Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

inchipuesc/inchipuie. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. liturgie. strdvechi. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. incunţurare s.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. adicd. pietrii. Astfel formele de indicativ prezent. mormdnturi etc. deaproapele. liturghie. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. goanele pentru prigoanele. lapddare. veştminte. se referesc/se referd s. 1935. traditii..a. giolgiuri. heruvimi. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. monogramul şi monograma. cruzimei. olei. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. pelerin şi peregrin etc. viatd.feştanie şi sfeştanie. dumnezeeste/ dumnezeieşte./ S-a renuntat. totodata. cdtre. cheruvimi. evreeste/evre/eţte etc. ceriul. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". evanghelie. evangelie. micimei. adecd. magii. pesteolaltd. specifice perioadei interbelice. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. raiu. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. maghii. salaşlue$te/salaşluieşte. rane. pe care le-am socotit necesare. boale. Timişoara. simboale. acoperdminte. untdelemn şi untul de lemn. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. cerul. Dictionar enciclopedic (cu istorie. agheasmd. ulei. folclor) a preotului Victor Aga. vieatd. intunerec. strdvechiu. bdtrdnetei etc. tae/taie. acopereminte. vremei. providentd.a. dupdcinare. ve$minte.j. De asemenea. bdtrdnetii etc. insignii. micimii. cetire. rai. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. persoana a Ill-a singular sau plural.). cdtrd. cu parcimonie. provedinfa. citire. pietrei. dintdi. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea.. Am pastrat insa. legende.a. agheazmd. dintdiu. 10 .). intuneric. giulgiuri. lepddare. cruzimii. inconţurare s. pane/pdine. vremii. locueşte/locuie$te.

pe pagina noua. operate de autor. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). sfintele daruri.a. grafia numelor proprii. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . sf. ION NICOLAE ANGHEL . Alte indreptari privind punctuafia. dezacordurile gramaticale. rom. Hristos a inviat s. art. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra.). cat. în acord cu normele curente. familiari în loc defamiliali).SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd. lemn al crucii etc. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. daruri. cum cade.).).. -toate acestea au fost operate tacit. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. sfdntul lemn al crucii etc.a.forma din editia princeps a lucrarii). sf. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v.). Duminica dupa botez ş. evident. unele formulari neinspirate. de fiecare data.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. ci. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare. Dupd natura acestor semne sau lucruri. actele şi lucrurile externe. bucurie etc.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. pentru folosul lor real. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase..) externe. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. în dogme. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. în poezie şi în arta religioasd. ca unfel de vorbire spirituald. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. exprimate prin lucrurile (pdine. cleric ori mirean. simboale naturale. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern..). în lege.. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu.. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin.) şi lucruri (daruri. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului.) prin semne şi acte externe.). se numesc simboale. alcdtuit din corp şi din suflet... ridicarea ochilor. mai ales.. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. vinul.) oriprin lucruri (lumdnare. nu numai pentru frumusefea simboalelor... iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. potenteaza evlavia şi simtul religios si. Semnele.. abstracte.. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. în traditii.) vizibile.. cunoscdndu-le in 15 .. infdtisatd prin semne (inchinare. cu tot cugetul. Simbolica creştind se exprimd în cult. obiceiuri şi ritual deosebit. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. b) simboalele obiectelor de cult.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase.Prefata Omul.

VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. Chisoda. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG . embleme şi insim religioase. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd.

21. nevinovat. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. La sf. C. a suferit nedreptate şi moarte. care locuieste în adanc. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. logica) ca inchipuire. moarte. 6. simbolul diavolului. 8.18). Abadon (evr. adica cu care isi spala mainile. Aceste trei litere. B. B. ori în lipsa de apa. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. nimicire) e ingerul adancului. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. e şi prototipul preotilor. în simbolica biblica şi creştina.4) şi al sfintilor. ca simbol al curatiei sufletesti. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. inchipuie inceputul şi sfarsitul. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. picioarele şi fata inainte de rugaciune. ca eel dintai care.) Abel. A. (In calatorie. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. 2). semnul crucii (X) lui Andrei. care reprezinta intreg alfabetul. din cenusa. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. 13). Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. A. grecii şi romanii. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. se spala cu nisip. 22. Mai e prototipul martirilor. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. Ca aducator de jertfa. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. C.

Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici.). în e t a de 15 ani. Talismanul. Comem. A. O (Iehova).bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Acvila . aşa lisus. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. curajo Sf. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. Adancul. pastoral eel bun. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. Intr-un triunghi. baierul şi marţişoarele. Sf. Achil. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. inceputurile. Sţ Acaţiu.3) din pizma (Matei 27. bolta cerului. Acatiu (Ahaţiu. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. 18). Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. Abluţiune.1 inseamna: nevinovat. m a ] tira în goanele lui Diocletian. ne dau cuvantul „abracadabra". Absida (de la habsis . se credea aparator contra mai multor feluri de boale. VI. Abis v. figura cu cap omenesc. Particelel euharistice v. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. art. 2) sj mart comemorat la 14 iulie. nume g r e c . ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. inseamna puternic.24). la 13.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. art. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. Acvilina. . Accidence euharistice. fara prihana. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Ahaz). citite de sus în jos. inconţurata de stele. De aceea are icoara Sfintei Treimi.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta.a u introdus sj în cretinism. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera. Gnosticii 1 . a convertit multa lume cretinism. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. Aquilin] nume grec. Dezlegare. Achilina (Aquil.

Sim. care poate servi ca mijloc de ispitire. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. iar zeiasca.tului. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. Omul adica. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. Inşisi serafimii. spre bolica: vezi la fiecare în parte. cat şi la evrei. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. scutecele prunTnalte. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. iar cului Iisus în scutece. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. Comem.ciune. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. la cuminecare etc. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. avem trei acoperaminte: aeml.lor. Dinţos e „camasa" (katasarka). iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. isi acopera fetele cu aripile. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros).actul prefacerii. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. atat la cele pagane. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. provi. Deoarece la confectionat din materie mai fina. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. simbolul mantuirii. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. La noi numai Treimi. 4). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA .rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu.apostol Pavel (I Corinteni 11. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. în recunostinta micimii sale. care inseamna lumina cereasca. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. ambele din giulgiu. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. cand stau în fata lui Dumnezeu. Tot aceasta Domnului. dupa demandul sfantului pe el crucea. ce s-a pogoserveste şi de invelis. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. VIII. pae) sunt trei la numar. la 1. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca.

a indurarea lui Dumnezeu. suflarea etc. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). ce o avusese inainte de pacatuire. Ada. palla). se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. Adalbert (Albert) (nume germ. Martirizat în 997 şi comem. i s-a dat numele dţ Adam. Adela (germ. . a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. Matei 8. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. XI. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. predict. = nobila. Prin aceste semne externe. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. o panza în forma de patrat. nu dupa meritele sale. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. ca eel dintai om pe pamant. Iulian (t 680). fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase.: primul intre nobilime). Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. adica la intrare. în „cele mai de jos ale p a m a n tului".. 19).. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. Adam (evr. la 26. e semnu nevinovatiei.. de trebuinta pocaintei. adica. citire. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. care se revars. = din pamant). s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. o panza în forma de cruce. simbolul mantuirii. Adam a pierdut acest prototip. ca apostolul slavilor catolici. în a caror intuneric se pierde omul. „din pamant". . în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. Prin pacat.. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. prin biserica. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. e prototipul genului omenesc. Sf A. c a r l „suferintele noastre a luat. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. s i m b o ] lizandu-se ca." (Isaia 53 4.17).) sunt forme liturgice esentiale. Nuditatea. Acte sfinte (cantare. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce.

fiul lupului. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. A propovaduit în Palestina (t 302). adica insigniilejertfei. II. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. 7). asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. art. în decursul rostirii Crezului. în Osnabriik. cand acesta oficiaza. în zori. Adventul e timp de abnegatie. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. se tin în fiecare zi. foarte nimerit.2.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. Clatinarea aerului. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. art. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. Advent. Repausatii nu sunt morti. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. comem. ci adormiti intru Domnul. 11. raposat în 1224. apoi episcop. Sf. A. apostol Pavel inseamna pe repausatul. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. a fost calugar în ordinul cistercienilor. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. Adolf. 14). De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. nume germ. (Vezi art. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. are cusuta crucea ori un miel. rugaciunile „Rorate" (v. De aceea se zice repausatului. iar cand e pe altar.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. Craciunul mic. . A doua naştere v. Adormit: dupa sf. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. 9. de cainta şi de pregatire.) . Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor.000 de ani. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. Apocalipsa 8. Adrian: sfant martir. la 3 februarie. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. inseamna: lup nobilitat..puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. Vechi e simbolul idolatriei. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. 2. „adormitul în Domnul". comem. Pana e la proscomidie. la 11. care a adormit spre somnul mortii.

ara stropeste în cele 4 regiuni. Epitaful. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. IV. art. pomana. II. Agapia. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. care inchipuie intreg capul. = miloasa. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. Cadelnita. o afun de trei ori în apa. la 5. c u r a joasa): sf. Afumatoare v. f 16. buna. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. prin care se sfintesc apele. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. cu mana imparte apa în f o r m crucii. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. art. A martini în Salonic (f 304). Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). vin etc. Aerul sfant v. art. simbol . adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. Comem. Agapa v. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. spalarea totala de toate pacatele. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. în pronaos.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. Comem. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. Turnarea apei pe crestetul capului. ceea inchipuie cum. nume grecesc. cum se mai numeste botezul. 4). ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. la botez. iar Rusalii atinge apa cu mana. din darurile de prescuri. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. S f . Agapa se numeste pranzul comun. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. Agata (gr. de bunavoire. Afundarea catehumenului în apa. vamile vazduhului. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. inseanm' plina de iubire. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi.

în ajunul Bobotezei.miel curat. nevinovata): sf.). Duminica tanara"). Simbolizeaza apele Iordanului. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. art. la 21. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. morţii (v. martini (f 304). se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. sfintite prin botezul lui Iisus.: Comem. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. s-a distins prin milostenie şi evlavie. prin darul Duhului Sfant. cu ajutorul sfintei cruci. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos.a. Agni. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. la 19. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. afundand în apa lumanarea de Pasti. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). = blanda ca un miel. de obicei o caldarusa de arama. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. Aglaia: sf. Agheasma mare se numeste apa ce. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. o beau bolnavii. adica sfinteste. se stropesc fantanile. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. Agnes. agnus . în Ajunul Bobotezei etc. curata. cu duhul.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. apelor şi ei de 3 ori. la . A.14). scoasa la prosco23 inseamna . Agheasmatar.1. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. Comem. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. în fine. un vas. Agnet (de la grec. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. . merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. E patroana fecioarelor. Comem. cuvioasa. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. ceea ce Domnului. „!n Iordan". Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. iar la . Sf. simbolul . de aceea se canta şi troparul. conservarii. simbolizeaza raul Iordanului. Se conserva nestricata ani de zile. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. XII. Agnita (lat. cu agheasma mica. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). Spalatorul ritual. Agheasmatar v. stropirea m.) ş. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti.

pe partea opusa sigiliului. Agnes. pana e la proscomidie. şi rostirea. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. de ace A.") pentru pacatele noastre.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. în icoane. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. în care e infatisat mielul. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. cercul. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. Cele doua din ur . sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. în ur blestemului legii. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire.VICTOR AGA midie din prima prescura. prin a j u n ţ (postire). c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim.). 24 Agrafe (fimbrii. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire.. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". inseamna pe lisus în iesle. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. acesta 1 . Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. Agrafele prindeaa efodul la umeri. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. art. adica „amestecarea sfanta" (v. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. Agneful asezat pe disc. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. 5) a j u n Craciunului. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. inseamna lumea. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. Turnarea apei şi a vinului în potir. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. 4) ajunul Bobotezei. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. Agnita v. 2) Zi Crucii.. în coasta Mantuitorului.23). Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. adica cele 12 semintiii Ahasverus. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. fiinta legendara.

s-au aratat mai novatiei sufletesti. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere.. cu care preotii. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. catehumenii primeau. ita legendara. art. în urma . 4. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. în robia babilonica. la botez. grau fiert inceperea misiunii lor. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. Cele doua din urma simbolizeaza. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. Anul nou.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . desi s-au hranit numai cu Alb. sfintesc casele crestinilor. şi creştinilor. blestemat pe A. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. inchipastrat credinta curata. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. deschiderea raiului şi aducerea postire. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. prin postul lor. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. a cate o semintie. nasterii. urand de haina alba. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. un stihar alb. rataceste risipit prin > u a venire. contimpului. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. Prunele uscate şi graul toata noaptea. sa şisarataceascapana Domnului. Daniil şi al sotilor sai care. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. ei 25 . Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. care simbolizeaza plinirea timpului.. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. Ciocdrlia. cantarea troparului „Nasterea. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. cu mancari. dupa sfanta liturghie. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. Prin stropirea caselor. ce le urmeaza. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. Botezul. . Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. care nu a voit sa tStos şi care. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb.

Vechi a fost alba. Saptamdna alba. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. art. casula. precum e şi stiharul preotilor de azi. celor ce se boteaza. Alba scurta (rochetum). are a c e e a a simbolica.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. Alba (cappa sau chrismale). Sf. fara maneci. ca semne ale n e v i ţ novatiei. iar pe credinciosi d albinele. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. Jos are un bogat chenar de dantelarie. Caruta. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. Alba v. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. c vatama pe aproapele sau. porumbelul. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. art.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. . o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. în Apocalipsa 9. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. Culoareavesmintelor preotesti în Test. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. se omoaras . ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. o bereta alba. 9. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. sf. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. odajdiif steaguri albastre. Gheorghe e infatisat pe cal alb. Albul e şi semnul luminii. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. apostol. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. Alba v. 2 apare un cal alb în vedenia sf. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. chipul Sfantului Duh. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. în asemanarile s f i n f i l parinti. asa şi creştinul. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. ce o are alba sau stiharul. în care a fost rapit Hie. are 4 cai albi. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. un s t i h a j mai scurt. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. li se da. Azi. în biserica apuseana. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. în semn de bucurie sufleteasca. Stiharul. 14). La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. e de culoare alba. nevinovatia primita în botez.

infloreste. luptator): sf marturisitor. la 2. la 17. S-a luat din iudaism. Alexandru (grec.gur sufleteste. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. aditon. . Alimori se numesc rotile de foe. inchipuind astfel locurile inaltate. una din cele 7 martire din Ancira. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. la 8. episcop în Capadocia(f 251). Rusalii. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test.nobil.. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. V. renumit): sf. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. . episcop. e simbolul nemuririi. ce se revarsa din altar. invingator. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. loan 19. V şi 22. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. . E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. Comem. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). redemptoristilor (f 1887). Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. sprijinitoare): sfanta. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. Alexandrina (grec.loc inalt) numit şi abaton.). unde a fost crucificat Domnul Hristos. III. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). numai la cate o suta de ani. — protector. . asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . Vechi. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. Comem. 39). simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. Comem. la 16. . la 3. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj.luptatoare. sanctuar.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. Alexie. intemeietorul congreg. VIII. om la locul sau): sf din Roma. arbust binemirositor. Comem. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. XII.luptatoare): sf. Alfons (germ. omul lui Dumnezeu (grec. Alexandra (grec.. Altar (de la aha ara . fiindca floarea de aloe foarte rar. cum zice sf. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. Sanziene). Alilula (evr. 14. Comem. Craciun. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. loan Hrisostom. Ill si 17 VIII. Aloe.

s-a latit în cele 4 vanturi lumii.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. . Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. ce ardea i n t . ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu.curatia m o ra . ce revarsa din altar. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. . 1 8 . ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. tamaie etc.I m ' carea prestolului cu camasa. art. Altarul şi sfintirea lui. . Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. sfanta masa inchipu. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. apoi acoperirea pe camasa. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. l e g a t acesteia cu sfoara. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. Spalarea sfintei m e s e sapun. la i n i j l o c .) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. Altar v. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". de aceea se faceau aci toate citirile din Test. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. numita epistola. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala .VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. Vechi. sufleteasca. . inchipuia pe pagani. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. altar.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". prestolului şi la cele patru colturi. adica mormantul lui Hristos. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. adica cea dinspre miazanoapte. numita partea evangheliei. care simboiizeaza pe ingeri. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. iar partea din dreapta altarului. inchipuia pe iudei. Deoarece pe sfanta masa (prestol. mast aloe. intunericul sufletesc. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. iar stropirea agheasma în semnul crucii.

care ameninta miraculoasa. guitoare. era simbolul rugaciunii. Matei 16. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. simbolul iubirii. art. a reinviat nu numai pe singuratici. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. alun. Amvon. „in numele Tatalui. preinseamna: iubitor de Dumnezeu.. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. Altarul tamaierii." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. Amestecarea chipurilor v. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). lui şi ii schimba viata sufleteasca. în momentul lumea pagana la Hristos. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. mantuire. a fost parinte şi invatator bisericesc. A. 29 . care a prefacut. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. inseamna sarmodul de viata. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. Aluatul fariseilor. Impreunarea chipurilor. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce.diferite boale. Ambrozie (gr. 4. cum aluatul schimba faina. la 4. nume latin. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. ca sa fie organ de conducere al bisericii. -nemuritor). simbolul puterii. episcopul Mediolanului. Sf. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397).juieste noroc oripeunde ii porti. Privit anume din trei parti diferite. greoaie. trandafirie. nume latin. Comem. savarsirea proscomidiei. cugetele şi intentiile rele. art. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. la Vechi. -Dupa ectenia cea mare. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. 12).in Sfanta Sfintelor. . prin coloratia sa. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. . Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. simbolul smereniei.. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. violeta. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. XII.. IV şi 7. trecatoare (Corinteni 5.

a.." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. aşa va fi. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. profet în Test. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. nevinovatie. piatra ori pamant. pagubelor. proprietate): sf. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. Amictus. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane.. ce se purta la grumaţi. sticla. Humerale. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. Vechi. scrieri sfinte. Aveau forma unor medalii rotunde. formula de incheiere a unor rugaciuni. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. cum su ? cruci. Amvon (advon. Comem. Amos (gr. v. Amurg v. Amin. „Amin. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. chipul mielului. A n a . pe aleasa a lui Dumnezeu. amin graiesc voua..VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor.m a n ieste-ma.VI. de lemn. Sf. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. se citesc p a r e apostolul. Crepuscul. asa e sigur. la maini ori la piept contra boalelor. au trecut şi în creştinism. inseamna: aşa sdfie. în timpurile renasterii. se purtau la gat. Ana (evr. ce urmeaza. patrate ori eliptice. . simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . cat şi în sculptura şi arhitectura. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. nenorocirilor. placuta lui D u m n e * aleasa). ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. la 15. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. Daca e la inceputul vorbirii.al meu. Se n u m e s j e amvon arhieresc. Avestitia" s. iconite. lemnl crucea Domnului. Introduse de gnostici. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. de pe c se rostesc cuvantarile. art. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. art.. Amoreti.

e semnul bunei purtari. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . III. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). art. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. Anabolagium (sindon). arsa de vie. ospetele din biserica primara.a cuprinde). eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. 10). La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie).). Anahoret (pustnic. fecioara şi martini în Roma (f 304). Roza Ierihonului. Analoghion. Anastasiu (gr. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. XII şi 21.în loc de har).. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. . o ingusta masa portativa.a aduce). . ca monahul sa nu poata privi în laturi. art. Ca val al monahelor în creştinism. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. se cuminecau toti creştinii la liturghie. la 25. Anafora (gr. Analav. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. mancau prinoasele aduse la biserica. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. simbolizeaza curatia morala. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. analabion . BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. . mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti.. la sfarsitul liturghiei.marit. iar celorlalti li se impartea anafora. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. de unde aceasta isi are numirea de antidor. 19). la 21. E izbavitoare de otraviri. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. Comem.marita. în vechime. inviat): sf. Inseamna jugul crucii. XII. Anastasia (gr. anaval. cand creştinii. .. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. e painea sfintita. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". al decentei. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. antidor (gr. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. infrumusetata): sf. apostolul. Anaval v. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini.. Anastatica v. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . anafura. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. Comem. Analav (gr.

(Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. . cj . apoi Petru şi ceilalti. .. '. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). contrar lui Hristos). Schifnb'a mersul firii.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. inseamna: ispravnic. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. .) Ansgar (Oscar). . în rai animalele traiau în armonie. Angela. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. Dintre apostoli. la 15. în goanele lui Maximilian. Originea si-o a r e d i n persecutiilor.ingeresc. ori ca apostol cu crucea aceasta. cand creştinii locuri stabile de inchinare.. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. cu intrarea lor. care sunt nadejdea şi taria noastra. al ereziilor şi al fa Antidor v. antim loc de masa) e o naframa A matase. Precum acelea. II. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. la 3. Sf.fara pereche. I X . iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. adica mormantul Domnului. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. puternic. Scripturi este Satana. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). A fost martirizat în Ahaia. numita şi crucea lui Andrei. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos.! dupa marturia Sf. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). posturi în scopul curatirii sufletesti.. Comem. rastignit pe cruce sub un maslin.. 3. Nou. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. cu ajutorul obiectelor din case. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului.. facand crucile lui Andrei pe ele. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. se poate savarsi sfantt oriunde (camp.. martira din Tesalonic. distinsa): sf. tabara. Anisia (gr. deschid şi usile incuiate. la 4. nume grecesc. A. buna ca un inger): sf.. caci e noaptea-ngrozitoare. nume germ. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. fiind acolo pacea eterna. Antihrist e simţ rautatilor. Comem.ingeras. dusman. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. ca sţ pe oameni. Andrei (gr. nume grecesc. asemanator ingerilor): sf. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare.1. . Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. ca insigniu. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea.ispravnic. langa el. care nd comunitatea şi legatura ac legi. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. Angelica (lat. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. AnTimiş (antimins. Andronic. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. Martirizai pitare.. la 3. VII. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. puternic. ajutator. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. art." Andrei. 32 Angelina (lat. 9) si. Comem. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem.) ] anTimiş. Lipsi: lui. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. contrar. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. Poporul crede ca în noaptea sf. Antihrist (gr. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. Antim.. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru.

Biserica apuseana nu are anTimiş. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. Comem. Antonin. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. A. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. VII.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. Comem. la 30. la 13. ci numai Q piatra. la 17. Antoniu de Padua. Sf. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. Lipsind prestolul.. 9) si. Nou. primul. Anafora. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). şi fiind invelit în iliton. 18. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. IV. Tomii. 33 . adica inchipuie mormantul Domnului. II Tesaloniceni 2. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni.. Antidor v. tabara. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. Antonia. AnTimiş (antimins. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. Antim. Antoniu (gr.1. nume grecesc. Antoniu eel Mare. art. Mai inchipuie şi predicarea sf.. Comem. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. şi mahrama de pe cap (loan 20. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. Originea s>o are din timpurile persecutiilor.) pe sfantul anTimiş.. Ca acoperamant pe prestol. Pantile mici. Sf. care confine moaste de ale sfintilor.. IX. Antipascha (in loc de Pascha). Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti.: episcop al Nicomediei (f 284?). . giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare.".. şi care e sfintita de Episcop. ca sa amageasca pe oameni. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. la 3. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Comem. 3. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Anton. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2.floare. eminent). 7). contrar. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). al ereziilor şi al faradelegilor. Mantuitorul a repetat invierea Sa. Martirizat prin decapitare. inseamna: duşman. simbolizeaza sindonul. al rautatilor. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. în creştinism inseamna duşman al pacatului.

în acest an pauza poporul şi pamantul.8). Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . la 22. Sf. spre vara. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. Anul jubileu în Test. Anul bisericesc ordinar sau comun. spre Hristos. care simbolizeaza lumina şi viata. incepe la 1 septembrie. Precum soarele. pe evangheliar. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. VIII.VICTOR AG A Antuza. cu strangerea şi sortarea rodurilor. astfel Sfanta Treime. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). în acest an odihnea pamantul. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. iar în biserica latina la Duminica adventului. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). Taierea impreţur a Domnului.: cuvioasa şi martira în Seleucia. art. iar samurastul. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. cu centrul catre soarele material. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. Anul nou v. inseamna: roditor. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. Vechi era tot al 50-lea an. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. Comem. nurae grec. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. vara. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). în centrul bisericii etc. Toamna. Anul bisericesc incepe cu toamna. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. simbolizeaza judecata din urma. adusa prin Iisus. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. A şi O (alfa şi omega). Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. A. în cercul urmator. unsul Domnului (Isaia 61. Ca inscriptie pe monumente. produsele de la sine erau ale tuturora. E tipul invierii din pacate. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. anul Domnului. Vechi tot al saptelea an. e inscris Psalmul 64. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. adica era an de odihna.

precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. reinnoire şi sfintire. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. ca sa se duca inapoi tot 35 . Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. intareste şi e fara sfarsit. Bunavestire. Apa simbolizeaza imparatia creştina. 4).deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. receruta la serviciile divine. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. ca obiect de cutatenie corporate. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. „apa vie". asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. Anuntiatio Beatae V. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. Apa naturala e curata. curatitoare.. sfintiri. dupa ce se reintorc la casa mortuara. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. se faceau vindecari. se spalau leprosii. puternica. Apa e simbolul Sfintei Treimi. stravezie. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. Precum apa spala murdaria. intaritoare. care este o renastere din apa şi din duh. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. prin aceste insusiri. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. curge necontenit şi nu se sfarseste. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. se stropea poporul etc. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. în Test. gazoasa şi solida. art.. Apa deci inseamna curatire. adica o putere miraculoasa. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. Anul sabatic. botez. 34). Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. cea tulbure e chipul pacatului.). toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. care curata. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. Apa. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Nu se incasau datoriile. Mariae V. la cuminecare. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. la spalarea mainilor. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. al lumii şi al primejdiilor. dumnezeiasca. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. Vechi. mai era şi simbolul monoteismului.

caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. Cdldura credinfei. ce se toarna în vin la proscomidie. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. în fine. Apa. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. Apa botezului. Apa inchipuie curatirea de pacate. spre a-si stampara vapaia în care ard. iar cenusa e semnul penitentei. vindecator de rane sufletesti. vinul inseamna taria. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). care se rugau pentru cei botezaţi. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. ce o varsa poporul inaintea casei. Iar ca semn de curatire desavarsita. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. spre sfintire. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. Apa. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. Apa varsata dupa convoiul mortuar. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. al marturisirii. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. se amesteca cu vin. Apa calda. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. art. dupa ce s-au spalat. neamestecata. v. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). intelepciunea. un uns al Domnului. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. Apa botezului inseamna lumina. arunca putina sare. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin.VICTOR AGA raul. cu sare şi cu cenusa. sufla asupra ei. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. are sa se sfinteasca negresit. Apa gregoriana. inchipuind pe creştinii cei vechi. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. semnul intelepciunii. dupa ce a trecut un convoi mortuar. Vinul şi apa mai simbo- 36 . care trebuie sa fie curata. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. darul lui Dumnezeu. naturala. cuvantul lui Dumnezeu. ce se impartasea în vechimea creştina. în numitele zile. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. sarea inchipuie nemurirea sufletului. mai ales în timp de seceta.

apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. Apa de la sfintirea mica v. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. pentru a stropi morţii. art. ci se arunca afara. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. Aceasta apa nu e buna de baut.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. Apa neinceputa. se face om nou. în care se boteaza catehumenul. ca şi simbolul desertaciunii. inchipuie firea omeneasca. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. credinta derivata din ritualul creştin. Apa de la sfintirea mare v. cenusa. Apa Sambetei. Agheasma mare. Agheasma mica. Apa sfintita v. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. aceasta fund simbolul nestricaciunii. ca simbol al nemuririi. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. Apa mustrarii în Test. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. pentru o viata duhovniceasca. art. cu sapun sj cu vin. iar sarea. în credinfa poporului. art. se renaşte pentru o lume spirituals. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. Agheasma. dupa ce mortul a fost scos din casa. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. amestecand-o cu sare sfintita. ce trebuie sa 37 . e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. inchipuie Invierea Mantuitorului. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. sa guste şi mortii din pomana. dupa credinta populara. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. pana nu a mai scos nimeni din acestea. dupa credinta poporului. spre a simboliza curatia. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. Pe unde sunt rauri.

art. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. ca palmieri. Apolinariu (gr. 28. Vechi.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. i-42). altare etc. Ieremia2. conform cuvintelor „fiti intelepti. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi.14.9).. Sigilarea sicriului. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate.. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. 16. i-3). 10). apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. Barba e obicei oriental. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. . Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. în primele secole şi în timpul persecutiilor. 13). Precum Test. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. ca 12 porumbei. Apaos v. precum şi pietatea catre Dumnezeu. 3. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). Nou. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Apa vie. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. 16. -jertfa zeului Soare): sf. Apostol v. recu-noasterea pacatoseniei. ca martori ai invierii Domnului. 19.. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test." Filipeni 2. dupa Matei 10. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. în Test. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Citiri din epistole. desert. Apostolii erau infatisati pe sarcofage." Matei 10. al celor ceresti şi al celor pamantesti. liberi de orice gand lumesc.. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. care e numita roza creştinatatii. ca pescari dupa Matei 4. art. prin simboale. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. Ape multe: sunt în Test. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". conform textelor biblice. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. dupa obiceiul oriental. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. episcop al Ieropolei. Vechi a avut 12 patriarhi. 12 lei. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii.

se impodobesc portile. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. cele 12 semne ale zodiacului. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. 22). Incep paparudele. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. Vartolomei are un cutit. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. Matia are o barda ori un cutit. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. cu care a fost decapitat. în ziua de Sf. 12 fii ai lui Iacob.). cu care a fost jupuit în ţssgsia. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis.msa (Matei 5. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. Gheorghe (23). fiindca el a calatorit mult. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. Iacob eel tanar. 10). < ţ \.). Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. cerand ploaie cu colinda lor. art. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). carbunii. ua toiag infaşurat în piele de otn.\2 margaritare din efodul arhiereufui. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. art. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. art. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. Toma are o lance cu care a fost martirizat. pescarii. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". Filip are un toiag de pelerin. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). are ţţ"csNKaţsvMxvfala. episcopul Ierusalimului. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. foarte adesea. Poporul a poreclito Prier. Sf. loan (v. Petru şi Pavel (v. toate cu referire la invierea vegetatiei. Embleme). adica deschizator şi Florar. ca simbol aJ jupuirii sale. ferestrele. 39 . Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. jucand. ca semne ale martiriului sau în Persia. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. 13). incununat cu mirt. ori cu un clopotel de pelerin. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. Vechi au fost txk. ori e tarat de un cal. usile cu ramuri verzi de salcie. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. goniometru. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. 12 izvoare.

e simbolul raiului. şi art. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe.. iar altii au inima rea.". asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. trecerea în lumea necunoscutului (v. cu rostirea „totdeauna. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. ca expp niciei. primitoare a invataturilor i sfinte. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. 52). precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24.".. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. inainte de Inaltare. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. rostirea „Mantuieste... Aratarea Domnului v. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. Binecuvantarea cu 40 .. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri."." dau lauda lui Dumnezeu. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma.. precum au dat lauda şi evreii.. ca şi Domnului Hristos. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor.. Sf. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va.".. ca şi samanta I rasarirea ei m 15. care e lumina adevarata. care privira Inaltarea Domnului si. precum unii oameni au I inima buna. Ha inseamna: c e s fc setata. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. art. Ararat. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. Apusul soarelui inchipuie moartea. Botezul Domnului.. Crepuscut). din lumea intunericului în imparatia luminii. care li s-a aratat personal în sfintele daruri..42). mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. Aretia. cum s-au inchinat şi Apostolii. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. Gheorghe). în biserica intram de la apus.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. V e c h f i nimiceste penţ totul. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. Aratura e simbolul inimii omului..I tul bun şi rau. în parabola semanatorului avem paman. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. 62). Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor"." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. a mijloc de corup arginti a fost va sai. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire.

ori în tovarasja lui Moise. chiriarh (kirios arhon. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. adica al fatarniciei. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test.) ca principele Domnitor în biserica. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Ardere de tot v. de prietenul şi invatacelul Sau. ingeri de treapta a treia (incepatori. 3). cu brane de aur. grec. art. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie.ai celor 12 Apostoli. Arcadie: sf. 42). ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. Vechi ca omul se mistuie. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. sunt infatisati cu haine ostasesti. în eel mai inalt grad eclesiastic. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. Arborii simbolizeaza pe oameni. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. Pe Uriel. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. ca şi al patrulea. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. inseamna: cea impodobita. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. 31. Haritina. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23.prin punerea mainilor asupra . acest inger sa-i fi ingropat. asa sunt şi oamenii. Mihail. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. eel mai mare. adica conducatorul unei biserici intregi. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. III. Comem. ca inger pazitor. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. arhon) ca principele preotimii. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. nume grecesc. la 6. ca expresie a tradarii. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. numit şi ingerul mortii. arhiereii au insignii 41 .av pacat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. Precum sunt arborii deosebiti. plina de gratie. Ezechiel 21. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. Holocaust. Aretia. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. ierarh (ieros. dupa traditie. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. pe care. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. tinand un crin alb în mana. a fatarniciei.) ca preotul eel dintai. il are numai a patra carte a lui Ezdra. episcop (grec. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. 32). infrumusetata. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. 3). iar Iisus a fost vandut de Iuda.) ca pazitor asupra credinciosilor.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15.

proprietar de cai. impacarea noastra (Evrei 4. ap. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. 3) inelul episcopal. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. Arme: în simbolica creştina. inelul cu piatra verde. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. Comem."(Matei3. Romani 8. fara defect. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. IX. tiara. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. ca şi dansul şi cu totul sfanta. Arsenie mare: sf. 34) prin sfintenia Sa. manusile episcopate şi gremialul.. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. Exod 34. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. 12). engolpion. mantia). Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. Arminden se numeste pomul verde. Armeniu. Arhip (gr. artosul.eel mai viteaz). ciorapii de matase. vulturul mic. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). armenian. omofor. Comem. unul din cei 70 de ucenici. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. referinta lor catre lume. 42 . 14. Ariadna (gr. Daniel 9. 13-17). caputiul rosu. Aristide (gr. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. Comem. binevoitoare): sf. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. Pavel (Efeseni 6. insignii sacerdotale: mitra. trebuia sa fie curat. bedernita. spre a exprima deplinatatea preotiei. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. Armatura. . e imaculata. numit fiind şi „Unsul Domnului. ornatele sacre (sacos. dupa cum vorbeste sf. inseamna: urzitor din Armenia. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. vezi la fiecare articol). care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. biserica. Iisus a fost uns din veci. ca instrument de lupta fizica. i n s < Aron preofiei. XI. la 17. 24). Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. inelul. 41. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. Mesia" (loan 1. Arhiereul a fost uns cu mir.VICTOR AG A specifice.. Artofor. . Armin. pantofii rosii. tronul papal (Simbolica. de herghelie): sf. martini în Asia Mica (ţ 130). barbat al unei femei etc. Iisus e arhiereul eel mai mare. Aria e simbolul judecatii din urma. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. 2) crucea pectorala. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. inseamna arme sufletesti. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. mireasa lui Hristos. la 22. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. crucea toiagului.

Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Ascensio Domini v. . Arsenie (Arseniu.. E simbolul penitentei adevarate. Mdnzul asinei). 43 . a lacrimat o viata intreaga.creştina. Arnulf. Ivita prin secolul II. Artur (gr.' Pentru doua mici pacate din tinerete.barbatesc) eel mare: sf. fratele lui Moise. Comem. Aron. ca şi nastrapa. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. prin mortificarea corpului. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. e prototipul preotiei. a pacii şi a rabdarii. Arnold."). La intrarea în Ierusalim. Inaltarea Domnului. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. la Vinerea mare. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. a dat nastere monahismului. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului.. . V şi 19. se sfinteste la Pa?ti. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). un vas în care se pastreaza artosul. nume german. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. inseamna. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului.. spre contrabalansarea datinei pagane. respectiv al Arhieriei. VII. X. Artofor. în simbolica. gr. (Vezi şi art. 3. mare mucenic în Alexandria (t 396). Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. Arno. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. inseamna: curajos ca un vultur. iar în biserica romano-catolica. avand aceeasi simbolica.inchinat zeitei Artemida): sf. prin contemplatie. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. Artemie. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. Ascet: eel ce poarta lupta interna. la 20. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. Exod 34. spre a ajunge la desavarsjre morala. art. Comem. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. parintele anahoretilor (f 449). Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. la 8.

stil."). Marcu 16. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. Augustin (lat. Comem. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. zeitei graului şi a secerişului. art. Faptele Apostolilor 28. goala. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. Astazi. • o coasa (iadul). parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. inseamna vesnicia. . 5: „veti calca. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). busuioc. art. al pacatelor şi ispitelor. art. Luca 10. rapusa de puterea de sfintenie. napdrca). Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. mare antiarianist (f 373). La romani.. pronaos. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus.VICTOR AG A Aspergile. stropitoare de agheasma. 13. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. care vine de la rasarit. timpul dupa moarte. 19. 32). e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. adica pacatul (Psalmi 90. Poporul o numeste Masalar. ca un simbol al lacomiei. Atriu v. sumetiei şi al necredintei. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. Gustar sj Secelar. strangand în mana trei vipere. La romani se numise intai sextilis. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal.. unul dintre cei mai insemnati 44 . .stralucit. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. Atanasie eel Mare.. Impartirea de timp în zile. Logodna. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". luni şi ani e numai pe pamant. cea mai primejdioasa specie de serpi. 43). marit). sfant. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. Azi. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. inseamna: fara de moarte. 18. de napdrca (Matei 3. Pui Iisus. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23.1 şi 2. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. Sf. mai ales a pacatului betiei. cu fata desfigurata. vestibul. adica a sasea în anul inceput de la martie. V. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. la 18. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v.

.parinte. Comem. ori ca un joe de 45 . 36. Patronul aurarilor e sf. 6). nume latin. Ava. care e tata. De aceea bisericile. Aurelia. 15. Comem. VII. stralucit). VI şi 28. neamicabil. ca simbol al maririi şi al virtutilor. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. Aurie: culoare. Ave. aurit. ca pe o maica dumnezeiasca. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. isi are anagrama sa în Eva. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. precum se lamureste aurul în foe. Marcu 14. Aurora (Zorea). sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. X. ale Inaltarii.. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. plesnindu-i cu biciul peste ochi. Hie.din aur. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). care în tinerete a fost argintar. în sfarsit. poate nu chiar intamplator. la 15. e simbolul demnitatii suprafiresti. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. ale Invierii. aurita. un fel de nimb. VIII. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). precum şi este aurul material. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Mai e simbolul pompei. potirul e din aur. al abundentei şi al idolatriei. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. inseamna neprimitor. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). Eligiu. Aureliu (lat. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. la 15. Amasurat acestui simbol. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. inseamna: frumoasa. Abba (caldeic . nepatat. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. sunt impodobite în stralucire de aur. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. Nimb). ca lacaşuri dumnezeiesti. Aurelian (lat. care a nascut pe Hristos. . în credinta poporului aurul e ochiul dracului. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. ce are sa se aduca cu gand curat. adica pe Dumnezeu. pe care i i-a scos sf.aurit): sf. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". episcop în Hippo (t 430). Comem.parinti bisericesti. sj art. soarele dreptatii. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. la 20. Galateni 4. Auxentie (Axentie) nume grec. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere.

Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. în care preamarim vrednicia (grec. Nou. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. Axios (gr. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. Azima (pasca): paine nedospita. daca s-ar fi aflat 10 drepti. inseamna legea veche din Sinai. diavolul. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. al Satanei. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. al diavolului si. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. Balaur. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. care e ascultata de Dumnezeu. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie.tatal multimii). Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. axion . 46 . Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). mucen omoara balaurul. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. Avraam (evr. Avuz v. la sarbatoarea impacarii. tapul pacatelor". caruia evreii. Azur v. Tapul il slobozeau în pustie.. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. Balaurul e sir din rai. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. Azazel (Levitic 16. ce o rosteste Arhiereul. . 8) e simbolul spiritului rau. 11."). art.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. S u p < prezinta pe balauri ca rele. Sirah 44. 20). Intorsura are referire la Eva şi la Maria. al sarpelui din rai. ca sluţitoare. Axion (Irmos.. bazilisa 40. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. Avraam (tatal poporului). art.VICTOR AG A cuvinte. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc.. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. pentru credinta sa. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. Albastru. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. . în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. Colimvitra. numit „tapul ispasitor. merinde de drum. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. ii jertfeau un fap. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. al intunericului. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat.vrednic): enuntare în forma de cantare. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora.

incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. E asezat ori deasupra sfintei mese. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. Gheorghe). Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. ori pe solee inaintea usilor mari. ce ies din oamenii demoniaci. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. Poarta numirea de cerime. Baldachin (cerime. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. cu ocazia procesiunilor. care e numita painea cea cereasca. umbella. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. de unde s-a urzit. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Simbolizeaza pe diavolul. se poarta sub el Sfanta Euharistie. Iconografia infatiseaza pe sf. behemoth (Iov 40. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. 12). 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor.B Babilon (caldeic . cum era în vechime. care prind sufletele. baziliscul.. doboara case etc. arhanghel Mihail şi pe sf. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Simbolizeaza cortul sfant. ca pe Cerberul inferaului pagan. Numirea o are de la orasul Baldac. Balaur. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. fiindca în biserica romano-catolica. de sf. Dante ni-i prezinta cu trei capete. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici.

. Baia nasterii de a doua v..I Augustin. E ono universale şi este patroai Comem. talisman) e o pungulita patrata. Evr in mare cinste ca si al blandetii. e vindecator de rane şi apara de putrezire. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. dupa credinta desarta a I poporului. sa nu se mai poata intoarce. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Banul ce-i da poporul de pomana. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba.42) smbolizeaza jertfa curata. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. precum Preotii creştini la in barba." Banul vaduvei (Marcu 12.stapanul stralucirii. al maririi): sf. il saruta intai şi apoi il daruieste. caci. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. Baltazar (gr. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. simbolizeaza totala curatire de pacate. zice sf. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. în el se pune un fir rosu de lana. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. chiar şi pe noi insine. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. Dupa credinta poporului. sunt lucruri necreştinesti. Hr. . f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. A fost man tatal ei (f 306). la 21. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). Baier (amulet. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. Origen. purtamf chipul şi inscrisul Lui". ori i cele ce le da de pomana. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. 48 . unul din cei trei magi (f 30 d. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. 21 „dati lull Dumnezeu. purceasa j din inima curata. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. pana nu va cumpara ceva. Baia rituala e în Test. art. ce se atarna la gatul copiilor. mila adevarata creştineasca. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. Pierderea bfi mare. spre a fi feriti de boale. purcese din credinta desarta.1. la 6. Banii ce-i arunca creştinii. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. mare martira a sf. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. 24). Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. ramasa de la romani.) Comem. Botezul. Barbara (Varvara) batic): sf. XII. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. cu ocazia confirmarii.

Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. De aceea a fost obicei general izat. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. care a fost tamplar. Charantus şi Spdlatond ritual. O poarta Papa şi unii cardinali. ca toata mandria. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice.23. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. E simbol al puterii administrative. Vartolomeu.Baptisteriul v. Pierderea barbii insemna rusine mare. Origen. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. logodnicul Sfintei Fecioare. Biserica. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. C o m e m . cu total lui Dumnezeu. . XII. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. Barbara (Varvara) (lat. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. precum era şi la romani. de drept canonic şi invatatorial. Varnava. în biserica şi la servicii divine. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. I Corinteni 11. Bartolomeu v. art. mare martira în Egipt. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii.41. art. care erau rasi. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. la 21. avand varfuri în forma de cruce. art. 3). Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. Barnaba v. care.pagan. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. salbatic): sf. Bareta (biret). Baptisteriul mic v. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. art. 10). ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. Barca = corabie. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. Ezdra 9. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Colimvitra. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. art. al onoarei şi al virilitatii. ucenita a s f . comanac în patru colturi (quadratus). de aceea Isaia (7. Basilica v. 49 .3). dupa o traditie. E şi insigniul sfantalui Iosif.

propta şi tovarasul calatorului. care alunga toata boala şi toata neputinta. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. ca şi consacrarea (V art. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. . la 21. Baterea pieptului. fecioara şi martira în Roma (f 290). Are aceeaşi insemnatate. E simbolul diavolului.VICTOR AGA Basilisc. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. Comem. în Apocalipsa 5.. Bedernita v. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. Semnul crucii. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. Beatrice. ca act secundar de cult. art. Vasiliu. III. la 29. Inseamna taria crucii. membrii sinedriului. Benedictiune v. Nou şi din biserica creştina.3. Beatrix (latin."). în opunere cu consacrarea. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. VII. 13) şi la creştinii cei dintai.5). Inchipuie apoi şi intelepciune.. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. Comem. slabiciune. Epigonafiu. -fericita): sf. iar mai tarziu. al carei izvor e în inima. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. 4). art. Vechi (Luca 18. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei.binecuvantat): sf în Nursia. Benedictinul semn al crucii v. patriarhul monahilordin Apus (f 543). cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. iar la Faptele Apostolilor 11. 10. toiag pastoral. Biserica şi sfintirea ei). sarpe fabulos.13). Binecuvdntare. Simbolul batranetii este toamna tarzie.. A fost în uz şi în Test. 50 .."). inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. ca obiect de pedepsire la evreii Test. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. ce se face copilului bolnav de deochi. Batul. Vechi. în piept. Baziliu v. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. art. Benedict (lat.

cu mana dreapta şi cu crucea. A intemeiat 68 de claustre. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului.Bernard de Clairveaux: sf. episcopul. în istorie. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. la 29. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. coliva.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). predicator al cruciadelor (f 1153). VIII. ca astfel ambele 51 . Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. lumesti. în forma de X..) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. arh. Flagelarea. prin sincera marturisire. care. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. Mihail. domnitor..luminoasa): sf. asupra mortului etc. la 20. la 15. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. Aceasta binecuv. invatator bisericesc. cu dichirul şi trichirul. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. . A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). Comem.pompos. Biciuirea v. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. Nicolae. prin rugaciune şi prin semne externe. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I.) binecuvantate de ei.. stralucit): sf. Comem. în grai comun. grau etc. Berthold (germ. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. binecuvanta şi cu luminile aprinse. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. III. 7). de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. V. al treilea. art. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". ca luminatorul credinciosilor." Luca 24. . Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). patimile. Comem.. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. cand oficiaza. 50). respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. Berta (germ. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele.

preotul binecu. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15.". binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. simboDumnezeu („mila pacii. cere asupra asupra sa. J 19). (Levitic 9. suprapuse anumit pentru acest moment. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. art. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari. Al a Domnului repri cuvinte. ca şi cand deplina pietate. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. în „Darul lui Dumnezeu. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate..". pregatind ridicate. şi mcovoiate meat sa formeze un cere.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. a caror pome Boboteaza. impa-cati cu sine insisi. cu demnitate deplina. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga.". biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34).. mare. aratarea darurilor inchi. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere.ţ tarea ce a „pace tuturor".. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui . 13. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. la degete inchipuie pe Sfanta Treime.. dupa ce a. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. în forma literei C. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei.f dinciosi spre cuminecare. Binecuvantarea liturgica are sa se toti." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". curent.. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. 50). ori.").22). Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala.. celelalte doua. aratatorul şi mijlociul) care. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. 2) Dupa „Credeu". XC. deschisa şi mtinsa. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. de la II Corinteni 13. care (policarul. de urgia dumnezeiasca. sfintele numele lui Dumnezeu. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. intr-un cuget tuturor".. ambele maini (Luca 24. Episcopul. sa fie pazifi de totraul sul trei magi.. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. lizeaza pe Sfanta Treime. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. slabi fund.. simbolizeaza vesnicia. iar celelalte trei cu toata lumea. formand acum lui Dumnezeu..

". „cetatea deasupra muntelui".10).". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. cu mainile ridicate. în Test. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. ce se face în numele Sfintei Treimi. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. tronul lui Dumnezeu. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi... 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. poarta raiului. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. preotul. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza.. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. Edificiul bisericii. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. Trebuie sa aiba eel putin 53 . în biserica romano-catolica la „ ite missa est". Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. E şi numita casa lui Dumnezeu. Vechi. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. prin care intram în viata de fericire.19). inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. Se zideste pe loc inaljat. punand şi mainile asupra lor. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). prezent în euharistie.. a caror pomenire se face la Boboteaza. cand aduce jertfa sfanta. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. Biserica simbolizeaza cerul. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. mancati. 16). ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant.

spre a simboliza taria. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. puterea bisericii. 11). dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. adica a pamantului. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. prin biserica.. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. . Precum biserica simbolizeaza creştinismul. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. 5. Leul mai e simbolul lui Iisus. grosimea şi lungimea lor. 14). Pavel „ca alta temelie nu avem. al vegherii şi al lui Iisus. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. spre patria adevarata. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. spre care nazuim. precum tencuiala tine pietrele laolalta.. ca fundament al Noului Test. E zidita cu altarul spre rasarit.4). Biserica e 54 . care inseamna intunericul spiritual şi moral." (I Corinteni 3. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. astfel e simbolul intelepciunii. ca institutie dumnezeiasca. Intrarea bisericii e la apus. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. pe marea vietii plina de primejdii. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. prin care ni s-a dat mantuirea. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. 9). Matei 21. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. Stalpii. 42). chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. Geneza 49. 22. iar lungimea e chipul rabdarii. Piatra fundamentals. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. despre care zice sf ap. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. ca simbol al dreptatii depline. latimea inseamna dragostea creştina. şi de cele 5 rane ale Domnului. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. care toate le cuprinde. pe episcopi şi pe preoti. pentru ca e simbolul lui Hristos. pe care ne putem urea spre cer. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul.1-2). zidurile imparatiei lui Dumnezeu. se sfinteste.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. E mai inalta decat alte edificii. nadejdea. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. prin care ne-am mantuit. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. care au sa tina laolalta pe creştini. daca nu e pe vreo inaltime. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. spre ceruri. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. corabie. iubirea.

adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. V e c h i . stalpii (I Timotei 3. Transportarea sfintelor moaste. camasa necusuta a Domnului.). Fiindca biserica este loc sfant. în dimineata sfinţirii. printr-un munte sau standi. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. un stalp pe un soclu de 3 trepte. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. apoi. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. N. Biserica şi sfintirea ei. dealul cu vii etc. 9). Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. ornat cu 12 pietre scumpe. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. dintre care una a cazut jos. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. din rauri beau cerbii şi mieii. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. din biserica veche în cea noua. \5). cu procesiune solemna. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. ca inchipuire a bisericii prigonite. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). ori cu cipresul ca semn al nemuririi. Intrarea în biserica).simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. 10) numita Bethel. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. tronul pamantesc al Lui. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). la inconţurare. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. prin discul pamantesc. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. casa lui Dumnezeu. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. simbolizeaza dorinta şi cer. de care stalp se apropie un miel (Test. prin sangele lui. ca unitatea de credinta a bisericii. navodul. apoi cerul. adusa prin jertfa de cruce. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 .

b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v .."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.SP"B0 K-»P -uLT £*%.b rn .•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ .. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r..

16.. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti.. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. insemnand cele 5 rane ale Domnului. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce.. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. art. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. Blasiu (Vlasiu) (gr. sa se reverse peste toti credinciosii. Patronul bolnavilor de grumaţi. spre cainta. II. = regesc): sf. Binecuvdntare.. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. a bisericii universale. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani.20). Bocirea a fost şi la romani. Bocirea simbolizeaza 57 . de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis.. vinul dumnezeirea.. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. Blasiu a manfuit pe un copil. oaia („ca o oaie spre junghiere. martir la 316. adica toate popoarele. sa fie bine primita lui Dumnezeu.4). pentru plata. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste."). Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. ce se va face la sfantul prestol. 17. La ziua sfintilor. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos.neasca. art. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11. Matei 9. Boboteaza v.23). ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. II şi la 11. Amos 5. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. ce se inecase cu un os. cenusa moartea Domnului. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. boceau. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. la 3.. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. primite la acest altar. Botezul Domnului."). cenusa = corp) cu Hristos.. Blagoslovenie v."). Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. episcopul Sevastei în Armenia. Comem. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. prin biserica. ca şi bunele miresme.

inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. pe care il inchipuie biserica.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. Bogumil. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. VII. -zuire): sf.s Pretului şi a gonfl '"""a. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. la gura ? i la piept. Pe cap. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. în I Canaanul imparatiei sufletesti.can. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. Bonifaciu. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. nume latin. în vechime. precum a 1 evanghe]le.. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. ca simboj s ° s 5i ca . descins. adica ferit de putrezirea sufleteasca. spre a inchipui f > precum Iisj "tul.ca do. Comem. astfel şi catehumenul. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. omul nu poate intra în cer. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. rasaritul eel de sus. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. iubitor de Dumnezeu. care va fi patronul celui botezat. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. Catehumenul major.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . cu mainile în jos. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. nume slav. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare.". ori nasul cu pruncul stau în fata usilor.. I se mai imbia lapte şi miere. de fase şi de haine. 1 ia p e sau. Sf.tele intrebari de tiationes) b. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. fara botez. "i-Preotul pun. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. H nstos.ser. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. în care.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. asa crest evorbadeascult zeiesc. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. Botezul. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. în tinda. la 14. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. unde I „curge lapte şi miere". d.19). inseamna: binefacator. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. descult (in camasa daca e major). adica nevinovat. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. insemnand: buna chibBonaventura (lat. la gura spre a marturisi numai adevarul. protectorul şi mijlocitorul lui. sfanta taina.

simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. simbolizand izgonirea puterii diavolesti.. rostind de fiecare data „goneste. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. precum lisus a vindecat pe surdomutul. de trei ori. protestantii stropesc) pe catehumen în apa.. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap.". precum a facut orbul din evanghelie. deodata cu suflarea il inseamna la gura. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. Catehumenul (la prunci. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii. a pacatului. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. care se pogoara şi o sfinfeste. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc." Matei 13. se face imbisericirea. spre lacasul spiritului rau.. Mergand la colimvitra. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. lasa mainile în jos. la piept şi la frunte. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol.11). rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. ci doreste a se uni cu Hristos. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii.". rostind forma sfintitoare „boteaza-se. în materia botezului. ca şi fecioarele intelepte. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. 9). ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima.. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului.ca. Trei afundari sunt 59 .... Catehumenul (la prunci. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu.".. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. la mdini spre a face numai fapte bune. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede.

curata pana la ceasul din urma. Vechi: potopul. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. raul ce curge opt zile dupa botez. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. creştinul. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. urechi. e inseamna ca unsul Testamentului Nou.. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului.. La t r o p a r u l . de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. I 6). Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. copiii intr-un giulgiu. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. în în Test. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. Cadirea se face fapte bune. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. muiate în apa. apoi cu bumbac. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). pe moralul sau. adica staruie numai i în insemnand eternitatea.". Hristos. alba. crucea i Hristos. stapa-nitor (rege) pe vointa. botezat acum e uns al lui Hristos. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. pana atunci purtand o din Eden.. curatit profetii şi regii. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. în T e s t . mai uns cu crisma pe cap. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului.. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. care este simbolul curatiei sufletului. dupa botez. în semn de bucurie fecioare. totdeauna gata de jude. Cel în Test. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. I inchipuind inaltarea rugaciunilor.I cata. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. j corabia lui Noe. maini.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara.". biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. ochi. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. sa fie aducator de daruri. vesnica) la frunte. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . Nou: marea de sticla din legatura la cap. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. nari. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. gura. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. Vechi se ungeau numai preotii. buretele se spala în fantana botezului. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. cercul adica cu lumina aprinsa.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului.

obisnuita în unele parti. Iisus s-a aratat lumii intregi. la botezul Sau.1) etc. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. la apuseni ziua celor trei crai).. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. botezul şi sfintirea apelor. care se facea în vechime în aceasta zi. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. Epifania. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. Botezul Domnului (Boboteazd. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. Ziua luminiloi.. sa iesim din apa botezului.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. iudeilor la Iordan. care cauta dupa izvor (Psalmi 41.. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. prin minunea din Cana. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. intineriti." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa.17). E credinta la 61 .. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. crucea inchipuind pe ffristos. smirna şi aural bisericii. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. inseamna intrarea Domnului în Iordan. cerbul. ca simboale ale luminii lui Hristos.) catehumenii cei catre luminare. Aruncarea crucii în rau. intra aducerea aminte de darurile magilor. crucea insemnand pe Hristos. sfinteste tamaia. Ardtarea Domnului.

şi talharul de pe cruce (Luca 23. 8. este emblema sfantului evanghelist Luca. art. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. Boul mai e simbolul puterii. caruia mucenicii i-au şi urmat. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. dar numai daca aratam cainta sincera. art. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. 22-5). Fiind arbore binecuvantat. 42). în Test. Boul e animal curat. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. al stapanirii. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. botezul fortat v. Botezul pocaintei v. cuiele picioarele din molid. 32. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. la nasterea Domnului. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. Botezul femeiesc. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om.21). Otrdtire. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. Boul adesea inaripat. ori în chipul unui brad. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. care ne curata şi ne sfinteste. credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. Legenda ne spune ca. Singur bradul s-a intins ca o satra. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. Boul privea bland şi linistit.. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. ca sa fie o legenda. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. se intrebuinteaza ." loan 14. Botezul sangelui.ca pom de Craciun.VICTOR AG A popor. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. adica moartea martirilor. Bradul mortului 62 .. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30).impodobit cu daruri şi cu lumini . sub care Domnul a aflat scapare. Botezul lui loan. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. nici caldura şi sa ramana pururea verde. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an.

Bradul. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. nici pentru aparare. dupa o legenda. cu care a fost legat lisus de cruce. Ca simbol al vesniciei. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. De aceea prorocul i-a binecuvantat. nu din lux. arhiman63 . ci spre a-si acoperi goliciunea. art. în analogie. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. abnegatie. formeaza un insigniu special.legenda ne istoriseste ca. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. fiindca. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. în noaptea nasterii sfinte.. sub numirea de pomul mortului. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. se planteaza pe morminte. Braul.").. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. numai bradul i-a dat un mic adapost. bradul inchipuie vesnicia. Mai inseamna abnegatie şi curatie. 35).. ce-i poarta preotii. Mai e şi o avertizare. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. ajungand la iesle şi plecandu-se. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. ca sa fie noduros. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. Bradul. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). cand i-au dus la rastignire. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. ca sa aiba ce rontai pe drum. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei.35)." (Luca 12. ca şi protopopii şi asesorii. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. fmpodobit de lumini. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. 14. Bradul mortului v. mai inchipuie şi funia.. Fiind pururea verde. Fiindca sabia se leaga de brau. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. episcopii. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. cu pomul de Craciun. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. zona) ce i-au imbracatprimii oameni. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. spre rele. verdeata vietii viitoare. caci toate se clatinau puternic. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. 7). impodobit şi neimpodobit. Luca 12. impodobit cu poame şi cu zaharicale.

insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu.' Bucuriile Sfintei Maice v. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. 7 şi 3. precum?il a lumanarilor de ceara. adica a desertaciunii. la 15. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. în inteles simbolic. apostolul Prusiei. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente.. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. ) . spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. art. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). conform cuvintelor de la Geneza 2. vin). Mai este apoi şi simbolul marii. prescura. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta.). c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale.38).: brunet. spre amintirea de mielul pascal (carnea. eel cu punga. X. monahii au brau negru. catre Dumi tele biblice 1. este icoana omului. în pamant şi chiar prin ziduri. sa vanda pe Mantuitorul. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale.). Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. de cina cea de taina (colacul de Pasti. aparat. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul.. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. de ierburile amare (hrean. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. scutit): sfant. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". care insemnase pe Iuda. slanina.. în tovarasia corbului. . Comem.. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti.VICTOR AG A dritii au brau violet. Dupa o legenda creştina. . Bulgarul de pamant. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. Cele patru culori ale braului. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. în se roaga cate în gandului sfinte. broasca e animal binecuvantat. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. a vietii pamantesti.. la case creştine patroana 64 . ori mana de tarana. şapte bucurii. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. impreuna cu alte animale. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009).. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. Bruno (it. u s t u r o i .

în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. prin alegerea Sfintei Fecioare. mancand peste în acest praznic. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. Buretele (spongia) tescuit. din treapta de jos sociala. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. 21). pentru ca Dumnezeu. iar pe sub pomi se face foe. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. va fi intreg anul sanatos ca pestele. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. tamaia alunga toate relele. Buruieni amare consumau evreii la 65 . inchipuie buretele plin cu otet. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. Buricul e simbolul nasterii. fiindca ei nu s-au nascut. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. chiar în timpul Postului mare. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. de aceea se plineste liturghie deplina. adica a sfantului loan Hrisostomul. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta.cultul divin. 29). Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. la o inaltime cuvenita. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte.38). în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. Bunavestire (Blagovegtenie. toate afierosite ca niste jertfe. 15). fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. Poporul crede ca. dupa obicei oriental. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. spre cele sfinte. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. în credinta ca focul atrage caldura verii. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. ci au fost ziditi de Dumnezeu. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. a florilor aduse la biserica.). Adam şi Eva nu-i au. lapte etc. otraveste pe eel ce i-a savarsit. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu.

oua etc. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. rasarise mult busuioc si. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. dar zadarnic. I Cadelnita fa) turribulum. rasarea din nou. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. plante. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. Vechi. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. 8) adica o minune dumnezeiasca. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. Dupa o legenda. Pe langa came. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului.VICTOR AG A descantece. biserica mai sfinţeste şi azi. Tipul lui. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. La Golgota. care cadea jos. cum este usturoiul şi hreanul. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. Busuiocul acesta e r a în Test. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. a fost isopul (Psalmi 50. la Pasti. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. busuiocul se pune la icoane. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. 66 . în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. cautau intruna sa-i smulga şi principale. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. ierburi amare. tamda metal. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. mfranarea gandului şi a patimei. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus.

A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8.. care a odraslit prin rugaciune. Cadelnita inseamna firea omeneasca.. tamdier) este un vas mic de metal. toiag arhieresc. 16). precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). Ornamentele de pe cadelnita. cu figuri de frunze. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. artistic lucrat. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. turribulum. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. 3). Caecilia v. dupa asemanarea toiagului lui Moise. Cafas v. art. care s-a prefacut în sarpe. de animale etc.c Cadelnita (afumator. incensator.. Caduceu. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. ca tamaia inaintea Ta.. Cecilia. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus."." (Matei 10. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. plante.. Coral: Cain (evr. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare.

nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc.. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. La cuminecare. singuratatea. Simboale interne ale caintei sunt: postul. simbolul bunatatii. cu caldura deci. care este de fata . 9) şi necainta sa. Simbol extern al caintei e tardna. pe care are creştinul sa purceada. spre a-si putea ispasi pedeapsa. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. lacrimeaza primavara cand o taiem. dar nu se prapadesc. Semnul acesta a fost un obiect de groaza.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. dar şi de * crutare. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. ea este calea vietii. în Test. Calea inchipuie firul de viata. 6). rugaciunea. V. desi greoaie. contemplatia. 1). simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. Comem. Caius.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii.. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). Hr. invidia şi talharia în opunere cu Abel. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales." (loan 14. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. respectiv sfinteste casele creştinilor. Prin insolenta („au doara. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. frumoasa. a invataturilor dumnezeiesti. martirizat în 59 d. ca sa nu-i ucida nimeni. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. şi turnand-o în forma crucii.. care a zis „Eu sunt calea. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. care plange. = eel voios). în semnul crucii. Gaius (lat. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. 10) la dansul. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau.. reprezinta rautatea.15). Cain e prototipul evreilor. apoi craniul." Geneza 4. Sf . sim-i bolizeaza calea raului. I 68 . şi adica pe urmele lui Hristos. Caldura (cdldura credinfei). 34). 23) în Corint. calea pacatelor. la 5. inseamna insusi raul Iordanului. C. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11.

faptele indurarii. e calea pe care urea sufletele la cer. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. 12) se numeste departarea. Calistrat (gr. ascet.. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. martir decapitat. la 1. 12). sihastru. în parabole (Luca 8. insotite de ruga69 . astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. o haina lunga.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. f o r m a n d toate un fel de labirint. Precum trecatorii lasa urme în cale. în caz de nevoie. V. la 27. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. facator de bine. Comem. Comem. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. Calugar (monah. eremit). Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. IX şi 25. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. Calista (gr. schimnic. ducand o viata ingereasca. Calea laptelui pe cer. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. haina mantuirii. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. de la grec. Comem. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. IX. saracacioasa. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. Labirintul. art. invingator): sf. anahoret. care inseamna jugul lui Hristos. kalos geron — bun batran. = frumos. mantia. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. eremit. anacamilavca. Mai intai i se face tonsura. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. martira în Siracuza (t 305). XII.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. monos. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. singur (gr. se numeşte persoana care. monah). Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. Toate popoarele orientale au avut calugari. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. dupa traditia populara. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. = frumos): sf. în zi de Sabat. pustnic). în scop de a ajunge perfectiunea morala. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. cam de 2000 de coti. camilavca.). precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. IV. = frumoasa): sf. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc).. la 14. în semn de umilinta.

tulburand linistea sfanta. deodata cu punerea votului monahal. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". ingereasca. în biserica romano-catolica. unde a patimit Domnul. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19.42). semnul de logodire cu Hristos. 11. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. In urma acestei legende. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. Valul negru inseamna ca dansul. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. fund intrebuintat la razboaie. Calul. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. e simbolul razboiului şi al judecatii. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. murind el pentru lume.Simion (Matei 27 naframa. ca simbol al curatiei corporale. 7 plangeti pt Iisus cade oara. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca.Intalnirea 5. şi coroana. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. 4. Precum sf. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. 10. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti.VICTOR AG A ciunile precise. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. Calvar (Drumul crucii. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. Dupa o legenda. pe strazi. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. acestia. iar lumanarile inchipuie ca. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. bisericile ridica în edificiul lor. monogramul Camasa necusuta. numite statiunile calvarului. scara pe care e dus mortul la groapa. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. în cimitire. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. (loan 19. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. al fecioriei. Pilat (loan 19. luminata de invataturi sfinte. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. tropoteau şi larmuiau în staul.

30). lisus cade a doua oara. 42). la 18. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. 17).. 8. al umilinţei şi al temperaţiei. 6. care are sa ramana una şi neprihanita. fara maneci. Crucificarea (Marcu 15. VII. tesuta dintr-una. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11.caldura. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. necum o camila. Vechi. 3." (Luca 23. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. 10. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. Cameleon. 9. = copil de jertfa): sf. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos.momentelor de patimi. 13. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. 4. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). 32). aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului.38).. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). Camilavca (gr. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. un soi de soparla. 71 . prin care abia putea trece un om. Luarea de pe cruce (loan 19. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. Ingroparea (loan 19. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. Moartea (loan 19. II. Dezbracarea (Marcu 15. kaama . Cade a treia oara. Camasa (gr.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. 7. monogramul Mantuitorului.16). E confectionata din panza de in. Cade sub greutatea ei. 12. 5. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. Camil (gr. katasarka). al supunerii. calugarul dominican Alvar. Veronica ii intinde naframa. II aflam în Test. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. confectionata din panza de in. 2. lisus ia crucea pe umar (loan 19.30). Camila e simbolul rabdarii. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. elaon = a domoli): e un comanac. 24). se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. Comem. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. 28). primindu-si numirea de la urzitorul lor. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. 14. 25). lunga. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine.

Clopote. daca se fac cu credinta. spalare corporala. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. ca product de plante. pe sluga sutasului (Matei 8. Canafuri v. Ca reprezentanta a paganilor. Candela e un vas micut. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. Prefacerea apei. ce era destinata pentru curatire. plin de toate bunatatile. vinul ce se gata este legea. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. pe preoti. Nou intr-o fiinta evanghelica. A fost şi în Test. Clopotnita. arzand intr-insa. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. art. 8) la rugamintea plina de credinta. cu prileţul unei nunti. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Canaaneanca (Matei 15. Campane v. de nadejde şi de staruinta a acestora. . simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. Cererea ei. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. e simbolul umilintei. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei.7). Canaan (Geneza 15. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. unde a prefacut apa în vin. dupa o viata de credinta vie. cu nadejde şi cu cerere potrivita. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. fiindca în Test. de evlavie. precum şi al rugaciunilor publice. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. care sunt bineprimite. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. 21-28) e chipul paganilor. mai buna decat cea dintai. Cana. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. în care se arde untdelemn. uleiul. mirele este Hristos. materials. Ciucuri. eel mai productiv pamant. dansa se aseamana cainilor. care invinge toate. vinul prefacut este evanghelia. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii.VICTOR AGA Campanar v. este şi simbolul credintei. art. art.

26). bolnavi. Proverbe 26. la 10. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. 6). Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. Cantorii. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie.19-31). Efeseni 5.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. = stralucitor. iar sf. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Candelabru (policandru. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. precum şi al preotilor.Alt Candid. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. al dreptatii ceresti. O gasim şi în Test. al masurii drepte. în Test. art. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. comemorat la 9 martie. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. Comem. VI. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. cu irmoasele lor. care poarta grija celor napastuiti. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. Canonul. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. prezent în Sfanta Cuminecatura. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. Candid (lat. 10). adica rugaciunea de consacrare. De regula are culoare rosie. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. . 31). Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. în numar de 9. Canoanele Utreniei. 11) şi al maniei. inchipuie cerul cu multimea stelelor. 16. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. Cainele în Test. Cantaretii v. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. atarnat în cupola naosului. Eusebiu il aseamana cu diavolul. saraci şi neputinciosi. se regleaza sub David). cainele este simbolul virtutilor creştine. Caini multi inseamna pacatele. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. De aceea cantarul mai e si 73 . 19). 22.

cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Alba. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. art. e semnul bunei cresteri. Cap de mort v. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. Cocosul). Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. iar de aici lumea cobora (Luca 10. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. legata de biserica. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. care nu au corp pamantesc. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. 9). pe timpul echinoctiului. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. regi. saceltum. Craniul. Ziua şi sarbatoarea sf. paraclis) este o incapere mica. în opunere cu cei drepti şi blanzi. Cappa v. arhanghel Mihail. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. 1). în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. pacatosi. are acelasi simbol ca şi biserica. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. balaurii din Apocalipsa. Mai multe capete au numai demonii. mai salbatica decat oaia. 30). al bunei-cuviinte şi al moralei. Capra adica este m a i zburdalnica. ci numai daruri şi puteri sufletesti. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. mai fricoase şi foarte simtitoare.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. Precum 74 . care se aseamana cu oaia. Capela (oratoriu. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. iar intr-altul are o piatra de moara. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. Daca este sfmtita de arhiereu. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. inchipuind faptele bune. Spre capitala se urea. art. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. art. nobili). ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi.

C. Sta mii de ani sub pamant. în groapa. Carţa arhiereasca v. paos) ca pe niste jertfe. este simbolul vietii. eel pacatos se spala de negreala pacatului. se arunca carbuni din cadelnita. adica focul Duhului Sfant. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. în semn de onoare şi de jale. numiti capete. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. 75 . Toiag arhieresc. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. Sf. Tatal eel •preabon. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. la 1. Cu ocazia inmormantarii. sa se rusineze.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. daruri. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. numit capul popii. Ele sunt de aMe) p}prinoase. stima şi supunere. se reduce la darurile leganate din Test. sa fie cu supunere. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. domnitor. cu capul descoperit. precum carbunele în foe isi pierde negreala. = iubirea faptuitoare). Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. în semn de prietenie. Carmazin. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. La descantece. cat şi la pomeni. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. şi preotul care slujeste pomana ridica. ca simbol de doliu familial. fara sa putrezeasca. 7). art. supunere catre eel Prea Inalt. Comem. Vechi. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu.. în fata unui superior. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. Caritas (lat. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. evreii. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. Carbunele este simbolul invierii corpului. (f 120)." Galateni 4. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. prin sffintul botez („apa şi din Duh").. respectiv de buna-cuviinta. asa sa piara boala de la eel bolnav. 14). smerenie. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. ci fiu. Capul descoperit este şi un semn de jelire. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. colac. VIII. peste sicriu. iarna-vara. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. în decurs de noua zile dupa inmormantare. leagana darurile (coliva.

deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. nici altceva rau. Genealogia. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. 11. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. Carolina (lat. la 9. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). 17). Casiu (1 (t 260). = scumpa): sf. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. precum sangele inchipuia sufletul insusi. Carneval. prin focul jertfei. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. Comem. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. 14). atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi.": Psalmi 134. cuvioasa (ţ 1879). 32). ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. în tim] 76 .. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. = scump. inseamna incetarea de a mai consuma carne. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. V. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. 44). al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. fost fulgeratoare. tare. Carunt. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. 20). cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. Carol (lat. carnea simboliza organul sufletului. Matei 16. 26. Psalmi 17. Cartea neamului v. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. iar în biserica catolica Martea grasa. sfarsitul carnevalului. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. la 28. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. se curata de pacate. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. 10-12). în sens mai larg. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. Casa o sfinteste biserica. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul.1. s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne.. La sacrificii. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). Comem. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). bisericile stau deschise în decursul acestor zile. Pentru oamenii cei buni. art.

pe care se pune racla cu mortul. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. în timpul persecutiilor. inseamna: curata. Casa de veci v. peştera subterana. Castrum Doloris v. II. avertizand la prediCeruY. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. inca au vestit pace prin case. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. la 29. nume grec. scriitor bisericesc (t 433). scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. care. la 10. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. Comem. art. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. în biserica latina în partea evangheliului). Comem. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Mai are un crucifix. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. iar în sens mai larg iconostasul. Casula (de la casa = cort). ucenic al sfantului Hrisostom. Casiu (lat. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. Sf. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. felonul bisericii apusene. Sicriu. are şi insemnatatea mormintilor. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Comem. Caterina. dupa porunca Domnului. art. X. Tot catafalc e numita şi estrada. XL Catedra (amvon. C: mare martira în Alexandria. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. care a 77 . Patroana scolilor superioare (f 307). unde creştinii. Simbolica: vezi la aceste articole. Era de o credinta rara. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. Catafalc (tumba. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. Deasupra are de regula un acoperamant. cu toata vrednicia. Catacomba. = sarac): sf martir (f 260).intrat Iisus în casa lui. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. ca urmasi ai Apostolilor. de pe care se tin cuvantarile. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. Catafalc. Casian (lat. Ecaterina. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. invelit în negru. ca simbol al Duhului Sfant. la 25. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul.

Zicalele: . vas mic pentru tamaiere. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. predicat din acest scaun. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate.1-a dus ceasul rau". în cerun Celest. 9." Centrul bisericii locul naosului. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . Precum exista zile bune şi zile rele (critice). ca determinatiune de timp. Hr. simboale ale credintei. nadejdii şi iubirii creştine. Ceasul. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte.. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. care sunt tipul virginitatii. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. Catedra are ca insigniu: crucea. art. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. art. literele . sub barbatilor. Comem. (v. Catui.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. Petru d. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita.. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . daca isi pierde sufletul. precum şi simbolul iadului. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". Lumdnarea de ceara). Celestin seamna: ceresc. simbolul puterii.). Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. „a facut-o intr-un ceas rau". ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Cecilian. Ore. ~ la portile bisericilor nic. Masinaria e chipul sufletului. nascut din Preacurata Fecioara Maria. art. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. apostolul Spaniei catre sf. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. 22 5.. iar gaoacea e simbolul corpului. spre a se tamaia casele. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. 14) şi un vultur. în corp. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. ap. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare... II folosesc şi creştinii. IX. astfel şi corpul moare. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. la 22. Ceasuri v. pe care patronul. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. Comem. De obicei morativa. sa intra în biserica. Cel de sus = ieste sus. al Regi 14. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. Prin maleabilitatea sa. 15). Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. Cavou = criptd (v. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. ancora şi inima. Leii. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. Cecilia (lat.

La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. ca ramasita de la corpurile arse. la 15. imparatesc. Cei rau = diavolul. Regii cei puteraici în Test. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. literele A (alfa) şi O (omega). art. Celest.Hr.13). spiritul raului. inseamna: ceresc. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. în semn de aducere aminte de moarte. pe care e scris anul zidirii. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. De obicei are o piatra comemorativa. Petru şi Pavel. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. V. biserica. 15). al nemuririi. Cedrul (cedrus Libani). La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. nimicite. la nas. Ceciliu (lat. Cantarea cantarilor 5. sfintit şi asezat de catre sf ap. eel orb): sf. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept.. la 8.. apostolul Spaniei. Simbolizeaza rautatea lumii. Martir în 65 d. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. Cenuşa. 79 . Cei de sus = Dumnezeu. 9. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7.Cecilian. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. ce omul trebuie sa le sageteze. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. 12). în ceruri. Psalmi 91. sa le rapuna. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. inainte de a •atom.. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. Cerberul cu trei capete. în naia barbatilor. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. în casa lui Dumnezeu. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. 12)."). 22. IV. nume latin. care locuieste sus. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. patronul.. sub policandru. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . Comem.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. Celestina. care trage cu sageata. patimile şi poftele corporale. Comem. pastrata de la Floriile anului trecut.

cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. cerbul e şi simbolul botezului. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. cu cat acestea se departeaza de centru. Le-a randuit insusi Domnul lisus. Cerime v. şi dimpotriva. metanii etc. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. Matei 5. Dupa aceasta insusire a sa. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. Inelul de logodna. iar central simbolizand pe Dumnezeu. 10) inseamna curatia şi sfintenia. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. cerul s . Ceremonii (datini sfinte. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. acte sfinte. 2). colimvitre. cu atat se departeaza şi unul de altul. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. cercul e simbolul eternitatii. semnul crucii. art. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. ca sa scoata pe sarpe. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. intocmai ca liniile. Sa ne imaginam un cere. care a spalat picioarele Apostolilor. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. pe care trebuie creştinul sa le caute. Nimb. cerbul. si-apoi il mananca. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. inflorita. sf. art. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. adica otrava sarpelui.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. 1. d u p a \ cele sapte planete. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. Dupa traditie. acte simbolice. a frant painea etc. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. de Dumnezeu. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. a ridicat ochii la cer. a binecuvantat. cu atat se apropie şi unul de altul. Figurat il vedem pe baptisterii. varsa apa (urina) în borta acestuia. Prin infmitatea sa. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. Baldachin. Cercul auriu v. Dupa credinta poporului. fratele iubitor de 9.). Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. de centru. ce domnesc în cer. care simbolul creştina contra diavolului . Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. Multimea cerului e numai o ordine de rang. Sapte ceruri. în forma de cere. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". III. ingeri etc Cesar. il voame. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. Cercul e simbolul dragostei creştine. soare. al reimprospatarii.

I 80 .

un arbore inflorit. Cheia. Regele era sotul cetatii şi al statului. Cetatea: în Test. soare. 19). palmier. art. Chiparos v. 38ţ12). e simbolul stapanirii şi al serviciului. Comem. la introducere în oficiu. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). contra diavolului. 22). Vechi e asemanata cu o femeie. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. la 9. Cipresul. Chihlimbar. în loc de potcap insa i se da cuculul. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. în margaritarele sale. Credinta creştina e ca o cetate. art. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. care e cetatea creştinilor. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. 81 . în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. Cheia lui David (Isaia 22. 22) e tipul cheilor lui Petru. fratele lui Grigorie Nazianzenul. Parohii. una a cerului şi alta a pamantului. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. rasina pietrificata. biserica. pe langa evanghelie şi cruce.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. Baptisteriul mic şi art. ca şi toiagul. iubitor de saraci (ţ 369). usile raiului. Charantus v. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. usa bisericii. cea dintai din aur. în Test. inca şi cheile bisericii. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. primesc. III. = imparatesc): sf. care are ca insigniu doua chei. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. Cetatea e simbolul tariei. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". Cesarie (gr. printr-o ceata de sfinti. pasune inflorita. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. Se mai simbolizeaza printr-un voal. de \agar\etc. Cesar. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. în Test. cea de a doua din argint.22. Spalatorul ritual. al apararii.

iar în cealalta mana i se da o lumanare. în semn de penitenta. pe camilavca i se pune anacamilavca . art. dupa timpul de proba. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. sta descins. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. Este imbracat apoi în rasa. de mormant ori de bisericuta. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. care în vechime era locul penitentilor.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. inseamna: ceva ales. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. Manusile. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. respectiv pedagogul sau. nastrapa): o ladita în forma de turn. i se da paramanul. la 8. în tinda bisericii. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. Busuioc. asezata pe prestol şi in 82 ." (Matei 5. Sf.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. De doua ori intinde foarfecile egumenului. în timp de seceta etc. nume grecesc. care inchipuie haina veseliei sufletesti. Chiroteca v. în viata ingereasca. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. marea vietii. Chiriac. apoi primeste mantia. unde se inchina în fata altarului.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. semnul de logodire al ingerescului chip.16). Chita de busuioc v. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. Chipul mantiei v. ceva domnesc. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. art. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita.. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. ca semnul jugului lui Hristos. novitului i se face tonsura. X. Comem. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. Chipul ingeresc eel mic. art. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . Chipul ingeresc eel mic (schima mica.. simbolul crucii lui Hristos. Precum a inghitit chitul pe Iona. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. în cap i se da potcapul. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. Chivot (tabernacul. se opresc. Aici este dezbracat de vesminte.

unde în chivot este prezent insusi Domnul. Ciclul Pastilor e primavara. mantuire. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. Duminicile 83 . care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. moartea şi invierea. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. peristeriu. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. intr-o cutiuta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. de aceea. nastrapa. ce e mirul în biserica ortodoxa.) simbolizeaza puterile spirituale. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. iar cand trecem pe langa biserica. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. principale. aur). ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. Ciborium (margaritum. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. ingenunchem în semn de adanca reverenta. în referire cu ciclul Rusaliilor. iar cu Rusaliile. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. ulei. simbolizeaza judecata din urma. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. inchipuie marirea lui Dumnezeu.. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. vin. Vechi. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. Chivotul legii (sicriul marturiei. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. pixida). Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. pana la Duminica adventului. în biserica apuseana.. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur.care. cand trecem pe langa el. în care se pastrau tablele legii. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. Compus din mai multe ingrediente. E aducere aminte de chivotul legii din Test. adica actele mantuirii. columba. în care era nastrapa de aur cu mana. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. (balsam. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. persoana intaia a Sfintei Treimi. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. strajuit de doi heruvimi. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale.

a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. şi mai ales intr-o zi de Sambata. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus.". Se sfinteste agheasma mica. unde în viata au primit hrana sufleteasca. în Test. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. ca şi cei morti. ori prin catacombe. Episcopii. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere.. spre a fi şi mai aproape de martiri.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . Crucea. se tamaiaza poporul şi mormintii. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. cu cei morti. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. mai s u n t cripte şi mausolee (v. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile.. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. în jurul casei lui Dumnezeu. care inchipuie omenirea. plantele au simbolica respectiv. în numar de 24 pana la 32. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. a doua venire şi despre judecata din urma. în care. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. ziua odihnei. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. în cimitire se mai afla de obicei o capela. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. precum şi spre a invedera invatatura creştina. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. art. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. se pot savarsi servicii divine. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. daca e sfintita. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. intru lacas sfant. Cimitir (fintirim. morminfi). care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. se stropeste crucea. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. ziua inchinata mortilor. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau.

odihna şi ospajul. catre care evreii nu au voit sa vina. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". ca şi la evreii vechi. adica mantuirea sufleteasca. Cei intdi chemati erau iudeii. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. „revedere". care şi azi cheama lumea la mantuire. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. Intrarile cimitirelor. aceasta mantuire. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. de a auzi cuvantul de chemare. care au respins chemarea. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. Florile. farina simbolizeaza grijile lumesti.. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. etc). Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. Cina se numeste mare. loan 19.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. bogaţiile. „fie-i memoria binecuvantata". Boii inchipuie afacerile. ce se vesteste în toata lumea. caci acum „toate sunt gata". ca şi crucile. cu care în pustie a inmultit painile. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. iar acum preface painea in 85 . o primim în dar aceasta cina. Fiul inchipuie pe Mesia. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai.. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. neamurile. ce le ingramadesc oamenii peste masura. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. în vizuini. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. plantele. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara".) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. ravna dupa castig. comertul. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. arborii etc. „in veci pomenirea". 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. numai sa o voim.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. precum şi icoane (invierea lui Lazar. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. „prin moarte la viaţa" etc. slugile simbolizeaza pe proroci. vefi fi ca noi". apoi poftele. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale.

Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. precum se nimicea orice jertfa. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. Cele doua paini dospite. cuvioasa. coasta. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. Templul. Cina din urma v. Biserica are cinci posturi cardinale. art. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. Brdul.VICTOR AGA corpul sau. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. cu verdeata. avea cinci varfuri (v. Vechi. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Prin . La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. în Sinai. mai simbolizau legea data în Sinai. Cincizecime (Rusalii. Pentagrama). poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. saptamana sdptdmdnilor. capul). care se frange. pocainta are cinci parti. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. ce a trecut şi în creştinism. sau 3 cuie. pentagrama. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. jertfa corpului Sau. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. La sfarsjtul serbarilor. amuletul pagan. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). Cincizecimea mai insemna şi darea legii. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. Cinci sunt simturile omului. de minuni (t312). în superstitie. în Test. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. art. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. ca hrana de toate zilele. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. Cingulum v. art. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire.Comem sf. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. precum inimii. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. care da painea de toate zilele poporului sau. Cina cea de taind. ca suma lui 2 şi 3. sdrbdtoarea secerisului.sf. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. inchipuind multumita catre Dumnezeu.

Ciorapii de matase. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. (gr. IX. II. Vechi şi Test. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. iar la romani. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii.. dupa impreţurarea ca cipresul. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer.1 şi 28. care sunt în vesnica fericire. La egipteni era chipul intristarii. Ciprian (gr. la 18.16). Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . cea mai mica litera din alfabetul grecesc. la 14. erudit scriitor bisericesc (t 258). Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. = luminos. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. Comem. sf martir în Alexandria. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. episcopul Cartaginei. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. III. la 31. = din Cipru): sf. Iota este litera i. Ciril (gr. comem. Comem. = al Domnului). Vechi. stralucitor). el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. VI. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. o data retezat. Ciriac (Chiriac) (gr. Comem. = al Domnului): sf. nu mai odrasleste. simbolizand legatura stransa intre Test. patriarhul Ierusalimului (f 386). 3). Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. 18). macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Cira: sf cuvioasa. în epistolele Apostolilor e cuprins. spre cer. Cir (Chir) Cira. Cirta şi iota (Matei 5. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. Nou. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. la 28. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele.

Claudiu (lat. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi... la invierea Domnului. clara.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii.dupa indicatiile liturghierului . Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. care se raspica în Credeu.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. olog): sf. de pe amvon. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. şi pe care-i calca în picioare. luminoasa.5). Luca 22. Claudie. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. al carei tamaduitor este Mantuitorul.2). spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. periculoasa.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. legat de lant.9. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. Haralambie. un monstru. inseamna: curata. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant.". saruta acoperamantul. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. în Sfanta Scriptura e o boala grea. martini în Asia XX . care se apropie de sfintele daruri. al unei primejdii mari (Amos 9. nume latin."). spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului.. Claudia. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. Clara. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. eel din urma avand ca insigniu ciuma. Ciuma.. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. în solee. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. Clatinarea are sa se faca . il invaluie si-i pune de-o parte. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Claudia. Era simbolul oamenilor stricati. O alta practica. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. adica cu privire la usa mormantului. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. putin obisnuita. = inchis. De aceea preotul.

Clopotele (campanele. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. IX. Clementina (lat. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. martir din Corint. episcopul Sardei.) ale serviciilor divine. sub Deciu. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). XI. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. care sunt inscriptii predilecte pe clopote.. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti.1 şi 10. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. la 31. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. Clepsidra. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. = Indurator. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. în Heraclea Macedoniei. fulgura frango" (pe vii ii chem. Din inaltimea turnurilor. Comem. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). congrego clerum. martira sub Deciu. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. 3). festa decoro". adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. şi art. = miloasa): sf. de mantuire. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. Comem. Clement (Climent) (lat. de mantuitoare şi de vestitoare. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. apostol. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin.Mica în goanele lui Maximian (f 305). Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. fulminafugo. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. la 14. Clopotul). mortuos plango. plebem voco. pe morti ii plang. la amiaza. III. Cler (de la gr. care se numea şi botezul lor. prefacere. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. la 20. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. Comem. milos): sf.1... de aceea la sfintirea. la 3.. Claudie: sf. nola). a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. care cheama pe credinciosi la rugaciune. la creştinii cei dintai prin cursori. kliros = soarta). Comem. defunctos plango. apoi prin toaca ori trambite. ca urmator al lui Iuda. orologiu de apa.

sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu.". Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. pentru a scapa lumea de pagani. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. cum era prescris pe atunci. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Coasa taie vietile iarba. are forma unui turn. care este aurora creştinatatii. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. Creştinii. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate.). ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. salutare ingereasca.. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. la amiazd. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. seara. Tragerea de seara este din secolul XIII. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. la auzul clopotului. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. epicleza etc. Pe sepulcral schelet. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. în zori. La apuseni. ca o rugaciune de seara. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . sai. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. şi spre a le arata momentuozitatea actului. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie.. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. adica e vestitorul dumnezeiesc. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei.

virtutilor. iar pe dinauntru cu chrisma. Codrii în Test. tamaierea alunga demonii. cum coseste omul iarba. Cocosul e simbolul vegherii. iar focului i se zice: „cocosul rosu". e şi simbolul penitentei. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. ce are sa salasluiasca în biserica. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. chemandu-i sub scutul. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. sub acoperamantul sau. se ruga şi plangea cu amar. tinand în mana coasa ori secera. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. vamesii. Colacii vamilor.. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. E şi simbolul luminii. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. Moartea taie vietile oamenilor. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. arhanghel Mihail. Coasa e simbolul mortii. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. fiindca el anunta ivirea luminii. ce se propaga sub glasul lui. care ne conduce din intuneric la lumina. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. infipt cu lumanari de ceara. 37). de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. Se face şi se imparte intru cinstea sf. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. tot raul şi toata necuratia de la clopote. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare.. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. chemati de glasul clopotului. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. de cate ori auzea noaptea cocosul.

Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. art. ce le rosteste preotul pentru popor. cuisoare (contra durerilor de dinti). vasul cu apa sfintita. în mijloc. Colibanum v. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. sirene. dupa inviere. umbland unii pe la altii cu cantari. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. miel şi sare. Coliva (colibanum) de grau. trecerea prin Marea Rosie. avus). în care se afunda copiii la botez. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. în care s-a botezat lisus. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. Coleda v. Vamile). iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. baptisteriu. care au iesit din apa baptisteriului. botezul lui lisus. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. al invierii şi al nemuririi neintret . Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. simbolizeaza raul Iordanului. precum şi un ou rosu. Germenul vietii e ascuns în graunte. piscina. coasta impunsa a Mantuitorului. cozonac. cisterna. care s-au botezat. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. art. romane. ce s-au familiarizat în crestinism. Coliva e deci simbolul mortii. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. în tinda. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. pestele (care simbolizeaza pe creştini). al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. usturoi (contra strigoilor). Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. oua rosii. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Deasupra. Iosua prin Iordan. delfinul (simboale de renastere.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. şi art. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. ca şi chipul jertfei şi al invierii. Coliva. ca semn al jertfei de mantuire. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. slanina (contra ranirilor). are o cruce tot din aluat. nadejde şi inviere). Colinde: ramasite de datini pagane. Botezul Domnului.30). Colimvitra (cristelnita. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. Daca colimvitra sta pe 7 trepte.

ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. porumbel): o cutiuta de metal (aur. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. Astfel de animale sunt: grifonul. Columna. cumpatare. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. în locul lui. pana nu dau de pomana din acelea. nastrapa. Columba (columbarium. Iisus. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. care a purtat corpul Domnului. putere. spre a ne mantui. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. ca sa ne deschida calea vietii. au dat roade de viata vesnica (loan 11. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. Completorium v. Columna franta. Originar. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. dragonul. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. 93 . Comem. 51). 25). spte a-i scapa de pangarire. margaritum. La ridicarea colivei. simbolizeaza puterea. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. Tot asa au fost şi Apostolii. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. in. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. ingroparea şi invierea.rupte. post. Columbina. = blanda porumbita): sf. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. în simbolica creştina. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. inchipuie tarie. Golumbina (lat. azi avem cutiuta (pixida. Columba. art. bherica sfmteşte coliva sfantului. Ca amintire. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. fecioara şi martira în Colonia (f 453). cum rosteste Mantuitorul (loan 6. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. sa ne dea roada vietii. aratat la Botezul Domnului. iasma. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. prin moarte. argint) în forma porumbelului. la 6. pastrata în tabernacul. adevarata coliva este cea facuta din grau. Dupacinare. ca monument sepulcral. inchipuie pe Sfantul Duh. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu.

icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 ..io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.s9 xs pinxis p 'ixii.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a. '(9 l\Z g. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi. 9p EA.Eiux.qni p u u i g s 9 '.re. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.o} xpxigsxq 9p. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio. ux iox. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '.

constant!. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. imparatul Bizantului. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. Corabia e simbolul bisericii creatine. V. art. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. statornic): Sf C. Copia (gr. Comem. la 18. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). afara de aceste ceremonii. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. naos) bisericii. Constanta (lat. Conductul mortuar. Biserica şi sfintirea ei. la 21. Convoiul mortuar v. naia. locul femeilor. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. Inchipuie lancea sau sulita. statornicie): sf fecioara. simbolizand sfintirea lor.11. = sfatuitor). cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. se imbracau apoi în vesminte preotesti. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. 2. locul barbatilor şi 3. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. Arhiereii şi preotii.Xl Consacrarea în Test. eel Mare. Precum aceasta a ajuns la liman. Constantin (lat. Comem. pruncii. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. art. ca sa lucreze cele ale legii. Comem. = cutit de jertfa. Copii v. Conrad (germ.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. ca şi Noe în area sa. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. spre a asculta legea Domnului. aduceau sacrificii de curatire de pacat. interna. sora imparatului Constantin (f 360). în corabia bisericii creştinii afla mantuire. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". = tare. art. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. ne duce la mantuire. sf Episcop în Konstanz (f 975). Corabia (area. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. care au numit biserica „corabie. asa şi biserica lui Hristos. inchipuind curatirea sufleteasca. care . la policarul mainii drepte. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. pe care o si 95 k26. Corabia are trei despartaminte: 1. soleea. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. = tarie. Levitii erau stropiti cu apa curatirii.

ci. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului.22. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care vaslesc prin orice primej96 . în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. Multimea pestilor sunt paganii. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. Corabia. cum se napusteşte clerului. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. dar aplecati spre cele pamantesti. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. construindu-si corabia în faţa lor. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. simbolizeaza locurile sfinte. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. chiar şi inseamna pe diavolul. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. care cu totii au intrat în biserica creştina. prigonirile lumii. dupa culoarea sa neagra. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. asa nu este mantuire nici afara de biserica. Marcu 6. Noe a vestit 120 de ani pocainta. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. caci precum afara de area n-a fost mantuire. sectarismul. care nu au primit invatatura noua. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. în corabie barbatii ocupa loc inainte. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. unde a invatat Iisus. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. die. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. Barca a cuprins tot soiul de animale. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. precum şi biserica creştina.45) Dumnezeu. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment.

Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. corbul e avertizare catre cei avari. 6). Coroana (diadema. Cornelie. caci doar pe Hie 1 . Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. III. precum ii este şi inima. Psalmi 91. Cornelia (lat. gratie. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. tot astfel mitologia nordica germana are. Cornul abundentei (cornu copiae). Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. 1. ca un corn): sf. IX. = tare. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Corneliu (lat. 8). în care se nareaza ca pe Adam 1 . Comem. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. 10. Daniel 7. martira în Tunis (f 309). în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17.a r fi indemnat. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. doi corbi. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. la 13. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. ce era rostit pentru pamant. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par).corbul la starv. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Comem. un corb sa ingroape pe Abel. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). bunastare. = tare): sf. respectiv invatat. fiindca nu s-a mai intors în corabie. ce o revarsau ptin altar. 97 . care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. la 31. ca decorativul candelabrelor etc. 3). Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte.

Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. art. 2).17. care ne acopera şi ne apara de primejdii. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. Cortul sfant (cortul legdmdntului. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. Apocalipsa 21. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. Omul chiar şi în viata pamanteasca. de o parte pentru ca se afla în biserica. Cununile mirilor.3). inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. mdrturiei. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. corporala. care are forma unui cort (Psalmi 103. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. poate fi chipul lui Dumnezeu. 31). Corporale v. Coruri ingeresti canta la 98 . Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. cuvucliu. 23). 20) şi se face templul Sfantului Duh. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Coroanele mirilor v. E deci un loc sfant. Se numea cortul legamdntului. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. e un microcosmos. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. Cortul sfant (tabernacul. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. marirea lui Dumnezeu. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor.22). în Sfanta Sfintelor. adica omul e coroana fapturilor. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. art. 11). Corul (cafas). Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. Policandru. art. adundrii.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. iar cortul mdrturiei. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. curate şi tipul corarilor de credinciosi. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. c. inauntrul caraia. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. Liton. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. c. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. al adorarii senine. Cortul mai inchipuie şi ceral.

dupa traditie. Facerea lumii. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. =regulat.1) în vedenie. fiindca. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). Colac de pomana. pe langa rugaciune. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. a lui „Adam eel nou". SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. Cosara plina inseamna belsug şi dar. în referire cu marul lui Adam. spre a arata ca s-a . Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. Dupa superstitie. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. Craniul ce tine un mar în gura. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. art. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. ordonat): sfant. Coţara cu poame coapte. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. art. ce urmeaza dupa moarte. Craniul cu cele doua oase de picior. ori chiar un sarpe. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. VI. Covrig de pomana v." Stihira Rusaliilor). la 1.. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. racla). Astfel cosarile cu frrimituri de paine. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. Sim ar fi primit craniul. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. simbolizeaza belsugul darului de sus. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. ce a vazut-o prorocul Amos (8. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor.. Creatiunea v. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. cu albine. Cosma (gr. Marcu 8). Comem. incrucisate. iar eel inconţurat cu spice. Co$ciug (sicriu.

cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. a ingerului Gavriil. Ramurile. prin roseata sa. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. Daca il rosteste un preot. Crinii 100 . şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. episcop în Vienne (t 80). Comem. vestitorul nasterii Domnului. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). incolacita pe dupa cruce. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. dupa care are sa vina lumina. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. ucenicul sfantului Pavel. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. Crengile verzi v. Crinul e tipul potirului. Crescens. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. la 30. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. este azi emblema cercetasiei. simbolizeaza sangele mucenicilor. VII şi 4. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. ce izvorasc din credinta creştina. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. în mana martirilor. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. = crescator. ci numai marturisire şi invatatura. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. art. Crescentiu (lat. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. prispitor): sf. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. în Test.VICTOR AG A dinta. E simbolizata prin o cruce. fiindca Credeul nu e rugaciune. Crepusculul (amurgul) serii. Precum crepusculul anunta intrarea noptii.1. Credeul se rosteste prin cantare. a intunericului. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. Crijma e o bucata de giulgiu alb. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. care are forma figurala a aceluia. în unele biserici.

Cristofor (gr. Sf Crisant . nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. martirizat în 287. zilele crucii. desi erau rupti de foame. 28) reprezinta toate florile campului. ii dadura cu bucurie intreaga paine. pe care ii cinsteau la saraci. care nu erau alta decat flori de crin. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. fara sa sufere vreo alterare. din care rasarira mii de floricele. X. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. martir. nume grec. la 24. Crispina. procesiune: de ex. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. E 101 . Semnul crucii. baptisteriu. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. la 14. XI şi 25. albe ca lacrimile. Cruce în sens mai larg inseamna litie. E infatisat ca un urias. Cripta (gr. Comem. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Sf. XII. VII. adica zilele de procesiune. Crispin. nume ce inseamna: cret la par. ca reminiscenta a catacombelor. Sf Crispin. C. Cristelnita v. X. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. Comem. Comem. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. la 4. miscat de acest semn de iubire şi de mila. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. de Dumnezeu): sf.campului din evanghelie (Matei 6. art. = credincios. cripte. Crisant. unul din cei 14 salvatori. Cand vazu lisus ca. inseamna: floare aurie. care. precum şi patronul automobilistilor (f 300). E supranumit lacrima milosteniei. la cererea sa. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. zicandu-le: mancati acum din ea. colimvitra. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale.martir în Roma (t 283).: a merge cu crucea la holde. cristalul mai e şi simbolul cerului. le reinapoie painea. Comem. Cristin (gr. e patronul cismarilor. Prin taria şi frumusetea sa. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. art. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. originar din Roma. Cristian. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. Cristina (gr. E patronul celor bolnavi de ciuma. episcop în Prusia (f 1245). VII. Comem. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. la 25. la 9. Cruce a-şi face v. = purtator de Hristos. din care s-a nascut lumina adevarata.

care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. loan 3. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. carte. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. cea latina (crux immissa) ţ. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. Biserica are. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. ca un steag de biruinta. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. cea egipteana. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. biserici. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. scara ce a vazut-o Iacob în vis. ca sa fie sacrificat. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. area lui Noe. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. 14). spre a inchipui pomul vietii din rai. rabdarea. Apostol Pavel (Galateni 6. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. invinsa de Iisus (v. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. în onoarea crucii. art. In 102 vechime crucea avea culoare verde. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . harul şi iertarea pacatelor. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. biruinta asupra iadului. Crucea se numeste catedra. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. scoala. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. ce o poarta Episcopul pe piept. trei sarbatori: la 14 septembrie. asa s-a mantuit lumea prin cruce. Craniul). ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. Tipurile crucii în Test. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut.") fata de marea jertfa de pe cruce. suferita de Iisus pentru noi.. La morminti inseamna nadejdea invierii. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. prin roadele aduse de El. 8. varga lui Moise.. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele.

spre a fi aparati de toate relele. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. de adevar. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta.. Crucea pectorala v. unde troneaza Dumnezeu. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Crucea arhiereasca. inseamna aceeasi. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. adica crucea. Crucea. Crucea. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. t Episcop al. vesnicia şi trinitatea. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca.. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. langa iscalitura unui episcop (de ex. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. Crucea patimilor v. al invataturilor Lui. pe frontispiciile institutelor religioase etc. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea în cere o vedem la biserici. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. art. la sfintiri. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos.). ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. a purtat în viata sa crucea suferintelor. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. carora au sa le urmeze. Creştinii adevarati o poarta pe piept.inchipuie şi scutul. Crucea la capul mortului. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea constituind un semn de cinste. ca şi crucea stativa. o au în casele lor. iar crucea e chipul dumnezeirii. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. art.

Crucea painii se numeste semnul crucii. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii.Mai este obiceiul ca. Crucea sau semnul crucii. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. ca şi în fata lui Dumnezeu. Prin aceasta el se declara ca creştin. El constituie declaratia proprie. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. careia are sa i se dea toata cinstea. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. . „Cu frica lui Dumnezeu".. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". ca sa se formeze o cruce. este un semn de credinta. inainte de a incepe sa o taie. hotarata. ca un miel langa cruce. de onoare. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. Crucea este un semn de cinste. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). de omenie şi cinstitor al crucii. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. în forma crucii. condeiul insemnand partea verticala.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. ca un simbol al adevarului. dar cu imbracaminte. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. la astfel de iscalitura. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. e „fata lui Dumnezeu". mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi.. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. cei ce nu stiu scrie. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. .. prin crucile acestea. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. neschimbata.

. Verdele. Violetul e folosit în advent. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. a Maicii Lui. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. Negrul (mohorat. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. în biserica apuseana culoarea ro$ie. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. nimbul sfmtilor e auriu. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. a curatiei şi a luminarii. care nu au fost martiri. 105 . al urii. a ingerilor şi a sfmtilor. trandafiriu este chipul iubirii creştine. Roşu caramiziu. de unde işi are numirea şi de aureola. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. purpuriul este simbolul puterii. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. Trandafirie e simbolul iubirii. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. care aduce aminte de foe şi de sange. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. chipul Duhului Sfant. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. e simbolul vietii. al milei şi al binefacerii. al maniei.. Negrul. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. culoarea roza. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. Icoanele cele mai vechi numara 4. simtaminte evlavioase. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. purpurul (roşu inchis). inchipuie marirea dumnezeirii. Albul este icoana bucuriei. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. Ea e mila şi scaparea lumii. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. inseamna nadejdea în Iisus. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. marirea lui Dumnezeu. la Vinerea mare. care este culoarea pompei regale. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. aurul curat e chipul fericirii. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. asemanator sangelui şi focului. iar la sarbatoarea Nascatoarei. în posturi. aurii. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Culorile odajdiilor. al sufletului şi al gandului curat.

religia interna. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cununia (nunta. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. Cdntarul. Li se pune pe cap valul (sovon). art. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism.barbat şi femeie -. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. ce are sa straluceasca 106 . art. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. Cumpana v. Cuminecatura sfanta v. Mirii stau inaintea tetrapodului. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. care. Cununa anului (Psalmi 64.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. pe care e asezata crucea şi evanghelia. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. de la care vine tot binele (Efeseni 5. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. iar cultul extern inchipuie. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . Cununa de spini v. în fata altarului. martirilor li se da cununa credintei lor. 32). Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). Coroana de spini. dupa cuvantul Mantuitorului. Cultul divin de toate zilele în Test. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. ca Maica cerului. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. la olimpiade etc). Ierusalimul eel sfant. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. prin semne vazute. care se hotarasc a vietui impreuna. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Cununia se savarseste în biserica. Euharistia. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. art. izvorata din credinta adevarata. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. ziditorului sau. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. inchipuind biserica spirituals. prin rugaciunile bisericii.

doua maini incopciate. Rugaciunile. cununa mirilor. Emblema cununiei poate fi prestolul. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). Cununile mirilor (cununii. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. ca cercul facut prin inconţurare. Mirele sta de-a dreapta miresei. de mirt. inelul. numit paharul comun. si-a logodit siesi mireasa biserica. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. masa. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. Cununa. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. cand Iisus. coroane). asupra mirilor. insemnand ca el este cap femeii. arata belsugul darurilor de sus. dupa forma ei de cere. salutam cu dreapta. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. conform prorociilor. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. aruncarea graului. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare.ca o lumina. Aruncarea de zaharicale. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. facute din flori. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. de iubire fata de eel raposat. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi.23). mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. are sa fie fara sfarsit. dreapta e semn de credinta. în unele parti. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. inseamna şi vesnicia. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. precum şi Hristos . 107 . La sfarsit. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Mirii isi intind mana unul altuia.cap bisericii (Efeseni 5. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. Miaa. dar pagane. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. din ramura de prun. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. ale virtutilor creştinesti. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). din spice ori confectionate din metal. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. Dupa numarul lor. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Cununile la morti sunt semne de onoare.

Curatitorul v. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. 2. sa-i imbisericeasca. Culorile-i principale sunt albastru. neinsemnat. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. rosu . trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. chipul nadejdii. baiatul. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. în Test. adica nu este . 22). partea barbateasca. 7 inseamna cele 7 Taine. sa-i inchine Domnului. Vechi. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. ca şi în legea veche. Curaţiri levitice v. 22). precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. Curatirea dupa nastere. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. Levitice curatiri. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul." (Matei 3. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. Luca 2. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. ca sa dea marire lui Dumnezeu. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. Propitiatoriu. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. Curcubeul e simbolul Mariei. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. Lehuza. Vechi simbol al curatiei inimii. 11). astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. art. La 40 de zile dupa nastere...al focului ce mistuie lumea şi verdele. art. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. Obiceiul a trecut şi în creştinism. Curatenia corpului a fost în Test. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. conform legamantului prin Iisus Hristos. Este şi chipul Sfintei Euharistii. în Test. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. simbolul potopului. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. 26). care ne-a adus aceasta pace.

în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac.. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul.15). Dupa o alta versiune. diavolii vor sa-i opreasca. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . Cuvuclion v. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. il ingroasa de cate noua ori. caruia i-a fost supusa (Romani 8. 19). simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor.16. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. 9. Avacum 3. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. Cand sf. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. 29). . Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul.. ascunse (Psalmi 24. Patriarhul Avraam. Pamantul.de sub stricaciunea pacatului. ba chiar roade din stalp." (Psalmi 67. Naum 1. luda este legat de unul din stalpii pamantului. 10). sa ne prinda în latul sau. şi il clatina adesea. pe care apoi sf Hie. ca instrument de vanatoare. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. Cuvantarea bisericeasca v. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. la al treilea sta sf Hie.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. 5. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. e infatisat cu cutitul în mana. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. 9. în timpul de somn al lui luda. Cortul sfdnt. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. Curpan. Cursa (lat). Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. 8). VCSfi. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. art. Predica. art.ca fruct al rascumpararii . Cutremurul inchipuia în Test. fn icoanefe bisericesti.

le izraeliteni din robia babilonica. asa lisus fluiera şi toata lumea. la catolici: 6. Cosma. la 1.. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. Dansul cununiei. = daruit. Daniil mare. = istet. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. de la Domnul. „Isaia dantuieste". V. omul poporului). art. Daniil (evr. zeaza atotputemicia mortii. Fiind pururea verde. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. Sacos. la 4. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). scriitor bisericesc (t 754). în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. imbracat ori nud. Precum Daniil scapa pe jocul sau. la 21. mesei. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. ca şi cercul (= simbolul Comem. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. il aflam la toate popoarele vechi. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. fratele sf.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . IX. Comem. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). XII. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. fu aruncat de vrajmasii sai.VII. sfant. Ea danseaza inaintea lor. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. sf.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. Comem. unde ne. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar.

Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Ill . Darurile de Craciun. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. ce 1 . ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. ramasjte de datini romane. vinul şi alte bucate. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. ca jertfa lui Dumnezeu. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. pe seama intregului neam omenesc. un fel de rugaciune.. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. în Test. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. Obiceiul a trecut sj la creştini. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu.. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. Arata referinta dintre biserica şi stat.divin. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. de unde au trecut sj în viata sociala. au fost şi la pagani. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. ce le aduc creştinii la biserica. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. Sunt de origine veche. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. a inceputului man-• tuirii noastre. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. în sarbatori ori şi în alte zile. didrahma). ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor." (Matei 22. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. Darul ridicat (siclul. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. Daruri (prinoase) se numesc painea.

Ca alimente. Precum copiii se bucura de darurile primite. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. şi art. revarsat prin nasterea Mantuitorului. la care a indemnat Iisus lumea. Sfintele. eel nascut şi crescut în umilinta. asa s-a facut Mesia. cu munca. iubit) e prototipul Mantuitorului.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. adica: aurul. tamaia şi smirna. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Aurul e simbolul faptelor bune. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. Darurile magilor. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. = placut. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Darurile magilor sunt: 1) Aurul. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. ele simbolizeaza intreaga viata omului. fiindca reprezinta intreaga natura. Euharistia). imparat al neamurilor. adica jertfa nesangeroasa. precum aurul nu rugineste. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Down) este numirea Sfintei Euharistii. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. tamaia e rugaciunea. adus lui Iisus. David (evr. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). afara de Sambata şi Duminica. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. preotesc şi profetic. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti.

Samarineanul inchipuie pe Iisus. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. tot felul de oameni. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Untul de lemn şi vinul. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului.se tineau serbarile 113 . omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. Asinul inseamna corpul Domnului. care sunt mai jos decat am primit de la romani. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. Numele itoase şi iadul. care are lipsa de ajutor. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. legatura cu biserica lui Hristos. precum este de stransa bisericii. iar levitul este antitipul prorocilor. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. preotul inchipuie adica legea veche. care n-a folosit nimic omenirii. pe preotii nobila dintre toate plantele. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. urgia dumnecreştina. 32. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. 29-37. de care se ingrozeste Satana. veche şi cea noua. Ieri. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. care o aveau ca Ierusalimul. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. Toiagul lui David a fost tipul crucii. unde este pace şi siguranta. cu care ne-a spalat ranile.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. raiul.douasprezecea a celui solar. care n-a adus vindecare lumii. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. iar ca rege este imbracat în purpura regala. adica pacatele. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. 16). 22). iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu.nezeu cu intindere vesnica. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. tatal zeilor. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". Apocalipsa 19. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. parabola de la Luca 10.

VICTOR AG A Saturnalii. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. este simbolul creştinismului. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6).este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. Poporul i-a dat porecla de Indrea. Dimitrie (grec. iar de ziua sf. ca simbol. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. daruri etc. la 26. art. Andrea şi Undrea. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. care toate ne dau nadejdea mantuirii. spre inviere. cu colinde. Degetul ori lacatul la gura. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. Comem. unde era simbolul renasterii. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. loan Nepomuc. Dafrosa. il are sf. a intrat în paganism.prin comemorarea nasterii Domnului . inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. Naşterea Domnului (25). Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. Diavolul. cand este aşezat pe gura. Demetria. iar ziua incepe sa creasca. arhidiacon martir ştefan (27). în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. ca insigniu. sf. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". personificarea flacarii şi a nevinovatiei. care a fost martirizat. Demon v. Demetriu. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. e simbolul tacerii. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). Demetria. sf martira (f 362) sora sf. Craciunul . adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. X. Delfinul. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. fiu al zeitei pamantului). facator de minuni. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. invierii. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. nadejdii. al vietii Lui. al tainuirii.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. = din pamant. 114 . Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. Degetul.

stau cu capul acoperit la rugaciune. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. I Samuil 25. Vechi numai saracii şi jelitorii. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. Isaia 9. stima. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. atat în trecut cat şi azi. Sf ap.Denii (vigilii. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. Desculti umblau în Test. sau vreo troita. 27. cand trecem pe langa biserica. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. precum şi curatirea casei de toate relele. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul.23). 4). Evreii.10). Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. 64. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. 2. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. pruncul şi casenii. lehuza. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. asupra noului nascut. 115 . Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. chinezii etc. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. Descalecarea în Test. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii.4). 20. 5. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. ci ca fii mantuiti. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. 19). inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. liberi sj cu demnitate. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. cat mai ales contra murdariei. ca în loc sfant. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. la sfintiri de biserici etc. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. lepadarea. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul.) în casele lor de rugaciune. 5.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor.

Devotiunea (votul). Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. ca antiteza gradinii raiului. „nu sunt vrednic. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. Dezideriu (grec. = doritor. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. 22). Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. care mai sj binecuvanta masa. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6).. martir impreuna cu Ianuarie." (Matei 27.. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. infocat): sfant. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. al pacatului şi al iadului. în desert stau demonii. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. spiritele rele. Astfel expresia lui loan. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. art. naos. în Joia mare. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor." (loan 20. Se cade deci fiecarui creştin. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. Deşertul. de a lega şi a dezlega. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. Diac v. Comem. vot monahal etc. Indeosebi la praznice. Ministrantii. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. în taina pocainţei. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. tinda). în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. al neinsemnatatii cuiva. art. Diaconii (gr. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. Singuri nu pot savarsi functii sacre." (Marcu 1. adica se da invoirea de a manca. Dezbracarea altarului.. La ziua impacarii. pomeni. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. „Impartit-au hainele. Despuierea altarului v. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. IV. trei la numar (altar. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. ci sunt numai 116 . al micimii. agape publice etc. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt.... inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. abstinenta. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. la 21.35).

cu coada. 103. sunt în Biblie: Egiptul. inchipuie un loc sfintit. Belial). în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. ce servesc şi ca tipuri. basiliscul. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. 31) şi este simbolul ereziarhilor. alte simboale: vulturul. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. avand parul despletit şi gheare la picioare. ca Jap simbolizeaza pacatul. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. Beelzebut. Demon. negru.15. leul cu referire la Psalmi 21. adesea cu cap de femeie. broasca. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. Isav. care era privit ca animal necurat (Exod 22. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. unde. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. 27). e infatisat adesea ca un monstru: gol. Irod. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. maimuta. Pilat. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. vulpea. 24.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. e inchipuit cu figura de om. 117 . care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. schiop din cauza caderii din cer. sarpele. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. Nu este principiu al raului. simbolul minciunii şi al sireteniei. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. 12) şi al onoarei. acoperita numai la coapse. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. gr. Iuda. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. cu coarne şi legat în lanturi. mistretul. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. behemothul (Iov 40.23 şi I Petru 5. care strica via Domnului (Psalmi 79. cainele. corbul. ursul invins de catre David (I Samuil 17. cu mai multe fe{e. Faraon. paros.14).15). Satan. Asiria. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat.simbolul avaritiei. tapul (Levitic 16. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. pe pastoforii.22). cum ar fi Ahrimanul persilor. în care sunt concentrate toate animalele. Varava. leviatanul (Psalmi 73. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. Diavolul (evr. dragonul. Lucifer. Diaconic (vesmantar.8.34). simbolul Duhului Sfant). 2). capetenia diavolilor. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. Diaconul. Lucifer. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. Simboalele diavolului. II Regi 11. Diadema (= coroana) a fost în Test. prin pacatul sumefiei. şi diaconicul. cu gheare.

Dichirul (dicheria). toiagul patriarhilor. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. la inflorire sufleteasca. al treilea invatatori".15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15..VICTOR AGA Dicaniciu." (Dei gratia. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. = dumnezeiesc): sf. dupa cum invata biserica ortodoxa. „Din mila lui Dumnezeu. Comem. Vechi. spalati şi curatiti prin botez. Demetriu. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. cu falca unui magar. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . De aceea rugaciunile principale se fac dimineata. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). X. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai.. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. în care ni se spune ca Samson. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. ales a scrisorilor pastorale. Dionisie. Dionisiu (gr. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. la 9. conform I Corinteni 12. Comem. în biserica apuseana cu „ ite missa est". a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. III. sfesnic mic cu doua brate. combatand parerea lui Nestorie. al doilea proroci. avand în mijlocul lor o cruce. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. la 3. în Cantarea cantarilor (4. Dimitrie v.2).. Inseamna smerenie.. Dionisie Areopagitul. adica cu doua lumanari.. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. Dintele este simbolul puterii în Test. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina." Romani 13. Obiceiul s-a luat de la romani. martir.. Dion: sf. 19). din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii.

apare atat în Test. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus.. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. precum şi în practica vietii creştine. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce.). în care sens este socotit ca cifra discordiei." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. isi agoniseste viata vesnica. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. Simbolizeaza rugaciunea de seara. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. si-a sacrificat corpul Sau.darurilor. ca sa ne ia sub scutul sau. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. adica mormantul. Sfanta Scrip119 . adica inchipuie lemnul crucii. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. Este elemenml binar. Discul (gr. în Test. pe care se junghie corpul lui Iisus. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. intre creştini şi pagani. iar oamenii sunt fiii lui. ca numar simbolic. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. darul dumnezeiesc. Nou. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. în munca vesnica a iadului.. discul simbolizeaza locul. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori.. precum potirul poarta sangele Lui. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. „Doamne strigat-am. Nimb. care are sa fie mantuit. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. La intrarea mare. Nou Dumnezeu e Tatal. intre rai şi iad. discul e tinut ridicat la frunte. cat şi în Test. Vechi. Discos v. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. Vechi Dumnezeu e Stapanul. Pana se afla la proscomidie. Doi. art. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. canaaneanca. Cand se afla pe prestol. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. Cel ce a negutatorit bine talantul sau.. profeti şi apostoli. iar omul e robul. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. ca pe un altar de jertfa. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. în care ne-am marturisit pacatele. adica mantuirea. dintre pozitiv şi negativ. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. pe care Iisus. pana sunt la proscomidie. virtuti şi pacate.

Comem. Usile imparateşti au doua aripi. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. în Test. Nou. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. celui mai mare Dumnezeu. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. Dominic. o au bisericile catedrale. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. la 4. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. Comem. nu-si tund parul. traditional ori statorit prin norme de uz. Roadele Sfantului Duh sunt 12. de 40 de zile. M. doua vointe. facator de minuni. Vechi avem 12 patriarhi. nici nu isi rad barba. Inscriptia de initiale D. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. pe care le implinesc. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). postul. VIII. 15). Vechi şi Test. Domnica: sf. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Dom se numeste catedrala.1. Nou. 12 sunt fiii lui Iacob. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. Dominica. Iisus a avut doua firi. loan 21. Numirea se mai deduce de la initialele D. O. cernite. la 10. M. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. inseamna: proprietateaDomnului. Vechi şi Test. Dominica. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Barbatii umbla cu capul descoperit. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). cuvioasa fecioara. Doliul il au toate popoarele. Revelatia este supranaturala şi naturala. care inchipuie Test. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. puterile. nume latin. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. Domul are aceeasi simbolica. ruperea vesmintelor. O. adica pana la parastasul. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. cu retinere de la petreceri şi jocuri.1. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. 120 . respectiv pomana. ce o are şi biserica.. presararea cenuşii pe cap. episcopul Miletului. Comem. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. adica 12 articole. imbracarea în sac. 1. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . la 8. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. Domitian: sfant. stapaniile).VICTOR AG A tura are doua parti: Test.

(„Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. impreuna cu intreaga faptura. i-o aducem lui Dumnezeu. la 13. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. Doron = Darurile inainte sfintite v. femeile de-a stanga. II. binecuvantam. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. = dar de la Dumnezeu): sf. La evrei. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. în mana drapta cu toiag de aur. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur.1). şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. s-a pierdut prin pacat. cei buni stau de-a dreapta. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. La judecata din urma. Columna. v. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. Comem. la 6.. Mantuitorul. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. inaltat la cer. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. pe sufletele noastre. 14). de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. Comem. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. Dosoftei (gr. Chipul lui Dumnezeu.. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). La cununie barbatul sta de-a dreapta. imprimat pe drahma. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. VIII. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor."). e apostolul neamurflor. E o cantare de lauda. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. cu orare verzi. zmeu. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. VIII. Dospirea: în Biblie. Comem. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. Drahma pierduta (Luca 15. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. art.8): dupa Sf. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. e simbolul imoralitatii. Dorotei Tebanul: sf. art. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. insemnand ca „barbatul este cap femeii". sade de-a dreapta Tatalui. la 13.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. fiindca reprezinta Test. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. 121 . în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. al putrezirii şi al necuratiei. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. Cu dreapta facem semnul crucii. Nou. ascet renumit şi scriitorbisericesc. deosebita. ce dimineata.

Drumul crucii v. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. iar în cealalta o sabie. la stare. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. art." -Duhul Sfant sau „S. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. S. vulturul. care simbolizeaza. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. Alteori il vedem ca porumbel. are emblemele celor patru evangheliijti. la rang. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. iar confesorii de-a stanga. Starea dreapta. martirii stau de-a dreapta. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. ce-i tine Mantuitorul în palma. arh. în icoanele judecatii universale. Dies Dominica. cantarul dreptatii il tine sf. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". puse langa ori 122 deasupra porumbelului. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. Calvarul. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. ce zboara intr-un triunghi. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). cocorii cu piatra în gheare. Drepti la rugaciune v. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. S. una ori doua sabii. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. iar din gura emite raze. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. impartaşindu-ne viata noua.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. echerul. pe Sfantul Duh. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. ca virtute. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. în icoanele sfmţilor. tinand intr-o mana o cumpana. legata la ochi. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. art. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii." — Spiritus Sanc-tus. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. fiindca el. respectiv infatişeaza. S. Porumbelul. D.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. Mihail stand langa dreptul Judecator. strutul. Dreptatea. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. Spre a forma semnul crucii. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. Duminica (Ziua Domnului. inconţurat de raze solare.

Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. dupa insemnatatea sa cea mare. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. adica la 8 zile dupa Pasti. Sf. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. veac de odihna. care este nemarginita. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. dar care nu se cade sa fie precupetita. Duminica crucii v. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. spre a simboliza invierea Domnului. în credinta poporului. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. cainta adevarata. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. Duminica lasatului de carne în citirile. Duminica mare (Rusalii. abia la Duminica Tomii. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. ziua cea dintai a saptamanii. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. iar Duhul Sfant. personificate. 5) şi Sfanta Scriptura. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. prin invierea Sa. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. Duminica a treia din Postul mare. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. art. mantuirea savarsita prin cruce. Faptele Apostolilor 20. Paştile mici. 7) în ziua de Duminica. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau.Sale asupra lumii. Duminica. Ea este inceputul zilelor. prin cantarile şi citirile sale. primita la botez. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. sfintitorul lumii. 123 . Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Prin aceasta dovedim ca noi. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie.

care ne asigura etemitatea în rai. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. inbiserica apuseana. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. în aceasta Duminica. Ca fiinta pur spirituals. de durere asupra patimilor lui lisus. art. Duminica Tomii v. fiinta absoluta. pe tetrapod. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. acoperindu-i adica cu un val violet. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. Dogmatica). rugaciuni pentru vite etc. a cincea Duminica din Postul mare. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. Vechi şi a celor din Test. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. rugaciuni contra boalelor. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. adica Duminica prima a lunii noi. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Antipasca. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. bolizeaza pomul vietii. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. dupa pogorarea Duhului Sfant. care exista prin sine insuşi. dupa primirea Duhului Sfant. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. pana la Paşti. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. care voiau sa-l ucida cu pietre. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. Nou. Dumnezeu. De la aceasta Duminica incepand. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. fiindca de aci inainte crucile.

f) un stalp de foe dupa Exod 13. 4). 21: „Domnul mergea. e) imparat pe 7 tronuri. Dumnezeu e infatişat sau în Treime... Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice.". w. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut.. I Petru 3.. g) ori prin şapte ochi." pe clopote. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. d) un foe. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. coroana. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc.. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. simbolul providentei (Proverbe 22. în Test. cartea vietii. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. h. cercul simbolizand lumea. 12).. h. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. dupa Zaharia (4." (Geneza 1. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului.. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. imbracat în ornate. 26).. Ca Stapdn al cerului. cartea judecatii. incadrate în nimb de soare. 18). Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. w. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. tetragramatonului.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. pe cruci. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. Ca şi Creator al lumii. = tetragramatonul." (loan 1. soare. a prin semne temporale. Vechi.. 18). sau ca persoana singuratica. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. ca zapada. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. 12. 1). în foe. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118.".. ori de numele Elohim. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. culoarea alba simbolizeaza lumina. semnul puterii. în tunet. h) o mana. conform vedeniei lui Daniil (7. E în nori. Dumnezeu e inconţurat de stele.. h. noaptea intr-un stalp de foe".24). Evreii adica. 125 . Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana." (Psalmi 23. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. respectiv personificat. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. se foloseau de numele de Adonai = Domn. 1) ori şezand pe tron. în mana cu sceptrul. c) crucea în cere. h. acesta a trecut şi în creştinism.. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". crucea insemnand pe Dumnezeu. soare. grija şi ocrotirea fapturilor. al lui Iehova.

„Dumnezeu e Domnul". dupa cina. art. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. simbolizeaza eternitatea. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. liturgice.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. Nimbul. Durerile Sfintei Preacurate v. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. adica de moarte. în Test. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. adica în faptul zilei. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. art. co n. 126 . în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. în forma de disc ori de triunghi luminos. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. Dveri v. N (v=n). din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. cainta şi umilinta noastra. Dupaserdnda. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. cantarea de la inceputul Utreniei. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. Uşile imparateşti. co (omega). Dupacinare (Pavecernita. iar literele o. 16). Completorium): una dintre orele canonice. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. care sa nu ne surprinda fara de veste. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. şapte dureri. (O co N = eel ce este). Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des.

i-a scos în fata multimii. se intelege figura lui lisus batjocorit. fara vina proprie. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit.). a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). art. are simbolica ecteniei mari v. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. Ectenia staruitoare. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. sub numirea de Ecce homo. batjocorit de catre ostasi şi plebe. imbracat în hlamida. cat şi în sculptura (Diirer). = frumsete): un tinut la Rasarit. în arta. 1). precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. Caterina. Momentul acesta. unic în istoria lumii.E Ecaterina v. Eden (evr. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. comuna mai multor randuieli liturgice. Tipul lui Ecce homo în Test. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. art. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. Ectenia mare (de la gr. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. 23). rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". = iata omul). Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. pace etc. Ecce homo (lat. cand pe lisus. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. Ca şi acestia a fost şi lisus. exclamarea lui Pilat. în care a fost gradina raiului 127 .

Alice. mama lui Constantin eel Mare. = eel liber) din Roma. = miluitoare): sf. X. Egiptul e şi simbolul diavolului. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. = aparator): sf. Elisaveta (Saveta. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. = stralucitoare ca soarele): sf. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). XII. Ella. Comem. Efod v. Veta. Ca sa praznuiasca cu demnitate. la 21. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. fiica de rege (ţ 984). Umeralul. Edmund (germ. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. IX. la 13. la 1. care ne asupreste cu pacatele. VI. Eduard. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). Elisa. al iadului. sf. sf episcop al Iliricului. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. = aparator al patriei): sf. Betty): nume evreiesc. Elis. intreg tinutul a luat numire de Eden. adica frumos. ziditoare de biserici (ţ 328). primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). . Comem. vazute. Comem.. Eleonora. VIII. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. de apa din piatra. Comem. regele Angliei. Pavel.1. Comem. la 15. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. XII. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. cand erau în robia egipteana. Egiptul e simbolul pacatului. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. art. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. in- . Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. Edit (germ. 8). Comem. 128 in stramtorari şi în mare turburare. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Izraelitenii au fost aci în robie. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473).1 şi 18. Semnele externe. 13). V şi 28. Effata (evr. Eftimie (gr. Efta. la 20. la 21. Ede (germ. ale rugaciunilor. Nora (gr. la 28. la 16. II. Elena (gr. Mama-sa fusese convertita de sf ap. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). parinte bisericesc. = curajos) eel mare. abatisa în Wilton (Anglia). ne robeste şi ne ispiteste. Comem. adica al formelor externe. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. De la frumseta raiului. =luptatoare): sf.VICTOR AGA (Geneza 2. Elefterie (gr. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. Comem.

= dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. Elvira = inalta. Comem. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. la 4. panaghia. = Dumnezeu e mantuirea mea). Emanuil. aparator al icoanelor. colpion = piept. VIII. leul fiind simbolul puterii. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. Comem. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. 27). fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. Comem. Hr. mama lui loan Botezatorul. 15). loan are un vultur. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. Luca are un taur (bou) de jertfa. Ema (engl. la 31. Emil. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. la 8. la 24. Emil. Marcu are un cap de leu. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. la 14. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. fiul lui Cain (Geneza 4. Elisei (evr. Minunile lor sunt asemanatoare. Emilia. = intelept. Emeric (germ. De 129 . sf.. = principele locului). Manuil (evr. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. episcopul Cizicului. Vechi. Comem. panaghion): insigniu episcopal. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. VI.52). Emilin (lat. Comem. XI. 7) (f 896 a. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. Engolpion (gr. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. XI. ca şi Hie. ori al unui inger. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. mareata. proteguit de Dumnezeu. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. la 4.seamna: Dumnezeul juramantului. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). en = pe. VI. e prototipul lui lisus (Luca 4. Comem. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28.1. III. sotia lui Ludovic (ţ 876). Sf. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). Emilian. Enoh. Matei are ca emblema un cap de om. sau chipul unui tanar. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus.17).). sarguincios. la 6. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. E. Sf. al lui lisus. imitator): Sf.

(Geneza 5. = renumit. cu care. în forma de patrat din materie preţioasa. adica a introdus cultul divin. Episcopii sunt.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. în unele biserici. 7). cu epitaful. sf. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. Epifania v. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. fiul lui Set.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. art. E sfant comem. iar cantarile de plangere. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. Epigraf v. un preot presara flori pe epitaf în semn de . dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. A fost şi tipul preotiei. Inainte de a doua venire. subgenuale): insigniu episcopal. se planteaza pe morminte. 38). Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. art. prin punerea mainilor asupra. ca simbol al nemuririi sufletului.17). mare predicator şi distins apologet (t 403). sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. XII. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. episcopul Ciprului. genuncherul. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". nabedernita. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji.5) iar urmasii lui. plcujtenita. slobozit pana la genunchi. Enoh (Geneza 5. Botezul Domnului. ce se savarsesc în fata mesei . 6. la mantuire. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. Enos. Epitaful (sfdntul aer. la 12. Epifaniu (gr. cu icoana inmormantarii Domnului. precum au facut Apostolii. Epifanie. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. spre a-i saruta credincioşii. mormdntul Domnului) e o panza de matase. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. Luca 3. ca şi ai lui Set. Epitaf. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. aparitie stralucitoare). ca cu o sabie. Epigonatiu (bedernitd. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". puterea cuvantului dumnezeiesc. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. E. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. fiii lumii".

Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. respectiv Sambata dimineata. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. IX. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. Comem. Epitrahil (orar dublu. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. Ermiona: sf. E şi simbolul moravurilor bune. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. 131 . Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. fecioara. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. = de bun renume): sf. s f . se culca la pamant. cand au pus mainile asupra creştinilor. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. Comem. Eremiti (pustnici. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. Eufemia (gr. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. o fiica a sf. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. la 13. care nu are capat." rugaciunea imbracarii). Eudochia. 18). la 4.1. ori neputinciosii. Eudoxia (gr. Filip (t 117). Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. La rugaciunile particulare. Ermil diaconul. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. care tine în mana globul terestru. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. renumita): sf. Comem. Un alt simbol al eternitatii este inelul. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. ap. VII.. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. anahoreti): barbati piosi. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. la 1. ori il are la picioare. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. III.. = de bun neam. Comem.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. la 11.a increştinat. Prototipul lor e dat de Moise. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. martir sub Liciniu. Erodiu (barza. 7).

Eugen marturisitorul. 3) doi porumbei. IX. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. Eugen. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Vinul incat se poate are sa fie rosu. Erosina (gr. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. Euharistia inchipuie cina cea de taina. Comem. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. cuvioasa martira în Roma. care inchipuie coasta Mantuitorului. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. 18). 53). ca simbol ca. Comem. = nascut din nobilime). Comem. 2) cerbul langa izvor. la 25. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. luminoasa spre sublima Taina. = multumire. II. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. pestele inseamna pe Iisus. Vechi au fost: ploaia de mana. apa ce a izvorat din stanca. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. Sf. inmultirea painilor. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. la 24. Marginea sfantului Potir. la 19.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Sf. = luminoasa. care a instituit Sfanta Euharistie. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca.1. Euharistia (gr. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. ci numai inchinare şi semnul crucii. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. Eugenia (gr. Eugenia: sf. Se numeste euharistie. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. Nou: minunea din Cana. Eufrosina. cuvioasa fecioara (t 400). Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". sub chipul painii şi al vinului. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. în Test. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. Comem. spre a nu varsa sfintele daruri). inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. XII. cum zice 132 . Conform poruncii a patra bisericesti. vesela): sf. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. la 17. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. innoirea noastra sufleteasca. strugurele urias. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an.

Binecuvdntare. Eva. la 27. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. ucis de fratele lui. Eftimie. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. = norocos. Comem. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. Eulalia (gr. = viaţa). ca prima femeie în lume. 6) teascul. 25). gratia de sus. inseamna unirea nedespartita. e tipul Mariei. Eustella: sf martira în Franta (t 199). ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). 133 . dar nici sclava lui. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. ierurgii. precum a doua Eva. Comem. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. departarea relelor temporale. Eutalia (gr. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. adica acestia trebuie sa fie o vointa. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. art. Sf. asa din Sfintele Taine iese darul. episcop în Samosata (t 380). Sfanta Maica Maria. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. VIII. la 30. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. o inima. XII. ci este deopotriva cu el. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. mama tuturor oamenilor. Comem. sunt rugaciuni. sfintirea caselor etc. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. = temator de Dumnezeu. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Eva comemorata la 12 şi 14. Comem. Euhologii (sacramentalii. 4) mielul cu steag. VI. Eusebiu (gr. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. Eulogia: v.) ale cultului extern divin. la 10. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. sfinfiri. IV. Precum din aceea a iesit sange şi apa.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". XII şi Duminica inainte de Craciun. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. molitve. precum carnea şi oasele se tin laolalta. adevarata mama a celor vii. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. la 22. Eutimie v. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). Evsevie): sf. 5) pelicanul şi fenixul. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii.

ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. ne asemanam adica Mariei care. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. sezand langa picioarele Domnului. spre a o saruta poporul. creştinii pot şedea şi în genunchi. iar ca un act de cult e un moment solemn.VICTOR AGA Evanghelia (gr. iar credinciosii inalta lauda „marire.) se fac în mijlocul bisericii.. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. în sicriu. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Aşezata pe tetrapod. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. în Duminicile anului. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". asculta cuvintele Lui. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. în lume. ci Domnul insusi. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii.". psalmi etc. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. în vreme ce alte citiri (apostol. în partea evangheliului). fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. dumnezeiasca. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. 134 . simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. la utrenie. are sa fie totdeauna evanghelia. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. cu fata spre altar. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. cu atenfie. pe tronul lui Dumnezeu. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. Sarutarea Evangheliei). insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. Lumanarile. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). Pe prestol. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. care sunt 12. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile.. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia.

Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. fiecare cu emblema sa specifica. ferecat cu aur şi argint.1-52). dupa marita Sa Inviere. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. e legat foarte luxos. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. Apocalipsa 4. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. Pentru cuprinsul lui insemnat. Deasupra. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. Evangheliste sunt patru naframi de panza. leului. ce izvorasc din stanca pustie. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. 7) în vedenie. boului şi vulturului). precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. Precum a fost chemat Lazar din mormant. inseamna Dumnezeu e tare. Hr. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). la mijloc.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. Ezechiel. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. La sfintirea altarului. spre a se deosebi unul de altul. Figurile simbolice sunt inaripate. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. 13).. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. Sf E. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. de invierea corpurilor şi de judecata universale.5. 135 . Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. care au scris-o şi au propovaduit-o. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. Vechi (t 597 i. Embleme). figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. la 12. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos.: profet în Test. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. art. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte.). nume evr. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. are icoana invierii ori crucifixul. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. Comem. de obicei cu doua aripi. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. XII.

simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. care ingroapa ziua. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. Fabian. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. sau pe langa o cruce (troita). Psalmi 11. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. noaptea este invinsa de lumina. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. la creştini. la 20. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. 17. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. 6. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. papa şi martir în Roma (t 250). E simbolul fulgerelor (Geneza 15. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. Semnul crucii. inchipuia prepusul de necredinta. cea de orz. Comem. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. ce se aducea la sacrificiul necredintei. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. Iov 41. Faclia stinsa. Faldisteriul. . Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. Facerea semnului crucii v. faclele sunt numai simboale. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. sfarşita. Sf.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant.1. Facia (torta): lumanare groasa din raşina.

precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. Spre a fi ferita de duhurile rele. care nu iau în seama admonierele de sus. Fantana se sfinteste la saparea ei. în care preotul isi spala mainile la liturghie. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. inseamna ca Iisus. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. 6) iarba. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. pentra etemizarea memoriei acestuia. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. de o troita. la raspantii sunt semnul milei creatine. Moartea coseşte şi usca vietile. ce se ineaca în apa botezului. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. e simbolul mantuirii. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Se sfinteste prin rugaciuni. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. precum şi fantana de langa baptisteriu. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. Fantana. şi cu deosebire fantana vietii. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. Fantana de langa proscomidier. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. episcopii. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau.9).meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. care trebuie ferite de pangarire. art. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. asa piere şi el prin apa. Felinare. ce ni se da în Sfanta Euharistie. dupa naştere. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Fanare v. Fanul. nu au 137 . Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. Fantanile la holde.

un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. fericit): sfantul Faust. VII. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. la 12. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. VI. Dupa ce s-a botezat şi miruit. Comem. = din neamul febronilor): sf. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). In mutat evang lor. numita de catre sf. care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). La opt zile. ori. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. ap. Fasa de la botez. in o sub stele. Faust. Fevronia (gr. e binecuvantat cu mestesugul sau. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. Februarie. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. pe Haralambie (v. art. preotul dezbraca pruncul. Febronia. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). Faustina (lat. indata dupa botez. toll. la Stretenie. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. în mustrarile Sale. tisarea puri in chipul intai pictor. prune i inco cu cap. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . inseamna legaturile intunericului. dupa cum este obisnuit azi. Maica Domnului. a doua în eel solar.) iar la 15 Martinul de iarna. = norocos. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot.VICTOR AG A inima. urcand dealul Golgotei. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. De aceea. cu soare mai tare. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. pana pruncul inca nu e botezat. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). cata mai este: de aceea la 2 februarie. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. cu zile mai lungi. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. va mai dainui iarna inca 40 de zile. desub iar sar Sfanta din rai. în pridvorul bisericii. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". dupa marturia unei legende. („Cel ce se inalta smeri-se-va. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. în vorbirea vulgara. Faustini. virtutea umilintei. 1). iar eel ce se smereste inalta-se-va"). la 25. Comem. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". Febe (Fibi): sf diaconita. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). Fausta. Faur (fierar). ale pacatului stramosesc.

în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. Matei 2. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. E adorata ca Sfanta Fecioara. ca ajutatoare a creştinilor. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. ca o femeie imbracata cu soare. o vedem intr-o cupa mare. ca Maica sfanta şi preacurata. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. în poala cu micul prune Iisus. de neintelepciune. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. simbolizeaza pe sarpele din rai. adesea e infatisata în rugul arzand. ca ocrotitoare. o poarta inchisa. care a fost şi pictor. sezand pe scaun. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei.spre a fi feriti de lupi. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. pe diavolul şi pacatele invinse. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. iar pe cele nebune la stanga Lui. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. care au prorocit pentru dansa. tot asa în demo139 . un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. în semn de condamnare vesnica a acestora. iar sarpele. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. e zugravita cu mainile intinse. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. chipul celor sapte dureri. 3. Duminica 4 din Post). Fecioria inseamna curatie. ca Nascatoare de Dumnezeu. din care curge apa vindecatoare de boale. în opunere cu virtutile. Fecioarele nebune. o gradina inchisa. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. 1. Icoana Preacuratei). sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. 13). ingenunchind. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. voalata. Dupa traditie. cum era portul evreilor. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. şi art. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v.

VII. Cand işi prevedea sfarsitul.VICTOR AG A nologia evului mediu. Planeta. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. Felix (lat. din moarte iese tot mai maiestuoasa. Cu referire la biserica. care au murit martirizati prin ferastruire. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. şi aceasta adica din prigoniri. fara maneci. ce se intrebuinteaza la procesiuni. Fenix. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. art. Felicia. iubitor de saraci (ţ 286). martir în Roma. Felinare (fanare). O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. Comem. cu creasta. facator de minuni (f 256). la 9. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. = norocit): sf. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). episcop în Nola. invie spre o viata sufleteasca. adica cu aureola de soare. Sfitd). de aceea i s-a dat nemurirea. avand luna sub picioare. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. felonul este şi icoana hlamidei rosii. Casula. Comem. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. Felon. mai frumoasa. de la grQC. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. campul luminat simbolizeaza invierea. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. Comem. care rename din cenuşa sa proprie. asupriri. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. pasarea legendara. Penula. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. iar din cenusa-i proprie iese. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus.1. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. VI. Felicitas (lat. ~ fericit): sf. în fine. care dupa viata pamanteasca. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. Fenol v. ce le purtau regii la festivitati publice. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. ca haina liturgica. Un fel de manta în 4 cornuri. Felician (lat. Fenolul. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. unde sta şi balaurul invins de dansa.faion = acopar şi otos = tot. mai puternica. la 14. conducte etc. dupa moartea corpului. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. la 10. este vesmant liturgic preotesc. . Felon (Fenol. Mantia.

pe evanghelisti. cu toate ispitele sale. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. Festania (sfintirea caselor). ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). art. Sf. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. Comem. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. art. colorate. intra prin simturi. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. de marirea lui Dumnezeu. se construiau foarte mici. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. sf. Smochinul. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. în biserica se oficiaza servicii tainice. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). Festanie v. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina.. inseamna taria lui Iov. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. = aparator cura-) os). art. Festum lumini v. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. adica pe Maica Sfanta. Intdmpinarea Domnului. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. s-au colorat insa. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. ap. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. cu cercul sau. la inceput. virtutile cardinale. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. Sfintirea apei. Ferestrele stilului roman. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. crucea. V. care a binecuvantat tot ce a 141 . la 30. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. din care a rasarit Mantuitorul. Ficul v. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. Spiritul rau. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. rege în Castilia (f 1152). Ferestrele bisericilor. cele sapte taine.". iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca.Ferdinand (germ. b)cele cu patru inchipuie lumea. Astfel ferestrele lungi.. „Fie numele Domnului.

ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. martir. spanzurat cu capul în jos. la 22. art. şi 14. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. Filonela (gr. facator de minuni. din cei 12. aparatoare de boale. Filacterii. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . totdeauna verzi.. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia.in Avutia inseai rile sufletest cata. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. La sfarsitul liturghiei. X. fecioara şi martini în Roma (f 300). al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. care 1 . şi noi. minunile. martir (t 67). la 10. care se departeaza de Dumnezeu. ucenicul sf. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. Fildesul (Psalmi 44. = cea mai placuta): sf. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte.. 9). la l. VIII. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). Comem. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. apostol. oprirea din calea rdtdcirii. nemurire tuturora. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. Filip (gr. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. iar în Tir sunt palate de fildes). Fimbrii v. = iubitor): sf. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. Comem. ap. Comem. = placuta): sf.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. caci pacatosii tarziu. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. Filotea (gr. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. A predicat în Frigia. Filaret (gr. Comem. = iubitor de cai): sf. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. XI. 10). Martir (t 81). Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. iar ramurile.V.VICTOR AG A facut Dumnezeu. Filimon (gr. la 1. fii ai lui Dumnezeu. Pavel. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. curvar . de casa poruncilor Lui. Comem. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . Fiul pierdut (rdtacit.a şi convertit. la 14. Agrafe. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. ucenica şi rudenie a sf. ap. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Pavel (ţ 90). XL Alt Filimon: sf. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. Finicul (palmier. = milostiv) milostivul: sf. XII. a carui marire se manifesta prin invataturile. la 11. de primejdii şi de orice ispita. Comem. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. XII.

La plecare. care. Comem. VI. la gustare ele au o dulceata oarecare. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. dreptilor şi pacatosilor. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. Flavian (lat. Flaviu (lat. 13). ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. prevazute la capete cu plumb. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. = balai): sf. la 22. voie libera. Para defoc. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. Flacara v. Comem. X. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. sincere. art. în fuga lor spre Egipt. fecioara şi martira. Vespasian. Foametea inchipuie golatatea. 143 . Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. la 5. Comem. constiinta izvorata din lipsuri. Legenda ne spune ca. pentru iertarea pacatelor. cu cuie etc. dar mai apoi sunt pline de amareala. în urma indemnurilor diavolesti. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. sora sf. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. martir la 95. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. t e \ o x . ca apoi sa ne amarasca. în Messina (t 541). Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. cata nu le fu mirarea cand. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. adica diavolul. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. lipsa de mangaiere. = balai): fratele imp. Flavia (lat. 22). Cetateanul stapan e chipul diavolului. Avtitia inseamna darurile ceresti. în locul spinului. la 15. Placidus. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. vazura un lujer verde. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. judecata. ce le cauta mereu pacatosul. Raddcinile sunt placerile senzuale. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. darurile sufletesti (minte. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. acolo se pierde acest dar. II. = balai): cuvios anahoret intr-un munte.

Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". cazand o lacrima pe floarea patimei. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. Comem. adica în Sambata lui Lazar. ovarul inchipuie paharul suferintei. infloritor): sfant. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. palmier. culege-i. în ziua premergatoare. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. ca sa nu mai creasca. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. la 4. Flora (lat. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce.). cand urea Golgota. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. în dimineata Invierii. VII. Maria Magdalena culesese o floare. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. Se mai numeste şi floarea jalei. martir în goanele lui Diocletian (t 304). Mantuitorul ar fi lacrimat si. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. Florian (lat. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. la 29. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. dar ele au crescut şi de sub pamant. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. = stralucitor. Floarea soarelui e simbolul creştinului. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. cand au dezgropat-o din pamant. Passiflora. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. Comem. mecanici. Ne spune o legenda ca. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". rachita. frunza e asemanatoare lancei sfinte. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului... apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . care s-au fost prins de cruce. Duminica Floriilor. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. care purta toate insigniile patimilor sfinte. ca şi ochii Lui. în calea spre Ierusalim. lujerii simbolizeaza biciul. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. floarea patimilor. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. V. FI. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. patimilor.

. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. Bucuresti). toti le iubesc şi le ocrotesc. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. care singure ne petrec şi dincolo de mormant.în biserica apuseana. preotul rasfira flori pe el. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. frumoase." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc."). sanzienele etc). Ca simboale ale nevinovatiei. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. bucuriei sufletesti. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. Inseamna şi faptele bune.. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. în Sfanta Scriptura obvin 145 . dupa sfintirea rachitei. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. al martiriului (crinul). pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. care 1 . Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. Prapori nu se poarta. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. Florile sunt chipul nevinovatiei. ale faptelor bune. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului.. adica azi sa-i strigam „osana". La serviciul luarii de pe cruce. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. în cetatea cereasca. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori.. semne de iubire catre cei adormiti. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. la recunostinta şi la mangaiere. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. izvorate din mormanml Domnului Hristos. ca talismane creştinesti. Florile sunt cele mai simple. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. al caror simbol chiar sunt florile. din cauza doliului de Saptamana mare. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori.. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii.

Rusalii. Vechi (Cantarea cantarilor). care a . Fluturele. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. s-au aflat numai flori. care incalzeşte. precum acela. 3) prin iubirea şi gratia Sa. 1. 13. pe morminte. Florile sunt şi chipul iubirii. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. Fluturele mai este şi chipul omului. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale.VICTOR AG A adesea atat în Test. adica lipsa de povata. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. crucile. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. Oul de Paşti). ori de lacuste (II Regi 8.. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. art. pricinuita de seceta. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. ca şi vantul.. dupa suirea ei la cer. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. inseamna stralucirea fecioriei. ce se aratase în focul lui Aron.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. din larva moarta în decursul iernii. 3. 14). puternic şi incalzitor element. a. chipul blandetii şi al milei. 19. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. care ardea şi arde necontenit pe altar. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. este simbolul invierii corpurilor. al vorbirii. 17. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul.) ornam cu flori altarele. care este roza creştinatatii. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. dupa puterea lor specifica. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. al limbii. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. biserica. 24). pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. dupa analogia ieşirii lui din papus. 18). Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. La sarbatori mai insemnate (Paşti. icoanele. Nou (in asemanari). în prima ori a doua zi de Paşti. Focul. ca şi calamitate naturala. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. Florile ce le folosesc mirii la cununie. Psalmi 96. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. 6. Foametea. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). 25) în Palestina. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. ca cununi pe cap ori ca jerbe. 2. Fiindca focul constituie eel mai curat. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. cat şi în Test.

Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. lumina şi caldura. eel inviat. are 3 parti alcatuitoare: para. care se incalzeau în noaptea friguroasa. strigand „Hai la focul lui loan. ca lumina. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. cu amnarul. mai ales de friguri în acel an. 147 . Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. Un obicei. Dupa ce s-a mai stamparat focul. prin unele locuri (Basarabia). 22). inainte de procesiunea invierii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. tinerii sar perechi de perechi peste foe. stinse mai inainte. în iunie. iar unele virtuti ca adevarul. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. iar lui Moise în rugul arzator. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica.. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. dreptatea. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. ce se aplica în lumanarea de Pasti. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. Focul acesta se produce prin piatra. în octombrie. în noaptea Invierii. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. care inca inchipuie pe Iisus. din biserica. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. lui Samedru". Inchipuia dumnezeirea. lumanarea de Pasti. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. cand soarele se pare ca mai scade din putere. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). spre a simboliza pe Mantuitorul. ale sangelui acelora. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. Focuri. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. Se crede ca. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. focul. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. ramas de la romani.. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. cu cat fumul e mai mare. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el.

ii \nux.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .uns lUBXUBd B X .(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B . -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.s o d y o-.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .B03Ji \n\oqmxs .pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 . noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.

'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.lUIţOj.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .

cand frunzele incep iarasi sa revina. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. i-a trimis durere şi frica. slastd. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii.Frunza e simbolul puterii sufletesti. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. Frupt. spre moarte sufleteasca. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. Astfel şi Sfintei Fecioare. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. al cainţei şi al smereniei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. e simbolul locului de azil. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. care are 4 parti. Primavara apoi. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. nici în bucurie continua. Inchipuie frumusetea spirituala. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. se pregateste spre iarna. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. sa inverzeasca. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa.pe langa alte daruri . s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. Frunza de smochin v. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. frunzele cad mereu şi se ofilesc. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. în schimb apoi . fiul harambasei. Frunzis. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Fuiorul popii. Cu acest prilej poarta un fuior. ori de aparare contra arsjtei. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. de scapare. de dulce. ca sa ucida duhurile 149 . Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Smochin. art. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu.

Funia este emblema diavolului. Furnica e simbolul intelepciunii. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. sau persoane. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii).VICTOR AG A rele. 2). Ieremia 23. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. 6). iar un cardinal. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. il nimereste fulgerul. 19).6). La romani. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. aratand spre fum. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. adica în care s-a ascuns duhul rau. 16. 150 . numai pe unul. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. din fumul jertfei se dadea oracolul. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. De aceea limba de foe merge în zig-zag.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. al prevederii şi al sarguintei. Furtuna e simbolul pacatului. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. al razboaielor şi al vandalismului.

în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. lui Zaharia. simbolul nasterii şi al inceputului. Galeria v. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. Indata dupa ingropaciune. Mihail. inchipuie garafa cu apa. galbene. Galben. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. Galaction (evr. 16). daca canta ca cocosul. Dupa culoarea uleiului. femeii lui Manoe. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau.de cate ori am vrut sa adun.. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. 26. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. art. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului.preot nejidovesc): sf. în vreme ce pe arh. lui Iosif. galah . 34). Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . la 5. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. ingerul judecatii. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni).2). de obicei neagra.. lui Ioachim şi Anei. XI." (Matei 23.. se arata lUi Daniil (8. Comem. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. Gavriil (evr. Galbenul mai e simbolul incercarilor. de unde şi numirea lui de aureola. chiar moarte în casa. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. Nimbul sfintilor e auriu. la talmacirea visurilor. al greutatilor vietii. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie.. Corul bisericii. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. vinul ros simbolizand iubirea. 37. Sfintei Fecioare. Garafa (sticluta).

Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. 23-38) ajunge pana la Adam.14). spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. = femeie tanara): sf. numar sfant. cu inteles creştinesc. Ghenadie: sf. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. care tin faclii stinse. Romani 5. Ghedeon (Judecatori 6. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. Romani 15. Patrusprezece e suma lui 7+7. Gheena (evr. art. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. Comem. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. 10. Ieremia 7. ca şi lui Toma. calugar în Athos. Ingenunchere. Genoveva (lat. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. Comem.1) genealogia incepe cu Avraam. Genii: niste figuri de ingeri. = lucrator de pamant. fecioara. Genuflexiune v. XI. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. al gratiei. serbat la 152 . art. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. prin ale carei rugaciuni Parisul. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. Genuncherul v. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. zeilor pagani Moloh şi Baal. 12).1. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. 36) este prototipul apostolului Toma.17.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. Gheorghe (gr. 39). iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. agricultor): sfant mare martir. Epigonatiu. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). la 17. adica incepe neamul sfant. a carei patroana este. la 3.20-22. şi lui Ghedeon. izvorand untdelemn intr-un vas gol. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. 31) copii şi oameni. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. LaMatei (1. Preofia dupa robie pana la Iisus. ca niste flori. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. Regatul de la David pana la Iehonia. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. inaripati. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). 1. în timpurile vechi.

ca talisman. jar sf. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. în ziua de Sf. Sf. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. III. este reminiscenta de datina pagana. regele provinciei. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. adica tatal Aiei. Comem. la 17. ca mai tanar. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. s-a dus în orasul Selene al Libiei. Gheorghe. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Aci a scapat pe printesa Aia. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. Dimitrie deschide vremea iernauca. sora lui Carol eel Mare. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. Dimitrie il include toamna. Gherasim: sf. le-a dar lor cheile timpului. în ferestre. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. adesea mai are şi un steag în mana. I se supuneau şi animalele. pe acel loc. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. al cruciatilor. se poarta la mana ori la gat. precum sf. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros.23 aprilie. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. dupa felurite chinuri. al Germaniei şi al cailor. A excelat prin post şi rugaciune. cu sabia în mana. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. prin decapitare. deschide vremea frumoasa. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. patronul Genevei. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. = luptatoare cu lancea): sf. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. III. descantata. El este patronul cavaleriei medievale. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. de fag. pe porţi. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. ucigandu-i pe acesta cu sulita. 153 . al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. pe cand era print al Capadociei. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. ava în Palestina. intemeietoare de claustre (f 820). Dupa aceasta traditie. la 4. Dupa traditie. Ghertruda (germ. care marturiseste ca. Comem. iar pe la usi se infig ramuri de tei. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. Sf. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina.

. V." Luca 2. sf. Nimb. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. art. presbiterii şi diaconii. patriarhilor. M. al lumii şi al naturii vazute. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Ca vaduva. stil v. superioare sunt episcopii.. = ostatec. drept- 154 . Aureola şi art.. al pamantului şi al cerului. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu.. il tine Dumnezeu sau Iisus. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. al nadejdii şi al iubirii. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. 7). stramosilor. 9). Gloria (marirea lui Dumnezeu). sotia regelui ungar Stefan. Gradele mari.1) şi lumina.. Globul ce. ierarhilor. Gloriola v. mucenicilor. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati. D. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A.. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3.. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde."). la 7. Comem.. Globul pe care sade Dumnezeu." Isaia 66. G. Globul (sfera) e simbolul universului. V. tonsura şi hirotonie."). prizonier). şi art." Psalmi 18. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). D.. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. Ierarhie. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul.VICTOR AG A Ghizela (germ. inainte de citirea Evangheliei. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. prorocilor. G. art. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea..1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. Gotic. în icoanele sfinte. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. ca simbol al frumsetii. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. Stilul. Sfintirea lor se face prin pregatire. a intrat în ordinul benedictin (t 1095).

Graduale v..te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. 24) frumoasa. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. Gradinarul e simbolul lui Hristos. mucenitelor şi cuvioaselor. al caror locas este raiul. Graul. 8. ca eel mai de folos nutriment. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. Gradina este şi simbolul altarului. care a plantat biserica Sa. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus.. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. art. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. care tine o carte. ca pe o gradina. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. 155 . Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. 3). Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. 15). art. 24. 3. Gradina mai este şi chipul bisericii. iar la stanga este sf loan Botezatorul. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. I Corinteni 15. daca va muri. RodieruT). Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. în parabole. aceea a Testamentului Vechi. Gremiale. pentru toate roadele pamantului. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. care se tvas. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. pentru faptele lor de necredinta. Obiceiul a ramas de la romani. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4.credinciosilor. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. nu au fost impartasiti de gratia divina. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. roada multa va aduce" (loan 12. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. Graul şi alte seminfe. 36).

.. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. precum sunt „Kyrie eleison. procesiune la 23 aprilie (sf. de pe crucea Domnului. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. Grigorie. apa v. Grifon e un animal fabulos. R. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. scris în trei limbi: greceste. Grauntele este simbolul lui Hristos. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. ca plugar de bastina. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. 24). 156 Gregoriana. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. treierat. N. v. art.) pana devine paine.. I. Grijanie = cuminecare. Poporul nostru. Marcu). inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. art. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. cuvinte. Grecesti. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. macinat. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Apa gregoriana. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. art. care sfinteau granele la 25 aprilie. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. luat din mitologia greceasca. Gregoriu v. este . Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. impartasire. E un insigniu arhieresc. Obiceiul s-a transplantat de la romani.." (loan 12. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. intru iertarea pacatelor. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. care simbolizeaza jugul lui Hristos.

sa taie. 16). intre multele obiceiuri. 157 . ci ce iese din gura. trei ramuri de salcuta de la Florii. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. vorbele. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. iar sf. Gutuia v. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. Petru o fierbe cate trei zile piatra. inchipuie desertaciunea lumeasca. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. nimeni nu are voie sa manance.. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina." Psalmi 50. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. Ca sa-i scape de chinuri. Apocalipsa 1. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. Lamdia. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. 30 iunie şi 1 iulie). sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop.in vesnica frica de grindina. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. pana la Sanpetru ori Santilii. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. Iisus a binecuvantat-o. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne.. adica hulele.".. Singurul lucru creştinesc este. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. art. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. buzele mele vei deschide. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. ca un fel de jertfa şi rugaciune. Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare.. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. Sf. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte.

ce se rupe zi de zi. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. sa o faca iarasi intreaga. în scop de a ingropa acolo pe straini. 7) de la un olar. mai insemnand şi biserica creştina. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. semnul fericirii şi al curatiei. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. în care trebuie creştinul sa se imbrace. adica în stare de nevinovatie. talharie. . simbolizand prin aceasta ca dansul. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor.H I lac held a ma (evr. al oficiului. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. în apropierea lerusalimului. daca vrea sa ajunga la cer. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. Haina ingereasca v. a faptelor 158 bune. Mantia calugarilor. al crimei. loc de osanda. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. afara de faptele sale ca om. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. adica pacatuirea tot mai adanca. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. Primii oameni. art. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. inchipuie pacatosenie. inainte de pacatuire. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. Cumparat cu pret de sange. Haina pestrita (Geneza 37. au fost goi. 35). Este simbolul rusinii. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului.

cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). pe timpul lui Severus. preot şi martir în Magnezia. art.' Hareti (gr. a diavolului. Comem. Serafimii) al celor noua cete. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. 15). Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. la 5. Comem. Aretia. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. = plina de gratie. care a „calcat capul sarpelui. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. la 19. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma.. la 28.. la 17. IX şi 10. Comem. abatisa în Trier (f 708). în sfanta cuminecatura. Hermina (Ervin. = stapanul casei): sf. = impodobita cu gratie).. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. e simbolul lui Hristos. impodobita): sf.Haine preotesti (reverenda. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. Vechi se raporteaza la Dum159 . EJe acopar intreg corpul. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. ci în ceruri. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice." (Geneza 3. = luptatoare în razboi): sf. Heruvimii.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. Haritina (gr. respectiv a monahismului. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. martini sub Diocletian. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Irma) germ. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. XII. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. Este patronul celor bolnavi de ciuma. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi.1. Vezi şi art. = credincioasa: sf. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. giubea. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. Heruvimi (evr. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Haralambie: sf. X. II. Hedvig (germ. Intrarea cea mare. în biserica nu mai suntem pe pamant. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. Comem. al cantaretilor bisericesti.. X. la 17. Comem. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. V. în Test.

în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. sub numirea de Mogen Doved (v. cana de vin şi cea de apa. de leu şi de vultur. Hilda (germ. i se da sfeşnicul.18). 6).). = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. Vechi (Exod 29. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului.. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. acolitului.. la 16. care aprinde luminile şi aduce prosfora. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. Hipopotam (evr. art. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. are sa alunge spiritele rele. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. iar plecarea în fat. XI. iar în mana o faclie. Apar adesea în corp omenesc. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. numita şi steaua lui David. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. de bou. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1.VICTOR AG A nezeu Tatal. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. Vechi este personifxearea Satanei. Hirotonie (gr.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. perşi ş.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. = behemoth): în Test. care lucreaza.24). i se da sa citeasca Apostolul. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. care a mantuit lumea prin cruce. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. A fost în Test. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. cadelnita. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. I se da un stihar. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. La sfarşitul hirotesirii. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. printr-inşii (Geneza 3.18). f x i n d c a el va fi purtator de lumina.). formand o stea cu 6 varfuri. ipodiaconi. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. Comem. Hirotesirea (gr. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. de la care cere darul.a. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol.

precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. capul tuturor. exclama: „Porunceste Preasfintite!". Diaconii manuductori. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. Sfanta Euharistie. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. are sa se asemene ingerilor. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. care raspunde tot cu „vrednic este". Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. este adica numai ajutorul preotului. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. intrand în slujba sfanta. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. Nerepeti161 . adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. sta aici defatape sfanta masa. manecarile şi ripida. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. care inca poarta orare si. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. sa laude neincetat pe Dumnezeu. Umarul manuductorilor il saruta. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. ca insignii ale misiunii sale. ca acestia. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie.

pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. Hr. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul.). Olda): sfanta profeteasa în Test. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. a fost imbracat Iisus. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. Hostia are imprimata o cruce. Ore. martira în Salonic (t 300). Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. sacrificiu. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. precum vinul e al sangelui lui Iisus. La fine. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. Hobot v. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. Vechi. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. Holda (Hulda. 1). Horos. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. Hlamida (porfira. invierea şi inaltarea Domnului. S. la 10. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. mielulpascal. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. Vdlul miresei. VI. IV. H. ca semn de batjocura. precum mai unge şi palmele mainilor.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. = gradinarifa): sf. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. . inchipuind ca acum este frate cu dansii. candelabrul din cupola naosului bisericii. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. serband Pastile iudeilor. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. Comem. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. preotilor. la 1. cu multele sale lumini. Forma rotunda. ce o purtau nobilii romani. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. incataramata la piept ori pe umeri. Hostia (azima. Comem. 28). cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. Intr-o astfel de hlamida din urma. lunga pana la genunchi. luptatori şi patimitori. regala. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. Cu uleiul catehumenilor. Hostia e simbol al corpului. Hortensia (lat. art. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. art. Horae v. adica mai tare şi fara defect.

cocos. în Test. soare. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. 1). cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. Hristos (gr. Melchisedec. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. vita de vie (loan 15. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. ca simbol al creştinismului. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. cale. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. fenix. ca samaritean şi ca Mantuitor. Hram (ruga. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. piatra. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. se sfinteşte în ziua de Pasti. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. izvor. impreuna cu pasca. Nou. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . numite vesperine. toiagul lui Aron. sfintit acum şi de biserica. ca invatator. Tipuri au fost: Abel. poarta.veacul al Xlll-lea. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. în temeiul Psalmi 44. Samson. paine. Isaac. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. lumina. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. 29). Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. peste. Iona. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. Vechi se ungeau regii. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. leu. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. David. nedeie. inainte de a incepe painea. al fructului Test. 11). în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. strugure din Ierihon.. maslin. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. Hreanul (tormac. = Uns): e numele Mantuitorului." (Isaia 53. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. care icoane il arata ca Dumnezeu. ca un miel (loan 1. Icoanele. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai.. cochlearia). batran. Iisus a avut toate trei dregatoriile. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. pelican. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. ca planta amara. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. al Fiului lui Dumnezeu. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul.

care este o aducere aminte de patimile Domnului. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul.. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. Ca insignii. delfinul. Hubert (germ. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). cuiele. rol cu 7 pecete. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. E patronul vanatorilor. grifonul. camila. pana la Inalfare. steagul la inviere. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. simbolul celor trei dureri corporate. de o parte şi de alta. IV. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume.la3. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. cu pietre scumpe. (eel ce este). cadelnita. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. mielul. linul. buretele. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. impartasindu-li-se vestea. coroana. sceptrul.XI. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. un tron regal. piatra unghiulara. rol de scrisoare. snopul de grau. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. Humerale (amictus): o naframa alba. a pestelui. la 29. respectiv un cere intreg din aur. miel. carte. gaina. pantera. confectionata din giulgiu. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. M E .a. mantia." Geneza 3. ori X şi M ori. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. Servind mai demult ca acoperamant de cap. în semn de batjocura. cruce. = ganditor adanc): s f . fiindca e patria simbolica a lui Hristos. Comem. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22.12). vulturul. biserica = corpul lui Hristos. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). dragonul. sarpele de arama.. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. stanca din Horeb. crucifixul. cand. instrumentele patimilor. Hugo (germ.: roza aurea. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". Comem. X P E . sub felon. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. simbolizeaza infranarea vorbelor. 164 .VICTOR AGA fiii oamenilor". N H . lumina de Pasti. toiagul. chiar şi dupa moartea Sa. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. pomul. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. 16). = ganditor): sf. cocosul. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. ox N. fenixul. apa. cununa de spini. globul lumii tinut în palma. 15) şi evanghelia.

15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. la porunca Tatalui. cu cei 12 fii. în Apocalipsa (20. „in cele mai de jos ale pamantului". = Gheena. al carui Tata e stapanul lumii. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. lat. Geneza 25. şi ucis cu pietre de catre jidovi. calator). Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. sf. ca m i r e a s a .41). Este prototipul lui lisus. VIII. = inselator. intunericul inchipuie osanda. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. Psalmi 29. Ca simbolizare a chinurilor din iad. biserica. 15. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. de unde invata pe oameni.26. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . Iacob (evr. 15.20). pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. a fost protoparintele poporului ales. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. 3). Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. Iadul (gr. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. simbolizau puterea dumnezeiasca. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. la 19. Iacob: fratele Domnului. Iacob. apostol şi martir (t 41). art. evr. cu cei 12 Apostoli. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. 25. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. care stapaneste în templu.13. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. Scara şi Piatra lui Iacob. lisus. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. Precum Iacob a staruit. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. = Hades. Comem. 15). lisus. = Infernus. lisus. v. 24) şi focul nestins". inca se duce în tara departe sa-si castige. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. II Paralipomena 3. X şi 25.

inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. incadrat intr-un chenar de zodiac. 22). Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Numele şi-l are de la acest zeu.) şi Trei ierarhi (30 ian. este zugravita în chipul unei femei. Iadul. Luna Ianuarie.). Sf. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. cu cornul de capra (decembrie). Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman.). aşa-numite Ianuale. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. 19). simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. Vasile (1 ian. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. care a dat palme lui Iisus (loan 18. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian.3). intr-un taler cu o piatra de moara. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). caciula în cap. oracole. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. zeul timpului. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. în icoana lumii. Vechi. incalzindu-se la foe. s-a aratat obraznic. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. Flegeton). gheata veşnica (Iov 24. loan Botezatorul (7 ian. felicitari. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. şi Peştele (februarie). este tipul chitului lui Iona. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. Iar. Sf. 22). 43). 24).11). ce le purta Arhiereul în Test. în iconografia bisericeasca. colinde. Dupa traditie. ca pe un om purtand povara anilor. impreunate cu petreceri. focul nestins (Marcu 9. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. Styx.). ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. Cocitus. cu cojoace în spate. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. neruşinat. Simboalele iadului în Test. care incepe cu septembrie. cu al carui ajutor invinsese pe latini. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. Iconografia ne-o prezinta. care varsa din gura para de foe. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. daruiri. jertfe. inchi- . Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. Varsatorul de apa (ianuarie). Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2.

în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. iar în stanga IHC. (gr. dansa este fara de prihana. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. XPC (a lui Iisus Hristos). ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. Ios. IC. 15). Th. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. supusa voii lui Dumnezeu. Theu.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. 167 . Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. sezand pe globul pamantului. indeplinita în scopul mantuirii. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. Creştinii cei dintai. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. I c o a n a Preacuratei. Pentru rezistenţa s a . Maica Domnului). spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. cele albastre sunt semnul supunerii. insemnand ca. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. adica în dosul prestolului. adica cine este patronul acesteia. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Mantuitorul. Ch. contra lunii care se schimba necontenit. Hristos. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. neschimbatoare. Ys. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. iar cele verzi sunt chipul nadejdii.p u i n d c e l e 12 semintii. inchipuind pe Iisus. I. şezand pe scaun ori stand în picioare. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. a fost cinstitor al sfint. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii.

. Icoanele inalta. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. adica pe Dumnezeu. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. li s-a statornicit venerarea relativa. Iconostas. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. La privirea sfintei icoane. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor.. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei.). adica creştinii se inchina în faja icoanelor. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. dupa potolirea persecutiei lor. un sfant protector (de ex. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. de ex. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. La temelia iconostasului. ca materie. Nicolae) mai insemnat al bisericii. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime.: Zaharie cu jertfa. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 .VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. sf. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. cu indemnul de a le urma acestora. spre a deosebi locul celor mai sfinte. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. în randul de jos. sarpele de arama. transpun spre cele ceresti. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. în masura în care se inmulteau creştinii. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. le saruta. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. la dreapta lui e Maica Sfanta. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. precum şi din necesitatea ca. jertfa lui Melchisedec etc. cu lucrarile sale. Vechi. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. pe Sfanta Fecioara. stau icoanele din Test. Nicolae. Prin icoanele sfinte. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit.

în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. = lucratoare. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. ierarhia bisericeasca. Vechi. ipo. art. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. Gradele inferioare sunt: usierii. 7).. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. ca şi acesta. Epheu. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. exorcistii. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. canonarhii etc. Comem." (Efeseni 4. 5). Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. Iedera v. ieros ~ sfant. citetii. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. anagnostii. ar fi ouate de iepuri. cantaretii. în legatura cu Pastile. în varful iconostasului. Ierarhie (de la gr. presbiterii şi diaconii. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. iar treptele laterale sunt: patriarhii. se afla icoana rastignirii. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. insa o deosebire de daruri.. la mijloc apoi. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. mitropolitii etc. Ida (germ. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . prin care au preinchipuit nasterea Domnului. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. cu deosebita cinste şi vrednicie. Ieremia (evr. lectorii. iar oul inchipuie mormantul Domnului. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. prin alegerea şi prin predica sa. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. acolutii. II şi 4. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. care a fost sapat intr-o gradina. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. arhiepiscopii. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare.sau subdiaconii. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. ce a vazut-o în cer. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. IX.urma. la 5.

eel ce nu va asculta de Dumnezeu. Sacramentalii. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. =jerusch schalem = pace inalta. orasul a devenit capitala. carora li s-a aratat Iisus mai intai. nu va scapa de soarta Ierusalimului. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant.10). art. preot. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. ca fiu al lui Dumnezeu. (t 600 a. Ierusalim (evr. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. la 1. IX. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. E şi un indemn. marturisitor şi parinte bisericesc. Vechi. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. Ieslea e simbolul umilintei. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". la 15. La poporul german a fost . Comem. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. 34). care a zis: „iertati şi se va ierta voua". E totodata chipul faptic al iubirii creştine. Ierusalimul e simbolul sufletelor. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. VIII şi 30. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Comem. „cetatea lui Dumnezeu". Hr. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. traducatorul Bibliei (f 420). Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. Ieronim (Hieronymus gr.). intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. Ierurgii v.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. centrul poporului ales. = eel sfintit): sf. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. V. Prin stricarea oamenilor. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. Precum acesta s-a ruinat. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii.

dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). I. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. La poporul roman în loc de iesle.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa.) a fost tipul inaltarii lui lisus. I. II. X. mai ales copii. în singuratate. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . la 21. inţugata cu soarele. Hr. nume latin. Isaia 45. C o m e m . Sf. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. care nu se matura pana tine sarbatoarea. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Comememorat la 20 iulie. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Hilarion (gr. Teoforul. Sf. pentru misiune. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. Ignatiu. Comem. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. inseamna: plin de foe. episcop în Antiohia Siriei. Bernard de Siena. parinte bisericesc (f 368).H. la 1. Ilarion. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. episcop în Pictavia (Aries). Hie (evr. S. care-i şi purta în palma pirogravat. 6. cand se crede ca mortii. se crede ca face sa fiarba marea. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. Toti trei se pregatesc în pustie. ca inchipuire. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. 8). martir sfasjat de lei în circ (t 110). Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. Ilarie. caci pe Hie 1 . iar Loyola il avea pe piept. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. arzator. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. = vesel). ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Ilarie. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui.

Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. 5). care a fost rapit de viu la ceruri. pecetea darului Duhului Sfant. se zice ca sf. Inima e tului. Sf. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Liton. e simbolul vesniciei. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. o credinta (Efeseni 4. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. inelul de logodna se poarta pe deget. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Inelul. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. Imnul triumfal („Sfant. Axion. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori.. Inelul resc. inchipuie! şi cu viata inel. Inelul arhieresc. care incep apoi sa cante. nesters. Iliton v. Ilie. Imnul Domnului v. Indicia (enditia. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte.. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul.. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. Gloria. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . Heruvic. Biserica noastra.Inelul piscatoris. art. Unde este numai pacat. ce-1 pnmesc hism. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. adica nerepetarea botezului. art. V. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor.Inelul ca insigniu episcopal v. prin nesfarsirea sa. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Petru în scaunul pontifical. Inelul. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. este patronul aviatiei. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei.VICTOR AGA mere de pomana. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. art. Imnul ingeresc v. Inelul mai inchipuie semnul. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. .") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Spre aducere aminte de aceasta promisiune.. . Confectionat din materie mai prefioasa. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. art. art. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). 8). Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. la sarbatoarea de sf Ilie. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. Indelebilitatea.

iubirea.I. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. daca inelul de logodna se rape. Inocentii v. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. Inocentes. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. cum e şi inelul fara capat. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. spre a intra numai ce este bun.. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. central bucuriei şi al durerii. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare.primesc monahele la intrarea în monahism. la 17. Inocentia (lat. organul sufletului. martir. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. VI. art. art. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. Comem. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. spre a-i sfinti. Inelul pontifical v. Inorog (onagru. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. amintit la Psalmi 21. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente.R. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. ori se pierde. numai pentru Domnul. Inel arhieresc. pacea. unicorn): animal fabulos. la 16. 2). mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. IX. comem. ce-i primesc episcopii la investitura. Cu privire la inel. I. Sfinfii marunfi. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea.23." (Apocalipsa 3. 11).N. prin care titlu se arata vina 173 . De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). Inelul arhieresc (inel pontifical). Inocentie. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. Inima e izvorul vietii. = nevinovat): sf. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. care contin cuvantul lui Dumnezeu.. este inscriptia de pe cracea Domnului. Inocentiu (lat. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. justitia.

Creştinul.. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. Insigniile episcopesti. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine.). inainte de intrare. Interiorul bisericii. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. crucea. Episcopi). latineste şi evreieste.semnul nevinovatiei. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei .VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. toiagul. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. în mod vizibil. tronul etc. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. de curapre sufleteasca. Insigniile sfintilor sunt semnele. purtand în mana crinul. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si.. obiectele distinctive. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. de lepadare a gandurilor lumeşti. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. impartit în trei parti (tinda. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. ca simbolul maririi ceresti. care inchipuie viata de veci." (Exod 3. ca un semn de smerenie. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. în casa lui Dumnezeu. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. 2) candela . vesmantul ros. logodite cu patimile lui Hristos. pentru viata lor sfanta. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. ca simboale. precum şi biruinta asupra pacatului. calugarii cu mantia etc. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. 5). inelul. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . şi cu deosebire preotul. art. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. cum sunt mitra.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. de pace castigata. simbolul puritatii vietii şi o roza. fiindca ele sunt miresele. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. arata şi simbolizeaza în afara. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant.15).

precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. Pasind pragul bisericii. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului.. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. nirii corpului lui lisus pe cruce. din inima sangeranda a Mantuitorului. stand în fata Lui. sangele şi apa.Nascatoare. unde numai persoanele sfinte pot intra. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. e semnul rastig-. care este izvorul mantuirii neamului omenesc.. Saruta apoi prestolul. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. -Potirul e tinut în mana dreapta. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. care sunt temelia bisericii. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. iar în potir e numai vin natural. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului.". . Se tamaiaza sfmtele daruri.. care este chipul cerului. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. inchipuit prin biserica." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru".Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. ridicat la frunte. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. mormantul Domnului.. tinut în stanga. sus la frunte.te inca o data: „Intra-voi.. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. . prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. care. facand inchinaciune şi semnul crucii. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica.. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. Precum lisus a iertat pe talharul.. în fata prestolului se inchina pana la pamant.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. care ceruse iertare. se poarta lumanari inaintea preotalui. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga.

Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. inchiderea usilor şi tragerea. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. umplut de mireasma tamaiei. cand a fost luat de pe cruce. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. Discul. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. cand a inceput . Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului..").Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Sfantul aer. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. cum facusera evreii. spre a vesti evanghelia.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. infasurand acoperamintele. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. sa nu facem şi noi. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. le pune de o parte. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. mai insemnand şi lumina cunostintei. prin venirea Sa. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. a fost dezbracat de ostasi. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. adica.. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. mainile şi picioarele Mantuitorului. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. cand se asaza pe prestol. care au impartit intre sine hainele sfinte. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. cu care s-a invelit capul lui Iisus. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. inchiderea perdelei. .VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. . iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli.

Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. De aceea nu intra cu insignii lumesti. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. pe care inca nimeni n-a sezut. inchipuie pe popoarele pagane. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. simbolizau pacatele paganilor. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. ci cu insignii mesianice. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. neamurile. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. sa se inalte. Inconţurarea la Vecernie. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. sotul sfintei 177 . ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. lepadarea acestor pacate. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. care au primit credinta şi s-au increştinat. inseamna pe pagani. Biserica. Ioachim. care strigau osanale. pentru vedere. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. ca Domrt al unei imparatii. iar vesmintele. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. Pruncii. senin la Vedenie arata an rau. art. Intrarea mica la Vecernie v. iar nmsoare. udat. cu insigniile pacii şi ale jertfei. morale. ci va stapani în ceruri. moina ne prevesteste an bun. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu".Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. . simbolizata prin usile imparatesti. Intrarea în biserica v.sa invete. art. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. se impart apoi lumini. Ioachim (evr. iar manzul de asina.

wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.uiţnd sp isnţBO BUIB. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.8U . IB uqni mj '(/.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .soj B ID .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .

V. şi a fost jertfit. Desi Isac nu a murit de fapt. rugandu-se: „Doamne. 3) „ci chipul lui necinstit. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. adica la lisus.tati" (Matei 17.". Isabela (span. Sf. Isac fusese numai tip.. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. Hipolyt (gr. precum în adevar a inviat pe Hristos. sf episcop în Lyon. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. Are ca insigniu rolul de hartie. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. 19). lisus a iertat pe asupritorii Sai. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. 110. Comem. fiu iubit al tatalui sau. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie.. ferastraul şi o ramura verde. care a persecutat pe izraeliteni. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. Precum Isac fusese intai nascut. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica.. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. VIII şi 28. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. Iacob (5. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. = sfasiat de cai): sfant. Comem.. 34). Ituvew. Dupa dreptatea sa. E simbolul tiranilor plini de cruzime. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). = laudatoare de Dumnezeu). 7). = dusmanit. Irina: sf.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. 18. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. la 22. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). parinte bisericesc. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. 5). Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. la 13. defaimat a fost şi nesocotit. Isaia (evr. VIII. tatal sau il daduse insa spre moarte. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. Rolul e semnul profe179 . SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. VIII. Comem. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). Iov (evr. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. VI. Isac e prototipul lui Hristos. Tipul lui a fost Faraon. 8). IX şi 5. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. Iov e prototipul Mantuitorului. 32).

acestia insa 1 . la 21. este simbolul curatirii. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. lacomia şi ravna dupa castig. Iisus le-a invins pe toate.VICTOR AG A tiei. Lupta incepe în pustie care. spre a ne fi şi noua pilda tanar. stralucitor). Sf.Comem. Iuliana. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5.. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. cu parul rosu. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. fede urmat. adica mantuirea -Egipt (t 380). rea lui Adam. scaderi. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . Ferastraul il are ca insigniu. Iuliu (lat. e isop". apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. Isidor (gr. 22). Iuda are ca insigniu punga. ca Dumnezeu. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor.a r fi inghitit un cedru. Matei 1. sat. V. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. T aduceau în de grau. dupa traditie şi dupa legende. Iulia. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. Comem. = sul sufletului. Cele trei feluri de ispitiri 180 . fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. pacatului. Alt Isidor comem. voios. Din pricina gustului amar. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. cu deosebire fata de sirile sale bune. riale pentru ceata Apostolilor. = daruita de Dumnezeu): sf. la 5. incepe impart colaci Iisus (evr. VII. e simbolul pamantu. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. Iulian (lat Galatia pe Comem. amintita ade. VIII.a u adulmecat. Comem. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. liberator) e numele lui Mesia. Iulian. = darul lui Dumnezeu): sf. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. omenirii („si vei pune numele lui Iisus.. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. Psalmi 50.9). în opunere cu raiul.. sea în Biblie. care este chipul mandriei. = mantuitor.. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. XII.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). ca persoana istorica Isidor a (gr.). Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. planta orientals. E infati(Matei 4). chiar la rugamintea profetului. Ramura verde o are. respectul legii.ca Acela va mantui pe poporul Sau. la Iuliana: Aurelian. adica. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. la 31. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie).21). Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. la 7.". Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. Isop. al (Levitic 23.".Hr.

IX. la 16. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Iulie. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. mai apoi Iulius. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara.15. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. a şaptea în eel civil. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. luna a unsprezecea în anul bisericesc. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. care apoi. care ii ziceau Quintilis. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor.III. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. pe case şi la uşi. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . Iacob (iulie 25). se serbeaza contra grindinei. tinute de frica grindinei. dupa numele imparatului Iulius Caesar. sunt pastrate de leac. la 15 se cinsteste Cirica (sf. ce influenteaza şi asupra omului. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. Comem.Iulian (lat. tamaie şi pelin. în natura. iar în zodiac are racul ca insigniu. difc la biserica usturoi. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. Iconografia o zugraveste în forma unui leu. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. care leaga graul. Procopie) cand „arde piatra în apa". La romani a fost consacrata tineretii. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. E astfel simbolul tineretii. apoi se impletesc în cununi pe la porti. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri.9-10). Deuteronom 16. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. Comem. adica. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. Numirea populara este Cireşar. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. fiindca acum se coc ciresele. la 5. Dupa istoricul Meletie. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. 13). Iuliana: sf. uscate. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. creste acum sj se dezvolta. ce se dezlantuie. incepe sa se coaca. în 24 se impart colaci. Se aduna flori de sanziene. Chiric) pentru ferirea de napaste. care tocmise calendarul. care mai intai au sa guste din fructele parguite. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. ori de la zeita Junona. Numirea a ramas de la romani. la 12. martira în goanele lui Aurelian. în atmosfera. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. cu care se impodobesc tinerii. al cresterii şi al libertatii.

= eel la un creştin. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica.VICTOR AG A copii. fratele lui Hie. marti. Preotii şi credinciosii. care a nascut pe Tomii. Izvoarele. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4.). izvorul e inchipuirea renasterii. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. din care a rasarit manaceasta zi. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. apa. avand apa buna. e un act de elemosina. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). în Sambata Sfanta Nascatoare. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. Izvorul. VI şi 13. la biserica.hainele de pomana. se crede ca sf. de mila. „apa vietii". VI. unde se sfintesc şi se Hristos. sale. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. scriitor şi pa. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. Comem. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. Iustina (lat. rizata de huni (t 451). IV. Se face pasca şi se rosesc o u a . ca element de viata. proas-pata. daca tuna şi fulgera. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. se scalda în Mantuitorului. invioratoare. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. Izvorul. purtand 7. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. în ziua de Santilii (20). ce izvorasc din rai. Iuliu (lat. Tragerea izvorului rinte bisericesc. în decurs de 6 saptamani. 10. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. a trage e un obicei ramas de la romani. Foca este tinut pentru primejdia de foe. de induraIustina: sf. martir în Roma (ţ 166). iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). inchipuie ca eel raposat Comem. Iusta. V. 38). în Durostor langa Dunare (t 302). iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . care se tine şi azi la poporul nostru. Iustin. = luminat): sf. Iustin. în 22 sf. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. fac procesiuni la camp. erau în Test. art. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. cuvioasa fecioara. la 27. Dupa inmormantare. Comem. sa fie invrednicit de apa vietii. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. martir în Sebaste. Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. caruia de regula i se dau şi drept): sf. luminata. filosof. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. la 1. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita.

care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. Inainte de imbracare. lmblatirea în Test.).. care se asemanau cu imblaciul. Preotul ia pruncul în brate.. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. art. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. 183 . Obiceiul a trecut din Test. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. mai ales a incalcarii de catre duşmani. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. putea sa. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. pe care le savarsim: cu gandul..22). sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. 2-A. pentru o stare de sfintenie.. Luca 2." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. art. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. Sarutarea veşmintelor). cu suflet numai spre slujba sa sfanta. cu vorba şi cu fapta.". Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. ca sa dea marire. Vechi (Levitic 12. il preda mamei. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. dupa rostirea rugaciunii anumite. spre rasarit. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup.

cu care raposatul trebuie sa.ei Sfantului Duh". spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. art. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. impreunarea sfanta v. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . inchipuind ca raposatul. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. a iesit Eva adevarata." loan 19. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. ia partea IC.. se face semnul crucii.dupa afundarea lui în apa botezului -. Impreunarea chipurilor. Impreunarea chipurilor. 34). Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. mireasa lui Hristos. inainte de amestecare. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii.. Din coasta noului Adam. preotul liturghisitor. protoparintelui nostra sufletesc. Inainte de impartasire. respectiv crucea de pe el. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. dupa ce a frant agnetul. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. adica a apei cu vinul. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. în semn de multumire pentru aceste daruri. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). Imbracarea pruncului cu camasa alba. inseamna nevinovatia. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. în haina simbolica. Peste apa. adica biserica. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. E totodata şi aducere aminte de haina alba. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. la judecata mare. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular.

ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". fiindca credincioşii. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. s-a inaltat intru marire. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. prin inaltarea Sa. preotul ridica crucea spre toate regiunile. care sa-i faca vrednici de cer. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. s-au inaltat în marirea cuvenita. 3).lemnului crucii de catre sf. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. astfel şi eroii. biserica universala. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. Inainte de a o aseza pe tetrapod. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului.". Elena la 326.în cele trei zile premergatoare. simbolizand conductul Apostolilor. face procesiuni solemne. se fac procesiuni solemne. aprinzandu-se candele şi lumanari.. la 40 de zile dupa Pasti. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. ca simboale. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. în biserica apuseana. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. în joia inaltarii. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. La vecernia de jnţercuri-seara. descult şi cu capul descoperit. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. numite zilele procesiunilor. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. Prin inaltarea sa. 185 . impodobita cu mirt ori cu busuioc.. din central comunei ori din fata bisericii. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. dupa pregatirea demna . Caci precum Mantuitorul. la nemurirea din ceruri. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. De aceea la monumentul lor din cimitire. unde Mantuitorul. dupa obiceiul vechilor creştini. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14.

inchipuie moartea.) şi a trecut şi la creştini. Evreii în Test. pamantesc. 5) sa se descalte. Inceputul chipului ingeresc v..3). adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. art. asa corpul acopera sufletul. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. zidite pe piatra tare a credintei. a rupe orice legatura cu cineva. arhangheli. inainte de sfanta cuminecare." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului.". incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. sa se lepede de tot ce este trupesc. ingroparea şi invierea lui lisus. lisus se roaga pe inaltime.. Sion. Inchinarea ce o fac creştinii. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. 2).. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. art. Inchinarea credin- 186 . cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. Cadelnita.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. în semn de multumire sincera. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). Inaltimile simbolizeaza cerul. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. 5). 14). cand preotul. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. cu coifuri în cap. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. ingeri) al celor noua cete. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. Precum incaltamintea acopera piciorul. exclama „sa luam aminte sfmtele. A-si scutura praful de pe picioare. Incensator v. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. cu za de metal.. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. adica sa lepede tot ce are corporal. Chipul ingeresc eel mic. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale.VICTOR AG A inaltarea sfanta.. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu.. trebuie sa se dezbare de corp. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi.

vesnicia. art. Inconţurarea bisericii. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. art. cu ocazia sfintirii ei. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi.. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. în cultul intern şi extern. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. Inchinarea pruncului v. Intrarea cea mare. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. la serviciul botezului.". Logodna. caruia toata suflarea are sa se piece". cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. în semn ca El are „nume. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. art. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. Se manifests în actele publice şi private. Otratire." (Matei 5. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. Incredintare v.. ce s-a indatinat în vechimea creştina. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. în care a intrat acum. iar inchinarea capului. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru.. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. vechea sarutare a pacii. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai..32). Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. inconţurarea mare v. cu cantarea „Isaia dantu187 . impacarea cu toti oamenii.

O facem cu deosebire în timpul postului. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor.. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai.". asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. Oprirea preotului în dosul prestolului si. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. Apostolii. Ingenuncheaza magii.VICTOR AG A ieste. 13). Stefan (Faptele Apostolilor 7. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise.. Inconţurarea mica v. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. trimisi) sunt fiinte personale. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. create . = soli. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. în timp de cainta şi calamitati generale. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. spirituale. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. dupa ce a deschis uşile imparatesti. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". II Paralipomena 6. Ingeri (gr. simbolizata prin plecarea capului preotului. . Iisus în gradina Ghetsimani. 54. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. 60). simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. Intrarea mica. art. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. vestitori. de catre preot. nemarginirea iubirii lor conţugale.

au insa cunoştinta şi vointa libere. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. al pacii si 189 . Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. iar în mana cu atributul misiunii lor. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. 30).SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. fiecare treapta avand cate 3 cete. 14). ori sunt infatisati ca niste copii mici. Clasa III. iar mai tarziu. stau în armonie desavars. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. cete. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. al caror sediu se crede a fi în creieri. Arhangheli. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. al ascultarii. Scaunele (Troni). Incepatoriile (Virtutes). sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. ingerii sunt infatişati în Test. fara haine. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma.. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Mai adesea ii intalnim ca tineri.7). Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. arhangheli. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma.ita impartiti în 9 cete.. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. legiuni. Ingeri (Angeli). fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. adica în haina nevinovatiei. ci traiesc vesnic. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. la ortodocsi.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. 15. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. Faptele Apostolilor 10. Ingeri. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Crinul buneivestiri il are Gavriil. Puterile (Potestates). imateriali. uneori chiar şi cu chip de amoreti. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. Stapaniile (Dominationes). Serafimii. 9. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. 12. 21). curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. nu imbatranesc. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. Prin impartasirea cu sfantul botez. în Test. 35). Heruvimii. Domniile (Princigates). Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. ingeri) al celor 9 cete. incinşi cu brau şi purtand orar. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Clasa II. Ei sunt chipul blandetii.

pentru ca în cer nu are loc pacatul. mai negri. Inhumarea v. La moarte.VICTOR AG A al frumusetii. ori de mana cu un copil. art. ca dreptului Judecator. pe masura ce se pogoara în jos. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. Sunt chipul semetiei. ii vedem cu aripi şi zburand. devin tot mai urati. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. pana la a doua venire.. Cand omul calca pragul pacatului. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. mai intunecati. Inmormantarea creştina. rostite catre Adam (Geneza 3. dupa pilda Mantuitorului. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. art. 19) „pamant esti. Dupa ce creştinul a murit. dupa cuvintele lui Dumnezeu. Inmormantarea (inhumarea. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. I se ung toate 190 . a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. al mandriei şi al increderii de sine.". dar. 18). sfintit. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. alunecand tot mai în jos pana la iad. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. neatins şi netulburat. trebuie sa fie ingropati în pamant. în loc linistit. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. adica al celor mai detestabile pacate. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. ingerul se departeaza.. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. Ingroparea v. Creştinii. pe care-i apara de prapastie. frumosi la chip. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. ne prezinta un sir de simboale. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. Inmormantarea. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. prin toate actele sale de cult. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. isi pierd frumseta şi lumina. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. Inmormantarea.

adica în lumanarea muribundului. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. -Punerea mainilor cruris. . o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. ce sa se pogoare asupra raposatului. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). cu care odinioara. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. . precum şi banii infipti în lumanarea de mana.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. iar icoana (la preoti evanghelia. -Bocetul.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. pe acoperitorul fetii. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. . semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. obiceiul a ramas de la romani. intr-o camasa alba. I se pune pe zabranic. care ni-i inchipuim la rasarit. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. Privegherile la 191 . în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. adica spre raiul de fericire.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. care în acest scop intrebuintau chiparosul. mtr-un sicriu (racla). cu privirea spre rasarit. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. cu moartea deodata pier toate vorbele. cu fata în sus. în multe parti bradul. urzit de la romani sj de la evrei. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. -Trei lumanari şi statul (toiagul v. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. precum şi cantecul zorilor. . în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). care trecea sufletele peste raul infernului. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. la invierea de obşte. art. care simbolizeaza haina dreptilor. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. intra imparatia Domnului Hristos. în care a vietuit raposatul. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). inchipuie durere mare. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa.

ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. .Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii.. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei.8). . Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului." (Psalmi 50. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. pompa. cu corpul. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. . cu agheasma ori cu ulei. aratata în extern fata de raposatul. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. prin botez. .A treia zi. raposatul în biserica cea cereasca. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. Starile (opriri. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. 4). face citiri din Apostol. asa il conduce acum. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. . . ca un creştin adevarat. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. ! doliu şi durere mare. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare.în biserica se ..Muzica instrumental. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. obicei roman. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. prin locurile pe unde umblase în viata sa. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. la odihna vesnica.

iar liturghie deplina i se face. peste sicriu. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. art. pentru ultima oara. aruncand în groapa de fiecare data. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. 27). pana ce sicriul cu mortul este în biserica. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. adica sarutarea crucii. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. picioarele spre rasarit. Cantarea „!n veci pomenirea.. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. carbunii şi cenusa din cadelnita. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. apostoli şi rugaciuni mai multe.. la copii: „A1 Domnului este pamantul. Dumnezeu sa-i ierte. taind de fiecare parte un semn. La morminti preotul arunca în groapa.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. o forma a crucii lui Andrei (X)." (Psalmi 23." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. fie-i tarana usoara. tarana ridicata cu harletul. adica cu puterea Duhului Sfant. şi rostind..canta Catisma în trei stari. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. cu rostirea de „in veci pomenirea lui. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. sunt simbolul ultimului ramas bun. . Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. la ultimele rugaciuni. respectiv de fiecare parte. Sigilarea gropii).. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. care aruncau 193 . . Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata).. pana la judecata din urma. la jertfa nesangeroasa. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit.. cum a stat în viata sa la rugaciune. Obiceiul a ramas de la romani." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat.

tamaierea. adica sa priveasca spre rasarit. . pomana). pe mormant ori se agata de cruce. paosul şi colacul. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. petrecand pe Maica Domnului la mormant. în care s-a pus o piatra naturala. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. ne arata ca aci este ingropat un creştin. doliul. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului.Cununile se asaza. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. care considerau cadavrul de necurat. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. Crucea pe mormant. Jelirea. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. la casa mortuara. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. care a purtat sarcina vietii sale. vamesi. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. petrecatorilor şi rudeniilor. elemosina. sunt semnele iubirii sincere. La pomana. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . cainele pazitor al infernului). unde este lumina etema. ca semn de comuniune. pentru care este acum xncununat în ceruri. Se face apoi praznicul (agapa. comandare. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. asupra pacatelor. xşi spala mainile xntr-un lighean. 4). precum şi cele plantate pe mormant. la capul mortului.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita.despletirea parului. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. voaluri negre şi haine cemite. cu picioarele spre rasarit. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. spre soarele Hristos. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. 194 . de zahar. Dupa xnmormantare. Aprinderea luminilor. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. coliva. de legatura sufleteasca cu eel mort. pomana. iar dulceata de miere. Apostolul şi evanghelistul loan adica. precum şi rudeniile. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. Florile legate în jerbe. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii.

inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca.. numita ziua hramului. la proscomidie. Semnul crucii. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. la sarbatoarea sfantului Ilie. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii.. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. Tipul acestei insemnari a fost în Test. Insemnarea pruncului. Sfanta Cuminecatura. art.se savarseşte fara jale mare. Insemnarea. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie.". adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Innoirea invierii v. ziua de ruga. la inceputul liturghiei. în chipul crucii. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. la ruga.. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. sfantului Nicolae etc. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. Primogenit. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. art. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. cu vesminte rituale colorate. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. chiar albe şi nu se face dezlegare. o serbeaza credinciosji cu pietate. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie.). ce o face preotul cu semnul crucii la botez. Intaiul nascut v. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza.. Antipascha. adica cu rugaciunea crucii. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului.". Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. Ziua aceasta. cu sfanta Evanghelie. ca jertfa bineprimita. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. la sfarsitul liturghiei. art.

XJS9A 9q39Jn xnţn. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.sui B rags -ndB BX 'xodoux. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.B9Q inxnu9ranq9. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B. '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.B3 BaaaaJBOjux SXUOI.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.

In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. în zorile zilei (Matei 28. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii.11). Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. luate toate din Test. dupa o viata petrecuta creştineste. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. „soare" intre celelalte sarbatori. Matei 28.. raspandind duhoarea faptelor lor rele. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. boieri. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului.. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. Nou. trecut deja în descompunere. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". procesiunile. pe care i-a inviat din groapa.. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele.. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. inconţurand biserica ori o parte din sat. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. cad în pacatuire. în vechimea creştina. dar pacatuirea lor se tine în ascuns. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. portile. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. adica. Fiica lui lair (Matei 9. . praznuindu-se cu bucurie mare. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. la lumina zilei şi fara sfiala. în fata lui Dumnezeu insa. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. 18). care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. pessah . Lazar (loan 11). Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. în noaptea Invierii se tinea. nu iese în public. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. 1) ori la miezul noptii. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public.Invatatorii legii şi Fariseii din Test." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 .Fiul din Nain (Luca 7.trecere). pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor.

miel.30. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. mielul etc.i la clopotele. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. loan 21. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli.. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat".. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. Paşti. latineşte şi evreieşte. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere.Biserica în decursul Saptamanii mari. carnea. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. La Svetilna preotul iese creştina. ou roşu. precum locul lor). obi?: rost. cand li sa comunicat vestea inviere. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire.43. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". ca ciunea amvonului. asupra caselor creatine care. citesc de pe amvon. colacul. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. precum s."). cu sfeştanie. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). diaconii o altar). care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. inviat. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. Craciunului şi a Bobotezei. . se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24.. dupa Apostolii. Psalmi 18. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. ouale. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". . în acest inteles poporul a adoptat. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. în „Adevarat ca a inviat". se namra moarta s . crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. sunt sfintite de preoti.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. în fata Apostolilor. Bucatele o u a ale zeitei Leda. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. spre a simboliza ca. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". painea. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. ou. nata. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". sarea. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. lumea a ieşit vestirea lor". ca inchipuire ca aceeaşi zi. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. spre a simboliza ca prin limba tarii. i de la acestea de azima. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. .12).

E totodata dovada despre invierea corpurilor. în case. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. fenixul etc. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. pana la Inaltarea Domnului. La intalnire. 199 . . precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". art. primavara. . numita Saptamana luminata. A d e -varat a inviat". Pastile. credinciosii. La romani. pe drum. Oul de Paqti). Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. azi se tine în trei zile. paunul. pe la fantani. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti.creatiunii şi ale invierii (v. obisnuinta fara de nici un rost. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). ca simbol alrenasterii. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. oul de Pasti. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. simboalele soarelui. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. care incepeau anul cu primavara. . tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire.Tipurile invierii în Test. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. scaparea lui Iona din chit etc. salamandra. cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 .Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. şi art.a u furat pe Iisus din mormant. Oul). lumanarea de Pasti. Samson. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. se serbeaza primavara.

Ahasverus. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. Vechi.. care a adus paine şi vin. sj Doliul). în Test. postul ş. jucand şi cantand. iar roma- . E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. nespalarea. în Test. purtarea vesmintelor negre. presararea capului cu cenusa. jocul religios la sarbatoarea corturilor). E tipul jertfei liturgice. cer ploaie pe timp de seceta. în credinta poporului. art. e luata din paganism. ca personificare a zilei. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. Jertfa simbolizeaza credinta. David joaca în fata chivotului. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. L-au avut şi il au toate popoarele. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor).a. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. adusa pentru iertarea pacatelor. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. Ca o reminiscenta. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. Jertfelnic v. art. Proscomidier. prin care acte se simboliza durerea mare (v. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. Jidovul ratacitor v. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. imbracarea în sac. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. derivat de la zeul Joe-Jupiter. Sfanta Joi. De aceea biserica creştina il condamna. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec.

simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. Judecata de apoi (Judecata din urma. spalarea picioarelor. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". cum o numeşte şi azi biserica latina. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. a vinderii. Dimineata. cina din urma.). judecata şi moartea lui Iisus. Joia verde v. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. art. aşezarea Sfintei Euharistii. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. impreunata cu vecernia. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. amare. Joia mare. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. art. art. intra comemorarea spalarii picioarelor. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. ierarh Nicolae din Mira. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. E numita Joia verde. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. unde Petra s-a lepadat de Iisus. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. Joia mare. dupa datina evreilor.20). sau feria quinta. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. şi pana Duminica dimineata la Inviere. în credinta poporului. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. pe Invatatoral.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi).m. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. Joia aceasta are supranumirea de mare. ca 201 . creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Joia inaltarii. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. evidentiind puterea lui Hristos. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. cinei de taina. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. Joia patimilor v. Joia mare (Joia patimilor. prescurile de Paşti. inainte de a canta cocosii a treia oara. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. ce se obisnuieste în unele tinuturi. tradarea şi saratul lui Iuda.

care. 24. Jugul e simbolul robiei. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. de-a stanga pe sf. a fost o sarcina grea. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. Era şi în Test. Ciprian aseamana jugul cu crucea. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. eliberare din sclavie. 2. 25). Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. gandindu-se la marea dare de seama. Judecata din urma v. art. Ruperea jugului în Test. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. Iisus il condamna ( M a t e i 5. art. Apocalipsa 1. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. iesjndu-i din ochi (Isaia 49.". cu crucea. Judecata de apoi. marirea Lui. 28-30): „luati jugul Meu".") cu crinul intr-o mana.. 27). în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. cu relicvele sfmte. cu cartea vietii. Isaia 9. de obicei roşie.. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica.. iar impreţur zburand cetele ingeresti. spre a marturisi ceva cu adevarat. 3. 34). Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. 2. art. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. Sf. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. Judecata universale v. în opunere cu jugul lui Hristos. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. Vechi (Geneza 14. ca simbol al indurarii şi cu sabia. 23-24. Juramant de credinţa: în Test. 16). Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. loan Botezatorul. Juruinta v. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. . Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. Junghierea agnetului la proscomidie. Judecata de apoi. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. 10. ce ne apasa. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi.VICTOR AGA judecator. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul.. Vot. Vechi inchipuie mantuire. al atarnarii de cineva.

5). în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. de sinceritate care va fi rasplatita.) au plans. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. de cainta. numit drumul Ierusalimuhd. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere.. format din niste cercuri şi linii curbe. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. Plangem de bucurie şi plangem de durere. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125.. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. al durerii şi al chinurilor. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. purpura patrata.).L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. art. ce ni-i descrie sf. ambele formand semnul crucii. numai invatatura s f a n t a . cu care a udat picioarele Mantuitorului.. ca un fir al Ariadnei. Este insigniul 203 . impestritata cu fireturi. Lacrimile Magdalenei. art. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. Lacrima este simbolul caintei. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P.38). au fost semnul caintei sincere (Luca 7. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. la pierderea fericirii raiului. Prapor). De sul atarna o panza. Cei dintai oameni.

în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. VI. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. al fericirii.. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. care impunsese pe Domnul. al penitentei sincere.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Ladislau (germ. 22). Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11." (loan 19. lantul e semnul robiei în pacate. fiind mai apoi şi martirizat. loil 1. a fost eel dintai care s-a increştinat. Intru amintirea acestei impungeri. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. = renumit): Sf. în loc de lamaie. D. 5). Fiului Pierdut. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. mania de mandrie etc. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. la 27. L.4). Pe la noi. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. judecatii şi D. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. la pogorarea Sa în iad.). precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. intrebuinteaza fructul de gutui. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. evreii. 14-15.. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. . inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. dupa traditia iudaica. Lamaia. caci Longhin sutasul. Laptele.. în Test. Lamaia cu gustul sau amarui. La raul Vavilonului. inchipuie amaraciunea vietii.). Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. Psalmul (136) de pocainta. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. Dupa analogia acestora. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Ca mijloc de pedeapsa. sunt simbolul boalelor. precum 204 . 34). Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. acru. Avem lantul faptelor bune. rege al Ungariei (ţ 1095). adica cu simbolul lancei sfinte. cum au fost lacustele plagilor egiptene. Vechi (Levitic 11. este simbolul binelui sufletesc. Lacustele. în anotimpul de toamna. fiind eel mai intaritor aliment. cand se tine sarbatoarea. Comem. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami).

Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. mai bine zis pentru neinfranare.35. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). Latul (cursa) (Luca 21. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. adica ne-a trimis lumina evangheliei. care au inima ca şi moarta. asemenea acelor evrei robiti. Este şi primejdia mortii. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda.fusesera evreii în timpul robiei. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. La revedere v. precum e starea viermelui în larva. care e infatisata adesea cu lat în mana. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. a patimilor şi a mortii Domnului. caderea lui şi urmarile pacatului. 205 . în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. ne indeamna la pocainta şi la postire. ce se aseamana unui mormant. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. sa ne reintoarcem în tara fericirii. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. precum d i n larva. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim.. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. Revedere. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. art. dupa Psalmi 118. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. dar care la primele raze de soare iese la iveala. Isaia 24." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. Se aseamana oamenilor. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. 4) lauda manecarii (utrenia). precum sj pogorarea Duhului.. iese 0 viata noua la timpul hotarat. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. aceasta lauda se imbina cu ora I. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. ca şi aceia. care sa-i ajute spre viata noua. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor.

a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. 3) Rugaciunea de amiazazi. . ce se afla în tinda cortului sfant. care au adus jertfa. Comem. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". Comem. Viata nu este alta decat moarte. 14). Lazar din Betania (loan 11). Mormantul e simbolul lumii. de datoriile . Comem. Pe cei ce il iubesc. iar lumea un mormant. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). Laurentie.. al sfinteniei. la 17. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. Laurentia (lat. Legatura sangelui. la 19. a colivei. Laurentiu (lat. Lazar (evr. Dafin. în care suntem adanciti. unde preotii aduceau darul leganat. Laura (lat. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. X. Comem. ce a fost facuta de Moise. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. XII.). E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. Vechi (Levitic 7. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. Precum corpul. Laur v. Lavoarul (spalatorul). ~ laureat. colacilor.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. a fost simbolul curatiei interne. VIII. art. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. preamarita): sf martira în Spania (t 864). = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). VI şi sfanta Liturghie. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. utrenia şi ora I.' Hr. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. la 8. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. la 10. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. X. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. care cuprinde ora III. ca sfant.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. = incununata cu laur.

fiindca sarea este simbolul conservarii. Leo. IV. Comem. simbolizand comunitatea de prietenie. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. la 22. în drumul spre Golgota. al neviolabilitatii (Numeri 18. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. IX. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). al neputrezirii. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. Frate de cruce). zicandu-i: „Meştere lemnar. Levitic 2. Comem. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun.13). la 18. art. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. Preotul taia una dintre pasari. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. este blestemat cu mesteşugul sau. la 15. VI şi 13. inchipuite prin hainele rupte.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. Leontina (lat. Precum lepra amorteste corpul omului. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. II Cronici 13. neviolabila. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". 19. II sj 11. Cand Maica Domnului. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). Leon (lat. sihastru şi martir în Patara Liciei. Leopold (germ. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. ce le purtau leprosii. = tare ca un leu): martir comem. dar va invia pentru ambele stari. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). iar sangele il scurgea 207 . la 18. la 1. Painea apoi o mananca impreuna. Leontie (lat. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. = curajos): sf. III. Comem. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. Leontia. papa şi invatator bisericesc. ca o legatura trainica. fost markgraf în Austria (f 1136). XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. 5. Leonida (lat. Alt Leon. Comem. la 18. II. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. = leu): sf Leon eel Mare. = leu): sf. IV. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. Legatura sarii se numea în Test. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". pentru ca n-ai mila de fiul meu. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii.

un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. portale. Impartita în trei trepte: arhierei. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. puterea fizica a acestuia. Leul. ce trebuiau sa se faca . este şi chipul tariei. în Test. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. simboliza. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). Leul fund eel mai puternic dintre animale. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. Seminfia lui Levi a fost aleasa . asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. catedre.. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. Balaur. din moarte. 5). inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. vie.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. al carei reprezentant este episcopul.VICTOR AG A in apa. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. 19). Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. Leii care poarta coloane. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. ce acum este pierita. Levi este prototipul preotimii creatine. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. prin urleml grozav. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. Isaia (21. 4). Leul este insigniul sfantului Zosima. Leviatan v. leviti. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. art. Un leu sau mai multi. preoti. trecuta. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. Infatişat pe monumente sepulcrale. al puterii de stapanire. Vechi. inchipuie puterea invataturilor creatine. alegerea. Evanghelistul Marcu il are ca emblema.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca.. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. 9). 5). Leviti. leul simbolizeaza corpul omului. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. deoarece apa este mijlocul curatirii. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile.în locul celor dintai nascuti .) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc.

care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. III. Iar sf. Lingurita. L. Limbus (lat. v. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. la 28. în Test. Libatiuni. Limba (vorbirea) este simbolul internului. Lilie = Crinul. numit sangele strugurilor. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. Lidia: sfanta. se aseamana sanului lui Avraam din Test. E situat la hotarul infernului. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. Teascul. 5) şi pricina a multor pacate. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. i-a atins de buzele prorocului 209 . ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Numeri 22. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. ucisi de Irod. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. Libera = requiemul. 2). S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. patria cedrilor. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. sotia senatorului Filit din Roma. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. = hotar. de leprosi etc. 28). iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. e simbolul maretiei. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. tinut în fata unui catafalc. de revelatie a puterii dumnezeiesti. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. cu care se cumineca preotii şi poporul. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. art. Vechi. Vechi.de pe urma unor necuratiri. precum şi al pruncilor din Betleem. Lin v. spre a rusina pe cei necredinciosi. art. Libanul: munte inalt. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. Comem. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Limba e simbolul propovaduirii.

7). Cu a tuturor credinciosilor.. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. cu priveghere de noapte. grau şi untdelemnt. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. locul penitentilor.). Rugaciunea important al sau. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. ajutorul şi sa-i primejdii. scop comun. 7). pentru care omul isi vinde. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. Litiile se savarsesc în pronaos. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. sufletul sau. care inchipuie pogorarea Mantuitorului. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. (Ezechiel 4. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. si de bunatatile cererea Dumnezeu. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. 33). iar în ristic. sub grija celui Preainalt. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. 210 . Litiile cu procesiuni. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. la care se sfintesc cinci prescuri. Liturghia ( publica) se n general. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai.VICTOR AGA Isaia şi 1 .. Untul de lemn seana rugaciunile. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului.". la Boboteaza. real painii şi a a fost Iisus la Emaus.a saturat 5 mii de oameni. 14). A fost introdusa de loan Hrisostom. în care" de sange. 41). Nou.Sfanta Euharistie. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. vin. Litierul e o tava prevazuta cu o tri. morminti. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. litiei se face dupa vohod. Isaia 6. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. fata de cele mai importante. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. ce se sfintesc la litia sarba. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. Isav. eel de primo-genitura..a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. cand II moarte. ca Dumnezeu. 19).. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. pentru un blid de linte. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. nu. pustie (Matei 14.. Liturg ore. la grane. 39). Litanie se mai acest ulei sfintit. care ince-peau serbarea de cu seara. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi.48)."). 9). alta şi ca un dar deosebit. intoc-mai ca şi (Geneza 25.. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. Grdul şi binecuvantarea mite litii. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. ori dupaLiturghia menilur.

. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. cand Iisus a fost condamnat la moarte.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. ." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. Liturghia (gr. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic."). 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. Liturghia celor chemati (catehumenilor. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. iar în special serviciul euharistic. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20..). Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale.. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire.. 3) Psalmii. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. 7). prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. în care este invelit. precum au fost scosi catehumenii din biserica. cand în fata tuturor se aduce jertfa. adica Sfanta Euharistie.. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. aducerea jertfei cei fara de sange. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange.morminti. = serviciu. de predicarea lui loan. Are t r e i parti (proscomidia. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. este jertfa Testamentului N o u . missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti.. respectiv cusut anTimişul. corporale): o naframa de în ori de matase. Liton (iliton. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu.

cu frica. depozitata în sfanta evanghelie. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii). 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire."...In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie... precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. Are trei Slant se preface painea în corpul.. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. ..") cu umilinta. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. epicleza."pan niceste.. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie.. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor.. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire.. de cerere.. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a . în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . invierea.. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori.în sangele Domnului.area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire... fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea.rilor din ceruri. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati. moartea. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. Hristos pentru xntruparea Sa. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc. ce rostita de doua ori. ingeri. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain.. se la „Cati sunteti credinciosi.. Semnul credintei mseamna iubirea creştina. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. „fa adica.."). x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu.. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie."..! incepe prin pregatirea „si safiemila.Consacrarea elementelor euharistice. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi.. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. consista face cu rostirea „luati. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani.. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'.. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. în asemanarea carora prin jertfa Domnului.").Marire intru cei de sus. se face am narea) chipurilor... beti.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. ghii.. cina cea de taina. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului").

Locul eel de sus (scaunul de sus. la 25. se roaga în mijlocul poporului. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. comem." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. Axionul („Mareste. Impartirea anaforei inchipuie agapele. ca inchipuire a cerescului tron. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie.. Livia: sf." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. cand a binecuvantat pe Apostoli.. Tot locuri 213 . Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica.de deoarte suna clopotele mari. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina.. iar a doua aratare cu „totdeauna. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. VI. . Scaunele din jural jiljului. ca pastor sufletesc. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai.." pana la „si ne invredniceşte. Liturghia mortilor = parastas. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". ce le au unele catedrale.. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt.. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine..") cu umilinta. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. v. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. adica se uneste corpul cu sangele Domnului.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii...") cu rugaciunea de multumire. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. epicleza... Credinciosii se prostern. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului.. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. a imparatesei tuturor sfintilor. art. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. adica mesele obstesti. intr-o firida a zidului altarului. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin.

Fagaîn opozitie cu Avraam. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti.". vindecari etc. ce le tin mirii ori nasii lor. la fiecare data viefii creştinesti. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul.. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. mantuirii. ce intareste casa fiilor. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. în scop de taina. Loxia (PI cuvantata. inchipuit prin altar. şi la oameni s p r e a . sponsalia. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. incredintare) e un act solemn. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. Mirele incheia o legatura pe viata. în fata martorilor. respectiv spre mire. despr ca. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. mirilor. Fiecar" în duhul lui munte. de pe tronul Lui eel inalt. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. din opera de mantuire prin cruce. 25). Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. 23). nesfarsita sta de-a dreapta. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. invoire reciproca în scopul casatoriei. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. cu pelerinaj. Insemsfinte. vreau mantuiasca. care au sa fie un corp. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. a s a trimite solii Sai cap. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi.. ori în asigurarea reciproca. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul.. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. mai este cap femeii" (Efeseni 5. asupra lor. prin ce se simbolizeaza ca biserica. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. zdmdnt. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. cum trebuie sa-i sfant. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. numai de la Dumnezeu. e comemorat. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. ca cercul facut este nemarginit. fie vesnic exe trebuie oamen.. cu inelul de aur. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. Dupa ce binecuvanta inelele. intelepciunii. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate.

fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. Ca sfant. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. Intrand în altar. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. Rugaciunile acestea. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. mai inchipuie starea omenirii.duhul spiritual. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. Loxia e consacrata micului lisus. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie.. 23-24). vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini.. Iubirea de lume i-a fost pieirea. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. Luarea vremii. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. şi apoi saruta prestolul. se fac afara de altar. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. trebuie sa-i alungam din suflete. despre care legenda ne spune ca. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. duhul lui Dumnezeu. e comemorat la 9. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. tragandu-i unul cate unul din cununa. Luca (lat. fara a cere ajutorul de sus. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. în faţa usilor imparatesti. adica spre inaltimi sufletesti. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. credinta adevarata. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. cum facuse şi cu sotia lui Lot. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . facute afara de altar. Ca rasplata a iubirii şi a milei. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. care inchipuie tronul. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare." Matei 5. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. Rugaciunile de pregatire. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. care este aniversarea Nasterii Domnului. lepadand orice grija de lume. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. X.

VI. Comem. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. VII. Lucia (lat. prin valurile marii acestei vieti. XI. ce se da în Luceafarul de seara. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. X. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). lui Dumnezeu. luceafarul ce Lucreţia (lat. Comem. la 30. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. Lumanarea aprinsa. Are ca emblema boul. la 6. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). Muribunzilor. care este aju-tatoarea celor ce. Dansa a inmormantat pe sf.VICTOR AG A patronul acestora. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. sub a carui 216 . Pavel. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. preot şi martir din Antiohia. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. 1 . ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. 16). Lucina (lat. pe preoti. care a prevestit pe Soarele. din care a rasarit credinciosilor. acum nesangeroasa. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. al stapanului intunericului. e simbolul lui Lucifer. Biserica romanosoarele dreptatii. = luminos): sfantbarbat bisericesc. dupa traditie. Lucratorii la seceriş (Luca 10. Vechi ca şi acum. Este apoi şi de toamna. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. iar misiunea preotului a fost. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). şi în Test. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. Apostol. Comem. la 23. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. care ne vesteste intunericul.'VI şi 18. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. fiindca. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. doresc Comem. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. aducerea de jertfa. sa ajunga la liman. în iconografie. Lucian (lat. Are ca insigniu o ramura de smochin. care a adus ziua hirotoniile. Comem. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. pe mosia sa proprie (t 100). Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. la 7 . atunci sangeroasa. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). 30.

15-16).". Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. din „muntele eel sfant al Domnului". la icoane. care ardea necontenit. n inaltarea. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele... propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Lumanarea aprinsa. castigate în botez. Lumanarea o tinem în mana la botez. sub speciile painii şi al vinului în adevar. în sfesnic. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. focul iubirii creştine . ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. în fata lui Dumnezeu. inaintea tronului Sau. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. sfmtirile m/paie. inchipuie pe Hristos.M se pune lumina sub obroc. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon."Matei5. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. Lumanarea (sau candeld). la actul Sfintei Cuminecari... inchipuie pe Hristos. inchipuie curatia sufleteasca. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. 4). precum şi focul ce s-a pogorat din cer. nadejdea. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. pastrandu-si sufletul curat ca lumina.. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. pe prestol. ori şi acasa. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. ci la toata lumea."). precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. morala. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. puterea credintei. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat.. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. este de fata pe sfantul altar. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. spre a inchipui ca. care de pe altar. astfel creştinul. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii.

adica Iisus şi ii cere seama. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. Cele cinci bucati de tamaie aurita. cu toata caldura credintei. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. de are candela aprinsa ori ba. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. lumina lumii. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. la cununie etc. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata".VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. va intra în stralucirea cerului (loan 3. inchipuie desertaciunea vietii. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. lumina lumii. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. 21). în lupta cu moartea. Lumanarea franta. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Lumanarea. simbolizate prin lumanare. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. cand vine mirele. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. Boabele de tamaie sunt aurite. la cuminecare. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. cu care se aprinde lumanarea. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. iar focul de Paşti. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. 218 . pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca.8). sa se lipeasca de Hristos. de soarele dreptatii. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. sfanţitul vietii pamanteşti. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30.

LumaLui. ceea ce denota un semn bun. Cu Mantuitorului. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. ca şi acelea. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. cu dorinta sincera de a-L afla. în noaptea spre Duminica lumina)". iesind la popor. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. care. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. în vreme ce furtuni. la ficant în dimineata Invierii. Dupa ce se preotului. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. se poate numara pe grinda de cati ani este casa.L vedea.bolnave de tragan sau joahna. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. Ne mai amintesc de tim219 . deodata • numai se pe Iisus. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. care a strabatut intunericul paganatatii. daca se poate. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. aprinse pana acasa.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. ce se cred a fi în vazstinse.legenda latita în Bucovina.le aprinde la intemperii. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. inseamna pe Domnul eel inviat. Facandu-se în tot anul acest lucru. din inruneric. trecand pragul. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. simbolizeaza piatra. Ajunsi acasa. la grindine. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. a Hristos inviat. a adus man. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. Simbolica gaiere. sa-i cautam pe Iisus para. la prestol. o sting. de la d i n mormant. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. . pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. iar lumina. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. dreptate şi viata. u e creştinii. din mana preotului. cu venirea Sa. în intunericul noptii. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. ce s-a aratat.

Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. S-a mistuit pe Sine singur. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna.35). Precum focul consuma pe incetul ceara. Precum ceara e facuta din flori. virtutile. care se nimiceste mereu. . incat ni se stinge şi viata sufleteasca. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. grau s. incalzeste. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. cum se mistuie ceara lumanarii. micsoreaza iubirea.VICTOR AGA purile paganatatii. Precum lumina lumineaza. Fiind adunata ceara din toate florile campului. Botez. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. credinta. precum se consuma ceara.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. aprinsa prin sfantul . cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. darul dragostei. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni.a. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. la altar şi la biserica. miere. adica sa nu lasam ca lumina darului. care daca nu le indepartam. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. inseamna darul binevoit. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. asezate şi legate crucis. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). din care se formeaza ceara curata. unde trebuia luminat. Doua lumanari de ceara. aprinde. mistuie şi straluceste necontenit. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. nu le stapanim. Paste. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. atinge cu acelea fata credinciosilor. ca prinos pe langa vin. Rusalii). se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). rostind o rugaciune.

lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. 13. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. lumina cea vesjiica.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. se mki. care ne salasluieste pe altar. ce se sfintesc prin catacombe. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. în \um\\. doua lumanari. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii.20.4. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. Rusalii etc). ce trebuiau luminate. cand conduce la intunericul sufletesc. sa le stra. care ca niste lumini stralucesc în veci.19). cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. sa se stinga.Treimi.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura.caldura credintei şi a iubirii creatine. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. prin batoare bisericeşti (Pasti. Mirosul 221 . fund oamenilor. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. \ZVOTO\ luminii". simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos.11. simboli. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. adica Hristos. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. sa ne curatia vietii casatoriale. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. Ele mai in. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. . Cand oficiaza Arhiereul. astfel mirii. cand au inimile creştinilor.16. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar.

Precum din Lumanarea. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. para pentru smerenie. pamanteasca a omului. Sub numirea de lume se avand. Ceara. la care trebuie sa aprinde. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. în momentul ce se şi a serviciilor divine. . sa culegem numai fie din ceara. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. lumina este Fiul. care în fata este de o rara frumusete. astfel şi inima lui Iisus. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. a pacate în opunere cu cerul. lumanarii. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. Precum fitilul. focul. Blasiu şi la 2 februarie. deci şi lumina. de la Tatal. ceara este stinge mereu. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. V I E timpul ce lumanarii evrei. care se mistuie. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. ce ies din lumina. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. 222 . aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. intocmai ca albinele. aşa şi viata-i plina de pofte. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. inchipuie dumnezeirea. pentru cainta. Ne mai indeamna apoi ca.. precum se inmoaie mai curat element."). cum se mistuie lumanarea. care este chipul virginitatii. de placeri şi de Hristos. de la cea aprindem lumanari.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. la s-a nascut Iisus. . Lumina iubire. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. inchipuie curatia ceara. Iconografia ne Tatal. ca eel mierea invataturilor sfinte. . în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. 3). precum sj nemarginita Lui sfintenie. b u < vesnic " luminii. iar fitilul inseamna placerilor.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. fara strica-ciune. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. ca sa se poata Hristos. adunata de albinele curate. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. bunamireasma lui Hristos. ca şi candela. raul. razele. . Razele. .Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. Preacurata. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. fara micsorarea dumnezeirii. din eteraitate. fara Tatal. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. se fara a se vatama acestea. adesea inc doua cercun Lumina tat. fara stricaciune (Evrei 1. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. iar focul. din ziua sf. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului..

magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2.. cu darul mantuirii. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. pustie. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. rugaciune.20). -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. 9). ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti.. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. Ca cer şi pamant. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala.. incalzeste inimile şi curata tot r a u l ." (Matei 12. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5..") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. 3). 60.". Fara de lumina natura este rece. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. cat mai ales ca simbol. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos.6. preoti) acestui cuvant (Matei 5.. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi."). în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. a impartas. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. L u m i n a mai inchipuie credinta. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. a imprastiat intunericul nestiintei. bucurie. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli.. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi.it invataturi luminoase. e simbolul lui Dumnezeu. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos.. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". munca vesnica. la Vecernie. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina.. Lumina este simbolul lui Hristos care. Lumina inseamna ceva ce este arat a t .lumii. 223 . ca insine sa fim fii ai luminii.. iar intunericul inseamna deznadejde. 3) etc. cu ocazia capturarii unei cetati. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. care a venit în lume. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. 2). La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. 14). i u b i r e . intunecoasa şi n e v i z i b i l a . ce se vede. da viata. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. 3). lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. La evrei. La romani de ex. 2). nu a t a t în scop de luminare. 9). fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. a propovaduit iubirea şi blandetea. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. care da viata. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. izvorul luminii. „trestie zdrobitanuvafrange.

De ex. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Sfanta Fecioara. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. se zilei intra amintirea lor. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. care a fost prototipul lui Iisus. Iudeii adoptasera o datina pagana. soarele dreptatii. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. Strecurata ş ii în cretinism. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. ca stapanitoarea noptii. ce o dau femeile de pomana la trambitei. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. apa sj haine) de Ordenii. era adica semn de noroc şi sanatate.i ciunile lumina lunii. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. celor ce au murit fara lumanare de mana. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. Poporul crede Luna. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. cer şi pamant (Geneza 1.. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. are ceva apuseana. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. sarbatoarea trambitelor. art. nu se stinge niciodata în rasunarii. ori ca milor. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. inseamna ca ea este regina cerului. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. adica Tomii. petele din luna ar fi monahiile. Luna tanara v.6-8). de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. Lunile. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. numita şi ziua credinta lor. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele.. Alta mortilor. Iisus Hristos. XI) şi care. Mai luni (luna tanara). Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. pana pe la sinodul al Vl-lea. facandu-se toate ruga. poarta semiluna în par. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. numita popular Lunea mare. opera urzirii se reduce nare. care. fata unui om sau şi în chipul unei femei. care lumea cealalta. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou.. care cununa. dupa era aceea a lunii a şaptea. daca putea celor morti. daca i-ar ajunge. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. cineva sa sara fara sa se arza. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. a fost la romani rea de fa zeul 224 .

ca admoniere la o viata creştineasca. al sfarsitului şi al inceputului. asa de ex. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . Martie. art. Ianuarie. ca necredincios. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . Lunile anului. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. art. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. Ziua mortilor. Iar sarbatorile. prin urzirea lor. Simon (28 octombrie). care au completat şi desavarsit cununa. cat şi cele de mitologie populara. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. în superstitia poporului. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. fiindca el a fost pescar. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. Andrei (10 noiembrie).). Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. Iacob eel Mic (1 mai). Lunula se numeste cutia. 225 . si-au statomicit cuvenita insemnatate. Luca şi Cleopa (Luca 24. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Matia (24 februarie) pentru martie. Matei (21 septembrie). inchinata de catre romani lui Mars (soare. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. e eel din urma intre Apostoli. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. inceputul lunilor. a vietii. Filip (1 mai) pentru aprilie. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. zugravit cu 2 fete. De ex. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. Iacob eel Mare (25 iulie). atat cele bisericesti. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. Invierea Domnului. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. zeului soarelui. astfel sf. cu una privind spre trecut. Varnava (11 iunie). ori eel putin a unui sfant mai insemnat. ap. Toma (29 decembrie). e asezata tocmai la inceputul primaverii. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. opera mantuirii. stralucire). Vartolomeu (24 august). precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. adica Luni dupa Duminica Tomii. Lunea mortilor v. 13). cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca.incep chiar în aceasta Luni. Alta insemnatate are Lunea mortilor. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. fiindca are forma de luna. cu alta spre viitor. al primaverii şi razboiului.) ale omului. în simbolica creştina. în forma de semiluna. Atat doar ca.

'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .so pdni BO opajo ]ruodo..

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.reiumq3.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.ZVL OSJOIS rao.reisi.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .n p y " :opruiAno pui.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.ooa.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.nd JSO.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.10o0.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.IAZE.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .

Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii.guste lapte şi miere. litii. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. serafimii). a doua venire şi judecata din urma. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. 7. Miezunoptica (Polunoştnita. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. invierea mortilor. ea este şi simbolul desfranarilor. inmormantari. la moarte. în zodia cantarului. în Test. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. 1. Miazanoptanda.. Cantarea cantarilor 4. Prin aceasta asezare a sarbatorii. lui Lot la pustiirea Sodomei. mana etc. 11). 20. pe langa o scurta rugaciune. Psalmi 118.) simbolizeaza pe 243 . iar biserica apuseana la 28 septembrie. 103. în Test. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. invierea Domnului.". purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. pruncii imbracati în stihare. Vechi. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere).) ori au forma de animate.. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. i-2). Apocalipsa 12... ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. 30). 12. art. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. al desfatarii. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. 13. Prin lipirea lor de sfanta icoana. ceara. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. adica aproape de echinoctiul de toamna. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. Migdal v. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. Mandul. Ministrantii (diecii. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. Mihail (evr. a purees inaintea taberelor izraelitene. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer.

-sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .SBU .s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 . B.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si. B.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.ISI.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.

la urechi spre ascultarea credinţei. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. e miruit cu mir sfintit de episcop. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. 19. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . Mirul. d upa o legenda. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca.. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca .. Mireasma. 21.). Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. 7-9. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. care este semnul pacatului. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. 11). Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. exalata de catre diavol. Mireasma e simbolul sfmteniei. 2). inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. deod a ta cu botezul. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. fiica Sionului (Apocalipsa 19. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. 34). ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). prin sfantul mir. astfel creştinii. 29-30). ca taina. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10.. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. la mdini spre a lucra numai fapte bune. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. ori avand deasupra capului para de foe. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. Balsamul are miros placut. 14-17. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. 245 . al sufletel or. Mir. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. de ac e ea e vindecator al trupurilor.tea Darului. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. în Test. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3..

sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. în Ahaia ("f" 250). cu patria în Orient. dadeau ere fost semnul . şi de nuntasi.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. Mitra episcopilor romano-catolici. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. precum şi curatirea rugaciunii. Sunt lui Dumnezeu. Miron (gr. Liturghia credincioşilor. art. care inseamna c e le simbolul frumusetii.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. de aceea se planteaza pe morminte. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. la 16. tipul tuturor femeilor pioase. de aceea la nunti este imple." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. = uns cu untdelemn): sfant.doua Testamente. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. Mirnita. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. art. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. VIII. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. Mai e şi tos. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". v. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. dupa obiceiul evreilor. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. Mantuitorului (Matei 27. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. Comem. art. al tineretii şi al virginitatii. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou.. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. Liturghia celor chemati. peste care se aseza alta de culoare vanata . praf şi ce pocainta. Mitra arhiereasca (infula) în Test. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. ca şi cu la intreceri. Mir şi art. Missa fidelium v. Missa catehumenorum v. Untul de lemn al bucuriei. apoi şi ungerea cresti246 eterna. 0 poarta şi dignitari distinşi." sufleteasca faca şi o bisericii. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. Pe frunte era legata cu o lama.. 38). are doua varfuri. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. în creştinism e un coif de aparare. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. numita chidar sau chanuna.arhiereului.. art.

orologiu de nisip etc. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. impreunate cu moartea. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. de a pune la pamant pe eel muribund. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit.. 8). cu coasa în mana. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. orologiul de nisip. purtand în mana un arc. cu Ianturi şi curse. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta.. lumanarea. salcia pldngatoare. coasa. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. la intrarea în noapte. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. cu craniul gol. a bea paharul mortii. ca simbol al deşertaciunii. secera. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. 42). cenusa. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. prin care isi asteapta mantuirea. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. c a s i m b o l a l vietii vesnice. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. Evreii aveau şi un inger al mortii." Scheletul are în mana: mar." Corinteni 15.eterna. se raporta la trecerea în alta viata.. corabia cu 247 . taind cu coasa tot ce-i iese în cale... precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. cum o numeste Iisus m o a r t e a . (Psalmi 136."). Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. duceti-va de la mine. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. Exista o datina. inorogul. cu aripile ei de liliac. secera. venind inarmata cu lance. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. cu parul despletit. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. ramasa de la romani.). deci. în Test... melcul ca simbolul invierii. Toate ceremoniile şi obiceiurile. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. coasa. cqsasul. ca indemn la pocainta. i-2). Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul... dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti.. sufletul ramane nemuritor. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. Sarutarea din urma. de culoare galbena. iar moartea ca o trecere la parinti. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului.. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. din care ranţesc numai dintii. sculase-va intru nestricaciune. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea.") cuvenit („veniti binecuvantatii. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. ca simboale ale mortii.. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci.

la 4. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. cat şi dupa profejilor (loan 1. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. teasca. IX. care prin echilibrul universal. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. mou = apa. Moyses. iar eel de sus. Vechi. Sinagogile şi zeiesti. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. mici din afara. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. ziua de odihna. 17). art. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. sulifa etc. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. (t 1571 i. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s .". insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. sapa. în forma stelei lui David. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. au primit Mogen Doved (evr. con-stand din primesc nevi-novaţia. Triunghiul dedesubt (loan 4. paman.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. Monah v. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). Pe templele iudaice mai 248 . atat al Test. eel suprapus. Iisus masa a altarului. curatia. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. Piatra Dumnezeu. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. Evreii. lumea spirituala.. Ea este emblema. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. coşciugul. 13). Comemorat.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. arcul. creştinii. precum e cautat ale sfintilor. lopata. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. Toiagul lui Moise. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. H r . Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. = steaua lui David) de sus apa şi mana.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. 9). Actul de reculegere sufleteasca. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. 17: „o stea va rasari din Iacob. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus.. Calugar. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. ca sfant. yses = mantuit. Moise (de la evr.

în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". Din secolul XVI incepand. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. ce se expuneau. Are forma unui turnulet. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". rapuse de cuvantul evanghelic. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. ori este de forma unei frunze. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. Cele 249 . inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. scorpii etc. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Partea ? din monogram are adesea un nimb. cum s-a aflat prin catacombe. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. XC. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. forma de stea. Stalpii şi colonadele acestui fel. ori „ Iesus Hominum Mvator". 8. ca sunt scoase de aici. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. Razele. apoi cea în litera X (crux decussata). Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. creştinii s -au folosit de semne simbolice. reprezentand rautatea şi diabolitatea. art). alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. serpi. adesea impreuna cu ancora. inlocuind pe Hristos. deosebite ori laolalta. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. zvastica). care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. la emblemele evanghelisti-lor. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. spre vedere publica. credinciosilor. ce inconţoara monstranta. de biserici se rezema pe niste monstri. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. invinse. precum şi al iubirii fata de dansii. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. Primul s e mn. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic.

BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B . 1 1 U I BS 9mq9.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .3 .osz IB sp iBiBiid in]n.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB . 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .

figura legendara. precum sj a crucii din mijloc. alba ca zapada. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. Cu o barba lunga. pe cei morti sufleteste. colac. care în noaptea de Craciun. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. ce le adusesera bunului prune Iisus. cu fata vesela ori incruntata. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. MosJ se numesc pomenile (coliva. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. nuci şi carnati. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor.pomul de Craciun. El pregateste calea lui Mos Craciun." Matei 8. le pune la capatai ori sub bradul . 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v... Cimitir). da-i mai buna a lui Craciun". Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. lasand toate ale lumii. ce le poarta în spate. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. 251 . precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. Mo$ Craciun. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. aduce diferite daruri copiilor buni. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. lumina de ceara). în Sambetele mortilor. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. sj art. ca personificare a zilei de Ajun. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. ulcica. Moş Ajun: fiinta legendara. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. care nu se pot ridica la cele raeţi. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Adam. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. despre care amintesje acea Duminica. stufoasa. el trece prin noaptea sfanta. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. Morti (Matei 8. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu.

P. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. care aduna pe toti oamenii.0. (gr. sfant şi de Dumnezeu umblat. în forma de guler larg. Muntele eel mreaja. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. care se crede a avea puteri de de pomana. (Iisus Hristos). Mugurii de Paşti. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. ce le pot transpomana. adica pentru sufletul mortilor. relig. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte.. art. morala. ortodocşii. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. 0 munca iadului. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. incat 252 . şi-a mantuit sufletul. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. = Mater Theou. ce moşilor se cumineca toti mortii. în aceasta zi. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. (Amos 4. E o pla numai un an. dau cei vii (grija v. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. atat cea data de IHE. putere.5). ?i despre miere. XPS. pamantului". precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. imparaţia lui Dumnezeu. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. dintre care se aleg numai cei buni. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor. curatie peşti. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. Maica neascultare şi iubirea de lume. E zi de rugaciune la bisericile unite. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. a caror rautate s . iar femeia lui. mai inchipuie mandrie. marire.).. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. istoria bisericeasca (Centaurea. 4) şi al singuMreaja (retea. Cyanus). Mreaja mai inchipuie şi raiul. Ca pomana se impart cofe. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. S. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. e siml nate.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. se impartaşeau la Pasti prin morminti. intarire. despre care se aminteste ca în Ardeal." (Luca 3. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu.V. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. p r i n M.17). Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. iar despre cerul. de 2-5 m. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. care lui Dumnezeu propovaduita fine.. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. ulcele.13) simbolizeaza tarie. colac şi lumina. navod) este simbolul ratatii. ca plantele ar dispune de puteri tainice. cand iaraşi se da muguri. iar cei rai se arunca afara spre 19. şi incredere de sine.). Dragomir: Istoria dezrob. sj biserica neinsemnata mare.

\ 253 . Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public.zeu. ci şi pe cele ale ascultatorilor.23. şi biserica lui Hristos. ce traieste numai un an. al dorintelor vii de reculegere. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. 20. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. e simbolul lucrurilor neinsemnate. principiul raului. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. 31) şi pe Mantuitorul care. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. inchipuie biserica creştina. art. zebul = muste). în line. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Inchipuie. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. E o planta tufoasa. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. unde gasesc mangaiere şi scut sigur".21). dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. Capetenia lor e Belzebut (Beel . Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. dupa sf Grigorie. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. Smirna. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. propovaduita de biserica.40). incat cuprinde azi tot pamantul. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. Myrha v.

9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .S \XV\ 3pşUES miBdojq.Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .ioj .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.U E -A .uxraiora 3d BiB. puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E ..1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1..uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .

Colindele. fiindca a stat sortita. numita misa pastorilor. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . din care a rasarit binecuvantarea omenirii. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. Este inceputul mantuirii noastre. p a t r u n s e şi în creştinism. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. care este inceputul vietii lor adevarate. inainte de venirea Domnului. Maica vietii celei noua. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. insemnand ca o m e n i r e a . în seara de Ajun. e numita şi misa ingereasca. fund Maica lui Adam eel nou. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. Dintre 255 . Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. ce-i premerge. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Cantarile. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. pagane. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . creştinii o venereaza inca de la inceput. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. 2) misa de dimineata. caci şi natura e p l în a de omat de viscole. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos.

cat şi pentru credinciosi. aprinzandu-le. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". 1 cu un martor. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. cu referire la cursul soarelui. care pana aici a stat mai sus pe cer.. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. trebuia sa se prezinte. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. invatand poporul. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. florile sfantului. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. 29). iar în iunie a se micsora. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). 10). 30). în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. al iudaismului. loan este patronul croitorilor. Nastrapa.ţotile lui loan") pe care. prin urmare. în decembrie zilele incep a se mari. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. Dupa o traditie. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. adica vasul de aur. ca semn de venerare şi în extern. sa nu fie calcat. eel ce I voia sa se boteze. I la anunţarea de catehumenat. 256 .I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. cu care intra în inrudire \ spirituals. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. ca trimisul lui Dumnezeu. care continea mana din chivotul legii. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". loan. cu un n a ş . zarindu-i în pustie aşa de micut. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. Naşterea pruncului. multumeste adica lui Dumnezeu. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. care garanta pentru siguri. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele.. 8)." (loan 1. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. era j simbol al manei din pustie. în timpul persecutiilor. iar de aici inainte se lasa tot mai jos.

Nazireii purtau par lung. La sfarsjtul lumii. pricepere): sf. XII. pricinuita din atingerea decadavre. Natalia (gr. care vor fi aruncati în focul iadului. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. morbosi. VII. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. la 28. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. odihna. Nedospire. Vechi. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. care sunt apoi selectionati. necuratiri etc. = mangaiere. spre a fi usori la carte. Comem. era in Test. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi.47). ca simbol al caintei şi al penitentei. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. prin ciuruire. ba chiar şi nimbul lui e negru. la 1. 257 . în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. mortaciuni. neretezat. iar pacatosii pentru osanda vesica. 6). = sfintit): sfant. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. al diavolului. în semn de devotare lui Iehova.) obi . inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. insemnand curatia sufleteasca. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. Comem la 27. acestia. Nazlreatul. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. în Test. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire.nuit în Test. Nazarie (evr. Vechi simbolul necuratiei sufletesti.' VII. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. 25). intocmai ca pestii mrejei. Evreii nu salutau pe pagani. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. VIII. Naum (evr. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. Precum neghina. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. Alta Natalie: comem la 26. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. Come m . sotia sf Aureliu (t 852).

la 6. VI şi 13. la 2. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. al multimii („ca nisipul marii"). Nou şi sfmtilor bisericii. Comem. (f 350). la 27. Nicodim (gr. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. Nicolae (gr. XII. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. Comem. Aceasta marire li se da. Nisipul e simbolul desertaciunii. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). care intai în ascuns. N. = invingator. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). versat): sf. al poporului): sfant. la 15. cuv. obicei dedus din traditia ca. X. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. III. distins prin milostenie şi blandete. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. apoi sfmtilor din Test. Nichita: sf. XII. XII şi duminica a doua dupa Paşti. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . (t 330). adica patriarhilor. IX. patriarhul Constantinopolului. episcop în Mira Lichiei. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. Nichifor (gr. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Comem. Comem. Copiii. Nicolae. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . la 25. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. c ere . la 15. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). în mod nevazut. = priceput. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Comem. în preseara sarbatorii. de unde şi porecla vulgara de „sf.Nestor (gr. nimbul are culoarea aurului. afara de fericirea eterna. Ca simbol al luminii. = purtator de biruinta): sfant. Orologiul de nisip. şi martirilor. = invingator): sf. fiica sfantului imparat Constantin. Vechi. odinioara. Nicolae" data nuielei. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. Comem. martir (t 290).. profetilor şi altor drepti din Test. ca decoratiune pe maririi de veci.

iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. semicerc. Nimb (diskos. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. Dumnezeu ca chezas. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. gloriola. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. semiluna. cuvios (t 1508). Comem. în forma unui disc. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. la 11.sf. sau patrat. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. fl Noe. cercul auriu. numit al do tipul lui Hristos. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. lunula. VIII.ie a gratiei 258 .

scapandu-i din t jrare. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. apoi Vinar. cu fructe în mana dreapta. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. al I smbol e corabia. Poporul o numeste Brumar. Vinicer. numit al doilea Adam. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. 12). care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. ca un at dolea Adam. Iisus a retac ut inimile oamenilor. la 29 . A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. şi sa-i rezideasca. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. cum s-a intors lumanarea. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. care numai unul singur straluceste în lumina. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. la 21 . Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. pentru ca prin 259 . prin Iisus. simbolul pacatelor. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Noe. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. La legamantul cu Noe. Numirea o avem de la romani. fecioria şi ia de bunavoie. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. ce are cununa pe cap. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu.ajunul sf Andrei. ce ne apae ca un intuneric imens. E şi simbolul vesniciei. materiale. luna storsului de vin. de la bruma obisnuita acum. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. în a carui constelatie intra soarele. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. e prototipul lui Hristos. I isus este adevaratul Mantuitor. la 11 — sfantul Mina. la 8.

UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.UBJS u u p p m o ppzBra .B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d . Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.\ . sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA. \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.

. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. care sai fie model de vietuire şi calauza. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu.fie cunoscute prin cele vazute. ai omenirii şi ai binelui. şi \a aceştia era expresia de . Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant. Simon).£imon bar (fiul (ui) lona ". Se dadea numai un nume (de ex.pe Mesia (Isaia 11. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. precum şi cu dogmele creştine. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. ca patron. . Intelepciunea lui Dumnezeu. a intocmit ca cele nevazute sa. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. Benhur (fiul lui Hur)". 38. 5.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. sau produsul lor. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. Numerii 1. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. Simon în Petru sau Chifa = piatra). Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. Sa o tinem în fiecare an. Numele de botez. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia .) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (.Jhmet ben (fiu lui) AH.3. în Test.7 sunt numeri fundamentali. nepatrunsa de mintea noastra. pe care le primeau apoi şi la botez. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca.4. cu simbolica lor. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. iar ceilalti sunt componenti. Numele. ori al unei dorinte (Geneza 29. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. o sarbatoare pentru creştin. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. nu în obisnuitele petreceri lumesti. fara a avea şi nume de familie. 261 . Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor.). Iosif) ori nume de martiri. 25-26. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. 1). 32). la convertire etc. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. concrete. 29). ca „toiag din radacina lui Iesei". spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. Sfintii sunt eroii creştinatatii.

Astfel erau 7 minuni ale lumii. Numirea Domnului e tipul punerii numelui.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. 7 columne la Roma. Numirea Domnului. Nuna v. adica la opt zile dupa nastere. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. doi (2) simbolul dualismului. sarbatoare la 1 ianuarie. ca produs de numeri (3x7) sfinti. FiindcaNasterea Domnului s . Nino.9. art.7 porti ale cetatilor. la serbari religioase (ruga.7. art. hramuri). Nunta v. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. Naş. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. Casatoria. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. Romanii tin de norocos pe 101. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. Cununia. Dupa legea mozaica.a statornicit pe 25 decembrie. art. Nun v. . sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr.

pentru ca nu si-au indeplinit datoria. şi care e atat de subred. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. cand se culca. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. ci sa ramana. Ezechiel 11. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16.3. toate vasele. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19.. 11. scaunele."Ioan21. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. . precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. 1 5 ) şi pe sectari. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni.16). incat la cea mai usoara atingere se sparge. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. chipul omului zidit din pamant. isi facerugaciunea obisnuita. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. face cruce cu p i c i o r u l .11). Credinta a r a m a s de la evrei. 6: Isaia 29. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. dupa ce a fost scos mortul din casa. 18. care e reprezentantul animalelor salbatice. fatarnici (Matei 7. a f o s t aleasa în Test. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. facatorul lor. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . 16). care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite.. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. ca vasele olarului. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. ingenuncheaza şi apoi se culca. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa.

care acum se face culesul viilor. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. în fine. . Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. Ochiul în aureola de i. Deoarece vesjnice. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm.": Luca 11. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. zeul vinului. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. fiindca în dreptaţii. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. adevarate. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai.. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. ochi ageri inseamna adica iscusinta.este inchipuita printr-un ochi inchis. zeului Bachus. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. tipica. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. Intdmpi. ca innoire. atotputernicia Lui. viata pamanteasca. ziua de 1 octombrie. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. Preotul ridica ochii sf. Ochiul în a opta zi a saptamanii. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. agerimea minţii. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. dumnezeiasca.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. rugazata printr-un ochi deschis. Procoavele. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos.34). respectiv insigniul ghie. precum se sparge oala. zile de serbare. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. art. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. de unde am I Dumnezeu. manastiri se citeste cam pe la amiaza. Ochiul. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. Paştilor. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5.numita şi innoire sau innoirea serbarii. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau.Ochii sunt simbolul. Se numeşte pranzanda. A trecut şi în 28). adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". e şi bruma toamnei. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. care la inceput se Domnului.. octava e luata de la evrei care. Occursus Domini v. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. ori al mainte de a incepe o rugaciune. Dimitrie (26). adica incheierea serbarii. cum e de pilda numirea. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. dupa cele 7 narea Domnului. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. soare inseamna pe Dumnezeu.

amictus): ornat lung arhieresc. buni ori rai. = ramura de maslin.28) e chipul armoniei interne sufletesti. Startle şi art.. Maslu. Olivul e simbolul mandriei. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. ramura de maslin e simbolul pacii. Comem. Odajdii v. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). VII şi 17. V Olivul (maslin). odihna (Matei 11. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. un capat atarnand pe spate. protectoarea saracilor. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. printesa ruseasca.. Comem. la 15. Paraschiva. Olivian (lat. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. altul pe piept. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra.). Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. Olga (germ. Se pune episcopului pe ambii umeri. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. bunica sfantului Vladimir (t969). 15). inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. Omoforul (palin. este numita şi Vinerea mare.. care este rugatoare catre Dumnezeu. unul din ucenicii sfantului ap. Pavel (Romani 16. Comem. art. art. XII. în forma orarului. Oleoungere v. Olimpiada: sfanta diaconija. nuci. 8). prin predica şi prin rugaciune 265 .VII. numerate. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. cu coliva şi pomeni. Oglinda e simbolul faptelor. la 25.Acoperamantul Sfintei Maici. la 29.Sambetele mosilor de toamna. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. Olimpia. arbore. art. în sens spiritual. Olimp (Olimpiu): sf. linistea constiintei. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. lall. = sublima): sfanta. Comem. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). Stdlpul. care consoleaza numai prin Mantuitorul.1. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. Odihna. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. care recreeaza şi invioreaza corpul. . din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. care au cruce pe ele (castraveji. de pace): sf. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. Oliver.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. Tot asa arhiereul. Sf. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Vesmintele. . Odihne lainmormantari v. episcop şi martir. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos).

(gr. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. anahoret cuvios. Onufrei. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. adica în imparatia Sa. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. dar n-a venit. ca simbol al Sfintei Treimi. care se tineau drepti. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. eternitatea. 19). se indreapta. -calareti pe asm): sf. XI. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. Fiul al doilea. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. martir (t 290). Comem. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. care a respins chemarea dar totusj a venit.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. lumii sufletesti. Fiul eel intai chemat. la 9. în icoane. N litera din trei linii . O. dupa cele trei trasaturi ale sale. vietii veşnice. adica sa fie un microcosmos. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. Onufrie (gr. la 12. Fara omofor. inchipuie pe Sfanta Treime. care inconţura. episcopul nu poate servi. VI. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. la intrarea Sa în Ierusalim. cu osanale. simbolizeaza pe izraeliteni. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. Onofrei. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. prin vointa il poate iubi. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. Vechi. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. cunoştinta şi voinţa. caindu-se. iar cu sufletul sa fie partas. mai inchipuie 266 şi pe pagani. Comem. care a chemat pe fiii Sai la vie. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile.26). Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. = eel ce este. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. prin nemurire poate fi partas. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. © N. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. dar mai apoi. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. Alt Onisifor. în decursul serviciului. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. ca Fiul lui Dumnezeu. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. inseamna pe pacatosji penitenti. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos.28) inchipuie pe Dumnezeu. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. care a fagaduit ca vine.

) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. Crucea în cere inca are opt colturi. Orar dublu v. Ora a şasea (ora 12).m. iar ca initiala a cuvantului grec. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. în asemanarea zilelor saptamanale. Biserica apuseana are 8 fericiri. ce s-a facut la rastignirea Domnului. nedezlegate. C. NI. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. anunta inceperea rugaciunilor. A opta zi este octava (otdania. Steaua magilor are opt colturi.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. tinandu-se stranse deolalta. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15.15). precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. al reinvierii şi al nemuririi. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului.28). numarul opt e simbolul innoirii. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. cu referire la a opta zi. Opt. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. Mai inchipuie aripile ingerilor. iar cand se incinge crucis cu el. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. Epitrahil. Orarul are inscriptia: „sfant. care se numeste innoirea invierii. la Inaltarea sfanta.) ori (IC. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti.). la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. 9). art. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. sfant. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. ca simbol al imparatiei creştine în lume. N. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). ce serveste de sigil al painilor. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. al prescurilor de jertfa. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d.nedespartite care. a. I. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. 33). 267 .XR. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. Ora a treia (la noi 9 a. 46). sfant". iesirea) praznicelor mari. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. în simbolica creştina.

adica pe cei orbi sufletesje. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. pamanteasca a lui Iisus. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. ora mortii. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. tineretea. 7) inchipuie omenirea. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. 268 . prin care ne luminam. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. Ore imparateşti se numesc orele canonice. ora IV: de la Avraam pana la Moise. Orbul din Evanghelie (loan 9. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. Amestecatura cu scuipat. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. randuite pentru anumite servicii divine. numai daca i s-ar reda vederea. barbatia. pana nu li se deschid ochii spirituali. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. Au aceeasi insemnatate. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. care incepea ziua cu ivirea diminefii. Sf. ora III: de la Noe pana la Avraam. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. ci vor pieri amandoi în pacate. precum a facut pe om din tarana. la care ne mana şi azi Domnul. Ea nu a dat vederea deplina. batranetea şi sfarşitul vietii. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. biserica are doua scaldatori. 18). ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. ne curatim: botezul şi pocainta. Ore (ceasuri. ce se savarşesc în ajunul Botezului. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. iar prin pocainta ne spalam de pacate. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). Tina. la lumina credintei. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. care fusesera secati. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. şi nu cu apa. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui.

se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. Osana (evr. de lauda şi de preamarire. Ortrina v. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. ce nu se mai intoarce . Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. 269 . Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime.Orest: sf martir (t 300). Osculum pacis v. Ornate v.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. Samtarea sfanta. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. Ortul popii. La serviciile divine. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. Comem. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. ce familialii o dau muribundului. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. Poporul nostru inca pune un ort. Utrenia. de aici insemnarea figurata a expresiei. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. art. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. ca un memento de sus. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. art. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. o moneda în mana dreapta a mortului. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. art. Veşminte liturgice. care trecea sufletele în lumea cealalta. a da inseamna a muri. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. Orga e inventata de sf. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. care nu trece ca timpul. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. Clepsidra. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. ca timpul trece. E semn de stima şi de multumire. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. art. la 10. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. XI.aratatoarele nu se mai intorc indarat .

fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). fiindca otetul nu se mai face azi din vin. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . La ospat sunt chemati toti oamenii. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. în loc de mana.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh".. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. 12. fiere. Daca pruncul se insanatoşeşte. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. Oul de Pasti. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. astfel şi omul pana e în corp. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. Amos 6. adica sa4 inchine lui Dumnezeu.4). spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. XII. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). în cantarile deniei din Joia patimilor. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. la 2. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. adica biserica. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca.2. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Otilia (Odilia): sf. aşa vor invia şi corpurile noastre. VII.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". are sa fie botezat în biserica. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). desi în mormant vedem numai ruina. la ocazii de inmormantare. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. Comem. Comem. Luca 13. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. afara de afundare. Otratire (Botez de lipsa. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. al carui simbol e coaja oului. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca.". în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. care la iudei simboliza creatiunea. = proprietary. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. la 13. Oul simbolizeaza lumea. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. Otto (germ.. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. 25). Inchinare). Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau.

Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. Abia o putura trezi din lesin. adusera vorba despre minunea invierii. batand din aripi. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. 271 . Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. . în dimineata Invierii mironositele. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. ii stropi pe toti cu ciorba. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. pe drumul catre mormantul Domnului. fiindca iepurele e simbolul mortii. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. care le pazesje. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. Cand desfacu la piata cosara. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. iar cocosul. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. cu atat mai tare il chinuiau. ei insa. poporul nostru le tine de sfintite. daca i se vor inrosj ouale din cosara. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. în dimineata Invierii niste fete. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. varsat pentru mantuirea lumii. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". Maica Sfanta a adus un cos de oua. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. pe care le stropesc cu parfumuri. mergand la piata. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. le arunca pe a p a curgatoare. care. Coaja oului inseamna piatra mormantului. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. primind în schimb cate un ou rosu. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. ca puiul prin ciocnirea gaoacei.in groapa. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori.

22.ii lor conjugate. regele pacii. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". sarutarea sfanta. Simboalele pacii sunt: curcubeul.39). soarta rea. nu cu arme.p Pacea este Hristos. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. adica pe simbolul pacii. inseamna soarta comuna a viet. Paharul comun (de obşte). Intreprinzatorul edilitar. Matei 26. unirea lor intr-un gand.V. Pahomie (gr. cu vin. nepotrivit şi condamnabil. Potir. eel mare): sf. durere (Matei 26. ci cu blandetea. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. = eel tare. Isaia 51. unul din intemeietorii monahismului (t348). Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. 6.39). care vine sa supuna universul. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). Paharul sfant v. o mana care impartaseşte binecuvantare. sfmtitorului şi a credinciosilor. ramura de maslin. dupa cum zice profetul Zaharia 9. doua ramuri de finic deasupra crucii. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii.lal5. .9: „iata regele tau vine bland pe asin". inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. o simtire şi o lucrare.Comem. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. art. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. în centrul imparatiei mesianice. suferinta. Pacificale se numeşte crucifixul. dupa aşezarea crucii. de acolo din varful ascutit al turnului. Inseamna binecuvantarea pacii. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu.

12). spre a se putea deosebi de pagani.. în ochiul fratelui" Matei 7. Paliu v. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . Omofor. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. al frumusetii.. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. suge numai otrava din toate. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. cu ramuri de palmier. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. 27). în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. Palmier (finic) e simbolul invingerii. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. la 24. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. il batjocorea pentru acest fapt. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. un gunoi („ce vezi paiul. fiindca el e în contrast cu albina. al ranchiunei. de deosebire. ca şi un deget. art. semne de invingere. pe biruitorul mortii. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. Precum paiele netrebuincioase se ard. 5). asupra mortii acesteia. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. Crucea. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. Paladia (gr. se reduce la o legenda. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. Ramura de palmier este insigniul martirilor. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. ce se impreuneaza cu barba. necredincios. ce o poarta paianţenul în spate.V. adica parul de langa tample. al norocului şi al soliditatii.17). lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. Pamantul e simbolul sufletului. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. 3). chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. în vreme cerinocerul. ajutator. cu flori.Paianţenul e simbolul rautatii. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. insigniile pacii. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. care este la inceputul primaverii. Paies. Comem. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. ori în jurul unui porumbel. de silnicie..

caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. Panahida (parastas mic). e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. = cea mai sfanta) se numeste artosul. Comem. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . caci treieratul. preot şi martir. e simbolul vietii vesnice (loan 6. Are simbolica parastasului. la Pasti etc. Sfant martir în Roma sub Diocletian. scriitor bisericesc în Cesareea. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. 32). Ridicarea şi clatinarea panaghiei. în forma şi de marimea unui ban. Comem. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. Painea. Crucea). art. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat.în credinta poporului painea e sfanta. Pamfil: slant. facut din email. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. 1). care ea insasi e supranumita: panaghia.. Pancratiu (gr. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte.VICTOR AG A roade.". la 16. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. La panahida de obicei se sfinteste coliva. la 12. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). = stapanitor a toate). Painea (colacul de Pasti.. V. la parastas. ca sa rodeasca fapte bune. 7. Pamantul e şi simbolul omului. Creştinul nu incepe painea. .19). A suferit martiriu în varsta de 14 ani. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. asa trebuie lucrat şi sufletul. ce se dau apoi de pomana. prescurele. paine. 3. = panaghios). colac şi lumini. Iisus se numeste pe sine painea vietii. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). Panaghia (gr. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66.

lucrare. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. care au fost trimise (= au nestricacioasa. aduc aminte de sandalele Apostonal. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. ca bolul intelepciunii. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . ca principale mijloace de trai." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . cand cerceteaza. sare şi tamaie. Painea şi vinul. Panteleon. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. precum il au şi pe sf. VII. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. Pantelie. inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . ca sacrificii. ce se ofera Domnitorului tarii. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. Oferirea painii şi a Imparat.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. iar sarea este element de Dumnezeu. la 27. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. Painea şi sarea.. zeu. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . paine. sunt simbolul faptelor bune. Pantelemon (gr.3 5 ) . ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. constituind corpul şi credinciosilor. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. repreospitalitate şi de buna primire. (t 305). Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. = eel ce face din toate milostenie). fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. Sf.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor.. datoria şi staruinta. Medicii il tin ca patron al lor. Datina a ramas din cultul roma. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. descinde ori intra triumfal intr-un oras. Luca. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. Comem. se conduc creştinii la viata vesnica.inalte. Acoperamin275 . E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. imparatul z e i l o r . preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. Mai sunt şi un insigniu. sat. careaducem lui Jupiter. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii.

ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. precum painea inchipuie corpul Domnului. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. o viata de sfant. art. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. scaunul sfant. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. unde se tin veşmintele 276 . patriarh) din Roma.). dupa credinta bisericii apusene. ca niste veşminte sfmte. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. cu o incapere mai mica. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. 6) mozeta purpurie. Paos (gr. 5) reverenda alba de matase. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). 3) tiara. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. ai zmeilor. Papa (pontifice. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. Petru. un fel de capela. iar pe Sinai în fulgere. tronul apostolic. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. ai balaurilor tasneşte para de foe. cu care formam o familie în lumea sufletelor. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. Paraclis (gr. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. aratand spre fum. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. episcop. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. 12) sj al tuturor rautatilor. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. e urmaşul sf ap. Gheorghe Nou în Bucureşti). este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. simbolizat prin sfanta masa. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. La alegerea sa. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). inconţura pe Domnul.

iar la o parte stau Avraam sj Lazar. vietii il constituie lemnul crucii. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. resedinte episcopesti. Panahida mare. cu multimea dreptilor impartiti în cete. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. Crucea.sacre şi se face botezul. în mijlocui celor 12 Apostoli.. cu insotire de rugaciuni speciale. . se poate savarsi liturghie (de ex. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. X. la manastiri. în unele biserici se aduce la parastas pom. ce se supune lui Dumnezeu. daca sunt sfintite de Arhiereu. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). Parastas (gr. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. cu sforicele. 7 şi 7.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. caci timpul de proba a trecut. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. cu mant în patru colturi.. Comem. nici strigat. randul la judecata. 43). în care. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. la 14. este lacasul lui Dumnezeu.Paradisul e simbolul sufletului curat. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. 17). Afara de rai şade Iisus la judecata." Apocalipsa 21. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. i-2. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. paos. la dreapta talharul penitent (Luca 23. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. == a veni în ajutor). 12) şi unde sfnta Biserica. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. la stanga cele 5 fecioare intelepte. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. urmeze patimilor lui Hristos. Simbolizeaza vesnica. nici due re nu vor mai fi. 2. . paine şi grau spre sfintire. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. coliva. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. prin rugaciunile ei. Pomul simbolizeaza paradisul. 4). 277 . bisericute. 8. cu ajutorul lui Dumnezeu. iar pomul stiintei e vointa libera. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. facatoare de minuni. Paraclisele publice sunt ca şi capelele.

inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. 5). ca semn de recunoastere a pacatului. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. ca ornament femeiesc. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. De aceea tunderea parului era oprita. Parul. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Maria Egipteanca. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. art. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. Vechi. în semn de pocainta. numit paies. II. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. = fecioresc): sf. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. Maria Magdalena şi al s f . care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. Are aceeasi simbolica. 30). Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. Postul Mare. incat isi acoperea goliciunea. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. ne-o arata cu un par atat de bogat. a lui Iisus Hristos. = trecere. este simbolul pacatuirii. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. a fost obicei în Test. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. ca sa fie crutati de 278 . Particica în onoarea Nascatoarei. fiindca parul este mijloc de ispitire si.VICTOR AGA Paresimi v. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. precum şi credinta ca sfintii. deci. Pasca {pessah evr. şi se mai tine şi la noi în unele parti. ca un fel de nazireat desavarsit. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. ci numai se sfintesc. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. Partenie (gr. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . episcop în Lampsac. ce o are parastasul. Paruzia (gr. Comem. simbol al pacatuirii. facator de minuni (f 340). barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. la 7. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai.

ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. Antipasca. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. Mancau stand în picioare. o pogace rotunda ori patrulatera. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Pastile mici v. Pasca simbolizeaza pai-n e a . precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. 26). gata de plecare. tot cu aceeasi simbolica. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. 30). Iov 12.29. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. Pasca se numeste anafura. Psalmi 83. de obicei cu porumbelul. care simbolizau greutatile robiei egiptene. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. inchipuind unitatea poporului evreiesc. 7. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. p r e c u m şi colacul de Pasti. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales.m o a r t e co piii evreilor. Pasarile sunt simbolul sufletului. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. cu toiagul în mana. La ospat mancau şi ierburi amare. Floarea suferintei. art. simbolizand crucea Domnului. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. la grindina şi la vifornite. tot din aluat. care ne uneste pe toti creştinii. nu se frangea os din miel. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. Rotunţimea ei inseamna scutecele. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. incinsi. nemaiavand timp pentru dospirea painii. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. art. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. care inca sunt infatisati cu aripi. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. 3). Pasca se numeste o coca. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. 7). la c i n a cea de taina. Deasupra are o cruce. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca.

tarile. Patru e fundamentul în socotire. III. familiile. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. = parintesc): sf. Patru e numar pamantesc. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. singuraticii creştini şi diferitele bresle.11). Patricia (lat.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. care poarta grija de turma credincioasa. dupa exemplul poporului evreiesc. episcopul Prusiei. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. Alt Patric. Paterita v. Patron (hram) se numeşte sfantul. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. dimineata. 11). noaptea. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. Pastorul e simbolul preotimii. IV. ziua are patru impartiri. au zis „sa mergem" (Luca 2. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . Comem.24. lumea are patru regiuni (rasarit. la 13. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. ruga. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. la 28. în Test. Patriciu (lat. adica reinnoirea sfintirii ei. Carţa arhiereasca. tot aşa se numeau profetii. Anul are patru anotimpuri. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi.). = inchinata patriei sale): sf. La ziua patronului familia tine praznic. Toiagul. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). barbatia şi batranetea). din pastor. Discul. loan 10.. tineretea. la 19.23. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. în Test. V. devine rege. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. martir în Bitinia (f 363). Patric. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. Comem.. Luca 15. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. art. Patron au şi oraşele. 37. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. sa o caute. 5). pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. Comem. David. amiaza. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. seara. 11. Patena v. viata omului are patru trepte (copilaria. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. Vechi pastorii erau în mare cinste. art. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele".

la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. raiul). mesele pe pafru cercuri. Paul (lat. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Paulina (lat. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. a avut patru profeti mari. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. art. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. vesmintele. Moise. apostolica). numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. al sumetiei. Scutul. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. în legatura cu postul de 40 de zile. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. (paulus) = mic. Ilie. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. chivotul. ca plinirea legii (Daniel 9. aveau patru culori. Pavel. Pavecernita v. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. Paula. tamaia consta din 4 ingrediente. art. Pavel (gr. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. cu atributul apostolul neamurilor. paunul este şi icoana invierii corpurilor. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. al frumsetii şi al increderii de sine. sunt patru pacate mortale. art. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. Pavaza v. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). Nou sunt patru evanghelisji. Imbisericire. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. în acest inteles. Biserica are patru criterii (una. Paunul e simbolul mandriei. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). Comem. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. Dupacinare. la 26. patrulaterale au fost altarele. reprezinta creştinismul lumii 281 . cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. sfanta reprezenta 2 cuburi. neinsemnat).natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. sfanta. 25). perdelele. soborniceasca. = eel mic) v. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). judecata.1. în Test. iadul. Crucea are 4 parti. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. avem patru parinti bisericeşti. din rai ieseau patru rami. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. Vechiul Test. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. sj lat. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. art. = cea mica): sf cuvioasa. Patrusprezece e numar biblic. Patruzeci de zile dupa naştere v.

Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. Comem. Comem. 14). fiind adica decapitat. Vasul. VI. Vechi. 282 Pectoral (engolpion evr. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). Petru. Se mai spune despre pelican ca. daca nu gaseşte merinde pentru pui. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Petru de-a stanga. Dupa traditie.VICTOR AG A intregi. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. c) sabia în mana dreapta. Are langa dansul un miel şi un lup. 6). barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. facut dintr-o panza dubla patrata. la 29. art. (t 69). iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. impunsa. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. Sigilarea. Pelaghia (gr. conduse de Arhiereu. Pecetluirea mormantului v. . fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. art. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. art. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. Asa a facut şi Mantuitorul. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. X. chosen): vesmant arhieresc în Test. adica la inima. Adesea e inchipuit cu doua sabii. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. Sigilarea sicriului. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. Pastorale. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. Se purta pe piept. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. Sigilarea mormdntului. Pecetluirea gropii v. Pavel de-a dreapta. b) cartea tinuta în mana stanga. art. la 8. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". Pedum v. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. precum şi colectia scrierilor sale. incat ii ucide în dezmierdari. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. scapandu-i de la moarte. Pecetluirea sicriului v.

ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. care s-ar afla în biserica. se numeste o figura cabalistica. Cand se deschide. adica simbolul credintei. la rostirea „Usile". perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. la aceasta rostire. Perdeaua (catapeteasma. spre a semnala inceputul slujbei. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. în vechime.". Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici.. art. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. fara insa a se deschide şi usile. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. Inchiderea ei dupa Heruvic. Pentecosta v. Pocainta. Pentagrama v. care în vechime. Pentalfa. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos.. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. Pogordrea Diihului Sfdnt.Penitenta v. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. ca o amintire de timpurile cand. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor.". Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. Pentalfa. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. E totodata şi o avertizare. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. inainte de Credeu. desemnata pe pragurile usilor.. adica dupa intrarea cea mare. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. pana ce bisericile nu avusera iconostas. prin inchiderea şi deschiderea ei. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. acoperea spatiul prestolului.. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. art. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. cum se va vedea mai jos. iar acum i-a rastignit. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. sau pentagrama. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. art.

creştinii peregrineaza azi la locurile . Vechi.de obicei manastiri. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. se cuceresc pentru viata de fericire. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. mai cu osardie.. izvoare miraculoase . sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. în vreme ce se canta chinonicul. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. legea darului. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. hindusii la Gange).. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari. preotii." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. iar la aruncarea mrejei. prin vreo minune. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. la care nu poate privi oricine. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. pe care o laudam la toate serviciile divine.16)..în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. prin care sufletele se pescuiesc. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. Precum e schimbarea aerului pentru corp.")..VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului.. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca.: dvera). Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj. II aflam şi în Test.16) de suflete. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. dupa 284 . Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor..

s-au folosit de simboale. corifeul) Apostolilor. Mantuitorul. Petru (gr. tot asa şi eel ce trage o corabie. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. = stanca mica): sf fecioara din Roma. Petronela (gr. Petra. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. fiind aceasta simbolul bisericii. în patria pestelui. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. botezata de sf ap. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). numai pestii în apa au fost crutati. Mantuitor).Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. indi-candu-i-se o noua misiune. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. care se boteaza în apa. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. conduse de Hristos. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. la mucenicie. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. desi pestele traieste în apele marii sarate. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. au umplut-o. e antitipul arhanghelului Mihail. umblarea pe apa (Matei 14. Comem. V. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. Corabia inseamna biserica creştina. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. (f 70). Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos.porunca lui lisus. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. 27). rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. spre cele de sus. Petru a cazut de trei ori. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. Dumnezeu ajuta apostolilor. = piatra).Dupa slabiciunile sale omenesti. 19). Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. e chipul creştinului şi prin faptul ca. astfel creştinul adevarat. . supranumit capetenia (verhovnicul. Pe$tele e simbolul lui lisus. fara ajutorul lui Dumnezeu. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. simbolizeaza pe lisus. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. unde. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. Petru. strajuieste şi apostolul Petru. . 285 . Petru e tipul bisericii şi al creştinului. dupa traditie. Pestii inseamna sufletele creştinilor. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. Iconografia ne prezinta pe sf. iar nu sj a altor animale. desi traieste în lumea pacatelor. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. la 31. pilda a realitatii vietii creştine. care se inalta de jos din pacate. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. tarie).

SiJ se pleaca . care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. Mai are apoi ca emblema cocosul. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12.dupa pi Ida] la cele mai de jos. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. Piatra de la liman. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. art. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. spre care nazuia sa mearga. asa şi acesti şi de jos ai societatii. 34). art. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii.a. Piatra sepulcrala v. facuta la lacasuri Duhului Sfant. inseamna smerenie. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Steaua. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. Petru este patronul bisericii apusene.6). o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. da cum piciorul e eel mai corpului. S-a rastignit în felul acesta. mantuirea neamului omenesc. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. rica romano-catolica o piatra patrulatera. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. E tipul altarului. Daniel 2. al prestolului. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. 1 1 . a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. Iisus a fost dispretuit şi smerit.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. Matei 21. ca şi Petru. 22. Piatra unghiulara (Psalmi 117. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie.25) s. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. dupa rapunerea Satanei. 44. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. Piatra = grindina v. I Petru 2. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. simbol al penitentei (Matei 26. care.75). Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. pacatos fiind. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci.. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Dupa inteles tipic şi simbolic. Petru martiri. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. Sf. în alte icoane chiar şi 3 chei. paman-tului. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. Crucificarea lui cu capul în jos. în anTimişul nostru. Inseamna pe Hristos. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . sortit sa fie primul intre popoare.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. Piciorul: fund eel al corpului. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. Dansul. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. precum tinea piatra u n ţ intreaga. Monumente sepulcrale. incuiase iadul. sale. 42).6).42. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. Sf.

în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. din interese personale. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. 287 . Piscina v. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. intrati în biserica. VIII. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. din care apoi s-au facut repararile bisericii. totusi. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. precum a marturisit-o în grai. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. 17). Cand niste negutatori. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. spre a fi tuturor sluga. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Dupa caderea în pacat. Placintele sfantului Gheorghe. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. cuvios parinte. este tipul tuturor stapanitorilor. în Sambata inainte de Duminica branzii. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3.44. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. Spalatorul. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. Pielea e simbolul insalbaticirii. Comem. Pius (lat. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. sa fie tuturor sluga (MarculO. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. guvernatorul Palestinei.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. numite „placintele lui Lazar". art. e simbolul umilintei. ori în bratele Tatalui. şi totusi Episcopii se pleaca . Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. = eel bland).Ioanl3. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. numele mai multor papi ai Romei. care se poarta indiferenti fata de religie. Inchipuie pe pastorii din Betleem. dar onorabili. Placintele lui Lazar. creştinii fac placinte cu branza. voira sa le ia cu sine. Pilat. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. ava al manastirilor din Scete (Africa).21). conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. pentru a nu-si pierde slujba. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. 16). reclamate de mai mult timp. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). la 27. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. In unele parti.

cu muste s. poporul a adorat şerpi şi alte animale. numit şi plata apei. Epitaf. cuvios în Constantinopol (t 813). Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. umilinta. Comem. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. caci altcum pomana nu este primita. Plata apei. Planeta = Felon. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. Uneori se pune banul în apa din ulcior. ce trebuie practicate totdeauna. Alt Platon: sf. ce vor fi la sfarsitul lumii. ce se dau de pomana. 4-5.a pedepsit cu moarte. de aceea e lovit cu lacuste. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . 14). avea lacrimi sa-mi plang pacatul. cu platosa dreptatii (Isaia 59. trebuie platit. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. Sfita. = frunte lata): sf. Comem.VICTOR AG A infranarea. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. iar sf. 34. IV şi 4. la 18. Cand se umplu cu apa ulcelele. XII. pe care lisus ii va curata din aria Sa. care numai treptat a amenintat pe Faraon. saracia de pacate. Ele mai sunt tipul plagilor. netrebnici (Psalmi 1. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. 5). de aceea apa Nilului se preface în sange. ce se da de pomana. Este credinta în popor ca orice obiect. dar cu deosebire în sfantul marele Post. art.a. la moartea. martir (t 300). Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. la 4. Plaştenita v. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. Platon (gr. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. 19-31). . Platoşa (zaua. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. pleava sunt oamenii cei rai. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. 24). demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. 17). voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. X. Aer şi art.

în creştinism nu a patruns. la a carui indurare cadem cu totii. în fuga spre Egipt. plopul e şi simbolul oamenilor. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. precum şi moartea Domnului. Stefan etc. cat şi în cealalta. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. Plopul. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Zilele ploioase în Test. 4. unde sf. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. .se da oamenilor fara nici o valoare morala.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. Hist. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate.1). la cereri momentuoase. în fata usilor mari. în solee. 14). Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. Vechi.). la intrarea cea mare etc. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. 23). Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. 5) episcopilor (Canossa).). nu-i primesc si. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. n-a voit sa se apiece. Nou si-au plecat genunchii Iisus. în posturi. isi clatina intruna frunzele. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. tulburand linistea. în urmare. A fost în uz şi în Test. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor.Dupa alta legenda. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. eccl. în analogie. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. . care insa s-a sumetit. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. dupa cum marturisesc legendele lui. din acest omat o parte se ridica la cer. care în viata lor pamanteasca. Hie o topeste şi o preface în ploaie. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. art. la citirea Evangheliei. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. în Test. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25.2). inseamna pietate adanca. la binecuvantarea primita de la preoti etc. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu.

precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Vechi inchipuia puterea ei. pana nu jertfeste parga lor. pentru ca toti sunt pacatosi. Plugul. aldoilea botez). 21). cu cap de om. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. dupa traditie. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. 18. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. Fara soare. Duhovnicul . în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. Poporul nostru nu mananca fructe. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. Rugaciunea penitentului. Poarta cetatii în Test. De liniste sa nu stii. Poame şi parga lor. fara vant. o profesie onorabila. în ziua de Sanpetru. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. ca sacrament. Isidor care. ca unealta a unei lucrari asezate. Santilii şi Pantilii. pacatele. Pocainta (penitenfa. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. de obicei la Sanpetru şi la Santilii.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. cinstite şi aducatoare de roade. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. Patronul plugarilor este sf. insemna în Test. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. la rugaciunile sale fierbinti. spre a primi marturisirea acestuia. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. ca au mancat tatal şi mama voastra. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. loan 20. e un act sfant. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. se aratase la rasarit. ca semne de admiratie şi de teama. rostita de catre preot. Sa plangi vesnic frematand. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. Vechi o ocupatie. De aceea se numeşte şi al doilea botez. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. un mar. cu rugaciunea de dezlegare. batranilor nostri. care nu au mancat poame pana în zilele numite. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute.

inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. 291 . insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. care plange primavara cand se reteaza. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. talharului penitent. 1). cu insemnare ca este în timp de cainta. art. penitentul isi face semnul crucii. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. Duminica mare. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. fiindca este casa lui Dumnezeu. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. în analogie cu corbul lui Noe. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. vita de vie. pe care le cere Domnul Hristos.43). este simbolul pacatului. cenuşa. Podoaba e simbolul faptelor bune. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. Priveste cu fata vesela. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. ce nu se mai reintoarce. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. ca semn de marturisire. Dupa credinta poporului.Dupa dezlegare. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. Magdalenei.in decursul marturisirii sade în scaun.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. brdul. Ca un simbol de cainta desavarsita. corbul care. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. .) şi anume: cocoşul. de jale. biciul. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. Biserica se imbraca în podoaba. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. ale orbului. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. Cincizecime. . simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. în jet. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. . Mai inainte de a incepe marturisirea. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina.Pocainta a fost şi la iudei.

A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor.în biserica veche. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. cu roze şi alte flori. Ziua Duhului Sfdnt.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. în onoarea zeitei Flora. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Rusalii). Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. a dragostei şi a nadejdii. Se numeste şi Rosalii. nuc. Are simbolica sfesnicelor. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. A excelat prin umi- 292 . Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. la sarbatoarea Cincizecimii. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". prin care ne invrednicim de harul eel de sus. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. stejar etc. = roditor. la Rusalii se botezau creştinii. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. inchipuind adica pe Hristos. Rosar... Policandru (candelabru. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. în care au locuit în pustie. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. simbolizand ca biserica." în loc de trisaghion. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. Policarp (gr. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. 2). Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh.VICTOR AG A Duminica verde. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. Spre a contrabalansa aceasta serbare. datatorul luminii vesnice. aparatoare de rele. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. ca şi mireasa lui Hristos. . Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. spre a arata virtutea umilintei. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. cu verdeaja. discipolul sfantului evanghelist loan. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. precum şi lumina credintei. . pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. cu care se impodobeşte biserica. spre inchipuirea limbilor de foe. scriitor bisericesc.

adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. agapd): e un a c t de milostenie.". este de aceeasi vadica celor morti. IV şi 26. Africa în persecutiile lui Deciu.".40 de zile.. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. la jumaPomenirile. care sunt pomeniti în loare. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. la 10. C o m e m . panahida. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. Pompiliu: sf. martir în biserica pentru toti membrii sai. Pe temeiul credintei ca cei vii. din care s-a facut crucea Domnului.. inima curata. Sorocurile mortilor). la heruvic. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. art. 9. în rugaciunile l o r . blandete şi intelepciune (ţ 135). IV. sj ghisitor în solee. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. a colacilor. al mortii. Comem.). Inseamna şi legatura stransa. paosului. ca şi jertfa Domnului pe cruce. sa-si aduca aminte de raposatul. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. sarindarul sj paruzia.). art. „pomeneste-ma Doamne. biserica. cand iese cu sfintele art. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat.1. rai. spre iertarea pacatelor. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. daruri la intrarea cea mare. sorocurile mortilor (v.. Policandru. prin rugaciuni. ce este intre vii şi morti. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. prin milostenii pot ajuta celor morti. apoi la 3. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. biserica a randuit zile de pomenire. ridicarea colivei. Polileu v. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. . Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. ce se aduce.. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. comdndare. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul.sange. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. la 25. Pomana (praznic. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. 293 . pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. apoi pomenirea la sfanta liturghie. art. a pomului.

Ca şi o mladita altoi este fapta buna. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). fiecare rand cu cate patru proroci.17). care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. il face om nou. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. -Originea pomului de Mai. La ziua de 1 mai. Adam şi Eva. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. art. inseamna trecerea din moarte la viata. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. Bradul). la Arminden. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. salbatic. sa şi le puna în jural caselor. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. prin inverzirea sa. care lumineaza pe tot omul" (vezi art.1). Pomul genealogic v. Pomul rau. stau în picioare sub frunzisul gros. simbolizeaza ca. „lumina lumii. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. Pomul lui Iesei. locuiau prin paduri. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. Pomul de Mai. cu care priveste spre Eva. Pomul bun face poame bune. spre a fi aparatoare de rele. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. aceasta cu fructul intr-o mana.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. sarpele incolacit e dupa pom si. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. orientalii bananul). inchipuind pe sfmtii Apostoli. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. Pomul de Craciun. dupa latura 294 . iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. intinzand Evei marul. eel rau face poame rele. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". care mai serveau şi ca locuri de azil. se taie şi în foe se arunca. Era firesc deci ca. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. la sarbatori. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. Pomul.

haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. ci este impreunata. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15).14) care. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. şi în bine şi în rau. Portic (nautica. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. care indata a şi inverzit si. Inaintea sicriului. 32). Sf Walburga. iar cand flamanzeste. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. ajunsese intr-un sat. protoparintii au atras moartea. pridvor. Nu e zidita pana sus. simbolizat prin pomul mortului. insa numai pe un scurt timp. ca atare. dispretuit în Test. în contrast cu mielul. suferite fara vina de creştini. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. de flori şi de bucurie. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. cu flori şi cu de ale mancarii. Cand este satul. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. Porcul mai este chipul nesatului. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. precum i s-a scris şi vina pe cruce. XI. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. grohaie. = insemnat. mancand. Porflra (purpura. regal): sf. Deuteronom 14. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. martirajul creştinesc. sa nu uite pe stapanul sau. il recunoaste. martir (f 290). Comem. Vechi (Levitic 11. din care. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti.7. ce se impart apoi la pomana. turte. prin columne. ne-o da o legenda germana. Pomul mortului (bradul). a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. indestulat. la 9. Omul deci. cand este în lipsa. scormonesc via Domnului. impodobindu-l cu verdeata. 8) si. Porfirie (gr. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. uita pe stapanul sau. batjocura. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. fiind chiar ziua de 1 mai. adica de locul femeilor. plina de verdeata. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. durere. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. necumpatului şi al lacomiei. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. Porcul e animal necurat.sa religioasa. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. cu bol295 . ce a cuprins şi pe raposatul. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. suferinte. oprita nu atat pentru primejdia ei. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. mere. incearca sa rupa totul.

precum şi gura ereticilor. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. de vin şi peste. Azi. Hie. taierea capului sfantului loan. Vechi (Moise. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au .18) inchipuie intreg iadul. care veci. prin post. ca semn al penitentei.a. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60.16). al Adormirii Nascatoarei (toamna). ca sa invinga ispita diavolului. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). art. pe unde il mai au bisericile. precum a din morti. E o reculegere spirituals. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. rugaciunile. Daniil). la patrunderea sfintelor Patimi. Papuşoiul. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. Porţile iadului (Matei 16. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. este chipul ingerilor. în Test. în Test. Precum anul are 4 anotimpuri. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . postul indeamna la virtute. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. Postul Dumnezeu la i-15 august. al martirilor. Mantuitorul. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. Nou. nici de mijl Domnului. „fiti blanzi ca porumbeii". cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. al Craciunului (iarna). Columba euharistica. art. al sinceritatii. Este Hristos şi Caci cine nu sau. s-a intarit cu duhul. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. al sufietelor celor drepti. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. la primirea Sfintei Cuminecaturi. Porumbelul v. nu va putea corpului. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. Ndstrapa şi art. apoi razboiul diavolului contra bisericii.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. de cainta. care s-a pogorat la Botezul Domnului. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. postul ordonat la calamitati s. Postul acesta. morala şi fizica. Estera. mai tului Duh. în post bisericile sunt imbracate în negru. salii. în Test. L-au avut evreii în Test. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. al Sfintei Fecioare. cu metanii. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Iona. Este simbol de umilinta interna. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). de abnegatie si de curatie sufleteasca. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. care ne indeamna la pocainta. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. Matei 10. Porumbul v. prin infranarea cugetelor. cu ingenuncheri. cantarile sunt pline de umilinta. 8. -factia data lui noastre. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. Postul sfintilor Apostoli (vara). în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. care vesteste pace muribundului. ziua crucii.

Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. propovaduita de Apostoli. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. Ajunarea mare. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. ca prin abnegatie. cu care incepe Saptamana Patimilor. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. . E şi un indemn sfant. la 29 august. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. 7). simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. Postul acesta. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". Patruzecime. Astfel de post a fost randuit şi în Test. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. Postul sfantului loan Botezatorul. Postul la calamitati. urmand imediat dupa Rusalii. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. care sa ramana şi cu noi în veci. precum a inviat Domnul Hristos din morti. ca sunt cu voi în toate zilele". poporul nu taie nimic cu cutitul. precum a fost fagaduit Apostolilor. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca).patimi. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. Vechi (Isaia 3. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. Quadragesima. simbolul postului 297 . precum şi de mijlocirea lor. Nu e dezlegare nici la peşte. în care cazuse Irod. Postul Pastilor. de a urma acest exemplu al Domnului. cu ocazia aflarii ei. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. Caci cine nu poate porunci stomacului sau.

Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. care se numeşte insaşi Saptamana mare. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. . apoi 60 şi 50 de zile.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. dupa traditie. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima).Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. aşteptata de toata lumea. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. adica saptamana patimilor. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. Poartanumirea de mare. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. Potir (calix. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. de penitenta adevarata. pentru descoperirea unui furt. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. din care a curs sangele Domnului. Pana e la proscomidie. . Este semn de cainta adanca. Mai simbolizeaza şi Test. De aceea dansji posteau cate 70.Cand se afla pe prestol. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii.te pe pruncul Iisus. adica ajunarea numai cu paine şi apa. „si cu ierburi amare". care a patimit şi sangele Lui. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. . în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . în Postul mare se fac metanii dese. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor.VICTOR AG A si al infranarii. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. sa fi avut forma potirului nostru. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Vechi.

Potopul e tipul sfarsjtului lumii. adica painea de pe disc. . spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. pe o latura avand zugravita icoana hramului. insemnand ca. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. Praesentatio B. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant.. 6). Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. la vederea valurilor. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara.tuirii. ca la potop. si-au revenit ?i au facut penitenta. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. Intrarea în biserica. nu este sfintit. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . Pozitia corpului (starea dreapta. .Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. alcatuit dintr-o panza. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. e tinut cu discul în mana dreapta. iar pe cealalta. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. II Petru 3. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. iar doronul. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. ce se afla în potir. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. adica ridicat pe cruce. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. care sfinteşte apele. prin urmare. cand.. art. verticals. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. din care curge vindecare vesnica. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. . v. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne.39. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. Praesanctificatorium v. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. aplecarea. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. 35).M. Darurile inainte de sfinfire. art. stand în fata Domnului rastignit. care e simbolul nevinovatiei. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. sus la frunte. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. e numai un dar oferit. icoana invierii Domnului. potirul se tine în mana stanga.V. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. montat cruciş pe o ruda lunga.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. de obicei.

art. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. Preotii sau presbiterii (gr. Fecioara sfdntd. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. Scaunul predicatorial. 22. ca act de cult. destrabalata. spre jertfa. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. ce sa vorbiti. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. asemanatori celor din Biblie („ce este. Preacurata v. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. noua.. netrebnicie. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. în semn de batjocorire. inhamata în solda diavolului. ba chiar batjocoriti. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. unde lumea intunecata. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. paiele insemnand adica gunoi. cum se observa adesea prin mahalale. La hirotonie. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. ca taina a Testamentului Nou. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine.. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. luptandu-se sub pavaza praporilor. care a patimit nevinovat. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. vulturul s. Predica (cuvdntarea bisericeascd). . spre a o asculta şi catehumenii. 19). crucea. porumbelul.. i se da painea şi potirul. catedra). în ceasul acela. Preotia. art. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. prin inaltimea lor. 20). Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine.a. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul.VICTOR AG A zuti. Luarea vremii. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. insasi prezenta preotului le 300 . şi ei sunt urati de lume (Matei 10. Mai tarziu. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. 34). art.. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc." Matei 10. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. Pregatirea preotului liturghisitor v. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. Ca niste demonizati. dupa predica iarasi face semnul crucii. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). Predicatoriul v.

are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. oriunde s-ar afla (in casa. cu care avea sa serveasca. Nou. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. în pustie. art. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. Sf. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. sincera. în vechime se aducea numai o paine. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. iar intalnirea unui tigan. Prepelitele. Precum acelea au stamparat foamea corporala. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. Prescura (prosfora. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. iar în momentul inaltator. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. Prescura are sa fie din grau curat. infricoşat. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. sarea este mintea. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. mantuire. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. Ei aveau sa fie fara defect. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. pe drum). Preofii.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. adica de trei ori. de pacate şi simt mustrare interna. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea.rascoleste conştiinta incarcata. dospeala inseamna sufletul. afara. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. chipul diavolului negru şi intunecat. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Presbiter v. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. mitra alba. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. iar 301 . iar a cincea. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. avand imprimat sigilul prescornicului. sa ingenuncheze. ar prileţui norocire. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. de forma unui turban. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. inchipuia intenţia curata. a Nascatoarei Sfinte. proaducere) e o painişoara rotunda. drepti şi pacatosi). este un simbol de smerenie.

jertfelnic. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. în referinta simbolica. acesta inseamna pe Iisus Hristos. locul de jertfa al Mantuitorului. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. puse în forma de cruce. masa Domnului) (I Corinteni 10. adica crucea. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. Vechi. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. inchipuie pe cei 4 evanghelisti.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. trei trepte inseamna sfintirea. iar daca se propteste pe patru picioare. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. Prestolul are forma de masa. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. Daca este proptit numai pe un picior. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. spre a simboliza pe Iisus.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. masa sfanta. inchipuie treptele. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. care singur a desavarsit mantuirea. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. o parte ramane preotului liturghisitor. II Tesaloniceni 2. revenite omenirii de pe urma mantuirii. numite evangheliste. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina. precum şi al painii de la cina cea de taina. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. 3 ori 7. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. . tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. 11. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. - 302 . apoi al manei din pustie. Prescura Paştilor se numeste un colac. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. cu alta se face milostenie saracilor. Prestol (altar. mai inseamna masa de la cina cea de taina. sfanta liturghie. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. . luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. gradele perfectiunii creştine.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. care este piatra.Treptele prestolului. stanca. constatator din patru bobite. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. . adica masa templului. . ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. în numar de 1.

Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. Cercul. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. aici e soare. locurile de rugaciune. de aceea la sf. Prin forma sa patru -latera. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. toate invie. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. ca semne de deschiderea primaverii. acusi noros. -Evanghelia. Biserica ortodoxa are numai un prestol. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. iar sf. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. enditia şi ilitonul. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 .Crucea (eel putin una). cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. iar în mana tinand alauta. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. . care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. natura amortita se intremeaza. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. Dimitrie il inchide. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. se curata. Iisus Hristos NI KA invinge. iar ambele. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. . cu verdeata sa. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. se reface. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. în care este cuprins patratul. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. ea inchipuie pruncia şi copilaria. Gheorghe se pune brazda verde în prag. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. adica patrulaterul şi cercul. iar în porti se infige rachita verde. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. purtand cununa de flori pe cap. aici e vant şi ploaie. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. Primavara. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. ------------XR.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. NI KA.

dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . sfeşnicul cu o lumanare.27). despre dorinţa lui. la Sanpetru fructe. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. cum era cazul la evreii Test." Numeri 18. Privegherea de noapte v. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. Coloseni 1. branza. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. de a se reinnoi. Primichira. Prinoase v. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. Vechi. Vechi. în Test. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. Darurile. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Popoarele orientale. iar pentru mai. sa vada cand se deschide acesta. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc.VICTOR AG A a se reface.15).. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. Primitii.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. 15). cand sunt fatarile de oi şi capre. art. 29. Vigilia. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. cu reinvierea naturii. art. de la care avem inceputurile astronomiei. Parga se aducea şi în Test. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. la care se incalzesc creştinii priveghetori. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. Denii şi art. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. Focul arde toata noaptea. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti).. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. care dorinta are sa se implineasca. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. la 6 august struguri etc. Privegherea din noaptea Invierii. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. popoare de pastori. (simbolul puterii). pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi.

inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. Focul de Pasti). ce lumina spre ziua" (Matei 28. apoi vin ministrantii cu ripizile. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. în vreme de seceta etc. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. Monstranta (racla). Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. Lumanarea de Pasti şi art. care „in seara Sambetei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. Procesiuni (litii). Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. art. obicei roman adaptat în creştinism. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. Rugaciunea şi art. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. lndreptarea spre rasarit. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. a-i cere un ajutor oarecare. în care scop se şi face litia. asupra credinciosilor. în care se poarta Sfanta Euharistie. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. Preotul imbraca ornate albe. .Semnitele (grau. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. inconţurarea la sfintirea templului. ca de obicei. ori a-i 305 . art. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. nu mai este acoperita cu val. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. Originea o au în Sfanta Scriptura. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. cucuruz etc). în fine. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. inchipuind miresmele mironositelor. a adorarii lui Dumnezeu. Privirea spre rasarit la rugaciune v. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii.

Tipul lui în Test. fiindca dansul fusese pastor. Ceilalti. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Obiceiul a ramas de la romani. Profetii sunt solii. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. Decapolitul: sf. Zugravindu-se aici scene din Test. Comem. precum şi de la vechii creştini. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Precum în viata sociala ideile politice. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. Maleahi un inger. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. P. inaintestatator): sf. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Zaharia o biserica. Pronaos (= tinda).4). Daca sunt cu Apostolii laolalta. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. partea aceasta se mai numeste şi paradis. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. Prohod = inmormantare v. Comem. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). Procopie. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). art. monah şi martir (t 750). De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. Ioil un leu. cu capul acoperit. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica.Icoanele sfinte. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. VII. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Isaia are ca insigniu firezul. Vechi. Profetii sunt tipul Episcopilor. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. II. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. Ezechiel are o poarta cu turnulete. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. la 27. fara a cunoaste insa planurile divine. dupa. Amos are un toiag şi o oaie. la 8. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. 306 . azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. puteraic. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. Vechi a fost pridvorul. Ieremia o nuia. spre a-i readuce din ratacire. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. profetii stau de-a stanga. propagate de catre apostoli. simbolizeaza ca invataturile sfinte. Vechi şi cu deosebire raiul. carugatori şi mijlocitori. . Prochimenul. Procopiu (gr. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. ca solul lui Dumnezeu. facatoare de minuni. Iona un chit. Abadia o paine şi un ulcior.

De aici numirea de „partea pregatitoare". nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. discul inseamna ieslea din pestera. art. a Apostolilor. Profetii. art. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. Are icoane. copia inseamna sulita ostasului. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. Proschinitar se numeste o capela mica. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. Providenta. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. Proscomidie (Proaducere. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. de jertfa pe cruce. Prorocii v. simbolul curatiei sufletesti. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. raiul. Particelele viilor. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. chiar şi pacatosilor. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. Propitiatoriu v. Aici este şi baptisteriul. darea legii. pentru ca creştinul. Pronia v. Steaua inchipuie steaua magilor. Particica prima scoasa din prescura a treia.. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. . ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. Scaunul indurarii. intru amintirea profetilor. scoase din prescura a patra. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. La apuseni aici este agheasmatarul.. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. art. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. particica a doua. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. un fel de oratoriu. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant.). la intrarea în biserica.

pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. cu nevinovatie. 1. art." (Matei 18. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. smerenie. . ieslea din Betleem şi rastignirea. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. Pruncii evreieşti. protests. 3) v. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. art. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. Prosfora v. în icoana mortii lui Irod. blandete. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. Sfintii rndrunti.3).în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. art. curatie. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. 9 şi Proverbe 15. Aruncarea cufata la pdmdnt.. inconţurat de raze solare. în icoana Adormirii Nascatoarei... proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. crucificarea. precum şi mormantul Domnului. Pruncii din Betleem v. 308 . pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Proscomidier (jertfelnic. Prescurd. la evrei (Geneza 19. de supunere şi umilinta. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. a lui Avraam. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. A fost în uz la persi. adica crucea. 16). în iconografie pruncul e simbolul sufletului. . luarea de pe cruce. se face ca pruncii. jertfa de martiriu a diaconului Stefan.14 „lasati pruncii sa vina. Evanghelia Mantuitorului.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. Daniil în groapa leilor. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. 17. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului.. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni.Protezis = punerea inainte se numea mai demult.

Azi se pun mainile la botez. la dezlegari. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. art. simbolul pogorarii Duhului Sfant.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. cand ii binecuvanta. Vameşul. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. la hirotonie etc. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. Publican v. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. neintrerupta. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. 6). sora imparatului Teodosiu II (f 453).. peste animalul de jertfa. XI.. ca ultima statie a patimilor de Calvar. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. ne mai prezinta idolatria. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. Rozariul. la cele publice de catre preot. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor.. Pulcheria (gr. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. Comem." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor.La consacrarile din Test. cursele vietii. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. IX şi 10. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. dupa ocolirea tetrapodului. la 10. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. caderea omului. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. A fost în paganism. E pictata pe sfantul epitaf. S-au introdus şi în cultul creştin. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. fecioara. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. . Punerea mainilor preotului pe prune. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. Psalteriu v. 309 . la botez. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. primejdiile. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. intoarcerea.

în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. cu care a fost imbracat Mantuitorul. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. dupa credinta bisericii romano-catolice. în alta o pecete. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. Este inchipuit ca un foe natural. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. 3). ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. este locul unde stau sufletele mortilor. incinsi cu brau. Mironosife. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. Deşertul. al nimicirii şi al salbaticiei. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. ştergarul. Hlamida purpura. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. Stapaniile. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. art. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. Culoarea purpura inseamna putere. a fost semn de batjocura. Pustnic v. Purtatoarele de mir v. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". ori globul pamantesc cu monogramul de IC. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. primejdii şi cu necredinta ei. De aceea se zice. un s\g\V\u cu seumuY X. care fusese vames. de cate ori stinge focul din vatra. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. insigniul lui Iuda. V. . care purta punga şi a lui Matei. art. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. Sunt infatisati desculti. Purpura se numea veţmantuV de. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. cu orare verzi aurite.VICTOR AG A Punga. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. Purgatoriul. în stihare lungi pana jos la glezne. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. art. Puterile) al celor 9 cete. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. Mai este o credinfa în popor ca omul. art. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. XC al lui Iisus. marire. Purificator v. cupr'ms mtr-uu cere. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. Cdlugdr. în loc de sigiliu au adeseori un scut. în semn de bucurie. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada.

pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. vineri şi sambata se tine postire. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. 311 . sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna.Q Quatember (de la quattuor . Sunt simbolul penitenţei. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. dupa Rusalii. dupa Miercurea cenusii.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. preoti demni.

frunte în Miercurea cenuşii. inchipuie anuntarea primaverii. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. în stalpii tignirii. Sicriu. zeiescul sange. art. pe apa Sambetei. Obiceiul simborac. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. Gheorghe v. Radacina lui lesei. Ciborium. ca un semn de iubire şi de pace creştina. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. numite şi ele rabojuri. intalnind un portii sau la fereastra. Rafail (evr. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. Gheorghe. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. ' 2). ori le implanta intr-o brazda verde. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. m care se pun sfinsfinte. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. la 24. care deschide pamantul.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. ca simbol al fratiei. dupa o nostru în ajunul de Sf. cenusa cu care se ung credinciosii la V. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. vesnice. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Rahav. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. ale carei ramuri verzi verde. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. în iconog care rasar doi a Treime. Rachita. X. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. Poporul Racul e animal binecuvantat. asa a primit precum Rahav a funia roşie.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. se face tele moaste. art. 16). care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. sa le duca la cei morti. pastrata din anul trecut. precum şi Sfanta Euharistie. Gaoacele de ou rosu. Purtarea acestor Racla v. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. Acest semn de mila i 1 . se pun pe o apa curgatoare. pixida) este o prihana. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. Maica Domnului.

312 .

cand se parea ca . iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. Rafail e ingerul pazitor. ca mireasa şi imparateasa. prun ori visin. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. Pomul lui Iesei. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. ca binefacatorul tuturor. 18). Rafail (evr. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. Comem. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Paradisul. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. Rahel (Rahila. Rai v. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. art. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. . stejar etc. Rahav. şi florile. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). a castigat bunatatile cele veşnice. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. cu care biserica. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. Ramura Varvarei (Barbarei). iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. rachita. la 24. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. ce se incolaceste în jurul unui schelet. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. mama poporului. pe care le pun în oalele cu apa. Rahel. desfranata din Ierihon (Iosua 2). osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. Plangerea ei în Rama (leremia 31. inseamna condamnarea. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. care au facut cainta adevarata. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. inchipuit cu un prune de mana. în Duminica stramosilor.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. maslin. evr. Ramura de spini. Ramurile verzi de tei. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. prin dumnezeiescul sange. asa a primit biserica pe Apostoli. astfel biserica. X. E le par la inceput dulci. Comem. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. 16). anul va fi ploios. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti.Radacina lui Iesei = v. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. salca etc.

zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. inchipuie haina veseliei sufleteşti. moarte. la sarbatoarea Cincizecimii. nu-i ici. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. a calugarilor. care simbolizeaza intuneric. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. La moartea Domnului. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. au ramas rosii. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. Cum insa 314 . Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. în opunere cu apusul. e imbracat în rasa din partea Egumenului. ce aduce noroc la casa unde o primesc. Rasa (gr. lumina şi soarele dreptatii". Randunica e pasare binecuvantata. raxos = rupt. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. care. dupa o legenda . ornau sinagogile şi casele cu verdeata. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. Rasofor: calugar incepator. a lepadarii de tot ce e lumesc. novice. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. iar liturghia. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. Rasa inseamna adica abnegatie. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. viata şi lumina. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. şi blestem pe cei ce o alunga. simpla. în care dibuia lumea inainte de Hristos. unde Maica Sfanta nu observa sangele. iar la gusa. cu care se sfarsesc randuielile de cult. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. Dupa o alta legenda. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. care este numit „rasaritul rasariturilor. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. revarsate prin intruparea. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. care inchipuie timpul Test. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. Datina e trecuta de la evrei care.

sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. 315 . 15). care tin trei cununi (a bucuriei. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. la 1. Raza soarelui. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. izvorand dintr-un izvor. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. chiar şi în creştinism. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. de mantuire.„raza Tatalui" . Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. simbol de inaltare. VI şi 25. Raza diminetii v. Regina cerului = Sfanta Fecioara. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. ca simbol al maririi. E infatişata avand deasupra-i ingeri.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. astfel şi Iisus . Acheron = al lacnmilor. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. = regina): sfanta martira. al fericirii eterne.6). astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. Agheu 1. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453).o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. ca protectoarea credincioşilor rugatori. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . art. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. a durerii şi a gloriei). tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. galben. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. Regina (lat. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. Gihon (Ganges). vanat. e simbolul judecatii dumnezeieşti. art. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Razboiul în Testamentul Vechi. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Comem. în analogic. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. ci prin abnegatie şi prin suferinte. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. II. Zorile. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare.

Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. prin fapte. a cardinalilor este rosie. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. Doua maini incopciate . e confectionata dintr-un material dur. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. spre a inchipui votul calugaresc. inconţurata de soare. a papei este alba. aflatori în purgatoriu. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. Requiem (parastas. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. sotia lui Isac (Facerea 24. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune.) a Mantuitorului. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. art. Preotii poarta reverenda neagra. E un vesmant distinctiv preotesc. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. numita habitus. vii şi morti. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. Revedere. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. 15. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. cu aripi de vultur.. Reverenda este simbolul caintei. Ridicarea creştinului. Culoarea talarului. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. cand toata lumea. 67). demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. scara. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). iar la picioare luna şi balaurul invins. ca simbol al seriozitafii. pe langa simbol. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. ci numai pe un timp oarecare. Moaste. adesea prevazuta cu gluga. Reverenda (Tatar). pana la a doua venire. toate ca semn de dignitate mai mare.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. fara durere. sfanta. tristetii şi al bunei cuviinte. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. libera): inbiserica apuseana. are simbolica parastasului. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . cu trup cu suflet. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. revereor = 316 stimez. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg.VICTOR AG A Relieve v.. Lungimea sa. cu care acopera intreg corpul. în slujba lui Dumnezeu.pictura ori sculptura . Reveca (Rebeca).simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. de unde preotimea a şi primit numirea de cler .

Panaghia. Rihard (Richard. inaltarea inimii celui ce se roaga. Bonifaciu (ţ 722). adica curatiti de orice gand rau. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. Despre sf. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. germ. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. Este imitarea Domnului Hristos. 8. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. Comem. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2.. iar noi. la ascultareaei. precum a facut I isus pe cruce". 2). de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. drepti!". Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. putemic): sf. Ridicarea panaghiei v. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. jertfa de seara" Psalmi 140. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii.") inchipuie aripile ingerilor. A fost în uz în Test. preotul ridica mainile la Heruvic.". preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. la exclamarea „sus sa avem inimile". de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. la 7. Isaia 1.. Ripida (serafim.. II.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. ca un semn de omagiu. Ridicarea darurilor la proscomidie. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. spre cele inalte.. art. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor.19). cum ne incredinteaza sf. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. cu ocazia intrarii celei mari... sa stam drepti. e Domnul Savaot.. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. atenti (si nu în strane). ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. In 317 . ci le şi intindem. cand preotul.flabellum) e un disc inconţurat de raze. = principe. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare..

Robert (germ = stralucitor. 10). Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. Purtate la procesiuni. Roata norocului. Vechi. la plinirea Sfintei Euharistii. Cercul inchipuie lumea. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. din care ne-a scos Mantuitorul. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. constituie tronul lui Dumnezeu. 9). inchipuie pe ingerii care. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. Rob în sens lexical inseamna sclav. Asezate în jurul prestolului. lisus Navi. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. Granatul. vestit): sfant. prin credinta. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. servitor supus cuiva. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. pe care sf. art. Vechi. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. Roaba (servitoare). supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. Pavel (Romani 1. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Purtate de ministranti inaintea preotului. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. în analogie. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. şi la savarsirea sfintei liturghii. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. care inchipuie pe Dumnezeu. pe plata ori fara plata. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. numita „scaunele". care . creştinii prin botez se curata.la23. ca soli ai mantuirii. declara credinta şi ascultare. Rodier v. Precum intreaga natura (Psalmi 118. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. ca fiecare suis are coborasul sau. Comem. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. pe portaluri de biserici etc. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. de pacatul stramosesc. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. în mod nevazut. ap.VICTOR AG A vechime. 1) etc. în chip de roti impletite. 6). simbolizeaza ingerii. care fusese mult timp servitoare. Robie inseamna. 38).1I. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. în sens figurat. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). asa şi omul e supus lui Dumnezeu. spre Dumnezeu. au vestit nasterea Domnului. de la zidirea sa. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. robia pacatului. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. Dupa viata lor virtuoasa. ai carei ingeri.

careia ingerul i-a vestit intruparea. adica zeii de casa. Comem. La inmormantari se poarta in 319 . Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. iar preotii slujesc în odajdii roşii. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. impreuna cu cea azurie şi galbena. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. E numita şi „mgdciunea ingerului". .. = intemeietor. în cuvintele „Rourati ceruri. Psalmi 117. e imbracata în roşu. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. Roman (lat. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe." (Isaia 45. 12). Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. Mantuitorul lumii.X. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. 18). La greci. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. Steagurile ros. 24). fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. Ca planta simbolica. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. penitentei ?i al iubirii creatine. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. alcatuitor de imnuri şi condace. la ziua martirilor. cu care dorinta sa se umple şi cres. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. Rosmarin (R. 44.. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. purpuriu şi rosu (Exod 39. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. lumina lumii. lal. Roiul în Test. Rosalii v. a trecut şi în creştinism. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. Rosu e simbolul sangelui. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. biserica apuseana. E intrebuintata ca medicament şi condiment. art. Roland (germ. i şi puternici (Deuteronom 1. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. la care uneori se adauga verdele.Fiindca e culoarea rnartiriului. la 15. romanii il numeau ros. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic.. Comem. contemplatie şi cu demnitate deplina. Este şi simbolul caintei.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat.. al razboiului. IX. ca pe regina cerului. Pogordrea Duhului Sfdnt. Rugaciunile se tin în zorile zilei. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. 8).

U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno . JEi '.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.u9doos9p B-S \\ .0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •.iBqz as ' a s .n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .d '. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.

UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B . V3.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.mşvţi -\m (" • 'XU19.S B lU X p O iO iq03/\.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX. Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .

mijlocit. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si.. Troita.. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. lisus. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. art. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. umilinta.." cu doxologia mica. Rozariul mic are 33 de perle. metaniile. Semnul crucii. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17.. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. apoi ingenuncherea. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. aratata prin acte externe şi interne. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. La rugaciunile de cereri şi de lauda. Mdnecarile. prosternarea etc. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Rugaciunea domneasca v. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. art. Rozariul mijlociu are 63 de perle. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. ce-i insirara mai tarziu pe o ata.8). cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. 11. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. Tatal nostru. Ruga v. Rucavite v.17) „sa va rugati neincetat. de iubire. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii.". art. de regula pe amvon.niceni 5. Simbolica: la art. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . dupa rai. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima.. de indurare. Hramul şi art. . a vietii sufletesti. Hrana e un dar de la Dumnezeu. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. în mijlocul credinciosilor. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata.

Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. dar i-a şi preamarit. Pogordrea Duhului Sfdnt.. cand a murit Iisus. 65). art. 6. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara.. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. 34) e simbolul jelirii. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri.VICTOR AG A pentru toate Domnului. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 ."). ramanand numai El singur. iar focul inchipuie pe Dumnezeu.. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar.) şi Apostolii (Romani 14. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. V. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. i-2). de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. E tipul crucii. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. simbolizeaza starea poporului izraelitean. romani. Rugaciunea neagra. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. Dezlegarea mesei şi art.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. Rusalii v.. au avut-o şi o au şi azi evreii. I Timotei 4. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. precum şi cutremurarea pamantului. ce ne vine sub forma de hrana. A practicat-o Mantuitorul (la cina. Mancarile. care i-a şi asuprit. 322 . Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. Rugul lui Moise.4). la Emaus. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. art. evrei şi la toate popoarele orientale. de jale sau murmuratoare. care a ars în Horeb (Exod 3. A fost în uz la greci. Ruperea veşmintelor (Geneza 37.

37). ap. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. Vechi. 34). 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. fara numai cu sabia. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2.." Matei 10. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. caci doar în Noul Test. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. 5. al cuvantului. Sabat e ziua Domnului în Test. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. în proverbe. i-2). adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea.. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. cu care trebuie sa fie inan"n. 35). Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. 323 . adica Sfanta Scriptura. i Mantuitorul Apostolilor Sai. 36). este tipul magilor. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. în acest inteles sf. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. 42). regina de la Austru (Matei 12. Aceasta insa nu se poate realiza. adica cu continua lupta sufleteasca. Aceasta a recomandat-o s. . ci sabie" Matei 10. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. limba e o sabie cu doua taiţuri. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. 10). Apocalipsa ( 1 . precum şi toata invatatura creştina. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. taişuri. Pavel are insigniu o sabie. leremia 46.at fiecare creştin adevarat. cand a zis: „Cel ce n-are sabie.s Saba. care este insasi pacea cea adevarata.

Comem. = din neamul Sabinilor): sf. mirul. marturisire. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. precum corpul se elibereaza de boale. sa instituit preotia. la care prin lucrare sfanta. Sacrariu (lat. Sabina: sf. E un ornat lung. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. episcop în Assisi şi martir (t 303). Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. la 30. specifice fiecarei taine. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. spre a-si sustine viata. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. ca atare. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. Sunt 7 (botez. euharistia. pocainta. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. vazuta. cuminecare. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si.ie. martini în Roma (ţ 126). la 29. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. VIII şi 3. Vechi şi la orientali. maslul). pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. Fara semnul vazut. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. . Are forma şi simbolica felonului. 2). . pentru intari-rea corpului şi a sufletului. XII. Tot . mir. se impartaseşte credinciosilor gratia. în acest scop s-a randuit taina cununiei. mai inchipuie şi biserica. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. Simboliza durerea şi jalea adanca. spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). Sf.Corpul şi sufletul. precum şi cainta adevarata (Matei 11.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. preotia). aşezate de Iisus Hristos. Vechi. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. supranaturala. Sac. amintind de sacul ce-i purtau penitentii.8).în totalitatea sa. preot. Sapte taine a aşezat Domnul. darul nevazut al lui Dumnezeu. Tainele Sfinte). o haina fara maneci. jeliri. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. al caintei. mmormantari. era o panura groasa. . Misterii) sunt mijloace de mantuire. cununie. art. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. IX.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. la evreii Test. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat.VICTOR AG A Sabin (lat. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. Comem. Sacramente (Taine.

m3u. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT .o3dp I.B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x . Spsmup.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P . .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA. B U I S B 3 J X U I 3 . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.i supoid IOK IO X.s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°.na ' n i 3 S U m u .ţIBOdod3lBOlBX.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .XUXBXUB3I3UTXţ.

Salcia (salix alba L.) e arbore binecuvantat. vie şi facatoare de viata. Maica Domnului a binecuvantat-o. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile.Salcia. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. cand Maica Domnului. se reinnoieste intrinsul. 3). numite matisoare fund mai prispitoare. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. facand punte peste parau. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. este chipul evangheliei. în legatura cu altarul. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. Ezechiel 10. mergand acasa cu matişoarele sfintite. Ele sunt semne de biruinta. în asemanare simbolica. Dupa 0 legenda. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. La rugamintile Sfintei Maici. grinding etc. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii.Creştinii noştri. . al invierii. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. . în drumul spre Golgota. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. intreaga. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. comise contra unui drept teocratic sau civil. al maririi. iar la 3V2 se ardea pe altar). E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. 10. tinuta în mana de copii". Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. Salamandra e simbolul sufletelor. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. antitipul ramurilor de finic. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. 1). Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. care se curata în focul purgatoriului. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. e simbolul curatiei. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. Ramurile de salca.

= mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). arici la vite). De aceea e plantata cu drag pe morminte. la vreo umbra. spre a fi feriti de boale. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. salcia işi pleaca ramurile. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". iar în adierea noptii freamata duios. unde. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. Comem. 21 (3x7) de salve. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. sa fie arborele Domnului. la plecare. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. Numai salcia. jug. Salvele de tun ori de pive (treascuri). în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7.. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". inchipuia stima şi reverenta deosebita.) şi insemna bucuria revederii. miloasa. ca o mama plecata peste copilul din leagan. si-a adunat frunzisul la un loc. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). Salome: sf. Ziua sta linistita. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. Samanta (Luca 8. sufletul ei vorbeste cu mortii. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. sa infloreasca cea dintai. Legenda ne spune ca Maica Domnului. 9 (3X3). pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare.. mama sf. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. în Test. friguri. Salvator (lat. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. a binecuvantat-o. la 22. III. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. (t 50). Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). la 18. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. mironosita (Matei 20. Salomon v. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. Comem. si-a aplecat crengile inţos. Solomon. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. prin care nu mai strabatea raza de soare. ca sa formeze un cort. în locul acela pustiu şi fara ape.creştere. art. X. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. 20). cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. 29). apostoli loan şi lacob.

voia. în persecutiile lui Nero. Maica lui Dumnezeu.VICTOR AG A judecata din urma. . incat în fiecare Sambata soarele. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. Numirea de * . . care a fost martirizata în Roma. sa-i admire pe Mesia. la biserica lui cea sfanta. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. aşa create şi biserica lui Hristos. mosilor). Egiptenii o inchinara planetei Saturn. art. mormant. oricat de putin. art. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. v. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. spre care sa nazuiasca tot creştinul. prin care trecem spre Duminica. spre ziua luminii. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. poruncile şi invatatura lui sfanta. iar romanii zeului Saturn. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. II. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. ecumenica. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. pe care nu o vedem cum creşte. Sambata lasatului de carne (S. Intocmai ca şi samanta. S.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. mai numind-o acestia feria septima. sa-i cunoasca. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. Sambata lasatului de came. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. Comem.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. în onoarea ingerilor. adica pana la judecata. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. Deaproapele. la 28. intreaga omenire va fi una. Sambata ecumenica v. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata.Sambata inseamna şi intuneric. . Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. Iisus.

art. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Sambata Rusaliilor (S. unde stau credinciosji şi a treia la altar. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. Sambata lasatului de carne. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. care în noaptea invierii a ies. a scaparat din mormanml de piatra. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. Multi creştini au murit (inecati. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . pentru ca Mantuitorul. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti.. v. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. cu sufletul. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. Cincizecimii.) de pomana. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. penitentilor. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. ci el se facea în noaptea Invierii. inchipuind prin aceasta ca. ucisj de fiare. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. . it. alta în mijlocul bisericii. în biserica. Cresjinii fac sj impart mosi (v. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. Sambetele mortilor (parinfilor. incepand de la Adam.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. iar dupa procesiunea de inviere. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. 12). creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Sambata moşilor v.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. art. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. dupa invierea sa. Vechi.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. S. mosilor. Sambata mare este anteserbarea Invierii. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. Apost. Se numeşte Sambata mare. dintre care pe multi i-a şi inviat. Penticostei.. ca sj în Sambata lasatului de branza. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. unde stau preotii. intru amintirea raposatilor lor. mosilor). De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor.

Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. Incaltarea sandalelor.. tare) e prototipul lui lisus. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. Samuil (evr. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. de care purtau şi Apostolii. Sunt anumite Sambete ale mortilor. la 20. Samson (evr. 27). VI. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. tare): sf. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie.). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. în fiecare anotimp cate una. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3.VICTOR AG A pentru cei morti. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. Hr. cu interpretarea lor literala a Scripturii. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. Secta baptistilor.. a Il-a. 46). simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei.7). ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. loan 1. 6). Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. = luminos. cand lisus. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. 5. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. Samson (evr. cea inainte de Sfintii Arhangheli). 11). 330 . la 27. VIII. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. cuvios (t 540) Comem. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. 26). Comem. asa ne rugam şi noi. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. a IV-a din Postul mare. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. despartit de naie printr-un grilaj. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. Obiceiul a fost şi la evrei.". a Ill-a. fund în mormant. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. = puternic. a calcat puterea mortii).

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

Scaunul arhieresc (tron. ca sa alcatuiasca un tron. Clopotele nu se trag în aceste zile. strana arhiereasca. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. de unde isi au şi numirea de tron. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. scaune. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. heruvimii. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. la amiaza şi seara* orele de lauda. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. cu intelesul ca.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. tronul celui Preainalt. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Uneori apar ca un cere de foe. prin scartairea unei moristi dimineata. plin de asceza şi de evlavie. Vechi. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. faldisteriu) în care sta epis339 . sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. Bisericile monumentale au 12 trepte. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. pe care troneaza Dumnezeu. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin.colaci. Scartaitoarea sau Morişca. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. inconţurat de doua aripi în flacari. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. serafimii) al celor noua cete. de a sedea. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. Mai inchipuie şi curcubeul. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. 12). Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. . spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. servind în locul a tot atator mici taburete.

este simbolul dreptatii. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. cocoşul. tariei. 22). sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. un corn. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. lui ales. Magdalena.Scaunul predicatorial (tribuna. ce trece şi nu se nezeu. copul. David ca penitent. cand nu oficiaza. 340 . rosteşte sentinta asupra mai intoarce. Creştinii. art. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. fml pierdut. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. ca unui biciuirii pacatelor. deci. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. Treptele lui simboliel. Scheletul e simbolul mortii. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. care poarta grija de a evangheliştilor. al deşertaciunii şi al mortii. fara sa stea inalte pana jos. . privind la el. semnul aceea a Episcopului. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. Are în mana coasa ori secera. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. predicatorul. prin micul copilas. o columna. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. . Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire.toti oamenii. care au impar-tasit turma sa. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. o trdmbita. 29). E ceva mai inaltat decat naia. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. Se credea ca aci troneaza sus.relicviile sfinte (Matei 27.supuse mortii. care indemnase pe Petru la cainţa etc. de stapanire. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). ca la pastorul lor. Simboliza. adica trimis al lui Dumnezeu. de pe care a toti credinciosii. ce trebuie trepte ierarhice. nadejdii.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. domine peste credincioţi. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. penitentului.

adica leaga fagaduinta cu plinirea. Vechi. 13). pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Schimonahi v. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. Vechi cu eel nou. pe invatatorul sau. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna.Duminica la utrenie .Schimbarea la fata (Transfigurarea. art. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. Cate341 . se face intra amintire de luda Iscarioteanul. art. nici credinta lor. Preobrajenia. în muntele Taborului. Hie e al sfarsitului veacurilor. veninoasa. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. . pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Poporal o sarata. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. Scranciobul (dulapul). precum se credea (Matei 16. Precum inelul nu are sfarsit. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. nici Hie. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Megaloschimni. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Nou cu Iisus Hristos. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. 14). La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. Cdlugdr. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Moise e simbolul crearii. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. chinuit de remuscari. 11) şi al diavolului. Schimnic v.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog .

16. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. dreptatii.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. în forma crucii.Ministrantii. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. ungand fruntea bolnavului cu sputa. Scuipitul (sputa). inainte de a primi sfantul botez. al caror reprezentant este chiar preotul. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. art. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. ba chiar şi creştinii necredinciosj. intreochiere etc. I loan 5. adica eel nebotezat. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. Scuipirea se face în semn de scarba. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. 6. se aseamana surdomutului din Evanghelie. . caci locul diavolului e pustia. ce-i practica şi azi lumea necreştina. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. Catehumenul. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. Scuipirea. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. 27. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. . La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". loctiitorul Domnului Hristos. inainte de a boteza. este simbolul şi insigniul mortii. ca semn de izgonire a tot raului. Sevastian. II au de insigniu ingerii. exorcizarea. ca semn de alungare a duhului rau. spre locul de intuneric al diavolului. .30). isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. 30). care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. 67. purtand scut şi sulita. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. ca şi coasa. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". Matei 26. 33). e simbolul anatemizarii cuiva. fata de persoanele preotesti. 4). Puterile şi Domniile. Silvestru. prin „a-si scuipa în san". la durere de cap etc. adesea şi cu rostire de blestem. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. de dispret.VICTOR AG A humenul. este un obicei paganesc. ca luptatori contra Satanei. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. moralei. sa nu te deochi". inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. Preotul bisericii romano-catolice. Secera. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. Seara de Silvestru v. Sebastian v. ca semn de batjocura adusa credintei. se simbolizeaza alungarea celui rau.

Secerisul mai e şi chipul judecatii eterne (Matei 13. de orice stricaciune. Pdmdntul bun e inima omului. . -Secerisul mai inseamna trebuinta şi dorinta de mantuire. de biserica şi de ierarhie („secerisul este mult. 30). de seceta. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. grindina. astfel şi azi ar trebui sa alerge lumea spre aceste invataturi sj sa-si doreasca mantuirea. Marcu 4. astfel şi asupra inimii credinciosilor slabi poate usor inrauri oricine.u. dar il parasesc indata ce se iveşte vreo ispita sau vreo greutate la implinirea lui. precum calea o tree toti şi lasa urma intr-insa. e semn şi putere pentru alungarea duhurilor rele. dupa pozitie. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme. inchipuie multumirea pentru binefacerile mantuirii şi cererea de binecuvantare de la Dumnezeu asupra noastra şi asupra celui ce facem semnul crucii.. cand adica se va secera graul şi se va alege neghina din el. vifore şi sa produca rodurile aşteptate. holde. pe acei care s