Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

intunerec. veştminte. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. strdvechi. De asemenea. lapddare.). dintdiu.a. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. Astfel formele de indicativ prezent. citire. cu parcimonie. vremii. provedinfa. viatd. maghii. salaşlue$te/salaşluieşte. insignii. evanghelie. pietrei. bdtrdnetii etc. inchipuesc/inchipuie. cheruvimi. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. Am pastrat insa. heruvimi. specifice perioadei interbelice. dupdcinare. adicd. intuneric. ceriul. pesteolaltd. folclor) a preotului Victor Aga. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. providentd. cruzimii. agheasmd. vieatd. simboale. raiu. acopereminte. strdvechiu. bdtrdnetei etc. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. rai. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. tae/taie. giulgiuri. ulei. 1935. legende. adecd. evreeste/evre/eţte etc. vremei.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. liturghie. pe care le-am socotit necesare. monogramul şi monograma. liturgie. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie.). micimei. cdtre. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. ve$minte. olei.a. pelerin şi peregrin etc.. pietrii. boale. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. lepddare. rane. cruzimei. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. cdtrd. 10 . persoana a Ill-a singular sau plural. Dictionar enciclopedic (cu istorie.j.a. goanele pentru prigoanele. untdelemn şi untul de lemn. pane/pdine. micimii. acoperdminte. deaproapele. inconţurare s. mormdnturi etc./ S-a renuntat. traditii. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. cetire.feştanie şi sfeştanie. evangelie. cerul. giolgiuri. incunţurare s. magii. se referesc/se referd s. locueşte/locuie$te. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". totodata. agheazmd. dumnezeeste/ dumnezeieşte.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina.. Timişoara. dintdi.

operate de autor. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. dezacordurile gramaticale. ION NICOLAE ANGHEL . ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. în acord cu normele curente. sf. lemn al crucii etc. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. -toate acestea au fost operate tacit.). optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . sf. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc.forma din editia princeps a lucrarii).). Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. sfdntul lemn al crucii etc. Hristos a inviat s.a.. unele formulari neinspirate. art. de fiecare data. sfintele daruri. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v.a. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului.). Alte indreptari privind punctuafia. cat. pe pagina noua. rom. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd. evident. daruri. cum cade. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. grafia numelor proprii. Duminica dupa botez ş.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel.). familiari în loc defamiliali).

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

mai ales. ridicarea ochilor. alcdtuit din corp şi din suflet.. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna.. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin.) oriprin lucruri (lumdnare. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. b) simboalele obiectelor de cult. pentru folosul lor real. bucurie etc. ca unfel de vorbire spirituald. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult.. obiceiuri şi ritual deosebit. în poezie şi în arta religioasd. potenteaza evlavia şi simtul religios si. în lege. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. se numesc simboale. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern. cu tot cugetul. ci. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. exprimate prin lucrurile (pdine. Simbolica creştind se exprimd în cult.Prefata Omul.....). Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase.. Semnele. simboale naturale. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. infdtisatd prin semne (inchinare.. cunoscdndu-le in 15 . dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. în dogme. abstracte. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare.. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. Dupd natura acestor semne sau lucruri...) vizibile. cleric ori mirean.) şi lucruri (daruri. nu numai pentru frumusefea simboalelor.).) externe. actele şi lucrurile externe.) prin semne şi acte externe. în traditii. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. vinul.. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri.

Chisoda.VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. embleme şi insim religioase. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG .

Ca aducator de jertfa. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine.18). E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. se spala cu nisip. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. 13). ca eel dintai care. B. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . B.) Abel. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. grecii şi romanii. (In calatorie. adica cu care isi spala mainile. 6. 22. Abadon (evr. ca simbol al curatiei sufletesti. care reprezinta intreg alfabetul.4) şi al sfintilor. A. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. La sf.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. 2). moarte. picioarele şi fata inainte de rugaciune. în simbolica biblica şi creştina. ori în lipsa de apa. inchipuie inceputul şi sfarsitul. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. A. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. a suferit nedreptate şi moarte. Aceste trei litere. C. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. e şi prototipul preotilor. nevinovat. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). pe pavimentul ori pe peretele bisericii. logica) ca inchipuire. 8. semnul crucii (X) lui Andrei. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. 21. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. Mai e prototipul martirilor. nimicire) e ingerul adancului. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. din cenusa. simbolul diavolului. C. care locuieste în adanc. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei.

O (Iehova). De aceea are icoara Sfintei Treimi.24). A. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. a convertit multa lume cretinism. Acatiu (Ahaţiu. inseamna puternic. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. Sf. 18). avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. baierul şi marţişoarele. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. Ahaz). la 13. citite de sus în jos. Talismanul. curajo Sf. 2) sj mart comemorat la 14 iulie. Particelel euharistice v. m a ] tira în goanele lui Diocletian. Comem.a u introdus sj în cretinism. aşa lisus. fara prihana. . inconţurata de stele. nume g r e c . Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. Dezlegare. bolta cerului. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici. Gnosticii 1 . Sţ Acaţiu. art. Aquilin] nume grec. VI. Achilina (Aquil. figura cu cap omenesc. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. Adancul.1 inseamna: nevinovat. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. Acvila .3) din pizma (Matei 27. Acvilina. pastoral eel bun. Absida (de la habsis . Abluţiune. inceputurile. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. Achil. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. se credea aparator contra mai multor feluri de boale.). Abis v. în e t a de 15 ani. ne dau cuvantul „abracadabra". Accidence euharistice. Intr-un triunghi. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. art.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18.

ciune. La noi numai Treimi. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. simbolul mantuirii. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. la cuminecare etc. iar cului Iisus în scutece. Dinţos e „camasa" (katasarka). cat şi la evrei. scutecele prunTnalte. ambele din giulgiu. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. iar zeiasca. în recunostinta micimii sale. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. Sim. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. cand stau în fata lui Dumnezeu. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. VIII. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. ce s-a pogoserveste şi de invelis. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. care inseamna lumina cereasca. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau.actul prefacerii. isi acopera fetele cu aripile.tului. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. atat la cele pagane.lor. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. Deoarece la confectionat din materie mai fina. pae) sunt trei la numar. Omul adica. Tot aceasta Domnului. 4). Inşisi serafimii. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). provi. avem trei acoperaminte: aeml.apostol Pavel (I Corinteni 11.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. dupa demandul sfantului pe el crucea. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. spre bolica: vezi la fiecare în parte. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). Comem. care poate servi ca mijloc de ispitire. la 1. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene.

. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. Adam a pierdut acest prototip. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima).. ca apostolul slavilor catolici. prin biserica. „din pamant". Acte sfinte (cantare.. la 26. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. Adalbert (Albert) (nume germ.) sunt forme liturgice esentiale.. predict. o panza în forma de patrat. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. Nuditatea. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. adica la intrare.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. de trebuinta pocaintei. = din pamant). al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. Martirizat în 997 şi comem. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. citire. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. Iulian (t 680). .: primul intre nobilime).17). XI. e prototipul genului omenesc. o panza în forma de cruce. Adela (germ. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. Prin aceste semne externe. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. = nobila. în a caror intuneric se pierde omul. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. simbolul mantuirii. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. a indurarea lui Dumnezeu. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. Prin pacat. Ada." (Isaia 53 4. adica. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. . palla). care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. 19). i s-a dat numele dţ Adam. nu dupa meritele sale. c a r l „suferintele noastre a luat. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. care se revars. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. ce o avusese inainte de pacatuire. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. e semnu nevinovatiei. suflarea etc. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. Adam (evr. ca eel dintai om pe pamant. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. Matei 8. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. s i m b o ] lizandu-se ca. Sf A. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc.

Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. comem. ci adormiti intru Domnul.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. Adrian: sfant martir. 7). 11. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. 2. în zori. art. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. Adventul e timp de abnegatie. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. (Vezi art. apoi episcop. 9. a fost calugar în ordinul cistercienilor. se tin în fiecare zi. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. în decursul rostirii Crezului. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. Craciunul mic.. Adolf. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. Pana e la proscomidie. Repausatii nu sunt morti.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. adica insigniilejertfei. 14). în Osnabriik. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. art. la 11.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. de cainta şi de pregatire. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. care a adormit spre somnul mortii. la 3 februarie. iar cand e pe altar. comem. A propovaduit în Palestina (t 302). A doua naştere v.) . Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. Apocalipsa 8. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. rugaciunile „Rorate" (v. A. De aceea se zice repausatului. Vechi e simbolul idolatriei. Sf. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. II. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. nume germ.2. inseamna: lup nobilitat. . Advent. foarte nimerit. are cusuta crucea ori un miel. Adormit: dupa sf. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. Clatinarea aerului. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. raposat în 1224. apostol Pavel inseamna pe repausatul.000 de ani. fiul lupului. „adormitul în Domnul". cand acesta oficiaza.

vin etc. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. IV. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. care inchipuie intreg capul. vamile vazduhului. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. f 16.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. cu mana imparte apa în f o r m crucii. o afun de trei ori în apa. ceea inchipuie cum. Comem. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. Turnarea apei pe crestetul capului. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. 4). simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. spalarea totala de toate pacatele. Agapia. II. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. cum se mai numeste botezul. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. Afundarea catehumenului în apa. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. c u r a joasa): sf. de bunavoire. art. în pronaos. nume grecesc. inseanm' plina de iubire. art. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. ara stropeste în cele 4 regiuni. simbol . iar Rusalii atinge apa cu mana. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. la botez. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. art. = miloasa. Agata (gr. Comem. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. Epitaful. Afumatoare v. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. pomana. la 5. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. A martini în Salonic (f 304). Aerul sfant v. Agapa se numeste pranzul comun. buna. din darurile de prescuri. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. Cadelnita. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. Agapa v. prin care se sfintesc apele. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. S f .

Sf. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. scoasa la prosco23 inseamna . sfintite prin botezul lui Iisus. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. în ajunul Bobotezei. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. o beau bolnavii.). Agnet (de la grec. la 21.miel curat. Agheasma mare se numeste apa ce. prin darul Duhului Sfant. E patroana fecioarelor. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. cu agheasma mica. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei.a. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. nevinovata): sf. agnus . apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. stropirea m. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul.1. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. se stropesc fantanile.: Comem. art. în Ajunul Bobotezei etc. martini (f 304). nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. conservarii. inchipuind botezul lui Iisus cu foe.14). Duminica tanara"). la . s-a distins prin milostenie şi evlavie. afundand în apa lumanarea de Pasti. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. ceea ce Domnului. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. în fine. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. . adica sfinteste. simbolul . A. apelor şi ei de 3 ori. cu ajutorul sfintei cruci. simbolizeaza raul Iordanului. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. cu duhul. la 19. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). de aceea se canta şi troparul. Se conserva nestricata ani de zile. Agheasmatar. Comem. Simbolizeaza apele Iordanului.) ş. = blanda ca un miel. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. un vas. Agni. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". Agnita (lat. curata. Comem. iar la . Aglaia: sf. Spalatorul ritual. XII. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). cuvioasa. de obicei o caldarusa de arama. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. „!n Iordan". Agnes. Agheasmatar v. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. morţii (v.

VICTOR AGA midie din prima prescura. şi rostirea. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. inseamna lumea.. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. pana e la proscomidie.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. 24 Agrafe (fimbrii. în care e infatisat mielul.23).. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. art. acesta 1 . în icoane. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. 5) a j u n Craciunului. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. Agnita v. adica „amestecarea sfanta" (v. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. cercul. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. în ur blestemului legii. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. Agnes. adica cele 12 semintiii Ahasverus. inseamna pe lisus în iesle. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. prin a j u n ţ (postire). predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). de ace A. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului.") pentru pacatele noastre. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. fiinta legendara. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. Agrafele prindeaa efodul la umeri. pe partea opusa sigiliului. Turnarea apei şi a vinului în potir. în coasta Mantuitorului. Agneful asezat pe disc. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. Cele doua din ur . Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. 2) Zi Crucii. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus.). 4) ajunul Bobotezei.

în robia babilonica. dupa sfanta liturghie. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. art. desi s-au hranit numai cu Alb. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Cele doua din urma simbolizeaza. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. prin postul lor.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Prunele uscate şi graul toata noaptea. sa şisarataceascapana Domnului. şi creştinilor. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. în urma . Ciocdrlia. . care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. un stihar alb. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. Botezul. cu care preotii. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. a cate o semintie. Anul nou. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. Prin stropirea caselor. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. 4. s-au aratat mai novatiei sufletesti. la botez. rataceste risipit prin > u a venire. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. catehumenii primeau. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. ei 25 .. care nu a voit sa tStos şi care. deschiderea raiului şi aducerea postire. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. grau fiert inceperea misiunii lor. urand de haina alba. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. inchipastrat credinta curata. nasterii. blestemat pe A.. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. cu mancari. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. sfintesc casele crestinilor. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. cantarea troparului „Nasterea. ce le urmeaza. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. contimpului. care simbolizeaza plinirea timpului. ita legendara. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. Daniil şi al sotilor sai care.

Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. celor ce se boteaza. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. în care a fost rapit Hie. odajdiif steaguri albastre. în biserica apuseana. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. sf. în asemanarile s f i n f i l parinti. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. casula. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. 2 apare un cal alb în vedenia sf.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. iar pe credinciosi d albinele. art. în Apocalipsa 9. are 4 cai albi. apostol. un s t i h a j mai scurt. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. Stiharul. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. fara maneci. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. Sf. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. art. c vatama pe aproapele sau. în semn de bucurie sufleteasca. Alba v. precum e şi stiharul preotilor de azi. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. ce o are alba sau stiharul. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. Alba v. Gheorghe e infatisat pe cal alb. Azi. Alba (cappa sau chrismale). Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. Alba scurta (rochetum). asa şi creştinul. se omoaras . Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. are a c e e a a simbolica. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. . li se da. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. Vechi a fost alba. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. Caruta. nevinovatia primita în botez. 9. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. ca semne ale n e v i ţ novatiei. e de culoare alba. Albul e şi semnul luminii. porumbelul. Culoareavesmintelor preotesti în Test. 14). a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. o bereta alba. Jos are un bogat chenar de dantelarie. chipul Sfantului Duh. Saptamdna alba.

S-a luat din iudaism. episcop în Capadocia(f 251). Alimori se numesc rotile de foe.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. Comem. Comem. Comem. loan 19.luptatoare. la 2. ce se revarsa din altar. intemeietorul congreg. V. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . Rusalii. Sanziene). iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. Alilula (evr. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. Alexandra (grec. 39). infloreste. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. invingator. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri..gur sufleteste. fiindca floarea de aloe foarte rar. omul lui Dumnezeu (grec.luptatoare): sf. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350).). simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. . Alexie. Aloe. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. una din cele 7 martire din Ancira. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. e simbolul nemuririi. la 16. arbust binemirositor. luptator): sf marturisitor. cum zice sf. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. sanctuar. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. Ill si 17 VIII. om la locul sau): sf din Roma. numai la cate o suta de ani. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. III. 14. unde a fost crucificat Domnul Hristos. episcop. Altar (de la aha ara . Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. Craciun. Vechi. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. — protector. Alexandru (grec.nobil.loc inalt) numit şi abaton. . la 3. V şi 22. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. Comem. redemptoristilor (f 1887). Alfons (germ. XII. VIII. la 8. . ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. Alexandrina (grec. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. la 17. Comem. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. renumit): sf. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne.. inchipuind astfel locurile inaltate. sprijinitoare): sfanta. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). . aditon. loan Hrisostom. .

fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. Spalarea sfintei m e s e sapun. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume.curatia m o ra . iar partea din dreapta altarului. inchipuia pe iudei. iar stropirea agheasma în semnul crucii. . ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. la i n i j l o c .în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. . care simboiizeaza pe ingeri. ce revarsa din altar. adica mormantul lui Hristos. art. mast aloe. l e g a t acesteia cu sfoara. altar. tamaie etc.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". prestolului şi la cele patru colturi. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii.I m ' carea prestolului cu camasa. sfanta masa inchipu. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. ce ardea i n t .VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. sufleteasca. inchipuia pe pagani. numita epistola. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . adica cea dinspre miazanoapte. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. apoi acoperirea pe camasa. Vechi. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. 1 8 . Altarul şi sfintirea lui. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. . . Deoarece pe sfanta masa (prestol. Altar v. numita partea evangheliei. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. intunericul sufletesc.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu.

. a fost parinte şi invatator bisericesc. simbolul puterii. nume latin. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu. Amestecarea chipurilor v. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. cugetele şi intentiile rele. 12). savarsirea proscomidiei.juieste noroc oripeunde ii porti. -Dupa ectenia cea mare. episcopul Mediolanului. XII.diferite boale. „in numele Tatalui.in Sfanta Sfintelor. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. trandafirie. care a prefacut. . alun. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. Sf. mantuire. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. care ameninta miraculoasa. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. lui şi ii schimba viata sufleteasca. cum aluatul schimba faina. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. 29 . Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. nume latin. la 4. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. 4. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. A. violeta. Altarul tamaierii. a reinviat nu numai pe singuratici.. Privit anume din trei parti diferite. simbolul smereniei. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). Ambrozie (gr. guitoare.. Comem. Matei 16. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. art. inseamna sarmodul de viata. în momentul lumea pagana la Hristos. la Vechi. greoaie. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. trecatoare (Corinteni 5. IV şi 7. ca sa fie organ de conducere al bisericii. Aluatul fariseilor. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. era simbolul rugaciunii. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. -nemuritor). Impreunarea chipurilor. simbolul iubirii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. Amvon.." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. prin coloratia sa.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. art. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8).

Introduse de gnostici. în timpurile renasterii. ce se purta la grumaţi. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. profet în Test. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. Amurg v. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. la 15. Amin. A n a . cat şi în sculptura şi arhitectura. v. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. Comem.. art. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. Amoreti.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. scrieri sfinte. . se purtau la gat. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. nevinovatie. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" .. adica pe S fa Maica a Mantuitorului.al meu. de lemn. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. Amos (gr. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios.VI. formula de incheiere a unor rugaciuni. Daca e la inceputul vorbirii. inseamna: aşa sdfie. Vechi.. nenorocirilor. Crepuscul. Amvon (advon. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este.. „Amin. de pe c se rostesc cuvantarile. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. placuta lui D u m n e * aleasa). în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. asa e sigur." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. Amictus. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. proprietate): sf. se citesc p a r e apostolul. piatra ori pamant. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. sticla. lemnl crucea Domnului. chipul mielului. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. Se n u m e s j e amvon arhieresc. art. Aveau forma unor medalii rotunde. Avestitia" s. amin graiesc voua. pe aleasa a lui Dumnezeu. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. ce urmeaza. aşa va fi. Ana (evr. cum su ? cruci. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. la maini ori la piept contra boalelor. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice.a. pagubelor. au trecut şi în creştinism.m a n ieste-ma. iconite. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. Sf. Humerale. patrate ori eliptice.

. vesmant calugaresc în forma epitrahilului.a aduce). apostolul. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. E izbavitoare de otraviri.marit. analabion . Roza Ierihonului. iar celorlalti li se impartea anafora. Anahoret (pustnic. simbolizeaza curatia morala. fecioara şi martini în Roma (f 304). BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. mancau prinoasele aduse la biserica. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. infrumusetata): sf. inviat): sf. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. Ca val al monahelor în creştinism. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. . care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. e semnul bunei purtari. se cuminecau toti creştinii la liturghie. arsa de vie. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. Analav.în loc de har). Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri.. de unde aceasta isi are numirea de antidor. Comem. III. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie".a cuprinde). ospetele din biserica primara. XII şi 21. . mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. anaval. Anafora (gr. Anastasia (gr. 10). . Inseamna jugul crucii. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. ca monahul sa nu poata privi în laturi. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. al decentei. Analav (gr.. Anabolagium (sindon).. e painea sfintita. Anastatica v. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. anafura. în vechime. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. o ingusta masa portativa. cand creştinii. .). art. Anastasiu (gr. art.marita. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. XII. la 21.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. la 25. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Analoghion. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. la sfarsitul liturghiei. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. Comem. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. Anaval v. antidor (gr. 19).

Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. . asemanator ingerilor): sf. contrar. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. Nou. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. inseamna: ispravnic. . (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. care nd comunitatea şi legatura ac legi. . la 4. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina." Andrei. în rai animalele traiau în armonie. Poporul crede ca în noaptea sf. Comem. al ereziilor şi al fa Antidor v. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. nume grecesc. Lipsi: lui. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. numita şi crucea lui Andrei.) Ansgar (Oscar).. contrar lui Hristos). puternic. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei.. ajutator. martira din Tesalonic. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. Angela. tabara. puternic.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. se poate savarsi sfantt oriunde (camp.. 9) si. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. Dintre apostoli. fiind acolo pacea eterna. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. ori ca apostol cu crucea aceasta. dusman. posturi în scopul curatirii sufletesti.. care sunt nadejdea şi taria noastra.) ] anTimiş. nume germ. langa el.ingeras. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. cand creştinii locuri stabile de inchinare. A fost martirizat în Ahaia. nume grecesc. adica mormantul Domnului. . I X . Aniversarea mortii o tinem cu serbare. antim loc de masa) e o naframa A matase. cu intrarea lor.ingeresc. la 3..1. ca sţ pe oameni. Antihrist (gr. deschid şi usile incuiate.. Comem. Andrei (gr. Antihrist e simţ rautatilor. cj . ca insigniu. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. rastignit pe cruce sub un maslin..fara pereche. '.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. cu ajutorul obiectelor din case. apoi Petru şi ceilalti. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. caci e noaptea-ngrozitoare. Precum acelea. Anisia (gr. . art. II. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. Comem. la 3. VII. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. Originea si-o a r e d i n persecutiilor.ispravnic. Angelica (lat. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. 3.. facand crucile lui Andrei pe ele. distinsa): sf. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). Antim. Sf. la 15. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. A. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). Andronic. Scripturi este Satana..! dupa marturia Sf. 32 Angelina (lat. în goanele lui Maximilian. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. AnTimiş (antimins. Martirizai pitare. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. Schifnb'a mersul firii. buna ca un inger): sf. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni.

18. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. art. Antonin. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare.floare. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. al rautatilor. Ca acoperamant pe prestol. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Pantile mici.. ci numai Q piatra. care confine moaste de ale sfintilor. IX. Antonia. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. la 30. Anafora.". Antim. nume grecesc. Sf. simbolizeaza sindonul. şi care e sfintita de Episcop.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. Antoniu eel Mare. primul. Lipsind prestolul. la 17. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). Comem. Comem. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului.. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte.. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. . Comem. adica inchipuie mormantul Domnului. II Tesaloniceni 2. A. Mantuitorul a repetat invierea Sa. Mai inchipuie şi predicarea sf. Antoniu de Padua. IV. 3. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Nou. 33 .. eminent). la 13.) pe sfantul anTimiş. Sf.1. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). şi fiind invelit în iliton. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. şi mahrama de pe cap (loan 20. la 3. Anton. Biserica apuseana nu are anTimiş. inseamna: duşman. AnTimiş (antimins. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare.. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231).) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. tabara. VII. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. Antoniu (gr.: episcop al Nicomediei (f 284?). în creştinism inseamna duşman al pacatului. 7). Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut.. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. al ereziilor şi al faradelegilor. Comem. 9) si. Antipascha (in loc de Pascha). Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. ca sa amageasca pe oameni. contrar. Antidor v. Tomii. Martirizat prin decapitare. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor.

în centrul bisericii etc. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . adica era an de odihna. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. Precum soarele. astfel Sfanta Treime. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). care simbolizeaza lumina şi viata. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. iar samurastul. cu strangerea şi sortarea rodurilor. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. Taierea impreţur a Domnului. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. Anul bisericesc ordinar sau comun. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. A şi O (alfa şi omega). care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. Vechi tot al saptelea an. Anul nou v. anul Domnului. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. E tipul invierii din pacate. Vechi era tot al 50-lea an. A. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. unsul Domnului (Isaia 61. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). produsele de la sine erau ale tuturora. Ca inscriptie pe monumente. inseamna: roditor. Anul jubileu în Test.8). Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). VIII. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. incepe la 1 septembrie. vara. în cercul urmator. pe evangheliar. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test.VICTOR AG A Antuza. la 22. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). în acest an pauza poporul şi pamantul. Toamna. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. spre Hristos. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. art. spre vara. Comem. e inscris Psalmul 64. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu.: cuvioasa şi martira în Seleucia. iar în biserica latina la Duminica adventului. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. simbolizeaza judecata din urma. Sf. nurae grec. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. cu centrul catre soarele material. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. adusa prin Iisus. în acest an odihnea pamantul. Anul bisericesc incepe cu toamna.

iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. intareste şi e fara sfarsit. gazoasa şi solida. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. Apa naturala e curata. receruta la serviciile divine. Anul sabatic. care curata. Nu se incasau datoriile. dupa ce se reintorc la casa mortuara.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. Apa deci inseamna curatire. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. puternica. Bunavestire. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. curatitoare. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. „apa vie". ca sa se duca inapoi tot 35 . se stropea poporul etc. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. Apa. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. Vechi. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. se spalau leprosii. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. cea tulbure e chipul pacatului. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. în ritual apa e intrebuintata la liturghie.. adica o putere miraculoasa. se faceau vindecari. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. art. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. ca obiect de cutatenie corporate. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. Precum apa spala murdaria. intaritoare.. în Test. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. Mariae V.). la spalarea mainilor. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. mai era şi simbolul monoteismului. 34). Apa simbolizeaza imparatia creştina. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. Apa e simbolul Sfintei Treimi. dumnezeiasca. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. 4). care este o renastere din apa şi din duh. curge necontenit şi nu se sfarseste. Anuntiatio Beatae V. botez. stravezie. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. reinnoire şi sfintire. la cuminecare. al lumii şi al primejdiilor. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. prin aceste insusiri. sfintiri. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. aceleasi drepturi de la Dumnezeu.

care se rugau pentru cei botezaţi. care trebuie sa fie curata. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. vindecator de rane sufletesti. cu sare şi cu cenusa. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. spre sfintire. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. semnul intelepciunii. Apa. Apa inchipuie curatirea de pacate. sufla asupra ei. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. art. un uns al Domnului. dupa ce a trecut un convoi mortuar. ce se impartasea în vechimea creştina. ce o varsa poporul inaintea casei. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. neamestecata. cuvantul lui Dumnezeu.VICTOR AGA raul. al marturisirii. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. v. mai ales în timp de seceta. naturala. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. dupa ce s-au spalat. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. în fine. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. Apa gregoriana. se amesteca cu vin. ce se toarna în vin la proscomidie. are sa se sfinteasca negresit. arunca putina sare. Apa botezului inseamna lumina. Apa calda. darul lui Dumnezeu. spre a-si stampara vapaia în care ard. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. Vinul şi apa mai simbo- 36 . intelepciunea. Apa. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. sarea inchipuie nemurirea sufletului. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. în numitele zile. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. Apa botezului. Cdldura credinfei. vinul inseamna taria. Apa varsata dupa convoiul mortuar. Iar ca semn de curatire desavarsita. iar cenusa e semnul penitentei. inchipuind pe creştinii cei vechi. cu care la consacrarea bisericii se stropeste.

pana nu a mai scos nimeni din acestea. art. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. inchipuie firea omeneasca. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. ca şi simbolul desertaciunii. Pe unde sunt rauri. dupa ce mortul a fost scos din casa. pentru a stropi morţii. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. dupa credinta populara. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. dupa credinta poporului. ce trebuie sa 37 . în care se boteaza catehumenul. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. se face om nou. art. ci se arunca afara. spre a simboliza curatia. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. art. sa guste şi mortii din pomana.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. inchipuie Invierea Mantuitorului. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. în credinfa poporului. Apa de la sfintirea mare v. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. cenusa. Apa Sambetei. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. cu sapun sj cu vin. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. credinta derivata din ritualul creştin. Agheasma mica. pentru o viata duhovniceasca. se renaşte pentru o lume spirituals. ca simbol al nemuririi. Apa neinceputa. Apa mustrarii în Test. Aceasta apa nu e buna de baut. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. Agheasma mare. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. Apa de la sfintirea mica v. iar sarea. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. aceasta fund simbolul nestricaciunii. Agheasma. Apa sfintita v. amestecand-o cu sare sfintita.

ca martori ai invierii Domnului. dupa obiceiul oriental. ca 12 porumbei. Apostol v. episcop al Ieropolei. precum şi pietatea catre Dumnezeu. Vechi a avut 12 patriarhi.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. 13). unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. 3. în primele secole şi în timpul persecutiilor. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. Barba e obicei oriental. conform textelor biblice. prin simboale. 19. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. altare etc. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Nou. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). ca palmieri. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. liberi de orice gand lumesc.14. art. . 16. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor.. 16. Precum Test. Apostolii erau infatisati pe sarcofage.. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. i-42). -jertfa zeului Soare): sf. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza.. Apa vie. Vechi." Filipeni 2. recu-noasterea pacatoseniei. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. Sigilarea sicriului. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. 28. dupa Matei 10. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". desert. i-3). Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. Citiri din epistole. conform cuvintelor „fiti intelepti. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. Ape multe: sunt în Test.. în Test." Matei 10. 12 lei. art. al celor ceresti şi al celor pamantesti. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. Apolinariu (gr. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. 10). Ieremia2. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Apaos v.9). care e numita roza creştinatatii. ca pescari dupa Matei 4.

adica deschizator şi Florar. ori cu un clopotel de pelerin. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. toate cu referire la invierea vegetatiei. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. ca simbol aJ jupuirii sale. 10). 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. usile cu ramuri verzi de salcie. episcopul Ierusalimului. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. jucand. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. 13). fiindca el a calatorit mult. Vechi au fost txk. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului.).). ori e tarat de un cal. Petru şi Pavel (v. cele 12 semne ale zodiacului. în ziua de Sf. art. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Incep paparudele. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. se impodobesc portile. ca semne ale martiriului sau în Persia. pescarii. 12 izvoare. Sf.\2 margaritare din efodul arhiereufui. foarte adesea. Matia are o barda ori un cutit. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. carbunii. cu care a fost jupuit în ţssgsia. 12 fii ai lui Iacob. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). 39 .msa (Matei 5. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. 22). Poporul a poreclito Prier. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. art. < ţ \. cerand ploaie cu colinda lor. Gheorghe (23). ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. Filip are un toiag de pelerin. loan (v. Vartolomei are un cutit. art. goniometru. incununat cu mirt. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). Toma are o lance cu care a fost martirizat. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Embleme). ferestrele. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. cu care a fost decapitat. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. Iacob eel tanar. ua toiag infaşurat în piele de otn.

cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". din lumea intunericului în imparatia luminii. ca şi samanta I rasarirea ei m 15.. e simbolul raiului. care e lumina adevarata. art. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu.. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. 52). Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. inainte de Inaltare. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. iar altii au inima rea. Botezul Domnului.I tul bun şi rau. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. precum unii oameni au I inima buna. trecerea în lumea necunoscutului (v. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. în parabola semanatorului avem paman. Gheorghe). la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus.. Sf." dau lauda lui Dumnezeu. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. în biserica intram de la apus.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. cu rostirea „totdeauna.".". şi art. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24.". V e c h f i nimiceste penţ totul. Ararat. Ha inseamna: c e s fc setata. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun.. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului.". Apusul soarelui inchipuie moartea.. primitoare a invataturilor i sfinte. rostirea „Mantuieste. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. ca expp niciei. Aretia. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri..42). a mijloc de corup arginti a fost va sai." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. cum s-au inchinat şi Apostolii. Aratarea Domnului v.. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. Binecuvantarea cu 40 . mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. Crepuscut).. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma... Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. precum au dat lauda şi evreii. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe.. Aratura e simbolul inimii omului. care privira Inaltarea Domnului si. ca şi Domnului Hristos. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. 62). Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare..

Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. 3). pe care. III. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. ca şi al patrulea. ori în tovarasja lui Moise. adica al fatarniciei.ai celor 12 Apostoli. ingeri de treapta a treia (incepatori. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. infrumusetata. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. grec. iar Iisus a fost vandut de Iuda. Haritina. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. art. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. în eel mai inalt grad eclesiastic. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. cu brane de aur. Pe Uriel. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. 3). Comem. tinand un crin alb în mana. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. nume grecesc. chiriarh (kirios arhon. 42). Mihail. Ardere de tot v. Precum sunt arborii deosebiti.) ca preotul eel dintai.) ca pazitor asupra credinciosilor. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. asa sunt şi oamenii. adica conducatorul unei biserici intregi. Arborii simbolizeaza pe oameni. numit şi ingerul mortii.prin punerea mainilor asupra . la 6. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Arcadie: sf. arhiereii au insignii 41 . a fatarniciei. Holocaust. dupa traditie. Ezechiel 21. il are numai a patra carte a lui Ezdra. 32). Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. ierarh (ieros. ca inger pazitor. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. Vechi ca omul se mistuie. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. acest inger sa-i fi ingropat. plina de gratie. episcop (grec. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. eel mai mare. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. arhon) ca principele preotimii. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. 31. inseamna: cea impodobita.av pacat. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului.) ca principele Domnitor în biserica. sunt infatisati cu haine ostasesti. Aretia. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. ca expresie a tradarii. de prietenul şi invatacelul Sau.

manusile episcopate şi gremialul. pantofii rosii. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. ca şi dansul şi cu totul sfanta. la 17. spre a exprima deplinatatea preotiei. 3) inelul episcopal. 14. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. 42 . Armin.proprietar de cai. ciorapii de matase. ca instrument de lupta fizica. Arsenie mare: sf. engolpion. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. inseamna: urzitor din Armenia. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. Arhiereul a fost uns cu mir. barbat al unei femei etc. Artofor. 12). Aristide (gr. Arhip (gr. Exod 34. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. referinta lor catre lume. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. tiara. unul din cei 70 de ucenici. inelul cu piatra verde. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. mantia). Iisus a fost uns din veci. Ariadna (gr. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. 13-17).VICTOR AG A specifice. biserica. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. tronul papal (Simbolica. Daniel 9. 34) prin sfintenia Sa. caputiul rosu. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. i n s < Aron preofiei. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. Comem. 41. Mesia" (loan 1."(Matei3. impacarea noastra (Evrei 4. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. Romani 8. . iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul.eel mai viteaz). numit fiind şi „Unsul Domnului. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati.. Armeniu. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). fara defect. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. Pavel (Efeseni 6. 2) crucea pectorala. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. ornatele sacre (sacos. armenian. Comem. Arminden se numeste pomul verde. inseamna arme sufletesti. mireasa lui Hristos. IX. trebuia sa fie curat. XI. martini în Asia Mica (ţ 130). va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. de herghelie): sf. Aria e simbolul judecatii din urma. e imaculata. ap. Comem. omofor. dupa cum vorbeste sf. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. binevoitoare): sf. bedernita. vezi la fiecare articol). astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. inelul. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. insignii sacerdotale: mitra. vulturul mic. la 22. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. crucea toiagului. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. artosul. 24). Arme: în simbolica creştina. Armatura. .. Iisus e arhiereul eel mai mare.

Arnulf. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. Arnold. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. e prototipul preotiei. un vas în care se pastreaza artosul. Comem. Arsenie (Arseniu. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. la Vinerea mare.. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei.. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. a pacii şi a rabdarii. Artofor.inchinat zeitei Artemida): sf.. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. a dat nastere monahismului."). La intrarea în Ierusalim. Artemie. nume german. VII. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. ca şi nastrapa. spre a ajunge la desavarsjre morala. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. V şi 19. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. avand aceeasi simbolica. Mdnzul asinei). Arno. prin contemplatie. Comem. în simbolica. art. Ascensio Domini v. X. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. 3. la 20. respectiv al Arhieriei. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. Inaltarea Domnului. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor.barbatesc) eel mare: sf. se sfinteste la Pa?ti. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. spre contrabalansarea datinei pagane. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. Ivita prin secolul II. parintele anahoretilor (f 449).creştina. . 43 . în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. Exod 34. inseamna: curajos ca un vultur. Artur (gr. Aron. mare mucenic în Alexandria (t 396). La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. (Vezi şi art. inseamna. la 8. gr. iar în biserica romano-catolica. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. fratele lui Moise. E simbolul penitentei adevarate. . Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei.' Pentru doua mici pacate din tinerete. prin mortificarea corpului. a lacrimat o viata intreaga. Ascet: eel ce poarta lupta interna.

strangand în mana trei vipere. 32). cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. Astazi. luni şi ani e numai pe pamant. Impartirea de timp în zile. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v.VICTOR AG A Aspergile. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. goala. Comem. care vine de la rasarit. art. sfant. mai ales a pacatului betiei. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. de napdrca (Matei 3. art. . 43). napdrca). . prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". busuioc."). adica a sasea în anul inceput de la martie. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. vestibul. Sf. V. Marcu 16.. marit). în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. stil. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. mare antiarianist (f 373). stropitoare de agheasma. Atriu v. la 18. rapusa de puterea de sfintenie. • o coasa (iadul).. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. 19. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. Augustin (lat.stralucit. Logodna. inseamna: fara de moarte. 18.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. Pui Iisus.. zeitei graului şi a secerişului. Luca 10. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. al pacatelor şi ispitelor. Gustar sj Secelar. Azi. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. adica pacatul (Psalmi 90. 5: „veti calca. unul dintre cei mai insemnati 44 . Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera.1 şi 2. Atanasie eel Mare. La romani se numise intai sextilis. Faptele Apostolilor 28. Poporul o numeste Masalar. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. ca un simbol al lacomiei. cu fata desfigurata. sumetiei şi al necredintei. La romani. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. cea mai primejdioasa specie de serpi. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. pronaos. inseamna vesnicia. art. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. timpul dupa moarte. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. 13. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant.

Mai e simbolul pompei. VI şi 28. Marcu 14. ale Inaltarii.parinte. Patronul aurarilor e sf. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). Aurie: culoare. Nimb). episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Abba (caldeic . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. Aurora (Zorea). pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. poate nu chiar intamplator. la 20. în sfarsit. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. isi are anagrama sa în Eva. aurita. un fel de nimb.. Eligiu. precum se lamureste aurul în foe. ca pe o maica dumnezeiasca. VII. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. . neamicabil. inseamna neprimitor.parinti bisericesti. e simbolul demnitatii suprafiresti.din aur. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384).aurit): sf. ori ca un joe de 45 . dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. precum şi este aurul material. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. la 15. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. Aurelian (lat. al abundentei şi al idolatriei. nume latin. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. ce are sa se aduca cu gand curat. ţe invaluie intreg corpul sfintilor. Hie. Aureliu (lat. care în tinerete a fost argintar. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. soarele dreptatii. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. Aurelia. De aceea bisericile. Auxentie (Axentie) nume grec. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. care e tata. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. care a nascut pe Hristos. inseamna: frumoasa. Comem. X. VIII. Amasurat acestui simbol. . nepatat. stralucit). sunt impodobite în stralucire de aur. 15. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. sj art. potirul e din aur. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. ca simbol al maririi şi al virtutilor. Comem. Galateni 4. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. ale Invierii. ca lacaşuri dumnezeiesti. 36. pe care i i-a scos sf. adica pe Dumnezeu. la 15. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. Comem. Ave. plesnindu-i cu biciul peste ochi. 6). rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". aurit. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. Ava. episcop în Hippo (t 430).

Axion (Irmos. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. 20). art. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. diavolul. ce o rosteste Arhiereul. tapul pacatelor". nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. Azima (pasca): paine nedospita. Avraam (tatal poporului).VICTOR AG A cuvinte. bazilisa 40. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. Azur v. Nou. Avraam (evr. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar.. Tapul il slobozeau în pustie. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. Avuz v. care e ascultata de Dumnezeu.. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. Colimvitra. 8) e simbolul spiritului rau. numit „tapul ispasitor. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. Sirah 44. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. Axios (gr. axion . car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. mucen omoara balaurul. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina.tatal multimii). al diavolului si. Balaurul e sir din rai. 46 . inseamna legea veche din Sinai. ca sluţitoare. daca s-ar fi aflat 10 drepti. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam.vrednic): enuntare în forma de cantare. Azazel (Levitic 16."). BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. Albastru. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. la sarbatoarea impacarii. merinde de drum. al intunericului. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. 11. al sarpelui din rai. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. . . Balaur. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. pentru credinta sa. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). al Satanei. caruia evreii. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. în care preamarim vrednicia (grec. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. S u p < prezinta pe balauri ca rele. Intorsura are referire la Eva şi la Maria.. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. art. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. ii jertfeau un fap.

behemoth (Iov 40. E asezat ori deasupra sfintei mese. doboara case etc. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. baziliscul. cu ocazia procesiunilor. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. Gheorghe). care prind sufletele. ori pe solee inaintea usilor mari. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Poarta numirea de cerime. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. de sf. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. Balaur. arhanghel Mihail şi pe sf. de unde s-a urzit. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. cum era în vechime. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . Dante ni-i prezinta cu trei capete. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. umbella. Simbolizeaza cortul sfant. fiindca în biserica romano-catolica. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. ce ies din oamenii demoniaci. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. care e numita painea cea cereasca. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul.B Babilon (caldeic . cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. Simbolizeaza pe diavolul. Iconografia infatiseaza pe sf. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Baldachin (cerime. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. 12). Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. Numirea o are de la orasul Baldac.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. ca pe Cerberul inferaului pagan. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. se poarta sub el Sfanta Euharistie. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele..

all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. purceasa j din inima curata. pana nu va cumpara ceva. mila adevarata creştineasca. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. 24).1. il saruta intai şi apoi il daruieste. 48 . în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari.. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului.. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. la 6. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. . purcese din credinta desarta. Dupa credinta poporului. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. purtamf chipul şi inscrisul Lui". ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. XII. o cruciulita de ceara şi un ban descantat.I Augustin. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului.) Comem. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. mare martira a sf. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. chiar şi pe noi insine. Evr in mare cinste ca si al blandetii. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". unul din cei trei magi (f 30 d. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. cu ocazia confirmarii. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. ramasa de la romani. Baltazar (gr. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. Baia nasterii de a doua v. al maririi): sf. 21 „dati lull Dumnezeu. A fost man tatal ei (f 306). spre a fi feriti de boale. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. Origen. Botezul. zice sf. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. Baier (amulet.42) smbolizeaza jertfa curata. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul).VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. talisman) e o pungulita patrata. Banul ce-i da poporul de pomana. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. Pierderea bfi mare. Hr. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. sunt lucruri necreştinesti. precum Preotii creştini la in barba. în el se pune un fir rosu de lana. dupa credinta desarta a I poporului. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. ce se atarna la gatul copiilor. sa nu se mai poata intoarce. simbolizeaza totala curatire de pacate. Banii ce-i arunca creştinii.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. Baia rituala e în Test. e vindecator de rane şi apara de putrezire." Banul vaduvei (Marcu 12. E ono universale şi este patroai Comem.stapanul stralucirii. Barbara (Varvara) batic): sf. la 21. ori i cele ce le da de pomana. caci. art.

20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. art. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. art. Biserica.pagan. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. de aceea Isaia (7. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. Barnaba v.3). în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. Pierderea barbii insemna rusine mare. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. dupa o traditie. 3). Bartolomeu v. Vartolomeu. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. art. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. la 21. precum era şi la romani. Baptisteriul mic v. în biserica şi la servicii divine.41. logodnicul Sfintei Fecioare. Barbara (Varvara) (lat. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. 49 . ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. cu total lui Dumnezeu. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Barca = corabie. E şi insigniul sfantalui Iosif. O poarta Papa şi unii cardinali. care a fost tamplar. Charantus şi Spdlatond ritual. Basilica v. de drept canonic şi invatatorial. mare martira în Egipt.23. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Colimvitra. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. al onoarei şi al virilitatii. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. care erau rasi. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. . salbatic): sf. Origen. I Corinteni 11. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. care. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. Bareta (biret). art. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). XII. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. ucenita a s f . ca toata mandria. C o m e m . De aceea a fost obicei general izat.Baptisteriul v. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. avand varfuri în forma de cruce. 10). art. Ezdra 9. comanac în patru colturi (quadratus). Preotii creştini la inceput toti purtau barba. E simbol al puterii administrative. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. Varnava.

"). Vechi.5). Epigonafiu. Comem. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. Simbolul batranetii este toamna tarzie. care alunga toata boala şi toata neputinta. Inchipuie apoi şi intelepciune. A fost în uz şi în Test. 50 . la 29. Inseamna taria crucii. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. ca obiect de pedepsire la evreii Test. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. ca şi consacrarea (V art. la 21.binecuvantat): sf în Nursia. ce se face copilului bolnav de deochi.. VII. fecioara şi martira în Roma (f 290). -fericita): sf. Bedernita v. III. . Binecuvdntare. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. art.."). sarpe fabulos. E simbolul diavolului. Are aceeaşi insemnatate. 10. 13) şi la creştinii cei dintai. propta şi tovarasul calatorului. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23.3. Nou şi din biserica creştina. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. iar la Faptele Apostolilor 11. 4). în Apocalipsa 5. al carei izvor e în inima. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. Vechi (Luca 18. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. patriarhul monahilordin Apus (f 543).13). membrii sinedriului. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. Benedictiune v. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. Benedictinul semn al crucii v. Beatrix (latin. ca act secundar de cult. în piept.. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine.VICTOR AGA Basilisc. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. iar mai tarziu. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. Semnul crucii. Comem. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Vasiliu. Beatrice. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. art. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. Benedict (lat. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Biserica şi sfintirea ei). Baziliu v. Baterea pieptului. slabiciune. toiag pastoral. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. Batul. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. art. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90.. în opunere cu consacrarea.

cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta.pompos. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. care. ca luminatorul credinciosilor. III. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". prin sincera marturisire. cu dichirul şi trichirul. Comem. VIII. Comem. Mihail. episcopul. 7). 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. arh. Nicolae. Biciuirea v. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. cand oficiaza. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. V. patimile. Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala.Bernard de Clairveaux: sf. Aceasta binecuv. predicator al cruciadelor (f 1153). cu mana dreapta şi cu crucea. la 29. . lumesti. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. domnitor. prin rugaciune şi prin semne externe. invatator bisericesc. .. Berthold (germ. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. A intemeiat 68 de claustre. Flagelarea. 50). Atila e numit biciul lui Dumnezeu. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). stralucit): sf. în grai comun.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale." Luca 24.. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. art. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. Berta (germ. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. asupra mortului etc.. în forma de X. ca astfel ambele 51 . la 15. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). al treilea. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. grau etc.luminoasa): sf. la 20. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc.. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. coliva.) binecuvantate de ei.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. binecuvanta şi cu luminile aprinse. în istorie. Comem.

ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic).. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. iar celelalte trei cu toata lumea." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. XC. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12.. care (policarul. art.". cere asupra asupra sa. 2) Dupa „Credeu". formand acum lui Dumnezeu. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga."). la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. suprapuse anumit pentru acest moment. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere.. lizeaza pe Sfanta Treime. impa-cati cu sine insisi.[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. intr-un cuget tuturor". cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. sfintele numele lui Dumnezeu. la degete inchipuie pe Sfanta Treime.. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. de la II Corinteni 13.. celelalte doua. a caror pome Boboteaza. aratarea darurilor inchi. Al a Domnului repri cuvinte. ca şi cand deplina pietate. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. (Levitic 9. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala.. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). 50). La liturghie pogorarea acestei I Tndurari.22). în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. cu demnitate deplina. Episcopul. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. deschisa şi mtinsa. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. de urgia dumnezeiasca. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. curent. simbolizeaza vesnicia. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul.".ţ tarea ce a „pace tuturor".. mare. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui .ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. aratatorul şi mijlociul) care. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. ambele maini (Luca 24. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. dupa ce a. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. ori. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. 13. J 19). slabi fund. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus.. simboDumnezeu („mila pacii.. în forma literei C. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri.f dinciosi spre cuminecare. preotul binecu. pregatind ridicate. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. în „Darul lui Dumnezeu.". poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi.

Se zideste pe loc inaljat. tronul lui Dumnezeu. mancati. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu.. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). Vechi... asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. Edificiul bisericii. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6.. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. punand şi mainile asupra lor. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. a caror pomenire se face la Boboteaza. în Test. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. cand aduce jertfa sfanta. poarta raiului. prezent în euharistie. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. E şi numita casa lui Dumnezeu. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. preotul.10). Biserica simbolizeaza cerul.".". ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. Trebuie sa aiba eel putin 53 . Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. ce se face în numele Sfintei Treimi. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. „cetatea deasupra muntelui". eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". cu mainile ridicate. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. 16). ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima.19). prin care intram în viata de fericire. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange.

corabie. daca nu e pe vreo inaltime. care inseamna intunericul spiritual şi moral. Biserica e 54 .4). pe episcopi şi pe preoti. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. iubirea. spre a simboliza taria. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. E mai inalta decat alte edificii. despre care zice sf ap. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. Geneza 49. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. prin care ni s-a dat mantuirea. ca institutie dumnezeiasca.. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. 14). Era şi credinta ca leul este pururi treaz. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. spre care nazuim. şi de cele 5 rane ale Domnului. al vegherii şi al lui Iisus. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei.1-2). 9). spre patria adevarata." (I Corinteni 3. . pe marea vietii plina de primejdii. E zidita cu altarul spre rasarit. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. grosimea şi lungimea lor. precum tencuiala tine pietrele laolalta. ca simbol al dreptatii depline. care toate le cuprinde. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. Leul mai e simbolul lui Iisus. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. prin care ne-am mantuit. prin biserica. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. Pavel „ca alta temelie nu avem. se sfinteste. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. Stalpii. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. Matei 21. 22. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. pe care ne putem urea spre cer. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. pentru ca e simbolul lui Hristos. 42). care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai.. astfel e simbolul intelepciunii. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. puterea bisericii. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. care au sa tina laolalta pe creştini. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. latimea inseamna dragostea creştina. iar lungimea e chipul rabdarii. 5. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. Intrarea bisericii e la apus. adica a pamantului. Piatra fundamentals. 11). nadejdea. ca fundament al Noului Test. spre ceruri.

cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. prin sangele lui. Biserica şi sfintirea ei. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. dealul cu vii etc. în dimineata sfinţirii. un stalp pe un soclu de 3 trepte. stalpii (I Timotei 3. simbolizeaza dorinta şi cer. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. Intrarea în biserica). Stropirea zidurilor cu apa sfintita. tronul pamantesc al Lui. dintre care una a cazut jos. N. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. din rauri beau cerbii şi mieii. apoi. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. casa lui Dumnezeu. Transportarea sfintelor moaste. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. 9). cu procesiune solemna.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. camasa necusuta a Domnului. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). printr-un munte sau standi. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. prin discul pamantesc. navodul. ca unitatea de credinta a bisericii. ca inchipuire a bisericii prigonite. 10) numita Bethel. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. apoi cerul. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. ornat cu 12 pietre scumpe. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. V e c h i . se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. din biserica veche în cea noua. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. Fiindca biserica este loc sfant.). e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. \5). la inconţurare. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . de care stalp se apropie un miel (Test. adusa prin jertfa de cruce. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Vechi) şi o pasare în zbor (Test.

.•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v .."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.b rn . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ . [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.SP"B0 K-»P -uLT £*%.b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v ..

Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis.20).neasca.. Botezul Domnului. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11. vinul dumnezeirea. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. ce se inecase cu un os. art. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. insemnand cele 5 rane ale Domnului. Blasiu a manfuit pe un copil. art. sa se reverse peste toti credinciosii. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. primite la acest altar.. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos.. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi.. cenusa = corp) cu Hristos. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. adica toate popoarele. sa fie bine primita lui Dumnezeu."). ce se va face la sfantul prestol. spre cainta. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. II. 17. prin biserica. Bocirea a fost şi la romani. la 3. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. ca şi bunele miresme. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. Boboteaza v. = regesc): sf. Amos 5. oaia („ca o oaie spre junghiere. 16. cenusa moartea Domnului.. episcopul Sevastei în Armenia."). La ziua sfintilor. Matei 9.. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. Bocirea simbolizeaza 57 . amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra.23). unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce.4). Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. martir la 316. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. II şi la 11. Blasiu (Vlasiu) (gr.. Patronul bolnavilor de grumaţi. Comem. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. E trimisa adeseori spre indreptarea omului.."). boceau. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. pentru plata. a bisericii universale. Blagoslovenie v. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. Binecuvdntare.

Catehumenul major. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. Bonifaciu. Pe cap. în vechime. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. unde I „curge lapte şi miere". sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. Bogumil..VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. Sf. Botezul. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. la gura spre a marturisi numai adevarul. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. Comem. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. 1 ia p e sau. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). astfel şi catehumenul. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. -zuire): sf. cu mainile în jos. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau.ca do. "i-Preotul pun. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. protectorul şi mijlocitorul lui. H nstos. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. d.ser. nume latin. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. VII. omul nu poate intra în cer. la gura ? i la piept. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului.s Pretului şi a gonfl '"""a. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. care va fi patronul celui botezat. descult (in camasa daca e major). de fase şi de haine. insemnand: buna chibBonaventura (lat. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. sfanta taina. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. I se mai imbia lapte şi miere. în care.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. asa crest evorbadeascult zeiesc. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". rasaritul eel de sus. la 14. adica ferit de putrezirea sufleteasca. inseamna: binefacator. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752).„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. nume slav. precum a 1 evanghe]le.tele intrebari de tiationes) b. fara botez. pe care il inchipuie biserica. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei.. în I Canaanul imparatiei sufletesti.". inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. descins. adica nevinovat. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. în tinda.can. ca simboj s ° s 5i ca . iubitor de Dumnezeu. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare.19). omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez.

simbolizand izgonirea puterii diavolesti. la mdini spre a face numai fapte bune. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii.. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. de trei ori. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. lasa mainile în jos. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. 9). în materia botezului. precum a facut orbul din evanghelie. la piept şi la frunte. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. rostind forma sfintitoare „boteaza-se." Matei 13.".. ci doreste a se uni cu Hristos.. a pacatului. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede.". rostind de fiecare data „goneste. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. se face imbisericirea. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. ca şi fecioarele intelepte. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. spre lacasul spiritului rau. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol..11). preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. Catehumenul (la prunci. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn.".. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. Mergand la colimvitra. protestantii stropesc) pe catehumen în apa. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. Catehumenul (la prunci. care se pogoara şi o sfinfeste.. Trei afundari sunt 59 . ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. precum lisus a vindecat pe surdomutul... deodata cu suflarea il inseamna la gura. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc.ca.

stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. curata pana la ceasul din urma. Cel în Test. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. muiate în apa. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . totdeauna gata de jude. urechi. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. ochi. gura. în T e s t . nari. mai uns cu crisma pe cap. La t r o p a r u l . Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. dupa botez. stapa-nitor (rege) pe vointa. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. alba. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. curatit profetii şi regii. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. sa fie aducator de daruri. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba).. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. I 6). raul ce curge opt zile dupa botez. apoi cu bumbac. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi.". care este simbolul curatiei sufletului. în semn de bucurie fecioare. Vechi se ungeau numai preotii. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. în în Test. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. botezat acum e uns al lui Hristos. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata.. e inseamna ca unsul Testamentului Nou.. j corabia lui Noe. maini. Cadirea se face fapte bune. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. Hristos. pana atunci purtand o din Eden. pe moralul sau. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept.I cata. Vechi: potopul. Nou: marea de sticla din legatura la cap. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. creştinul. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului.. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. buretele se spala în fantana botezului. cercul adica cu lumina aprinsa. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa.". de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. vesnica) la frunte. copiii intr-un giulgiu. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. crucea i Hristos.

sa iesim din apa botezului. ca simboale ale luminii lui Hristos. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. Ardtarea Domnului. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte.. E credinta la 61 . Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. Iisus s-a aratat lumii intregi.. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor.1) etc.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. sfinteste tamaia. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. prin minunea din Cana.) catehumenii cei catre luminare. Epifania. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. la apuseni ziua celor trei crai). ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare.. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. crucea inchipuind pe ffristos.17). Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. botezul şi sfintirea apelor. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. iudeilor la Iordan. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. Ziua luminiloi. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. inseamna intrarea Domnului în Iordan." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. Aruncarea crucii în rau. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. cerbul. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. obisnuita în unele parti. Botezul Domnului (Boboteazd.. care se facea în vechime în aceasta zi. intra aducerea aminte de darurile magilor. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. crucea insemnand pe Hristos. intineriti. la botezul Sau. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. smirna şi aural bisericii. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari.

precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). nici caldura şi sa ramana pururea verde. Botezul femeiesc. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. 42). fiindca toate aveau ramurile foarte sus. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. Legenda ne spune ca. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. se intrebuinteaza . credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. Bradul mortului 62 . este emblema sfantului evanghelist Luca. Boul mai e simbolul puterii." loan 14.impodobit cu daruri şi cu lumini . Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. sub care Domnul a aflat scapare. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. caruia mucenicii i-au şi urmat. art.ca pom de Craciun. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste.. adica moartea martirilor. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10.21). aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. Otrdtire. la nasterea Domnului. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Boul e animal curat. botezul fortat v. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". ele inchipuiau acoperirea pacatelor. Boul privea bland şi linistit.. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. 8. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. care ne curata şi ne sfinteste. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. dar numai daca aratam cainta sincera. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. Singur bradul s-a intins ca o satra. Fiind arbore binecuvantat. şi talharul de pe cruce (Luca 23. în Test. ori în chipul unui brad. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin.VICTOR AG A popor. Boul adesea inaripat. Botezul lui loan. Botezul pocaintei v. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. al stapanirii. 32. art. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. cuiele picioarele din molid. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. 22-5). n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. Botezul sangelui. ca sa fie o legenda. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos.

formeaza un insigniu special. verdeata vietii viitoare. nu din lux. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. numai bradul i-a dat un mic adapost. impodobit cu poame şi cu zaharicale. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. se planteaza pe morminte. 7). fmpodobit de lumini." (Luca 12. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. fiindca. Fiind pururea verde. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. impodobit şi neimpodobit. bradul inchipuie vesnicia."). 35). ci spre a-si acoperi goliciunea.. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. arhiman63 .. Bradul mortului v. Bradul. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. ca sa aiba ce rontai pe drum. spre rele. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba.. zona) ce i-au imbracatprimii oameni. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. ce-i poarta preotii. mai inchipuie şi funia. ca şi protopopii şi asesorii.legenda ne istoriseste ca. Mai inseamna abnegatie şi curatie. Ca simbol al vesniciei. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. dupa o legenda. în noaptea nasterii sfinte. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. cand i-au dus la rastignire.35). lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. Mai e şi o avertizare. abnegatie. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. în analogie. episcopii. Fiindca sabia se leaga de brau. sub numirea de pomul mortului. Braul. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). art. cu care a fost legat lisus de cruce. ajungand la iesle şi plecandu-se. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. De aceea prorocul i-a binecuvantat. nici pentru aparare. cu pomul de Craciun. caci toate se clatinau puternic. 14. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. ca sa fie noduros. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6.. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. Luca 12. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. Bradul. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur.

' Bucuriile Sfintei Maice v. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. vin). indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. monahii au brau negru.VICTOR AG A dritii au brau violet. Cele patru culori ale braului. în pamant şi chiar prin ziduri. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. Mai este apoi şi simbolul marii. eel cu punga. în icoanele Bunavest zugravita obicei one.. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale... Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. Comem. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. precum?il a lumanarilor de ceara. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). Bruno (it. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. X. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. în se roaga cate în gandului sfinte. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. art. de cina cea de taina (colacul de Pasti. conform cuvintelor de la Geneza 2. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. catre Dumi tele biblice 1. la 15. aparat. u s t u r o i . 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". de ierburile amare (hrean. 7 şi 3. impreuna cu alte animale. sa vanda pe Mantuitorul.). în inteles simbolic. la case creştine patroana 64 . în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. scutit): sfant. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. Dupa o legenda creştina. broasca e animal binecuvantat. şapte bucurii.: brunet. în tovarasia corbului.. ori mana de tarana. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. apostolul Prusiei. care insemnase pe Iuda. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer.. ) . daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. . Bulgarul de pamant. este icoana omului. a vietii pamantesti. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri.38).). slanina. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. spre amintirea de mielul pascal (carnea. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. adica a desertaciunii.. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. prescura. .

Buretele (spongia) tescuit. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. dupa obicei oriental. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. la o inaltime cuvenita. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. inchipuie buretele plin cu otet. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. Poporul crede ca. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. a ridicat femeia din starea ei de decadenta.38). Adam şi Eva nu-i au. Buruieni amare consumau evreii la 65 . lapte etc. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire.). cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. va fi intreg anul sanatos ca pestele. Buricul e simbolul nasterii. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. fiindca ei nu s-au nascut. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. otraveste pe eel ce i-a savarsit. de aceea se plineste liturghie deplina. a florilor aduse la biserica. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Bunavestire (Blagovegtenie. mancand peste în acest praznic. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. iar pe sub pomi se face foe. ci au fost ziditi de Dumnezeu. din treapta de jos sociala. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. 21). pentru ca Dumnezeu. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. adica a sfantului loan Hrisostomul. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. spre cele sfinte. 29). prin alegerea Sfintei Fecioare. 15). chiar în timpul Postului mare. în credinta ca focul atrage caldura verii.cultul divin. toate afierosite ca niste jertfe. tamaia alunga toate relele. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor.

O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. plante. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. a fost isopul (Psalmi 50. busuiocul se pune la icoane. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. Vechi. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. care cadea jos. Tipul lui. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. 66 . Dupa o legenda. ierburi amare. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. cum este usturoiul şi hreanul. dar zadarnic. oua etc. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. Pe langa came. rasarea din nou. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. cautau intruna sa-i smulga şi principale. 8) adica o minune dumnezeiasca. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. I Cadelnita fa) turribulum. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun.VICTOR AG A descantece. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. mfranarea gandului şi a patimei. tamda metal. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. biserica mai sfinţeste şi azi. La Golgota. Busuiocul acesta e r a în Test. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. la Pasti. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. rasarise mult busuioc si.

focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. turribulum. Cadelnita inseamna firea omeneasca.. tamdier) este un vas mic de metal. dupa asemanarea toiagului lui Moise. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron... 3). Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. 16). incensator. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Coral: Cain (evr. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. art. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. ca tamaia inaintea Ta. care a odraslit prin rugaciune.c Cadelnita (afumator. artistic lucrat.. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. Ornamentele de pe cadelnita." (Matei 10. Caduceu. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. Caecilia v. plante. care s-a prefacut în sarpe. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Cecilia.". = om cu ajutorul lui Dumnezeu). Cafas v. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat.. toiag arhieresc. de animale etc. iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. cu figuri de frunze.

respectiv sfinteste casele creştinilor. 6). Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. şi turnand-o în forma crucii. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. lacrimeaza primavara cand o taiem. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. Comem. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. invidia şi talharia în opunere cu Abel. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. ca sa nu-i ucida nimeni. la 5. spre a-si putea ispasi pedeapsa.15). ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. Simboale interne ale caintei sunt: postul. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. care este de fata . Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. Simbol extern al caintei e tardna. Caius. dar şi de * crutare. martirizat în 59 d. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. a invataturilor dumnezeiesti. şi adica pe urmele lui Hristos. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. pe care are creştinul sa purceada. simbolul bunatatii. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. singuratatea. Hr. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului.. = eel voios). cu caldura deci. dar nu se prapadesc. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). Calea inchipuie firul de viata. I 68 . ea este calea vietii. La cuminecare. 10) la dansul. 1).. frumoasa. în semnul crucii." (loan 14. contemplatia. inseamna insusi raul Iordanului." Geneza 4. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. 9) şi necainta sa. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. desi greoaie. 23) în Corint. Gaius (lat. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. sim-i bolizeaza calea raului. C.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. care a zis „Eu sunt calea. calea pacatelor. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. Cain e prototipul evreilor. Prin insolenta („au doara. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant".VICTOR AG A oameni (Geneza 4. rugaciunea. în Test. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. care plange. 34).. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. apoi craniul. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. V.. Sf . asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. Caldura (cdldura credinfei). reprezinta rautatea.

eremit. = frumos. camilavca.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. invingator): sf. Mai intai i se face tonsura. Comem. martira în Siracuza (t 305). în scop de a ajunge perfectiunea morala. Calista (gr. monos. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. IV. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. la 14. facator de bine. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. insotite de ruga69 . Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. pustnic). la 1. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. 12) se numeste departarea.). Calugar (monah. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. Comem. în zi de Sabat.. la 27. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. de la grec. în parabole (Luca 8. = frumos): sf. cam de 2000 de coti. monah). f o r m a n d toate un fel de labirint. kalos geron — bun batran. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. sihastru. Labirintul. ascet. care inseamna jugul lui Hristos. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. dupa traditia populara. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. schimnic. Calea laptelui pe cer. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. se numeşte persoana care. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. IX. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). haina mantuirii. anacamilavca. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. e calea pe care urea sufletele la cer. eremit). = frumoasa): sf. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. în semn de umilinta. singur (gr. în caz de nevoie. Calistrat (gr. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. V. saracacioasa. IX şi 25. art. XII. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. o haina lunga.. Toate popoarele orientale au avut calugari. anahoret. Comem. ducand o viata ingereasca. martir decapitat. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. faptele indurarii. Precum trecatorii lasa urme în cale. 12). mantia.

în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. acestia. ingereasca. (loan 19. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. tulburand linistea sfanta. Valul negru inseamna ca dansul. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. Calvar (Drumul crucii. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. Calul. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. Precum sf. 4. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana .Simion (Matei 27 naframa.VICTOR AG A ciunile precise. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. murind el pentru lume. In urma acestei legende. tropoteau şi larmuiau în staul. scara pe care e dus mortul la groapa. numite statiunile calvarului. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. unde a patimit Domnul. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. semnul de logodire cu Hristos. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. ca simbol al curatiei corporale. 7 plangeti pt Iisus cade oara. în biserica romano-catolica. Pilat (loan 19. Dupa o legenda. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. iar lumanarile inchipuie ca. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos.42). Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte.Intalnirea 5. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. bisericile ridica în edificiul lor. pe strazi. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. al fecioriei. în cimitire. şi coroana. 10. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. monogramul Camasa necusuta. deodata cu punerea votului monahal. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". 11. luminata de invataturi sfinte. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. fund intrebuintat la razboaie. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. e simbolul razboiului şi al judecatii.

6. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. Moartea (loan 19. prin care abia putea trece un om. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara.38). Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. II aflam în Test. 4. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. 3. Camil (gr. necum o camila. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. tesuta dintr-una. Camasa (gr. Dezbracarea (Marcu 15. 28). fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. VII. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). Cameleon. kaama . Comem. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. Ingroparea (loan 19. 9. Camilavca (gr. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. elaon = a domoli): e un comanac. 17).30). S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. Luarea de pe cruce (loan 19. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos.. 10. 7. calugarul dominican Alvar. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. confectionata din panza de in. lunga. II. al umilinţei şi al temperaţiei. monogramul Mantuitorului. 2. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. Cade a treia oara. Vechi. 42). 24). 8. 25).caldura. Crucificarea (Marcu 15. 32). Veronica ii intinde naframa. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. primindu-si numirea de la urzitorul lor. = copil de jertfa): sf. Cade sub greutatea ei. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. lisus cade a doua oara. 71 . Camila e simbolul rabdarii. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. 13.momentelor de patimi. lisus ia crucea pe umar (loan 19. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. al supunerii. fara maneci." (Luca 23.. 14. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. care are sa ramana una şi neprihanita. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. la 18. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune.30). 12. katasarka). Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. un soi de soparla. Calvarul s-a introdus dupa cruciade.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27.16). 5. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. E confectionata din panza de in.

de evlavie. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. mirele este Hristos. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. e simbolul umilintei. spalare corporala. dansa se aseamana cainilor. art.7). are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Ciucuri. Canaaneanca (Matei 15. Candela e un vas micut. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. vinul ce se gata este legea. dupa o viata de credinta vie. este şi simbolul credintei. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. Clopotnita. . şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. materials. arzand intr-insa. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. de nadejde şi de staruinta a acestora. art. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. Clopote. Cana. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. care sunt bineprimite. Campane v. A fost şi în Test. pe sluga sutasului (Matei 8. cu nadejde şi cu cerere potrivita. fiindca în Test. eel mai productiv pamant. Cererea ei. uleiul.VICTOR AGA Campanar v. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). plin de toate bunatatile. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. care invinge toate. art. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Canaan (Geneza 15. vinul prefacut este evanghelia. ce era destinata pentru curatire. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. daca se fac cu credinta. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. precum şi al rugaciunilor publice. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. Prefacerea apei. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. cu prileţul unei nunti. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. ca product de plante. în care se arde untdelemn. 8) la rugamintea plina de credinta. unde a prefacut apa în vin. Ca reprezentanta a paganilor. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. Canafuri v. 21-28) e chipul paganilor. mai buna decat cea dintai. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. Nou intr-o fiinta evanghelica. pe preoti. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea.

luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. 26). 16. VI. = stralucitor. al dreptatii ceresti. comemorat la 9 martie. prezent în Sfanta Cuminecatura. Cantaretii v. cainele este simbolul virtutilor creştine. adica rugaciunea de consacrare. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. De regula are culoare rosie. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. Efeseni 5. inchipuie cerul cu multimea stelelor. . 31). atarnat de cerime în mijlocul bisericii. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Eusebiu il aseamana cu diavolul. care poarta grija celor napastuiti. Cainele în Test. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. 11) şi al maniei. Cantorii. 6). Candid (lat. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. în Test. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. în numar de 9. Canonul. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. bolnavi. 19). cu irmoasele lor. iar sf. atarnat în cupola naosului. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului.19-31). Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. Canoanele Utreniei. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. Comem. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. la 10. 10). Proverbe 26. O gasim şi în Test. De aceea cantarul mai e si 73 . art. 22. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti.Alt Candid. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. se regleaza sub David). sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Caini multi inseamna pacatele. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). Candelabru (policandru. al masurii drepte. saraci şi neputinciosi. precum şi al preotilor.

Craniul. nobili). iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. mai salbatica decat oaia. Precum 74 . Mai multe capete au numai demonii. care se aseamana cu oaia. Cappa v. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. în opunere cu cei drepti şi blanzi. Spre capitala se urea. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. 9). 1). 30). art. saceltum. Capela (oratoriu. paraclis) este o incapere mica. Capitala tarii simbolizeaza în Test. regi. pacatosi. iar intr-altul are o piatra de moara. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. iar de aici lumea cobora (Luca 10. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). al bunei-cuviinte şi al moralei. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. Alba. Capra adica este m a i zburdalnica. art. mai fricoase şi foarte simtitoare. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. Daca este sfmtita de arhiereu. Cap de mort v. are acelasi simbol ca şi biserica. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. balaurii din Apocalipsa. e semnul bunei cresteri. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. ci numai daruri şi puteri sufletesti. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. pe timpul echinoctiului. arhanghel Mihail. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. legata de biserica. Cocosul). capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. art. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. care nu au corp pamantesc. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. inchipuind faptele bune. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. Ziua şi sarbatoarea sf.

şi preotul care slujeste pomana ridica. precum carbunele în foe isi pierde negreala. stima şi supunere. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. Caritas (lat. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. Cu ocazia inmormantarii. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. = iubirea faptuitoare). VIII.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos.. colac. paos) ca pe niste jertfe. 75 . Carţa arhiereasca v. smerenie. Toiag arhieresc. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. (f 120). Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. în groapa.. Sf. peste sicriu. Sta mii de ani sub pamant. în semn de onoare şi de jale. domnitor. în semn de prietenie. Carmazin. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. Vechi. numit capul popii. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. fara sa putrezeasca. Capul descoperit este şi un semn de jelire. 14). spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. se reduce la darurile leganate din Test. eel pacatos se spala de negreala pacatului. sa fie cu supunere. numiti capete. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. C. leagana darurile (coliva. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob." Galateni 4. adica focul Duhului Sfant. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. art. asa sa piara boala de la eel bolnav. 7). respectiv de buna-cuviinta. este simbolul vietii. cat şi la pomeni. la 1. daruri. în decurs de noua zile dupa inmormantare. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. ca simbol de doliu familial. ci fiu. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. se arunca carbuni din cadelnita. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. evreii. Carbunele este simbolul invierii corpului. cu capul descoperit. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). Tatal eel •preabon. sa se rusineze. supunere catre eel Prea Inalt. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. Comem. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. La descantece. în fata unui superior. iarna-vara. Ele sunt de aMe) p}prinoase.

ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. fost fulgeratoare. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. 32). Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). Genealogia. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. Carneval. 10-12). cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. cuvioasa (ţ 1879). 14). Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. Comem. Casiu (1 (t 260). cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. = scump. precum sangele inchipuia sufletul insusi. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. în tim] 76 . carnea simboliza organul sufletului. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. = scumpa): sf. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. 44). barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. Matei 16. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. 17). Comem. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. Pentru oamenii cei buni. 20). art. în sens mai larg. s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. Casa o sfinteste biserica. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu.": Psalmi 134. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei.1. inseamna incetarea de a mai consuma carne. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). la 28. Carolina (lat. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. Cartea neamului v. Carunt. La sacrificii. Carol (lat.. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. 26. Psalmi 17. le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. prin focul jertfei. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. V. 11. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. nici altceva rau. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. se curata de pacate. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. sfarsitul carnevalului.. tare. la 9. iar în biserica catolica Martea grasa. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1.

le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. II. în biserica latina în partea evangheliului). Comem. Casa de veci v. Caterina. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. la 29. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. Casula (de la casa = cort). avertizand la prediCeruY. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. Patroana scolilor superioare (f 307). care a 77 . ucenic al sfantului Hrisostom. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. care. Tot catafalc e numita şi estrada. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. dupa porunca Domnului. ca urmasi ai Apostolilor. are şi insemnatatea mormintilor. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. cu toata vrednicia. XL Catedra (amvon. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. unde creştinii. X. art. invelit în negru. Deasupra are de regula un acoperamant. Mai are un crucifix. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. felonul bisericii apusene. Comem. scriitor bisericesc (t 433). C: mare martira în Alexandria. inseamna: curata. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. iar în sens mai larg iconostasul. la 25. Sf. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. Catafalc (tumba. Ecaterina. Comem. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). art. Casiu (lat. = sarac): sf martir (f 260). inca au vestit pace prin case. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu.intrat Iisus în casa lui. Simbolica: vezi la aceste articole. Catacomba. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. Castrum Doloris v. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. pe care se pune racla cu mortul. Sicriu. Era de o credinta rara. în timpul persecutiilor. ca simbol al Duhului Sfant. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. Casian (lat. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. de pe care se tin cuvantarile. la 10. peştera subterana. Catafalc. nume grec. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune.

vas mic pentru tamaiere. precum şi simbolul iadului. Masinaria e chipul sufletului. II folosesc şi creştinii. 9. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. Ceasul. astfel şi corpul moare. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. Comem. predicat din acest scaun. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Catedra are ca insigniu: crucea.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. nadejdii şi iubirii creştine. iar gaoacea e simbolul corpului. daca isi pierde sufletul. literele . Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. IX. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. nascut din Preacurata Fecioara Maria. sa intra în biserica. Comem. al Regi 14. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi." Centrul bisericii locul naosului. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. Leii. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. Cavou = criptd (v. ~ la portile bisericilor nic. Zicalele: . 14) şi un vultur. sub barbatilor. 15). Ceasuri v. Lumdnarea de ceara). Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . Precum exista zile bune şi zile rele (critice). pe care patronul.. simboale ale credintei. (v. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. Catui.. ap. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. „a facut-o intr-un ceas rau".) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. De obicei morativa. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane.1-a dus ceasul rau". Cel de sus = ieste sus.). ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. Cecilia (lat. Celestin seamna: ceresc. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. apostolul Spaniei catre sf. 22 5. art. art. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. la 22. spre a se tamaia casele. simbolul puterii.. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte.. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. Ore. Hr. art. Petru d. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita.. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. în cerun Celest. care sunt tipul virginitatii. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Prin maleabilitatea sa. în corp. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . Cecilian. ca determinatiune de timp. ancora şi inima. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala.

sa le rapuna. apostolul Spaniei. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. 12). Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii.. în naia barbatilor. imparatesc. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. care locuieste sus. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic.Cecilian.13). Pentru trainicia sa era simbolul puterii.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. la 8. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. literele A (alfa) şi O (omega). 15). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. Comem. Simbolizeaza rautatea lumii. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. Regii cei puteraici în Test.. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. pastrata de la Floriile anului trecut."). eel orb): sf.Hr. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. Martir în 65 d. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. la nas. biserica. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. ce omul trebuie sa le sageteze.. Cantarea cantarilor 5. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . Comem. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. patronul. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. Psalmi 91. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. 22. 12). în ceruri. Petru şi Pavel. al nemuririi. Cenuşa. ca ramasita de la corpurile arse. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. sfintit şi asezat de catre sf ap. Celestina. pe care e scris anul zidirii. care trage cu sageata. art. Cei de sus = Dumnezeu. nimicite.. patimile şi poftele corporale. De obicei are o piatra comemorativa. în casa lui Dumnezeu. Cerberul cu trei capete. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. nume latin. Celest. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. IV. Cedrul (cedrus Libani). inseamna: ceresc. spiritul raului. 79 . 9. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. Cei rau = diavolul. în semn de aducere aminte de moarte. sub policandru. Ceciliu (lat. inainte de a •atom. la 15.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. V.

iar central simbolizand pe Dumnezeu. de centru. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. pe care trebuie creştinul sa le caute. a ridicat ochii la cer. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. Inelul de logodna. în forma de cere. Le-a randuit insusi Domnul lisus. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. semnul crucii. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. fratele iubitor de 9. art. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. care a spalat picioarele Apostolilor.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. de Dumnezeu. Dupa traditie. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite.). Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. şi dimpotriva. al reimprospatarii. Dupa credinta poporului. acte sfinte. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. care simbolul creştina contra diavolului . Prin infmitatea sa. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. Sapte ceruri. Cercul e simbolul dragostei creştine. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. intocmai ca liniile. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. ca sa scoata pe sarpe. cu atat se departeaza şi unul de altul. ce domnesc în cer. Dupa aceasta insusire a sa. Cerime v. Ceremonii (datini sfinte. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. acte simbolice. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Cercul auriu v. d u p a \ cele sapte planete. Matei 5. cerbul e şi simbolul botezului. Multimea cerului e numai o ordine de rang. ingeri etc Cesar. 1. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. cerbul. metanii etc. soare. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. colimvitre. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. Sa ne imaginam un cere. sf. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. il voame. adica otrava sarpelui. a frant painea etc. inflorita. varsa apa (urina) în borta acestuia. cerul s . Baldachin.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. Figurat il vedem pe baptisterii. cu cat acestea se departeaza de centru. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. a binecuvantat. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. III. 2). art. 10) inseamna curatia şi sfintenia. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. si-apoi il mananca. cercul e simbolul eternitatii. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. Nimb. cu atat se apropie şi unul de altul.

I 80 .

cea de a doua din argint. la introducere în oficiu. ca şi toiagul. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". 38ţ12). usile raiului. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. 22) e tipul cheilor lui Petru. Baptisteriul mic şi art. cea dintai din aur. la 9. Cetatea e simbolul tariei. Cesarie (gr. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. Cipresul. palmier. = imparatesc): sf. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. rasina pietrificata. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. art. un arbore inflorit. primesc. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. 81 . Cetatea: în Test. în Test. una a cerului şi alta a pamantului. Chiparos v. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. Cheia. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. 19). 22). Chihlimbar. biserica. art. contra diavolului. printr-o ceata de sfinti. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. în Test. în loc de potcap insa i se da cuculul. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. pasune inflorita. Vechi e asemanata cu o femeie. iubitor de saraci (ţ 369). în margaritarele sale. fratele lui Grigorie Nazianzenul. Se mai simbolizeaza printr-un voal. al apararii. e simbolul stapanirii şi al serviciului. III. care are ca insigniu doua chei. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar.22.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. de \agar\etc. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. soare. pe langa evanghelie şi cruce. Spalatorul ritual. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. Comem. inca şi cheile bisericii. Regele era sotul cetatii şi al statului. usa bisericii. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. Cesar. Parohii. Cheia lui David (Isaia 22. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. Credinta creştina e ca o cetate. care e cetatea creştinilor.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. Charantus v. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5.

i se da paramanul. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. Precum a inghitit chitul pe Iona.. care inchipuie haina veseliei sufletesti.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. Chipul mantiei v. ca semnul jugului lui Hristos. Sf. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. marea vietii. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. se opresc. Chiriac. în tinda bisericii. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. asezata pe prestol şi in 82 . apoi primeste mantia. Aici este dezbracat de vesminte. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. art. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. simbolul crucii lui Hristos. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. Manusile. nume grecesc. în timp de seceta etc. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. Comem. ceva domnesc. Este imbracat apoi în rasa. dupa timpul de proba. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. semnul de logodire al ingerescului chip. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze." (Matei 5. art. sta descins. art.. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. pe camilavca i se pune anacamilavca . novitului i se face tonsura. Chivot (tabernacul. iar în cealalta mana i se da o lumanare. unde se inchina în fata altarului. în cap i se da potcapul. Chita de busuioc v. care în vechime era locul penitentilor. De doua ori intinde foarfecile egumenului. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. Chipul ingeresc eel mic. Busuioc.16). care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. inseamna: ceva ales. Chiroteca v. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. la 8. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. de mormant ori de bisericuta. în semn de penitenta. respectiv pedagogul sau. în viata ingereasca. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. nastrapa): o ladita în forma de turn. X. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului.

marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. în care era nastrapa de aur cu mana.) simbolizeaza puterile spirituale. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. moartea şi invierea. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. mantuire. principale. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. iar cu Rusaliile. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. în care se pastrau tablele legii. pana la Duminica adventului. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. strajuit de doi heruvimi. persoana intaia a Sfintei Treimi. peristeriu. adica actele mantuirii. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. vin. pixida). E aducere aminte de chivotul legii din Test. iar cand trecem pe langa biserica. nastrapa. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. în referire cu ciclul Rusaliilor. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. Duminicile 83 . ingenunchem în semn de adanca reverenta. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. Compus din mai multe ingrediente. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. (balsam. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. columba. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. cand trecem pe langa el. inchipuie marirea lui Dumnezeu. Chivotul legii (sicriul marturiei. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. Ciborium (margaritum. ce e mirul în biserica ortodoxa. intr-o cutiuta. de aceea. în biserica apuseana. Vechi. Ciclul Pastilor e primavara. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor.. aur). simbolizeaza judecata din urma. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii.care. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. ulei. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. unde în chivot este prezent insusi Domnul..

prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. se pot savarsi servicii divine. în cimitire se mai afla de obicei o capela. spre a fi şi mai aproape de martiri. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor.". mai s u n t cripte şi mausolee (v. Crucea. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. precum şi spre a invedera invatatura creştina. ca şi cei morti. Episcopii. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. se stropeste crucea. care inchipuie omenirea. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus.. Se sfinteste agheasma mica. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. în jurul casei lui Dumnezeu. în Test. plantele au simbolica respectiv. ori prin catacombe. intru lacas sfant. cu cei morti. în numar de 24 pana la 32.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii.. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. a doua venire şi despre judecata din urma. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. şi mai ales intr-o zi de Sambata. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. Cimitir (fintirim. se tamaiaza poporul şi mormintii. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. ziua inchinata mortilor. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. unde în viata au primit hrana sufleteasca. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. morminfi). care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. art. daca e sfintita. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. în care. ziua odihnei. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. domnitorii se inmormantau chiar în biserici.

Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. odihna şi ospajul. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. slugile simbolizeaza pe proroci. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. numai sa o voim. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. iar acum preface painea in 85 . Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. Florile. apoi poftele. caci acum „toate sunt gata". pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. „prin moarte la viaţa" etc. bogaţiile. aceasta mantuire.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. catre care evreii nu au voit sa vina. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. care au respins chemarea. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. farina simbolizeaza grijile lumesti. vefi fi ca noi". Fiul inchipuie pe Mesia. Cei intdi chemati erau iudeii. Insuratul simbolizeaza grijile familiale.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. „revedere". Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. în vizuini. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. care şi azi cheama lumea la mantuire. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". Boii inchipuie afacerile. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". neamurile. precum şi icoane (invierea lui Lazar. Intrarile cimitirelor. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. Cina se numeste mare. ca şi crucile.. ce le ingramadesc oamenii peste masura. din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. „in veci pomenirea". arborii etc. plantele..) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. comertul. adica mantuirea sufleteasca. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. etc). de a auzi cuvantul de chemare. loan 19. ca şi la evreii vechi. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. cu care în pustie a inmultit painile. ravna dupa castig. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. o primim în dar aceasta cina. „fie-i memoria binecuvantata". ce se vesteste în toata lumea. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori.

precum inimii. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. saptamana sdptdmdnilor. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. inchipuind multumita catre Dumnezeu. coasta. art. Templul. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. Cinci sunt simturile omului. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. art. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. sdrbdtoarea secerisului. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. mai simbolizau legea data în Sinai. sau 3 cuie. în Test. Cina din urma v. Cina cea de taind. cu verdeata. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. Pentagrama). Prin . Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. Biserica are cinci posturi cardinale. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. precum se nimicea orice jertfa.Comem sf. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). amuletul pagan. ce a trecut şi în creştinism. în Sinai. cuvioasa. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. ca hrana de toate zilele. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. care da painea de toate zilele poporului sau. Vechi. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. Cingulum v. pentagrama. Cincizecime (Rusalii. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. Cele doua paini dospite. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. pocainta are cinci parti. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire.sf. La sfarsjtul serbarilor.VICTOR AGA corpul sau. capul). ca suma lui 2 şi 3. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. de minuni (t312). la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. Brdul. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. art. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. jertfa corpului Sau. care se frange. avea cinci varfuri (v. în superstitie.

Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. Ciprian (gr. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. la 31. (gr. 3). VI. Vechi şi Test. IX. sf martir în Alexandria. Comem. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. Comem. Cirta şi iota (Matei 5. dupa impreţurarea ca cipresul. Cir (Chir) Cira. comem. Cira: sf cuvioasa. erudit scriitor bisericesc (t 258). patriarhul Ierusalimului (f 386). precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. Ciorapii de matase. care sunt în vesnica fericire. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. Ciriac (Chiriac) (gr. Comem. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. episcopul Cartaginei. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. = luminos. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. Iota este litera i. Ciril (gr. nu mai odrasleste. iar la romani. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. La egipteni era chipul intristarii. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. la 28. în epistolele Apostolilor e cuprins. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 .16). la 18. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. II. o data retezat. = al Domnului).Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. III. = al Domnului): sf. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. Vechi. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. la 14. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament.1 şi 28. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii.. 18). Nou. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). simbolizand legatura stransa intre Test. stralucitor). = din Cipru): sf. spre cer.

2). inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. al unei primejdii mari (Amos 9. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. Luca 22. care se raspica în Credeu..atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. putin obisnuita. care se apropie de sfintele daruri.. la invierea Domnului. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. saruta acoperamantul. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. eel din urma avand ca insigniu ciuma. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. Clara. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. legat de lant. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. martini în Asia XX . şi pe care-i calca în picioare. Ciuma.").". în Sfanta Scriptura e o boala grea.. Claudia. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. Claudie. de pe amvon. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. Clatinarea are sa se faca .. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. = inchis. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. il invaluie si-i pune de-o parte. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. De aceea preotul. luminoasa.5). Haralambie. Claudia. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. nume latin. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. inseamna: curata. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. un monstru. Claudiu (lat. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. periculoasa. adica cu privire la usa mormantului. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina.dupa indicatiile liturghierului .VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. clara. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. Era simbolul oamenilor stricati. al carei tamaduitor este Mantuitorul. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. O alta practica. în solee.9. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. olog): sf.

pe morti ii plang. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului.1 şi 10. Clepsidra. martir din Corint. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. congrego clerum. Clopotul). de mantuire. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. fulminafugo. Clement (Climent) (lat. care sunt inscriptii predilecte pe clopote.) ale serviciilor divine. prefacere.. Cler (de la gr. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. Comem. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . III. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. martira sub Deciu. episcopul Sardei.. la 14. de aceea la sfintirea.1. 3). Clopotele (campanele. fulgura frango" (pe vii ii chem." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco.Mica în goanele lui Maximian (f 305). Din inaltimea turnurilor. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. la 20. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). Comem. orologiu de apa. XI. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. apoi prin toaca ori trambite. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. nola). de mantuitoare şi de vestitoare. apostol. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. care cheama pe credinciosi la rugaciune. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. Comem. = miloasa): sf. milos): sf. la 31. Clementina (lat. IX. la amiaza. la creştinii cei dintai prin cursori. = Indurator. la 3. kliros = soarta). care se numea şi botezul lor. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. mortuos plango.. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. Comem. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. sub Deciu. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. festa decoro". ca urmator al lui Iuda. plebem voco. în Heraclea Macedoniei. şi art.. defunctos plango. Claudie: sf. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia.

clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. seara.".VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. epicleza etc. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta.. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. şi spre a le arata momentuozitatea actului. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . cum era prescris pe atunci. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. salutare ingereasca. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. la amiazd. Creştinii. La apuseni. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. sai. la auzul clopotului. care este aurora creştinatatii. pentru a scapa lumea de pagani. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. are forma unui turn. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii.. în zori. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. adica e vestitorul dumnezeiesc. Pe sepulcral schelet. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2.). clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. Coasa taie vietile iarba. Tragerea de seara este din secolul XIII. ca o rugaciune de seara. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul.

37). Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. tamaierea alunga demonii.virtutilor. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. Codrii în Test. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. iar focului i se zice: „cocosul rosu". ce are sa salasluiasca în biserica. arhanghel Mihail. iar pe dinauntru cu chrisma. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. vamesii. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. se ruga şi plangea cu amar. ce se propaga sub glasul lui. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. tot raul şi toata necuratia de la clopote. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. e şi simbolul penitentei. care ne conduce din intuneric la lumina. E şi simbolul luminii. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. chemati de glasul clopotului. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. Colacii vamilor. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului.. Moartea taie vietile oamenilor. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. fiindca el anunta ivirea luminii. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. sub acoperamantul sau. Coasa e simbolul mortii. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. cum coseste omul iarba. Se face şi se imparte intru cinstea sf. infipt cu lumanari de ceara. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. Cocosul e simbolul vegherii. de cate ori auzea noaptea cocosul. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor.. tinand în mana coasa ori secera. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. chemandu-i sub scutul.

delfinul (simboale de renastere. oua rosii. umbland unii pe la altii cu cantari. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. Coliva e deci simbolul mortii. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. Colimvitra (cristelnita. botezul lui lisus. romane. în tinda. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. ca semn al jertfei de mantuire. Deasupra. vasul cu apa sfintita. Iosua prin Iordan. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. Vamile). spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. Coleda v. în mijloc. care au iesit din apa baptisteriului. şi art. pestele (care simbolizeaza pe creştini). simbolizeaza raul Iordanului. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. dupa inviere.30). cozonac. al invierii şi al nemuririi neintret . Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. ca şi chipul jertfei şi al invierii. art. slanina (contra ranirilor). care s-au botezat. în care s-a botezat lisus. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. ce s-au familiarizat în crestinism. coasta impunsa a Mantuitorului. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. cisterna. cuisoare (contra durerilor de dinti). asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. Colibanum v. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. în care se afunda copiii la botez. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. piscina. avus). baptisteriu. are o cruce tot din aluat. usturoi (contra strigoilor). trecerea prin Marea Rosie. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. art. nadejde şi inviere). Colinde: ramasite de datini pagane. ce le rosteste preotul pentru popor. miel şi sare. sirene. Germenul vietii e ascuns în graunte. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. precum şi un ou rosu. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Coliva (colibanum) de grau. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. Botezul Domnului. Coliva.

pana nu dau de pomana din acelea. dragonul. Astfel de animale sunt: grifonul. Comem. putere. fecioara şi martira în Colonia (f 453). Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. simbolizeaza puterea. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. margaritum. inchipuie tarie. Columna. Columbina. adevarata coliva este cea facuta din grau. Dupacinare. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul.rupte. = blanda porumbita): sf. Columba (columbarium. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. ca sa ne deschida calea vietii. Golumbina (lat. pastrata în tabernacul. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. la 6. sa ne dea roada vietii. post. ca monument sepulcral. bherica sfmteşte coliva sfantului. spre a ne mantui. care a purtat corpul Domnului. azi avem cutiuta (pixida. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. cumpatare. Columba. Columna franta. argint) în forma porumbelului. 93 . inchipuie pe Sfantul Duh. iasma. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. in. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. aratat la Botezul Domnului. La ridicarea colivei. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. porumbel): o cutiuta de metal (aur. în simbolica creştina. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. Completorium v. Tot asa au fost şi Apostolii. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. prin moarte. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. nastrapa. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. 25). care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. spte a-i scapa de pangarire. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. ingroparea şi invierea. în locul lui. Iisus. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. Ca amintire. Originar. 51). au dat roade de viata vesnica (loan 11. art.

9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '. '(9 l\Z g.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.qni p u u i g s 9 '.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.re. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X . icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '. ux iox.s9 xs pinxis p 'ixii.o} xpxigsxq 9p.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 ..Eiux. 9p EA.

se imbracau apoi în vesminte preotesti. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. Conductul mortuar. Corabia (area. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". art. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. Corabia are trei despartaminte: 1. ne duce la mantuire. Conrad (germ. art. Copia (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. la policarul mainii drepte. locul barbatilor şi 3. Comem. 2. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. Comem. Constanta (lat. interna. statornicie): sf fecioara. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe.Xl Consacrarea în Test. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. pruncii. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. = tare.11. Inchipuie lancea sau sulita. Comem. Corabia e simbolul bisericii creatine. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. Arhiereii şi preotii. pe care o si 95 k26. aduceau sacrificii de curatire de pacat. ca şi Noe în area sa. Copii v. V. Biserica şi sfintirea ei. sora imparatului Constantin (f 360). inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. la 18. asa şi biserica lui Hristos. naos) bisericii. soleea. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. constant!. eel Mare. naia. care . afara de aceste ceremonii. simbolizand sfintirea lor. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. Constantin (lat. la 21. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. art. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. = cutit de jertfa. locul femeilor. statornic): Sf C. Convoiul mortuar v. sf Episcop în Konstanz (f 975). = sfatuitor). la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. ca sa lucreze cele ale legii. Precum aceasta a ajuns la liman. spre a asculta legea Domnului. imparatul Bizantului. = tarie. care au numit biserica „corabie. inchipuind curatirea sufleteasca. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate.

care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. în corabie barbatii ocupa loc inainte. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. cum se napusteşte clerului. construindu-si corabia în faţa lor. dupa culoarea sa neagra. sectarismul. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. chiar şi inseamna pe diavolul. asa nu este mantuire nici afara de biserica. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. ci. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. care nu au primit invatatura noua. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. caci precum afara de area n-a fost mantuire. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. die. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. Corabia. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. simbolizeaza locurile sfinte. Multimea pestilor sunt paganii.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. dar aplecati spre cele pamantesti. Marcu 6. precum şi biserica creştina. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. unde a invatat Iisus. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. Noe a vestit 120 de ani pocainta. care vaslesc prin orice primej96 . Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. care cu totii au intrat în biserica creştina. prigonirile lumii. Barca a cuprins tot soiul de animale. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii.22. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii.45) Dumnezeu. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri.

Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. martira în Tunis (f 309). în care se nareaza ca pe Adam 1 . cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. doi corbi. precum ii este şi inima. caci doar pe Hie 1 . ca un corn): sf. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Comem. 3). ce o revarsau ptin altar. un corb sa ingroape pe Abel. corbul e avertizare catre cei avari. Cornelie. la 31. 97 . sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. IX. Daniel 7. 8). = tare. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. ce era rostit pentru pamant. Coroana (diadema. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. ca decorativul candelabrelor etc. bunastare. fiindca nu s-a mai intors în corabie. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. Comem. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. Cornul abundentei (cornu copiae). Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. 6). din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Corneliu (lat. III. tot astfel mitologia nordica germana are. gratie. = tare): sf. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie.a r fi indemnat. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). la 13. Cornelia (lat. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi.corbul la starv. 10. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. respectiv invatat. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. 1. Psalmi 91.

galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. art. A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. care ne acopera şi ne apara de primejdii. al adorarii senine.3). pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. inauntrul caraia. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. de o parte pentru ca se afla în biserica. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. adica omul e coroana fapturilor. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. Coruri ingeresti canta la 98 . 31). casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. corporala. Apocalipsa 21. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. Cortul mai inchipuie şi ceral. c. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. curate şi tipul corarilor de credinciosi. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. Cununile mirilor. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Policandru. c. Corporale v. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. care are forma unui cort (Psalmi 103. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. Liton. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. marirea lui Dumnezeu. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2.22). în Sfanta Sfintelor. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. mdrturiei. Cortul sfant (tabernacul. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. Se numea cortul legamdntului. art. 2). cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire.17. 23). 11). adundrii. E deci un loc sfant. e un microcosmos. 20) şi se face templul Sfantului Duh. Omul chiar şi în viata pamanteasca. art. Cortul sfant (cortul legdmdntului. iar cortul mdrturiei. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. Corul (cafas). Coroanele mirilor v. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. poate fi chipul lui Dumnezeu. cuvucliu.

Coţara cu poame coapte. art. spre a arata ca s-a . Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. =regulat. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). Marcu 8). ce s-a pogorat prin sfanta nastere. Facerea lumii. ce urmeaza dupa moarte. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. Sim ar fi primit craniul. dupa traditie. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. ori chiar un sarpe. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. în referire cu marul lui Adam. VI. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. Craniul ce tine un mar în gura. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. fiindca. Craniul cu cele doua oase de picior. art. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. la 1. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. racla). incrucisate. Creatiunea v.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. cu albine. Covrig de pomana v. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. Co$ciug (sicriu. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. iar eel inconţurat cu spice. ordonat): sfant. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Dupa superstitie." Stihira Rusaliilor). minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. Colac de pomana. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara.1) în vedenie.. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. simbolizeaza belsugul darului de sus. Comem. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. ce a vazut-o prorocul Amos (8. pe langa rugaciune.. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. Cosma (gr. a lui „Adam eel nou".

ce se revarsa de pe urma credintei creştine. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. în unele biserici. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. VII şi 4. dupa care are sa vina lumina. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. Daca il rosteste un preot. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. Ramurile. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. în Test. episcop în Vienne (t 80). Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. este azi emblema cercetasiei. Crinul e tipul potirului. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. la 30. a ingerului Gavriil. Comem. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. = crescator. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. Crengile verzi v. a intunericului. fiindca Credeul nu e rugaciune. ci numai marturisire şi invatatura. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. Credeul se rosteste prin cantare. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Crepusculul (amurgul) serii. art. Ca simbol al pacii şi al dreptatii.VICTOR AG A dinta. care are forma figurala a aceluia. simbolizeaza sangele mucenicilor. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. incolacita pe dupa cruce. Crinii 100 . el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. vestitorul nasterii Domnului. Crescens. Crescentiu (lat.1. prispitor): sf. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. în mana martirilor. prin roseata sa. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. ce izvorasc din credinta creştina. ucenicul sfantului Pavel. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. E simbolizata prin o cruce. Crijma e o bucata de giulgiu alb. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta.

procesiune: de ex.: a merge cu crucea la holde. originar din Roma. din care s-a nascut lumina adevarata. adica zilele de procesiune. desi erau rupti de foame. Sf. care. care nu erau alta decat flori de crin. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). VII. art. 28) reprezinta toate florile campului. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. precum şi patronul automobilistilor (f 300). E supranumit lacrima milosteniei. ii dadura cu bucurie intreaga paine. Prin taria şi frumusetea sa. X. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. cristalul mai e şi simbolul cerului. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. cripte. ca reminiscenta a catacombelor. Cristofor (gr. XII. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. = purtator de Hristos. Cand vazu lisus ca. Cristina (gr. Comem. Cristelnita v. Comem. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. E patronul celor bolnavi de ciuma. baptisteriu. Comem. C. Cristin (gr. la 24. Cripta (gr. episcop în Prusia (f 1245). apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. inseamna: floare aurie. miscat de acest semn de iubire şi de mila. X. Cristian. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. zilele crucii. la cererea sa. albe ca lacrimile. = credincios. nume ce inseamna: cret la par.martir în Roma (t 283). Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. Sf Crisant . martirizat în 287. la 14. VII. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. martir. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. la 9. Comem. Crispina. colimvitra. la 4. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. la 25. le reinapoie painea. Crisant. e patronul cismarilor. Sf Crispin.campului din evanghelie (Matei 6. Comem. pe care ii cinsteau la saraci. fara sa sufere vreo alterare. Cruce a-şi face v. E 101 . dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Cruce în sens mai larg inseamna litie. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. Crispin. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. art. din care rasarira mii de floricele. nume grec. unul din cei 14 salvatori. de Dumnezeu): sf. Semnul crucii. E infatisat ca un urias. XI şi 25. zicandu-le: mancati acum din ea. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt.

varga lui Moise. scara ce a vazut-o Iacob în vis.. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. 8. biserici. carte. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. trei sarbatori: la 14 septembrie. prin roadele aduse de El. In 102 vechime crucea avea culoare verde. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. Apostol Pavel (Galateni 6. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). area lui Noe. scoala. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. loan 3. ce o poarta Episcopul pe piept. La morminti inseamna nadejdea invierii. cea latina (crux immissa) ţ. Crucea se numeste catedra. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. în onoarea crucii. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. spre a inchipui pomul vietii din rai. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. harul şi iertarea pacatelor. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. biruinta asupra iadului.") fata de marea jertfa de pe cruce. ca un steag de biruinta. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. Biserica are. Craniul).. ca sa fie sacrificat. rabdarea. Tipurile crucii în Test. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. asa s-a mantuit lumea prin cruce. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. invinsa de Iisus (v. 14). cea egipteana. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. art. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . suferita de Iisus pentru noi.

o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. adica crucea. unde troneaza Dumnezeu. iar crucea e chipul dumnezeirii. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. vesnicia şi trinitatea. Crucea patimilor v. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o.. Crucea constituind un semn de cinste. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi.). Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . spre a fi aparati de toate relele. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. art. Crucea arhiereasca. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. Crucea la capul mortului. Crucea pectorala v. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta.. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. t Episcop al. a purtat în viata sa crucea suferintelor. inseamna aceeasi. art. al invataturilor Lui.inchipuie şi scutul. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. carora au sa le urmeze. ca şi crucea stativa. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. pe frontispiciile institutelor religioase etc. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. o au în casele lor. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. la sfintiri. Crucea în cere o vedem la biserici. Crucea. Creştinii adevarati o poarta pe piept. de adevar. adica steagul de biruinţa al creştinatatii.

Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. prin crucile acestea. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. Prin aceasta el se declara ca creştin. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan).. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. neschimbata. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic.Mai este obiceiul ca. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. hotarata. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. .. „Cu frica lui Dumnezeu". Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. condeiul insemnand partea verticala. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. El constituie declaratia proprie. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. ca sa se formeze o cruce. este un semn de credinta. Crucea sau semnul crucii. ca un miel langa cruce. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. Crucea este un semn de cinste. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. la astfel de iscalitura. e „fata lui Dumnezeu". Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. inainte de a incepe sa o taie. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. ca un simbol al adevarului. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. . toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti".. de onoare. în forma crucii. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. Crucea painii se numeste semnul crucii. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. careia are sa i se dea toata cinstea. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. dar cu imbracaminte. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. cei ce nu stiu scrie. ca şi în fata lui Dumnezeu. de omenie şi cinstitor al crucii.

Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). trandafiriu este chipul iubirii creştine. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. care este culoarea pompei regale. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. Icoanele cele mai vechi numara 4. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. 105 . e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. aurii. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. Trandafirie e simbolul iubirii. inchipuie marirea dumnezeirii. Culorile odajdiilor. e simbolul vietii. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. Roşu caramiziu. în posturi. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. de unde işi are numirea şi de aureola. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. Albul este icoana bucuriei. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. culoarea roza. care nu au fost martiri. al sufletului şi al gandului curat. Negrul (mohorat. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. care aduce aminte de foe şi de sange. al maniei. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. în biserica apuseana culoarea ro$ie. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. purpurul (roşu inchis). al urii. simtaminte evlavioase. a Maicii Lui. Violetul e folosit în advent. chipul Duhului Sfant. iar la sarbatoarea Nascatoarei. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta.. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. la Vinerea mare. al milei şi al binefacerii. a ingerilor şi a sfmtilor. Verdele. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. Ea e mila şi scaparea lumii. a curatiei şi a luminarii. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. aurul curat e chipul fericirii. asemanator sangelui şi focului. marirea lui Dumnezeu. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. inseamna nadejdea în Iisus. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. nimbul sfmtilor e auriu. Se foloseste la sarbatoarea Domnului.. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. Negrul. purpuriul este simbolul puterii. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa.

e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Cununia se savarseste în biserica. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. Cultul divin de toate zilele în Test. Cununia (nunta. izvorata din credinta adevarata. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cumpana v. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. Euharistia. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. prin rugaciunile bisericii. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. care se hotarasc a vietui impreuna. la olimpiade etc). religia interna. Cununa de spini v. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. ca Maica cerului. art. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. 32). Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). inchipuind biserica spirituals. martirilor li se da cununa credintei lor. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. în fata altarului. de la care vine tot binele (Efeseni 5. Cununa anului (Psalmi 64. Coroana de spini. Li se pune pe cap valul (sovon). Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. Ierusalimul eel sfant. pe care e asezata crucea şi evanghelia. Mirii stau inaintea tetrapodului. ce are sa straluceasca 106 .VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. Cdntarul. dupa cuvantul Mantuitorului. prin semne vazute. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri .barbat şi femeie -. iar cultul extern inchipuie. art. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. ziditorului sau. art. Cuminecatura sfanta v. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. care.

Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. ca cercul facut prin inconţurare. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. are sa fie fara sfarsit. coroane). precum şi Hristos . arata belsugul darurilor de sus. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. Emblema cununiei poate fi prestolul. Rugaciunile. si-a logodit siesi mireasa biserica. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. La sfarsit. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. dupa forma ei de cere. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. dar pagane. facute din flori. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. Miaa. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. Mirii isi intind mana unul altuia. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. insemnand ca el este cap femeii.cap bisericii (Efeseni 5. inseamna şi vesnicia. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. aruncarea graului. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. din ramura de prun. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare.23). Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). numit paharul comun. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. conform prorociilor. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. 107 . inelul. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. doua maini incopciate.ca o lumina. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. în unele parti. cununa mirilor. Dupa numarul lor. ale virtutilor creştinesti. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. masa. Mirele sta de-a dreapta miresei. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). cand Iisus. Cununile la morti sunt semne de onoare. Cununile mirilor (cununii. de mirt. dreapta e semn de credinta. din spice ori confectionate din metal. Cununa. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. Aruncarea de zaharicale. asupra mirilor. salutam cu dreapta. de iubire fata de eel raposat.

La 40 de zile dupa nastere. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. în Test. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. 22). Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. simbolul potopului. Propitiatoriu. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. Curatirea dupa nastere. 2. care ne-a adus aceasta pace. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai." (Matei 3. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. 26). precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. chipul nadejdii. art. 11). toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. conform legamantului prin Iisus Hristos. în Test. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. Luca 2. Curcubeul e simbolul Mariei. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. 7 inseamna cele 7 Taine. sa-i inchine Domnului. Vechi. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. sa-i imbisericeasca. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu.al focului ce mistuie lumea şi verdele. Lehuza. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. Este şi chipul Sfintei Euharistii. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. Obiceiul a trecut şi în creştinism. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. rosu . Curatitorul v. Curatenia corpului a fost în Test. Levitice curatiri. ca şi în legea veche. 22). care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu.. art. Culorile-i principale sunt albastru. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. adica nu este . Curaţiri levitice v. Vechi simbol al curatiei inimii. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. neinsemnat. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. ca sa dea marire lui Dumnezeu. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului.. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. partea barbateasca. baiatul. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice.

ba chiar roade din stalp. la al treilea sta sf Hie. luda este legat de unul din stalpii pamantului. 19). simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor.15).vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. sa ne prinda în latul sau. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. pe care apoi sf Hie. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. ascunse (Psalmi 24.. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. Avacum 3. Predica. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii.16. . 29). diavolii vor sa-i opreasca. 10). mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. în timpul de somn al lui luda.. VCSfi. Pamantul. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. Cutremurul inchipuia în Test. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. art.de sub stricaciunea pacatului. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. Naum 1. Curpan. Patriarhul Avraam. 9. 8). Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa." (Psalmi 67. e infatisat cu cutitul în mana. il ingroasa de cate noua ori. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. caruia i-a fost supusa (Romani 8. Cuvuclion v. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. art. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. Cand sf. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. Cortul sfdnt.ca fruct al rascumpararii . 5. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. fn icoanefe bisericesti. 9. ca instrument de vanatoare. Cursa (lat). şi il clatina adesea. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . Dupa o alta versiune. Cuvantarea bisericeasca v.

imbracat ori nud. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. IX. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. zeaza atotputemicia mortii. la 4.. la 1. Daniil mare. mesei. sfant. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. Daniil (evr. art. scriitor bisericesc (t 754). Comem.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). „Isaia dantuieste". Sacos.VII. fu aruncat de vrajmasii sai. = istet. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. ca şi cercul (= simbolul Comem. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). asa lisus fluiera şi toata lumea. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. Cosma.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. de la Domnul. Fiind pururea verde. le izraeliteni din robia babilonica. la 21. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Ea danseaza inaintea lor. omul poporului). unde ne. il aflam la toate popoarele vechi. sf. Dansul cununiei. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. la catolici: 6. XII. = daruit. V. Precum Daniil scapa pe jocul sau. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. Comem. fratele sf. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc).

care la impartirea tarii n-au primit pamant. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. ramasjte de datini romane. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. Sunt de origine veche. Darul ridicat (siclul. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. ce 1 . Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. ca jertfa lui Dumnezeu." (Matei 22. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. au fost şi la pagani. a inceputului man-• tuirii noastre. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. Arata referinta dintre biserica şi stat. ce le aduc creştinii la biserica. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. în Test.divin. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu.. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. pe seama intregului neam omenesc. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. vinul şi alte bucate. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor.. Ill . un fel de rugaciune. didrahma). Darul leganat lui Iehova se numea în Test. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. Obiceiul a trecut sj la creştini. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. Darurile de Craciun. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". de unde au trecut sj în viata sociala. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. în sarbatori ori şi în alte zile. Daruri (prinoase) se numesc painea.

preotesc şi profetic. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. imparat al neamurilor. la care a indemnat Iisus lumea. Ca alimente. Darurile magilor. = placut. adus lui Iisus. revarsat prin nasterea Mantuitorului. David (evr. Sfintele. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. cu munca. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. Aurul e simbolul faptelor bune. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. eel nascut şi crescut în umilinta. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. tamaia e rugaciunea. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. şi art. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. afara de Sambata şi Duminica. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. tamaia şi smirna. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. asa s-a facut Mesia. ele simbolizeaza intreaga viata omului. Euharistia). Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. Down) este numirea Sfintei Euharistii. adica: aurul. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Precum copiii se bucura de darurile primite. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. iubit) e prototipul Mantuitorului. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. fiindca reprezinta intreaga natura. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. adica jertfa nesangeroasa. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. precum aurul nu rugineste. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins.

iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. care o aveau ca Ierusalimul. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. raiul. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. veche şi cea noua. precum este de stransa bisericii. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". cu care ne-a spalat ranile. Samarineanul inchipuie pe Iisus. parabola de la Luca 10. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. iar levitul este antitipul prorocilor. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor.se tineau serbarile 113 . legatura cu biserica lui Hristos. care n-a adus vindecare lumii.nezeu cu intindere vesnica. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. Apocalipsa 19. 22). în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. Untul de lemn şi vinul. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. unde este pace şi siguranta. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. 16).intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. urgia dumnecreştina. adica pacatele. iar ca rege este imbracat în purpura regala. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc.douasprezecea a celui solar. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. Asinul inseamna corpul Domnului. 29-37. Toiagul lui David a fost tipul crucii. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. Ieri. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. tot felul de oameni. de care se ingrozeste Satana. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. tatal zeilor. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. pe preotii nobila dintre toate plantele. care n-a folosit nimic omenirii. care are lipsa de ajutor. care sunt mai jos decat am primit de la romani. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. Numele itoase şi iadul. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. preotul inchipuie adica legea veche. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. 32. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn.

sf. a intrat în paganism. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. daruri etc. Degetul. = din pamant.prin comemorarea nasterii Domnului . pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. Naşterea Domnului (25). Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. care ne calauzeşte prin imparatia mortii. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. Craciunul . care toate ne dau nadejdea mantuirii. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). unde era simbolul renasterii. il are sf. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. nadejdii. Demetriu. iar de ziua sf. Andrea şi Undrea. spre inviere. Poporul i-a dat porecla de Indrea. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). loan Nepomuc. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. sf martira (f 362) sora sf. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. facator de minuni.VICTOR AG A Saturnalii. fiu al zeitei pamantului). Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. Delfinul. arhidiacon martir ştefan (27). invierii. la 26. 114 .este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. care a fost martirizat. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. ca insigniu. Comem. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. este simbolul creştinismului. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Demon v. Dafrosa. e simbolul tacerii. al vietii Lui. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. Degetul ori lacatul la gura. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. X. Dimitrie (grec. art. Diavolul. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. cand este aşezat pe gura. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). cu colinde. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. ca simbol. iar ziua incepe sa creasca. Demetria.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. Demetria. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. al tainuirii.

Vechi numai saracii şi jelitorii. ca în loc sfant. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. 4). şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. liberi sj cu demnitate. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. Isaia 9. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. atat în trecut cat şi azi. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. cand trecem pe langa biserica. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. la sfintiri de biserici etc. cat mai ales contra murdariei. 64. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe.10). 20. precum şi curatirea casei de toate relele.) în casele lor de rugaciune. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. ci ca fii mantuiti.4). lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. lepadarea. 2. lehuza. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. 115 . 27. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. 5. 5. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. Sf ap. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. sau vreo troita. Desculti umblau în Test.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc.23). stima. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. asupra noului nascut. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. Evreii. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. stau cu capul acoperit la rugaciune. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11.Denii (vigilii. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. chinezii etc. pruncul şi casenii. I Samuil 25. Descalecarea în Test. 19).

„nu sunt vrednic. ci sunt numai 116 .. = doritor. Dezideriu (grec. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. Diaconii (gr. „Impartit-au hainele. Devotiunea (votul). art. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. Singuri nu pot savarsi functii sacre. ca antiteza gradinii raiului. Dezbracarea altarului. Comem. în desert stau demonii. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. spiritele rele. al pacatului şi al iadului. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. Indeosebi la praznice. în taina pocainţei. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. vot monahal etc.. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi." (Marcu 1. Astfel expresia lui loan.. agape publice etc. la 21. adica se da invoirea de a manca. naos. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. Despuierea altarului v. al micimii. trei la numar (altar. La ziua impacarii. tinda). Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. Se cade deci fiecarui creştin. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. IV. martir impreuna cu Ianuarie. art. de a lega şi a dezlega. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6). e simbolul lumii departate de Dumnezeu.. 22). ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera.. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. abstinenta. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. infocat): sfant. Deşertul. Diac v. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. în Joia mare." (loan 20. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. al neinsemnatatii cuiva.. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. pomeni. Ministrantii. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. care mai sj binecuvanta masa." (Matei 27.35).

ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. e inchipuit cu figura de om. Diaconic (vesmantar. maimuta. care era privit ca animal necurat (Exod 22. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. unde. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. Pilat. simbolul minciunii şi al sireteniei. ce servesc şi ca tipuri. e infatisat adesea ca un monstru: gol. cu mai multe fe{e. Varava. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. cu coarne şi legat în lanturi. Demon. în care sunt concentrate toate animalele. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. Nu este principiu al raului. leviatanul (Psalmi 73. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. 12) şi al onoarei.23 şi I Petru 5. Isav. Irod. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. sunt în Biblie: Egiptul. cu coada. Ca atare simbolizeaza pe ingeri.22). Belial). ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii.34). broasca. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. capetenia diavolilor. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. Lucifer. Diadema (= coroana) a fost în Test. simbolul Duhului Sfant). ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. 117 . Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. acoperita numai la coapse. II Regi 11. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. Asiria. cu gheare. corbul. negru. cainele. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. 24. sarpele.15. leul cu referire la Psalmi 21. Lucifer. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel.14). inchipuie un loc sfintit. 2). gr. şi diaconicul. Diavolul (evr. Iuda. behemothul (Iov 40.8. cum ar fi Ahrimanul persilor. mistretul. Satan. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. 103. Faraon. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. ca Jap simbolizeaza pacatul. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. pe pastoforii. care strica via Domnului (Psalmi 79. schiop din cauza caderii din cer. vulpea. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. Simboalele diavolului. alte simboale: vulturul. Beelzebut. tapul (Levitic 16. basiliscul.simbolul avaritiei. 27). avand parul despletit şi gheare la picioare. 31) şi este simbolul ereziarhilor. paros. prin pacatul sumefiei. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. ursul invins de catre David (I Samuil 17. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. dragonul. Diaconul. adesea cu cap de femeie. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra.15). în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia.

. în care ni se spune ca Samson. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. toiagul patriarhilor. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii. avand în mijlocul lor o cruce. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. Dion: sf. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus." Romani 13. X. Dimitrie v. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos.. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. ales a scrisorilor pastorale. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265).. Dichirul (dicheria). Comem. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala.VICTOR AGA Dicaniciu. adica cu doua lumanari. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. Dionisiu (gr. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15." (Dei gratia. Vechi. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. III.2). „Din mila lui Dumnezeu.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. spalati şi curatiti prin botez. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. la inflorire sufleteasca. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. al treilea invatatori". Obiceiul s-a luat de la romani. Comem. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". în biserica apuseana cu „ ite missa est". Dintele este simbolul puterii în Test. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata.. sfesnic mic cu doua brate. martir. Dionisie Areopagitul. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. combatand parerea lui Nestorie. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. = dumnezeiesc): sf. Demetriu. conform I Corinteni 12. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. la 9. al doilea proroci. Inseamna smerenie. dupa cum invata biserica ortodoxa. la 3. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). 19).. Dionisie. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. cu falca unui magar.. în Cantarea cantarilor (4.

ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. care are sa fie mantuit. Vechi. apare atat în Test. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. discul e tinut ridicat la frunte. Cand se afla pe prestol. precum şi în practica vietii creştine. precum potirul poarta sangele Lui. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. Doi. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. canaaneanca. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul.. virtuti şi pacate. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. Nou. darul dumnezeiesc. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. în care sens este socotit ca cifra discordiei. adica inchipuie lemnul crucii. profeti şi apostoli. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. Discul (gr. si-a sacrificat corpul Sau.. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. iar omul e robul. Simbolizeaza rugaciunea de seara. Sfanta Scrip119 . „Doamne miluieste": raspuns liturgic.darurilor. Nimb. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. în munca vesnica a iadului.. adica mormantul. intre rai şi iad. Vechi Dumnezeu e Stapanul. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. intre creştini şi pagani. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. discul simbolizeaza locul.. La intrarea mare. Este elemenml binar. ca sa ne ia sub scutul sau. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. în care ne-am marturisit pacatele. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. art. adica mantuirea. Nou Dumnezeu e Tatal. dintre pozitiv şi negativ. pe care se junghie corpul lui Iisus. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. Pana se afla la proscomidie. isi agoniseste viata vesnica. pana sunt la proscomidie. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. pe care Iisus. „Doamne strigat-am. ca pe un altar de jertfa. iar oamenii sunt fiii lui.). în Test. cat şi în Test. ca numar simbolic. Discos v.

presararea cenuşii pe cap. VIII. Nou. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. Nou. M.1. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. cu retinere de la petreceri şi jocuri. ruperea vesmintelor. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. Vechi şi Test. celui mai mare Dumnezeu. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. traditional ori statorit prin norme de uz. O. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. Revelatia este supranaturala şi naturala. respectiv pomana. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. nume latin. facator de minuni.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. la 10. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). Dominica. adica 12 articole.. Usile imparateşti au doua aripi. Inscriptia de initiale D. Domnica: sf. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. ce o are şi biserica. cuvioasa fecioara. o au bisericile catedrale. postul.1. precum şi unele claustre ale bisericii latine. puterile. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Comem. cernite. O. Doliul il au toate popoarele. doua vointe. stapaniile). de 40 de zile. Comem. pe care le implinesc. în Test. nici nu isi rad barba. Dominic. Dom se numeste catedrala. Barbatii umbla cu capul descoperit. inseamna: proprietateaDomnului. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. episcopul Miletului. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. la 4. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. Domul are aceeasi simbolica. loan 21. Iisus a avut doua firi. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. nu-si tund parul. Comem. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. care inchipuie Test. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. Dominica. Numirea se mai deduce de la initialele D. Vechi avem 12 patriarhi. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. 15). la 8. Vechi şi Test. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. 120 . 12 sunt fiii lui Iacob. Domitian: sfant. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. adica pana la parastasul. imbracarea în sac. 1. M.

. Columna.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. zmeu. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. binecuvantam. v. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. e simbolul imoralitatii. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. La evrei. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. ascet renumit şi scriitorbisericesc. La cununie barbatul sta de-a dreapta. Doron = Darurile inainte sfintite v. ce dimineata. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor.. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. inaltat la cer. Dospirea: în Biblie. la 6.1). Dorotei Tebanul: sf. Cu dreapta facem semnul crucii. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. Mantuitorul. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. = dar de la Dumnezeu): sf. art. impreuna cu intreaga faptura. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. femeile de-a stanga. Dosoftei (gr. Comem.8): dupa Sf. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. Nou. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. pe sufletele noastre. Chipul lui Dumnezeu. în mana drapta cu toiag de aur. imprimat pe drahma. La judecata din urma. al putrezirii şi al necuratiei. Comem."). Drahma pierduta (Luca 15. s-a pierdut prin pacat. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. art. la 13. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. E o cantare de lauda. insemnand ca „barbatul este cap femeii". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. VIII. sade de-a dreapta Tatalui. VIII. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. Comem. fiindca reprezinta Test. 14). cu orare verzi. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. II. cei buni stau de-a dreapta. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. i-o aducem lui Dumnezeu. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. e apostolul neamurflor. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. la 13. deosebita. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. 121 . ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor.

de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. D. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. strutul. arh. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. una ori doua sabii. fiindca el. Spre a forma semnul crucii. vulturul. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. cocorii cu piatra în gheare. S. impartaşindu-ne viata noua. care simbolizeaza. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. Alteori il vedem ca porumbel. cantarul dreptatii il tine sf. iar confesorii de-a stanga. Porumbelul. art. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . la rang. Calvarul. legata la ochi. pe Sfantul Duh. la stare. Dies Dominica. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. ca virtute. martirii stau de-a dreapta. Drepti la rugaciune v. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. echerul. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. Mihail stand langa dreptul Judecator. ce zboara intr-un triunghi. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. Drumul crucii v. în icoanele sfmţilor. S. în icoanele judecatii universale. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. are emblemele celor patru evangheliijti. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI)." — Spiritus Sanc-tus. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. art. Starea dreapta. iar în cealalta o sabie. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. inconţurat de raze solare. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii." -Duhul Sfant sau „S. respectiv infatişeaza. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. tinand intr-o mana o cumpana. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. S. iar din gura emite raze. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. ce-i tine Mantuitorul în palma. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. Duminica (Ziua Domnului.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. Dreptatea.

Faptele Apostolilor 20. Duminica crucii v. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. sfintitorul lumii. Prin aceasta dovedim ca noi. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. Paştile mici. prin cantarile şi citirile sale. prin invierea Sa. art. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Sf. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. 7) în ziua de Duminica. Duminica mare (Rusalii. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. Duminica. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. dupa insemnatatea sa cea mare. primita la botez. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. mantuirea savarsita prin cruce. dar care nu se cade sa fie precupetita. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. Ea este inceputul zilelor. Duminica lasatului de carne în citirile. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. iar Duhul Sfant. adica la 8 zile dupa Pasti. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. cainta adevarata. 123 . cei ce am inviat impreuna cu Hristos. veac de odihna. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. personificate. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina.Sale asupra lumii. Duminica a treia din Postul mare. abia la Duminica Tomii. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. 5) şi Sfanta Scriptura. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. ziua cea dintai a saptamanii. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. în credinta poporului. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. care este nemarginita. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. spre a simboliza invierea Domnului. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli.

Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. dupa primirea Duhului Sfant. Ca fiinta pur spirituals. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. fiindca de aci inainte crucile. a cincea Duminica din Postul mare. art. în aceasta Duminica. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. de durere asupra patimilor lui lisus. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Nou. fiinta absoluta. Antipasca. bolizeaza pomul vietii.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. dupa pogorarea Duhului Sfant. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. Dumnezeu. Dogmatica). care ne asigura etemitatea în rai. care exista prin sine insuşi. care voiau sa-l ucida cu pietre. pana la Paşti. rugaciuni contra boalelor. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. pe tetrapod. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. inbiserica apuseana. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. acoperindu-i adica cu un val violet. De la aceasta Duminica incepand. adica Duminica prima a lunii noi. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. Vechi şi a celor din Test. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. rugaciuni pentru vite etc. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. Duminica Tomii v. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram.

" (Geneza 1. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. a prin semne temporale. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. h. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut.". luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi.. 18).. dupa Zaharia (4. 18) şi vesnicia nu se poate infatis.. conform vedeniei lui Daniil (7. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. w. crucea insemnand pe Dumnezeu. în Test." pe clopote. tetragramatonului. în foe. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. simbolul providentei (Proverbe 22." (Psalmi 23. pe cruci. 26). Dumnezeu e inconţurat de stele. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale.. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. h.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j.. 12). culoarea alba simbolizeaza lumina. Ca şi Creator al lumii.24). ori de numele Elohim. 1). imbracat în ornate. cartea judecatii. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana. se foloseau de numele de Adonai = Domn. Evreii adica. incadrate în nimb de soare. Vechi. = tetragramatonul. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. ca zapada. coroana. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana." (loan 1. Ca Stapdn al cerului. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. h. în mana cu sceptrul.". cartea vietii. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118.. al lui Iehova. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. cercul simbolizand lumea. în tunet. w. soare. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. h) o mana. grija şi ocrotirea fapturilor. soare. noaptea intr-un stalp de foe". f) un stalp de foe dupa Exod 13. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. sau ca persoana singuratica. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. 21: „Domnul mergea. 4). 1) ori şezand pe tron.. I Petru 3. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. h. E în nori. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii.. 125 . 18). 12. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi.. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri".. c) crucea în cere. semnul puterii. acesta a trecut şi în creştinism. d) un foe. g) ori prin şapte ochi. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit.. e) imparat pe 7 tronuri. respectiv personificat..

co n. Uşile imparateşti. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. (O co N = eel ce este). în forma de disc ori de triunghi luminos. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. liturgice.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Completorium): una dintre orele canonice. art. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. Dupaserdnda. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. adica de moarte. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. adica în faptul zilei. 126 . iar literele o. cantarea de la inceputul Utreniei. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. „Dumnezeu e Domnul". simbolizeaza eternitatea. dupa cina. art. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. care sa nu ne surprinda fara de veste. Dveri v. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. şapte dureri. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. Durerile Sfintei Preacurate v. Dupacinare (Pavecernita. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. N (v=n). la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. cainta şi umilinta noastra. în Test. 16). Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. co (omega). Nimbul.

se intelege figura lui lisus batjocorit. cat şi în sculptura (Diirer). pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. imbracat în hlamida. comuna mai multor randuieli liturgice. pace etc. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. fara vina proprie. Eden (evr. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul".E Ecaterina v. cand pe lisus. sub numirea de Ecce homo. Ectenia mare (de la gr. = frumsete): un tinut la Rasarit. are simbolica ecteniei mari v. 1). Ca şi acestia a fost şi lisus. art.). precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. 23). în care a fost gradina raiului 127 . în arta. Ectenia staruitoare. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. Tipul lui Ecce homo în Test. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. art. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. unic în istoria lumii. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). batjocorit de catre ostasi şi plebe. Caterina. = iata omul). Momentul acesta. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. Ecce homo (lat. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. i-a scos în fata multimii. exclamarea lui Pilat.

Eleonora. Ella. art. . Efta. Edmund (germ. ziditoare de biserici (ţ 328). intreg tinutul a luat numire de Eden. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Comem. Umeralul. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate.VICTOR AGA (Geneza 2. regele Angliei. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Nora (gr. 8). Egiptul e şi simbolul diavolului. mama lui Constantin eel Mare. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). = eel liber) din Roma. Eftimie (gr. 13). Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. vazute. X. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. 128 in stramtorari şi în mare turburare. Izraelitenii au fost aci în robie. Eduard. la 21. parinte bisericesc. la 13. fiica de rege (ţ 984). la 21. Mama-sa fusese convertita de sf ap. II. Elena (gr. Comem. Efod v. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Alice. XII. Elis. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. Ca sa praznuiasca cu demnitate. de apa din piatra. Elisaveta (Saveta. Pavel. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. = stralucitoare ca soarele): sf. la 28. Edit (germ. Semnele externe. sf.1. Comem. cand erau în robia egipteana. VIII. = aparator): sf. Elefterie (gr. la 16. Comem. Comem. la 20. sf episcop al Iliricului. V şi 28. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. ale rugaciunilor. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. = curajos) eel mare. la 1. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Comem. = miluitoare): sf. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). XII. Ede (germ. Elisa. =luptatoare): sf. abatisa în Wilton (Anglia). Comem. De la frumseta raiului. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). = aparator al patriei): sf. la 15. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. Betty): nume evreiesc. Comem. Egiptul e simbolul pacatului. IX. Effata (evr. care ne asupreste cu pacatele. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. al iadului. VI. in- .1 şi 18. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Veta. ne robeste şi ne ispiteste. adica al formelor externe.. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. adica frumos.

care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. panaghia. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. Emanuil. Matei are ca emblema un cap de om. Manuil (evr.17). al lui lisus. la 24. = intelept.52). Comem.1. Elisei (evr. Emil. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. loan are un vultur. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania.. sau chipul unui tanar. colpion = piept. la 4. XI. Ema (engl. Emeric (germ. leul fiind simbolul puterii. ori al unui inger. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. Marcu are un cap de leu. = Dumnezeu e mantuirea mea). Sf. ca şi Hie. 27). De 129 . Vechi. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). Enoh. la 8. proteguit de Dumnezeu. la 14. Comem. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. III. Elvira = inalta. e prototipul lui lisus (Luca 4. Comem. Emilin (lat. Emilia. Engolpion (gr. Emil. 7) (f 896 a. en = pe. fiul lui Cain (Geneza 4. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. episcopul Cizicului. sf. mareata. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. Hr. VIII. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. VI. 15). la 6. Comem. Comem. imitator): Sf. la 31. Comem. Minunile lor sunt asemanatoare. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. panaghion): insigniu episcopal. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. VI. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. sotia lui Ludovic (ţ 876). Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. Emilian. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. mama lui loan Botezatorul. Sf. XI. Luca are un taur (bou) de jertfa. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. = principele locului). Embleme: semne distinctive ale sfintilor. E. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570.seamna: Dumnezeul juramantului. sarguincios. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. aparator al icoanelor. la 4.). e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28.

Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. ca cu o sabie. adica a introdus cultul divin.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. în unele biserici. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului.5) iar urmasii lui. Botezul Domnului. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. cu epitaful. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. E sfant comem.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor.17). urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. subgenuale): insigniu episcopal. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. fiul lui Set. (Geneza 5. cu care. 7). Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". Epigraf v. art. un preot presara flori pe epitaf în semn de . precum au facut Apostolii. mare predicator şi distins apologet (t 403). în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. Epifanie. aparitie stralucitoare). se planteaza pe morminte. ca simbol al nemuririi sufletului. Epifaniu (gr. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. Luca 3. prin punerea mainilor asupra. în forma de patrat din materie preţioasa. A fost şi tipul preotiei. = renumit. fiii lumii". Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. cu icoana inmormantarii Domnului. episcopul Ciprului. mormdntul Domnului) e o panza de matase. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. Enos. Inainte de a doua venire. nabedernita. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. ce se savarsesc în fata mesei . Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. Epifania v. Epitaf. Enoh (Geneza 5. Episcopii sunt. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". spre a-i saruta credincioşii. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. art. slobozit pana la genunchi. la 12. puterea cuvantului dumnezeiesc. la mantuire. ca şi ai lui Set. Epitaful (sfdntul aer. genuncherul. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. sf. 38). 6. plcujtenita. iar cantarile de plangere. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. Epigonatiu (bedernitd. XII. E. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii.

ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. anahoreti): barbati piosi. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. VII. 131 . în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. care nu are capat. Erodiu (barza. La rugaciunile particulare. Ermiona: sf. ori il are la picioare. fecioara. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. Ermil diaconul. Comem. cand au pus mainile asupra creştinilor. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. = de bun renume): sf. la 1. Eudochia." rugaciunea imbracarii). adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine.. la 4. Eudoxia (gr. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. IX. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. Comem. Comem. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. Eremiti (pustnici.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru.. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . ori neputinciosii. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. Epitrahil (orar dublu. Comem. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. care tine în mana globul terestru. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. ap. Un alt simbol al eternitatii este inelul. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. se culca la pamant. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). la 13. respectiv Sambata dimineata.a increştinat. Prototipul lor e dat de Moise. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. = de bun neam. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. la 11. Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. s f . o fiica a sf. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. III. martir sub Liciniu. Filip (t 117). 7). fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. E şi simbolul moravurilor bune.1. 18). cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. Eufemia (gr. renumita): sf.

Vechi au fost: ploaia de mana. IX. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". Erosina (gr. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. Comem. Euharistia inchipuie cina cea de taina. la 25. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. XII. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine.1. innoirea noastra sufleteasca. Tipurile Sfintei Euharistii în Test. la 17. Comem. 53). la 24. 3) doi porumbei. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. Eugen marturisitorul. Eufrosina. apa ce a izvorat din stanca. ci numai inchinare şi semnul crucii. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. cum zice 132 . la 19. vesela): sf. = luminoasa. Sf. Conform poruncii a patra bisericesti. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. spre a nu varsa sfintele daruri). Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. Sf. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. Eugen. = multumire.VICTOR AG A Eufrasia (gr. cuvioasa martira în Roma. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. = nascut din nobilime). Comem. luminoasa spre sublima Taina. în Test. Euharistia (gr. Eugenia (gr. Eugenia: sf. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. 2) cerbul langa izvor. sub chipul painii şi al vinului. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. Comem. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. Marginea sfantului Potir. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. strugurele urias. II. ca simbol ca. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. Nou: minunea din Cana. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. Vinul incat se poate are sa fie rosu. 18). Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. Se numeste euharistie. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. inmultirea painilor. pestele inseamna pe Iisus. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. care a instituit Sfanta Euharistie. care inchipuie coasta Mantuitorului. cuvioasa fecioara (t 400).

= norocos. sfintirea caselor etc. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. Precum din aceea a iesit sange şi apa. adevarata mama a celor vii. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. asa din Sfintele Taine iese darul. art. dar nici sclava lui. Eulalia (gr. 5) pelicanul şi fenixul. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui.) ale cultului extern divin. e tipul Mariei. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. Eutimie v. 133 . sunt rugaciuni. adica acestia trebuie sa fie o vointa. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. Eva comemorata la 12 şi 14. = temator de Dumnezeu. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. molitve. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. Sfanta Maica Maria. inseamna unirea nedespartita. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. ierurgii. Binecuvdntare. precum carnea şi oasele se tin laolalta. Eftimie. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. 6) teascul. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. la 22. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. la 27. 25). Comem. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. = viaţa). XII şi Duminica inainte de Craciun. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. la 10. XII. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. Comem. Eva. Eulogia: v. VI. Comem. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. Evsevie): sf. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. sfinfiri. Eustella: sf martira în Franta (t 199). ca prima femeie în lume. VIII. la 30. ci este deopotriva cu el. Eusebiu (gr. ucis de fratele lui. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). Sf. precum a doua Eva. o inima. Comem. Euhologii (sacramentalii. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. Eutalia (gr. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. departarea relelor temporale. episcop în Samosata (t 380). 4) mielul cu steag. gratia de sus. IV. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. mama tuturor oamenilor.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui".

asculta cuvintele Lui. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. în partea evangheliului). cu fata spre altar. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. la utrenie. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. dumnezeiasca. ci Domnul insusi. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers.. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii.". Pe prestol. în Duminicile anului. Lumanarile. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". care sunt 12. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. cu atenfie. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. Aşezata pe tetrapod. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. spre a o saruta poporul. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. în lume. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. fiindca nu preotul pacatos vorbeste. psalmi etc. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort.VICTOR AGA Evanghelia (gr. creştinii pot şedea şi în genunchi. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei.) se fac în mijlocul bisericii. iar ca un act de cult e un moment solemn. sezand langa picioarele Domnului. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. pe tronul lui Dumnezeu. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. iar credinciosii inalta lauda „marire. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. în vreme ce alte citiri (apostol. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). are sa fie totdeauna evanghelia. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. 134 . Sarutarea Evangheliei). spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. ne asemanam adica Mariei care.. în sicriu.

La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. inseamna Dumnezeu e tare. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. dupa marita Sa Inviere. art. 7) în vedenie. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). Vechi (t 597 i. la 12.. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. XII. Figurile simbolice sunt inaripate. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. Embleme). e legat foarte luxos. are icoana invierii ori crucifixul. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. Apocalipsa 4. fiecare cu emblema sa specifica. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24.). peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. ce izvorasc din stanca pustie. boului şi vulturului). intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. nume evr. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. leului. La sfintirea altarului. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. Precum a fost chemat Lazar din mormant. Deasupra. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului.1-52). spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. de obicei cu doua aripi. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte.5. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. ferecat cu aur şi argint. care au scris-o şi au propovaduit-o. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. 13). fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. Sf E. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare.: profet în Test. Hr. spre a se deosebi unul de altul. Pentru cuprinsul lui insemnat. la mijloc. de invierea corpurilor şi de judecata universale. Comem. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. Ezechiel. Evangheliste sunt patru naframi de panza. 135 .

care ingroapa ziua.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. Fabian. Comem. . E simbolul fulgerelor (Geneza 15. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. Sf. sfarşita. Iov 41. la creştini.1. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. ce se aducea la sacrificiul necredintei. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). Semnul crucii. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. noaptea este invinsa de lumina. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. Faldisteriul. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Psalmi 11. inchipuia prepusul de necredinta. papa şi martir în Roma (t 250). Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. Faclia stinsa. 17. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. 6. Facerea semnului crucii v. sau pe langa o cruce (troita). la 20. cea de orz. faclele sunt numai simboale.

SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. Fanare v. art. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. Moartea coseşte şi usca vietile. Fanul. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. Spre a fi ferita de duhurile rele. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. care nu iau în seama admonierele de sus. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. dupa naştere. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. în care preotul isi spala mainile la liturghie. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. Fantanile la holde. Se sfinteste prin rugaciuni. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. 6) iarba. ce ni se da în Sfanta Euharistie. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. Fantana se sfinteste la saparea ei. care trebuie ferite de pangarire. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. nu au 137 . iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. Fantana.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. de o troita. Fantana de langa proscomidier. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. şi cu deosebire fantana vietii. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Felinare. asa piere şi el prin apa. la raspantii sunt semnul milei creatine. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. precum şi fantana de langa baptisteriu. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului.9). episcopii. ce se ineaca în apa botezului. pentra etemizarea memoriei acestuia. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. e simbolul mantuirii. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. inseamna ca Iisus. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor.

tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". a doua în eel solar. care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. = din neamul febronilor): sf. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). Februarie. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). iar eel ce se smereste inalta-se-va"). la Stretenie. Faust. art. fericit): sfantul Faust. va mai dainui iarna inca 40 de zile. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. preotul dezbraca pruncul. tisarea puri in chipul intai pictor. la 12.VICTOR AG A inima. Maica Domnului. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. De aceea. pana pruncul inca nu e botezat. pe Haralambie (v. („Cel ce se inalta smeri-se-va. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar.) iar la 15 Martinul de iarna. Fevronia (gr. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. indata dupa botez. Faustini. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. VII. prune i inco cu cap. la 25. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). în pridvorul bisericii. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. Faur (fierar). sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". in o sub stele. Fausta. Dupa ce s-a botezat şi miruit. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. VI. virtutea umilintei. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. Febronia. în vorbirea vulgara. e binecuvantat cu mestesugul sau. Faustina (lat. ale pacatului stramosesc. Fasa de la botez. La opt zile. toll. Comem. dupa cum este obisnuit azi. cata mai este: de aceea la 2 februarie. cu zile mai lungi. în mustrarile Sale. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . cu soare mai tare. numita de catre sf. ori. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. = norocos. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. In mutat evang lor. 1). inseamna legaturile intunericului. urcand dealul Golgotei. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. Comem. Febe (Fibi): sf diaconita. desub iar sar Sfanta din rai. ap. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. dupa marturia unei legende. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile).

Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. iar sarpele. 1. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. Dupa traditie. ca Nascatoare de Dumnezeu. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. simbolizeaza pe sarpele din rai. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. Icoana Preacuratei). care a fost şi pictor. Duminica 4 din Post). un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. adesea e infatisata în rugul arzand. iar pe cele nebune la stanga Lui. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. e zugravita cu mainile intinse. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. 3. sezand pe scaun. din care curge apa vindecatoare de boale. ingenunchind. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. ca ocrotitoare. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. pe diavolul şi pacatele invinse. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. în opunere cu virtutile. de neintelepciune. ca o femeie imbracata cu soare.spre a fi feriti de lupi. ca ajutatoare a creştinilor. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. cum era portul evreilor. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Fecioarele nebune. şi art. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. în semn de condamnare vesnica a acestora. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. Fecioria inseamna curatie. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. 13). voalata. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. tot asa în demo139 . adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. care au prorocit pentru dansa. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. o poarta inchisa. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. E adorata ca Sfanta Fecioara. chipul celor sapte dureri. în poala cu micul prune Iisus. Matei 2. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. ca Maica sfanta şi preacurata. o gradina inchisa. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. o vedem intr-o cupa mare. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate.

faion = acopar şi otos = tot. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. ce se intrebuinteaza la procesiuni. ce le purtau regii la festivitati publice. de aceea i s-a dat nemurirea. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. avand luna sub picioare. iubitor de saraci (ţ 286). VII. Fenix.1. care au murit martirizati prin ferastruire. Mantia. la 10. invie spre o viata sufleteasca. în fine. Comem. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. Felix (lat. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. la 9. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). . pentru ca sa nu se stinga lumanarile. unde sta şi balaurul invins de dansa. Felicitas (lat. Felician (lat. Comem. iar din cenusa-i proprie iese. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. cu creasta. Felinare (fanare). Cand işi prevedea sfarsitul. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Sfanta este infatisata inconţurata de raze.VICTOR AG A nologia evului mediu. de la grQC. Un fel de manta în 4 cornuri. pasarea legendara. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. fara maneci. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. Fenol v. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. din moarte iese tot mai maiestuoasa. art. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. adica cu aureola de soare. episcop în Nola. care rename din cenuşa sa proprie. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. felonul este şi icoana hlamidei rosii. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. martir în Roma. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. Fenolul. asupriri. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. conducte etc. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. dupa moartea corpului. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. şi aceasta adica din prigoniri. Planeta. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. ~ fericit): sf. Comem. mai puternica. = norocit): sf. campul luminat simbolizeaza invierea. Cu referire la biserica. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Felicia. Felon (Fenol. Felon. la 14. Sfitd). Casula. facator de minuni (f 256). mai frumoasa. care dupa viata pamanteasca. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. ca haina liturgica. VI. Penula. este vesmant liturgic preotesc.

. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc.". s-au colorat insa. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. cu toate ispitele sale. pe evanghelisti. cele sapte taine. art. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. inseamna taria lui Iov. cu cercul sau. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. colorate. adica pe Maica Sfanta. Smochinul. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. V. rege în Castilia (f 1152). inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. Comem. Intdmpinarea Domnului. Festanie v.Ferdinand (germ. se construiau foarte mici. crucea. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. la inceput. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. precum şi cele sapte zile ale creatiunii.. Astfel ferestrele lungi. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. Ferestrele stilului roman. ap. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. art. sf. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. Festania (sfintirea caselor). = aparator cura-) os). virtutile cardinale. din care a rasarit Mantuitorul. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. b)cele cu patru inchipuie lumea. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). Ficul v. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. „Fie numele Domnului. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). Festum lumini v. intra prin simturi. care a binecuvantat tot ce a 141 . care inseamna prorociile Testamentului Vechi. la 30. Spiritul rau. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. art. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". de marirea lui Dumnezeu. Sfintirea apei. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. Ferestrele bisericilor. Sf. în biserica se oficiaza servicii tainice.

Pentru culoarea-i alba stralucitoare. de casa poruncilor Lui. 10). din cei 12. Pavel. la 11. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. Comem. A predicat în Frigia. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. Comem. Fimbrii v. XII. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. = cea mai placuta): sf. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. X. şi 14. fecioara şi martini în Roma (f 300). pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. XI. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. a carui marire se manifesta prin invataturile. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. şi noi. curvar . Pavel (ţ 90). Filip (gr. facator de minuni. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Filimon (gr. iar în Tir sunt palate de fildes). apostol. martir (t 67). la 10. Fiul pierdut (rdtacit. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi.a şi convertit. Finicul (palmier. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. Fildesul (Psalmi 44. art. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit.VICTOR AG A facut Dumnezeu.. totdeauna verzi. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. = placuta): sf. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). de primejdii şi de orice ispita. martir. ap. aparatoare de boale. fii ai lui Dumnezeu. Comem. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. La sfarsitul liturghiei. 9). Filaret (gr. = milostiv) milostivul: sf. Comem. nemurire tuturora. la 1.. la 22. ap. XII. = iubitor): sf. caci pacatosii tarziu. VIII. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . Filacterii. la 14. spanzurat cu capul în jos. care se departeaza de Dumnezeu. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. XL Alt Filimon: sf. = iubitor de cai): sf. Agrafe. Comem. Filonela (gr. iar ramurile. ucenica şi rudenie a sf. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii.in Avutia inseai rile sufletest cata. Filotea (gr. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. Martir (t 81). creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. care 1 . oprirea din calea rdtdcirii.V. Comem. minunile. ucenicul sf. la l.

judecata. Para defoc. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. martir la 95. Placidus. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. Foametea inchipuie golatatea. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. fecioara şi martira. la gustare ele au o dulceata oarecare. Flaviu (lat. 22). darurile sufletesti (minte. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Flavia (lat. în fuga lor spre Egipt. art. dreptilor şi pacatosilor. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. Cetateanul stapan e chipul diavolului. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. II. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. Flavian (lat. ce le cauta mereu pacatosul. Vespasian. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. Avtitia inseamna darurile ceresti. t e \ o x . la 5. X. adica diavolul. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. Comem. voie libera. = balai): sf. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. care. 13). vazura un lujer verde. la 15. în locul spinului. = balai): fratele imp. acolo se pierde acest dar. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. constiinta izvorata din lipsuri. 143 . sora sf. lipsa de mangaiere. VI. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. Flacara v. dar mai apoi sunt pline de amareala. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. Raddcinile sunt placerile senzuale. Comem. la 22. în urma indemnurilor diavolesti. cu cuie etc. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. Legenda ne spune ca. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. ca apoi sa ne amarasca. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. prevazute la capete cu plumb. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . cata nu le fu mirarea cand. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. La plecare. pentru iertarea pacatelor. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. Comem. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. în Messina (t 541). Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. sincere.

mecanici. Comem. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. lujerii simbolizeaza biciul. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. infloritor): sfant. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. Floarea soarelui e simbolul creştinului. Florian (lat. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. FI. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. VII. la 4. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. palmier. dar ele au crescut şi de sub pamant. adica în Sambata lui Lazar. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. ca sa nu mai creasca. patimilor. ovarul inchipuie paharul suferintei. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. Se mai numeste şi floarea jalei. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. în calea spre Ierusalim. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". rachita. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. Maria Magdalena culesese o floare. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. cand urea Golgota. Mantuitorul ar fi lacrimat si. Flora (lat. culege-i. = stralucitor.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. care purta toate insigniile patimilor sfinte. Ne spune o legenda ca. martir în goanele lui Diocletian (t 304). apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . care s-au fost prins de cruce. în dimineata Invierii. Comem. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. floarea patimilor.. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. V. la 29. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. Passiflora.). pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. Duminica Floriilor. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. cazand o lacrima pe floarea patimei. frunza e asemanatoare lancei sfinte. în ziua premergatoare. ca şi ochii Lui.. cand au dezgropat-o din pamant.

Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor.. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. precum şi al desertaciunii (florile vestejite).. Inseamna şi faptele bune. care singure ne petrec şi dincolo de mormant. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. al caror simbol chiar sunt florile. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. Prapori nu se poarta. La serviciul luarii de pe cruce. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. Ca simboale ale nevinovatiei. Florile sunt cele mai simple. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. care 1 . frumoase.în biserica apuseana. în cetatea cereasca. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. în Sfanta Scriptura obvin 145 . pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. sanzienele etc). cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. Bucuresti). care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. ca talismane creştinesti. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. izvorate din mormanml Domnului Hristos. al martiriului (crinul). în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!".. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. preotul rasfira flori pe el. semne de iubire catre cei adormiti.. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. Florile sunt chipul nevinovatiei. . De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. din cauza doliului de Saptamana mare. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. dupa sfintirea rachitei. toti le iubesc şi le ocrotesc. adica azi sa-i strigam „osana". bucuriei sufletesti."). aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. ale faptelor bune. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). la recunostinta şi la mangaiere. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate.

2) simbolizeaza pe Dumnezeu. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. 18). Focul din rugul lui Moise (Exod 3. La sarbatori mai insemnate (Paşti. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. care a . curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. Nou (in asemanari). 6. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3.) ornam cu flori altarele. 13. cat şi în Test. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. care incalzeşte. Focul.VICTOR AG A adesea atat în Test. Florile ce le folosesc mirii la cununie. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului.. dupa analogia ieşirii lui din papus. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. pricinuita de seceta. ori de lacuste (II Regi 8. Foametea. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. 2. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere.. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. pe morminte. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. a. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). dupa puterea lor specifica. Florile sunt şi chipul iubirii. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. crucile. Psalmi 96. dupa suirea ei la cer. icoanele. 3) prin iubirea şi gratia Sa. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. ca şi vantul. al vorbirii. 19. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. 14). 24). Fluturele mai este şi chipul omului. 3. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. din larva moarta în decursul iernii. Vechi (Cantarea cantarilor). tot astfel este şi omul slab sufleteşte. inseamna stralucirea fecioriei. care este roza creştinatatii. precum acela. adica lipsa de povata. art. ca cununi pe cap ori ca jerbe. al limbii. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. Fluturele. ce se aratase în focul lui Aron. biserica. chipul blandetii şi al milei. Rusalii. Fiindca focul constituie eel mai curat. ca şi calamitate naturala. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. puternic şi incalzitor element. în prima ori a doua zi de Paşti. care ardea şi arde necontenit pe altar. s-au aflat numai flori. este simbolul invierii corpurilor. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. 25) în Palestina. Oul de Paşti). 17. 1.

eel inviat. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. ce se aplica în lumanarea de Pasti. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. cu cat fumul e mai mare. Focuri. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. prin unele locuri (Basarabia). în octombrie. ale sangelui acelora. care se incalzeau în noaptea friguroasa. lui Samedru". Dupa ce s-a mai stamparat focul. tinerii sar perechi de perechi peste foe. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. strigand „Hai la focul lui loan. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. 22). mai ales de friguri în acel an. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. dreptatea. cand soarele se pare ca mai scade din putere. inainte de procesiunea invierii. cu amnarul. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. în noaptea Invierii. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. din biserica. focul. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi.. lumina şi caldura. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. Un obicei. iar unele virtuti ca adevarul. ramas de la romani. spre a simboliza pe Mantuitorul. în iunie. 147 . iar lui Moise în rugul arzator. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. care inca inchipuie pe Iisus.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus.. lumanarea de Pasti. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. ca lumina. are 3 parti alcatuitoare: para. Focul acesta se produce prin piatra. stinse mai inainte. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. Se crede ca. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. Inchipuia dumnezeirea.

xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.s o d y o-.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo. = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u .BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.uns lUBXUBd B X .8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.ii \nux.spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .B03Ji \n\oqmxs .

(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.lUIţOj.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .

sa inverzeasca. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. frunzele cad mereu şi se ofilesc.Frunza e simbolul puterii sufletesti. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". Smochin. Inchipuie frumusetea spirituala. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna.pe langa alte daruri . fiul harambasei. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. art. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Frunzis. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. de dulce. care are 4 parti. nici în bucurie continua. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. ca sa ucida duhurile 149 . patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. e simbolul locului de azil. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. slastd. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. Fuiorul popii. spre moarte sufleteasca. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. cand frunzele incep iarasi sa revina. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. Astfel şi Sfintei Fecioare. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. în schimb apoi . Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. Frunza de smochin v. ori de aparare contra arsjtei. Frupt. se pregateste spre iarna. Cu acest prilej poarta un fuior. de scapare. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. i-a trimis durere şi frica. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. al cainţei şi al smereniei. Primavara apoi. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii.

VICTOR AG A rele. il nimereste fulgerul. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. Furnica e simbolul intelepciunii. 6). Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. sau persoane. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. al razboaielor şi al vandalismului. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. al prevederii şi al sarguintei. aratand spre fum. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. De aceea limba de foe merge în zig-zag. iar un cardinal. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. La romani. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. 150 .6). multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. Ieremia 23. Funia este emblema diavolului. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. numai pe unul. Furtuna e simbolul pacatului. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. 16. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. 2). furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. din fumul jertfei se dadea oracolul. adica în care s-a ascuns duhul rau. 19). iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu.

de obicei neagra. galah . deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. Dupa culoarea uleiului. lui Ioachim şi Anei. inchipuie garafa cu apa. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. lui Zaharia. al greutatilor vietii." (Matei 23. 34). iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. Galbenul mai e simbolul incercarilor. femeii lui Manoe. Gavriil (evr. lui Iosif. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti.. ingerul judecatii. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. Mihail. simbolul nasterii şi al inceputului. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau.. la 5. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. Galben. Galeria v. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. se arata lUi Daniil (8. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii.2). galbene. 37. în vreme ce pe arh. XI. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Garafa (sticluta). la talmacirea visurilor. Comem. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. de unde şi numirea lui de aureola.de cate ori am vrut sa adun. daca canta ca cocosul. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. chiar moarte în casa. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. Galaction (evr. Corul bisericii. vinul ros simbolizand iubirea.. Indata dupa ingropaciune. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana.preot nejidovesc): sf. art. 26. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. Sfintei Fecioare.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc.. 16). Nimbul sfintilor e auriu.

izvorand untdelemn intr-un vas gol. zeilor pagani Moloh şi Baal. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. Ghedeon (Judecatori 6. Ieremia 7. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. Genoveva (lat. Romani 5. 39). Genii: niste figuri de ingeri. în timpurile vechi.17. şi lui Ghedeon. ca niste flori. fecioara. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom.1. Regatul de la David pana la Iehonia.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. prin ale carei rugaciuni Parisul. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23.14). 23-38) ajunge pana la Adam. = lucrator de pamant. cu inteles creştinesc. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. art. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. art. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. Ghenadie: sf. Comem. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). al gratiei. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. LaMatei (1. Comem. XI.1) genealogia incepe cu Avraam. 36) este prototipul apostolului Toma. Epigonatiu. Genuncherul v. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. calugar în Athos. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. 12). Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. Gheena (evr. Romani 15. Genuflexiune v. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. adica incepe neamul sfant. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. care tin faclii stinse. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Gheorghe (gr. la 17. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. serbat la 152 . agricultor): sfant mare martir. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. inaripati. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. 31) copii şi oameni. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). 1. a carei patroana este. la 3. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. = femeie tanara): sf. ca şi lui Toma. 10. numar sfant. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. Preofia dupa robie pana la Iisus. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri.20-22. Ingenunchere. Patrusprezece e suma lui 7+7.

ucigandu-i pe acesta cu sulita. ca talisman. al cruciatilor. prin decapitare. jar sf.23 aprilie. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Comem. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. El este patronul cavaleriei medievale. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. Gheorghe. precum sf. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. la 17. pe porţi. Aci a scapat pe printesa Aia. III. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. Sf. cu sabia în mana. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. adesea mai are şi un steag în mana. Dupa traditie. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. dupa felurite chinuri. al Germaniei şi al cailor. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. A excelat prin post şi rugaciune. se poarta la mana ori la gat. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. iar pe la usi se infig ramuri de tei. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. Dimitrie deschide vremea iernauca. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. descantata. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. Dupa aceasta traditie. s-a dus în orasul Selene al Libiei. regele provinciei. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. Gherasim: sf. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. la 4. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. Dimitrie il include toamna. adica tatal Aiei. ca mai tanar. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. sora lui Carol eel Mare. Sf. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. este reminiscenta de datina pagana. III. = luptatoare cu lancea): sf. ava în Palestina. în ferestre. pe cand era print al Capadociei. patronul Genevei. I se supuneau şi animalele. de fag. 153 . Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. care marturiseste ca. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. Comem. Ghertruda (germ. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. intemeietoare de claustre (f 820). le-a dar lor cheile timpului. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. în ziua de Sf. pe acel loc. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. deschide vremea frumoasa.

1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul." Luca 2. al pamantului şi al cerului. presbiterii şi diaconii. Gotic. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. în icoanele sfinte.. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. prorocilor. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. sf. drept- 154 . Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii.1) şi lumina. inainte de citirea Evangheliei. mucenicilor. şi art. Golatatea protoparintilor (Geneza 3."). Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. sotia regelui ungar Stefan. G. la 7. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. 7). Stilul. patriarhilor. Sfintirea lor se face prin pregatire.." Isaia 66. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. al nadejdii şi al iubirii.VICTOR AG A Ghizela (germ. = ostatec. V. superioare sunt episcopii. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. ca simbol al frumsetii. prizonier)." Psalmi 18. Globul pe care sade Dumnezeu."). Aureola şi art. al lumii şi al naturii vazute. il tine Dumnezeu sau Iisus.. stil v.. Gradele mari. M. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. Ca vaduva. ierarhilor. Gloria (marirea lui Dumnezeu). Nimb. 9). Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). Globul (sfera) e simbolul universului. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. art. stramosilor. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc.. tonsura şi hirotonie. Gloriola v. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. Ierarhie. G. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. V. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). D. D.. Globul ce. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea.... art. Comem.. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie.

art. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. daca va muri. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. Gradinarul e simbolul lui Hristos. pentru toate roadele pamantului. Gradina mai este şi chipul bisericii. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. 15). 24) frumoasa. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. 8. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. în parabole.credinciosilor.. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". care se tvas.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. iar la stanga este sf loan Botezatorul. care a plantat biserica Sa. ca pe o gradina. 36). Gremiale. Graul şi alte seminfe. 3). prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. al caror locas este raiul. roada multa va aduce" (loan 12. 24. pentru faptele lor de necredinta. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. Obiceiul a ramas de la romani. 3. care tine o carte. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta.. I Corinteni 15. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. Graduale v. ca eel mai de folos nutriment. 155 . Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. nu au fost impartasiti de gratia divina. aceea a Testamentului Vechi. RodieruT). art. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. Gradina este şi simbolul altarului. mucenitelor şi cuvioaselor. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. Graul.

dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. de pe crucea Domnului. Gregoriu v.. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. Marcu). Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. R. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu.) pana devine paine. Gremiale (graduale) e o naframa de matase." (loan 12. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. apa v.. procesiune la 23 aprilie (sf. macinat. intru iertarea pacatelor. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. 24). Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. cuvinte. luat din mitologia greceasca. I. Grifon e un animal fabulos. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. este . Obiceiul s-a transplantat de la romani. art. treierat. N. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. Grauntele este simbolul lui Hristos. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Apa gregoriana. 156 Gregoriana. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. art. v.. art. Grigorie. E un insigniu arhieresc. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. care sfinteau granele la 25 aprilie. ca plugar de bastina. impartasire. Grijanie = cuminecare. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. Poporul nostru. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. scris în trei limbi: greceste. Grecesti. care simbolizeaza jugul lui Hristos. precum sunt „Kyrie eleison..VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire.

Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. intre multele obiceiuri. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei.in vesnica frica de grindina. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. inchipuie desertaciunea lumeasca. 30 iunie şi 1 iulie). 157 . Ca sa-i scape de chinuri. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. ci ce iese din gura. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. Singurul lucru creştinesc este. executata de catre rudeniile cele mai de aproape." Psalmi 50. 16). adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra.". Apocalipsa 1. iar sf. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. trei ramuri de salcuta de la Florii. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. Gutuia v.. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. Sf. art. vorbele.. adica hulele. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. Lamdia. sa taie.. nimeni nu are voie sa manance.. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. pana la Sanpetru ori Santilii. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. ca un fel de jertfa şi rugaciune. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. buzele mele vei deschide. Iisus a binecuvantat-o. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. Petru o fierbe cate trei zile piatra. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte.

art. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor.H I lac held a ma (evr. Cumparat cu pret de sange. semnul fericirii şi al curatiei. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). talharie. . Haina ingereasca v. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. inainte de pacatuire. a faptelor 158 bune. simbolizand prin aceasta ca dansul. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. inchipuie pacatosenie. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. în apropierea lerusalimului. adica pacatuirea tot mai adanca. loc de osanda. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. Este simbolul rusinii. mai insemnand şi biserica creştina. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. Haina pestrita (Geneza 37. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. în scop de a ingropa acolo pe straini. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Primii oameni. al crimei. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. 35). adica în stare de nevinovatie. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. în care trebuie creştinul sa se imbrace. sa o faca iarasi intreaga. 7) de la un olar. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. Mantia calugarilor. daca vrea sa ajunga la cer. al oficiului. afara de faptele sale ca om. ce se rupe zi de zi. au fost goi. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze.

Irma) germ.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Este patronul celor bolnavi de ciuma. ci în ceruri. abatisa în Trier (f 708). Comem. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. V. giubea. art. care a „calcat capul sarpelui. martini sub Diocletian. II.. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243)." (Geneza 3. Aretia. Vechi se raporteaza la Dum159 . în Test. = impodobita cu gratie). = stapanul casei): sf. Comem. pe timpul lui Severus. la 19.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. la 17.Haine preotesti (reverenda. = plina de gratie. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. în biserica nu mai suntem pe pamant. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. în sfanta cuminecatura. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. e simbolul lui Hristos. Hedvig (germ. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. IX şi 10.. Hermina (Ervin.. X. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. la 28. la 17. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. Comem. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. Haritina (gr.1. respectiv a monahismului. Comem. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. 15). ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. al cantaretilor bisericesti. Haralambie: sf. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. preot şi martir în Magnezia. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. Vezi şi art. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. EJe acopar intreg corpul. Serafimii) al celor noua cete. XII. la 5. = credincioasa: sf. Heruvimii.. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). impodobita): sf. Comem. Heruvimi (evr. X. a diavolului. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor.' Hareti (gr. = luptatoare în razboi): sf. Intrarea cea mare.

formand o stea cu 6 varfuri.a. Vechi (Exod 29. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. care lucreaza.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. Hilda (germ. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. art. numita şi steaua lui David.). Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu.24). iar plecarea în fat. Vechi este personifxearea Satanei. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. cana de vin şi cea de apa. A fost în Test. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul.VICTOR AG A nezeu Tatal. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1.. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra .). Comem. Hirotonie (gr. acolitului. de bou. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. = behemoth): în Test. printr-inşii (Geneza 3. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. cadelnita. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. de leu şi de vultur. perşi ş. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3.18).a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. 6).18). de la care cere darul. are sa alunge spiritele rele. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. ipodiaconi. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. XI. iar în mana o faclie. i se da sa citeasca Apostolul. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. i se da sfeşnicul. care aprinde luminile şi aduce prosfora. sub numirea de Mogen Doved (v. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. Hipopotam (evr. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. care a mantuit lumea prin cruce. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. Hirotesirea (gr.. Apar adesea în corp omenesc. la 16. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. La sfarşitul hirotesirii. I se da un stihar.

Diaconii manuductori. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. Sfanta Euharistie. exclama: „Porunceste Preasfintite!". în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. manecarile şi ripida. sta aici defatape sfanta masa. intrand în slujba sfanta. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. ca insignii ale misiunii sale. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. este adica numai ajutorul preotului. ca acestia. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. are sa se asemene ingerilor. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Umarul manuductorilor il saruta.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. Nerepeti161 . Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. capul tuturor. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. care raspunde tot cu „vrednic este". sa laude neincetat pe Dumnezeu. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. care inca poarta orare si.

invierea şi inaltarea Domnului. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. Olda): sfanta profeteasa în Test. la 10. Hr. incataramata la piept ori pe umeri. 1). H. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. Intr-o astfel de hlamida din urma. Hostia e simbol al corpului. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. sacrificiu. Hortensia (lat. ca semn de batjocura. inchipuind ca acum este frate cu dansii. la 1. luptatori şi patimitori. serband Pastile iudeilor. mielulpascal. preotilor. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. precum vinul e al sangelui lui Iisus. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. Ore. Cu uleiul catehumenilor. cu multele sale lumini. candelabrul din cupola naosului bisericii. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. martira în Salonic (t 300). sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. art. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . a fost imbracat Iisus. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. Horae v. Comem. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. Hobot v. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. ce o purtau nobilii romani. S. 28). lunga pana la genunchi.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. = gradinarifa): sf. regala. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. IV. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. art. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. Holda (Hulda. Hostia (azima. Hlamida (porfira. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. . Vechi. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. Vdlul miresei. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. Forma rotunda.). care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. Comem. adica mai tare şi fara defect. precum mai unge şi palmele mainilor. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Horos. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. Hostia are imprimata o cruce. La fine. VI.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura.

strugure din Ierihon. care icoane il arata ca Dumnezeu. fenix. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. vita de vie (loan 15. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. în temeiul Psalmi 44. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. ca invatator. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. leu. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. 29). al fructului Test. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. ca planta amara. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. Iona. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. Hram (ruga.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. nedeie. ca simbol al creştinismului. 11). piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene.. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca.veacul al Xlll-lea. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. Samson. Hreanul (tormac. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. pelican. toiagul lui Aron. lumina. ca un miel (loan 1. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. Nou. Tipuri au fost: Abel. = Uns): e numele Mantuitorului. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. peste. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. Vechi se ungeau regii.. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. Icoanele. Melchisedec. cocos. cale. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. piatra. paine. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. se sfinteşte în ziua de Pasti. Isaac. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. batran. David. inainte de a incepe painea. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea." (Isaia 53. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. impreuna cu pasca. soare. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. poarta. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. al Fiului lui Dumnezeu. izvor. numite vesperine. sfintit acum şi de biserica. în Test. cochlearia). Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. Iisus a avut toate trei dregatoriile. maslin. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. Hristos (gr. ca samaritean şi ca Mantuitor. 1). Caci precum hostia e painea vietii sufletului.

piatra unghiulara. delfinul. un tron regal. Humerale (amictus): o naframa alba. coroana. snopul de grau. rol cu 7 pecete. 164 . ori X şi M ori.XI. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. respectiv un cere intreg din aur. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. simbolizeaza infranarea vorbelor. stanca din Horeb. linul. Comem. Servind mai demult ca acoperamant de cap. lumina de Pasti. confectionata din giulgiu. a pestelui. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. pomul. = ganditor): sf. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". simbolul celor trei dureri corporate. (eel ce este). miel. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. cruce.: roza aurea. rol de scrisoare. carte. cu pietre scumpe. ox N. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O.VICTOR AGA fiii oamenilor". monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). apa. E patronul vanatorilor." Geneza 3. cununa de spini. vulturul. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci.. N H . luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. M E .. steagul la inviere. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. cadelnita. cocosul.12). grifonul. gaina. fenixul. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. sarpele de arama. mantia. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. camila. IV. la 29. pantera. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). sub felon. Comem. Ca insignii. cuiele. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. X P E . de o parte şi de alta. mielul. toiagul. biserica = corpul lui Hristos. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. cand. chiar şi dupa moartea Sa. Hugo (germ. 16). episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. dragonul. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). 15) şi evanghelia. buretele.la3. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. crucifixul. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. sceptrul. instrumentele patimilor. = ganditor adanc): s f . Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. în semn de batjocura. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. Hubert (germ.a. pana la Inalfare. globul lumii tinut în palma. care este o aducere aminte de patimile Domnului. impartasindu-li-se vestea. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala.

v. cu cei 12 fii. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. 3). Iacob.26. care stapaneste în templu. art. apostol şi martir (t 41). inca se duce în tara departe sa-si castige. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. 15). intunericul eel mai din afara" (Matei 22. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. al carui Tata e stapanul lumii. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. lisus. = Hades. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . la porunca Tatalui. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. = Gheena. la 19. = Infernus.20). simbolizau puterea dumnezeiasca. Psalmi 29. Este prototipul lui lisus. Iacob (evr. II Paralipomena 3.13. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. sf. Geneza 25. intunericul inchipuie osanda. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. lisus. biserica. X şi 25. în Apocalipsa (20. Scara şi Piatra lui Iacob. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. ca m i r e a s a . cu cei 12 Apostoli. 15.41). Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. lisus. Ca simbolizare a chinurilor din iad. VIII. = inselator. Iadul (gr. Iacob: fratele Domnului. Comem. evr. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. 15. de unde invata pe oameni. şi ucis cu pietre de catre jidovi. Precum Iacob a staruit. „in cele mai de jos ale pamantului". a fost protoparintele poporului ales. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor.Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. lat. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. 25. calator). se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. 24) şi focul nestins". Iacob a sluţit pentru mireasa sa. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant.

în iconografia bisericeasca. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. intr-un taler cu o piatra de moara. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. Simboalele iadului în Test. loan Botezatorul (7 ian. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. Flegeton). cu cojoace în spate. Cocitus. este tipul chitului lui Iona. care incepe cu septembrie. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. s-a aratat obraznic. 19). ce le purta Arhiereul în Test. în icoana lumii. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. Iar.) şi Trei ierarhi (30 ian. 24). oracole. Dupa traditie. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. jertfe. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. Sf. daruiri. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. şi Peştele (februarie). 22). colinde. zeul timpului. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. gheata veşnica (Iov 24. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. focul nestins (Marcu 9. iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian.). felicitari.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. incalzindu-se la foe.). iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. Sf. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. Vasile (1 ian. care a dat palme lui Iisus (loan 18. Styx. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. neruşinat. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. care varsa din gura para de foe.3). Vechi. ca pe un om purtand povara anilor. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66.). Iconografia ne-o prezinta.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. Insigniul lunii este Varsatorul de apa.11). în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. este zugravita în chipul unei femei. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. inchi- . impreunate cu petreceri. 43). 22). Iadul. cu al carui ajutor invinsese pe latini. Luna Ianuarie. incadrat intr-un chenar de zodiac. Varsatorul de apa (ianuarie). aşa-numite Ianuale. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. Numele şi-l are de la acest zeu. cu cornul de capra (decembrie). fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. caciula în cap. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus.

Ch. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. insemnand ca. 167 . iar cele verzi sunt chipul nadejdii. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. Th. Adeseori e inchipuita fara prune în brate.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. neschimbatoare. I. Hristos. iar în stanga IHC.p u i n d c e l e 12 semintii. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. Maica Domnului). Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. adica cine este patronul acesteia. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. Ys. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. 15). ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . sezand pe globul pamantului. şezand pe scaun ori stand în picioare. contra lunii care se schimba necontenit. Mantuitorul. a fost cinstitor al sfint. adica în dosul prestolului. cele albastre sunt semnul supunerii. inchipuind pe Iisus. (gr. Pentru rezistenţa s a . I c o a n a Preacuratei. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. indeplinita în scopul mantuirii. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. supusa voii lui Dumnezeu. Ios. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. dansa este fara de prihana. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. Creştinii cei dintai. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. XPC (a lui Iisus Hristos). în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Theu. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. IC. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa.

în randul de jos. La temelia iconostasului. pe Sfanta Fecioara. avand în mijlocul lor Cina cea de taina.. Nicolae) mai insemnat al bisericii. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. Nicolae. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. sarpele de arama.). sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. li s-a statornicit venerarea relativa. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. spre a deosebi locul celor mai sfinte. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. le saruta. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. Iconostas. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). ca materie. precum şi din necesitatea ca. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. Icoanele inalta. jertfa lui Melchisedec etc. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. transpun spre cele ceresti.: Zaharie cu jertfa. Prin icoanele sfinte. la dreapta lui e Maica Sfanta. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. sf. în masura în care se inmulteau creştinii. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. stau icoanele din Test. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. de ex. un sfant protector (de ex. La privirea sfintei icoane. adica pe Dumnezeu. cu indemnul de a le urma acestora. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. cu lucrarile sale. Vechi. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament.. dupa potolirea persecutiei lor. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte.

presbiterii şi diaconii. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. art. insa o deosebire de daruri. ieros ~ sfant. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. iar treptele laterale sunt: patriarhii. ce a vazut-o în cer. mitropolitii etc." (Efeseni 4. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. canonarhii etc. IX. Ieremia (evr. Iedera v. Gradele inferioare sunt: usierii. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. ipo. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. Comem. în varful iconostasului.. 5). Ida (germ. Vechi. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca.sau subdiaconii. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. Ierarhie (de la gr. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. ierarhia bisericeasca. la 5. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . cu deosebita cinste şi vrednicie. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. Epheu. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. la mijloc apoi. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. în legatura cu Pastile. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. lectorii. = lucratoare. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. citetii. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. exorcistii. acolutii. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. iar oul inchipuie mormantul Domnului. II şi 4. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11.. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. se afla icoana rastignirii. ar fi ouate de iepuri. arhiepiscopii. care a fost sapat intr-o gradina. 7). ca şi acesta.urma. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. cantaretii. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. prin alegerea şi prin predica sa. anagnostii.

Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. Prin stricarea oamenilor. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. preot. orasul a devenit capitala. =jerusch schalem = pace inalta. Comem. Hr. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. Precum acesta s-a ruinat. La poporul german a fost . care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. art. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. traducatorul Bibliei (f 420). pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. nu va scapa de soarta Ierusalimului. Comem. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. Ieslea e simbolul umilintei. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. VIII şi 30.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. carora li s-a aratat Iisus mai intai. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. V. marturisitor şi parinte bisericesc.10). = eel sfintit): sf.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. „cetatea lui Dumnezeu". Sacramentalii. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Vechi. 34). lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului.). preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. Ierusalimul e simbolul sufletelor. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. IX. Ierurgii v. Ieronim (Hieronymus gr. la 15. Ierusalim (evr. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. centrul poporului ales. E şi un indemn. ca fiu al lui Dumnezeu. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. (t 600 a. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. la 1.

Ilarie. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului.H. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. S. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. inseamna: plin de foe. Teoforul. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . parinte bisericesc (f 368).) a fost tipul inaltarii lui lisus. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. II. cand se crede ca mortii. ca inchipuire. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. I. episcop în Antiohia Siriei. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. inţugata cu soarele. caci pe Hie 1 . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. martir sfasjat de lei în circ (t 110). pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. La poporul roman în loc de iesle. pentru misiune. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). la 1. care-i şi purta în palma pirogravat. I. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. = vesel). Sf. Hilarion (gr. Ignatiu. Sf. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. Hr. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. mai ales copii. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. 8). iar Loyola il avea pe piept. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. Comem. Isaia 45. Ilarie. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. Ilarion. Toti trei se pregatesc în pustie. Comememorat la 20 iulie. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. la 21. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. 6. Bernard de Siena. X. Hie (evr. în singuratate. care nu se matura pana tine sarbatoarea. nume latin. se crede ca face sa fiarba marea. arzator. episcop în Pictavia (Aries).a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. C o m e m .

acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). Axion. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. Imnul triumfal („Sfant. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. ce-1 pnmesc hism. V. Spre aducere aminte de aceasta promisiune. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. Inelul resc. prin nesfarsirea sa. inelul de logodna se poarta pe deget. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat.. . unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. e simbolul vesniciei. 5). Heruvic. Unde este numai pacat. o credinta (Efeseni 4. pecetea darului Duhului Sfant. Confectionat din materie mai prefioasa. Liton. Imnul Domnului v. art.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. 8). Indelebilitatea.Inelul ca insigniu episcopal v. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. Iliton v.Inelul piscatoris. Inelul mai inchipuie semnul. este patronul aviatiei. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. Inelul arhieresc. Ilie. la sarbatoarea de sf Ilie. art.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. Inima e tului. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). art..VICTOR AGA mere de pomana.. art. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. Petru în scaunul pontifical. inchipuie! şi cu viata inel. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. . Gloria. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. Indicia (enditia. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. art. se zice ca sf. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). adica nerepetarea botezului. Imnul ingeresc v. care a fost rapit de viu la ceruri. nesters. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. Sf. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Biserica noastra. care incep apoi sa cante. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. Inelul. Inelul.. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 .

. ori se pierde. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. care contin cuvantul lui Dumnezeu. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. Inelul pontifical v. pacea. Inelul arhieresc (inel pontifical). Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. = nevinovat): sf. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. I. spre a-i sfinti.N. Sfinfii marunfi. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. cum e şi inelul fara capat. spre a intra numai ce este bun. iubirea. Inocentiu (lat. Inima e izvorul vietii. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. Inorog (onagru.R. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. Inocentii v. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. Inocentes. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta.23. art. justitia. amintit la Psalmi 21. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. VI. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. martir. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. Comem. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. Inel arhieresc. Cu privire la inel. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri).I. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. comem. 2). art. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. la 16. organul sufletului. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. central bucuriei şi al durerii. unicorn): animal fabulos. prin care titlu se arata vina 173 . la 17. daca inelul de logodna se rape. Inocentia (lat.. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. Inocentie. IX. ce-i primesc episcopii la investitura. este inscriptia de pe cracea Domnului." (Apocalipsa 3. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare.primesc monahele la intrarea în monahism. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. 11). numai pentru Domnul. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna.

spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. art. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. ca simboale. 2) candela . Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. inainte de intrare.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. logodite cu patimile lui Hristos. precum şi biruinta asupra pacatului. a ne face semnul crucii cu inchinaciune.. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. ca un semn de smerenie. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. impartit în trei parti (tinda. simbolul puritatii vietii şi o roza. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. Episcopi). toiagul. purtand în mana crinul. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. în casa lui Dumnezeu. care inchipuie viata de veci. crucea. cum sunt mitra. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . de pace castigata. vesmantul ros. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v.). Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. calugarii cu mantia etc. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. Insigniile episcopesti.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. Insigniile sfintilor sunt semnele. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". în mod vizibil. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. arata şi simbolizeaza în afara. 5). Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. inelul. obiectele distinctive. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta.. pentru viata lor sfanta. latineste şi evreieste. şi cu deosebire preotul. Interiorul bisericii. de curapre sufleteasca. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi." (Exod 3.semnul nevinovatiei.15). Creştinul. ca simbolul maririi ceresti. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". fiindca ele sunt miresele. de lepadare a gandurilor lumeşti. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. tronul etc.

în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie.". nirii corpului lui lisus pe cruce. tinut în stanga. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. Precum lisus a iertat pe talharul. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. e semnul rastig-. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. -Potirul e tinut în mana dreapta.. din inima sangeranda a Mantuitorului. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. stand în fata Lui. sangele şi apa. ridicat la frunte. Pasind pragul bisericii. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. . sus la frunte... în fata prestolului se inchina pana la pamant.Nascatoare.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. care. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. care este chipul cerului. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru". simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. inchipuit prin biserica." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet... de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. facand inchinaciune şi semnul crucii. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. unde numai persoanele sfinte pot intra. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. Saruta apoi prestolul. mormantul Domnului. care sunt temelia bisericii. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne.. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . . care ceruse iertare. se poarta lumanari inaintea preotalui. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. iar în potir e numai vin natural. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. Se tamaiaza sfmtele daruri.te inca o data: „Intra-voi.. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului.

le pune de o parte. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. . Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. spre a vesti evanghelia. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. Discul. inchiderea perdelei. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume.. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. sa nu facem şi noi. a fost dezbracat de ostasi. inchiderea usilor şi tragerea. cand se asaza pe prestol. cum facusera evreii. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. care au impartit intre sine hainele sfinte. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. infasurand acoperamintele. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. cand a fost luat de pe cruce. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. mainile şi picioarele Mantuitorului. cand a inceput . Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. Sfantul aer. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. umplut de mireasma tamaiei. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos."). Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. adica. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. prin venirea Sa. cu care s-a invelit capul lui Iisus.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. mai insemnand şi lumina cunostintei. ..

art. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". se impart apoi lumini. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. sotul sfintei 177 . pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. inchipuie pe popoarele pagane. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. iar nmsoare. ci va stapani în ceruri. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Inconţurarea la Vecernie. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. iar vesmintele. pentru vedere. Ioachim (evr. De aceea nu intra cu insignii lumesti. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. simbolizata prin usile imparatesti. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. lepadarea acestor pacate. art. care au primit credinta şi s-au increştinat. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. pe care inca nimeni n-a sezut. moina ne prevesteste an bun. simbolizau pacatele paganilor. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte.sa invete. Intrarea mica la Vecernie v. inseamna pe pagani. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. Intrarea în biserica v. . în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. ci cu insignii mesianice. iar manzul de asina. senin la Vedenie arata an rau. ca Domrt al unei imparatii. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. Pruncii. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. neamurile. udat. morale. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. Biserica. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. care strigau osanale. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. Ioachim. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. sa se inalte. cu insigniile pacii şi ale jertfei. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei.

J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .uiţnd sp isnţBO BUIB.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.8U .umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .soj B ID .(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '. IB uqni mj '(/.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .

Rolul e semnul profe179 .tati" (Matei 17. defaimat a fost şi nesocotit. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. Isac fusese numai tip. 34). pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. lisus a iertat pe asupritorii Sai. ferastraul şi o ramura verde. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. 19). martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. VI. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). 110. Isaia (evr.. E simbolul tiranilor plini de cruzime. Tipul lui a fost Faraon. 18. Comem. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. VIII.. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. Isabela (span. la 22. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. la 13. Isac e prototipul lui Hristos. 8). 32). multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. VIII.". Are ca insigniu rolul de hartie. Precum Isac fusese intai nascut. 7). = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. fiu iubit al tatalui sau. Comem. Comem. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. sf episcop în Lyon. Sf. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. şi a fost jertfit. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. Iacob (5. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. Irina: sf. Dupa dreptatea sa. V. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. IX şi 5. precum în adevar a inviat pe Hristos. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. adica la lisus. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. = laudatoare de Dumnezeu). parinte bisericesc. Desi Isac nu a murit de fapt. VIII şi 28. 3) „ci chipul lui necinstit. = dusmanit. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu... Iov (evr. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. care a persecutat pe izraeliteni. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. Iov e prototipul Mantuitorului. 5). tatal sau il daduse insa spre moarte. Ituvew. Hipolyt (gr. rugandu-se: „Doamne. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. = sfasiat de cai): sfant. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8.

la 21. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. Matei 1. Comem. e simbolul pamantu. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). spre a ne fi şi noua pilda tanar. Iulian (lat Galatia pe Comem. cu parul rosu. în opunere cu raiul. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. Sf.". lacomia şi ravna dupa castig. Cele trei feluri de ispitiri 180 . adica.. sea în Biblie. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica.a r fi inghitit un cedru. pacatului. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. Psalmi 50. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . la Iuliana: Aurelian. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. liberator) e numele lui Mesia. acestia insa 1 . fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. este simbolul curatirii. 22). ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. stralucitor). VII. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau.. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. Comem. adica mantuirea -Egipt (t 380). riale pentru ceata Apostolilor. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. fede urmat. voios.VICTOR AG A tiei. Isop. Iulian. planta orientals. Iuliana. ca persoana istorica Isidor a (gr. Ramura verde o are. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. Din pricina gustului amar. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. amintita ade. = darul lui Dumnezeu): sf. V. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. Iuliu (lat. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt.21). la 5. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie).Hr. Ferastraul il are ca insigniu. rea lui Adam. sat. Alt Isidor comem. scaderi. Lupta incepe în pustie care. Iisus le-a invins pe toate. XII. incepe impart colaci Iisus (evr.a u adulmecat. Iulia. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau..Comem. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc.). caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5.. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. Iuda are ca insigniu punga. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. E infati(Matei 4). cu deosebire fata de sirile sale bune. T aduceau în de grau.ca Acela va mantui pe poporul Sau. respectul legii. la 7. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. = daruita de Dumnezeu): sf. e isop".". ca Dumnezeu. dupa traditie şi dupa legende.9). Isidor (gr. chiar la rugamintea profetului. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu. VIII. al (Levitic 23. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. care este chipul mandriei. = sul sufletului. = mantuitor. la 31.

Iulie. tinute de frica grindinei. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. la 5. martira în goanele lui Aurelian. sunt pastrate de leac. Numirea a ramas de la romani.9-10). Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. ce se dezlantuie. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. dupa numele imparatului Iulius Caesar. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. al cresterii şi al libertatii. Procopie) cand „arde piatra în apa". pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . la 16. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. ori de la zeita Junona. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. Se aduna flori de sanziene. iar în zodiac are racul ca insigniu. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). Iconografia o zugraveste în forma unui leu. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. în atmosfera. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). Iacob (iulie 25). fiindca acum se coc ciresele. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). luna a unsprezecea în anul bisericesc. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. care tocmise calendarul. cu care se impodobesc tinerii. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. IX. în natura. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. în 24 se impart colaci. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. creste acum sj se dezvolta. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. uscate.Iulian (lat. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). Chiric) pentru ferirea de napaste. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. pe case şi la uşi. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. apoi se impletesc în cununi pe la porti. Comem. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. Deuteronom 16. 13). E astfel simbolul tineretii. ce influenteaza şi asupra omului. la 12. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. mai apoi Iulius. Iuliana: sf. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. care leaga graul.15. care apoi. incepe sa se coaca. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. care ii ziceau Quintilis. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. adica. tamaie şi pelin. care mai intai au sa guste din fructele parguite. Comem. difc la biserica usturoi. se serbeaza contra grindinei. Dupa istoricul Meletie. Numirea populara este Cireşar. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. care se simte neputincios în fata elementelor naturii.III. a şaptea în eel civil. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. la 15 se cinsteste Cirica (sf. La romani a fost consacrata tineretii.

Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. se scalda în Mantuitorului. Tragerea izvorului rinte bisericesc. martir în Sebaste. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. = eel la un creştin. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. izvorul e inchipuirea renasterii. VI şi 13. invioratoare. Iustin. la biserica.VICTOR AG A copii. scriitor şi pa. care a nascut pe Tomii. marti. daca tuna şi fulgera. din care a rasarit manaceasta zi. rizata de huni (t 451). în ziua de Santilii (20). de mila. Comem. 38). vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. în Durostor langa Dunare (t 302). Dupa inmormantare. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. caruia de regula i se dau şi drept): sf. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. proas-pata.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. art. filosof. inchipuie ca eel raposat Comem. Comem. a trage e un obicei ramas de la romani. e un act de elemosina. Preotii şi credinciosii. Iuliu (lat. erau în Test. Iusta. IV. se crede ca sf. apa. în 22 sf.hainele de pomana. Iustina (lat.). Izvoarele. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. „apa vietii". la 1. = luminat): sf. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. Se face pasca şi se rosesc o u a . în Sambata Sfanta Nascatoare. fratele lui Hie. care se tine şi azi la poporul nostru. Foca este tinut pentru primejdia de foe. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. luminata. sale. avand apa buna. Izvorul. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). martir în Roma (ţ 166). unde se sfintesc şi se Hristos. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. sa fie invrednicit de apa vietii. ca element de viata. Iustin. în decurs de 6 saptamani. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. V. la 27. fac procesiuni la camp. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. 10. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. VI. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . ce izvorasc din rai. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. purtand 7. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. Izvorul. de induraIustina: sf. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. cuvioasa fecioara. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust.

dupa care lehuza se considera de \ss&mt&... Preotul ia pruncul în brate. spre rasarit. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. dupa rostirea rugaciunii anumite.22). în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. art. 183 . iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului.. Obiceiul a trecut din Test.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. care se asemanau cu imblaciul. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. pentru o stare de sfintenie. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. mai ales a incalcarii de catre duşmani. Luca 2. il preda mamei. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. 2-A. Vechi (Levitic 12. Sarutarea veşmintelor). il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. lmblatirea în Test. II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. cu vorba şi cu fapta. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. putea sa. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata.". Inainte de imbracare. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup.). Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v.. art. ca sa dea marire." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. pe care le savarsim: cu gandul.

la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. în haina simbolica. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . inainte de amestecare. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. se face semnul crucii. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. la judecata mare. Din coasta noului Adam. inseamna nevinovatia. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma .. respectiv crucea de pe el. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. a iesit Eva adevarata.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. dupa ce a frant agnetul. mireasa lui Hristos.dupa afundarea lui în apa botezului -. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. adica biserica. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. inchipuind ca raposatul. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. Impreunarea chipurilor. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. Impreunarea chipurilor. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. E totodata şi aducere aminte de haina alba. art. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. adica a apei cu vinul. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. ia partea IC.ei Sfantului Duh"." loan 19. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. Peste apa. preotul liturghisitor. Inainte de impartasire. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). 34). Imbracarea pruncului cu camasa alba. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. cu care raposatul trebuie sa. protoparintelui nostra sufletesc. impreunarea sfanta v. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. în semn de multumire pentru aceste daruri. se infatiseze în fata lui Dumnezeu..

în cele trei zile premergatoare. Elena la 326. la 40 de zile dupa Pasti. La vecernia de jnţercuri-seara. din central comunei ori din fata bisericii. preotul ridica crucea spre toate regiunile. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. în joia inaltarii. Caci precum Mantuitorul.. Inainte de a o aseza pe tetrapod. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire.". inaltarea Domnului (Ascensio Domini. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. în biserica apuseana. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. Prin inaltarea sa. se fac procesiuni solemne. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. biserica universala. dupa pregatirea demna . a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. fiindca credincioşii. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. s-au inaltat în marirea cuvenita. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat.. aprinzandu-se candele şi lumanari. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. unde Mantuitorul. descult şi cu capul descoperit. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. impodobita cu mirt ori cu busuioc. simbolizand conductul Apostolilor. s-a inaltat intru marire. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. 3). unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. De aceea la monumentul lor din cimitire. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. prin inaltarea Sa. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. face procesiuni solemne.lemnului crucii de catre sf. numite zilele procesiunilor. care sa-i faca vrednici de cer. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. dupa obiceiul vechilor creştini. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. ca simboale. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. astfel şi eroii. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. 185 . Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". la nemurirea din ceruri.

art. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. ingeri) al celor noua cete. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. a rupe orice legatura cu cineva.. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. inainte de sfanta cuminecare. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. în semn de multumire sincera. exclama „sa luam aminte sfmtele. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie.. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri.. Sion. Incensator v. la care vor curge popoarele" (Miheia 4.VICTOR AG A inaltarea sfanta. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. Cadelnita..". ingroparea şi invierea lui lisus. Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic.. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. pamantesc. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. cand preotul. Precum incaltamintea acopera piciorul. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. lisus se roaga pe inaltime. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15).. art. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. cu coifuri în cap. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. trebuie sa se dezbare de corp. A-si scutura praful de pe picioare.3). inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. Inchinarea credin- 186 . Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. arhangheli. 2). a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21.) şi a trecut şi la creştini. Inceputul chipului ingeresc v. 5). asa corpul acopera sufletul. adica sa lepede tot ce are corporal. iar popoarele orientale (mahomedanii etc.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. inchipuie moartea. sa se lepede de tot ce este trupesc. 14). cu za de metal. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. Inaltimile simbolizeaza cerul. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. Evreii în Test. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. zidite pe piatra tare a credintei. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. Chipul ingeresc eel mic. 5) sa se descalte. Inchinarea ce o fac creştinii. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale.

cu cantarea „Isaia dantu187 . Incredintare v.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. cu ocazia sfintirii ei. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti.32). Se manifests în actele publice şi private. art." (Matei 5.. art. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei.. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos.". simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. vechea sarutare a pacii. Inconţurarea bisericii. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. în cultul intern şi extern. art. Inchinarea pruncului v. Otratire. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. impacarea cu toti oamenii. la serviciul botezului. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. în care a intrat acum.. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. Intrarea cea mare. inconţurarea mare v. ce s-a indatinat în vechimea creştina. în semn ca El are „nume. iar inchinarea capului. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii.. caruia toata suflarea are sa se piece". Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Logodna. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. vesnicia. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti.

respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. 60). = soli. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor.. vestitori. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. 54. Oprirea preotului în dosul prestolului si. în timp de cainta şi calamitati generale. de catre preot. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. Apostolii. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. nemarginirea iubirii lor conţugale. Ingenuncheaza magii. art. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. Inconţurarea mica v. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. Intrarea mica. create . inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. 13). spirituale. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. Ingeri (gr. .". Iisus în gradina Ghetsimani. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. trimisi) sunt fiinte personale. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. O facem cu deosebire în timpul postului.. II Paralipomena 6. simbolizata prin plecarea capului preotului. Stefan (Faptele Apostolilor 7. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. dupa ce a deschis uşile imparatesti. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera.VICTOR AG A ieste. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus.

stau în armonie desavars. cete. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. Stapaniile (Dominationes). 9. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului.. Ingeri (Angeli). Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. iar mai tarziu. incinşi cu brau şi purtand orar. Ei sunt chipul blandetii. fiecare treapta avand cate 3 cete. Heruvimii. Incepatoriile (Virtutes). sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. Mai adesea ii intalnim ca tineri. ingerii sunt infatişati în Test. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. au insa cunoştinta şi vointa libere. legiuni. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. arhangheli. al ascultarii. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. 14). ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. ci traiesc vesnic. imateriali. uneori chiar şi cu chip de amoreti. Faptele Apostolilor 10. Serafimii. Arhangheli. fara haine. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii.. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. nu imbatranesc. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. Clasa II. ingeri) al celor 9 cete. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). al caror sediu se crede a fi în creieri. 12. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. 21).SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. la ortodocsi. 30). 35).7). Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. ori sunt infatisati ca niste copii mici. 15. Prin impartasirea cu sfantul botez. al pacii si 189 . Alti ingeri poarta stalpari de maslin. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. adica în haina nevinovatiei. iar în mana cu atributul misiunii lor. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. în Test.ita impartiti în 9 cete. Scaunele (Troni). ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. Puterile (Potestates). Clasa III. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. Ingeri. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. Domniile (Princigates). curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. Crinul buneivestiri il are Gavriil.

cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. neatins şi netulburat. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. Ingroparea v. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. isi pierd frumseta şi lumina. Cand omul calca pragul pacatului.. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. pana la a doua venire. Inmormantarea (inhumarea. rostite catre Adam (Geneza 3. Inmormantarea. pentru ca în cer nu are loc pacatul. dupa cuvintele lui Dumnezeu.. pe care-i apara de prapastie. 18). trebuie sa fie ingropati în pamant. Inhumarea v. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. ne prezinta un sir de simboale. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. Dupa ce creştinul a murit. ingerul se departeaza. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. 19) „pamant esti. în loc linistit. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. dar. I se ung toate 190 . Inmormantarea. ori de mana cu un copil. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. devin tot mai urati. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. La moarte. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. ii vedem cu aripi şi zburand. frumosi la chip. adica al celor mai detestabile pacate. pe masura ce se pogoara în jos. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. prin toate actele sale de cult. al mandriei şi al increderii de sine. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. dupa pilda Mantuitorului. art. sfintit.". Creştinii. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. art. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor.VICTOR AG A al frumusetii. mai negri. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. alunecand tot mai în jos pana la iad. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. mai intunecati. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. ca dreptului Judecator. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. Sunt chipul semetiei. Inmormantarea creştina.

. mtr-un sicriu (racla). urzit de la romani sj de la evrei. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. . pe acoperitorul fetii. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). care ni-i inchipuim la rasarit. obiceiul a ramas de la romani. adica în lumanarea muribundului. care în acest scop intrebuintau chiparosul. . ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. cu fata în sus. precum şi cantecul zorilor. I se pune pe zabranic. iar icoana (la preoti evanghelia. Privegherile la 191 . ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. inchipuie durere mare.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. cu moartea deodata pier toate vorbele. ce sa se pogoare asupra raposatului. cu privirea spre rasarit. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. în care a vietuit raposatul.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. art. intra imparatia Domnului Hristos. . în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). -Trei lumanari şi statul (toiagul v. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. -Bocetul. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. intr-o camasa alba. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. care simbolizeaza haina dreptilor. în multe parti bradul. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. -Punerea mainilor cruris. adica spre raiul de fericire. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. care trecea sufletele peste raul infernului. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. la invierea de obşte. cu care odinioara. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in.

precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. . în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. . pompa. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. . Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte.. Starile (opriri. obicei roman. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. ! doliu şi durere mare. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor.8). aratata în extern fata de raposatul. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. . în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. cu corpul. prin botez. asa il conduce acum.Muzica instrumental. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului.. ca un creştin adevarat. prin locurile pe unde umblase în viata sa. face citiri din Apostol. cu agheasma ori cu ulei. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. la odihna vesnica. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. . . Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. 4). iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8.în biserica se . tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos." (Psalmi 50. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei.A treia zi. raposatul în biserica cea cereasca. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca.

spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. Sigilarea gropii). Cantarea „!n veci pomenirea. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. care aruncau 193 . adica cu puterea Duhului Sfant. şi rostind.. La morminti preotul arunca în groapa. taind de fiecare parte un semn. apostoli şi rugaciuni mai multe." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. iar liturghie deplina i se face. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului.. .." (Psalmi 23. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. pentru ultima oara. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. carbunii şi cenusa din cadelnita. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul.. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. peste sicriu. la jertfa nesangeroasa. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. respectiv de fiecare parte.. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. . picioarele spre rasarit. cum a stat în viata sa la rugaciune. fie-i tarana usoara. sunt simbolul ultimului ramas bun. cu rostirea de „in veci pomenirea lui.. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. o forma a crucii lui Andrei (X). farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. 27). la ultimele rugaciuni. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Obiceiul a ramas de la romani. tarana ridicata cu harletul. adica sarutarea crucii.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. la copii: „A1 Domnului este pamantul. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata).Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. Dumnezeu sa-i ierte. pana la judecata din urma. aruncand în groapa de fiecare data.canta Catisma în trei stari. art.

spre soarele Hristos. tamaierea. de legatura sufleteasca cu eel mort. precum şi cele plantate pe mormant.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. care considerau cadavrul de necurat. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. pomana. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. . unde este lumina etema. la casa mortuara. Jelirea. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. ca semn de comuniune. asupra pacatelor. 4). datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . pe mormant ori se agata de cruce. precum şi rudeniile.despletirea parului. cainele pazitor al infernului). vamesi. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. în care s-a pus o piatra naturala. pomana). de zahar. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. doliul. cu picioarele spre rasarit. petrecand pe Maica Domnului la mormant. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. ne arata ca aci este ingropat un creştin. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. 194 . adica sa priveasca spre rasarit. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . Crucea pe mormant. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. Apostolul şi evanghelistul loan adica. pentru care este acum xncununat în ceruri. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. comandare. Se face apoi praznicul (agapa. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. iar dulceata de miere. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. Florile legate în jerbe. xşi spala mainile xntr-un lighean.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. la capul mortului. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. voaluri negre şi haine cemite. La pomana. sunt semnele iubirii sincere. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus.Cununile se asaza. petrecatorilor şi rudeniilor. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. paosul şi colacul. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. Dupa xnmormantare. coliva. care a purtat sarcina vietii sale. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. Aprinderea luminilor. elemosina. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea.

Antipascha. Sfanta Cuminecatura. în chipul crucii. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului... Insemnarea. art. Intaiul nascut v. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. ziua de ruga. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. la sfarsitul liturghiei. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. ca jertfa bineprimita.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. Primogenit. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. Semnul crucii. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. la inceputul liturghiei. cu sfanta Evanghelie. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. art. art. la sarbatoarea sfantului Ilie. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. sfantului Nicolae etc.. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. o serbeaza credinciosji cu pietate. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata.se savarseşte fara jale mare. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. la ruga. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Innoirea invierii v. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma.. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Insemnarea pruncului. numita ziua hramului. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie.". chiar albe şi nu se face dezlegare. adica cu rugaciunea crucii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. la proscomidie.". Ziua aceasta. Tipul acestei insemnari a fost în Test.). cu vesminte rituale colorate.

XJS9A 9q39Jn xnţn.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip .sui B rags -ndB BX 'xodoux.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.B3 BaaaaJBOjux SXUOI. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B . '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.B9Q inxnu9ranq9.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.

" simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". Matei 28. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. în fata lui Dumnezeu insa. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. trecut deja în descompunere.trecere). precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. Lazar (loan 11). priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. dar pacatuirea lor se tine în ascuns. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. nu iese în public. pe care i-a inviat din groapa. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase.Fiul din Nain (Luca 7. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir.. în zorile zilei (Matei 28. raspandind duhoarea faptelor lor rele. inconţurand biserica ori o parte din sat. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor.11). de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere.. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. adica. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. dupa o viata petrecuta creştineste. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. 1) ori la miezul noptii.Invatatorii legii şi Fariseii din Test. cad în pacatuire. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare.. boieri. portile. 18). Nou. . în noaptea Invierii se tinea. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. procesiunile. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. „soare" intre celelalte sarbatori. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. praznuindu-se cu bucurie mare. la lumina zilei şi fara sfiala. pessah . luate toate din Test. în vechimea creştina. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. Fiica lui lair (Matei 9. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public..

citesc de pe amvon. inviat. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux.. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. cand li sa comunicat vestea inviere.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului.Biserica în decursul Saptamanii mari. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare.12). de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). precum s. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. spre a simboliza ca prin limba tarii. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. nata."). Psalmi 18. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. Craciunului şi a Bobotezei. se namra moarta s . intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. colacul. ca inchipuire ca aceeaşi zi. lumea a ieşit vestirea lor". . prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. în acest inteles poporul a adoptat. spre a simboliza ca. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. carnea. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". asupra caselor creatine care. precum locul lor). Paşti. ouale. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". sunt sfintite de preoti.i la clopotele. . Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. ou roşu.. dupa Apostolii. ca ciunea amvonului. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului.43. i de la acestea de azima. în „Adevarat ca a inviat". painea. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. diaconii o altar). cu sfeştanie. La Svetilna preotul iese creştina.30. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. Bucatele o u a ale zeitei Leda. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". ou.. mielul etc. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. miel. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. loan 21. în fata Apostolilor. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. . latineşte şi evreieşte. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. sarea. obi?: rost.

Samson. primavara. Oul). spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. 199 . se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. care incepeau anul cu primavara.Tipurile invierii în Test. . cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. La intalnire. obisnuinta fara de nici un rost. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. oul de Pasti. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. credinciosii. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". paunul. azi se tine în trei zile. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. simboalele soarelui. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. salamandra. lumanarea de Pasti. Oul de Paqti). scaparea lui Iona din chit etc. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune.creatiunii şi ale invierii (v. pe la fantani. art. La romani. . Pastile.a u furat pe Iisus din mormant. pana la Inaltarea Domnului. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . . E totodata dovada despre invierea corpurilor. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. numita Saptamana luminata. şi art. fenixul etc. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. se serbeaza primavara. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. A d e -varat a inviat". se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. în case. pe drum.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. ca simbol alrenasterii.

Jidovul ratacitor v. în Test. Proscomidier. Jertfelnic v. Jertfa simbolizeaza credinta. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. art. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. Vechi. jocul religios la sarbatoarea corturilor). Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. Ca o reminiscenta. care a adus paine şi vin. David joaca în fata chivotului. presararea capului cu cenusa. L-au avut şi il au toate popoarele. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. cer ploaie pe timp de seceta. prin care acte se simboliza durerea mare (v. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate.a. E tipul jertfei liturgice. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). postul ş. ca personificare a zilei. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. adusa pentru iertarea pacatelor.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. sj Doliul). e luata din paganism. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. art. imbracarea în sac. iar roma- .. purtarea vesmintelor negre. derivat de la zeul Joe-Jupiter. în Test. Ahasverus. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. nespalarea. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. în credinta poporului. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. Sfanta Joi. De aceea biserica creştina il condamna. jucand şi cantand.

în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. art. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. E numita Joia verde. a vinderii. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. Joia inaltarii. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. în credinta poporului. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". Joia patimilor v. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. sau feria quinta. prescurile de Paşti. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii.m.). evidentiind puterea lui Hristos. cina din urma. ierarh Nicolae din Mira.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. amare. Joia mare. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. unde Petra s-a lepadat de Iisus. impreunata cu vecernia.20). mijloc de mantuire pentru toate neamurile. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. spalarea picioarelor. Joia aceasta are supranumirea de mare. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. Joia mare (Joia patimilor. aşezarea Sfintei Euharistii. art. ca 201 . simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). judecata şi moartea lui Iisus. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. Joia verde v. art. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. cum o numeşte şi azi biserica latina. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. Judecata de apoi (Judecata din urma. şi pana Duminica dimineata la Inviere. ce se obisnuieste în unele tinuturi. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. Dimineata. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. pe Invatatoral. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. Joia mare. dupa datina evreilor. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. intra comemorarea spalarii picioarelor. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. inainte de a canta cocosii a treia oara. cinei de taina. tradarea şi saratul lui Iuda.

simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus.. Vechi inchipuie mantuire. Iisus il condamna ( M a t e i 5. 27). Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. 23-24. cu crucea. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. 24. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Era şi în Test. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Ciprian aseamana jugul cu crucea. care. 34). Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe.". ce ne apasa. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. Judecata din urma v. Jugul e simbolul robiei. Ruperea jugului în Test. cu relicvele sfmte. Judecata universale v. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. gandindu-se la marea dare de seama.VICTOR AGA judecator. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. de obicei roşie. 25). Judecata de apoi. eliberare din sclavie. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. marirea Lui. în opunere cu jugul lui Hristos. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Isaia 9. Vot. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. ca simbol al indurarii şi cu sabia.") cu crinul intr-o mana. 2. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. cu cartea vietii. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. . de-a stanga pe sf. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. art. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. 16). Junghierea agnetului la proscomidie. spre a marturisi ceva cu adevarat. Juramant de credinţa: în Test. Judecata de apoi.. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. art. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. a fost o sarcina grea. Juruinta v. loan Botezatorul. 28-30): „luati jugul Meu". iar impreţur zburand cetele ingeresti. Sf. art. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. Apocalipsa 1. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. 2. al atarnarii de cineva.. 10. Vechi (Geneza 14. 3.. despre care zice Mantuitorul (Matei 11.

cu care a udat picioarele Mantuitorului.. Este insigniul 203 . Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic.38). de sinceritate care va fi rasplatita. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. la pierderea fericirii raiului.).) au plans. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. ambele formand semnul crucii. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. 5). impestritata cu fireturi. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. ca un fir al Ariadnei. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. format din niste cercuri şi linii curbe.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. numai invatatura s f a n t a . Prapor). dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. De sul atarna o panza. Plangem de bucurie şi plangem de durere. al durerii şi al chinurilor. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. art. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. Cei dintai oameni. de cainta. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba.. art. purpura patrata. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. Lacrimile Magdalenei..L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. ce ni-i descrie sf. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. numit drumul Ierusalimuhd. Lacrima este simbolul caintei. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul.

la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. Intru amintirea acestei impungeri. caci Longhin sutasul. Fiului Pierdut. 22). este simbolul binelui sufletesc. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. precum 204 . precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. Comem. Lamaia cu gustul sau amarui. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. Avem lantul faptelor bune.. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. în Test. al penitentei sincere. La raul Vavilonului.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Dupa analogia acestora. D. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. . în loc de lamaie. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Vechi (Levitic 11. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. la 27. loil 1. sunt simbolul boalelor. fiind mai apoi şi martirizat. Pe la noi. inchipuie amaraciunea vietii. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. care impunsese pe Domnul.4). Psalmul (136) de pocainta. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. 14-15. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. dupa traditia iudaica.). simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. = renumit): Sf. 34). a fost eel dintai care s-a increştinat.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai.).. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. adica cu simbolul lancei sfinte. cand se tine sarbatoarea." (loan 19. Lacustele. al fericirii. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. 5). în anotimpul de toamna. Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. rege al Ungariei (ţ 1095). VI. lantul e semnul robiei în pacate. acru. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. la pogorarea Sa în iad. cum au fost lacustele plagilor egiptene. Lamaia.. Ladislau (germ. mania de mandrie etc. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. intrebuinteaza fructul de gutui. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. Laptele. L. Ca mijloc de pedeapsa. judecatii şi D. evreii. fiind eel mai intaritor aliment.

Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. sa ne reintoarcem în tara fericirii. Isaia 24.35. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. dupa Psalmi 118. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. Se aseamana oamenilor. adica ne-a trimis lumina evangheliei. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. care e infatisata adesea cu lat în mana. Revedere. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. Este şi primejdia mortii.. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. Latul (cursa) (Luca 21. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. ce se aseamana unui mormant. care au inima ca şi moarta. ca şi aceia.fusesera evreii în timpul robiei. aceasta lauda se imbina cu ora I. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. art. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. ne indeamna la pocainta şi la postire.. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. precum e starea viermelui în larva. La revedere v. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. care sa-i ajute spre viata noua. caderea lui şi urmarile pacatului. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. mai bine zis pentru neinfranare. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. dar care la primele raze de soare iese la iveala. 205 . asemenea acelor evrei robiti. iese 0 viata noua la timpul hotarat. precum sj pogorarea Duhului. a patimilor şi a mortii Domnului. precum d i n larva. 4) lauda manecarii (utrenia).

ca sfant. Viata nu este alta decat moarte. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. la 10. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. Pe cei ce il iubesc. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. ~ laureat. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. . în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). la 17. VIII. Precum corpul. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. = incununata cu laur. Lazar din Betania (loan 11). a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). X. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. la 8. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. utrenia şi ora I. Laura (lat. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". iar lumea un mormant. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. XII.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. Mormantul e simbolul lumii. în care suntem adanciti. care au adus jertfa. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. Dafin. Laurentia (lat. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. Comem. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. Comem.. Vechi (Levitic 7. la 19. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. a colivei. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. Comem. al sfinteniei. ce se afla în tinda cortului sfant. ce a fost facuta de Moise.). care cuprinde ora III. unde preotii aduceau darul leganat. Lazar (evr. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Laurentiu (lat. a fost simbolul curatiei interne. Comem. X. VI şi sfanta Liturghie. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. 14). Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. de datoriile . Laurentie. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Laur v.' Hr. Lavoarul (spalatorul). colacilor. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. 3) Rugaciunea de amiazazi. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. Legatura sangelui. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. art.

ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Cand Maica Domnului. ce le purtau leprosii. simbolizand comunitatea de prietenie. fiindca sarea este simbolul conservarii. Legatura sarii se numea în Test. Painea apoi o mananca impreuna. = leu): sf. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". Precum lepra amorteste corpul omului. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. = curajos): sf. la 18.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. la 18. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. neviolabila. IX. IV. Comem. Leontia. = tare ca un leu): martir comem. la 1. inchipuite prin hainele rupte. papa şi invatator bisericesc. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. Leontie (lat. la 15. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". Comem. = leu): sf Leon eel Mare. al neputrezirii. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. la 22. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. pentru ca n-ai mila de fiul meu. Leon (lat. 19. II Cronici 13. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. Leo. la 18. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. Leonida (lat. III. IV. este blestemat cu mesteşugul sau. al neviolabilitatii (Numeri 18. Leopold (germ. dar va invia pentru ambele stari. art. Frate de cruce). Leontina (lat. iar sangele il scurgea 207 . II sj 11. în drumul spre Golgota. Levitic 2. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales.13). II. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. fost markgraf în Austria (f 1136). Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. Comem. Comem. Alt Leon. VI şi 13. ca o legatura trainica. 5. sihastru şi martir în Patara Liciei. Preotul taia una dintre pasari. zicandu-i: „Meştere lemnar.

dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. leul simbolizeaza corpul omului. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. Un leu sau mai multi. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. puterea fizica a acestuia. 9). 19). prin urleml grozav.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. al carei reprezentant este episcopul. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. preoti. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. din moarte. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. trecuta. alegerea. Seminfia lui Levi a fost aleasa . art.VICTOR AG A in apa. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Leul fund eel mai puternic dintre animale. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. Infatişat pe monumente sepulcrale. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. vie. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. Leviti. 4). în Test. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. Leii care poarta coloane. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. 5). Leul este insigniul sfantului Zosima. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. Leviatan v. Balaur. catedre. Leul.. portale.în locul celor dintai nascuti . Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. ce trebuiau sa se faca . este şi chipul tariei. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. leviti. Vechi. simboliza. ce acum este pierita. Impartita în trei trepte: arhierei.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. Isaia (21. inchipuie puterea invataturilor creatine. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. deoarece apa este mijlocul curatirii. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. al puterii de stapanire. 5). iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc.. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. Levi este prototipul preotimii creatine.

Iar sf. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". Limba e simbolul propovaduirii. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. E situat la hotarul infernului. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. de revelatie a puterii dumnezeiesti. tinut în fata unui catafalc. sotia senatorului Filit din Roma. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. 2). v. la 28. Limbus (lat. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. art. art. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. Vechi. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. 5) şi pricina a multor pacate. Teascul. Lilie = Crinul. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. se aseamana sanului lui Avraam din Test.de pe urma unor necuratiri. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. de leprosi etc. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. Lingurita. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. în Test. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Lidia: sfanta. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. ucisi de Irod. Vechi. Libanul: munte inalt. Lin v. cu care se cumineca preotii şi poporul. Libatiuni. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. = hotar. L. patria cedrilor. III. Numeri 22. i-a atins de buzele prorocului 209 . pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. e simbolul maretiei. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. spre a rusina pe cei necredinciosi. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. Limba (vorbirea) este simbolul internului. 28). cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. Libera = requiemul. precum şi al pruncilor din Betleem. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. numit sangele strugurilor. Comem.

Litierul e o tava prevazuta cu o tri. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. Untul de lemn seana rugaciunile. pentru care omul isi vinde. Isaia 6. nu. sub grija celui Preainalt. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. cu priveghere de noapte. 41). Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. ca Dumnezeu.". fata de cele mai importante. 7). inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului.). pustie (Matei 14. care inchipuie pogorarea Mantuitorului. Litiile cu procesiuni.. 39). pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. 19).Sfanta Euharistie. Cu a tuturor credinciosilor. 9). scop comun. (Ezechiel 4. sufletul sau. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. Liturg ore. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin. vin. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu.. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau.a saturat 5 mii de oameni. cand II moarte. 7). cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. la Boboteaza.. Isav. alta şi ca un dar deosebit. morminti. Litanie se mai acest ulei sfintit. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. 33). Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. eel de primo-genitura. la grane. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. locul penitentilor."). la care se sfintesc cinci prescuri. Litiile se savarsesc în pronaos. intoc-mai ca şi (Geneza 25. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. Grdul şi binecuvantarea mite litii. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice.VICTOR AGA Isaia şi 1 . tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. grau şi untdelemnt. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul... fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. pentru un blid de linte. litiei se face dupa vohod.. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. 210 . Nou. Liturghia ( publica) se n general. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. care ince-peau serbarea de cu seara. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. real painii şi a a fost Iisus la Emaus. în care" de sange. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. ajutorul şi sa-i primejdii. si de bunatatile cererea Dumnezeu. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. ce se sfintesc la litia sarba. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. 14).a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. Rugaciunea important al sau. ori dupaLiturghia menilur.48). iar în ristic. A fost introdusa de loan Hrisostom.

fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. Liturghia celor chemati (catehumenilor. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume.).. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu.. Are t r e i parti (proscomidia. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general. cand în fata tuturor se aduce jertfa. 7). în care este invelit. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. precum au fost scosi catehumenii din biserica. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. . respectiv cusut anTimişul.. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. de predicarea lui loan. aducerea jertfei cei fara de sange. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. iar în special serviciul euharistic. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale."). corporale): o naframa de în ori de matase. 3) Psalmii. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. = serviciu. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. este jertfa Testamentului N o u . cand Iisus a fost condamnat la moarte..morminti. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. Liturghia (gr. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii.. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. Liton (iliton. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie.. adica Sfanta Euharistie. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului.

„fa adica..". spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. se la „Cati sunteti credinciosi. ghii. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc.. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. beti... consista face cu rostirea „luati.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani."..") cu umilinta. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile."). inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui.. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. cina cea de taina. depozitata în sfanta evanghelie.."pan niceste.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor."). în asemanarea carora prin jertfa Domnului." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire. Semnul credintei mseamna iubirea creştina..în sangele Domnului. moartea. în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (.... cu frica. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii).In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. .. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. Hristos pentru xntruparea Sa. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. ingeri. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'.area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina..! incepe prin pregatirea „si safiemila. ce rostita de doua ori.Consacrarea elementelor euharistice.. Are trei Slant se preface painea în corpul. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. invierea. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului"). iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori.. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce.. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a .... Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. epicleza. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. se face am narea) chipurilor.. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur.. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.Marire intru cei de sus. de cerere..rilor din ceruri. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie.. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain... inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi.

ca inchipuire a cerescului tron. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii.. cand a binecuvantat pe Apostoli. Credinciosii se prostern. a imparatesei tuturor sfintilor.de deoarte suna clopotele mari." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. ce le au unele catedrale. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam".. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. Livia: sf. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. art. Tot locuri 213 . Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta... frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina.") cu rugaciunea de multumire. . punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului.. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. comem.. Scaunele din jural jiljului. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. iar a doua aratare cu „totdeauna. se roaga în mijlocul poporului. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. v.. epicleza.... Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica." pana la „si ne invredniceşte.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. Axionul („Mareste.. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. adica se uneste corpul cu sangele Domnului.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. Liturghia mortilor = parastas. adica mesele obstesti. VI. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. ca pastor sufletesc.. Locul eel de sus (scaunul de sus. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. la 25.") cu umilinta." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai. Impartirea anaforei inchipuie agapele. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. intr-o firida a zidului altarului.

Insemsfinte. vindecari etc. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. ce le tin mirii ori nasii lor. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. fie vesnic exe trebuie oamen. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. Fagaîn opozitie cu Avraam. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. a s a trimite solii Sai cap. incredintare) e un act solemn. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. respectiv spre mire. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. numai de la Dumnezeu. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. 23).. sponsalia. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. Fiecar" în duhul lui munte. invoire reciproca în scopul casatoriei. Loxia (PI cuvantata. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. ca cercul facut este nemarginit.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 .. Mirele incheia o legatura pe viata. cum trebuie sa-i sfant. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. mantuirii. în scop de taina. inchipuit prin altar.". despr ca. ce intareste casa fiilor. cu pelerinaj. mai este cap femeii" (Efeseni 5. ori în asigurarea reciproca. vreau mantuiasca.. 25). se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. mirilor. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. care au sa fie un corp. e comemorat.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. asupra lor.. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. cu inelul de aur. în fata martorilor. şi la oameni s p r e a . aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. Dupa ce binecuvanta inelele. prin ce se simbolizeaza ca biserica. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. la fiecare data viefii creştinesti. din opera de mantuire prin cruce. zdmdnt. de pe tronul Lui eel inalt. intelepciunii. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. nesfarsita sta de-a dreapta.

cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. Loxia e consacrata micului lisus. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. care este aniversarea Nasterii Domnului. Intrand în altar. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. tragandu-i unul cate unul din cununa. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. adica spre inaltimi sufletesti. Ca sfant.. X. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. Iubirea de lume i-a fost pieirea. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia." Matei 5. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. Ca rasplata a iubirii şi a milei. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. 23-24). sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. Luarea vremii. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. credinta adevarata. Luca (lat. în faţa usilor imparatesti. mai inchipuie starea omenirii. duhul lui Dumnezeu. care inchipuie tronul. e comemorat la 9.duhul spiritual. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. se fac afara de altar.. cum facuse şi cu sotia lui Lot. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. şi apoi saruta prestolul. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. despre care legenda ne spune ca. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. fara a cere ajutorul de sus. Rugaciunile de pregatire. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. Rugaciunile acestea. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. trebuie sa-i alungam din suflete. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. lepadand orice grija de lume. facute afara de altar. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca.

pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. lui Dumnezeu. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. 1 . care a prevestit pe Soarele. Are ca insigniu o ramura de smochin. acum nesangeroasa. dupa traditie. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. prin valurile marii acestei vieti. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). 16). preot şi martir din Antiohia. Lucina (lat. Dansa a inmormantat pe sf. sa ajunga la liman. al stapanului intunericului. Comem. Comem. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. şi în Test. 30. X. Comem. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. doresc Comem. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza.'VI şi 18. din care a rasarit credinciosilor. Biserica romanosoarele dreptatii. în iconografie. aducerea de jertfa. Comem. iar boul a fost anume obiectul de jertfa.VICTOR AG A patronul acestora. la 7 . Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. pe mosia sa proprie (t 100). iar misiunea preotului a fost. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. care este aju-tatoarea celor ce. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. Lucia (lat. VI. atunci sangeroasa. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. Apostol. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). e simbolul lui Lucifer. Vechi ca şi acum. XI. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. luceafarul ce Lucreţia (lat. sub a carui 216 . = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. pe preoti. care ne vesteste intunericul. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. Este apoi şi de toamna. Lumanarea aprinsa. fiindca. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. care a adus ziua hirotoniile. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. VII. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). la 6. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". luceafarul de dimineata este Maica Domnului. ce se da în Luceafarul de seara. la 30. = luminos): sfantbarbat bisericesc. Are ca emblema boul. Lucian (lat. Lucratorii la seceriş (Luca 10. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. Muribunzilor. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. la 23. Pavel.

. castigate în botez. sub speciile painii şi al vinului în adevar. inchipuie pe Hristos. astfel creştinul. Lumanarea (sau candeld)."). inchipuie curatia sufleteasca. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. sfmtirile m/paie. Lumanarea o tinem în mana la botez. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. din „muntele eel sfant al Domnului". Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi.. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul.. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. focul iubirii creştine . 15-16).. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. ori şi acasa. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. inaintea tronului Sau. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. morala. ci la toata lumea. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". în sfesnic. la icoane. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. la actul Sfintei Cuminecari. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor.M se pune lumina sub obroc. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. în fata lui Dumnezeu. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. puterea credintei. pe prestol. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. care ardea necontenit.. Lumanarea aprinsa.". frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. inchipuie pe Hristos. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon."Matei5. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. este de fata pe sfantul altar. 4). lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. n inaltarea. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. nadejdea. care de pe altar.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez.. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. spre a inchipui ca. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii.

Boabele de tamaie sunt aurite. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. inchipuie desertaciunea vietii. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. cu toata caldura credintei. cu care se aprinde lumanarea. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. lumina lumii. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. cand vine mirele. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. în lupta cu moartea. lumina lumii. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. Cele cinci bucati de tamaie aurita. va intra în stralucirea cerului (loan 3. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. simbolizate prin lumanare. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. Lumanarea. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. de are candela aprinsa ori ba. la cununie etc. 218 . iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. adica Iisus şi ii cere seama. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. la cuminecare. iar focul de Paşti. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. sa se lipeasca de Hristos. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. Lumanarea franta. sfanţitul vietii pamanteşti. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. 21). de soarele dreptatii. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii.8). inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos.

Lumanarile pe a sa adusa de acasa. Ne mai amintesc de tim219 . Simbolica gaiere. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. care a strabatut intunericul paganatatii. Cu Mantuitorului. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. în vreme ce furtuni. Facandu-se în tot anul acest lucru. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. în intunericul noptii. aprinse pana acasa. a Hristos inviat. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. iesind la popor. ce se cred a fi în vazstinse. trecand pragul. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. cu venirea Sa.legenda latita în Bucovina.le aprinde la intemperii. a adus man. inseamna pe Domnul eel inviat. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. ce s-a aratat. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor.bolnave de tragan sau joahna. cu dorinta sincera de a-L afla. ceea ce denota un semn bun. simbolizeaza piatra. dreptate şi viata. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. la ficant în dimineata Invierii. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. sa-i cautam pe Iisus para. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. de la d i n mormant. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. deodata • numai se pe Iisus. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. care. la grindine. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. u e creştinii. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. iar lumina. din inruneric. daca se poate.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. o sting. Ajunsi acasa. la prestol. în noaptea spre Duminica lumina)". ca şi acelea. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. LumaLui.L vedea. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. din mana preotului. Dupa ce se preotului. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. .

Fiind adunata ceara din toate florile campului. Precum lumina lumineaza. care se nimiceste mereu. S-a mistuit pe Sine singur. Botez. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. asezate şi legate crucis. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. atinge cu acelea fata credinciosilor. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. cum se mistuie ceara lumanarii. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. micsoreaza iubirea. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. rostind o rugaciune. Precum ceara e facuta din flori. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. grau s. mistuie şi straluceste necontenit. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. aprinsa prin sfantul . Precum focul consuma pe incetul ceara. virtutile. incalzeste. precum se consuma ceara. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. Doua lumanari de ceara. credinta. la altar şi la biserica. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. nu le stapanim. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. care daca nu le indepartam. inseamna darul binevoit. darul dragostei. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). Paste. miere.a. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale.VICTOR AGA purile paganatatii. unde trebuia luminat. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. ca prinos pe langa vin. . considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf.35).Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. adica sa nu lasam ca lumina darului. Rusalii). Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. din care se formeaza ceara curata. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. aprinde. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului.

„marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar.20.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. care ne salasluieste pe altar.Treimi. în \um\\. adica Hristos. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. \ZVOTO\ luminii".16. cand au inimile creştinilor. sa se stinga. astfel mirii. Rusalii etc).4. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. sa le stra. lumina cea vesjiica. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. Ele mai in. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura. care ca niste lumini stralucesc în veci. ce trebuiau luminate. cand conduce la intunericul sufletesc. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. Mirosul 221 . cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. ce se sfintesc prin catacombe.19). Cand oficiaza Arhiereul. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. prin batoare bisericeşti (Pasti.11. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. 13. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. . doua lumanari. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte.Lumanarea ce arde şi se sufktelor.caldura credintei şi a iubirii creatine. se mki. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. fund oamenilor. sa ne curatia vietii casatoriale. simboli. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii.

para pentru smerenie. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. din eteraitate. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. lumanarii. raul. cum se mistuie lumanarea. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. Blasiu şi la 2 februarie. . intocmai ca albinele. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. Lumina iubire. se fara a se vatama acestea. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. din ziua sf. fara stricaciune (Evrei 1. iar fitilul inseamna placerilor. fara Tatal. 3). .. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti.. sa culegem numai fie din ceara. care este chipul virginitatii.Precum din Lumanarea.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. ca sa se poata Hristos. Sub numirea de lume se avand. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer."). 222 . pamanteasca a omului. razele. adunata de albinele curate. în momentul ce se şi a serviciilor divine. . aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. V I E timpul ce lumanarii evrei. Iconografia ne Tatal. de la Tatal. ceara este stinge mereu. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. ca şi candela. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. astfel şi inima lui Iisus. deci şi lumina. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. Precum fitilul. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. care în fata este de o rara frumusete. focul. precum se inmoaie mai curat element. a pacate în opunere cu cerul. inchipuie dumnezeirea. fara strica-ciune. inchipuie curatia ceara. care se mistuie. iar focul. Razele. de la cea aprindem lumanari. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. pentru cainta. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. de placeri şi de Hristos. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. fara micsorarea dumnezeirii. ca eel mierea invataturilor sfinte. adesea inc doua cercun Lumina tat. la care trebuie sa aprinde. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. precum sj nemarginita Lui sfintenie. Ne mai indeamna apoi ca.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. Ceara. lumina este Fiul. . se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. aşa şi viata-i plina de pofte. ce ies din lumina. la s-a nascut Iisus. Preacurata. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. sunt de aceeaşi vreme cu lumina.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. bunamireasma lui Hristos. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. b u < vesnic " luminii. .

i u b i r e . 60. a impartas. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. 3). fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. 9). viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. 223 .. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". 3). Lumina naturala lumineaza intreaga lume. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. preoti) acestui cuvant (Matei 5. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9.it invataturi luminoase. cat mai ales ca simbol. nu a t a t în scop de luminare. pustie. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. L u m i n a mai inchipuie credinta. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. a imprastiat intunericul nestiintei. Lumina este simbolul lui Hristos care. cu darul mantuirii. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. bucurie.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". ca insine sa fim fii ai luminii. 3) etc. da viata. La evrei. 2). rugaciune. care da viata. 9).6. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. munca vesnica. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. Ca cer şi pamant.".. izvorul luminii... în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. „trestie zdrobitanuvafrange. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal.. 2).. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5.. La romani de ex.. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos.")." (Matei 12.20). a propovaduit iubirea şi blandetea. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. cu ocazia capturarii unei cetati. 14). la Vecernie. iar intunericul inseamna deznadejde. intunecoasa şi n e v i z i b i l a . ce se vede. e simbolul lui Dumnezeu.. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine.lumii. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. Fara de lumina natura este rece. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . care a venit în lume. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2.

trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. ce o dau femeile de pomana la trambitei. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca.. cer şi pamant (Geneza 1. Poporul crede Luna. se zilei intra amintirea lor. celor ce au murit fara lumanare de mana.. adica Tomii. care cununa. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. petele din luna ar fi monahiile. daca putea celor morti. Luna tanara v.i ciunile lumina lunii. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. era adica semn de noroc şi sanatate. a fost la romani rea de fa zeul 224 . care. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. facandu-se toate ruga. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. fata unui om sau şi în chipul unei femei. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. sarbatoarea trambitelor. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. ori ca milor. ca stapanitoarea noptii. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. cineva sa sara fara sa se arza. care a fost prototipul lui Iisus. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. nu se stinge niciodata în rasunarii. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. apa sj haine) de Ordenii. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. De ex. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. daca i-ar ajunge.. inseamna ca ea este regina cerului. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. numita popular Lunea mare. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. Alta mortilor. Sfanta Fecioara. numita şi ziua credinta lor. Iudeii adoptasera o datina pagana. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. are ceva apuseana. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. care lumea cealalta. Mai luni (luna tanara). Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. Lunile. soarele dreptatii. XI) şi care. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. dupa era aceea a lunii a şaptea. art. Strecurata ş ii în cretinism.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Iisus Hristos. poarta semiluna în par. opera urzirii se reduce nare. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. pana pe la sinodul al Vl-lea. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art.6-8).

în forma de semiluna. 13). prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. Vartolomeu (24 august). Simon (28 octombrie). Varnava (11 iunie). precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. zeului soarelui. Iar sarbatorile. fiindca are forma de luna. Toma (29 decembrie). în simbolica creştina. zugravit cu 2 fete. Ianuarie. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. Iacob eel Mic (1 mai). 225 . cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. ca necredincios. opera mantuirii. a vietii. art. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. stralucire). fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Atat doar ca. art.). cu alta spre viitor. Iacob eel Mare (25 iulie). asa de ex. Lunula se numeste cutia. Invierea Domnului. prin urzirea lor. Martie. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . ap. fiindca el a fost pescar. Luca şi Cleopa (Luca 24. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. e asezata tocmai la inceputul primaverii.incep chiar în aceasta Luni. si-au statomicit cuvenita insemnatate. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. al primaverii şi razboiului. De ex. Ziua mortilor. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. astfel sf. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . inceputul lunilor. Matia (24 februarie) pentru martie. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. atat cele bisericesti. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. e eel din urma intre Apostoli. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. cu una privind spre trecut. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. cat şi cele de mitologie populara. inchinata de catre romani lui Mars (soare.) ale omului. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. care au completat şi desavarsit cununa. adica Luni dupa Duminica Tomii. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. Alta insemnatate are Lunea mortilor. Filip (1 mai) pentru aprilie. Lunea mortilor v. Andrei (10 noiembrie). în superstitia poporului. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. ca admoniere la o viata creştineasca. Lunile anului. al sfarsitului şi al inceputului. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. Matei (21 septembrie).

.'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I . BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.so pdni BO opajo ]ruodo.1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.ooa.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.ZVL OSJOIS rao.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.10o0.nd JSO.IAZE.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.reisi.n p y " :opruiAno pui.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .reiumq3.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.

= cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. pruncii imbracati în stihare. 7. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. serafimii). Mandul. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. Miezunoptica (Polunoştnita. 103. invierea Domnului. a purees inaintea taberelor izraelitene. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13.". 1. 11).guste lapte şi miere. Cantarea cantarilor 4. Migdal v. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. lui Lot la pustiirea Sodomei. mana etc. inmormantari. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. adica aproape de echinoctiul de toamna. Ministrantii (diecii. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. i-2). 12. în Test. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav.) simbolizeaza pe 243 . Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. pe langa o scurta rugaciune. la moarte. în zodia cantarului. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare.. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. în Test. iar biserica apuseana la 28 septembrie. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior.) ori au forma de animate. 20. 13. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. litii. a doua venire şi judecata din urma.. 30). ceara. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii.. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. Psalmi 118. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26.. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. ea este şi simbolul desfranarilor. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. art. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). invierea mortilor. Prin lipirea lor de sfanta icoana. Apocalipsa 12. al desfatarii. Vechi. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. Prin aceasta asezare a sarbatorii. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. Miazanoptanda. Mihail (evr. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10.

30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.SBU .şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn. B.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl. B.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.ISI. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.

21. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. 34). 245 . e miruit cu mir sfintit de episcop. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. la mdini spre a lucra numai fapte bune. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. Mireasma e simbolul sfmteniei. Balsamul are miros placut. al sufletel or. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Mir. exalata de catre diavol. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. la urechi spre ascultarea credinţei. fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. Mireasma. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. 7-9.. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. de ac e ea e vindecator al trupurilor. 11). 14-17. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). care este semnul pacatului. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. d upa o legenda. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. ca taina. deod a ta cu botezul. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. Mirul. 29-30). astfel creştinii. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. 2). Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare.. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca .). ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8.tea Darului. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. în Test. prin sfantul mir.. fiica Sionului (Apocalipsa 19. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. 19.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc.. inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. ori avand deasupra capului para de foe.

Mitra arhiereasca (infula) în Test. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. precum şi curatirea rugaciunii. în Ahaia ("f" 250). tipul tuturor femeilor pioase. Mantuitorului (Matei 27. al tineretii şi al virginitatii. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". mitra sau coroana arhiereasca I creştine. art. Mirnita. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. art. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. v. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. de aceea la nunti este imple.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. în creştinism e un coif de aparare. 38). Mir şi art.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. VIII." sufleteasca faca şi o bisericii. dupa obiceiul evreilor. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. Mitra episcopilor romano-catolici. care inseamna c e le simbolul frumusetii." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. Comem. numita chidar sau chanuna. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. art. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. praf şi ce pocainta. peste care se aseza alta de culoare vanata . Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii.. de aceea se planteaza pe morminte. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. Missa catehumenorum v. 0 poarta şi dignitari distinşi. dadeau ere fost semnul . = uns cu untdelemn): sfant. Liturghia celor chemati. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. cu patria în Orient. art. apoi şi ungerea cresti246 eterna. Miron (gr. Mai e şi tos. Pe frunte era legata cu o lama.. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. şi de nuntasi.doua Testamente. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. Liturghia credincioşilor. Sunt lui Dumnezeu. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. Missa fidelium v. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom.. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . la 16. ca şi cu la intreceri. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. Untul de lemn al bucuriei. are doua varfuri. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa.arhiereului. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. preot şi martir în persecutiile lui Deciu.

.. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. ca simbol al deşertaciunii. secera.. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. orologiu de nisip etc. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. Evreii aveau şi un inger al mortii. prin care isi asteapta mantuirea. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos.. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. impreunate cu moartea. c a s i m b o l a l vietii vesnice. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. coasa. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. la intrarea în noapte. melcul ca simbolul invierii. cqsasul. din care ranţesc numai dintii. sufletul ramane nemuritor. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. cu parul despletit. orologiul de nisip. iar moartea ca o trecere la parinti. corabia cu 247 . secera. i-2). ramasa de la romani. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca.. coasa. sculase-va intru nestricaciune. deci. ca indemn la pocainta. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca.. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire.. 8). Exista o datina.eterna. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. cu Ianturi şi curse.. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul.. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului.") cuvenit („veniti binecuvantatii. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii.. duceti-va de la mine. de culoare galbena.). Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. în Test. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. ca simboale ale mortii. a bea paharul mortii. cu coasa în mana. purtand în mana un arc. 42). salcia pldngatoare. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. inorogul.. de a pune la pamant pe eel muribund. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. lumanarea. se raporta la trecerea în alta viata. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. cu aripile ei de liliac. Sarutarea din urma. cum o numeste Iisus m o a r t e a ."). cenusa. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge." Corinteni 15. cu craniul gol. taind cu coasa tot ce-i iese în cale. Toate ceremoniile şi obiceiurile. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. (Psalmi 136. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman.. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. venind inarmata cu lance." Scheletul are în mana: mar.

care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. Sinagogile şi zeiesti. Monah v. lumea spirituala. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. Moyses. au primit Mogen Doved (evr. Ea este emblema. sulifa etc. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus.. Triunghiul dedesubt (loan 4. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. Actul de reculegere sufleteasca. Evreii. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. eel suprapus. sapa. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. mici din afara. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. cat şi dupa profejilor (loan 1. Piatra Dumnezeu. Vechi. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). Iisus masa a altarului. teasca. Calugar. mou = apa. art. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. H r . iar eel de sus. în forma stelei lui David. ca sfant.". dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. (t 1571 i.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Pe templele iudaice mai 248 . lopata. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. creştinii. curatia. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. = steaua lui David) de sus apa şi mana. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. atat al Test.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale.. coşciugul. care prin echilibrul universal. paman. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. 17: „o stea va rasari din Iacob. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. 17). precum e cautat ale sfintilor. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. 9).a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. Comemorat. arcul. IX. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. la 4. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. con-stand din primesc nevi-novaţia. ziua de odihna. Toiagul lui Moise. 13). Moise (de la evr. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . yses = mantuit.

invinse. ori „ Iesus Hominum Mvator". rapuse de cuvantul evanghelic. serpi. XC. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. pe cand în biserica apuseana semnul IHS.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. deosebite ori laolalta. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. credinciosilor. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". ce se expuneau. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. apoi cea în litera X (crux decussata). apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. ori este de forma unei frunze. Are forma unui turnulet. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. 8. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. cum s-a aflat prin catacombe. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. reprezentand rautatea şi diabolitatea. forma de stea. Partea ? din monogram are adesea un nimb. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. scorpii etc. Razele. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". art). precum şi al iubirii fata de dansii. inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. adesea impreuna cu ancora. la emblemele evanghelisti-lor. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. ca sunt scoase de aici. creştinii s -au folosit de semne simbolice. spre vedere publica. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. Stalpii şi colonadele acestui fel. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. zvastica). ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. Primul s e mn. Cele 249 . Din secolul XVI incepand. ce inconţoara monstranta. inlocuind pe Hristos. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. de biserici se rezema pe niste monstri.

19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm . 1 1 U I BS 9mq9.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.3 .osz IB sp iBiBiid in]n.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.

da-i mai buna a lui Craciun". alba ca zapada. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. figura legendara. 251 . Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. Adam. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. sj art. nuci şi carnati. El pregateste calea lui Mos Craciun.. Moş Ajun: fiinta legendara. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. stufoasa. MosJ se numesc pomenile (coliva. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. ca personificare a zilei de Ajun. care nu se pot ridica la cele raeţi. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. în Sambetele mortilor. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. le pune la capatai ori sub bradul . 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. cu fata vesela ori incruntata. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. precum sj a crucii din mijloc. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma." Matei 8. colac. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. aduce diferite daruri copiilor buni. despre care amintesje acea Duminica. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. ce le poarta în spate. el trece prin noaptea sfanta. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. Cu o barba lunga. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. ulcica. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. ce le adusesera bunului prune Iisus. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. Cimitir). Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor.. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. pe cei morti sufleteste.pomul de Craciun. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. lasand toate ale lumii. Mo$ Craciun. lumina de ceara). care în noaptea de Craciun. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Morti (Matei 8.

adica pentru sufletul mortilor. a caror rautate s . S. iar despre cerul. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. care aduna pe toti oamenii. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. în forma de guler larg. şi-a mantuit sufletul. despre care se aminteste ca în Ardeal.P. marire. dintre care se aleg numai cei buni. morala.5). ca plantele ar dispune de puteri tainice. care lui Dumnezeu propovaduita fine. (Amos 4. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. istoria bisericeasca (Centaurea.. atat cea data de IHE.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. imparaţia lui Dumnezeu. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. sj biserica neinsemnata mare. sfant şi de Dumnezeu umblat. cand iaraşi se da muguri. 4) şi al singuMreaja (retea. mai inchipuie mandrie. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. p r i n M. şi incredere de sine. art. XPS. în aceasta zi. ce le pot transpomana. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. (Iisus Hristos). putere. ce moşilor se cumineca toti mortii. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. dau cei vii (grija v.0. E zi de rugaciune la bisericile unite. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul.. (gr. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu.13) simbolizeaza tarie. care se crede a avea puteri de de pomana. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. Mugurii de Paşti." (Luca 3. Ca pomana se impart cofe. incat 252 . de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. relig. 0 munca iadului. Mreaja mai inchipuie şi raiul. = Mater Theou. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. curatie peşti. Muntele eel mreaja. colac şi lumina. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica.V. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. e siml nate. intarire. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor.. ulcele. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. E o pla numai un an.). Cyanus). de 2-5 m. Dragomir: Istoria dezrob. iar femeia lui.). ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural.17). pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. iar cei rai se arunca afara spre 19. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. ortodocşii. se impartaşeau la Pasti prin morminti. Maica neascultare şi iubirea de lume. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. pamantului". navod) este simbolul ratatii. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. ?i despre miere.

dupa sf Grigorie. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. şi biserica lui Hristos. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor. zebul = muste). principiul raului. E o planta tufoasa. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. propovaduita de biserica. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. ci şi pe cele ale ascultatorilor. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. 20. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. al dorintelor vii de reculegere. Inchipuie.23. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale.21). Smirna. incat cuprinde azi tot pamantul. Capetenia lor e Belzebut (Beel . Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate.zeu. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. în line. art. inchipuie biserica creştina. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor.40). \ 253 . ce traieste numai un an. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. 31) şi pe Mantuitorul care. e simbolul lucrurilor neinsemnate. Myrha v.

113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .U E -A ..uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv..Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.S \XV\ 3pşUES miBdojq.SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.ioj .uxraiora 3d BiB.S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E . 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M . puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .

ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. Cantarile. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. Dintre 255 . inainte de venirea Domnului. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. 2) misa de dimineata. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. pagane. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. fiindca a stat sortita. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. fund Maica lui Adam eel nou. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. e numita şi misa ingereasca. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. caci şi natura e p l în a de omat de viscole. Este inceputul mantuirii noastre. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. creştinii o venereaza inca de la inceput. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. insemnand ca o m e n i r e a . în seara de Ajun. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. care este inceputul vietii lor adevarate. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. p a t r u n s e şi în creştinism. Colindele. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. Maica vietii celei noua. ce-i premerge.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. numita misa pastorilor. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi.

Naşterea pruncului. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. multumeste adica lui Dumnezeu. serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. trebuia sa se prezinte. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. prin urmare. sa nu fie calcat. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". 30). cu care intra în inrudire \ spirituals. cu un n a ş .VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. I la anunţarea de catehumenat. era j simbol al manei din pustie. zarindu-i în pustie aşa de micut. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". 8). Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. florile sfantului. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul." (loan 1. adica vasul de aur. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. invatand poporul. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. 1 cu un martor. ca semn de venerare şi în extern. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). Nastrapa. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. loan.. care continea mana din chivotul legii. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. 29). loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. cu referire la cursul soarelui. eel ce I voia sa se boteze. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. în decembrie zilele incep a se mari. cat şi pentru credinciosi. iar de aici inainte se lasa tot mai jos.. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. loan este patronul croitorilor. care garanta pentru siguri. ca trimisul lui Dumnezeu. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. Dupa o traditie. aprinzandu-le. în timpul persecutiilor. 256 . 10). pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. care pana aici a stat mai sus pe cer.ţotile lui loan") pe care. iar în iunie a se micsora. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. al iudaismului. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului.

) obi . Comem la 27. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. VII. intocmai ca pestii mrejei. necuratiri etc. odihna. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. în Test. acestia. Comem. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. care sunt apoi selectionati. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. iar pacatosii pentru osanda vesica. Precum neghina. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. XII. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. 257 . la 1.47). unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. spre a fi usori la carte. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. pricepere): sf. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. La sfarsjtul lumii. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. al diavolului. mortaciuni. 25). care vor fi aruncati în focul iadului. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. era in Test. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. Nazarie (evr. = sfintit): sfant. Natalia (gr. = mangaiere. VIII. în semn de devotare lui Iehova. 6). Vechi.' VII. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. Nazireii purtau par lung. Naum (evr. ca simbol al caintei şi al penitentei. Come m . neretezat. insemnand curatia sufleteasca. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. morbosi. Nedospire. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. Nazlreatul. pricinuita din atingerea decadavre. Vechi simbolul necuratiei sufletesti.nuit în Test. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. prin ciuruire. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. Alta Natalie: comem la 26. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). la 28. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. sotia sf Aureliu (t 852). spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. ba chiar şi nimbul lui e negru. Evreii nu salutau pe pagani. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13.

la 15. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. al poporului): sfant. odinioara. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. N. ca decoratiune pe maririi de veci. adica patriarhilor. = priceput. al multimii („ca nisipul marii"). Comem. versat): sf. care intai în ascuns. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . (f 350). VI şi 13. III. Nou şi sfmtilor bisericii. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. în mod nevazut. cuv. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . profetilor şi altor drepti din Test. Ca simbol al luminii. (t 330). distins prin milostenie şi blandete. Nicodim (gr. la 25. = invingator. episcop în Mira Lichiei. Comem. Comem. în preseara sarbatorii. Nicolae. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Vechi. şi martirilor. apoi sfmtilor din Test.Nestor (gr. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. Nisipul e simbolul desertaciunii. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. XII. la 15. IX. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). = purtator de biruinta): sfant. la 27. XII. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf.. la 6. Nichita: sf. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). = invingator): sf. Nichifor (gr. Nicolae" data nuielei. nimbul are culoarea aurului. martir (t 290). Comem. XII şi duminica a doua dupa Paşti. Nicolae (gr. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). Copiii. Orologiul de nisip. patriarhul Constantinopolului. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Comem. afara de fericirea eterna. fiica sfantului imparat Constantin. Aceasta marire li se da. de unde şi porecla vulgara de „sf. la 2. Comem. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. obicei dedus din traditia ca. c ere . X.

A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. la 11. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi.sf. sau patrat.ie a gratiei 258 . de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. în forma unui disc. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. cercul auriu. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. cuvios (t 1508). care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. fl Noe. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. semicerc. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. Dumnezeu ca chezas. Comem. gloriola. lunula. Nimb (diskos. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. numit al do tipul lui Hristos. semiluna. VIII.

la 21 .SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. la 11 — sfantul Mina. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. prin Iisus. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. materiale. fecioria şi ia de bunavoie. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. luna storsului de vin. cum s-a intors lumanarea. pentru ca prin 259 . simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. la 8. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. de la bruma obisnuita acum. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. cu fructe în mana dreapta. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. Vinicer. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. La legamantul cu Noe. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). ce ne apae ca un intuneric imens. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. Numirea o avem de la romani. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. e prototipul lui Hristos. apoi Vinar.ajunul sf Andrei. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. Poporul o numeste Brumar. 12). al I smbol e corabia. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. simbolul pacatelor. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. care numai unul singur straluceste în lumina. ce are cununa pe cap. la 29 . dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. numit al doilea Adam. ca un at dolea Adam. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. Noe. E şi simbolul vesniciei. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. Iisus a retac ut inimile oamenilor. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. I isus este adevaratul Mantuitor. scapandu-i din t jrare. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. în a carui constelatie intra soarele. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. şi sa-i rezideasca.

09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş. Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.UBJS u u p p m o ppzBra .UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ . sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.\ . ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I . \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .

pe care le primeau apoi şi la botez. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii.Jhmet ben (fiu lui) AH. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. Intelepciunea lui Dumnezeu. a intocmit ca cele nevazute sa. ori al unei dorinte (Geneza 29. nepatrunsa de mintea noastra. ai omenirii şi ai binelui. Simon în Petru sau Chifa = piatra). incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. concrete. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua.). Numele. în Test. precum şi cu dogmele creştine. Iosif) ori nume de martiri.pe Mesia (Isaia 11. sau produsul lor. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. şi \a aceştia era expresia de . în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. ca „toiag din radacina lui Iesei". cu simbolica lor. Numele de botez. Simon). o sarbatoare pentru creştin.£imon bar (fiul (ui) lona ". Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. . Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie.4. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. ca patron. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. 32). 5. nu în obisnuitele petreceri lumesti. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. Sfintii sunt eroii creştinatatii. iar ceilalti sunt componenti. Se dadea numai un nume (de ex. Sa o tinem în fiecare an. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. care sai fie model de vietuire şi calauza. . Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. fara a avea şi nume de familie. 25-26. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant.fie cunoscute prin cele vazute. Numerii 1.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. la convertire etc. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. 38. Benhur (fiul lui Hur)". La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. 1). un fel de patronimic sţa&iia prin expresia .Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (.7 sunt numeri fundamentali. 29).3. 261 .

trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Nunta v. Casatoria.a statornicit pe 25 decembrie. Dupa legea mozaica. ca produs de numeri (3x7) sfinti. adica la opt zile dupa nastere. Nino.7 porti ale cetatilor. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. Nuna v. sarbatoare la 1 ianuarie. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. Numirea Domnului. art. 7 columne la Roma. art. FiindcaNasterea Domnului s . Nun v. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. hramuri). la serbari religioase (ruga.9. Romanii tin de norocos pe 101. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. Naş. . doi (2) simbolul dualismului.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. Astfel erau 7 minuni ale lumii. Cununia.7. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. art. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3.

facatorul lor. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. 11. 1 5 ) şi pe sectari. 6: Isaia 29. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. incat la cea mai usoara atingere se sparge. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva.. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. Credinta a r a m a s de la evrei. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. ingenuncheaza şi apoi se culca. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. fatarnici (Matei 7. 18. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra."Ioan21.16). care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. face cruce cu p i c i o r u l . scaunele. care e reprezentantul animalelor salbatice. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate.11).. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. ci sa ramana. chipul omului zidit din pamant. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. . Ezechiel 11. ca vasele olarului. isi facerugaciunea obisnuita. dupa ce a fost scos mortul din casa. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. cand se culca. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire.3. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. toate vasele. şi care e atat de subred. 16). Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. a f o s t aleasa în Test.

ziua de 1 octombrie. Procoavele.. ori al mainte de a incepe o rugaciune. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. respectiv insigniul ghie. adica incheierea serbarii. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. ochi ageri inseamna adica iscusinta. Intdmpi.34). creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. adevarate. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. Ochiul în aureola de i. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. viata pamanteasca. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14.este inchipuita printr-un ochi inchis. art.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. dumnezeiasca. ca innoire. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. octava e luata de la evrei care. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. e şi bruma toamnei. manastiri se citeste cam pe la amiaza. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. cand incepe roua şi spre Dumnezeu.Ochii sunt simbolul. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. cum e de pilda numirea. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. Se numeşte pranzanda. în fine. Ochiul în a opta zi a saptamanii. .toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze.. Deoarece vesjnice. de unde am I Dumnezeu. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. atotputernicia Lui. precum se sparge oala. zeului Bachus. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. agerimea minţii. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. care la inceput se Domnului. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. tipica. zile de serbare. Dimitrie (26). ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. Occursus Domini v. rugazata printr-un ochi deschis. A trecut şi în 28). Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. Paştilor. soare inseamna pe Dumnezeu. Ochiul. Preotul ridica ochii sf. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. fiindca în dreptaţii. care acum se face culesul viilor. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. dupa cele 7 narea Domnului.": Luca 11.numita şi innoire sau innoirea serbarii. zeul vinului.

nuci. Olivul e simbolul mandriei. . din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. ramura de maslin e simbolul pacii. V Olivul (maslin). Pavel (Romani 16. la 25. Odihna. Omoforul (palin. Olimpiada: sfanta diaconija. amictus): ornat lung arhieresc.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. Oglinda e simbolul faptelor. Vesmintele. este numita şi Vinerea mare. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. la 29. protectoarea saracilor. episcop şi martir. art. Odajdii v. Sf. prin predica şi prin rugaciune 265 . model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). XII.Sambetele mosilor de toamna. în sens spiritual. buni ori rai. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). arbore. art. în forma orarului. = sublima): sfanta.. Olivian (lat. lall. bunica sfantului Vladimir (t969). care au cruce pe ele (castraveji. de pace): sf. VII şi 17. cu coliva şi pomeni. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. . printesa ruseasca. Tot asa arhiereul. la 15. = ramura de maslin. 8). iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Odihne lainmormantari v. unul din ucenicii sfantului ap. Paraschiva. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul.Acoperamantul Sfintei Maici..). Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. numerate. Comem. care consoleaza numai prin Mantuitorul. 15). Oleoungere v. Comem. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. altul pe piept.. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. un capat atarnand pe spate. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. Olimpia. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). care recreeaza şi invioreaza corpul. odihna (Matei 11. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. Startle şi art. Comem. Olimp (Olimpiu): sf. Se pune episcopului pe ambii umeri. Comem. Olga (germ. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Oliver.VII. art. linistea constiintei. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. care este rugatoare catre Dumnezeu. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin.1.28) e chipul armoniei interne sufletesti. Stdlpul. Maslu.

care a chemat pe fiii Sai la vie. Fara omofor. care a fagaduit ca vine. © N. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. în decursul serviciului. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. N litera din trei linii . simbolizeaza pe izraeliteni. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. XI. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. Vechi. care la primele invataturi şi chemari nu asculta.26). adica sa fie un microcosmos. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. vietii veşnice. mai inchipuie 266 şi pe pagani. inseamna pe pacatosji penitenti.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. Onufrie (gr. Onofrei. Alt Onisifor. VI. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. inchipuie pe Sfanta Treime. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. caindu-se. Onufrei. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. ca simbol al Sfintei Treimi. eternitatea. Comem. dar n-a venit. Comem. care se tineau drepti. la intrarea Sa în Ierusalim. dupa cele trei trasaturi ale sale. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. în icoane. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. = eel ce este. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. -calareti pe asm): sf. Fiul al doilea. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. dar mai apoi. care a respins chemarea dar totusj a venit. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. lumii sufletesti. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. cu osanale. la 9. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. adica în imparatia Sa. prin nemurire poate fi partas. prin vointa il poate iubi. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. O. episcopul nu poate servi. (gr. cunoştinta şi voinţa. 19). Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. Fiul eel intai chemat. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. se indreapta. iar cu sufletul sa fie partas. ca Fiul lui Dumnezeu. la 12.28) inchipuie pe Dumnezeu. care inconţura. martir (t 290). anahoret cuvios. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile.

) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. Mai inchipuie aripile ingerilor. ce serveste de sigil al painilor. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. NI. ca simbol al imparatiei creştine în lume. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. anunta inceperea rugaciunilor. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. cu referire la a opta zi. Biserica apuseana are 8 fericiri. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18.nedespartite care. 33). al prescurilor de jertfa. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. ce s-a facut la rastignirea Domnului. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. N.15). precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere.) ori (IC. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. sfant. sfant". iesirea) praznicelor mari. Crucea în cere inca are opt colturi.XR. Epitrahil. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. Steaua magilor are opt colturi. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. Ora a şasea (ora 12). la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. al reinvierii şi al nemuririi. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. numarul opt e simbolul innoirii. 46). aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. nedezlegate. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. I. la Inaltarea sfanta. 267 . Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. în simbolica creştina. tinandu-se stranse deolalta. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. care se numeste innoirea invierii. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. A opta zi este octava (otdania. art. a.). iar ca initiala a cuvantului grec. Orar dublu v. C.28). în asemanarea zilelor saptamanale. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. 9). Ora a treia (la noi 9 a. iar cand se incinge crucis cu el. Opt. Orarul are inscriptia: „sfant. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15.m. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul.

ora 6 simbolizeaza invierea din morti). Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. prin care ne luminam. numai daca i s-ar reda vederea. Tina. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. biserica are doua scaldatori. Ore imparateşti se numesc orele canonice. pana nu li se deschid ochii spirituali. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. la lumina credintei. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. şi nu cu apa. adica pe cei orbi sufletesje. Ore (ceasuri. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. ce se savarşesc în ajunul Botezului. 268 . pamanteasca a lui Iisus. Ea nu a dat vederea deplina. ora IV: de la Avraam pana la Moise. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. batranetea şi sfarşitul vietii. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. Amestecatura cu scuipat. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. ci vor pieri amandoi în pacate. ne curatim: botezul şi pocainta. la care ne mana şi azi Domnul. Au aceeasi insemnatate.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. tineretea. 18). Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. precum a facut pe om din tarana. ora III: de la Noe pana la Avraam. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. ora mortii. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. Orbul din Evanghelie (loan 9. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. care incepea ziua cu ivirea diminefii. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. Sf. care fusesera secati. iar prin pocainta ne spalam de pacate. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. 7) inchipuie omenirea. barbatia. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. randuite pentru anumite servicii divine. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii.

a da inseamna a muri. La serviciile divine. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. Ortul popii. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. XI. Clepsidra. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. Poporul nostru inca pune un ort. E semn de stima şi de multumire. Ornate v. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. art.aratatoarele nu se mai intorc indarat . Veşminte liturgice. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. care trecea sufletele în lumea cealalta.Orest: sf martir (t 300). art. Osana (evr. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. care nu trece ca timpul. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. ce nu se mai intoarce . art. de lauda şi de preamarire. Utrenia. Ortrina v. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. o moneda în mana dreapta a mortului. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. la 10. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Orga e inventata de sf. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. 269 . Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. de aici insemnarea figurata a expresiei. art. ce familialii o dau muribundului. Samtarea sfanta. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. ca un memento de sus. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. Comem. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. ca timpul trece.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. Osculum pacis v. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale.

. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. VII. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). care la iudei simboliza creatiunea. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. desi în mormant vedem numai ruina. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. la 2. aşa vor invia şi corpurile noastre. Daca pruncul se insanatoşeşte. = proprietary. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". La ospat sunt chemati toti oamenii. Inchinare). Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. astfel şi omul pana e în corp. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. Comem. afara de afundare. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22.4). are sa fie botezat în biserica. Amos 6. în cantarile deniei din Joia patimilor. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. în loc de mana. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. Luca 13. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. XII. Oul de Pasti.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9.". Otilia (Odilia): sf. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. fiere. Comem. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . Oul simbolizeaza lumea. Otratire (Botez de lipsa. la ocazii de inmormantare. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. 12. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu.2. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. Otto (germ. al carui simbol e coaja oului. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". 25). indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139).. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. adica biserica. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. la 13.

cu atat mai tare il chinuiau. Cand desfacu la piata cosara. care le pazesje. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. le arunca pe a p a curgatoare. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. Abia o putura trezi din lesin. ei insa. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. pe care le stropesc cu parfumuri. varsat pentru mantuirea lumii. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". mergand la piata. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. adusera vorba despre minunea invierii. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. daca i se vor inrosj ouale din cosara. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. ii stropi pe toti cu ciorba. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. Maica Sfanta a adus un cos de oua. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii".Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. care. în dimineata Invierii mironositele. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. pe drumul catre mormantul Domnului. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. în dimineata Invierii niste fete. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. batand din aripi. iar cocosul. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. poporul nostru le tine de sfintite. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. . unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). a ridicat piatra mormantului şi a inviat. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. 271 . fiindca iepurele e simbolul mortii. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. primind în schimb cate un ou rosu. Coaja oului inseamna piatra mormantului.in groapa. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor.

mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. Pacificale se numeşte crucifixul.Comem. regele pacii.p Pacea este Hristos. durere (Matei 26. o mana care impartaseşte binecuvantare. unul din intemeietorii monahismului (t348). . este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). ci cu blandetea. cu vin. adica pe simbolul pacii. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. inseamna soarta comuna a viet. ramura de maslin. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. dupa aşezarea crucii. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. eel mare): sf. Pahomie (gr. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". doua ramuri de finic deasupra crucii.lal5.22.39). sfmtitorului şi a credinciosilor. în centrul imparatiei mesianice. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. Matei 26. Paharul comun (de obşte). Intreprinzatorul edilitar. 6. o simtire şi o lucrare.39). dupa cum zice profetul Zaharia 9. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. nu cu arme. unirea lor intr-un gand. suferinta. nepotrivit şi condamnabil. Simboalele pacii sunt: curcubeul. Paharul sfant v. soarta rea. sarutarea sfanta.ii lor conjugate.9: „iata regele tau vine bland pe asin". Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. Potir. art. = eel tare. Inseamna binecuvantarea pacii.V. care vine sa supuna universul. Isaia 51. de acolo din varful ascutit al turnului.

cu ramuri de palmier. 3). fiindca el e în contrast cu albina. asupra mortii acesteia. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. Precum paiele netrebuincioase se ard. la 24. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. de silnicie.. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. ori în jurul unui porumbel.. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului.V. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. al frumusetii. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. 27). dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. 5). Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. semne de invingere. care este la inceputul primaverii. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. Palmier (finic) e simbolul invingerii.. de deosebire. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. un gunoi („ce vezi paiul. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). Crucea. Paliu v. ce o poarta paianţenul în spate. Ramura de palmier este insigniul martirilor. adica parul de langa tample.12). suge numai otrava din toate. spre a se putea deosebi de pagani. il batjocorea pentru acest fapt. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. Omofor.17). ajutator. cu flori. necredincios. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. în ochiul fratelui" Matei 7. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. insigniile pacii. Paladia (gr. în vreme cerinocerul. al norocului şi al soliditatii. Paies. al ranchiunei. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. ca şi un deget. ce se impreuneaza cu barba. Pamantul e simbolul sufletului. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. pe biruitorul mortii. art. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza.Paianţenul e simbolul rautatii. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . Comem. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. se reduce la o legenda. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte.

prescurele. Pancratiu (gr. e simbolul vietii vesnice (loan 6. la Pasti etc. A suferit martiriu în varsta de 14 ani.19). Ridicarea şi clatinarea panaghiei. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. Comem. facut din email. asa trebuie lucrat şi sufletul.. preot şi martir. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. la parastas. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. caci treieratul. 32). e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Pamfil: slant. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). la 12. Comem. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare.. Iisus se numeste pe sine painea vietii. La panahida de obicei se sfinteste coliva. scriitor bisericesc în Cesareea. 7. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. Painea (colacul de Pasti. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. 3. colac şi lumini. Panaghia (gr. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. 1). Crucea). ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii.în credinta poporului painea e sfanta. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . Are simbolica parastasului. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. care ea insasi e supranumita: panaghia. paine. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340).". Painea. = panaghios). numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte.VICTOR AG A roade. la 16. art. = cea mai sfanta) se numeste artosul. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. Pamantul e şi simbolul omului. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. = stapanitor a toate). Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. Sfant martir în Roma sub Diocletian. Panahida (parastas mic). e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. ca sa rodeasca fapte bune. Creştinul nu incepe painea. în forma şi de marimea unui ban. V. ce se dau apoi de pomana. .

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin.. iar sarea este element de Dumnezeu.3 5 ) . Comem. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. careaducem lui Jupiter. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. paine. Datina a ramas din cultul roma. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. VII. ce se ofera Domnitorului tarii. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . ca principale mijloace de trai. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. datoria şi staruinta. ca sacrificii. ca bolul intelepciunii." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. constituind corpul şi credinciosilor.. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. sunt simbolul faptelor bune. Pantelie. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. sare şi tamaie. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . Mai sunt şi un insigniu. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. sat. = eel ce face din toate milostenie).lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. Luca. zeu. Painea şi sarea. lucrare. cand cerceteaza. imparatul z e i l o r . care au fost trimise (= au nestricacioasa. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. Acoperamin275 . inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. se conduc creştinii la viata vesnica. la 27. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. Panteleon. Medicii il tin ca patron al lor. (t 305). repreospitalitate şi de buna primire. Oferirea painii şi a Imparat.inalte. Painea şi vinul. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. aduc aminte de sandalele Apostonal. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. descinde ori intra triumfal intr-un oras. precum il au şi pe sf. Sf. Pantelemon (gr.

Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. 3) tiara. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). un fel de capela. aratand spre fum. ai balaurilor tasneşte para de foe. dupa credinta bisericii apusene. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. Paos (gr. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. Paraclis (gr. 12) sj al tuturor rautatilor. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. precum painea inchipuie corpul Domnului. patriarh) din Roma. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. e urmaşul sf ap. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". o viata de sfant. Gheorghe Nou în Bucureşti). unde se tin veşmintele 276 . iar pe Sinai în fulgere. cu care formam o familie în lumea sufletelor. 6) mozeta purpurie. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. simbolizat prin sfanta masa. scaunul sfant. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor.). 5) reverenda alba de matase. Petru. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. episcop. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. La alegerea sa. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. tronul apostolic. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. cu o incapere mai mica. art. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. ai zmeilor. inconţura pe Domnul. Papa (pontifice. ca niste veşminte sfmte.

în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. nici due re nu vor mai fi. Afara de rai şade Iisus la judecata. 7 şi 7. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. bisericute. 8.. în mijlocui celor 12 Apostoli. Comem. daca sunt sfintite de Arhiereu. Pomul simbolizeaza paradisul. . în unele biserici se aduce la parastas pom.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. paine şi grau spre sfintire. resedinte episcopesti. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. vietii il constituie lemnul crucii. 2. 277 . este lacasul lui Dumnezeu. == a veni în ajutor). în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). 43). la stanga cele 5 fecioare intelepte. Simbolizeaza vesnica. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. la dreapta talharul penitent (Luca 23. urmeze patimilor lui Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. . Parastas (gr. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. i-2. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate.sacre şi se face botezul. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. cu sforicele." Apocalipsa 21. paos.Paradisul e simbolul sufletului curat. cu multimea dreptilor impartiti în cete. coliva. la manastiri. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. caci timpul de proba a trecut. 4). Crucea. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. nici strigat.. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. 17). caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. facatoare de minuni. cu mant în patru colturi. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. Panahida mare. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. ce se supune lui Dumnezeu. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. randul la judecata. se poate savarsi liturghie (de ex. 12) şi unde sfnta Biserica. cu insotire de rugaciuni speciale. la 14. în care. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. iar pomul stiintei e vointa libera. cu ajutorul lui Dumnezeu. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. X. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. prin rugaciunile ei.

Pasca {pessah evr. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. a fost obicei în Test. Maria Magdalena şi al s f . ci numai se sfintesc. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. Maria Egipteanca. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Postul Mare. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. 5). ce o are parastasul. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. ca semn de recunoastere a pacatului.VICTOR AGA Paresimi v. facator de minuni (f 340). Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. Parul. Paruzia (gr. în semn de pocainta. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. incat isi acoperea goliciunea. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. = fecioresc): sf. Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. a lui Iisus Hristos. art. Partenie (gr. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. numit paies. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. ca ornament femeiesc. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Particica în onoarea Nascatoarei. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. = trecere. Are aceeasi simbolica. simbol al pacatuirii. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . II. De aceea tunderea parului era oprita. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. la 7. ca un fel de nazireat desavarsit. este simbolul pacatuirii. Vechi. precum şi credinta ca sfintii. şi se mai tine şi la noi în unele parti. episcop în Lampsac. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. 30). deci. Comem. fiindca parul este mijloc de ispitire si. ca sa fie crutati de 278 . ne-o arata cu un par atat de bogat. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample.

Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. Rotunţimea ei inseamna scutecele. Pastile mici v. tot cu aceeasi simbolica. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt.29. o pogace rotunda ori patrulatera. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. Psalmi 83. 30). nemaiavand timp pentru dospirea painii. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . Pasca se numeste o coca. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. care inca sunt infatisati cu aripi. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. 7). ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. care ne uneste pe toti creştinii. de obicei cu porumbelul. p r e c u m şi colacul de Pasti. tot din aluat. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. 7. La ospat mancau şi ierburi amare. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. gata de plecare. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. 26). nu se frangea os din miel. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. Deasupra are o cruce. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. Pasca se numeste anafura. Pasarile sunt simbolul sufletului. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. incinsi. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v.m o a r t e co piii evreilor. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. Mancau stand în picioare. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. 3). Floarea suferintei. Pasca simbolizeaza pai-n e a . Antipasca. la c i n a cea de taina. Iov 12. care simbolizau greutatile robiei egiptene. art. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. inchipuind unitatea poporului evreiesc. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. cu toiagul în mana. art. la grindina şi la vifornite. simbolizand crucea Domnului.

Comem. Discul. martir în Bitinia (f 363). Patriciu (lat..24. seara. Vechi pastorii erau în mare cinste. ziua are patru impartiri. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . 11. au zis „sa mergem" (Luca 2. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. amiaza. familiile. în Test. III. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. 11).). devine rege. adica reinnoirea sfintirii ei. = parintesc): sf. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. Patron (hram) se numeşte sfantul. Anul are patru anotimpuri. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu.11). c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. IV. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. Carţa arhiereasca. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. barbatia şi batranetea). Patric. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". Pastorul e simbolul preotimii. Patru e fundamentul în socotire. la 28. Luca 15. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. la 13. viata omului are patru trepte (copilaria. Alt Patric. Toiagul. singuraticii creştini şi diferitele bresle. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. art. dimineata.23. loan 10. Comem. episcopul Prusiei. tineretea. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. tot aşa se numeau profetii. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. Comem. la 19. La ziua patronului familia tine praznic. tarile. Paterita v. = inchinata patriei sale): sf. art. Patru e numar pamantesc. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. 37. Patricia (lat. noaptea. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8).VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. din pastor. ruga.. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. lumea are patru regiuni (rasarit. sa o caute. dupa exemplul poporului evreiesc. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. Patena v. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. 5). care poarta grija de turma credincioasa. Patron au şi oraşele. în Test. V. David.

regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). judecata. Nou sunt patru evanghelisji. Pavaza v. sj lat. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. tamaia consta din 4 ingrediente. ca plinirea legii (Daniel 9. art. a avut patru profeti mari. = cea mica): sf cuvioasa. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. în acest inteles. Comem. Pavecernita v. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. din rai ieseau patru rami. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. Dupacinare. aveau patru culori. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. sfanta reprezenta 2 cuburi. iadul. apostolica). Biserica are patru criterii (una. chivotul. Patruzeci de zile dupa naştere v. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. art. în legatura cu postul de 40 de zile. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. mesele pe pafru cercuri. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. (paulus) = mic. art. al frumsetii şi al increderii de sine. Paula. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). Scutul. = eel mic) v. la 26. paunul este şi icoana invierii corpurilor. Pavel. sunt patru pacate mortale. Pavel (gr. avem patru parinti bisericeşti. Imbisericire. 25). art. sfanta. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. cu atributul apostolul neamurilor. raiul). care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. soborniceasca. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. Paul (lat. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. vesmintele. Ilie. Paulina (lat. Paunul e simbolul mandriei. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. al sumetiei. Patrusprezece e numar biblic. reprezinta creştinismul lumii 281 . Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti.1. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. patrulaterale au fost altarele. Vechiul Test. perdelele. neinsemnat). Crucea are 4 parti. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. Moise. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. în Test.

Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. Pelaghia (gr. 6). Se mai spune despre pelican ca. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. Comem. c) sabia în mana dreapta. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. Sigilarea mormdntului. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. X. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. Petru de-a stanga. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. scapandu-i de la moarte. facut dintr-o panza dubla patrata. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. . art. Pedum v. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. Pastorale. Se purta pe piept. incat ii ucide în dezmierdari. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. 14). adica la inima. Pecetluirea sicriului v. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. VI. art. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. 282 Pectoral (engolpion evr.VICTOR AG A intregi. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. fiind adica decapitat. Vechi. art. daca nu gaseşte merinde pentru pui. Asa a facut şi Mantuitorul. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. art. chosen): vesmant arhieresc în Test. Pavel de-a dreapta. Pecetluirea mormantului v. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. Sigilarea. b) cartea tinuta în mana stanga. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". impunsa. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. Vasul. Petru. la 29. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. Are langa dansul un miel şi un lup. Comem. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. la 8. precum şi colectia scrierilor sale. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. conduse de Arhiereu. Dupa traditie. Sigilarea sicriului. (t 69). Adesea e inchipuit cu doua sabii. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. Pecetluirea gropii v.

". desemnata pe pragurile usilor. art. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. în vechime.. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. Cand se deschide. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii..Penitenta v. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. acoperea spatiul prestolului. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . Pentalfa. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. cum se va vedea mai jos.. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. Perdeaua (catapeteasma. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. inainte de Credeu. adica dupa intrarea cea mare. care s-ar afla în biserica. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. sau pentagrama. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. la aceasta rostire. pana ce bisericile nu avusera iconostas. Pentecosta v.. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. care în vechime. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. fara insa a se deschide şi usile. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. se numeste o figura cabalistica. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. Pentalfa. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. art. Pogordrea Diihului Sfdnt. ca o amintire de timpurile cand. adica simbolul credintei. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. prin inchiderea şi deschiderea ei. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. la rostirea „Usile".". dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. E totodata şi o avertizare. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. spre a semnala inceputul slujbei. Inchiderea ei dupa Heruvic. Pentagrama v. iar acum i-a rastignit. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. art. Pocainta. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati.

care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. mai cu osardie. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. la care nu poate privi oricine. Precum e schimbarea aerului pentru corp.. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj.16). Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi.de obicei manastiri.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. dupa 284 . iar la aruncarea mrejei. izvoare miraculoase . Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. spre a inchipui momentul mare al impartasirii. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit.. preotii. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. hindusii la Gange). prin vreo minune. legea darului. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. prin care sufletele se pescuiesc. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. în vreme ce se canta chinonicul. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor."). Sunt de folos şi prin sfintenia locului. creştinii peregrineaza azi la locurile .. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon.. II aflam şi în Test. Vechi. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari.. pe care o laudam la toate serviciile divine. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul..VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. se cuceresc pentru viata de fericire. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii.: dvera). unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege.16) de suflete. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice.

corifeul) Apostolilor. tarie). inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. s-au folosit de simboale. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. astfel creştinul adevarat. = piatra). care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. 27). vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. tot asa şi eel ce trage o corabie.Dupa slabiciunile sale omenesti. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. spre cele de sus. Petru. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). care se inalta de jos din pacate.porunca lui lisus. Iconografia ne prezinta pe sf. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. Comem. supranumit capetenia (verhovnicul. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. unde. la mucenicie. = stanca mica): sf fecioara din Roma. botezata de sf ap. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. Petra. desi pestele traieste în apele marii sarate. .Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. Petru (gr. conduse de Hristos. umblarea pe apa (Matei 14. Dumnezeu ajuta apostolilor. au umplut-o. Mantuitor). strajuieste şi apostolul Petru. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. Petru a cazut de trei ori. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. Corabia inseamna biserica creştina. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. (f 70). la 31. fara ajutorul lui Dumnezeu. iar nu sj a altor animale. V. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. simbolizeaza pe lisus. 285 . Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. e chipul creştinului şi prin faptul ca. Petronela (gr. 19). Pe$tele e simbolul lui lisus. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. dupa traditie. fiind aceasta simbolul bisericii. e antitipul arhanghelului Mihail. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. . pilda a realitatii vietii creştine. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. Mantuitorul. indi-candu-i-se o noua misiune. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. care se boteaza în apa. desi traieste în lumea pacatelor. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). Pestii inseamna sufletele creştinilor. în patria pestelui. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. numai pestii în apa au fost crutati.

22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. sale. S-a rastignit în felul acesta. inseamna smerenie. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. Monumente sepulcrale. care. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12.6).dupa pi Ida] la cele mai de jos. Piatra unghiulara (Psalmi 117. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. asa şi acesti şi de jos ai societatii. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale.42.25) s. paman-tului. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. ca şi Petru. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. Piciorul: fund eel al corpului. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. da cum piciorul e eel mai corpului. 44. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. 22. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. art. art. 42). al prestolului. Petru martiri. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. Crucificarea lui cu capul în jos. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad.. Inseamna pe Hristos. Daniel 2. E tipul altarului. simbol al penitentei (Matei 26. Mai are apoi ca emblema cocosul. Piatra de la liman. mantuirea neamului omenesc. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . în anTimişul nostru. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. Dupa inteles tipic şi simbolic. precum tinea piatra u n ţ intreaga. Iisus a fost dispretuit şi smerit.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. spre care nazuia sa mearga. 1 1 . facuta la lacasuri Duhului Sfant. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . SiJ se pleaca . I Petru 2. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. incuiase iadul. rica romano-catolica o piatra patrulatera. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. 34). Petru este patronul bisericii apusene. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene.a. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Piatra sepulcrala v. pacatos fiind.75). Matei 21. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. Steaua. sortit sa fie primul intre popoare. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. în alte icoane chiar şi 3 chei.6). al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. Piatra = grindina v. Sf. Dansul. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. dupa rapunerea Satanei. Sf.

reclamate de mai mult timp. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. creştinii fac placinte cu branza. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. Dupa caderea în pacat. în Sambata inainte de Duminica branzii.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. Placintele lui Lazar. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. la 27. dar onorabili. intrati în biserica. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. care se poarta indiferenti fata de religie. In unele parti. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. este tipul tuturor stapanitorilor. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). art. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. Comem. precum a marturisit-o în grai. Pilat. voira sa le ia cu sine. spre a fi tuturor sluga.44. numele mai multor papi ai Romei. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. Inchipuie pe pastorii din Betleem. ava al manastirilor din Scete (Africa). Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. = eel bland). 17). pentru a nu-si pierde slujba. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. sa fie tuturor sluga (MarculO. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. Placintele sfantului Gheorghe. Piscina v. totusi. cuvios parinte. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. din care apoi s-au facut repararile bisericii. Pius (lat. Spalatorul. VIII. guvernatorul Palestinei. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. ori în bratele Tatalui.21). din interese personale. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. e simbolul umilintei. Cand niste negutatori. Pielea e simbolul insalbaticirii. 16). Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. şi totusi Episcopii se pleaca . 287 .Ioanl3. numite „placintele lui Lazar". Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance.

avea lacrimi sa-mi plang pacatul. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. dar cu deosebire în sfantul marele Post. la 4. ce se da de pomana. Ele mai sunt tipul plagilor. la moartea. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. . umilinta. 4-5. iar sf. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. Planeta = Felon. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. Plaştenita v. 14). demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . 24). Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. care numai treptat a amenintat pe Faraon. caci altcum pomana nu este primita. 17). Cand se umplu cu apa ulcelele. martir (t 300). Alt Platon: sf. art. IV şi 4. de aceea e lovit cu lacuste. Comem. cuvios în Constantinopol (t 813). ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. Platon (gr. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. Sfita. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). trebuie platit. la pierderea lor şi plangem la nenorociri.a. 34. poporul a adorat şerpi şi alte animale. 19-31). pleava sunt oamenii cei rai. ce trebuie practicate totdeauna. Plata apei. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. ce se dau de pomana. XII. X. saracia de pacate. cu platosa dreptatii (Isaia 59. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. Uneori se pune banul în apa din ulcior. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. numit şi plata apei. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. netrebnici (Psalmi 1.a pedepsit cu moarte. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. cu muste s. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. la 18. de aceea apa Nilului se preface în sange. Comem. Epitaf. Platoşa (zaua. Aer şi art. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. = frunte lata): sf.VICTOR AG A infranarea. Este credinta în popor ca orice obiect. ce vor fi la sfarsitul lumii. 5).Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei.

Stefan etc. în analogie. la binecuvantarea primita de la preoti etc. 4. nu-i primesc si. cat şi în cealalta. Hie o topeste şi o preface în ploaie.2). la cereri momentuoase. 14). Zilele ploioase în Test. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. în creştinism nu a patruns. precum şi moartea Domnului. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. la intrarea cea mare etc. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. Plopul. . Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor.). la citirea Evangheliei. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. isi clatina intruna frunzele. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. din acest omat o parte se ridica la cer. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. unde sf. n-a voit sa se apiece. 23). Nou si-au plecat genunchii Iisus. 5) episcopilor (Canossa). în Test. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. plopul e şi simbolul oamenilor. Vechi. art. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. în solee.). iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. în posturi. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. care în viata lor pamanteasca. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. în urmare. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. la a carui indurare cadem cu totii. inseamna pietate adanca. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . care insa s-a sumetit. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta.Dupa alta legenda.1). Hist. tulburand linistea. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. eccl. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. . Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. în fuga spre Egipt. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. dupa cum marturisesc legendele lui. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop.se da oamenilor fara nici o valoare morala. A fost în uz şi în Test. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. în fata usilor mari. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea.

Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. dupa traditie. cu rugaciunea de dezlegare. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. Fara soare. ca au mancat tatal şi mama voastra. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. batranilor nostri. cinstite şi aducatoare de roade. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. fara vant. cu cap de om. Sa plangi vesnic frematand. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. Vechi inchipuia puterea ei. pana nu jertfeste parga lor. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. o profesie onorabila. Pocainta (penitenfa. ca sacrament. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. De liniste sa nu stii. loan 20. Vechi o ocupatie. care nu au mancat poame pana în zilele numite. Patronul plugarilor este sf. pacatele. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. 18. se aratase la rasarit. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. un mar. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. Poarta cetatii în Test. pentru ca toti sunt pacatosi. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. la rugaciunile sale fierbinti. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. e un act sfant.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. Plugul. Poporul nostru nu mananca fructe. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. Duhovnicul . cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. insemna în Test. 21). Poame şi parga lor. rostita de catre preot. Isidor care. în ziua de Sanpetru. ca unealta a unei lucrari asezate. De aceea se numeşte şi al doilea botez. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. Rugaciunea penitentului. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. spre a primi marturisirea acestuia. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. Santilii şi Pantilii. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. ca semne de admiratie şi de teama. aldoilea botez).

în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. vita de vie. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. ca semn de marturisire. Biserica se imbraca în podoaba. corbul care.in decursul marturisirii sade în scaun. . simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. în analogie cu corbul lui Noe. brdul. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. pe care le cere Domnul Hristos. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. 291 . Cincizecime. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. Duminica mare. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. talharului penitent. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". care plange primavara cand se reteaza. în jet. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. Magdalenei. Podoaba e simbolul faptelor bune.Pocainta a fost şi la iudei. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. biciul. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. 1). intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. ale orbului. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. Priveste cu fata vesela. Mai inainte de a incepe marturisirea. cu insemnare ca este în timp de cainta. este simbolul pacatului. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. Ca un simbol de cainta desavarsita. cenuşa. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. . Dupa credinta poporului. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului.Dupa dezlegare. fiindca este casa lui Dumnezeu. art. .43). de jale. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. penitentul isi face semnul crucii. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. ce nu se mai reintoarce. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare.) şi anume: cocoşul.

nuc. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. spre a arata virtutea umilintei. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. în onoarea zeitei Flora. inchipuind adica pe Hristos. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. Policandru (candelabru. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). cu verdeaja. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. în care au locuit în pustie. cu roze şi alte flori. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. aparatoare de rele. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. la Rusalii se botezau creştinii. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi.VICTOR AG A Duminica verde. spre inchipuirea limbilor de foe.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. . biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. Rosar. datatorul luminii vesnice. precum şi lumina credintei. ca şi mireasa lui Hristos. 2). prin care ne invrednicim de harul eel de sus. Se numeste şi Rosalii. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. la sarbatoarea Cincizecimii. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". Are simbolica sfesnicelor. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". . polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. Spre a contrabalansa aceasta serbare. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. A excelat prin umi- 292 . a dragostei şi a nadejdii. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. vazut în cer de prorocul Zaharia (4." în loc de trisaghion. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. scriitor bisericesc. = roditor. cu care se impodobeşte biserica. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai.. Ziua Duhului Sfdnt.. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani.în biserica veche. stejar etc. Policarp (gr. discipolul sfantului evanghelist loan. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. simbolizand ca biserica. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. Rusalii). simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata.

spre iertarea pacatelor. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. prin milostenii pot ajuta celor morti. ca şi jertfa Domnului pe cruce.). IV şi 26. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca.". din care s-a facut crucea Domnului. Africa în persecutiile lui Deciu. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. 293 . Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. la jumaPomenirile. la 10. Pomana (praznic. în rugaciunile l o r . care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. ridicarea colivei. biserica a randuit zile de pomenire. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. art.. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. rai. a colacilor. inima curata. sarindarul sj paruzia. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. paosului. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului.sange. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. blandete şi intelepciune (ţ 135). dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. comdndare. . sj ghisitor în solee. apoi pomenirea la sfanta liturghie. agapd): e un a c t de milostenie. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii.1.". ce este intre vii şi morti. a pomului. la heruvic. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. art.). 9.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. art. biserica. Policandru. este de aceeasi vadica celor morti. daruri la intrarea cea mare. Polileu v. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta.40 de zile. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. IV. Pe temeiul credintei ca cei vii.. sorocurile mortilor (v. la 25. panahida.. Comem. Pompiliu: sf. martir în biserica pentru toti membrii sai. sa-si aduca aminte de raposatul. prin rugaciuni. cand iese cu sfintele art. ce se aduce. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. C o m e m . care sunt pomeniti în loare. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. apoi la 3. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. Sorocurile mortilor). „pomeneste-ma Doamne. Inseamna şi legatura stransa. al mortii..

Pomul mai inseamna şi viata creştinului. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. cu care priveste spre Eva. sa şi le puna în jural caselor. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. Era firesc deci ca. simbolizeaza ca. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). spre a fi aparatoare de rele. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. -Originea pomului de Mai.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. care mai serveau şi ca locuri de azil. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. Pomul. eel rau face poame rele. fiecare rand cu cate patru proroci. Adam şi Eva. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. orientalii bananul). spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. intinzand Evei marul. inseamna trecerea din moarte la viata. la Arminden. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat.17). Bradul). Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. Pomul bun face poame bune. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. stau în picioare sub frunzisul gros. Pomul de Mai. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. prin inverzirea sa. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. „lumina lumii. la sarbatori. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. Pomul de Craciun. Pomul lui Iesei. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. sarpele incolacit e dupa pom si. La ziua de 1 mai. Pomul genealogic v. inchipuind pe sfmtii Apostoli. salbatic. locuiau prin paduri. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". aceasta cu fructul intr-o mana. art.1). se taie şi în foe se arunca. dupa latura 294 . il face om nou. Pomul rau. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam.

cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. mancand. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. Sf Walburga. care indata a şi inverzit si. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). cand este în lipsa. ce se impart apoi la pomana. cu flori şi cu de ale mancarii. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. Comem. martir (f 290). precum i s-a scris şi vina pe cruce. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. Cand este satul. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. pridvor. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. Porcul mai este chipul nesatului. indestulat. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. la 9. de flori şi de bucurie. regal): sf. uita pe stapanul sau. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti.14) care. suferite fara vina de creştini. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. incearca sa rupa totul. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. din care. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. Vechi (Levitic 11. mere. adica de locul femeilor. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. simbolizat prin pomul mortului. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. în contrast cu mielul. ca atare. suferinte. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. ajunsese intr-un sat. Porfirie (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. il recunoaste. 8) si. batjocura. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. cu bol295 . şi în bine şi în rau. grohaie. martirajul creştinesc. impodobindu-l cu verdeata.7. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. sa nu uite pe stapanul sau. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. oprita nu atat pentru primejdia ei. protoparintii au atras moartea. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. fiind chiar ziua de 1 mai. plina de verdeata. XI. Portic (nautica. prin columne. Inaintea sicriului. = insemnat. ne-o da o legenda germana.sa religioasa. Deuteronom 14. durere. Porcul e animal necurat. necumpatului şi al lacomiei. ce a cuprins şi pe raposatul. scormonesc via Domnului. 32). iar cand flamanzeste. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. Omul deci. turte. dispretuit în Test. Porflra (purpura. Pomul mortului (bradul). Nu e zidita pana sus. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. insa numai pe un scurt timp. ci este impreunata. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc.

Postul Dumnezeu la i-15 august. L-au avut evreii în Test. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. Daniil). precum a din morti. al Adormirii Nascatoarei (toamna). cu metanii. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. Matei 10. al Craciunului (iarna). cantarile sunt pline de umilinta. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. E o reculegere spirituals. Postul sfintilor Apostoli (vara). cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). prin infranarea cugetelor. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Porţile iadului (Matei 16. -factia data lui noastre. al sufietelor celor drepti. Vechi (Moise. nu va putea corpului. postul ordonat la calamitati s. cu ingenuncheri. mai tului Duh.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. Columba euharistica. Postul acesta. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. este chipul ingerilor. la patrunderea sfintelor Patimi. postul indeamna la virtute. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. în Test. Hie. ca semn al penitentei. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. al sinceritatii. pe unde il mai au bisericile. Estera. Azi. care s-a pogorat la Botezul Domnului. Nou. în post bisericile sunt imbracate în negru. salii. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. care ne indeamna la pocainta. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. s-a intarit cu duhul. Ndstrapa şi art. art. de cainta. Porumbelul v. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. nici de mijl Domnului. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput.16). Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. în Test. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. Precum anul are 4 anotimpuri. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). Este simbol de umilinta interna. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. Mantuitorul. prin post. Papuşoiul. care veci.a. la primirea Sfintei Cuminecaturi. al Sfintei Fecioare. Iona. rugaciunile. precum şi gura ereticilor. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . ca sa invinga ispita diavolului.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. Este Hristos şi Caci cine nu sau. asa şi Biserica a instituit 4 posturi.18) inchipuie intreg iadul. Porumbul v. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). de abnegatie si de curatie sufleteasca. morala şi fizica. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . în Test. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. apoi razboiul diavolului contra bisericii. 8. ziua crucii. care vesteste pace muribundului. ori poate fi şi cu dezlegare de legume. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. taierea capului sfantului loan. al martirilor. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. de vin şi peste. „fiti blanzi ca porumbeii". art. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor.

şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". urmand imediat dupa Rusalii. propovaduita de Apostoli. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. ca sunt cu voi în toate zilele". Postul sfantului loan Botezatorul. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. care sa ramana şi cu noi în veci.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. 7). Postul Pastilor. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. de a urma acest exemplu al Domnului. . precum şi de mijlocirea lor. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. cu ocazia aflarii ei. simbolul postului 297 . aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. precum a inviat Domnul Hristos din morti. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. precum a fost fagaduit Apostolilor. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. Patruzecime. Astfel de post a fost randuit şi în Test. E şi un indemn sfant. Quadragesima. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. poporul nu taie nimic cu cutitul. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. la 29 august. ca prin abnegatie. Postul la calamitati. cu care incepe Saptamana Patimilor. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. Ajunarea mare.patimi. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. Postul acesta. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. în care cazuse Irod. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. Nu e dezlegare nici la peşte. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. Vechi (Isaia 3. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie.

iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului.te pe pruncul Iisus. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . Vechi. Poartanumirea de mare. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. „si cu ierburi amare". care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. în Postul mare se fac metanii dese. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). pentru descoperirea unui furt. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. dupa traditie. . adica ajunarea numai cu paine şi apa. apoi 60 şi 50 de zile. sa fi avut forma potirului nostru. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. de penitenta adevarata. adica saptamana patimilor.VICTOR AG A si al infranarii. care a patimit şi sangele Lui. Potir (calix. din care a curs sangele Domnului. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. De aceea dansji posteau cate 70. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. . Mai simbolizeaza şi Test. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca.Cand se afla pe prestol. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. care se numeşte insaşi Saptamana mare. Pana e la proscomidie. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. . Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. Este semn de cainta adanca. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. aşteptata de toata lumea. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor.

din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. Pozitia corpului (starea dreapta. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. 6). în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . nu este sfintit. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. verticals. Praesanctificatorium v. Darurile inainte de sfinfire. Intrarea în biserica. care sfinteşte apele. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. si-au revenit ?i au facut penitenta. alcatuit dintr-o panza. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. 35). Praesentatio B. ce se afla în potir. potirul se tine în mana stanga. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. e numai un dar oferit. pe o latura avand zugravita icoana hramului. adica painea de pe disc. . art.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. . e tinut cu discul în mana dreapta. de obicei. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. montat cruciş pe o ruda lunga. insemnand ca.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara.. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). art. prin urmare. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. icoana invierii Domnului. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. adica ridicat pe cruce. v. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural.V. cand. ca la potop. II Petru 3.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. iar pe cealalta. din care curge vindecare vesnica. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. stand în fata Domnului rastignit. . Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. aplecarea. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul.M. iar doronul. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. sus la frunte.39.tuirii. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. la vederea valurilor.. care e simbolul nevinovatiei.

Fecioara sfdntd.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos." Matei 10. ca taina a Testamentului Nou.a. Mai tarziu. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. 20). netrebnicie. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. Preacurata v. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. Ca niste demonizati. inhamata în solda diavolului. ce sa vorbiti. în semn de batjocorire. dupa predica iarasi face semnul crucii. i se da painea şi potirul. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. destrabalata. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. 22.. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. art. Pregatirea preotului liturghisitor v. şi ei sunt urati de lume (Matei 10.. noua. Predica (cuvdntarea bisericeascd). spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. spre jertfa. luptandu-se sub pavaza praporilor. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. Preotia. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului.VICTOR AG A zuti.. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. ca act de cult. prin inaltimea lor. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. art. Predicatoriul v. paiele insemnand adica gunoi. La hirotonie. unde lumea intunecata. cum se observa adesea prin mahalale. 19). inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. Scaunul predicatorial. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. spre a o asculta şi catehumenii. . care a patimit nevinovat. vulturul s. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. porumbelul. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. art. Luarea vremii. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. asemanatori celor din Biblie („ce este. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. catedra). Preotii sau presbiterii (gr. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc.. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. crucea. 34). insasi prezenta preotului le 300 . în ceasul acela. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. ba chiar batjocoriti.

o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. ar prileţui norocire. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. sa ingenuncheze. oriunde s-ar afla (in casa. Prepelitele. iar 301 . Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. iar a cincea. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. adica de trei ori. Ei aveau sa fie fara defect. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. Prescura (prosfora. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. pe drum). Nou. este un simbol de smerenie. cu care avea sa serveasca. chipul diavolului negru şi intunecat. infricoşat. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). avand imprimat sigilul prescornicului. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. sincera. drepti şi pacatosi). Sf. în pustie. a Nascatoarei Sfinte. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. iar intalnirea unui tigan. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. dospeala inseamna sufletul.rascoleste conştiinta incarcata. art. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. de forma unui turban. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. inchipuia intenţia curata. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. mitra alba. Prescura are sa fie din grau curat. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. mantuire. în vechime se aducea numai o paine. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. afara. Preofii. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. proaducere) e o painişoara rotunda. Precum acelea au stamparat foamea corporala. de pacate şi simt mustrare interna. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. sarea este mintea. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. iar în momentul inaltator. Presbiter v. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire.

adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina. revenite omenirii de pe urma mantuirii. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. masa Domnului) (I Corinteni 10.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. constatator din patru bobite. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. sfanta liturghie. masa sfanta.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. numite evangheliste. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. acesta inseamna pe Iisus Hristos. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. în referinta simbolica. apoi al manei din pustie. Prescura Paştilor se numeste un colac. o parte ramane preotului liturghisitor. Prestol (altar. adica crucea. Vechi. precum şi al painii de la cina cea de taina. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. mai inseamna masa de la cina cea de taina. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. gradele perfectiunii creştine. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. adica masa templului. Daca este proptit numai pe un picior. puse în forma de cruce. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. Prestolul are forma de masa. iar daca se propteste pe patru picioare.Treptele prestolului. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. 11. inchipuie treptele. spre a simboliza pe Iisus. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. . în numar de 1. iar de pe el sa nu lipseasca crucea.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. locul de jertfa al Mantuitorului. .Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. jertfelnic. care singur a desavarsit mantuirea. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. care este piatra. 3 ori 7. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. stanca. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. cu alta se face milostenie saracilor. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. . - 302 . -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. trei trepte inseamna sfintirea. . II Tesaloniceni 2.

Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. Iisus Hristos NI KA invinge. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. Biserica ortodoxa are numai un prestol. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. locurile de rugaciune. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. . e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. -Evanghelia. purtand cununa de flori pe cap. se curata. se reface.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. de aceea la sf. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. NI KA. iar sf. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. . Gheorghe se pune brazda verde în prag. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. ca semne de deschiderea primaverii. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. iar în mana tinand alauta. iar ambele. Dimitrie il inchide. natura amortita se intremeaza. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. acusi noros. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. iar în porti se infige rachita verde. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). ea inchipuie pruncia şi copilaria. aici e soare. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . Cercul. cu verdeata sa. enditia şi ilitonul. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. Prin forma sa patru -latera. toate invie. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. adica patrulaterul şi cercul.Crucea (eel putin una). Primavara. ------------XR. în care este cuprins patratul.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. aici e vant şi ploaie. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului.

15). Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). de la care avem inceputurile astronomiei. Vechi. (simbolul puterii). despre dorinţa lui.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. popoare de pastori. Coloseni 1. 29. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. cu reinvierea naturii." Numeri 18. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . la Sanpetru fructe. Primichira. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. cand sunt fatarile de oi şi capre. Primitii. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). care dorinta are sa se implineasca. Prinoase v. art. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. art. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. sa vada cand se deschide acesta.. Vigilia. Focul arde toata noaptea. Privegherea din noaptea Invierii. Privegherea de noapte v. Darurile. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. Popoarele orientale. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. la 6 august struguri etc. iar pentru mai. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor..VICTOR AG A a se reface. 15). branza. în Test. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. Denii şi art. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. cum era cazul la evreii Test. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. sfeşnicul cu o lumanare. de a se reinnoi. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. la care se incalzesc creştinii priveghetori. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului.27). 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. Parga se aducea şi în Test. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. Vechi.

-Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. a adorarii lui Dumnezeu. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. cucuruz etc). 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. inchipuind miresmele mironositelor. Preotul imbraca ornate albe.Semnitele (grau. inconţurarea la sfintirea templului. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. Originea o au în Sfanta Scriptura. art. Privirea spre rasarit la rugaciune v. obicei roman adaptat în creştinism. Focul de Pasti). Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. în vreme de seceta etc. Procesiuni (litii). insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. în fine. Monstranta (racla). inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. care „in seara Sambetei. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. . Rugaciunea şi art. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. apoi vin ministrantii cu ripizile. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. nu mai este acoperita cu val. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. în care se poarta Sfanta Euharistie. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. a-i cere un ajutor oarecare. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. asupra credinciosilor. Lumanarea de Pasti şi art. ca de obicei. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. în care scop se şi face litia. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. ce lumina spre ziua" (Matei 28. lndreptarea spre rasarit. art. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. ori a-i 305 . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii.

Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. VII. ca solul lui Dumnezeu. inaintestatator): sf. Abadia o paine şi un ulcior. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). Comem.Icoanele sfinte. Pronaos (= tinda). pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Vechi a fost pridvorul. Tipul lui în Test. propagate de catre apostoli. . la 27. II. 306 . profetii stau de-a stanga. precum şi de la vechii creştini. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. Zaharia o biserica. Profetii sunt solii. carugatori şi mijlocitori. art. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. Comem. Prochimenul. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. spre a-i readuce din ratacire. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Precum în viata sociala ideile politice. Ezechiel are o poarta cu turnulete. simbolizeaza ca invataturile sfinte. Amos are un toiag şi o oaie. Ieremia o nuia. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. Iona un chit. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. Decapolitul: sf. partea aceasta se mai numeste şi paradis. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. monah şi martir (t 750). Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. fara a cunoaste insa planurile divine. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). Procopiu (gr. Daca sunt cu Apostolii laolalta. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi.4). Isaia are ca insigniu firezul. facatoare de minuni. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. dupa. Obiceiul a ramas de la romani. puteraic. P. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. Vechi. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. Vechi şi cu deosebire raiul. la 8. cu capul acoperit. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. Ceilalti. Profetii sunt tipul Episcopilor. fiindca dansul fusese pastor. Ioil un leu. Prohod = inmormantare v. Zugravindu-se aici scene din Test. Procopie. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. Maleahi un inger.

particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare.. Aici este şi baptisteriul. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. pentru ca creştinul. a Apostolilor. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. art. de jertfa pe cruce. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. Propitiatoriu v. Providenta. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. discul inseamna ieslea din pestera. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. raiul. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. Scaunul indurarii. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. Particelele viilor. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. un fel de oratoriu. Particica prima scoasa din prescura a treia. intru amintirea profetilor. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. Are icoane. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. chiar şi pacatosilor. Proschinitar se numeste o capela mica. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. darea legii. Prorocii v. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. . copia inseamna sulita ostasului. Profetii. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. Proscomidie (Proaducere. simbolul curatiei sufletesti. particica a doua.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. La apuseni aici este agheasmatarul. scoase din prescura a patra. Pronia v.. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu.). De aici numirea de „partea pregatitoare". la intrarea în biserica. art. Steaua inchipuie steaua magilor. art. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie.

a lui Avraam." (Matei 18. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. art.3). Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. 9 şi Proverbe 15. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. 17. 3 „ochiul Domnului peste tot locul".VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. ieslea din Betleem şi rastignirea. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite.Protezis = punerea inainte se numea mai demult. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. inconţurat de raze solare. adica crucea. Pruncii din Betleem v. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. 16). Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. Prosfora v. curatie. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus.. Pruncii evreieşti. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. crucificarea. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. Daniil în groapa leilor.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. în icoana mortii lui Irod. blandete.. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. jertfa de martiriu a diaconului Stefan. Prescurd. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. precum şi mormantul Domnului. la evrei (Geneza 19.. se face ca pruncii. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. Aruncarea cufata la pdmdnt. 308 . acum inainte de inceperea sfintei liturghii. art. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. . . de supunere şi umilinta. cu nevinovatie. în icoana Adormirii Nascatoarei. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. luarea de pe cruce. Evanghelia Mantuitorului. smerenie.. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. protests. art. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. Proscomidier (jertfelnic. Sfintii rndrunti.14 „lasati pruncii sa vina.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. A fost în uz la persi. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. 3) v. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. 1. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni.

IX şi 10. dupa ocolirea tetrapodului. A fost în paganism. Vameşul. Punerea mainilor preotului pe prune. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea.. la hirotonie etc.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele.. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Rozariul. Azi se pun mainile la botez. la botez. sora imparatului Teodosiu II (f 453). în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. intoarcerea. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata.La consacrarile din Test. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. la cele publice de catre preot. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. art. Comem. peste animalul de jertfa. Psalteriu v. primejdiile. S-au introdus şi în cultul creştin. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. Publican v. . cand ii binecuvanta. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. 309 . insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor.. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. ne mai prezinta idolatria. Pulcheria (gr. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. cursele vietii. la dezlegari. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. = cea frumoasa): imparateasa şi sf." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. caderea omului. 6). şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. E pictata pe sfantul epitaf. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. ca ultima statie a patimilor de Calvar. fecioara. XI. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. la 10. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. neintrerupta. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume.

insigniul lui Iuda. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. Sunt infatisati desculti. . art. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. primejdii şi cu necredinta ei. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. un s\g\V\u cu seumuY X. art. cu orare verzi aurite. în loc de sigiliu au adeseori un scut. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. Hlamida purpura. Purtatoarele de mir v. Culoarea purpura inseamna putere. este locul unde stau sufletele mortilor. XC al lui Iisus. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. Deşertul. Puterile) al celor 9 cete. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. art. Cdlugdr. Pustnic v. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. 3). pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. Mai este o credinfa în popor ca omul. care fusese vames. cupr'ms mtr-uu cere. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. al nimicirii şi al salbaticiei. incinsi cu brau. marire. Este inchipuit ca un foe natural. Purificator v. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". Mironosife. art. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. în stihare lungi pana jos la glezne. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. De aceea se zice. dupa credinta bisericii romano-catolice. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. Stapaniile. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. în alta o pecete. ştergarul. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. care purta punga şi a lui Matei. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. Purgatoriul. V.VICTOR AG A Punga. Purpura se numea veţmantuV de. cu care a fost imbracat Mantuitorul. a fost semn de batjocura. în semn de bucurie. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. de cate ori stinge focul din vatra.

preoti demni. Sunt simbolul penitenţei. dupa Miercurea cenusii.Q Quatember (de la quattuor . fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. 311 . sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. vineri şi sambata se tine postire. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. dupa Rusalii.

vesnice. m care se pun sfinsfinte. frunte în Miercurea cenuşii. Ciborium. sa le duca la cei morti. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. în iconog care rasar doi a Treime. pastrata din anul trecut. ' 2). spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. cenusa cu care se ung credinciosii la V. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. art. intalnind un portii sau la fereastra. ca simbol al fratiei. pixida) este o prihana. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. numite şi ele rabojuri. asa a primit precum Rahav a funia roşie. ale carei ramuri verzi verde. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. ca un semn de iubire şi de pace creştina. Maica Domnului. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. Radacina lui lesei. se pun pe o apa curgatoare. Purtarea acestor Racla v. Gheorghe. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. se face tele moaste. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. Rafail (evr.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ori le implanta intr-o brazda verde.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. Sicriu. X. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. dupa o nostru în ajunul de Sf. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. precum şi Sfanta Euharistie. Acest semn de mila i 1 . Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. Poporul Racul e animal binecuvantat. 16). în stalpii tignirii. la 24. art. Rachita. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . Din arderea rachitei cutioara sau un vas. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Gaoacele de ou rosu. Rahav. zeiescul sange. Gheorghe v. Obiceiul simborac. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. inchipuie anuntarea primaverii. care deschide pamantul. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. pe apa Sambetei.

312 .

inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. Rafail e ingerul pazitor. la 24. salca etc. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. asa a primit biserica pe Apostoli. desfranata din Ierihon (Iosua 2). ca binefacatorul tuturor. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. prun ori visin. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. a castigat bunatatile cele veşnice.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. cand se parea ca . cu care biserica. E le par la inceput dulci. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. 18). ca mireasa şi imparateasa. stejar etc. Rahav. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. Plangerea ei în Rama (leremia 31. Rai v. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. evr.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. Ramurile verzi de tei. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. Rahel. . X. prin dumnezeiescul sange. Paradisul. mama poporului. anul va fi ploios. Rahel (Rahila. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. maslin. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. Ramura Varvarei (Barbarei).Radacina lui Iesei = v. 16). Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. pe care le pun în oalele cu apa. şi florile. art. inchipuit cu un prune de mana. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. Comem. astfel biserica. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. inseamna condamnarea. Rafail (evr. în Duminica stramosilor. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. ce se incolaceste în jurul unui schelet. rachita. care au facut cainta adevarata. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. Pomul lui Iesei. Comem. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. Ramura de spini.

Dupa o alta legenda.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. revarsate prin intruparea. unde Maica Sfanta nu observa sangele. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. a lepadarii de tot ce e lumesc. în opunere cu apusul. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. care. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. dupa o legenda . simpla. au ramas rosii. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. iar liturghia. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. în care dibuia lumea inainte de Hristos. Cum insa 314 . Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. Randunica e pasare binecuvantata. e imbracat în rasa din partea Egumenului. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. care este numit „rasaritul rasariturilor. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. La moartea Domnului. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. cu care se sfarsesc randuielile de cult. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. inchipuie haina veseliei sufleteşti. ce aduce noroc la casa unde o primesc. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. Datina e trecuta de la evrei care. moarte. Rasofor: calugar incepator. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. Rasa inseamna adica abnegatie. iar la gusa. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. Rasa (gr.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. a calugarilor. novice. care inchipuie timpul Test. nu-i ici. care simbolizeaza intuneric. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. lumina şi soarele dreptatii". şi blestem pe cei ce o alunga. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. viata şi lumina. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. la sarbatoarea Cincizecimii. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. raxos = rupt. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb.

Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. la 1. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca.6). astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. galben. Gihon (Ganges). ci prin abnegatie şi prin suferinte. 315 . ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453).o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. astfel şi Iisus . II. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. ca simbol al maririi. Raza diminetii v. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. ca protectoarea credincioşilor rugatori. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. art. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. Agheu 1. = regina): sfanta martira.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. Zorile. simbol de inaltare. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Regina (lat. art. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. VI şi 25. Acheron = al lacnmilor. e simbolul judecatii dumnezeieşti. care tin trei cununi (a bucuriei. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. vanat. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. Razboiul în Testamentul Vechi. E infatişata avand deasupra-i ingeri.„raza Tatalui" . Regina cerului = Sfanta Fecioara. chiar şi în creştinism. Comem. a durerii şi a gloriei). în analogic. al fericirii eterne. de mantuire. 15).Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. izvorand dintr-un izvor. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Raza soarelui. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare .

67). pana la a doua venire. ci numai pe un timp oarecare. pe langa simbol. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . ca simbol al seriozitafii. cu care acopera intreg corpul. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. inconţurata de soare. Moaste. Reverenda este simbolul caintei. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. tristetii şi al bunei cuviinte. spre a inchipui votul calugaresc. revereor = 316 stimez. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu.VICTOR AG A Relieve v. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. aflatori în purgatoriu. cand toata lumea. E un vesmant distinctiv preotesc. Requiem (parastas.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. libera): inbiserica apuseana. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). sotia lui Isac (Facerea 24. Lungimea sa. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. 15. are simbolica parastasului. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. prin fapte.) a Mantuitorului. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). a cardinalilor este rosie. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Doua maini incopciate .. Reverenda (Tatar). Reveca (Rebeca). adesea prevazuta cu gluga.pictura ori sculptura . numita habitus. sfanta. toate ca semn de dignitate mai mare. Preotii poarta reverenda neagra. art. iar la picioare luna şi balaurul invins. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa.. cu trup cu suflet. e confectionata dintr-un material dur. scara. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. Culoarea talarului. a papei este alba. cu aripi de vultur. vii şi morti. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. în slujba lui Dumnezeu. fara durere. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. Ridicarea creştinului. Revedere.

Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. germ. Ridicarea panaghiei v. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. ca un semn de omagiu. precum a facut I isus pe cruce". inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. Comem..painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul.. e Domnul Savaot. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant. cu ocazia intrarii celei mari. 2). spre cele inalte. Ripida (serafim. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii.. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare. art. cand preotul. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. Ridicarea darurilor la proscomidie. drepti!". Bonifaciu (ţ 722). A fost în uz în Test. = principe. Rihard (Richard. la exclamarea „sus sa avem inimile". Este imitarea Domnului Hristos.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc.") inchipuie aripile ingerilor. adica curatiti de orice gand rau. Isaia 1. cum ne incredinteaza sf.. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. la 7. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor.. jertfa de seara" Psalmi 140. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. la ascultareaei. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. putemic): sf.19). iar noi.flabellum) e un disc inconţurat de raze. inaltarea inimii celui ce se roaga. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. Despre sf. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine.. atenti (si nu în strane). ci le şi intindem. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus.. Panaghia. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. II. sa stam drepti. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. preotul ridica mainile la Heruvic. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune.. In 317 . 8. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu.". Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu.

38). Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. simbolizeaza ingerii. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. Cercul inchipuie lumea.1I. Roata norocului. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Rodier v. în analogie. care . inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. spre Dumnezeu. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. ai carei ingeri. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. servitor supus cuiva. de pacatul stramosesc. în sens figurat. 1) etc. Granatul. 10). precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. 6). Dupa viata lor virtuoasa. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. ap. Purtate la procesiuni. robia pacatului. creştinii prin botez se curata. la plinirea Sfintei Euharistii. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. numita „scaunele". Azi a ramas numai un ornament bisericesc. Vechi. Vechi. din care ne-a scos Mantuitorul. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. 9). crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. lisus Navi. pe portaluri de biserici etc. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. pe care sf. Rob în sens lexical inseamna sclav. art. inchipuie pe ingerii care. Robie inseamna. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6.la23. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. ca fiecare suis are coborasul sau. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. constituie tronul lui Dumnezeu. prin credinta. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. Asezate în jurul prestolului. Purtate de ministranti inaintea preotului. au vestit nasterea Domnului. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Roaba (servitoare). în mod nevazut. care inchipuie pe Dumnezeu.VICTOR AG A vechime. şi la savarsirea sfintei liturghii. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. de la zidirea sa. pe plata ori fara plata. Comem. Precum intreaga natura (Psalmi 118. vestit): sfant. Robert (germ = stralucitor. declara credinta şi ascultare. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. care fusese mult timp servitoare. ca soli ai mantuirii. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. în chip de roti impletite. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. Pavel (Romani 1.

ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. . Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. IX. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. purpuriu şi rosu (Exod 39. careia ingerul i-a vestit intruparea. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. la 15. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. contemplatie şi cu demnitate deplina. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. Comem." (Isaia 45.. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. penitentei ?i al iubirii creatine. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. Rugaciunile se tin în zorile zilei. la ziua martirilor. E numita şi „mgdciunea ingerului". 8). Rosu e simbolul sangelui. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. Steagurile ros. Mantuitorul lumii. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. al razboiului. 44. 24). în cuvintele „Rourati ceruri.Fiindca e culoarea rnartiriului. Roman (lat. ca pe regina cerului." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7.. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. cu care dorinta sa se umple şi cres. E intrebuintata ca medicament şi condiment. Comem. adica zeii de casa. Roiul în Test. Rosmarin (R. iar preotii slujesc în odajdii roşii. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. La greci.. alcatuitor de imnuri şi condace. biserica apuseana. La inmormantari se poarta in 319 . romanii il numeau ros. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. Rosalii v. Roland (germ. lal. Pogordrea Duhului Sfdnt. = intemeietor. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). e imbracata în roşu. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. Psalmi 117. 12). 18). Ca planta simbolica.X. lumina lumii.. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. la care uneori se adauga verdele. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. i şi puternici (Deuteronom 1. art. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. impreuna cu cea azurie şi galbena. Este şi simbolul caintei. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. a trecut şi în creştinism.

T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3. JEi '.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •.iBqz as ' a s .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .d '. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.u9doos9p B-S \\ .

Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .S B lU X p O iO iq03/\.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m. V3. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.mşvţi -\m (" • 'XU19.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.

niceni 5. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii.. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Semnul crucii. a vietii sufletesti. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. .. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . Troita. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. dupa rai. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. metaniile. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). 11. Rozariul mic are 33 de perle. Hramul şi art. Hrana e un dar de la Dumnezeu.. mijlocit. Rugaciunea domneasca v. prosternarea etc. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. Simbolica: la art. La rugaciunile de cereri şi de lauda. în mijlocul credinciosilor.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. Rucavite v. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun.. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. Ruga v. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. art. Rozariul mijlociu are 63 de perle.. apoi ingenuncherea. de indurare. art. de regula pe amvon. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. Tatal nostru. Mdnecarile. de iubire.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. aratata prin acte externe şi interne. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii.". umilinta.8). care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei." cu doxologia mica. lisus. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. art. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii.17) „sa va rugati neincetat.

322 . art. 6. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. ce ne vine sub forma de hrana.) şi Apostolii (Romani 14. A practicat-o Mantuitorul (la cina. Mancarile. Pogordrea Duhului Sfdnt.VICTOR AG A pentru toate Domnului. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. I Timotei 4.. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. dar i-a şi preamarit. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa.. Dezlegarea mesei şi art. care i-a şi asuprit. simbolizeaza starea poporului izraelitean. ramanand numai El singur. de jale sau murmuratoare. Rugul lui Moise. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . i-2). au avut-o şi o au şi azi evreii. E tipul crucii. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. A fost în uz la greci."). evrei şi la toate popoarele orientale. Rugaciunea neagra. Ruperea veşmintelor (Geneza 37.4). care a ars în Horeb (Exod 3. la Emaus. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus.. 65). romani. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. Rusalii v. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. cand a murit Iisus. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. art.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. V. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. precum şi cutremurarea pamantului. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar.. 34) e simbolul jelirii. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului.

iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. ." Matei 10. Sabat e ziua Domnului în Test. care este insasi pacea cea adevarata. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala.s Saba.. ap. adica cu continua lupta sufleteasca. precum şi toata invatatura creştina. Pavel are insigniu o sabie. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. 42). ci sabie" Matei 10. caci doar în Noul Test.at fiecare creştin adevarat. Aceasta a recomandat-o s. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. Vechi. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. 37). i-2). 5.. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. al cuvantului. regina de la Austru (Matei 12. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. 34). mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. este tipul magilor. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. 323 . sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. Aceasta insa nu se poate realiza. cu care trebuie sa fie inan"n. i Mantuitorul Apostolilor Sai. taişuri. 35). fara numai cu sabia. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. Apocalipsa ( 1 . de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. în proverbe. leremia 46. limba e o sabie cu doua taiţuri. 10). omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. în acest inteles sf. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. 36). adica Sfanta Scriptura.

precum şi cainta adevarata (Matei 11. pocainta. la care prin lucrare sfanta. vazuta. . IX. al caintei. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. Sapte taine a aşezat Domnul. supranaturala. mmormantari. preot. Vechi. la evreii Test. euharistia. Sac. maslul). -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. marturisire. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. Sacrariu (lat. Comem. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. precum corpul se elibereaza de boale. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. Are forma şi simbolica felonului. = din neamul Sabinilor): sf. pentru intari-rea corpului şi a sufletului. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. XII. o haina fara maneci. . art. cununie. în acest scop s-a randuit taina cununiei. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. la 30. Sunt 7 (botez. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si. spre a-si sustine viata. era o panura groasa. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. .Corpul şi sufletul.în totalitatea sa. E un ornat lung. specifice fiecarei taine. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. 2). Vechi şi la orientali. Comem. aşezate de Iisus Hristos.8). la 29. VIII şi 3. sa instituit preotia.ie. jeliri. Sacramente (Taine. amintind de sacul ce-i purtau penitentii.VICTOR AG A Sabin (lat. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. mirul. Tainele Sfinte). Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. Misterii) sunt mijloace de mantuire. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. darul nevazut al lui Dumnezeu. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. episcop în Assisi şi martir (t 303). cuminecare. Simboliza durerea şi jalea adanca. ca atare. se impartaseşte credinciosilor gratia. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. martini în Roma (ţ 126). mir. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. Sf.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. preotia). Sabina: sf. mai inchipuie şi biserica. spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). Fara semnul vazut. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. Tot . cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte.

S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS . . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT .XUXBXUB3I3UTXţ.ţIBOdod3lBOlBX. B U I S B 3 J X U I 3 . unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.o3dp I.m3u.i supoid IOK IO X.na ' n i 3 S U m u .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°. Spsmup.

De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. e simbolul curatiei.Salcia. al invierii. 1). grinding etc. antitipul ramurilor de finic. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. Ezechiel 10. comise contra unui drept teocratic sau civil. cand Maica Domnului. Ele sunt semne de biruinta.Creştinii noştri. vie şi facatoare de viata. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. tinuta în mana de copii". iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. iar la 3V2 se ardea pe altar).VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. intreaga. se reinnoieste intrinsul. care se curata în focul purgatoriului. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. Dupa 0 legenda. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. 10. în drumul spre Golgota. La rugamintile Sfintei Maici. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. este chipul evangheliei. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. numite matisoare fund mai prispitoare. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. în asemanare simbolica. Maica Domnului a binecuvantat-o. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. . se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. mergand acasa cu matişoarele sfintite. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. Salcia (salix alba L. . Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. în legatura cu altarul. Ramurile de salca. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4.) e arbore binecuvantat. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. 3). astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. facand punte peste parau. al maririi. Salamandra e simbolul sufletelor.

adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. si-a adunat frunzisul la un loc. art. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). sufletul ei vorbeste cu mortii.. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. Ziua sta linistita. (t 50). unde. Salomon v. Salvele de tun ori de pive (treascuri). ca o mama plecata peste copilul din leagan. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". 29). Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. friguri. arici la vite). 9 (3X3). Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. la 22. Solomon. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. salcia işi pleaca ramurile. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. mironosita (Matei 20. sa fie arborele Domnului. inchipuia stima şi reverenta deosebita. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. si-a aplecat crengile inţos. iar în adierea noptii freamata duios. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. Comem. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). apostoli loan şi lacob. prin care nu mai strabatea raza de soare. De aceea e plantata cu drag pe morminte. 20). spre a fi feriti de boale.. X. în locul acela pustiu şi fara ape. Salvator (lat. în Test. sa infloreasca cea dintai. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. la vreo umbra. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . jug. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. Comem. Salome: sf. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. Legenda ne spune ca Maica Domnului. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri).creştere. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. mama sf. a binecuvantat-o. Samanta (Luca 8. 21 (3x7) de salve. ca sa formeze un cort. la 18. III. la plecare. Numai salcia. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. miloasa.) şi insemna bucuria revederii. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat.

Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. la 28. Intocmai ca şi samanta. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. Maica lui Dumnezeu. care a fost martirizata în Roma. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. Sambata lasatului de came. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. II. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor.Sambata inseamna şi intuneric. în onoarea ingerilor. spre ziua luminii. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. în persecutiile lui Nero. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. Numirea de * . intreaga omenire va fi una. iar romanii zeului Saturn. . Deaproapele. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. Sambata lasatului de carne (S. ecumenica. sa-i admire pe Mesia. sa-i cunoasca. v. Sambata ecumenica v. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. . unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. mormant. Comem. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. art. poruncile şi invatatura lui sfanta.VICTOR AG A judecata din urma. la biserica lui cea sfanta. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. mosilor). mai numind-o acestia feria septima. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. pe care nu o vedem cum creşte. prin care trecem spre Duminica. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. . Egiptenii o inchinara planetei Saturn. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. aşa create şi biserica lui Hristos. voia. spre care sa nazuiasca tot creştinul. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. art. S. incat în fiecare Sambata soarele. oricat de putin. adica pana la judecata. Iisus.

it. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. dupa invierea sa. Se numeşte Sambata mare. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. pentru ca Mantuitorul. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. Sambata lasatului de carne.) de pomana. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. mosilor). unde stau preotii. art. ca sj în Sambata lasatului de branza. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. unde stau credinciosji şi a treia la altar. Sambata moşilor v. care în noaptea invierii a ies. mosilor. Sambata mare este anteserbarea Invierii. iar dupa procesiunea de inviere. a scaparat din mormanml de piatra. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. ci el se facea în noaptea Invierii. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. Vechi. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. . Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. intru amintirea raposatilor lor. cu sufletul. penitentilor. 12).) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. Sambetele mortilor (parinfilor. Multi creştini au murit (inecati.. Penticostei. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. inchipuind prin aceasta ca.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. alta în mijlocul bisericii. dintre care pe multi i-a şi inviat.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. Apost. Sambata Rusaliilor (S. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Cincizecimii. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. art. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti.. Cresjinii fac sj impart mosi (v. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. v. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. incepand de la Adam. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. în biserica. S. ucisj de fiare. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor.

27). fund în mormant. la 20. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu.".. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. tare): sf. Secta baptistilor. tare) e prototipul lui lisus. Incaltarea sandalelor. a Il-a. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. Comem. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. VI. Hr.. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. cand lisus. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. a calcat puterea mortii). Samson (evr. 330 . se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. asa ne rugam şi noi. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. Obiceiul a fost şi la evrei. a IV-a din Postul mare. în fiecare anotimp cate una. de care purtau şi Apostolii. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. 5. Samuil (evr. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. loan 1. 11). Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. Samson (evr. Sunt anumite Sambete ale mortilor. cu interpretarea lor literala a Scripturii.VICTOR AG A pentru cei morti. VIII. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. = puternic. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. cea inainte de Sfintii Arhangheli). a Ill-a. la 27. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. 26). Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul.7). simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. 6). 46). despartit de naie printr-un grilaj. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie.). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. = luminos. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. cuvios (t 540) Comem.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

scaune. Bisericile monumentale au 12 trepte. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Mai inchipuie şi curcubeul. Clopotele nu se trag în aceste zile. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. 12). la amiaza şi seara* orele de lauda. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. strana arhiereasca. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. serafimii) al celor noua cete. inconţurat de doua aripi în flacari. Vechi. Scartaitoarea sau Morişca. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Uneori apar ca un cere de foe. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. de unde isi au şi numirea de tron. tronul celui Preainalt. pe care troneaza Dumnezeu. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. de a sedea. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. servind în locul a tot atator mici taburete. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. Scaunul arhieresc (tron. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. faldisteriu) în care sta epis339 . plin de asceza şi de evlavie. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. heruvimii. cu intelesul ca. ca sa alcatuiasca un tron. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. . Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. prin scartairea unei moristi dimineata. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant.colaci.

adica trimis al lui Dumnezeu. copul. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. un corn.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. de pe care a toti credinciosii.supuse mortii. fml pierdut. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. lui ales. David ca penitent. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului.toti oamenii. art. care indemnase pe Petru la cainţa etc. ca unui biciuirii pacatelor. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. care au impar-tasit turma sa. de stapanire. o columna. domine peste credincioţi. 29). E ceva mai inaltat decat naia. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. Scheletul e simbolul mortii. ce trebuie trepte ierarhice. Treptele lui simboliel. fara sa stea inalte pana jos. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. . cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. penitentului. privind la el. o trdmbita. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. care poarta grija de a evangheliştilor. al deşertaciunii şi al mortii. 340 . este simbolul dreptatii. . Se credea ca aci troneaza sus. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire.Scaunul predicatorial (tribuna. tariei. ce trece şi nu se nezeu. cocoşul. Magdalena. predicatorul. 22). spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). rosteşte sentinta asupra mai intoarce. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. Creştinii. Simboliza. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului.relicviile sfinte (Matei 27. nadejdii. prin micul copilas. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. semnul aceea a Episcopului. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. Are în mana coasa ori secera. ca la pastorul lor. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. deci. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. cand nu oficiaza.

Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. Nou cu Iisus Hristos. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. art. nici credinta lor. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Schimnic v. veninoasa. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. 14). Precum inelul nu are sfarsit. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. chinuit de remuscari. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. Preobrajenia. Megaloschimni. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . pe invatatorul sau. Moise e simbolul crearii. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. art. Hie e al sfarsitului veacurilor. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. 13). Schimonahi v.Schimbarea la fata (Transfigurarea. adica leaga fagaduinta cu plinirea. se face intra amintire de luda Iscarioteanul. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. Poporal o sarata. Vechi cu eel nou. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. Vechi. nici Hie. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. .Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. Cdlugdr. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. 11) şi al diavolului. Scranciobul (dulapul). insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. precum se credea (Matei 16. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul.Duminica la utrenie . Cate341 . în muntele Taborului.

isi face semnul crucii şi isi scuipa în san. Puterile şi Domniile. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. inainte de a primi sfantul botez. caci locul diavolului e pustia. Preotul bisericii romano-catolice. Matei 26. Scuipirea. exorcizarea. ca şi coasa. Scuipitul (sputa). ca semn de batjocura adusa credintei. Scuipirea se face în semn de scarba. intreochiere etc. se simbolizeaza alungarea celui rau. adica eel nebotezat. ungand fruntea bolnavului cu sputa. ca luptatori contra Satanei. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). ca semn de izgonire a tot raului. dreptatii. Secera. spre locul de intuneric al diavolului. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. purtand scut şi sulita. este un obicei paganesc. Sebastian v.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. fata de persoanele preotesti. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. sa nu te deochi". la durere de cap etc. II au de insigniu ingerii. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. loctiitorul Domnului Hristos. e simbolul anatemizarii cuiva.Ministrantii. Silvestru. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. I loan 5. Catehumenul. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". ce-i practica şi azi lumea necreştina. Seara de Silvestru v. 33). Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. 16. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. adesea şi cu rostire de blestem. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. . Crezandu-se ca unii oameni (de ex.30). inainte de a boteza. 6. ca semn de alungare a duhului rau. 67. al caror reprezentant este chiar preotul. . se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. art. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50.VICTOR AG A humenul. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. moralei. în forma crucii. prin „a-si scuipa în san". rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". . ba chiar şi creştinii necredinciosj. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. 27. Sevastian.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. este simbolul şi insigniul mortii. se aseamana surdomutului din Evanghelie. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. de dispret. 30). Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. 4).

Luca 8. 3 s. astfel şi asupra inimii credinciosilor slabi poate usor inrauri oricine.. e semn şi putere pentru alungarea duhurilor rele. stropindu-le cu agheasma în semn ca acestea sa fie ferite de mestesugurile rele.. inchipuie multumirea pentru binefacerile mantuirii şi cererea de binecuvantare de la Dumnezeu asupra noastra şi asupra celui ce facem semnul crucii. 5) în parabole simbolizeaza pe Dumnezeu şi pe predicatorii cuvantului Lui. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. spre a insemna ca puterea botezului numai prin cruce se desavarşeşte şi spre indemn ca 343 . ca mijloc de pedeapsa divina. -Secerisul mai inseamna trebuinta şi dorinta de mantuire. cand adica se va secera graul şi se va alege neghina din el. de seceta. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme. Securea este simbolul ruinarii şi al rasplatirii: „iata securea este la radacina arborelui" (Matei 3. Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba. 37). de biserica şi de ierarhie („secerisul este mult.Secerisul e simbolul misiunii pastorale. Pdmdntul bun e inima omului. vifore şi sa produca rodurile aşteptate.. dupa pozitie. . Securea mai este şi chipul penitentei.Securea dubla a fost în antichitate simbol religios.Securea este insigniul sfantului evanghelist Matei. vii etc. 3 ş. Calea inchipuie pe oamenii indiferenti faţa de cuvantul lui Dumnezeu. holde. precum calea o tree toti şi lasa urma intr-insa. spinii insemnand grijile materiale. . care a fost martirizat prin taierea capului cu securea.u." Matei 9. Semnul crucii simbolizeaza marturisirea credintei în Iisus eel rastignit pe cruce şi credinta intr-un Dumnezeu în Treime. precum veneau popoarele cu miile la Mantuitorul şi il urmau ascultandu-i invatatura sfanta. care nu lasa sa se salaşluiasca binele în inimi. dar neavand umezeala se usuca. pregatita de profeti şi de apostoli şi continuata de urmasii lor. 30). Samdnfa este cuvantul şi invataturile lui Dumnezeu. Marcu 4. adica dupa grat