. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. Peste apa. 34). are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. a iesit Eva adevarata. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. se face semnul crucii. adica biserica. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. E totodata şi aducere aminte de haina alba. protoparintelui nostra sufletesc. adica a apei cu vinul. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. ia partea IC. Impreunarea chipurilor. Imbracarea pruncului cu camasa alba. dupa ce a frant agnetul. cu care raposatul trebuie sa. respectiv crucea de pe el. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare..VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. inchipuind ca raposatul. în haina simbolica. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe.dupa afundarea lui în apa botezului -. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma ." loan 19. art. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. Din coasta noului Adam.ei Sfantului Duh". Impreunarea chipurilor.. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . preotul liturghisitor. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. în semn de multumire pentru aceste daruri. inainte de amestecare.

care sa-i faca vrednici de cer. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. aprinzandu-se candele şi lumanari. din central comunei ori din fata bisericii.. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. ca simboale. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. 3). numite zilele procesiunilor. face procesiuni solemne. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. Prin inaltarea sa. 185 . Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. Caci precum Mantuitorul. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. s-au inaltat în marirea cuvenita. unde Mantuitorul. s-a inaltat intru marire. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. De aceea la monumentul lor din cimitire. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. fiindca credincioşii. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. preotul ridica crucea spre toate regiunile. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". la nemurirea din ceruri. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. biserica universala..în cele trei zile premergatoare.lemnului crucii de catre sf.". desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. dupa obiceiul vechilor creştini. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. la 40 de zile dupa Pasti. astfel şi eroii. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. se fac procesiuni solemne. prin inaltarea Sa. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. dupa pregatirea demna . Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. descult şi cu capul descoperit. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. La vecernia de jnţercuri-seara. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. simbolizand conductul Apostolilor. impodobita cu mirt ori cu busuioc. în biserica apuseana. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. în joia inaltarii. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. Inainte de a o aseza pe tetrapod. Elena la 326. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori.

a rupe orice legatura cu cineva.. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. în semn de multumire sincera. adica sa lepede tot ce are corporal. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Inaltimile simbolizeaza cerul. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. Precum incaltamintea acopera piciorul. asa corpul acopera sufletul. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. Cadelnita.. arhangheli. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. Inceputul chipului ingeresc v. trebuie sa se dezbare de corp.. inainte de sfanta cuminecare. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. 14). Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. Inchinarea credin- 186 . a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie.) şi a trecut şi la creştini. pamantesc. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. cu coifuri în cap. lisus se roaga pe inaltime. Evreii în Test. 5) sa se descalte. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. inchipuie moartea. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. ingeri) al celor noua cete. Incensator v. cu za de metal. Sion. 2). Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90.". în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. ingroparea şi invierea lui lisus. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. A-si scutura praful de pe picioare. sa se lepede de tot ce este trupesc. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). exclama „sa luam aminte sfmtele. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. de cate ori preotul deschide usile imparatesti... inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. 5). art. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu.VICTOR AG A inaltarea sfanta. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. zidite pe piatra tare a credintei. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3.. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. Chipul ingeresc eel mic. art. cand preotul. Inchinarea ce o fac creştinii. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti.3).

Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. vechea sarutare a pacii. Este o reminiscenta a sarutarii pacii.". Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. impacarea cu toti oamenii. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. în semn ca El are „nume.32). indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine.. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. art. în care a intrat acum. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. Inconţurarea bisericii.. Incredintare v. cu ocazia sfintirii ei. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. Otratire. ce s-a indatinat în vechimea creştina. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. Logodna. art. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. cu cantarea „Isaia dantu187 . cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. în cultul intern şi extern. Intrarea cea mare. caruia toata suflarea are sa se piece".. Inchinarea pruncului v. Se manifests în actele publice şi private. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. la serviciul botezului. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. vesnicia.. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. iar inchinarea capului. art." (Matei 5.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. inconţurarea mare v.

asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. în timp de cainta şi calamitati generale. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. art. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus.. Iisus în gradina Ghetsimani. 13). ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. O facem cu deosebire în timpul postului. Ingeri (gr. Stefan (Faptele Apostolilor 7. Inconţurarea mica v. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. II Paralipomena 6. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. dupa ce a deschis uşile imparatesti.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. 54. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". . pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus.". inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica.VICTOR AG A ieste. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. 60). a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. vestitori. Intrarea mica. trimisi) sunt fiinte personale. = soli. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. Ingenuncheaza magii. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. Apostolii. simbolizata prin plecarea capului preotului. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. nemarginirea iubirii lor conţugale. Oprirea preotului în dosul prestolului si.. spirituale. create . de catre preot.

Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Ingeri (Angeli). inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. Heruvimii. Clasa III. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. Stapaniile (Dominationes). sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1.7). Ingeri.. legiuni. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. incinşi cu brau şi purtand orar. la ortodocsi. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. Clasa II. imateriali. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Faptele Apostolilor 10. Crinul buneivestiri il are Gavriil. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. 21). 30). Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. Scaunele (Troni). ingeri) al celor 9 cete. adica în haina nevinovatiei. Prin impartasirea cu sfantul botez. cete. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Ei sunt chipul blandetii. Puterile (Potestates). în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. 9. fiecare treapta avand cate 3 cete. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. arhangheli. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. stau în armonie desavars. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. al pacii si 189 .. Serafimii. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. al ascultarii. nu imbatranesc. 12. Domniile (Princigates).ita impartiti în 9 cete. 35). care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. iar în mana cu atributul misiunii lor.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. 14). Incepatoriile (Virtutes). Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. 15. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. ingerii sunt infatişati în Test. fara haine. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. ori sunt infatisati ca niste copii mici. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. al caror sediu se crede a fi în creieri. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). ci traiesc vesnic. Mai adesea ii intalnim ca tineri. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. în Test. au insa cunoştinta şi vointa libere. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. uneori chiar şi cu chip de amoreti. Arhangheli. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. iar mai tarziu.

sfintit. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. trebuie sa fie ingropati în pamant. Inmormantarea. mai negri. Inmormantarea (inhumarea. ii vedem cu aripi şi zburand. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. 19) „pamant esti. pe care-i apara de prapastie. ne prezinta un sir de simboale. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. Cand omul calca pragul pacatului. ingerul se departeaza.. art. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. Ingroparea v. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. 18). Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. Sunt chipul semetiei.". pentru ca în cer nu are loc pacatul. Inmormantarea creştina. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. La moarte. mai intunecati. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. ori de mana cu un copil. Creştinii. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. isi pierd frumseta şi lumina. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. Inhumarea v. prin toate actele sale de cult. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. dupa pilda Mantuitorului. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. Inmormantarea. neatins şi netulburat. al mandriei şi al increderii de sine. rostite catre Adam (Geneza 3. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. devin tot mai urati.VICTOR AG A al frumusetii. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. alunecand tot mai în jos pana la iad. art. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. dupa cuvintele lui Dumnezeu. Dupa ce creştinul a murit. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. în loc linistit. pe masura ce se pogoara în jos.. pana la a doua venire. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. adica al celor mai detestabile pacate. ca dreptului Judecator. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. I se ung toate 190 . frumosi la chip. dar.

curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina).) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. I se pune pe zabranic. cu fata în sus. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). mtr-un sicriu (racla). obiceiul a ramas de la romani. la invierea de obşte. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. care în acest scop intrebuintau chiparosul. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. care trecea sufletele peste raul infernului. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. care ni-i inchipuim la rasarit. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. . -Punerea mainilor cruris.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. inchipuie durere mare. cu privirea spre rasarit. adica în lumanarea muribundului. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. urzit de la romani sj de la evrei. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. .Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. ce sa se pogoare asupra raposatului. cu care odinioara. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. pe acoperitorul fetii. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). Privegherile la 191 . o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. intr-o camasa alba. . -Bocetul. -Trei lumanari şi statul (toiagul v. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. cu moartea deodata pier toate vorbele. intra imparatia Domnului Hristos.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. precum şi cantecul zorilor. iar icoana (la preoti evanghelia. în multe parti bradul. în care a vietuit raposatul. adica spre raiul de fericire. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. care simbolizeaza haina dreptilor. . în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. art. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca.

! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop.8).Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. asa il conduce acum. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . face citiri din Apostol. ca un creştin adevarat. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. ! doliu şi durere mare. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. aratata în extern fata de raposatul. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul..VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. .Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. pompa. . obicei roman. prin locurile pe unde umblase în viata sa. . Starile (opriri. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei.A treia zi. . . iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos." (Psalmi 50. la odihna vesnica. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. cu agheasma ori cu ulei. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. . pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca.. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. cu corpul. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. raposatul în biserica cea cereasca. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat.Muzica instrumental. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. prin botez. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie.în biserica se . 4). în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii.

adica sarutarea crucii. adica cu puterea Duhului Sfant.. care aruncau 193 . fie-i tarana usoara. . spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum.canta Catisma în trei stari. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. iar liturghie deplina i se face." (Psalmi 23. 27). respectiv de fiecare parte. la ultimele rugaciuni." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. sunt simbolul ultimului ramas bun. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. la copii: „A1 Domnului este pamantul.. picioarele spre rasarit. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. pentru ultima oara. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. o forma a crucii lui Andrei (X)." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. Obiceiul a ramas de la romani. Cantarea „!n veci pomenirea. carbunii şi cenusa din cadelnita. la jertfa nesangeroasa. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei.. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3.. tarana ridicata cu harletul. peste sicriu. Dumnezeu sa-i ierte.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. Sigilarea gropii). inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. art. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v.. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). aruncand în groapa de fiecare data. şi rostind. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. .Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. La morminti preotul arunca în groapa. pana la judecata din urma. cum a stat în viata sa la rugaciune. apostoli şi rugaciuni mai multe. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. taind de fiecare parte un semn. cu rostirea de „in veci pomenirea lui..

în care s-a pus o piatra naturala. asupra pacatelor. elemosina. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. Apostolul şi evanghelistul loan adica. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. sunt semnele iubirii sincere. unde este lumina etema. petrecand pe Maica Domnului la mormant. cainele pazitor al infernului). comandare. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. cu picioarele spre rasarit. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. spre soarele Hristos. pe mormant ori se agata de cruce. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. de zahar. La pomana. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. Florile legate în jerbe. Dupa xnmormantare. paosul şi colacul. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. 194 . iar dulceata de miere. precum şi rudeniile. Se face apoi praznicul (agapa. de legatura sufleteasca cu eel mort. voaluri negre şi haine cemite. care a purtat sarcina vietii sale. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. tamaierea. coliva. pentru care este acum xncununat în ceruri. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. ca semn de comuniune.Cununile se asaza. . data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. ne arata ca aci este ingropat un creştin. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. pomana). la capul mortului. petrecatorilor şi rudeniilor. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului.despletirea parului. adica sa priveasca spre rasarit. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. vamesi. precum şi cele plantate pe mormant. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. pomana. 4). -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. Aprinderea luminilor. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. doliul. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. care considerau cadavrul de necurat. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. Crucea pe mormant. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. xşi spala mainile xntr-un lighean. la casa mortuara. Jelirea. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari.

la proscomidie. Ziua aceasta. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Tipul acestei insemnari a fost în Test.. art.). simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . la sarbatoarea sfantului Ilie. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. în chipul crucii. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. art.". Intaiul nascut v.. ziua de ruga. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. cu sfanta Evanghelie.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. chiar albe şi nu se face dezlegare. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. sfantului Nicolae etc. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. Antipascha. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. Primogenit. numita ziua hramului. Innoirea invierii v. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. art. ca jertfa bineprimita. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v.se savarseşte fara jale mare. Insemnarea pruncului. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. Semnul crucii. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. o serbeaza credinciosji cu pietate. adica cu rugaciunea crucii. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. Sfanta Cuminecatura. Insemnarea. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. la inceputul liturghiei. cu vesminte rituale colorate. la sfarsitul liturghiei... la ruga.". cu bucurie trupeasca şi sufieteasca.

ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.B9Q inxnu9ranq9. B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.XJS9A 9q39Jn xnţn. '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip .sui B rags -ndB BX 'xodoux.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .B3 BaaaaJBOjux SXUOI.

pe care i-a inviat din groapa. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. raspandind duhoarea faptelor lor rele. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. portile. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. adica. în zorile zilei (Matei 28. praznuindu-se cu bucurie mare. inconţurand biserica ori o parte din sat. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. în noaptea Invierii se tinea. 1) ori la miezul noptii. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. . dupa o viata petrecuta creştineste. boieri. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. Lazar (loan 11). cad în pacatuire. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". Nou. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. „soare" intre celelalte sarbatori.Fiul din Nain (Luca 7. trecut deja în descompunere.. pessah . Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. în fata lui Dumnezeu insa. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir.trecere). intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui.. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. procesiunile.11). pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. nu iese în public. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant.Invatatorii legii şi Fariseii din Test.. în vechimea creştina. Matei 28. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. 18). ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. Fiica lui lair (Matei 9. la lumina zilei şi fara sfiala.. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. dar pacatuirea lor se tine în ascuns. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". luate toate din Test.

. în acest inteles poporul a adoptat.. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. Bucatele o u a ale zeitei Leda. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. ou roşu. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. inviat. ca inchipuire ca aceeaşi zi. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. lumea a ieşit vestirea lor". spre a simboliza ca prin limba tarii. asupra caselor creatine care.30. mielul etc. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). dupa Apostolii. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. Craciunului şi a Bobotezei. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. cand li sa comunicat vestea inviere.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. obi?: rost. loan 21. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. în fata Apostolilor. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". se namra moarta s . Paşti. în „Adevarat ca a inviat". colacul. ou. ouale. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. cu sfeştanie. . . i de la acestea de azima.i la clopotele. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. Psalmi 18.. latineşte şi evreieşte. precum s.12). Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". spre a simboliza ca. sunt sfintite de preoti.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh.43. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. precum locul lor). ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux.. sarea. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. painea."). Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. citesc de pe amvon. nata. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. ca ciunea amvonului.Biserica în decursul Saptamanii mari. miel. carnea. La Svetilna preotul iese creştina. diaconii o altar). bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24.

La romani. salamandra. fenixul etc. La intalnire. . De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. . care incepeau anul cu primavara. A d e -varat a inviat". Pastile. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. Oul de Paqti). pana la Inaltarea Domnului. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. azi se tine în trei zile. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. E totodata dovada despre invierea corpurilor. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. scaparea lui Iona din chit etc. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. pe la fantani. simboalele soarelui. 199 . primavara.Tipurile invierii în Test. şi art. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. obisnuinta fara de nici un rost. ca simbol alrenasterii. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. numita Saptamana luminata. Samson. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. paunul. pe drum. Oul). o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant.a u furat pe Iisus din mormant. lumanarea de Pasti. oul de Pasti. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. se serbeaza primavara. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate.creatiunii şi ale invierii (v. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). . cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . art.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. credinciosii. în case. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii.

Jertfa simbolizeaza credinta. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. derivat de la zeul Joe-Jupiter. iar roma- . art. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. în Test. Jertfelnic v. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. David joaca în fata chivotului. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. postul ş. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. ca personificare a zilei. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. adusa pentru iertarea pacatelor. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. L-au avut şi il au toate popoarele. presararea capului cu cenusa. e luata din paganism. Jidovul ratacitor v. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. în credinta poporului. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. sj Doliul). imbracarea în sac. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. nespalarea. Proscomidier. art. Sfanta Joi. Vechi.. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. Ca o reminiscenta. Ahasverus. De aceea biserica creştina il condamna. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. jucand şi cantand.a. jocul religios la sarbatoarea corturilor). E tipul jertfei liturgice. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor).J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. prin care acte se simboliza durerea mare (v. cer ploaie pe timp de seceta. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. care a adus paine şi vin. purtarea vesmintelor negre. în Test. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori".

Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. dupa datina evreilor. Joia mare. Judecata de apoi (Judecata din urma. ce se obisnuieste în unele tinuturi. aşezarea Sfintei Euharistii.m. pe Invatatoral. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. prescurile de Paşti. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. Joia mare (Joia patimilor. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. art. judecata şi moartea lui Iisus. inainte de a canta cocosii a treia oara. cinei de taina. Joia aceasta are supranumirea de mare. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. evidentiind puterea lui Hristos. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. Dimineata. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. sau feria quinta. şi pana Duminica dimineata la Inviere. ca 201 . a vinderii.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. Joia inaltarii.). în credinta poporului. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. E numita Joia verde. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. ierarh Nicolae din Mira. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. Joia patimilor v. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. Joia verde v. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). art. cina din urma.20). unde Petra s-a lepadat de Iisus. tradarea şi saratul lui Iuda. art. amare. impreunata cu vecernia. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. Joia mare. intra comemorarea spalarii picioarelor.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. spalarea picioarelor. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. cum o numeşte şi azi biserica latina. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt.

a fost o sarcina grea. iar impreţur zburand cetele ingeresti. 2. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. gandindu-se la marea dare de seama. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. 28-30): „luati jugul Meu". în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. ce ne apasa. 3. Ciprian aseamana jugul cu crucea.. Isaia 9. 16). Junghierea agnetului la proscomidie. Iisus il condamna ( M a t e i 5. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. loan Botezatorul. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. art. 27). Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. ca simbol al indurarii şi cu sabia. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Vechi (Geneza 14. . 34). Judecata de apoi.. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. Apocalipsa 1. spre a marturisi ceva cu adevarat. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. care. 10. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului.. de obicei roşie.") cu crinul intr-o mana. 25). Juruinta v. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. Judecata universale v. în opunere cu jugul lui Hristos. art. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Vechi inchipuie mantuire. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. 23-24. Jugul e simbolul robiei. Vot.VICTOR AGA judecator. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor.". de-a stanga pe sf. Juramant de credinţa: în Test. 24. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. Sf. Judecata de apoi. Era şi în Test. marirea Lui. Ruperea jugului în Test. eliberare din sclavie. 2. iesjndu-i din ochi (Isaia 49.. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. cu crucea. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. cu cartea vietii. Judecata din urma v. al atarnarii de cineva. art. cu relicvele sfmte.

5). Plangem de bucurie şi plangem de durere. ambele formand semnul crucii. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. de sinceritate care va fi rasplatita. la pierderea fericirii raiului. cu care a udat picioarele Mantuitorului. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. numai invatatura s f a n t a . Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite.) au plans. ca un fir al Ariadnei. de cainta. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. Lacrimile Magdalenei.L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. al durerii şi al chinurilor.38). Este insigniul 203 .. Cei dintai oameni. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. Lacrima este simbolul caintei. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. purpura patrata.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. format din niste cercuri şi linii curbe. ce ni-i descrie sf.). impestritata cu fireturi. De sul atarna o panza. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Prapor). numit drumul Ierusalimuhd. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. art.. art.. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: .

cum au fost lacustele plagilor egiptene. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. mania de mandrie etc. Lacustele. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. la pogorarea Sa în iad. a fost eel dintai care s-a increştinat. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. cand se tine sarbatoarea. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. 5). precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor.. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. 14-15. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. Intru amintirea acestei impungeri. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. rege al Ungariei (ţ 1095). în anotimpul de toamna. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. judecatii şi D. Ladislau (germ. în Test. caci Longhin sutasul. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. Vechi (Levitic 11. Fiului Pierdut. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. Lamaia. al penitentei sincere. Ca mijloc de pedeapsa. inchipuie amaraciunea vietii. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi.). Psalmul (136) de pocainta. este simbolul binelui sufletesc. = renumit): Sf. la 27. Pe la noi. lantul e semnul robiei în pacate. fiind eel mai intaritor aliment. dupa traditia iudaica.. Lamaia cu gustul sau amarui. . fiind mai apoi şi martirizat. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. precum 204 . Comem. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. La raul Vavilonului. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt.. 34). sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami).).VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. intrebuinteaza fructul de gutui. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti.4). D. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. sunt simbolul boalelor. adica cu simbolul lancei sfinte. care impunsese pe Domnul. L. Avem lantul faptelor bune. Laptele. în loc de lamaie. VI.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. al fericirii. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. Dupa analogia acestora." (loan 19. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. evreii. loil 1. 22). acru.

şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. a patimilor şi a mortii Domnului.. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. ce se aseamana unui mormant. caderea lui şi urmarile pacatului. Este şi primejdia mortii. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. precum sj pogorarea Duhului. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. 205 . Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. adica ne-a trimis lumina evangheliei. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX.35. art. care e infatisata adesea cu lat în mana. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor.fusesera evreii în timpul robiei. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. ca şi aceia. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam.. care au inima ca şi moarta. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. mai bine zis pentru neinfranare. care sa-i ajute spre viata noua. La revedere v. sa ne reintoarcem în tara fericirii. Revedere. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. aceasta lauda se imbina cu ora I. dupa Psalmi 118. Latul (cursa) (Luca 21. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. Isaia 24. precum d i n larva. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. 4) lauda manecarii (utrenia). Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. Se aseamana oamenilor. iese 0 viata noua la timpul hotarat. ne indeamna la pocainta şi la postire. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. dar care la primele raze de soare iese la iveala." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. precum e starea viermelui în larva. asemenea acelor evrei robiti. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda.

VIII.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. Laurentia (lat. de datoriile . Mormantul e simbolul lumii. ca sfant.. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. Legatura sangelui. Comem. Pe cei ce il iubesc. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). unde preotii aduceau darul leganat. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". al sfinteniei. = incununata cu laur. în care suntem adanciti. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. Precum corpul. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. la 17. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. ~ laureat. a fost simbolul curatiei interne. a colivei. utrenia şi ora I. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. Comem. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. la 10. Lazar din Betania (loan 11). Vechi (Levitic 7. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. iar lumea un mormant. la 19. ce se afla în tinda cortului sfant. Dafin. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. 3) Rugaciunea de amiazazi. ce a fost facuta de Moise. colacilor. Laurentiu (lat. care cuprinde ora III. . Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica.). din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. Comem. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. Lavoarul (spalatorul). Laurentie. XII. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. 14). iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. Laura (lat. X. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Lazar (evr. art. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. Comem.' Hr. VI şi sfanta Liturghie. X. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. Viata nu este alta decat moarte. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. care au adus jertfa. la 8. Laur v.

Legatura sarii se numea în Test. = leu): sf. IV. la 22. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". sihastru şi martir în Patara Liciei. este blestemat cu mesteşugul sau. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. = curajos): sf. la 18. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. dar va invia pentru ambele stari. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. la 15. Leo. Levitic 2. art. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. papa şi invatator bisericesc. Leontina (lat. 5. la 18. Leontia. Leopold (germ. Comem. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. iar sangele il scurgea 207 . = tare ca un leu): martir comem. fost markgraf în Austria (f 1136). Painea apoi o mananca impreuna. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. II sj 11.13). = leu): sf Leon eel Mare. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. Leon (lat. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). Frate de cruce). II Cronici 13. fiindca sarea este simbolul conservarii. Leonida (lat. ca o legatura trainica. zicandu-i: „Meştere lemnar. la 1. Comem. II. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". al neputrezirii. Comem. Comem. în drumul spre Golgota. Precum lepra amorteste corpul omului. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. neviolabila. VI şi 13. la 18. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. inchipuite prin hainele rupte. ce le purtau leprosii. Preotul taia una dintre pasari. pentru ca n-ai mila de fiul meu. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). Cand Maica Domnului. Leontie (lat. III. Alt Leon. IX. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. 19. al neviolabilitatii (Numeri 18. simbolizand comunitatea de prietenie. IV.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor.

acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. în Test. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. portale. Un leu sau mai multi. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Leii care poarta coloane. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. simboliza. Seminfia lui Levi a fost aleasa . Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. este şi chipul tariei. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. Levi este prototipul preotimii creatine. alegerea. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. prin urleml grozav. trecuta.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. 9). al carei reprezentant este episcopul. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. inchipuie puterea invataturilor creatine. ce acum este pierita.. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. din moarte. Impartita în trei trepte: arhierei. Leviatan v. deoarece apa este mijlocul curatirii. 19).VICTOR AG A in apa. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. al puterii de stapanire. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. Leul fund eel mai puternic dintre animale. preoti. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Leviti. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. Isaia (21. catedre. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. Vechi. Leul. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). puterea fizica a acestuia. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. leviti.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. art. Balaur. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. 5). dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi.în locul celor dintai nascuti . inchipuie invierea mortilor la a doua venire. Leul este insigniul sfantului Zosima.. leul simbolizeaza corpul omului. 4).) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. Infatişat pe monumente sepulcrale. ce trebuiau sa se faca . Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. vie. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. 5).

Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. Numeri 22. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Comem. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Iar sf. Limba (vorbirea) este simbolul internului. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. Libanul: munte inalt. patria cedrilor. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. v. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. Lidia: sfanta. numit sangele strugurilor. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. ucisi de Irod. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. cu care se cumineca preotii şi poporul. 5) şi pricina a multor pacate. în Test. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. i-a atins de buzele prorocului 209 . în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. la 28. de leprosi etc. III. spre a rusina pe cei necredinciosi. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". = hotar. Limbus (lat. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. art. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. Vechi.de pe urma unor necuratiri. de revelatie a puterii dumnezeiesti. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. Vechi. art. precum şi al pruncilor din Betleem. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. Teascul. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. Libera = requiemul. se aseamana sanului lui Avraam din Test. sotia senatorului Filit din Roma. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. Limba e simbolul propovaduirii. Libatiuni. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. e simbolul maretiei. tinut în fata unui catafalc. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. L. Lin v. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. E situat la hotarul infernului. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. Lilie = Crinul. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. 28). intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. Lingurita. 2). L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat.

tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. Isav. 7). morminti."). spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu.48). Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. cand II moarte. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6.. la Boboteaza. Untul de lemn seana rugaciunile. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. în care" de sange. Litanie se mai acest ulei sfintit. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. 14). Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. Liturg ore. intoc-mai ca şi (Geneza 25. sub grija celui Preainalt. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant.).a saturat 5 mii de oameni. vin. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. 210 .. Rugaciunea important al sau.. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. litiei se face dupa vohod. Cu a tuturor credinciosilor. 41). inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul.. ori dupaLiturghia menilur. iar în ristic. Litiile se savarsesc în pronaos.Sfanta Euharistie. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. fata de cele mai importante. alta şi ca un dar deosebit. Grdul şi binecuvantarea mite litii. si de bunatatile cererea Dumnezeu. eel de primo-genitura.. la care se sfintesc cinci prescuri. pustie (Matei 14. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. 39).a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. Isaia 6. A fost introdusa de loan Hrisostom. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. 19). la grane. sufletul sau. 33). Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. pentru care omul isi vinde. scop comun. (Ezechiel 4. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. Liturghia ( publica) se n general. grau şi untdelemnt. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. Litiile cu procesiuni. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. care ince-peau serbarea de cu seara. 9). real painii şi a a fost Iisus la Emaus.". ca Dumnezeu.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. nu. Nou. ce se sfintesc la litia sarba.VICTOR AGA Isaia şi 1 . eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. 7). Litierul e o tava prevazuta cu o tri. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. pentru un blid de linte. ajutorul şi sa-i primejdii. locul penitentilor. cu priveghere de noapte. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri.

= serviciu. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare.. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. cand în fata tuturor se aduce jertfa. precum au fost scosi catehumenii din biserica. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. cand Iisus a fost condamnat la moarte. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. Are t r e i parti (proscomidia. Liturghia celor chemati (catehumenilor. corporale): o naframa de în ori de matase. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. iar în special serviciul euharistic. Liturghia (gr. respectiv cusut anTimişul. în care este invelit. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. 3) Psalmii. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi."). Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii.. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume.. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor.. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. . Liton (iliton. de predicarea lui loan.morminti. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. este jertfa Testamentului N o u . care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei.).. adica Sfanta Euharistie.. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. 7). aducerea jertfei cei fara de sange. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi.

"). inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului"). consista face cu rostirea „luati. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain."pan niceste. „fa adica. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie.. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic.. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'.. ce rostita de doua ori. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului.. depozitata în sfanta evanghelie..area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor.rilor din ceruri.. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. epicleza.Consacrarea elementelor euharistice.. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii).. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori..! incepe prin pregatirea „si safiemila. beti. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste. Hristos pentru xntruparea Sa. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). Are trei Slant se preface painea în corpul."). inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina.în sangele Domnului.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului.. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii... în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile.. se face am narea) chipurilor...Marire intru cei de sus.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani. invierea.. ingeri. moartea.... fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. ghii. se la „Cati sunteti credinciosi. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. de cerere.. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie. în asemanarea carora prin jertfa Domnului." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire.. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui.".") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a .. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. cina cea de taina.") cu umilinta.. Semnul credintei mseamna iubirea creştina. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie.In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. . Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu.. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire.. cu frica. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie.". randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc.

.." pana la „si ne invredniceşte. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". ca pastor sufletesc. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. la 25. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune.. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna.") cu rugaciunea de multumire. Scaunele din jural jiljului. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. ce le au unele catedrale.. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului..." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. a imparatesei tuturor sfintilor. intr-o firida a zidului altarului. epicleza. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. Livia: sf.de deoarte suna clopotele mari. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt... simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri.. art. VI. Locul eel de sus (scaunul de sus. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. se roaga în mijlocul poporului. ca inchipuire a cerescului tron. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul.") cu umilinta. cand a binecuvantat pe Apostoli. v. comem.. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. Credinciosii se prostern. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. Impartirea anaforei inchipuie agapele. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul.. Tot locuri 213 .") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. adica mesele obstesti.. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta.. Liturghia mortilor = parastas." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. iar a doua aratare cu „totdeauna. Axionul („Mareste.

invoire reciproca în scopul casatoriei. la fiecare data viefii creştinesti. zdmdnt. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. vreau mantuiasca... fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri.. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. ce le tin mirii ori nasii lor. respectiv spre mire. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. incredintare) e un act solemn. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea.". inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. prin ce se simbolizeaza ca biserica. din opera de mantuire prin cruce. 25). şi la oameni s p r e a . daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. 23). în scop de taina. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. de pe tronul Lui eel inalt. mirilor. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. Fiecar" în duhul lui munte. Mirele incheia o legatura pe viata. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. vindecari etc. Dupa ce binecuvanta inelele. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. inchipuit prin altar. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. nesfarsita sta de-a dreapta. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. care au sa fie un corp. fie vesnic exe trebuie oamen. cu inelul de aur. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. a s a trimite solii Sai cap.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. numai de la Dumnezeu. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. despr ca. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. ori în asigurarea reciproca.. Fagaîn opozitie cu Avraam. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. asupra lor. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. mantuirii. e comemorat. intelepciunii. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. Insemsfinte. ce intareste casa fiilor. Loxia (PI cuvantata. sponsalia. mai este cap femeii" (Efeseni 5. cu pelerinaj. în fata martorilor. ca cercul facut este nemarginit. cum trebuie sa-i sfant.

astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. mai inchipuie starea omenirii. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. care este aniversarea Nasterii Domnului. cum facuse şi cu sotia lui Lot. tragandu-i unul cate unul din cununa. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. facute afara de altar." Matei 5. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. adica spre inaltimi sufletesti. credinta adevarata. duhul lui Dumnezeu. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. X. Luca (lat. Ca sfant. Loxia e consacrata micului lisus. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa.. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. Rugaciunile acestea. 23-24). fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. trebuie sa-i alungam din suflete. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. lepadand orice grija de lume. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii.. Ca rasplata a iubirii şi a milei. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. care inchipuie tronul. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. şi apoi saruta prestolul. în faţa usilor imparatesti. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. despre care legenda ne spune ca. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale.duhul spiritual. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. fara a cere ajutorul de sus. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. se fac afara de altar. Intrand în altar. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. Rugaciunile de pregatire. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. Luarea vremii. e comemorat la 9. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. Iubirea de lume i-a fost pieirea.

atunci sangeroasa. Este apoi şi de toamna. e simbolul lui Lucifer. Are ca emblema boul.'VI şi 18. Apostol. Comem. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. la 7 . fiindca. iar misiunea preotului a fost. din care a rasarit credinciosilor. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. Vechi ca şi acum. luceafarul ce Lucreţia (lat. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. Lucratorii la seceriş (Luca 10. Comem. acum nesangeroasa. şi în Test. preot şi martir din Antiohia. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. Biserica romanosoarele dreptatii. la 30. dupa traditie. Lucina (lat. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. X. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. sa ajunga la liman. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. care a adus ziua hirotoniile. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. Lucian (lat. aducerea de jertfa. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. Lucia (lat. 30. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. care ne vesteste intunericul. al stapanului intunericului. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. sub a carui 216 . care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). 1 . Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. XI. Pavel. Lumanarea aprinsa. care este aju-tatoarea celor ce. pe preoti. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. 16). = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. Are ca insigniu o ramura de smochin. Comem. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). doresc Comem. pe mosia sa proprie (t 100). Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. prin valurile marii acestei vieti. ce se da în Luceafarul de seara. Comem. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. care a prevestit pe Soarele. VII. la 6. în iconografie. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare.VICTOR AG A patronul acestora. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". lui Dumnezeu. = luminos): sfantbarbat bisericesc. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. la 23. Muribunzilor. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. VI. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). Dansa a inmormantat pe sf.

sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. castigate în botez. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. nadejdea.". ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. care de pe altar. puterea credintei. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. din „muntele eel sfant al Domnului". spre a inchipui ca. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii.. inchipuie pe Hristos. Lumanarea (sau candeld). Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. Lumanarea aprinsa. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. ori şi acasa. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. pe prestol. sfmtirile m/paie. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. inaintea tronului Sau. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse.M se pune lumina sub obroc. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. ci la toata lumea. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. n inaltarea. la icoane. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine.. sub speciile painii şi al vinului în adevar. 4). la actul Sfintei Cuminecari. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. inchipuie curatia sufleteasca. în fata lui Dumnezeu. astfel creştinul.. care ardea necontenit. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. focul iubirii creştine ."Matei5. morala. 15-16).").. inchipuie pe Hristos. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. Lumanarea o tinem în mana la botez. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. în sfesnic.. este de fata pe sfantul altar.. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica.

la cuminecare. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. simbolizate prin lumanare. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. cu toata caldura credintei. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. Lumanarea. de soarele dreptatii. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii.8). cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". Cele cinci bucati de tamaie aurita. inchipuie desertaciunea vietii. sfanţitul vietii pamanteşti. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. Boabele de tamaie sunt aurite. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. de are candela aprinsa ori ba. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. adica Iisus şi ii cere seama. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. Lumanarea franta. în lupta cu moartea. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. sa se lipeasca de Hristos. cand vine mirele. lumina lumii. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. lumina lumii.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. la cununie etc. cu care se aprinde lumanarea. va intra în stralucirea cerului (loan 3. 218 . pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. 21). Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. iar focul de Paşti. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene.

care a strabatut intunericul paganatatii. Facandu-se în tot anul acest lucru. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. LumaLui. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. iar lumina. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. sa-i cautam pe Iisus para. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. deodata • numai se pe Iisus. Ajunsi acasa. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. o sting. daca se poate. Dupa ce se preotului. în noaptea spre Duminica lumina)". în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. la ficant în dimineata Invierii.L vedea. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. cu venirea Sa. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. Cu Mantuitorului. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. care. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. iesind la popor. din inruneric. Ne mai amintesc de tim219 . dreptate şi viata. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. trecand pragul. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. la prestol. ce se cred a fi în vazstinse. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. ca şi acelea. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. din mana preotului. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. a Hristos inviat.le aprinde la intemperii.bolnave de tragan sau joahna.legenda latita în Bucovina. inseamna pe Domnul eel inviat. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. aprinse pana acasa. lumanarea ce o aprinde preotul ponti.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. simbolizeaza piatra. u e creştinii. în intunericul noptii. de la d i n mormant. a adus man. la grindine. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. ceea ce denota un semn bun. ce s-a aratat. cu dorinta sincera de a-L afla. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. în vreme ce furtuni. Simbolica gaiere. .

nu le stapanim. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. adica sa nu lasam ca lumina darului. care se nimiceste mereu. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. inseamna darul binevoit. virtutile. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. asezate şi legate crucis. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. unde trebuia luminat. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. Rusalii). miere. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. grau s. rostind o rugaciune. . fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. darul dragostei. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. Fiind adunata ceara din toate florile campului. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. incalzeste. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. Botez. ca prinos pe langa vin. aprinde. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. la altar şi la biserica.35). aprinsa prin sfantul . E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. precum se consuma ceara. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului.VICTOR AGA purile paganatatii. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. care daca nu le indepartam. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. atinge cu acelea fata credinciosilor. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. micsoreaza iubirea. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. mistuie şi straluceste necontenit. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase.a. credinta. Paste. Doua lumanari de ceara. cum se mistuie ceara lumanarii. Precum focul consuma pe incetul ceara. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. Precum lumina lumineaza. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. din care se formeaza ceara curata. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). incat ni se stinge şi viata sufleteasca. S-a mistuit pe Sine singur. Precum ceara e facuta din flori.

Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica.19). care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. doua lumanari. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. prin batoare bisericeşti (Pasti. sa se stinga. adica Hristos. . prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. care ne salasluieste pe altar. se mki. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. ce trebuiau luminate. lumina cea vesjiica. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60.16.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca.caldura credintei şi a iubirii creatine. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. fund oamenilor. care ca niste lumini stralucesc în veci. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. simboli. ce se sfintesc prin catacombe. Cand oficiaza Arhiereul. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. Mirosul 221 . referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului.Treimi. sa ne curatia vietii casatoriale. \ZVOTO\ luminii". Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. cand au inimile creştinilor. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. Rusalii etc). la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito.11. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. 13.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. Ele mai in. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. astfel mirii.20. sa le stra. în \um\\. cand conduce la intunericul sufletesc.Lumanarea ce arde şi se sufktelor.4.

ca sa se poata Hristos. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. ceara este stinge mereu. fara strica-ciune. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul.. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. . bunamireasma lui Hristos. iar fitilul inseamna placerilor. ca eel mierea invataturilor sfinte. Iconografia ne Tatal. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. aşa şi viata-i plina de pofte. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. Ceara. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului.Precum din Lumanarea. care este chipul virginitatii. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. cum se mistuie lumanarea. ca şi candela. Lumina iubire. razele. în momentul ce se şi a serviciilor divine. a pacate în opunere cu cerul. ce ies din lumina. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. care se mistuie. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta."). lumanarii. iar focul. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. de la Tatal. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. . . . pentru cainta. fara Tatal. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. astfel şi inima lui Iisus. fara stricaciune (Evrei 1. Sub numirea de lume se avand. care în fata este de o rara frumusete. V I E timpul ce lumanarii evrei. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. la care trebuie sa aprinde. . adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. Precum fitilul.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. de la cea aprindem lumanari. Ne mai indeamna apoi ca. raul. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. focul. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata.. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. deci şi lumina. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. precum sj nemarginita Lui sfintenie. pamanteasca a omului. Blasiu şi la 2 februarie.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. la s-a nascut Iisus. inchipuie dumnezeirea. de placeri şi de Hristos. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. inchipuie curatia ceara. adesea inc doua cercun Lumina tat. precum se inmoaie mai curat element. se fara a se vatama acestea. din eteraitate. Preacurata. fara micsorarea dumnezeirii. 222 . sa culegem numai fie din ceara. 3). care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. Razele. para pentru smerenie. lumina este Fiul. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. b u < vesnic " luminii. intocmai ca albinele. adunata de albinele curate. din ziua sf.

La romani de ex. fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. bucurie. ca insine sa fim fii ai luminii. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. care a venit în lume.lumii. ce se vede. 3) etc.. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. a imprastiat intunericul nestiintei. la Vecernie. Ca cer şi pamant. i u b i r e .6. iar intunericul inseamna deznadejde. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. izvorul luminii. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. 14). La evrei. 3). cu ocazia capturarii unei cetati. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. da viata. cat mai ales ca simbol. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. „trestie zdrobitanuvafrange. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. a propovaduit iubirea şi blandetea.it invataturi luminoase.. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. 9). în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. L u m i n a mai inchipuie credinta. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. 60. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. 2). preoti) acestui cuvant (Matei 5. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. munca vesnica.20). 9). -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal... care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. rugaciune. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. care da viata."). lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. pustie.. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. 3)." (Matei 12. Fara de lumina natura este rece. nu a t a t în scop de luminare. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. a impartas. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului.. 223 . la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28.. cu darul mantuirii. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1.". Lumina inseamna ceva ce este arat a t . e simbolul lui Dumnezeu. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. Lumina este simbolul lui Hristos care. 2).. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric.. intunecoasa şi n e v i z i b i l a .

Sfanta Fecioara. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. ca stapanitoarea noptii. adica Tomii. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. poarta semiluna în par. sarbatoarea trambitelor. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. nu se stinge niciodata în rasunarii. soarele dreptatii. care a fost prototipul lui Iisus. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi.. Lunile. De ex.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. cineva sa sara fara sa se arza. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. XI) şi care. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou.i ciunile lumina lunii. Luna tanara v. inseamna ca ea este regina cerului. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. pana pe la sinodul al Vl-lea. numita popular Lunea mare. daca putea celor morti. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain.. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna.. Alta mortilor. care lumea cealalta. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. opera urzirii se reduce nare. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. Strecurata ş ii în cretinism. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. care. Poporul crede Luna. dupa era aceea a lunii a şaptea. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. celor ce au murit fara lumanare de mana. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. facandu-se toate ruga. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. Iisus Hristos. art. fata unui om sau şi în chipul unei femei. a fost la romani rea de fa zeul 224 . evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Mai luni (luna tanara). petele din luna ar fi monahiile. se zilei intra amintirea lor. care cununa.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. ori ca milor. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". are ceva apuseana. ce o dau femeile de pomana la trambitei. daca i-ar ajunge. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. apa sj haine) de Ordenii. cer şi pamant (Geneza 1. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. numita şi ziua credinta lor. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art.6-8). Iudeii adoptasera o datina pagana. era adica semn de noroc şi sanatate. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor.

atat cele bisericesti. Simon (28 octombrie). Iacob eel Mic (1 mai). cat şi cele de mitologie populara. al sfarsitului şi al inceputului. Lunula se numeste cutia. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. Varnava (11 iunie). precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. zugravit cu 2 fete. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. art. stralucire). în superstitia poporului. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. inceputul lunilor. Ianuarie.incep chiar în aceasta Luni. Invierea Domnului. cu alta spre viitor. ca necredincios. fiindca are forma de luna. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. Luca şi Cleopa (Luca 24. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. astfel sf.). Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Lunea mortilor v. Vartolomeu (24 august). Matei (21 septembrie). ap. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. zeului soarelui. 13). Atat doar ca. Ziua mortilor. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Toma (29 decembrie). Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. Filip (1 mai) pentru aprilie.) ale omului. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. Alta insemnatate are Lunea mortilor. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. în simbolica creştina. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. a vietii. ca admoniere la o viata creştineasca. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. al primaverii şi razboiului. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . Iacob eel Mare (25 iulie). fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. De ex. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. adica Luni dupa Duminica Tomii. Lunile anului. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. e asezata tocmai la inceputul primaverii. 225 . cu una privind spre trecut. Iar sarbatorile. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. care au completat şi desavarsit cununa. Andrei (10 noiembrie). opera mantuirii. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. si-au statomicit cuvenita insemnatate. asa de ex. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. inchinata de catre romani lui Mars (soare. art. e eel din urma intre Apostoli. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. Matia (24 februarie) pentru martie. Martie. prin urzirea lor. fiindca el a fost pescar. în forma de semiluna.

'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .so pdni BO opajo ]ruodo. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o..

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

IAZE.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.nd JSO.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.reiumq3.ZVL OSJOIS rao.ooa.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.reisi.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.10o0.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .n p y " :opruiAno pui.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.

Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune.. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. pe langa o scurta rugaciune. 1. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. Cantarea cantarilor 4. ceara. 12. Apocalipsa 12.guste lapte şi miere. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. Vechi. lui Lot la pustiirea Sodomei.) simbolizeaza pe 243 . a purees inaintea taberelor izraelitene. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. pruncii imbracati în stihare. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. ea este şi simbolul desfranarilor. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. al desfatarii. Psalmi 118. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. Ministrantii (diecii. 11). Migdal v. în Test. în Test. 13. Miazanoptanda. i-2). la moarte. Prin lipirea lor de sfanta icoana. 7. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei.. mana etc. 20. 30). Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. litii. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. Mihail (evr. adica aproape de echinoctiul de toamna. Miezunoptica (Polunoştnita. invierea Domnului. inmormantari. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. art. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere).. în zodia cantarului. Mandul. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. 103. serafimii). al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti..". lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc.) ori au forma de animate. Prin aceasta asezare a sarbatorii. iar biserica apuseana la 28 septembrie. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. invierea mortilor. a doua venire şi judecata din urma. mai dulce decat mierea (Proverbe 24.

usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .SBU .qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.ISI.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn . oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.(BiBissnmmjux Bnou nBs s. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X. B.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx. B.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.

s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos.. fiica Sionului (Apocalipsa 19. Mireasma e simbolul sfmteniei. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). ca taina. Mir. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3.. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. 29-30). în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. 11). Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. 245 . Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. la urechi spre ascultarea credinţei. inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. exalata de catre diavol. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. Mirul. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul.tea Darului. 7-9. în Test. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. 21. prin sfantul mir. 19. Mireasma. la mdini spre a lucra numai fapte bune. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. 14-17.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. astfel creştinii. d upa o legenda. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. 34). la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos.. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. Balsamul are miros placut. deod a ta cu botezul. al sufletel or.. 2). tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu.). de ac e ea e vindecator al trupurilor. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. e miruit cu mir sfintit de episcop. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. ori avand deasupra capului para de foe. care este semnul pacatului.

Mirnita. Liturghia celor chemati. la 16. are doua varfuri. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. Pe frunte era legata cu o lama. ca şi cu la intreceri. numita chidar sau chanuna.. Mitra arhiereasca (infula) în Test. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . peste care se aseza alta de culoare vanata ." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. Mantuitorului (Matei 27. şi de nuntasi. Sunt lui Dumnezeu.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. VIII. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea." sufleteasca faca şi o bisericii. în creştinism e un coif de aparare. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. = uns cu untdelemn): sfant. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. Missa fidelium v. de aceea la nunti este imple. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. precum şi curatirea rugaciunii. Miron (gr. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. Mir şi art. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. nilor cu untul de lemn sfintit la litii.. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. Liturghia credincioşilor. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. tipul tuturor femeilor pioase. 38).doua Testamente. dadeau ere fost semnul . art. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". purtate de miri trebuie sa le cunoasca. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. apoi şi ungerea cresti246 eterna. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. de aceea se planteaza pe morminte. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. Mai e şi tos. v. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. Missa catehumenorum v. Mitra episcopilor romano-catolici. al tineretii şi al virginitatii. în Ahaia ("f" 250). sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. 0 poarta şi dignitari distinşi. dupa obiceiul evreilor. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. praf şi ce pocainta. Comem. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. cu patria în Orient. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului.. art.arhiereului. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. art. Untul de lemn al bucuriei. care inseamna c e le simbolul frumusetii. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. art. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers.

ramasa de la romani. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit.. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant.. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca.eterna. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. cu coasa în mana. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. corabia cu 247 . şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. 8). taind cu coasa tot ce-i iese în cale. ca simbol al deşertaciunii. coasa."). în Test. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si." Corinteni 15. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. i-2). secera. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. cqsasul. purtand în mana un arc. cenusa. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. salcia pldngatoare. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. de culoare galbena.. sufletul ramane nemuritor. Evreii aveau şi un inger al mortii. ca indemn la pocainta. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. ca simboale ale mortii. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. cu craniul gol. deci.") cuvenit („veniti binecuvantatii. de a pune la pamant pe eel muribund. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. la intrarea în noapte. secera. venind inarmata cu lance. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului... inorogul. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. melcul ca simbolul invierii.. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. Sarutarea din urma. Exista o datina. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. iar moartea ca o trecere la parinti. c a s i m b o l a l vietii vesnice. orologiu de nisip etc.). orologiul de nisip. lumanarea. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. Toate ceremoniile şi obiceiurile. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. coasa. prin care isi asteapta mantuirea. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. cu Ianturi şi curse. 42). sculase-va intru nestricaciune. cu parul despletit... cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. se raporta la trecerea în alta viata." Scheletul are în mana: mar.. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor.. cum o numeste Iisus m o a r t e a . a bea paharul mortii. impreunate cu moartea. duceti-va de la mine. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. din care ranţesc numai dintii... prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. (Psalmi 136. cu aripile ei de liliac. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea.

(t 1571 i. paman. mou = apa. precum e cautat ale sfintilor.. eel suprapus. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. la 4. sulifa etc. Comemorat. mici din afara. sapa. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. cat şi dupa profejilor (loan 1. care prin echilibrul universal. coşciugul. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. curatia. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. 9). Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. 17).". care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. arcul. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. Sinagogile şi zeiesti. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . Vechi. Evreii. lumea spirituala. iar eel de sus. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. Toiagul lui Moise. yses = mantuit. teasca. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. Triunghiul dedesubt (loan 4. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. lopata.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. Pe templele iudaice mai 248 .VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. în forma stelei lui David. con-stand din primesc nevi-novaţia. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. Moise (de la evr. Monah v. Calugar. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. 17: „o stea va rasari din Iacob. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. = steaua lui David) de sus apa şi mana.. ziua de odihna. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. 13). au primit Mogen Doved (evr. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. IX. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. atat al Test. Piatra Dumnezeu. Iisus masa a altarului. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). art. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. creştinii. ca sfant. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. Actul de reculegere sufleteasca. Ea este emblema. Moyses. H r .

avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. ce inconţoara monstranta. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. spre vedere publica. art). de biserici se rezema pe niste monstri. Din secolul XVI incepand. Primul s e mn. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". scorpii etc. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. rapuse de cuvantul evanghelic. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. la emblemele evanghelisti-lor. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. Cele 249 . ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. ca sunt scoase de aici. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. forma de stea. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. deosebite ori laolalta. Stalpii şi colonadele acestui fel. 8. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. XC. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. zvastica). monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. credinciosilor. serpi. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. adesea impreuna cu ancora. ori „ Iesus Hominum Mvator". Are forma unui turnulet. cum s-a aflat prin catacombe. Partea ? din monogram are adesea un nimb. creştinii s -au folosit de semne simbolice. ori este de forma unei frunze. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. apoi cea în litera X (crux decussata). inlocuind pe Hristos. precum şi al iubirii fata de dansii. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). ce se expuneau. reprezentand rautatea şi diabolitatea. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. invinse. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. Razele.

joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9. 1 1 U I BS 9mq9.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm . nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .osz IB sp iBiBiid in]n.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .3 .311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.

cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. stufoasa. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. ce le poarta în spate. ce le adusesera bunului prune Iisus. Cimitir). cu fata vesela ori incruntata. colac. precum sj a crucii din mijloc.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. alba ca zapada. da-i mai buna a lui Craciun". MosJ se numesc pomenile (coliva. Moş Ajun: fiinta legendara.pomul de Craciun. care în noaptea de Craciun. aduce diferite daruri copiilor buni. care nu se pot ridica la cele raeţi. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. el trece prin noaptea sfanta. pe cei morti sufleteste.. ulcica. El pregateste calea lui Mos Craciun. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. figura legendara. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. Cu o barba lunga. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. sj art. Adam. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. le pune la capatai ori sub bradul . Mo$ Craciun. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. lasand toate ale lumii. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. Morti (Matei 8. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. 251 . nuci şi carnati. despre care amintesje acea Duminica. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. lumina de ceara). Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. în Sambetele mortilor. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte.. ca personificare a zilei de Ajun. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii." Matei 8.

şi incredere de sine. incat 252 . ulcele. navod) este simbolul ratatii. ce le pot transpomana. despre care se aminteste ca în Ardeal. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. ortodocşii. marire. pamantului".. (gr. dau cei vii (grija v. iar cei rai se arunca afara spre 19.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. se impartaşeau la Pasti prin morminti. Cyanus). adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. morala. p r i n M." (Luca 3. colac şi lumina. Moşii de vara se incheie în mite şi omului.V. ?i despre miere. (Iisus Hristos). Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. iar femeia lui. mai inchipuie mandrie.). a caror rautate s . în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. S. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. Ca pomana se impart cofe. XPS. istoria bisericeasca (Centaurea. (Amos 4. cand iaraşi se da muguri.13) simbolizeaza tarie. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei.. atat cea data de IHE. 4) şi al singuMreaja (retea.. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. Muntele eel mreaja. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. intarire. e siml nate. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. Mreaja mai inchipuie şi raiul. 0 munca iadului.0. Dragomir: Istoria dezrob. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. în aceasta zi.P. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. sj biserica neinsemnata mare. Maica neascultare şi iubirea de lume. sfant şi de Dumnezeu umblat. în forma de guler larg. care lui Dumnezeu propovaduita fine. relig. Mugurii de Paşti. dintre care se aleg numai cei buni. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor. ca plantele ar dispune de puteri tainice. E o pla numai un an. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. = Mater Theou. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. adica pentru sufletul mortilor.17). curatie peşti. de 2-5 m. ce moşilor se cumineca toti mortii. imparaţia lui Dumnezeu. care se crede a avea puteri de de pomana. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. care aduna pe toti oamenii. şi-a mantuit sufletul.). sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. E zi de rugaciune la bisericile unite. art. putere. iar despre cerul.5).

care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. Smirna.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. Inchipuie. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. inchipuie biserica creştina. ci şi pe cele ale ascultatorilor. zebul = muste). care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. Myrha v. 20. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. e simbolul lucrurilor neinsemnate. 31) şi pe Mantuitorul care. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte.zeu. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. \ 253 . în line.40). Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. art. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. al dorintelor vii de reculegere. propovaduita de biserica. incat cuprinde azi tot pamantul. ce traieste numai un an. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. Capetenia lor e Belzebut (Beel . iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii.21). unde gasesc mangaiere şi scut sigur". dupa sf Grigorie. principiul raului. E o planta tufoasa.23. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. şi biserica lui Hristos.

J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.U E -A .ioj .uxraiora 3d BiB.S \XV\ 3pşUES miBdojq.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1. 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E ..U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu ..1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E . puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.

caci şi natura e p l în a de omat de viscole. în seara de Ajun. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. Cantarile. Este inceputul mantuirii noastre. p a t r u n s e şi în creştinism. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . Colindele. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. creştinii o venereaza inca de la inceput. 2) misa de dimineata. fiindca a stat sortita. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. Maica vietii celei noua. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. e numita şi misa ingereasca. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. ce-i premerge. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. insemnand ca o m e n i r e a . P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. pagane. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. fund Maica lui Adam eel nou. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. care este inceputul vietii lor adevarate. Dintre 255 . inainte de venirea Domnului. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. numita misa pastorilor. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii.

multumeste adica lui Dumnezeu. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. cu un n a ş . petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. aprinzandu-le. ca trimisul lui Dumnezeu. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. în timpul persecutiilor.. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. I la anunţarea de catehumenat. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. 8). care pana aici a stat mai sus pe cer. 256 .I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. iar în iunie a se micsora. cu care intra în inrudire \ spirituals. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. florile sfantului. invatand poporul. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. cu referire la cursul soarelui. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. 10). zarindu-i în pustie aşa de micut. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi.. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). Dupa o traditie. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote." (loan 1. sa nu fie calcat. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. care continea mana din chivotul legii. loan este patronul croitorilor. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. era j simbol al manei din pustie. cat şi pentru credinciosi. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. adica vasul de aur. care garanta pentru siguri. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. eel ce I voia sa se boteze. Naşterea pruncului. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). trebuia sa se prezinte. 30). 1 cu un martor. în decembrie zilele incep a se mari. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant.ţotile lui loan") pe care. Nastrapa. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. ca semn de venerare şi în extern. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". al iudaismului. loan. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. 29). prin urmare.

= sfintit): sfant. insemnand curatia sufleteasca.47). pricepere): sf. Nazarie (evr. sotia sf Aureliu (t 852). iar pacatosii pentru osanda vesica. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. spre a fi usori la carte. La sfarsjtul lumii. odihna. ca simbol al caintei şi al penitentei. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. pricinuita din atingerea decadavre. Naum (evr. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. Vechi simbolul necuratiei sufletesti.' VII. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. VIII. Precum neghina. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. prin ciuruire. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. era in Test. Nazireii purtau par lung. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). Nedospire.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. mortaciuni. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. acestia.) obi . şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. = mangaiere. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. Evreii nu salutau pe pagani. Come m . VII. la 28. care sunt apoi selectionati. XII. în semn de devotare lui Iehova. Alta Natalie: comem la 26. Natalia (gr. în Test. care vor fi aruncati în focul iadului. intocmai ca pestii mrejei. necuratiri etc. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. al diavolului. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. morbosi. 257 . inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. Comem la 27. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. Vechi. la 1. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. 25). asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. Nazlreatul. neretezat. 6). Comem.nuit în Test. ba chiar şi nimbul lui e negru. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua.

fiica sfantului imparat Constantin. afara de fericirea eterna. Nichita: sf. VI şi 13. la 15. şi martirilor. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. la 2. = purtator de biruinta): sfant. Ca simbol al luminii. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). Comem. XII. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Nou şi sfmtilor bisericii. Comem. IX. (t 330). versat): sf. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . martir (t 290). insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. obicei dedus din traditia ca.Nestor (gr. (f 350). al poporului): sfant. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. Orologiul de nisip. Nicolae" data nuielei. Vechi. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. odinioara. Nicolae (gr. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. III. = invingator. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. în preseara sarbatorii. patriarhul Constantinopolului. = priceput. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). al multimii („ca nisipul marii"). XII. profetilor şi altor drepti din Test. = invingator): sf. Aceasta marire li se da. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . ca decoratiune pe maririi de veci. Comem. Nicodim (gr. la 25. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. nimbul are culoarea aurului. Nisipul e simbolul desertaciunii. Nicolae. de unde şi porecla vulgara de „sf. cuv. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. Comem. la 6. la 27. N. Comem. distins prin milostenie şi blandete. adica patriarhilor. Nichifor (gr. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. c ere . XII şi duminica a doua dupa Paşti. în mod nevazut. la 15. apoi sfmtilor din Test. care intai în ascuns. X. Copiii.. episcop în Mira Lichiei. Comem.

sf. Comem. cercul auriu. sau patrat. semiluna. cuvios (t 1508). VIII. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. lunula. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. numit al do tipul lui Hristos. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. în forma unui disc. gloriola. fl Noe. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. la 11.ie a gratiei 258 . Nimb (diskos. semicerc. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Dumnezeu ca chezas.

Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. în a carui constelatie intra soarele. ce ne apae ca un intuneric imens. şi sa-i rezideasca.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. materiale. luna storsului de vin. care numai unul singur straluceste în lumina. simbolul pacatelor. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. la 29 . Poporul o numeste Brumar.ajunul sf Andrei. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. La legamantul cu Noe. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. Vinicer. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. cu fructe în mana dreapta. al I smbol e corabia. scapandu-i din t jrare. la 11 — sfantul Mina. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. apoi Vinar. la 8. Iisus a retac ut inimile oamenilor. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. de la bruma obisnuita acum. I isus este adevaratul Mantuitor. cum s-a intors lumanarea. Numirea o avem de la romani. e prototipul lui Hristos. numit al doilea Adam. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. ca un at dolea Adam. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. 12). Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). pentru ca prin 259 . iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. la 21 . Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. Noe. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. E şi simbolul vesniciei. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. fecioria şi ia de bunavoie. prin Iisus. ce are cununa pe cap. Iconografia o zugraveste în chipul unui om.

uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO . sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop. Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s. \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.\ .UBJS u u p p m o ppzBra .j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.

la convertire etc. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. nepatrunsa de mintea noastra. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. nu în obisnuitele petreceri lumesti.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. 261 . Simon în Petru sau Chifa = piatra). ai omenirii şi ai binelui. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale.4. Se dadea numai un nume (de ex. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. . un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . iar ceilalti sunt componenti. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. concrete.).Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. care sai fie model de vietuire şi calauza. . în Test. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. 32). Sa o tinem în fiecare an. Simon). pe care le primeau apoi şi la botez. 1).Jhmet ben (fiu lui) AH. Benhur (fiul lui Hur)". 5.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca.fie cunoscute prin cele vazute. Numele. şi \a aceştia era expresia de .3. fara a avea şi nume de familie. 25-26. Intelepciunea lui Dumnezeu. 29). Sfintii sunt eroii creştinatatii. Iosif) ori nume de martiri. sau produsul lor. ca „toiag din radacina lui Iesei". incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii.7 sunt numeri fundamentali. o sarbatoare pentru creştin. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. Numele de botez. ori al unei dorinte (Geneza 29. a intocmit ca cele nevazute sa. precum şi cu dogmele creştine. Numerii 1. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant.£imon bar (fiul (ui) lona ". al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. ca patron. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. cu simbolica lor. 38.pe Mesia (Isaia 11.

Dupa legea mozaica. la serbari religioase (ruga.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. Nino. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. Cununia. Nun v. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. Nunta v. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. art. art. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. Casatoria. FiindcaNasterea Domnului s . doi (2) simbolul dualismului. hramuri).7 porti ale cetatilor. Astfel erau 7 minuni ale lumii. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. . 7 columne la Roma. Numirea Domnului. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. adica la opt zile dupa nastere. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. ca produs de numeri (3x7) sfinti.9. Romanii tin de norocos pe 101. art. Nuna v.a statornicit pe 25 decembrie. Naş.7. sarbatoare la 1 ianuarie.

în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. scaunele. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19."Ioan21. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. fatarnici (Matei 7.16). Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16.11). Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. incat la cea mai usoara atingere se sparge. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. şi care e atat de subred. Ezechiel 11. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. 16). oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. 6: Isaia 29. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului.. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. care e reprezentantul animalelor salbatice. toate vasele. cand se culca. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. 18. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. chipul omului zidit din pamant. Credinta a r a m a s de la evrei. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. isi facerugaciunea obisnuita. dupa ce a fost scos mortul din casa. 1 5 ) şi pe sectari. . Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. a f o s t aleasa în Test. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. 11. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. ca vasele olarului.3. face cruce cu p i c i o r u l . ingenuncheaza şi apoi se culca. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. ci sa ramana. facatorul lor. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei..

ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. e şi bruma toamnei. . respectiv insigniul ghie. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. manastiri se citeste cam pe la amiaza. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. ochi ageri inseamna adica iscusinta. zeului Bachus. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. art. zile de serbare. care acum se face culesul viilor. Ochiul în a opta zi a saptamanii. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. Paştilor. Ochiul în aureola de i. dupa cele 7 narea Domnului.numita şi innoire sau innoirea serbarii. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. Procoavele. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. viata pamanteasca. în fine. cum e de pilda numirea.34). fiindca în dreptaţii. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. Ochiul. Intdmpi. care la inceput se Domnului.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. Occursus Domini v. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. precum se sparge oala. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. rugazata printr-un ochi deschis. de unde am I Dumnezeu. adica incheierea serbarii. zeul vinului. soare inseamna pe Dumnezeu. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5.Ochii sunt simbolul. Deoarece vesjnice. ori al mainte de a incepe o rugaciune. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. ca innoire. tipica. octava e luata de la evrei care. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii.. adevarate. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. Dimitrie (26). atotputernicia Lui.. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. Se numeşte pranzanda. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". ziua de 1 octombrie.": Luca 11. dumnezeiasca. Preotul ridica ochii sf. agerimea minţii.este inchipuita printr-un ochi inchis. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. A trecut şi în 28).

pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. care au cruce pe ele (castraveji. linistea constiintei.. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. = ramura de maslin. bunica sfantului Vladimir (t969). Sf. Oliver. un capat atarnand pe spate. la 15. în sens spiritual. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). la 29. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. numerate. Odihne lainmormantari v. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. Paraschiva. Maslu. printesa ruseasca.Acoperamantul Sfintei Maici.1. Tot asa arhiereul.Sambetele mosilor de toamna. 8). Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. protectoarea saracilor. Olivian (lat. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. Olimp (Olimpiu): sf. VII şi 17. care recreeaza şi invioreaza corpul. . Olimpiada: sfanta diaconija. prin predica şi prin rugaciune 265 . zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. care consoleaza numai prin Mantuitorul.). Olga (germ. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. la 25. art. ramura de maslin e simbolul pacii. arbore. altul pe piept. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc.. Startle şi art. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Stdlpul. Olivul e simbolul mandriei.VII. odihna (Matei 11. de pace): sf. nuci. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. art. V Olivul (maslin). Comem. care este rugatoare catre Dumnezeu. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. este numita şi Vinerea mare. Se pune episcopului pe ambii umeri. Odihna. cu coliva şi pomeni. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). = sublima): sfanta. XII. Comem. fiind martirizata intr-o zi de vineri.28) e chipul armoniei interne sufletesti. Olimpia. unul din ucenicii sfantului ap.. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. lall. amictus): ornat lung arhieresc. episcop şi martir. Comem. Pavel (Romani 16. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. Oglinda e simbolul faptelor. în forma orarului. Omoforul (palin. Odajdii v. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. . Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. Oleoungere v. buni ori rai. Vesmintele. Comem. 15). art.

19). ca simbol al Sfintei Treimi. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. vietii veşnice. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. eternitatea. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. prin vointa il poate iubi. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. Fara omofor. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. O. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. Alt Onisifor. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. care a respins chemarea dar totusj a venit. iar cu sufletul sa fie partas. dar n-a venit. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. care a fagaduit ca vine. cunoştinta şi voinţa. Fiul eel intai chemat. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. prin nemurire poate fi partas. adica în imparatia Sa. mai inchipuie 266 şi pe pagani. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. dupa cele trei trasaturi ale sale.28) inchipuie pe Dumnezeu. Comem. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. Onufrei. care a chemat pe fiii Sai la vie. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. Fiul al doilea. la 9. = eel ce este. episcopul nu poate servi. care se tineau drepti. © N. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. Comem. se indreapta.26). Onufrie (gr. în icoane. anahoret cuvios. ca Fiul lui Dumnezeu. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. inseamna pe pacatosji penitenti. -calareti pe asm): sf. la 12. simbolizeaza pe izraeliteni. care inconţura. la intrarea Sa în Ierusalim. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. lumii sufletesti. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. XI. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. Vechi. inchipuie pe Sfanta Treime. martir (t 290). mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. cu osanale. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. în decursul serviciului. Onofrei. dar mai apoi. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. VI. N litera din trei linii . Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. caindu-se. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. (gr. adica sa fie un microcosmos.

aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. Biserica apuseana are 8 fericiri. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. numarul opt e simbolul innoirii. al reinvierii şi al nemuririi. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. N.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. nedezlegate. în asemanarea zilelor saptamanale.). care se numeste innoirea invierii. ca simbol al imparatiei creştine în lume. 267 . E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. al prescurilor de jertfa. I. 33).28). Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. A opta zi este octava (otdania. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. Steaua magilor are opt colturi. a. anunta inceperea rugaciunilor. tinandu-se stranse deolalta. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. sfant. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. C. în simbolica creştina. Ora a şasea (ora 12). iar ca initiala a cuvantului grec. NI. Orarul are inscriptia: „sfant.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. ce s-a facut la rastignirea Domnului. la Inaltarea sfanta. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. cu referire la a opta zi. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. Ora a treia (la noi 9 a. art. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. Opt. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. sfant".nedespartite care. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. Orar dublu v. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. ce serveste de sigil al painilor. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). iesirea) praznicelor mari. iar cand se incinge crucis cu el.) ori (IC. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). Epitrahil.m. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. 46). obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). Crucea în cere inca are opt colturi.15).XR. Mai inchipuie aripile ingerilor. 9). Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului.

ora a 3-a e ora a noua la noi etc. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. ora IV: de la Avraam pana la Moise. Sf. pana nu li se deschid ochii spirituali. la care ne mana şi azi Domnul. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. Amestecatura cu scuipat. tineretea. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. randuite pentru anumite servicii divine. 7) inchipuie omenirea. prin care ne luminam. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. ne curatim: botezul şi pocainta. Au aceeasi insemnatate. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. numai daca i s-ar reda vederea. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. barbatia. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. precum a facut pe om din tarana. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. pamanteasca a lui Iisus. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). Craciunului şi în Vinerea Patimilor. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. ora mortii. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. Orbul din Evanghelie (loan 9. biserica are doua scaldatori. care fusesera secati. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. iar prin pocainta ne spalam de pacate. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. ce se savarşesc în ajunul Botezului. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). ci vor pieri amandoi în pacate. batranetea şi sfarşitul vietii. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. Ore (ceasuri. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. Ore imparateşti se numesc orele canonice. Tina. Ea nu a dat vederea deplina. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. care incepea ziua cu ivirea diminefii. 18). ora III: de la Noe pana la Avraam. la lumina credintei. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. şi nu cu apa. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. adica pe cei orbi sufletesje. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. 268 .

în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. ca timpul trece. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. de aici insemnarea figurata a expresiei. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. art. Ortul popii. La serviciile divine. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. art. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. Osculum pacis v. Poporul nostru inca pune un ort. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. Clepsidra. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. E semn de stima şi de multumire. Ortrina v. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. o moneda în mana dreapta a mortului. Veşminte liturgice. XI. care nu trece ca timpul. Utrenia. 269 . Samtarea sfanta. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. la 10. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. Osana (evr. Orga e inventata de sf. a da inseamna a muri. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. ca un memento de sus. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie.aratatoarele nu se mai intorc indarat . ce familialii o dau muribundului. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. art.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. care trecea sufletele în lumea cealalta. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. de lauda şi de preamarire. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. Comem.Orest: sf martir (t 300). intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. art. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. ce nu se mai intoarce . Ornate v. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica.

fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. 25). Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. Daca pruncul se insanatoşeşte. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh"...4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. XII. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". al carui simbol e coaja oului. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. la 2. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. Otto (germ. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139).4). în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. în loc de mana. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. Oul simbolizeaza lumea. în cantarile deniei din Joia patimilor. Oul de Pasti. aşa vor invia şi corpurile noastre. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. La ospat sunt chemati toti oamenii. la 13. Amos 6. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. adica biserica. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. Otilia (Odilia): sf. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. Comem. desi în mormant vedem numai ruina. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. la ocazii de inmormantare. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. = proprietary. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. Otratire (Botez de lipsa. VII. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. 12. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. care la iudei simboliza creatiunea. Inchinare). Comem. astfel şi omul pana e în corp. Luca 13.".2. afara de afundare. fiere. are sa fie botezat în biserica. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei.

Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. Cand desfacu la piata cosara. pe care le stropesc cu parfumuri. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. fiindca iepurele e simbolul mortii. poporul nostru le tine de sfintite. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. le arunca pe a p a curgatoare. pe drumul catre mormantul Domnului. daca i se vor inrosj ouale din cosara. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. în dimineata Invierii mironositele. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. Coaja oului inseamna piatra mormantului. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. Maica Sfanta a adus un cos de oua. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. care. 271 . imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. ii stropi pe toti cu ciorba. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. primind în schimb cate un ou rosu. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". ei insa. mergand la piata. batand din aripi. în dimineata Invierii niste fete. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). a ridicat piatra mormantului şi a inviat. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i .in groapa. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. Abia o putura trezi din lesin. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. varsat pentru mantuirea lumii. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. adusera vorba despre minunea invierii. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. iar cocosul. cu atat mai tare il chinuiau. care le pazesje. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. . credinciosii la Pasti se sarutau frateste. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina.

inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. ramura de maslin. Isaia 51.p Pacea este Hristos. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul.Comem. nu cu arme. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10.ii lor conjugate. sfmtitorului şi a credinciosilor. art. soarta rea. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. sarutarea sfanta. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el).V. Potir. durere (Matei 26. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". care vine sa supuna universul.39). dupa aşezarea crucii. eel mare): sf. o mana care impartaseşte binecuvantare. Simboalele pacii sunt: curcubeul. nepotrivit şi condamnabil.39). Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. regele pacii. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. Paharul sfant v. ci cu blandetea. = eel tare. inseamna soarta comuna a viet. suferinta. . Pahomie (gr. Pacificale se numeşte crucifixul. adica pe simbolul pacii. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. 6.lal5.22. Intreprinzatorul edilitar. cu vin. dupa cum zice profetul Zaharia 9. în centrul imparatiei mesianice. Matei 26. unul din intemeietorii monahismului (t348).9: „iata regele tau vine bland pe asin". o simtire şi o lucrare. de acolo din varful ascutit al turnului. unirea lor intr-un gand. Inseamna binecuvantarea pacii. doua ramuri de finic deasupra crucii. Paharul comun (de obşte). la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii.

Omofor. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. de silnicie. Comem. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie.. ori în jurul unui porumbel. al norocului şi al soliditatii. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . în vreme cerinocerul. ce o poarta paianţenul în spate. care este la inceputul primaverii. cu flori. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. Crucea. în ochiul fratelui" Matei 7. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. un gunoi („ce vezi paiul. ca şi un deget. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. Paliu v. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. Paladia (gr. spre a se putea deosebi de pagani. 3). ajutator. cu ramuri de palmier. Pamantul e simbolul sufletului.V.12). inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii.. insigniile pacii. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. pe biruitorul mortii.17). Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. la 24. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. ce se impreuneaza cu barba. asupra mortii acesteia. suge numai otrava din toate.Paianţenul e simbolul rautatii. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. Precum paiele netrebuincioase se ard. al frumusetii. 5). tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. Palmier (finic) e simbolul invingerii. adica parul de langa tample. Paies. semne de invingere. art. necredincios.. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. fiindca el e în contrast cu albina. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. al ranchiunei. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. de deosebire. il batjocorea pentru acest fapt. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. 27). se reduce la o legenda. Ramura de palmier este insigniul martirilor.

numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. în forma şi de marimea unui ban. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. 32). seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. prescurele. la 12. Creştinul nu incepe painea. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. 1).în credinta poporului painea e sfanta. = stapanitor a toate). A suferit martiriu în varsta de 14 ani. Painea (colacul de Pasti. facut din email. Crucea). E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). Pamfil: slant. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. ce se dau apoi de pomana. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. e simbolul vietii vesnice (loan 6. la Pasti etc. V. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. art. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. ca sa rodeasca fapte bune. La panahida de obicei se sfinteste coliva. caci treieratul. . scriitor bisericesc în Cesareea. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii.19).. Pancratiu (gr. Iisus se numeste pe sine painea vietii. Pamantul e şi simbolul omului. Panahida (parastas mic). în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66.VICTOR AG A roade. care ea insasi e supranumita: panaghia.". insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste.. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. la parastas. asa trebuie lucrat şi sufletul. = cea mai sfanta) se numeste artosul. Are simbolica parastasului. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. paine. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. 3. = panaghios). Panaghia (gr. preot şi martir. Comem. Sfant martir în Roma sub Diocletian. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. la 16. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . Comem. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. 7. colac şi lumini. Painea.

caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. la 27. Sf. repreospitalitate şi de buna primire. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. constituind corpul şi credinciosilor.inalte. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. Panteleon. iar sarea este element de Dumnezeu. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. precum il au şi pe sf. paine. sat. Oferirea painii şi a Imparat. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. descinde ori intra triumfal intr-un oras. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 .3 5 ) . = eel ce face din toate milostenie). sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. Painea şi vinul. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. sare şi tamaie. care au fost trimise (= au nestricacioasa. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. Luca.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . Pantelie. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. Mai sunt şi un insigniu. (t 305). ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. Datina a ramas din cultul roma. Acoperamin275 . sunt simbolul faptelor bune. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. ce se ofera Domnitorului tarii. se conduc creştinii la viata vesnica. ca sacrificii.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. Painea şi sarea. imparatul z e i l o r . aduc aminte de sandalele Apostonal.. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca.. Pantelemon (gr. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . zeu. lucrare. careaducem lui Jupiter. Comem. cand cerceteaza. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. care insusi s-a numit pe sine Panza de in.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. Medicii il tin ca patron al lor. VII. inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. datoria şi staruinta. ca principale mijloace de trai. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. ca bolul intelepciunii.

un fel de capela. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. dupa credinta bisericii apusene. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. art. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. e urmaşul sf ap. cu care formam o familie în lumea sufletelor. iar pe Sinai în fulgere. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. Petru. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. 3) tiara. unde se tin veşmintele 276 . aratand spre fum. 6) mozeta purpurie. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. inconţura pe Domnul. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. episcop. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. Paraclis (gr. cu o incapere mai mica. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. simbolizat prin sfanta masa. scaunul sfant. Gheorghe Nou în Bucureşti). în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). ca niste veşminte sfmte. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. La alegerea sa. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. precum painea inchipuie corpul Domnului. ai balaurilor tasneşte para de foe. tronul apostolic. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. 5) reverenda alba de matase. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. 12) sj al tuturor rautatilor. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta.). Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. Papa (pontifice. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". ai zmeilor. Paos (gr. o viata de sfant. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. patriarh) din Roma.

Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2.Paradisul e simbolul sufletului curat.. daca sunt sfintite de Arhiereu. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. X. cu mant în patru colturi. 8. la stanga cele 5 fecioare intelepte. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. cu multimea dreptilor impartiti în cete." Apocalipsa 21. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. la manastiri. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. . cu insotire de rugaciuni speciale. nici due re nu vor mai fi. Simbolizeaza vesnica. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. nici strigat. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22.sacre şi se face botezul. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. 12) şi unde sfnta Biserica. la 14. prin rugaciunile ei. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. bisericute. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. este lacasul lui Dumnezeu. Crucea. iar pomul stiintei e vointa libera. 2. la dreapta talharul penitent (Luca 23. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. Panahida mare. Comem. == a veni în ajutor).. caci timpul de proba a trecut. se poate savarsi liturghie (de ex. cu ajutorul lui Dumnezeu. în mijlocui celor 12 Apostoli. 7 şi 7. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. Afara de rai şade Iisus la judecata. 4). Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. paos. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. ce se supune lui Dumnezeu. Pomul simbolizeaza paradisul. coliva. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. cu sforicele. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. 17). randul la judecata. resedinte episcopesti. vietii il constituie lemnul crucii. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. 277 . i-2. urmeze patimilor lui Hristos. 43). Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. . Parastas (gr. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. facatoare de minuni. în unele biserici se aduce la parastas pom. paine şi grau spre sfintire. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. în care.

care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. art. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. numit paies. la 7. a fost obicei în Test. ci numai se sfintesc. incat isi acoperea goliciunea. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. Postul Mare. ca un fel de nazireat desavarsit. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Parul. simbol al pacatuirii. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. este simbolul pacatuirii. ca ornament femeiesc. ne-o arata cu un par atat de bogat. precum şi credinta ca sfintii. ca sa fie crutati de 278 . a lui Iisus Hristos. în semn de pocainta. = fecioresc): sf. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. Partenie (gr. Paruzia (gr. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. fiindca parul este mijloc de ispitire si. ce o are parastasul. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. deci. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. 30). Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. De aceea tunderea parului era oprita. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. II. ca semn de recunoastere a pacatului. episcop în Lampsac. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. Comem. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. facator de minuni (f 340). Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. Particica în onoarea Nascatoarei. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. Vechi. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. şi se mai tine şi la noi în unele parti. Pasca {pessah evr. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f .VICTOR AGA Paresimi v. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. = trecere. 5). Maria Egipteanca. Are aceeasi simbolica. Maria Magdalena şi al s f . fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample.

la c i n a cea de taina. Pasarile sunt simbolul sufletului. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. care inca sunt infatisati cu aripi. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Iov 12. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai.29. 30). Rotunţimea ei inseamna scutecele. gata de plecare. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. inchipuind unitatea poporului evreiesc. Pasca se numeste anafura. Mancau stand în picioare. Pasca simbolizeaza pai-n e a . iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. o pogace rotunda ori patrulatera. tot cu aceeasi simbolica. care simbolizau greutatile robiei egiptene. 7. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. 7). Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. art. de obicei cu porumbelul. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. 26). La ospat mancau şi ierburi amare. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. la grindina şi la vifornite. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. simbolizand crucea Domnului. Psalmi 83. nu se frangea os din miel. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales.m o a r t e co piii evreilor. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. Pasca se numeste o coca. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. Pastile mici v. Antipasca. Floarea suferintei. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. care ne uneste pe toti creştinii. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. p r e c u m şi colacul de Pasti. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. cu toiagul în mana. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. 3). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. Deasupra are o cruce. nemaiavand timp pentru dospirea painii. tot din aluat. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. incinsi. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. art.

devine rege. La ziua patronului familia tine praznic. în Test. 5). au zis „sa mergem" (Luca 2. ziua are patru impartiri. Patricia (lat. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. amiaza. dimineata. Comem. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. seara.. Comem. dupa exemplul poporului evreiesc. Patena v. din pastor. viata omului are patru trepte (copilaria. Patru e numar pamantesc. 37. Pastorul e simbolul preotimii. = parintesc): sf. ruga. Discul. noaptea. familiile. tot aşa se numeau profetii. adica reinnoirea sfintirii ei.. Vechi pastorii erau în mare cinste. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. la 19. art. barbatia şi batranetea). Paterita v. tineretea. 11). Patron au şi oraşele. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. sa o caute. cu haine scurte şi cu o oaie în spate.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. Toiagul. loan 10.11). Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. Patric. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. III. IV. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul.23. la 13. = inchinata patriei sale): sf. Luca 15. în Test. V. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. Patron (hram) se numeşte sfantul. David. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. martir în Bitinia (f 363). se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". Comem. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. tarile. Patriciu (lat. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. la 28. singuraticii creştini şi diferitele bresle. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . Patru e fundamentul în socotire.24. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. episcopul Prusiei. Carţa arhiereasca. lumea are patru regiuni (rasarit. Alt Patric. 11. art. Anul are patru anotimpuri.). care poarta grija de turma credincioasa.

sfanta reprezenta 2 cuburi. Patrusprezece e numar biblic. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. Biserica are patru criterii (una. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). avem patru parinti bisericeşti. paunul este şi icoana invierii corpurilor. aveau patru culori. patrulaterale au fost altarele. art. în acest inteles. reprezinta creştinismul lumii 281 . cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. ca plinirea legii (Daniel 9. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Pavaza v. mesele pe pafru cercuri. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). în legatura cu postul de 40 de zile. chivotul. raiul). Imbisericire. Ilie. Moise. al sumetiei. Pavel (gr. cu atributul apostolul neamurilor. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. = cea mica): sf cuvioasa. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. (paulus) = mic. Comem. sfanta. Paunul e simbolul mandriei. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. sj lat. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. 25). în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. Nou sunt patru evanghelisji. a avut patru profeti mari.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. Paulina (lat. al frumsetii şi al increderii de sine. = eel mic) v. soborniceasca. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. Patruzeci de zile dupa naştere v. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. Crucea are 4 parti. apostolica). care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului.1. art. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. Dupacinare. în Test. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. judecata. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. art. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. Pavecernita v. la 26. Paula. sunt patru pacate mortale. din rai ieseau patru rami. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. tamaia consta din 4 ingrediente. iadul. art. Paul (lat. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. Pavel. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. Scutul. neinsemnat). perdelele. vesmintele. Vechiul Test. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile.

este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". (t 69). Se purta pe piept. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei.VICTOR AG A intregi. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. Pecetluirea gropii v. 6). în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. conduse de Arhiereu. Vasul. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Pelaghia (gr. Pecetluirea sicriului v. Dupa traditie. Comem. Pecetluirea mormantului v. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. precum şi colectia scrierilor sale. Pastorale. Se mai spune despre pelican ca. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. Sigilarea mormdntului. Pavel de-a dreapta. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. fiind adica decapitat. daca nu gaseşte merinde pentru pui. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. la 29. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. 282 Pectoral (engolpion evr. . Vechi. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. Comem. c) sabia în mana dreapta. art. Sigilarea sicriului. Petru. art. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. Pedum v. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Asa a facut şi Mantuitorul. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. incat ii ucide în dezmierdari. adica la inima. facut dintr-o panza dubla patrata. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. X. Adesea e inchipuit cu doua sabii. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. chosen): vesmant arhieresc în Test. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. la 8. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. Sigilarea. art. scapandu-i de la moarte. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. Petru de-a stanga. Are langa dansul un miel şi un lup. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. 14). Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. impunsa. b) cartea tinuta în mana stanga. art. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. VI. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire.

art. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. Pentecosta v. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii.". Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. adica simbolul credintei. în vechime. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. Pentalfa. inainte de Credeu. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. art. iar acum i-a rastignit. spre a semnala inceputul slujbei. art. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . pana ce bisericile nu avusera iconostas. Cand se deschide. care s-ar afla în biserica.. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. care în vechime. cum se va vedea mai jos.". rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. se numeste o figura cabalistica. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca.. Pentalfa. Pocainta. adica dupa intrarea cea mare. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. prin inchiderea şi deschiderea ei. ca o amintire de timpurile cand. desemnata pe pragurile usilor. Pogordrea Diihului Sfdnt. Perdeaua (catapeteasma. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. E totodata şi o avertizare. la rostirea „Usile". La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului... Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. acoperea spatiul prestolului. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta.Penitenta v. la aceasta rostire. sau pentagrama. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. Pentagrama v. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. Inchiderea ei dupa Heruvic. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. fara insa a se deschide şi usile. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima.

de obicei manastiri. Vechi.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. iar la aruncarea mrejei. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. la care nu poate privi oricine. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit.. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. izvoare miraculoase .. II aflam şi în Test. preotii. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. pe care o laudam la toate serviciile divine. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. creştinii peregrineaza azi la locurile . care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege.. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. mai cu osardie. prin care sufletele se pescuiesc. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim.16) de suflete. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca."). Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa.: dvera). se cuceresc pentru viata de fericire.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea..16). Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. prin vreo minune. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari.. legea darului. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte.. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj. dupa 284 . Precum e schimbarea aerului pentru corp. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon. hindusii la Gange). unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. în vreme ce se canta chinonicul. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. Sunt de folos şi prin sfintenia locului.

Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. au umplut-o. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). umblarea pe apa (Matei 14. corifeul) Apostolilor. supranumit capetenia (verhovnicul. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. Petru a cazut de trei ori. . 19). Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. care se boteaza în apa. desi pestele traieste în apele marii sarate. Petru. la 31. dupa traditie. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. (f 70). Dumnezeu ajuta apostolilor.Dupa slabiciunile sale omenesti. fara ajutorul lui Dumnezeu. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. în patria pestelui. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. strajuieste şi apostolul Petru. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. Corabia inseamna biserica creştina. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. spre cele de sus. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. Iconografia ne prezinta pe sf. simbolizeaza pe lisus. desi traieste în lumea pacatelor. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului).porunca lui lisus. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. Mantuitorul. s-au folosit de simboale. Petra. e chipul creştinului şi prin faptul ca. la mucenicie. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. Petru (gr. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. astfel creştinul adevarat. V. iar nu sj a altor animale. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. unde. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. numai pestii în apa au fost crutati. Pestii inseamna sufletele creştinilor. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. fiind aceasta simbolul bisericii. = piatra). Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. . Comem. Pe$tele e simbolul lui lisus. care se inalta de jos din pacate. tot asa şi eel ce trage o corabie. Mantuitor). isi pastreaza firea şi nu devine sarat. 285 . pilda a realitatii vietii creştine. = stanca mica): sf fecioara din Roma. indi-candu-i-se o noua misiune. tarie). Petronela (gr. e antitipul arhanghelului Mihail. 27).Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. botezata de sf ap. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. conduse de Hristos.

Sf. Piatra sepulcrala v. Dupa inteles tipic şi simbolic. mantuirea neamului omenesc.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. Dansul. da cum piciorul e eel mai corpului. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. 42). Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. ca şi Petru. S-a rastignit în felul acesta. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. spre care nazuia sa mearga. Crucificarea lui cu capul în jos. rica romano-catolica o piatra patrulatera. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. 34). Sf. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos.25) s. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. în anTimişul nostru. inseamna smerenie. art. Monumente sepulcrale.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail.a. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. dupa rapunerea Satanei. Piatra = grindina v. simbol al penitentei (Matei 26. sale. Inseamna pe Hristos. Piciorul: fund eel al corpului. Steaua. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. SiJ se pleaca . al prestolului. Petru martiri. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. facuta la lacasuri Duhului Sfant. Mai are apoi ca emblema cocosul. incuiase iadul. I Petru 2.6). asa şi acesti şi de jos ai societatii. sortit sa fie primul intre popoare. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. în alte icoane chiar şi 3 chei. E tipul altarului. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. Matei 21. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Piatra de la liman. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . art.dupa pi Ida] la cele mai de jos. paman-tului.42. Iisus a fost dispretuit şi smerit. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. 44. care. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. Piatra unghiulara (Psalmi 117. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale.6).. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. 22. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. 1 1 . P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. Petru este patronul bisericii apusene. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. pacatos fiind.75). vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. Daniel 2. precum tinea piatra u n ţ intreaga.

17). la 27. voira sa le ia cu sine. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. numele mai multor papi ai Romei. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. VIII. e simbolul umilintei. Pielea e simbolul insalbaticirii. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. dar onorabili. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. sa fie tuturor sluga (MarculO. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. cuvios parinte. Pius (lat. precum a marturisit-o în grai. numite „placintele lui Lazar". Comem. reclamate de mai mult timp. pentru a nu-si pierde slujba. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. Inchipuie pe pastorii din Betleem.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. ori în bratele Tatalui. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. 16). o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. care se poarta indiferenti fata de religie. Spalatorul. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. Dupa caderea în pacat. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. art. = eel bland).precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. creştinii fac placinte cu branza. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. şi totusi Episcopii se pleaca . Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. totusi. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. Placintele lui Lazar. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. Placintele sfantului Gheorghe. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. In unele parti. Cand niste negutatori. intrati în biserica.Ioanl3. Pilat. în Sambata inainte de Duminica branzii. ava al manastirilor din Scete (Africa).44. 287 . în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. spre a fi tuturor sluga. Piscina v. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. este tipul tuturor stapanitorilor. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. din care apoi s-au facut repararile bisericii. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere.21). guvernatorul Palestinei. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. din interese personale.

Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. ce se da de pomana. art. IV şi 4. martir (t 300). saracia de pacate. numit şi plata apei. 17). care numai treptat a amenintat pe Faraon. . 14). cu muste s. Platon (gr. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. de aceea e lovit cu lacuste. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. 5). netrebnici (Psalmi 1. Platoşa (zaua. Ele mai sunt tipul plagilor. la 4. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). la 18. 24). Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. la moartea. 19-31).Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. dar cu deosebire în sfantul marele Post. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . ce trebuie practicate totdeauna. Plaştenita v. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. Sfita. ce vor fi la sfarsitul lumii. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. caci altcum pomana nu este primita. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. Planeta = Felon. cuvios în Constantinopol (t 813). = frunte lata): sf.a pedepsit cu moarte. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 .VICTOR AG A infranarea. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. Aer şi art. XII. ce se dau de pomana. iar sf. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. Uneori se pune banul în apa din ulcior. 4-5. Cand se umplu cu apa ulcelele. Epitaf. Este credinta în popor ca orice obiect. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. 34. trebuie platit. Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. Comem. cu platosa dreptatii (Isaia 59. Comem. Plata apei. pe care lisus ii va curata din aria Sa. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. X. de aceea apa Nilului se preface în sange. umilinta. Alt Platon: sf.a. poporul a adorat şerpi şi alte animale. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. pleava sunt oamenii cei rai.

14). în analogie.). la intrarea cea mare etc. în creştinism nu a patruns. la cereri momentuoase. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat.Dupa alta legenda. 5) episcopilor (Canossa). isi clatina intruna frunzele. cat şi în cealalta. art. în Test.2). . Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. nu-i primesc si. unde sf. în fuga spre Egipt. Hist. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. Stefan etc. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. 4. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. care în viata lor pamanteasca. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret.). Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. la citirea Evangheliei. Zilele ploioase în Test. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. Nou si-au plecat genunchii Iisus. în posturi. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. n-a voit sa se apiece. Hie o topeste şi o preface în ploaie. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor.se da oamenilor fara nici o valoare morala. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. 23). în solee. A fost în uz şi în Test. care insa s-a sumetit. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. eccl. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. dupa cum marturisesc legendele lui. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. .în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. tulburand linistea. precum şi moartea Domnului. Vechi. Plopul. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 .1). la a carui indurare cadem cu totii. din acest omat o parte se ridica la cer. la binecuvantarea primita de la preoti etc. plopul e şi simbolul oamenilor. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. în fata usilor mari. în urmare. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. inseamna pietate adanca. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46.

Poame şi parga lor. Patronul plugarilor este sf. insemna în Test. ca au mancat tatal şi mama voastra. cu cap de om. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Duhovnicul . care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. ca sacrament. care nu au mancat poame pana în zilele numite. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. 21). un mar. Sa plangi vesnic frematand. Poporul nostru nu mananca fructe. rostita de catre preot. pentru ca toti sunt pacatosi. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. loan 20. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. Poarta cetatii în Test. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. pacatele. fara vant. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. se aratase la rasarit. Vechi inchipuia puterea ei. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. De liniste sa nu stii. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. Rugaciunea penitentului. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. pana nu jertfeste parga lor. Fara soare. ca unealta a unei lucrari asezate. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. Vechi o ocupatie. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. e un act sfant. batranilor nostri. Isidor care. la rugaciunile sale fierbinti. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. ca semne de admiratie şi de teama. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Plugul. spre a primi marturisirea acestuia. dupa traditie. Santilii şi Pantilii. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. aldoilea botez). 18. în ziua de Sanpetru. o profesie onorabila. cinstite şi aducatoare de roade. De aceea se numeşte şi al doilea botez. Pocainta (penitenfa. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. cu rugaciunea de dezlegare. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi.

art.Dupa dezlegare. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. . pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. Duminica mare. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. ca semn de marturisire. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. talharului penitent. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. Dupa credinta poporului. Cincizecime. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. ale orbului. brdul. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. de jale.) şi anume: cocoşul. fiindca este casa lui Dumnezeu. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. vita de vie. care plange primavara cand se reteaza. pe care le cere Domnul Hristos. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. Podoaba e simbolul faptelor bune. . în jet.43).Pocainta a fost şi la iudei. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. în analogie cu corbul lui Noe. cu insemnare ca este în timp de cainta. corbul care. Ca un simbol de cainta desavarsita. este simbolul pacatului. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. Biserica se imbraca în podoaba. ce nu se mai reintoarce. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu.in decursul marturisirii sade în scaun. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. 291 . biciul. Mai inainte de a incepe marturisirea. Priveste cu fata vesela. cenuşa. penitentul isi face semnul crucii. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. 1). zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". Magdalenei. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. .

prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. Policarp (gr. spre inchipuirea limbilor de foe. în care au locuit în pustie. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. la sarbatoarea Cincizecimii. Rusalii). A excelat prin umi- 292 . în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. precum şi lumina credintei. simbolizand ca biserica. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. Se numeste şi Rosalii. la Rusalii se botezau creştinii. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. spre a arata virtutea umilintei. inchipuind adica pe Hristos. aparatoare de rele.. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. cu roze şi alte flori. cu verdeaja. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Rosar. Policandru (candelabru. 2). Are simbolica sfesnicelor. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. . nuc. datatorul luminii vesnice. stejar etc. = roditor. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. cu care se impodobeşte biserica. a dragostei şi a nadejdii. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie.." în loc de trisaghion. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. . Ziua Duhului Sfdnt. scriitor bisericesc. discipolul sfantului evanghelist loan. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini.în biserica veche.VICTOR AG A Duminica verde. în onoarea zeitei Flora. Spre a contrabalansa aceasta serbare. ca şi mireasa lui Hristos.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite.

Pe temeiul credintei ca cei vii. sj ghisitor în solee. sorocurile mortilor (v. art. a pomului. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. martir în biserica pentru toti membrii sai. Pompiliu: sf.40 de zile. biserica. la heruvic. blandete şi intelepciune (ţ 135).. Pomana (praznic. în rugaciunile l o r . . adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. prin rugaciuni.). C o m e m . a colacilor. comdndare. art. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa.). este de aceeasi vadica celor morti. 293 . apoi la 3. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. ridicarea colivei. al mortii. art. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta.1. rai.. la 25. spre iertarea pacatelor. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos.. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. 9.. la jumaPomenirile. cand iese cu sfintele art. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. din care s-a facut crucea Domnului. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. Comem. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. sa-si aduca aminte de raposatul. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. care sunt pomeniti în loare. Africa în persecutiile lui Deciu. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. daruri la intrarea cea mare. Sorocurile mortilor). paosului. ce se aduce. Policandru. Inseamna şi legatura stransa. IV şi 26. inima curata.". sarindarul sj paruzia.". prin milostenii pot ajuta celor morti. ca şi jertfa Domnului pe cruce. biserica a randuit zile de pomenire. Polileu v. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con.sange. agapd): e un a c t de milostenie. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. apoi pomenirea la sfanta liturghie. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. ce este intre vii şi morti. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. panahida. IV. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. la 10.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. „pomeneste-ma Doamne.

Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. inseamna trecerea din moarte la viata. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. Pomul lui Iesei. spre a fi aparatoare de rele. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. sa şi le puna în jural caselor. eel rau face poame rele.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". prin inverzirea sa. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. cu care priveste spre Eva.17). sarpele incolacit e dupa pom si. care mai serveau şi ca locuri de azil. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. stau în picioare sub frunzisul gros. aceasta cu fructul intr-o mana. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. simbolizeaza ca. Pomul bun face poame bune. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. -Originea pomului de Mai. inchipuind pe sfmtii Apostoli. „lumina lumii. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. Pomul de Craciun. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. la sarbatori. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. Bradul). are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. La ziua de 1 mai. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. Pomul rau. fiecare rand cu cate patru proroci. dupa latura 294 . il face om nou. Pomul de Mai.1). art. se taie şi în foe se arunca. locuiau prin paduri. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. Adam şi Eva. Pomul. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. orientalii bananul). la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. la Arminden. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. salbatic. Pomul genealogic v. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. Era firesc deci ca. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. intinzand Evei marul.

porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. Portic (nautica. Cand este satul. fiind chiar ziua de 1 mai. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. Porcul mai este chipul nesatului. turte. impodobindu-l cu verdeata.7. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. simbolizat prin pomul mortului. cu flori şi cu de ale mancarii. oprita nu atat pentru primejdia ei. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. plina de verdeata. iar cand flamanzeste. la 9. batjocura. mancand. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. ci este impreunata. = insemnat. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. il recunoaste. dispretuit în Test. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. martir (f 290). grohaie. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. de flori şi de bucurie. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). prin columne.sa religioasa. cu bol295 . Porfirie (gr. martirajul creştinesc. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. şi în bine şi în rau. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. insa numai pe un scurt timp. XI. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. Deuteronom 14. durere. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. necumpatului şi al lacomiei. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. uita pe stapanul sau. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. Porflra (purpura. indestulat. pridvor. scormonesc via Domnului. Pomul mortului (bradul). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. adica de locul femeilor. suferite fara vina de creştini. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. suferinte. mere.14) care. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. regal): sf. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. Inaintea sicriului. incearca sa rupa totul. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. Vechi (Levitic 11. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. sa nu uite pe stapanul sau. Porcul e animal necurat. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. cand este în lipsa. care indata a şi inverzit si. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. din care. în contrast cu mielul. ce se impart apoi la pomana. 32). ne-o da o legenda germana. Omul deci. precum i s-a scris şi vina pe cruce. Sf Walburga. ajunsese intr-un sat. ce a cuprins şi pe raposatul. Comem. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. ca atare. protoparintii au atras moartea. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. Nu e zidita pana sus. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. 8) si. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79.

cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor.16). în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. precum a din morti. Hie. Este Hristos şi Caci cine nu sau. Porumbul v. Papuşoiul. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . care ne indeamna la pocainta. Vechi (Moise. E o reculegere spirituals. al martirilor. s-a intarit cu duhul. de vin şi peste. cu ingenuncheri. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. L-au avut evreii în Test. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. Estera.a. Iona. Este simbol de umilinta interna. Nou. 8. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. ca semn al penitentei. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. la primirea Sfintei Cuminecaturi. prin post. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. rugaciunile. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. în Test. precum şi gura ereticilor. ziua crucii. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. nu va putea corpului. taierea capului sfantului loan. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. prin infranarea cugetelor. al Sfintei Fecioare. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. ca sa invinga ispita diavolului. este chipul ingerilor. Porţile iadului (Matei 16. morala şi fizica. mai tului Duh. la patrunderea sfintelor Patimi. în Test. apoi razboiul diavolului contra bisericii. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. art. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. Ndstrapa şi art. pe unde il mai au bisericile. nici de mijl Domnului. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. Porumbelul v. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. în post bisericile sunt imbracate în negru. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. al Craciunului (iarna). care s-a pogorat la Botezul Domnului. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. Daniil). care vesteste pace muribundului. al sinceritatii. al Adormirii Nascatoarei (toamna). Matei 10. al sufietelor celor drepti. care veci. -factia data lui noastre. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. Mantuitorul.18) inchipuie intreg iadul. de abnegatie si de curatie sufleteasca. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . în Test. de cainta. postul indeamna la virtute. Precum anul are 4 anotimpuri. „fiti blanzi ca porumbeii". postul ordonat la calamitati s. art. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). cu metanii. Postul Dumnezeu la i-15 august. Columba euharistica. Postul acesta. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. cantarile sunt pline de umilinta.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. Postul sfintilor Apostoli (vara). Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. salii. Azi.

ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". urmand imediat dupa Rusalii. 7). Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. ca sunt cu voi în toate zilele". Caci cine nu poate porunci stomacului sau. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. Postul acesta. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. precum a inviat Domnul Hristos din morti. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. precum şi de mijlocirea lor. Postul sfantului loan Botezatorul. în care cazuse Irod. . Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. Vechi (Isaia 3. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. propovaduita de Apostoli. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. Ajunarea mare. E şi un indemn sfant. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. de a urma acest exemplu al Domnului. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. Postul la calamitati. cu ocazia aflarii ei. care sa ramana şi cu noi în veci. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. Postul Pastilor. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. Astfel de post a fost randuit şi în Test. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. Patruzecime. Quadragesima. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. ca prin abnegatie. Nu e dezlegare nici la peşte.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. cu care incepe Saptamana Patimilor.patimi. precum a fost fagaduit Apostolilor. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. simbolul postului 297 . poporul nu taie nimic cu cutitul. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. la 29 august.

din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Pana e la proscomidie. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. dupa traditie. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos.te pe pruncul Iisus. de penitenta adevarata. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). adica saptamana patimilor.Cand se afla pe prestol. Poartanumirea de mare. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. sa fi avut forma potirului nostru. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. apoi 60 şi 50 de zile. . paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. adica ajunarea numai cu paine şi apa. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. care se numeşte insaşi Saptamana mare. Potir (calix. care a patimit şi sangele Lui.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. din care a curs sangele Domnului. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. aşteptata de toata lumea. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. Este semn de cainta adanca. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. . ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. „si cu ierburi amare". în Postul mare se fac metanii dese. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. Vechi. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. Mai simbolizeaza şi Test. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . . în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. De aceea dansji posteau cate 70.VICTOR AG A si al infranarii. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. pentru descoperirea unui furt. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus.

35). din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. stand în fata Domnului rastignit. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. Pozitia corpului (starea dreapta. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. v. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara.V. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. Praesanctificatorium v. adica ridicat pe cruce. nu este sfintit.M. cand. de obicei. prin urmare. e tinut cu discul în mana dreapta. art. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). ce se afla în potir. . insemnand ca. e numai un dar oferit. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata.. pe o latura avand zugravita icoana hramului. ca la potop. potirul se tine în mana stanga. care sfinteşte apele. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. alcatuit dintr-o panza. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. care e simbolul nevinovatiei. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. verticals. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. si-au revenit ?i au facut penitenta. iar doronul. Praesentatio B. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. II Petru 3. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. adica painea de pe disc. iar pe cealalta. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. 6). aplecarea. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint.39. art. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti.. icoana invierii Domnului. Darurile inainte de sfinfire.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. Intrarea în biserica. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. . Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. sus la frunte. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. din care curge vindecare vesnica. .tuirii. montat cruciş pe o ruda lunga. la vederea valurilor.

de unde a predicat Domnul Hristos şi care.a. spre a o asculta şi catehumenii. Predicatoriul v. art. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. prin inaltimea lor. asemanatori celor din Biblie („ce este. 19). dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. ca taina a Testamentului Nou. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. 34). dupa predica iarasi face semnul crucii. Ca niste demonizati. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). Fecioara sfdntd. ca act de cult. insasi prezenta preotului le 300 . paiele insemnand adica gunoi." Matei 10. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. luptandu-se sub pavaza praporilor. destrabalata. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. care a patimit nevinovat. i se da painea şi potirul. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. inhamata în solda diavolului. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. netrebnicie. Preotii sau presbiterii (gr. vulturul s. Pregatirea preotului liturghisitor v. în semn de batjocorire. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. porumbelul. art. catedra). Mai tarziu.. Preotia. crucea.. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. Scaunul predicatorial. La hirotonie. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. unde lumea intunecata. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. Preacurata v. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. şi ei sunt urati de lume (Matei 10. . sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. 22. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. în ceasul acela. ba chiar batjocoriti.. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. ce sa vorbiti. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. noua. cum se observa adesea prin mahalale. Predica (cuvdntarea bisericeascd). ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. spre jertfa. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. art. 20). Luarea vremii. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul..VICTOR AG A zuti.

cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. inchipuia intenţia curata. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Prescura are sa fie din grau curat. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. Precum acelea au stamparat foamea corporala. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. avand imprimat sigilul prescornicului. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. iar a cincea. art. drepti şi pacatosi). cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. sa ingenuncheze. ar prileţui norocire. a Nascatoarei Sfinte. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. cu care avea sa serveasca. Presbiter v. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. iar 301 . dospeala inseamna sufletul. chipul diavolului negru şi intunecat. proaducere) e o painişoara rotunda. adica de trei ori. de pacate şi simt mustrare interna. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. mantuire. Sf. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. în vechime se aducea numai o paine. sarea este mintea. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu.rascoleste conştiinta incarcata. oriunde s-ar afla (in casa. Prepelitele. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). iar în momentul inaltator. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. infricoşat. în pustie. Prescura (prosfora. este un simbol de smerenie. pe drum). sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. Nou. iar intalnirea unui tigan. Ei aveau sa fie fara defect. sincera. mitra alba. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. Preofii. de forma unui turban. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. afara.

inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. constatator din patru bobite. jertfelnic.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. II Tesaloniceni 2. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. - 302 . acesta inseamna pe Iisus Hristos. Vechi. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. spre a simboliza pe Iisus. Daca este proptit numai pe un picior. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. o parte ramane preotului liturghisitor. adica crucea. Prescura Paştilor se numeste un colac. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. masa sfanta. care singur a desavarsit mantuirea. 3 ori 7. gradele perfectiunii creştine. . Prestolul are forma de masa. în referinta simbolica. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. inchipuie treptele. adica masa templului. cu alta se face milostenie saracilor. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. . ale caror chipuri zugravite pe patru panze. care este piatra. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. puse în forma de cruce. . adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. masa Domnului) (I Corinteni 10. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. sfanta liturghie. în numar de 1.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. precum şi al painii de la cina cea de taina.Treptele prestolului. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. stanca. apoi al manei din pustie. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. mai inseamna masa de la cina cea de taina. iar daca se propteste pe patru picioare. numite evangheliste. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. trei trepte inseamna sfintirea. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. . tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. 11. Prestol (altar. locul de jertfa al Mantuitorului. revenite omenirii de pe urma mantuirii. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor.

primavara e semnul binecuvantarii ceresti. . pentru ca primavara este simbolul reinvierii. iar sf. în care este cuprins patratul. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . Gheorghe se pune brazda verde în prag. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. cu verdeata sa. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. iar în mana tinand alauta. natura amortita se intremeaza. Primavara. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. se curata. ------------XR. purtand cununa de flori pe cap. adica patrulaterul şi cercul. Biserica ortodoxa are numai un prestol. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. de aceea la sf. se reface. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. locurile de rugaciune. Dimitrie il inchide. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. enditia şi ilitonul. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. aici e soare. ea inchipuie pruncia şi copilaria. iar ambele. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. -Evanghelia. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. NI KA. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). Iisus Hristos NI KA invinge. Cercul. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. ca semne de deschiderea primaverii. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. . Prin forma sa patru -latera. iar în porti se infige rachita verde. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri.Crucea (eel putin una). inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. toate invie. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. aici e vant şi ploaie. acusi noros. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele.

popoare de pastori. sfeşnicul cu o lumanare. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. Privegherea din noaptea Invierii. Prinoase v. branza. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. Vechi. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca." Numeri 18. Privegherea de noapte v. la care se incalzesc creştinii priveghetori.15). în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. iar pentru mai. cu reinvierea naturii.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. art.. cum era cazul la evreii Test. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. 15). Primichira. în Test. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. Primitii. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. Vechi. de a se reinnoi. Vigilia. Popoarele orientale. Focul arde toata noaptea. la Sanpetru fructe. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. de la care avem inceputurile astronomiei.27). dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . (simbolul puterii). adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. art. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. cand sunt fatarile de oi şi capre. despre dorinţa lui. Darurile. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. Coloseni 1. Parga se aducea şi în Test. Denii şi art. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului.VICTOR AG A a se reface. 29.. la 6 august struguri etc. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. sa vada cand se deschide acesta. care dorinta are sa se implineasca. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei).

intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. în fine. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. inconţurarea la sfintirea templului. Rugaciunea şi art. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. Originea o au în Sfanta Scriptura. a-i cere un ajutor oarecare. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. Privirea spre rasarit la rugaciune v. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. în care se poarta Sfanta Euharistie. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. cucuruz etc). ce lumina spre ziua" (Matei 28. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. lndreptarea spre rasarit. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. Lumanarea de Pasti şi art. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. Monstranta (racla). în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. . simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. Preotul imbraca ornate albe. ca de obicei. în care scop se şi face litia. nu mai este acoperita cu val. art. care „in seara Sambetei. a adorarii lui Dumnezeu. apoi vin ministrantii cu ripizile. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. în vreme de seceta etc. ori a-i 305 . obicei roman adaptat în creştinism. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. Procesiuni (litii). art.Semnitele (grau. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. asupra credinciosilor. inchipuind miresmele mironositelor. Focul de Pasti). ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului.

Precum în viata sociala ideile politice. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. Tipul lui în Test. 306 . Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. precum şi de la vechii creştini. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. VII. cu capul acoperit. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. Vechi. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. Procopie. Daca sunt cu Apostolii laolalta. Comem. Pronaos (= tinda).VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. Vechi a fost pridvorul. Zugravindu-se aici scene din Test. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. ca solul lui Dumnezeu. la 8. profetii stau de-a stanga. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. partea aceasta se mai numeste şi paradis. Profetii sunt solii. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. . Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. simbolizeaza ca invataturile sfinte. facatoare de minuni. Amos are un toiag şi o oaie. Ezechiel are o poarta cu turnulete. la 27. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. II. spre a-i readuce din ratacire. Vechi şi cu deosebire raiul. Profetii sunt tipul Episcopilor.Icoanele sfinte. Ioil un leu. Ceilalti.4). Obiceiul a ramas de la romani. Maleahi un inger. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. inaintestatator): sf. Comem. dupa. puteraic. P. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. fiindca dansul fusese pastor. carugatori şi mijlocitori. Prohod = inmormantare v. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. Zaharia o biserica. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. Procopiu (gr. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. fara a cunoaste insa planurile divine. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. Prochimenul. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Decapolitul: sf. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Iona un chit. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). monah şi martir (t 750). Isaia are ca insigniu firezul. Abadia o paine şi un ulcior. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Ieremia o nuia. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. art. propagate de catre apostoli. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu.

Particelele viilor. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. Pronia v. a Apostolilor. Profetii. la intrarea în biserica.. Particica prima scoasa din prescura a treia. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. art. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. La apuseni aici este agheasmatarul. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. intru amintirea profetilor. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. art. simbolul curatiei sufletesti. pentru ca creştinul. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. darea legii. De aici numirea de „partea pregatitoare". Proschinitar se numeste o capela mica.). iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. Proscomidie (Proaducere. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. Propitiatoriu v. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. Prorocii v. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. Are icoane.. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. discul inseamna ieslea din pestera. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. chiar şi pacatosilor. un fel de oratoriu. raiul. Aici este şi baptisteriul. copia inseamna sulita ostasului. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. art. Steaua inchipuie steaua magilor. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. . scoase din prescura a patra. Scaunul indurarii.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. de jertfa pe cruce. Providenta. particica a doua. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte.

17. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. 3) v. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. 16).3). la evrei (Geneza 19. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. blandete.. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. Sfintii rndrunti. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. în icoana Adormirii Nascatoarei. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul.Protezis = punerea inainte se numea mai demult. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. se face ca pruncii. în icoana mortii lui Irod. adica crucea. 308 . depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. curatie.. Prescurd." (Matei 18. crucificarea. A fost în uz la persi. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". de supunere şi umilinta. art. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. cu nevinovatie. ieslea din Betleem şi rastignirea. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. 9 şi Proverbe 15. art. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. . luarea de pe cruce. . precum şi mormantul Domnului. smerenie. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. Pruncii din Betleem v. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. Pruncii evreieşti. jertfa de martiriu a diaconului Stefan. Prosfora v.. Evanghelia Mantuitorului. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Aruncarea cufata la pdmdnt. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile.. a lui Avraam. art. inconţurat de raze solare. Daniil în groapa leilor. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. Proscomidier (jertfelnic. protests. 1.14 „lasati pruncii sa vina. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor.

Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. 309 . Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. Psalteriu v. caderea omului. E pictata pe sfantul epitaf. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. la 10. Vameşul. cand ii binecuvanta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. la dezlegari. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. la hirotonie etc. Comem. S-au introdus şi în cultul creştin... Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. neintrerupta.. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. IX şi 10. A fost în paganism. Rozariul. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. XI. Punerea mainilor preotului pe prune. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. intoarcerea. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. ne mai prezinta idolatria. art. cursele vietii. 6). dupa ocolirea tetrapodului.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. fecioara. . inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. peste animalul de jertfa. sora imparatului Teodosiu II (f 453). la cele publice de catre preot. Publican v. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. Pulcheria (gr.La consacrarile din Test. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. ca ultima statie a patimilor de Calvar. Azi se pun mainile la botez. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. primejdiile. la botez. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. simbolul pogorarii Duhului Sfant. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei.

care fusese vames. De aceea se zice. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. Purtatoarele de mir v. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. în stihare lungi pana jos la glezne. este locul unde stau sufletele mortilor. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. cupr'ms mtr-uu cere. Mironosife. V. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. art. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. . Culoarea purpura inseamna putere. un s\g\V\u cu seumuY X. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. în semn de bucurie. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. cu care a fost imbracat Mantuitorul. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. de cate ori stinge focul din vatra. insigniul lui Iuda. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. Purificator v. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. al nimicirii şi al salbaticiei. art. Pustnic v. cu orare verzi aurite. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. art. în loc de sigiliu au adeseori un scut. care purta punga şi a lui Matei. Hlamida purpura. Stapaniile. dupa credinta bisericii romano-catolice. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. primejdii şi cu necredinta ei. marire. ştergarul. Este inchipuit ca un foe natural. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. Mai este o credinfa în popor ca omul. Purgatoriul. 3). a fost semn de batjocura. incinsi cu brau. Puterile) al celor 9 cete. în alta o pecete. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. art. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. Purpura se numea veţmantuV de. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. Sunt infatisati desculti. Cdlugdr.VICTOR AG A Punga. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. Deşertul. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. XC al lui Iisus. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada.

patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. dupa Miercurea cenusii. dupa Rusalii. Sunt simbolul penitenţei.Q Quatember (de la quattuor . sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. preoti demni. 311 . pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. vineri şi sambata se tine postire. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna.

ca simbol al fratiei. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. cenusa cu care se ung credinciosii la V. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. dupa o nostru în ajunul de Sf. în stalpii tignirii. Ciborium. m care se pun sfinsfinte. 16). ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. în iconog care rasar doi a Treime. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. care deschide pamantul. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. inchipuie anuntarea primaverii. Rachita. pastrata din anul trecut. Radacina lui lesei. Rafail (evr. se pun pe o apa curgatoare. Gheorghe. asa a primit precum Rahav a funia roşie. ori le implanta intr-o brazda verde. zeiescul sange. Purtarea acestor Racla v. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. sa le duca la cei morti. se face tele moaste. X. pixida) este o prihana. Rahav. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. Obiceiul simborac. Acest semn de mila i 1 . la 24. Maica Domnului. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. vesnice. art. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. intalnind un portii sau la fereastra. ale carei ramuri verzi verde. precum şi Sfanta Euharistie. pe apa Sambetei. frunte în Miercurea cenuşii. ca un semn de iubire şi de pace creştina. Sicriu. art. ' 2). ca iar în chip de şi cu cana de Comem. Din arderea rachitei cutioara sau un vas.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. numite şi ele rabojuri. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. Gaoacele de ou rosu. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. Poporul Racul e animal binecuvantat. Gheorghe v. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf.

312 .

Ramura Varvarei (Barbarei). La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. la 24. cand se parea ca . salca etc. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. stejar etc. prin dumnezeiescul sange. Comem. mama poporului. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. ca binefacatorul tuturor. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. pe care le pun în oalele cu apa.Radacina lui Iesei = v. astfel biserica. a castigat bunatatile cele veşnice. ca mireasa şi imparateasa. inseamna condamnarea. rachita. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. Paradisul. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. Rafail (evr. Ramura de spini. ce se incolaceste în jurul unui schelet. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. maslin. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. şi florile. . X. anul va fi ploios. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. desfranata din Ierihon (Iosua 2). Rai v. 18).mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. asa a primit biserica pe Apostoli. Rafail e ingerul pazitor. art. Rahel. inchipuit cu un prune de mana. evr. în Duminica stramosilor. care au facut cainta adevarata. Pomul lui Iesei. 16). osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. E le par la inceput dulci. cu care biserica. Rahel (Rahila. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. Comem. Ramurile verzi de tei.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. prun ori visin. Plangerea ei în Rama (leremia 31. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. Rahav. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor.

Rasofor: calugar incepator. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. dupa o legenda . De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. Rasa inseamna adica abnegatie. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. viata şi lumina. raxos = rupt. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. care inchipuie timpul Test. simpla. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. revarsate prin intruparea. Dupa o alta legenda. la sarbatoarea Cincizecimii. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. Datina e trecuta de la evrei care. moarte. ce aduce noroc la casa unde o primesc. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. Rasa (gr. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. inchipuie haina veseliei sufleteşti. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. unde Maica Sfanta nu observa sangele. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. au ramas rosii. novice. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. în opunere cu apusul. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. e imbracat în rasa din partea Egumenului. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. La moartea Domnului. care este numit „rasaritul rasariturilor. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. nu-i ici. în care dibuia lumea inainte de Hristos. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. a calugarilor. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. care simbolizeaza intuneric. iar la gusa. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. şi blestem pe cei ce o alunga. Randunica e pasare binecuvantata. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. lumina şi soarele dreptatii".VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. a lepadarii de tot ce e lumesc. care. Cum insa 314 . cu care se sfarsesc randuielile de cult. iar liturghia.

Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. Regina cerului = Sfanta Fecioara. Razboiul în Testamentul Vechi. e simbolul judecatii dumnezeieşti. Acheron = al lacnmilor. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. art. art. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. Gihon (Ganges). Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Raza soarelui. în analogic. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453).„raza Tatalui" . Zorile. E infatişata avand deasupra-i ingeri. a durerii şi a gloriei). pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. vanat. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. care tin trei cununi (a bucuriei. simbol de inaltare. ca simbol al maririi. chiar şi în creştinism. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. Raza diminetii v.6). Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). al fericirii eterne.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. 315 . Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. astfel şi Iisus . Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. 15). Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. Agheu 1. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. = regina): sfanta martira. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. galben. VI şi 25. izvorand dintr-un izvor. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. ca protectoarea credincioşilor rugatori. ci prin abnegatie şi prin suferinte. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. Regina (lat. Comem. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. la 1. II. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. de mantuire. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales.

prin fapte. libera): inbiserica apuseana. pana la a doua venire. inconţurata de soare. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg.. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). cu care acopera intreg corpul. pe langa simbol. ca simbol al seriozitafii.pictura ori sculptura . adesea prevazuta cu gluga. cu aripi de vultur. cand toata lumea. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. Moaste. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile.) a Mantuitorului. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. cu trup cu suflet. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. E un vesmant distinctiv preotesc. fara durere. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. Reverenda este simbolul caintei. toate ca semn de dignitate mai mare. numita habitus. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. e confectionata dintr-un material dur.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu.. 67). 15. în slujba lui Dumnezeu. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. revereor = 316 stimez. art.VICTOR AG A Relieve v. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . Revedere. Ridicarea creştinului. aflatori în purgatoriu. vii şi morti. tristetii şi al bunei cuviinte. Doua maini incopciate . are simbolica parastasului. sfanta. sotia lui Isac (Facerea 24. Culoarea talarului. Reverenda (Tatar). ci numai pe un timp oarecare. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. Preotii poarta reverenda neagra. Reveca (Rebeca). Requiem (parastas. iar la picioare luna şi balaurul invins. Lungimea sa. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. scara. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. a papei este alba. a cardinalilor este rosie. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. spre a inchipui votul calugaresc.

ci le şi intindem. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim.") inchipuie aripile ingerilor. Ripida (serafim.flabellum) e un disc inconţurat de raze..") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. la 7. la ascultareaei. adica curatiti de orice gand rau. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. precum a facut I isus pe cruce". II. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. art.19). In 317 . sa stam drepti. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. Isaia 1. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. Despre sf. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie.. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. Comem. A fost în uz în Test. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. Bonifaciu (ţ 722). Este imitarea Domnului Hristos. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. Ridicarea darurilor la proscomidie. e Domnul Savaot.. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. 2). 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. = principe. cand preotul. atenti (si nu în strane). Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. preotul ridica mainile la Heruvic. 8. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul.. inaltarea inimii celui ce se roaga. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. Ridicarea panaghiei v.". germ. Panaghia. ca un semn de omagiu. Rihard (Richard. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. cum ne incredinteaza sf.. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. cu ocazia intrarii celei mari. spre cele inalte. iar noi. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf.. putemic): sf.. la exclamarea „sus sa avem inimile". drepti!".. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. jertfa de seara" Psalmi 140. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti.

Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. şi la savarsirea sfintei liturghii. care . iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume.1I. Granatul. numita „scaunele". Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Rob în sens lexical inseamna sclav. la plinirea Sfintei Euharistii. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. în analogie. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. Roata norocului. au vestit nasterea Domnului. ca fiecare suis are coborasul sau.VICTOR AG A vechime. ai carei ingeri. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. spre Dumnezeu. lisus Navi. art. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. creştinii prin botez se curata. de pacatul stramosesc. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. pe portaluri de biserici etc. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. de la zidirea sa. ca soli ai mantuirii. 9). robia pacatului. Rodier v. Vechi. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara.la23. Robert (germ = stralucitor. servitor supus cuiva. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. Cercul inchipuie lumea. Pavel (Romani 1. 6). ap. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. 1) etc. declara credinta şi ascultare. care fusese mult timp servitoare. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Roaba (servitoare). Vechi. Comem. prin credinta. în sens figurat. constituie tronul lui Dumnezeu. care inchipuie pe Dumnezeu. inchipuie pe ingerii care. Dupa viata lor virtuoasa. Purtate la procesiuni. Robie inseamna. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. pe care sf. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). vestit): sfant. Precum intreaga natura (Psalmi 118. Purtate de ministranti inaintea preotului. pe plata ori fara plata. Asezate în jurul prestolului. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. în mod nevazut. simbolizeaza ingerii. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. 38). din care ne-a scos Mantuitorul. 10). în chip de roti impletite. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra.

la ziua martirilor. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. 8). Comem. E intrebuintata ca medicament şi condiment. la care uneori se adauga verdele. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. Mantuitorul lumii. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. iar preotii slujesc în odajdii roşii. lal. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor.. 24). spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. adica zeii de casa. La greci. Roiul în Test. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. 12). officinalis): planta horticola cu patria în Orient. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. . IX. 44. = intemeietor. Rosmarin (R. Rosalii v. purpuriu şi rosu (Exod 39. penitentei ?i al iubirii creatine. i şi puternici (Deuteronom 1. Psalmi 117. în cuvintele „Rourati ceruri. La inmormantari se poarta in 319 . romanii il numeau ros. alcatuitor de imnuri şi condace. contemplatie şi cu demnitate deplina. Rugaciunile se tin în zorile zilei. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. Este şi simbolul caintei. a trecut şi în creştinism. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. 18). dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. lumina lumii. E numita şi „mgdciunea ingerului". biserica apuseana. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii." (Isaia 45. art. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. impreuna cu cea azurie şi galbena. al razboiului. Rosu e simbolul sangelui.X. careia ingerul i-a vestit intruparea. Pogordrea Duhului Sfdnt. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol.. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. Roman (lat. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor.. la 15. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. e imbracata în roşu." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. Comem. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. Steagurile ros. Roland (germ.. Ca planta simbolica. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere.Fiindca e culoarea rnartiriului. ca pe regina cerului. cu care dorinta sa se umple şi cres.

dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.iBqz as ' a s .d '.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi . 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.u9doos9p B-S \\ .0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI. JEi '.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.

" 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B . Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .mşvţi -\m (" • 'XU19.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X . V3.S B lU X p O iO iq03/\.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.

Mdnecarile." cu doxologia mica. La rugaciunile de cereri şi de lauda. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. umilinta. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. Tatal nostru. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. de regula pe amvon. mijlocit. Rucavite v. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. Rozariul mijlociu are 63 de perle. prosternarea etc. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. Rozariul mic are 33 de perle. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. lisus. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. . Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. art. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. Simbolica: la art. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. în mijlocul credinciosilor. de iubire.. 11. apoi ingenuncherea. metaniile. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare.". Hrana e un dar de la Dumnezeu. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. Hramul şi art.. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. Troita..8). ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. art. Rugaciunea domneasca v. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. art. de indurare. Ruga v. a vietii sufletesti..Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. dupa rai.17) „sa va rugati neincetat. aratata prin acte externe şi interne.niceni 5.. Semnul crucii. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare.

V. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 .VICTOR AG A pentru toate Domnului. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26.. Rugul lui Moise. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor.. 65). Dezlegarea mesei şi art. Rusalii v.. Pogordrea Duhului Sfdnt. i-2). au avut-o şi o au şi azi evreii. Rugaciunea neagra. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. art. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas."). care a ars în Horeb (Exod 3. Mancarile. 34) e simbolul jelirii.4). E tipul crucii. 322 . dar i-a şi preamarit. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. evrei şi la toate popoarele orientale. care i-a şi asuprit. precum şi cutremurarea pamantului. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. Ruperea veşmintelor (Geneza 37. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. ramanand numai El singur. de jale sau murmuratoare. 6. A practicat-o Mantuitorul (la cina. romani. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa.) şi Apostolii (Romani 14. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. I Timotei 4. simbolizeaza starea poporului izraelitean. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. art. ce ne vine sub forma de hrana.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. A fost în uz la greci. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. cand a murit Iisus.. la Emaus. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar.

Sabat e ziua Domnului în Test. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii." Matei 10. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. Aceasta a recomandat-o s. Aceasta insa nu se poate realiza. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. în proverbe. caci doar în Noul Test. 42). cu care trebuie sa fie inan"n. care este insasi pacea cea adevarata. 34). Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. i-2).Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. 36). limba e o sabie cu doua taiţuri. i Mantuitorul Apostolilor Sai. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. adica cu continua lupta sufleteasca. 37). este tipul magilor.. . Vechi. regina de la Austru (Matei 12. Apocalipsa ( 1 . 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. în acest inteles sf. 5. ap. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. precum şi toata invatatura creştina. taişuri. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. fara numai cu sabia.at fiecare creştin adevarat. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. 35). Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. ci sabie" Matei 10.. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. 323 . 10). sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. adica Sfanta Scriptura. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. al cuvantului. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. leremia 46. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2.s Saba. Pavel are insigniu o sabie. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace.

Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. cununie. în acest scop s-a randuit taina cununiei. E un ornat lung. preotia). spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. Tot . cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. . o haina fara maneci. mai inchipuie şi biserica. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. mmormantari. mirul. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test.ie. Sacrariu (lat. precum corpul se elibereaza de boale. Fara semnul vazut. Comem. Vechi şi la orientali. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. art. jeliri. la evreii Test. Tainele Sfinte). simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si. VIII şi 3. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. al caintei. la 30. = din neamul Sabinilor): sf. la 29. Comem. euharistia. IX. Vechi. ca atare. Misterii) sunt mijloace de mantuire.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. XII. Sapte taine a aşezat Domnul. Sac. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. . supranaturala. precum şi cainta adevarata (Matei 11. preot.VICTOR AG A Sabin (lat. darul nevazut al lui Dumnezeu. la care prin lucrare sfanta. spre a-si sustine viata. cuminecare. Are forma şi simbolica felonului. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. sa instituit preotia. Sacramente (Taine. Simboliza durerea şi jalea adanca. . mir. pocainta. maslul). loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. era o panura groasa. Sabina: sf. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11.în totalitatea sa. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. se impartaseşte credinciosilor gratia. aşezate de Iisus Hristos. marturisire.8). Sunt 7 (botez. specifice fiecarei taine. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. Sf. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. episcop în Assisi şi martir (t 303). pentru intari-rea corpului şi a sufletului.Corpul şi sufletul. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. 2). vazuta. martini în Roma (ţ 126).

B U I S B 3 J X U I 3 .uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x . .B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.na ' n i 3 S U m u .s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.i supoid IOK IO X.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3.B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .XUXBXUB3I3UTXţ.B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS . Spsmup. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .ţIBOdod3lBOlBX.m3u. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.o3dp I.SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.

Salcia. . comise contra unui drept teocratic sau civil.) e arbore binecuvantat. în drumul spre Golgota. grinding etc. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. tinuta în mana de copii". în asemanare simbolica. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. Ramurile de salca. 1). E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. numite matisoare fund mai prispitoare. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. se reinnoieste intrinsul. al maririi. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. care se curata în focul purgatoriului. în legatura cu altarul. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. intreaga. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. e simbolul curatiei. mergand acasa cu matişoarele sfintite. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. 10. .VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. iar la 3V2 se ardea pe altar). astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. Maica Domnului a binecuvantat-o. Ele sunt semne de biruinta. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. antitipul ramurilor de finic. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. Dupa 0 legenda. este chipul evangheliei. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. facand punte peste parau. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. cand Maica Domnului. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24.Creştinii noştri. Ezechiel 10. al invierii. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. Salamandra e simbolul sufletelor. 3). salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. Salcia (salix alba L. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. La rugamintile Sfintei Maici. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. vie şi facatoare de viata.

Salvator (lat. a binecuvantat-o. Samanta (Luca 8. 20). Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. ca sa formeze un cort. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. salcia işi pleaca ramurile. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. si-a adunat frunzisul la un loc. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. sa fie arborele Domnului. Salome: sf. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. Numai salcia. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . art. Salvele de tun ori de pive (treascuri). concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). X. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. Comem. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. spre a fi feriti de boale. Solomon.) şi insemna bucuria revederii. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). Ziua sta linistita. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. apostoli loan şi lacob. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. sa infloreasca cea dintai. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. la plecare. 9 (3X3). Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. jug. miloasa. Salomon v. ca o mama plecata peste copilul din leagan. unde. (t 50). Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. în locul acela pustiu şi fara ape. mama sf. friguri. la 18. la 22. la vreo umbra. si-a aplecat crengile inţos. 29).. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). arici la vite).. De aceea e plantata cu drag pe morminte. mironosita (Matei 20. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. Comem. prin care nu mai strabatea raza de soare. III. inchipuia stima şi reverenta deosebita. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. 21 (3x7) de salve. Legenda ne spune ca Maica Domnului.creştere. sufletul ei vorbeste cu mortii. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. în Test. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. iar în adierea noptii freamata duios.

spre care sa nazuiasca tot creştinul. Comem. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. Sambata lasatului de came. II. oricat de putin. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. aşa create şi biserica lui Hristos. sa-i cunoasca. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. mormant. care a fost martirizata în Roma. voia. art. care cheama lumea la Mesia eel adevarat.Sambata inseamna şi intuneric. ecumenica. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. Numirea de * . Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. Deaproapele. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila.VICTOR AG A judecata din urma. incat în fiecare Sambata soarele. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. S. Sambata ecumenica v. în persecutiile lui Nero. art. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. . în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. la biserica lui cea sfanta. spre ziua luminii. pe care nu o vedem cum creşte. Iisus. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. prin care trecem spre Duminica. la 28. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. poruncile şi invatatura lui sfanta. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. Intocmai ca şi samanta. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. . sa-i admire pe Mesia.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. iar romanii zeului Saturn. intreaga omenire va fi una. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. v. mosilor). Maica lui Dumnezeu. Sambata lasatului de carne (S. în onoarea ingerilor. mai numind-o acestia feria septima. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. . adica pana la judecata.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina.

unde stau preotii. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. Sambetele mortilor (parinfilor. care în noaptea invierii a ies. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept.. Sambata mare este anteserbarea Invierii. cu sufletul. Penticostei. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Cincizecimii. Vechi. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. unde stau credinciosji şi a treia la altar. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. mosilor). alta în mijlocul bisericii. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. Se numeşte Sambata mare. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. mosilor. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. iar dupa procesiunea de inviere. intru amintirea raposatilor lor. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. în biserica. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. penitentilor. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti..) de pomana. ca sj în Sambata lasatului de branza. ci el se facea în noaptea Invierii. dintre care pe multi i-a şi inviat.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. pentru ca Mantuitorul. art. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. v. art. it. Sambata moşilor v. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. Multi creştini au murit (inecati. inchipuind prin aceasta ca. Cresjinii fac sj impart mosi (v. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. S. ucisj de fiare.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. a scaparat din mormanml de piatra. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. incepand de la Adam. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. Sambata Rusaliilor (S. Sambata lasatului de carne. 12). Apost. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. dupa invierea sa. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. .

5. a IV-a din Postul mare. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. Samson (evr. Samson (evr. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete.. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. cuvios (t 540) Comem. la 20. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. 11). Comem. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. tare): sf. a Ill-a. VIII. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. despartit de naie printr-un grilaj. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. = luminos. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. cand lisus. 46). aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. la 27. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. Samuil (evr. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. loan 1. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. Secta baptistilor. 27). Incaltarea sandalelor. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. Obiceiul a fost şi la evrei. de care purtau şi Apostolii. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. Sunt anumite Sambete ale mortilor. VI. în fiecare anotimp cate una. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. asa ne rugam şi noi. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu.".VICTOR AG A pentru cei morti. Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. = puternic. fund în mormant.7). dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. 6). inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. Hr. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. a calcat puterea mortii). 330 . a Il-a. 26). Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. cea inainte de Sfintii Arhangheli).. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. tare) e prototipul lui lisus. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. cu interpretarea lor literala a Scripturii. cand intra credinciosul intr-un loc sfant.). aşa a fost vandut lisus de catre Iuda.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. Bisericile monumentale au 12 trepte. heruvimii. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. strana arhiereasca. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. de unde isi au şi numirea de tron.colaci. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. de a sedea. Scaunul arhieresc (tron. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. ca sa alcatuiasca un tron. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. 12). Scaune deosebite au şi la noi episcopii. Clopotele nu se trag în aceste zile. scaune. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. Scartaitoarea sau Morişca. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. Uneori apar ca un cere de foe. inconţurat de doua aripi în flacari. servind în locul a tot atator mici taburete. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. pe care troneaza Dumnezeu. Vechi. la amiaza şi seara* orele de lauda. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. prin scartairea unei moristi dimineata. plin de asceza şi de evlavie. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. faldisteriu) în care sta epis339 . Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. serafimii) al celor noua cete. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. Mai inchipuie şi curcubeul. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. tronul celui Preainalt. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. cu intelesul ca. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. . Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare.

ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. E ceva mai inaltat decat naia. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. care au impar-tasit turma sa. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. . InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. cand nu oficiaza. predicatorul.supuse mortii. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. ce trebuie trepte ierarhice. ca unui biciuirii pacatelor. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. care indemnase pe Petru la cainţa etc. tariei. 340 . Creştinii. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. . este simbolul dreptatii. fml pierdut. o columna. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului.toti oamenii. deci. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. semnul aceea a Episcopului. copul. nadejdii. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). fara sa stea inalte pana jos. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. domine peste credincioţi. Scheletul e simbolul mortii.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. penitentului. de stapanire. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. 29). Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. art. prin micul copilas. Simboliza. un corn. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. privind la el. lui ales.Scaunul predicatorial (tribuna. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. care poarta grija de a evangheliştilor. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. de pe care a toti credinciosii. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. adica trimis al lui Dumnezeu. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. Se credea ca aci troneaza sus. 22). al deşertaciunii şi al mortii. Treptele lui simboliel. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. Magdalena. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. o trdmbita. ce trece şi nu se nezeu. Are în mana coasa ori secera. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. cocoşul. David ca penitent. ca la pastorul lor.relicviile sfinte (Matei 27.

pe invatatorul sau. Hie e al sfarsitului veacurilor. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Cdlugdr. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. Nou cu Iisus Hristos.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. art. Megaloschimni. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Schimonahi v. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. se face intra amintire de luda Iscarioteanul. Scranciobul (dulapul). Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. Schimnic v. precum se credea (Matei 16. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. art. în muntele Taborului. adica leaga fagaduinta cu plinirea. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Preobrajenia. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. nici credinta lor. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. 11) şi al diavolului. chinuit de remuscari. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. 13). Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. 14).Duminica la utrenie . Precum inelul nu are sfarsit. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. Poporal o sarata. Vechi cu eel nou. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. .Schimbarea la fata (Transfigurarea. veninoasa. nici Hie. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. Moise e simbolul crearii. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. Cate341 . Vechi.

ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. fata de persoanele preotesti. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. caci locul diavolului e pustia.Ministrantii. Catehumenul. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. prin „a-si scuipa în san". sa nu te deochi".) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. ca semn de alungare a duhului rau. ce-i practica şi azi lumea necreştina. art. 30). purtand scut şi sulita. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. spre locul de intuneric al diavolului. Scuipirea se face în semn de scarba. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. este simbolul şi insigniul mortii. 33). Scuipirea. ca semn de izgonire a tot raului. . exorcizarea. 27. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. ca luptatori contra Satanei. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. dreptatii. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". e simbolul anatemizarii cuiva. se simbolizeaza alungarea celui rau. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. . isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. moralei.30). 6.VICTOR AG A humenul. 67. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. Sebastian v. Seara de Silvestru v. II au de insigniu ingerii. în forma crucii. este un obicei paganesc. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. ba chiar şi creştinii necredinciosj. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. Sevastian. Secera. al caror reprezentant este chiar preotul. adesea şi cu rostire de blestem. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. I loan 5. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. . de dispret. Matei 26. ca semn de batjocura adusa credintei. 16. Preotul bisericii romano-catolice. inainte de a primi sfantul botez. Scuipitul (sputa). inainte de a boteza. Puterile şi Domniile. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). ungand fruntea bolnavului cu sputa. adica eel nebotezat. loctiitorul Domnului Hristos. se aseamana surdomutului din Evanghelie. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. Silvestru. ca şi coasa. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. 4). sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. la durere de cap etc. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". intreochiere etc.

dar neavand umezeala se usuca.. ca mijloc de pedeapsa divina. astfel şi azi ar trebui sa alerge lumea spre aceste invataturi sj sa-si doreasca mantuirea. Samdnfa este cuvantul şi invataturile lui Dumnezeu. Semnul crucii simbolizeaza marturisirea credintei în Iisus eel rastignit pe cruce şi credinta intr-un Dumnezeu în Treime. Securea este simbolul ruinarii şi al rasplatirii: „iata securea este la radacina arborelui" (Matei 3. stropindu-le cu agheasma în semn ca acestea sa fie ferite de mestesugurile rele. de seceta. astfel şi asupra inimii credinciosilor slabi poate usor inrauri oricine. adica dupa gratia lui Dumnezeu şi dupa credinta. Marcu 4. vii etc. Pdmdntul de sub spini inchipuie pe oamenii cuprinsj de grijile lumeşti şi de bogatiile amagitoare. Luca 8. 3 s. Semanatorul (Matei 13. care nu lasa sa se salaşluiasca binele în inimi. 5) în parabole simbolizeaza pe Dumnezeu şi pe predicatorii cuvantului Lui.. pe acei care sunt lipsiti de lumina sufleteasca. pregatita de profeti şi de apostoli şi continuata de urmasii lor. vifore şi sa produca rodurile aşteptate.Securea dubla a fost în antichitate simbol religios. dupa pozitie. . 3 ş. spinii insemnand grijile materiale. Securea mai este şi chipul penitentei." Matei 9. Semanaturile. fiindca piatra se incalzeste de soare şi arde tot de pe ea. de orice stricaciune. Pdmdntul bun e inima omului. Soiurile depamdnt inchipuie patru stari de inimi şi patru soiuri de oameni. adica se vor desparti cei buni de cei rai. precum veneau popoarele cu miile la Mantuitorul şi il urmau ascultandu-i invatatura sfanta. Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori.Secerisul e simbolul misiunii pastorale. dar il parasesc indata ce se iveşte vreo ispita sau vreo greutate la implinirea lui. . holde.Securea este insigniul sfantului evanghelist Matei. Secerisul mai e şi chipul judecatii eterne (Matei 13. 10). precum calea o tree toti şi lasa urma intr-insa. cand adica se va secera graul şi se va alege neghina din el.. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme.u. e semn şi putere pentru