Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. vieatd. cdtrd. inconţurare s. specifice perioadei interbelice. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. vremei. De asemenea. pietrii. cheruvimi. lepddare. strdvechiu. salaşlue$te/salaşluieşte. pane/pdine. giulgiuri. cruzimei. ulei. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. totodata. citire. olei. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. traditii. persoana a Ill-a singular sau plural. 1935. lapddare. dupdcinare. cu parcimonie.a. mormdnturi etc. legende. cerul. viatd. providentd. pietrei. Dictionar enciclopedic (cu istorie. agheasmd. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. adecd. dumnezeeste/ dumnezeieşte. acopereminte. provedinfa. micimii. boale. insignii. acoperdminte. raiu. monogramul şi monograma. se referesc/se referd s. incunţurare s. cruzimii.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei.feştanie şi sfeştanie. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. veştminte. pelerin şi peregrin etc.a. goanele pentru prigoanele.. strdvechi.. dintdi. simboale. locueşte/locuie$te. liturgie. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". ceriul. bdtrdnetei etc. pesteolaltd. adicd.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. magii. tae/taie. pe care le-am socotit necesare.). giolgiuri. Timişoara.a. heruvimi. agheazmd. micimei. cdtre. liturghie.). evreeste/evre/eţte etc. dintdiu.j. 10 . inchipuesc/inchipuie. ve$minte. deaproapele. folclor) a preotului Victor Aga. Am pastrat insa. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. evangelie. evanghelie. rai. untdelemn şi untul de lemn. maghii. vremii. bdtrdnetii etc. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. rane. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. Astfel formele de indicativ prezent. cetire. intuneric. intunerec. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului./ S-a renuntat.

evident. art.forma din editia princeps a lucrarii). s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). operate de autor. Duminica dupa botez ş. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos.). unele formulari neinspirate. sfintele daruri. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. cum cade.. Alte indreptari privind punctuafia. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. Hristos a inviat s. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . dezacordurile gramaticale.a. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. cat. sf.). familiari în loc defamiliali). grafia numelor proprii. lemn al crucii etc. în acord cu normele curente.a. daruri. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. de fiecare data.). rom. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. -toate acestea au fost operate tacit. sf. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd. ION NICOLAE ANGHEL . sfdntul lemn al crucii etc.). pe pagina noua.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. pentru folosul lor real.. în poezie şi în arta religioasd. actele şi lucrurile externe.). în dogme. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. nu numai pentru frumusefea simboalelor. alcdtuit din corp şi din suflet. Dupd natura acestor semne sau lucruri. infdtisatd prin semne (inchinare. vinul. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase..) externe. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica..) şi lucruri (daruri. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. cu tot cugetul..).) oriprin lucruri (lumdnare. abstracte. ridicarea ochilor.. bucurie etc. cunoscdndu-le in 15 . Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase.) vizibile.) prin semne şi acte externe. ca unfel de vorbire spirituald. b) simboalele obiectelor de cult. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. în lege. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. cleric ori mirean.. obiceiuri şi ritual deosebit. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase..) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare.Prefata Omul. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea... simboale naturale. mai ales.. ci. în traditii. exprimate prin lucrurile (pdine... Semnele. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern.. se numesc simboale. Simbolica creştind se exprimd în cult. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. potenteaza evlavia şi simtul religios si. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine..

la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG . care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd.VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. Chisoda. embleme şi insim religioase. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc.

semnul crucii (X) lui Andrei. 2). moarte. A. care reprezinta intreg alfabetul. 6. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. simbolul diavolului. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. Aceste trei litere. nimicire) e ingerul adancului. se spala cu nisip. în simbolica biblica şi creştina. La sf. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin.18). care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. grecii şi romanii. ca simbol al curatiei sufletesti. ori în lipsa de apa.) Abel. (In calatorie. ca eel dintai care. B. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. Abadon (evr. B. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. care locuieste în adanc.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. din cenusa. A. Ca aducator de jertfa. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. inchipuie inceputul şi sfarsitul. C. a suferit nedreptate şi moarte. 21. 8. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. logica) ca inchipuire. nevinovat.4) şi al sfintilor. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. 22. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. adica cu care isi spala mainile. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. picioarele şi fata inainte de rugaciune. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. C. e şi prototipul preotilor. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. Mai e prototipul martirilor. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. 13). fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu.

abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. Absida (de la habsis . inconţurata de stele. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. Achilina (Aquil. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. nume g r e c . Accidence euharistice. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. 2) sj mart comemorat la 14 iulie.). art. baierul şi marţişoarele. curajo Sf.a u introdus sj în cretinism. VI. Abis v. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. Achil. art. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. citite de sus în jos. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. Acvilina. la 13. Talismanul. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. inseamna puternic. Gnosticii 1 . figura cu cap omenesc. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. . Abluţiune. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. Acatiu (Ahaţiu. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera. pastoral eel bun. fara prihana. aşa lisus.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Sf.24).1 inseamna: nevinovat. ne dau cuvantul „abracadabra". Intr-un triunghi. Aquilin] nume grec.3) din pizma (Matei 27. Comem. Particelel euharistice v. De aceea are icoara Sfintei Treimi. inceputurile.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. 18). bolta cerului. Acvila . O (Iehova). a convertit multa lume cretinism. Ahaz). m a ] tira în goanele lui Diocletian. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. Adancul. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Sţ Acaţiu. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. Dezlegare. în e t a de 15 ani. A. se credea aparator contra mai multor feluri de boale.

acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. VIII. atat la cele pagane. Omul adica. provi. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. Fiecare acoperamant are cusuta femeile.apostol Pavel (I Corinteni 11.actul prefacerii. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). dupa demandul sfantului pe el crucea. iar cului Iisus în scutece. spre bolica: vezi la fiecare în parte. pae) sunt trei la numar. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. scutecele prunTnalte. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). ambele din giulgiu. isi acopera fetele cu aripile. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. cat şi la evrei. Tot aceasta Domnului. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. Comem. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu.ciune. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. Dinţos e „camasa" (katasarka). simbolul mantuirii. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. care inseamna lumina cereasca. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. la 1. cand stau în fata lui Dumnezeu. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. La noi numai Treimi.lor. avem trei acoperaminte: aeml. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. la cuminecare etc. Inşisi serafimii. care poate servi ca mijloc de ispitire. Sim. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului.tului. ce s-a pogoserveste şi de invelis. în recunostinta micimii sale. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. Deoarece la confectionat din materie mai fina. iar zeiasca. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. 4).

iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". = din pamant). Ada. în a caror intuneric se pierde omul. citire. predict. Adalbert (Albert) (nume germ.. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. Adam (evr. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. a indurarea lui Dumnezeu. c a r l „suferintele noastre a luat. Matei 8. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. adica. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . nu dupa meritele sale. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. care se revars." (Isaia 53 4. Nuditatea. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. de trebuinta pocaintei. palla). Adam a pierdut acest prototip. adica la intrare. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. = nobila. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. e prototipul genului omenesc. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. 19). suflarea etc. simbolul mantuirii. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine.. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. o panza în forma de cruce.. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. . Prin aceste semne externe. e semnu nevinovatiei. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. Martirizat în 997 şi comem. . Prin pacat. ca eel dintai om pe pamant. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase.) sunt forme liturgice esentiale. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. Iulian (t 680). Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. XI.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. ce o avusese inainte de pacatuire. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. „din pamant".. la 26.: primul intre nobilime). s i m b o ] lizandu-se ca. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. i s-a dat numele dţ Adam. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. Adela (germ. Acte sfinte (cantare. ca apostolul slavilor catolici.17). prin biserica. o panza în forma de patrat. Sf A.

în zori. are cusuta crucea ori un miel. iar cand e pe altar. A propovaduit în Palestina (t 302). art. inseamna: lup nobilitat. Adrian: sfant martir. ci adormiti intru Domnul. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. a fost calugar în ordinul cistercienilor. 11. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. 7). De aceea se zice repausatului. Apocalipsa 8. care a adormit spre somnul mortii. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. în decursul rostirii Crezului. Repausatii nu sunt morti. art. raposat în 1224. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil. adica insigniilejertfei. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. Craciunul mic. în Osnabriik. Sf. Adolf. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. la 3 februarie.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. Vechi e simbolul idolatriei. nume germ. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir.2.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. 9. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. . 14). al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. Advent. de cainta şi de pregatire. fiul lupului. la 11. comem. foarte nimerit. Pana e la proscomidie. „adormitul în Domnul". II. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor.) . apostol Pavel inseamna pe repausatul.000 de ani. Clatinarea aerului. apoi episcop. 2. Adormit: dupa sf. Adventul e timp de abnegatie. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. (Vezi art. dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. comem. A doua naştere v. rugaciunile „Rorate" (v.. A. cand acesta oficiaza. se tin în fiecare zi. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor.

Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. simbol . cum se mai numeste botezul. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. IV. Agapia. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. de bunavoire. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. c u r a joasa): sf. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. S f . buna. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. vin etc. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. iar Rusalii atinge apa cu mana. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. Epitaful. ara stropeste în cele 4 regiuni. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. Comem. spalarea totala de toate pacatele. Comem. art. Agata (gr. Turnarea apei pe crestetul capului. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. Aerul sfant v. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. care inchipuie intreg capul. Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. Agapa se numeste pranzul comun. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. din darurile de prescuri. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. Afumatoare v. art. inseanm' plina de iubire. Afundarea catehumenului în apa. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. 4). simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. prin care se sfintesc apele. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. la 5. vamile vazduhului. art. în pronaos. A martini în Salonic (f 304). iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. ceea inchipuie cum. pomana. o afun de trei ori în apa.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. Cadelnita. = miloasa. la botez. cu mana imparte apa în f o r m crucii. f 16. Agapa v. nume grecesc. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). II. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor.

prin darul Duhului Sfant. stropirea m. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii"). Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. . merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. de aceea se canta şi troparul. Agnet (de la grec. E patroana fecioarelor. Agheasma mare se numeste apa ce. sfintite prin botezul lui Iisus. art. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. un vas. Sf. conservarii.1. Aglaia: sf. cu agheasma mica. „!n Iordan". agnus . simbolul . iar la . apelor şi ei de 3 ori. morţii (v.a.miel curat.: Comem. Simbolizeaza apele Iordanului. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). o beau bolnavii. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. s-a distins prin milostenie şi evlavie. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. = blanda ca un miel. nevinovata): sf. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. la . cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. Agnes. la 21. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. Agheasmatar v. cuvioasa. Comem.) ş. de obicei o caldarusa de arama. ceea ce Domnului. cu ajutorul sfintei cruci.14). se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. Se conserva nestricata ani de zile. Agheasmatar. adica sfinteste. se stropesc fantanile. stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. Agnita (lat.).SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. Comem. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. simbolizeaza raul Iordanului. Agni. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. afundand în apa lumanarea de Pasti. cu duhul. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". inchipuind botezul lui Iisus cu foe. la 19. curata. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. Duminica tanara"). XII. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. în ajunul Bobotezei. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. A. martini (f 304). în Ajunul Bobotezei etc. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. în fine. scoasa la prosco23 inseamna . Spalatorul ritual.

obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. Cele doua din ur . Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. Agnita v. în care e infatisat mielul. în coasta Mantuitorului. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc.23).).") pentru pacatele noastre. 4) ajunul Bobotezei. Agneful asezat pe disc. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. 24 Agrafe (fimbrii. art. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. cercul. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. pe partea opusa sigiliului. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. în icoane. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. acesta 1 . e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. adica cele 12 semintiii Ahasverus. prin a j u n ţ (postire). ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan.VICTOR AGA midie din prima prescura. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). Turnarea apei şi a vinului în potir. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. adica „amestecarea sfanta" (v. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. pana e la proscomidie. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. 5) a j u n Craciunului. inseamna lumea. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. în ur blestemului legii.. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. Agrafele prindeaa efodul la umeri. şi rostirea. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. inseamna pe lisus în iesle. fiinta legendara. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. 2) Zi Crucii.. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. Agnes. de ace A.

Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. rataceste risipit prin > u a venire. cantarea troparului „Nasterea. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. şi creştinilor. Cele doua din urma simbolizeaza. blestemat pe A. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. cu mancari. . contimpului. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. ei 25 . Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. cu care preotii. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. prin postul lor. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. ce le urmeaza. Anul nou. catehumenii primeau. desi s-au hranit numai cu Alb. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. la botez. a cate o semintie. s-au aratat mai novatiei sufletesti. 4. care nu a voit sa tStos şi care. sfintesc casele crestinilor. dupa sfanta liturghie. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti.. inchipastrat credinta curata. urand de haina alba. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. Daniil şi al sotilor sai care. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. sa şisarataceascapana Domnului. Ciocdrlia. deschiderea raiului şi aducerea postire. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. Prin stropirea caselor. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Botezul. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. ita legendara. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie.. în urma . isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. Prunele uscate şi graul toata noaptea. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. grau fiert inceperea misiunii lor. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. nasterii.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. în robia babilonica. un stihar alb. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. art. care simbolizeaza plinirea timpului. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari.

Alba v. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. art. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. Albul e şi semnul luminii. 2 apare un cal alb în vedenia sf. apostol. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. asa şi creştinul. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. Stiharul. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. Vechi a fost alba. Alba (cappa sau chrismale). ca semne ale n e v i ţ novatiei. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. nevinovatia primita în botez. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. c vatama pe aproapele sau. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. în care a fost rapit Hie. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. are 4 cai albi. în semn de bucurie sufleteasca. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. casula. Azi. Alba scurta (rochetum). în asemanarile s f i n f i l parinti. Alba v. odajdiif steaguri albastre. porumbelul. art. Saptamdna alba. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. Sf. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. sf. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. celor ce se boteaza. li se da. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. o bereta alba. e de culoare alba. precum e şi stiharul preotilor de azi. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. ce o are alba sau stiharul. .în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. Caruta. 9. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. în Apocalipsa 9. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. Jos are un bogat chenar de dantelarie. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. în biserica apuseana. fara maneci. 14). o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. iar pe credinciosi d albinele. Gheorghe e infatisat pe cal alb. un s t i h a j mai scurt. are a c e e a a simbolica. chipul Sfantului Duh. Culoareavesmintelor preotesti în Test. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. se omoaras . care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet.

V.nobil. Alexandra (grec. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . la 2. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. ce se revarsa din altar.gur sufleteste. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. episcop. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). Comem.. arbust binemirositor. . Comem. XII.loc inalt) numit şi abaton. Altar (de la aha ara . inchipuind astfel locurile inaltate. Alimori se numesc rotile de foe. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. fiindca floarea de aloe foarte rar. Craciun. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. Comem. loan Hrisostom. 39). -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. la 8.). Alfons (germ.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. invingator. cum zice sf. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. omul lui Dumnezeu (grec. Rusalii. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. Alexandrina (grec. luptator): sf marturisitor. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. V şi 22. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. Comem. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. renumit): sf. sprijinitoare): sfanta. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. la 3. intemeietorul congreg. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4.. e simbolul nemuririi. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. infloreste. . simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. una din cele 7 martire din Ancira. III. Sanziene). 14.luptatoare.luptatoare): sf. Vechi. aditon. Alexie. la 17. la 16. loan 19. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. S-a luat din iudaism. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. VIII. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. numai la cate o suta de ani. Alexandru (grec. Comem. . . Aloe. sanctuar.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. unde a fost crucificat Domnul Hristos. . Alilula (evr. Ill si 17 VIII. episcop în Capadocia(f 251). Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. om la locul sau): sf din Roma. redemptoristilor (f 1887). — protector.

adica cea dinspre miazanoapte. numita epistola. care simboiizeaza pe ingeri. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. sfanta masa inchipu. Deoarece pe sfanta masa (prestol. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. Spalarea sfintei m e s e sapun. . tamaie etc. inchipuia pe iudei. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit.curatia m o ra . Prestol Altarul sacrificiilor în Test.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. ce revarsa din altar. la i n i j l o c . Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume. intunericul sufletesc. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . Vechi. numita partea evangheliei. adica mormantul lui Hristos. mast aloe. ce ardea i n t . Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. . l e g a t acesteia cu sfoara. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". . 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. Altar v. prestolului şi la cele patru colturi. 1 8 . apoi acoperirea pe camasa. inchipuia pe pagani. . sufleteasca. iar stropirea agheasma în semnul crucii. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. s-a latit în cele 4 vanturi lumii.I m ' carea prestolului cu camasa. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. iar partea din dreapta altarului. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. altar. art. Altarul şi sfintirea lui. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi.

diferite boale. greoaie. simbolul puterii. Matei 16. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului. Ambrozie (gr. trecatoare (Corinteni 5. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). A. savarsirea proscomidiei. cugetele şi intentiile rele. Aluatul fariseilor. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. episcopul Mediolanului.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. . alun. lui şi ii schimba viata sufleteasca. 4. la Vechi. ca sa fie organ de conducere al bisericii.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. -nemuritor). prin coloratia sa.in Sfanta Sfintelor. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. . Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. guitoare. art. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). art. care ameninta miraculoasa.juieste noroc oripeunde ii porti. „in numele Tatalui. a reinviat nu numai pe singuratici. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. Impreunarea chipurilor. la 4. XII. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. simbolul iubirii. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. nume latin. Amvon. în momentul lumea pagana la Hristos. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. a fost parinte şi invatator bisericesc. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. 12). IV şi 7. Comem. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. nume latin.. 29 . preinseamna: iubitor de Dumnezeu. era simbolul rugaciunii. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant.. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. inseamna sarmodul de viata. Altarul tamaierii.. violeta. cum aluatul schimba faina." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. care a prefacut. Sf. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. -Dupa ectenia cea mare. trandafirie. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. mantuire. Privit anume din trei parti diferite. simbolul smereniei. Amestecarea chipurilor v.

Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. art.al meu. ce se purta la grumaţi. proprietate): sf. de pe c se rostesc cuvantarile. A n a . v. patrate ori eliptice. Amoreti. Sf. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. pe aleasa a lui Dumnezeu... c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. nenorocirilor. ce urmeaza. lemnl crucea Domnului.m a n ieste-ma. profet în Test. formula de incheiere a unor rugaciuni.. Crepuscul. se citesc p a r e apostolul. Amin. sticla. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. „Amin. Comem. au trecut şi în creştinism. în timpurile renasterii. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. Introduse de gnostici. Se n u m e s j e amvon arhieresc. la 15. Amictus. la maini ori la piept contra boalelor. inseamna: aşa sdfie. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. piatra ori pamant. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. Amos (gr. de lemn. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . Avestitia" s. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. chipul mielului. Humerale. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. Amvon (advon. aşa va fi. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. amin graiesc voua. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. Daca e la inceputul vorbirii. scrieri sfinte.." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. pagubelor. . se purtau la gat. Amurg v. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor.VI. cum su ? cruci. Vechi. asa e sigur. cat şi în sculptura şi arhitectura. art. placuta lui D u m n e * aleasa). credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. iconite. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. Ana (evr. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. nevinovatie.a. Aveau forma unor medalii rotunde.

mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti.marit.a cuprinde). E izbavitoare de otraviri. antidor (gr. Comem.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . se cuminecau toti creştinii la liturghie. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. ca monahul sa nu poata privi în laturi. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). o ingusta masa portativa. inviat): sf. Anahoret (pustnic.. III. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. art. fecioara şi martini în Roma (f 304). ramasa din prosfora din care am scos agneţul. . de unde aceasta isi are numirea de antidor. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. e semnul bunei purtari. XII. . art. Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. arsa de vie. ospetele din biserica primara.. XII şi 21.marita. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. Comem.. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Roza Ierihonului.. analabion . care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . Anabolagium (sindon). e painea sfintita. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune.). se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. infrumusetata): sf. . Anastasiu (gr. iar celorlalti li se impartea anafora. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. Anastasia (gr. Anastatica v. 10). apostolul. Anaval v. cand creştinii. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. al decentei. la 21. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. anafura. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. Analav (gr. în vechime. 19). la 25. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. . pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. Anafora (gr.în loc de har). La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). mancau prinoasele aduse la biserica. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie". vesmant calugaresc în forma epitrahilului. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. Analav. anaval.a aduce). Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. Ca val al monahelor în creştinism. Analoghion. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. simbolizeaza curatia morala. la sfarsitul liturghiei. Inseamna jugul crucii.

Andrei (gr. Comem. Nou. la 3. . pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70. Lipsi: lui. al ereziilor şi al fa Antidor v. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). Antihrist e simţ rautatilor. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. cu ajutorul obiectelor din case. se poate savarsi sfantt oriunde (camp.) Ansgar (Oscar). fiind acolo pacea eterna. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. buna ca un inger): sf. rastignit pe cruce sub un maslin. care sunt nadejdea şi taria noastra. nume grecesc.fara pereche. .. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. AnTimiş (antimins. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. A fost martirizat în Ahaia. puternic. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti.! dupa marturia Sf. facand crucile lui Andrei pe ele. Precum acelea.. cj . art. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. 3. numita şi crucea lui Andrei.ingeresc. VII. Andronic. adica mormantul Domnului. Antihrist (gr. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. asemanator ingerilor): sf.. tabara. cand creştinii locuri stabile de inchinare.ispravnic. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. inseamna: ispravnic. Anisia (gr. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina." Andrei. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. distinsa): sf. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. Antim. în goanele lui Maximilian. Martirizai pitare. Sf.. Scripturi este Satana. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. ajutator. Poporul crede ca în noaptea sf. Comem.. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. în rai animalele traiau în armonie.. nume grecesc. contrar lui Hristos). 32 Angelina (lat.ingeras. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. A. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. dusman. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. deschid şi usile incuiate. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut.) ] anTimiş.. langa el.1. cu intrarea lor..VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. puternic. ca insigniu. ori ca apostol cu crucea aceasta. martira din Tesalonic. Angelica (lat. Dintre apostoli. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. la 3. la 4. nume germ. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. '. antim loc de masa) e o naframa A matase. Comem. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). apoi Petru şi ceilalti. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. ca sţ pe oameni. II. la 15. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. . Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. caci e noaptea-ngrozitoare. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. posturi în scopul curatirii sufletesti. Schifnb'a mersul firii. . (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. . contrar. Angela. 9) si. I X .. care nd comunitatea şi legatura ac legi.

Antipascha (in loc de Pascha). 33 . Tomii. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Sf. Comem. IX. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. nume grecesc. 18. ca sa amageasca pe oameni.. şi mahrama de pe cap (loan 20. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. adica inchipuie mormantul Domnului. Antonia.". erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. Biserica apuseana nu are anTimiş.. A. şi fiind invelit în iliton. în creştinism inseamna duşman al pacatului. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). Antoniu eel Mare. IV. al ereziilor şi al faradelegilor. Comem. la 13.) pe sfantul anTimiş. Comem.. art. Nou. Ca acoperamant pe prestol. la 30. Antim.1.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. primul. Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. Antoniu (gr. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase.. care confine moaste de ale sfintilor.floare. Lipsind prestolul. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. 3. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. 7). Comem. la 17. Antoniu de Padua. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. Antidor v. eminent). contrar. AnTimiş (antimins. VII. Sf. Mai inchipuie şi predicarea sf. . ci numai Q piatra. Antonin. al rautatilor.. Anafora. Anton. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Martirizat prin decapitare. inseamna: duşman. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356).. II Tesaloniceni 2. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp.: episcop al Nicomediei (f 284?). Pantile mici. la 3. tabara. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Mantuitorul a repetat invierea Sa. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. simbolizeaza sindonul. 9) si. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. şi care e sfintita de Episcop. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa.

Comem. Taierea impreţur a Domnului. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor).VICTOR AG A Antuza. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. simbolizeaza judecata din urma.: cuvioasa şi martira în Seleucia. în acest an odihnea pamantul. adusa prin Iisus. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. în acest an pauza poporul şi pamantul. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. nurae grec. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. adica era an de odihna. Anul jubileu în Test. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. Anul bisericesc incepe cu toamna. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. A şi O (alfa şi omega). Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. incepe la 1 septembrie. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". Vechi tot al saptelea an. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. în cercul urmator. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. care simbolizeaza lumina şi viata. VIII. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. produsele de la sine erau ale tuturora. Ca inscriptie pe monumente. Anul bisericesc ordinar sau comun. e inscris Psalmul 64. inseamna: roditor. spre vara. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. Precum soarele. Sf. iar samurastul. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. la 22. unsul Domnului (Isaia 61. în centrul bisericii etc. Vechi era tot al 50-lea an.8). cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. art. cu strangerea şi sortarea rodurilor. iar în biserica latina la Duminica adventului. vara. care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. E tipul invierii din pacate. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . A. pe evangheliar. Toamna. Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). astfel Sfanta Treime. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. Anul nou v. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. anul Domnului. spre Hristos. cu centrul catre soarele material.

Bunavestire. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. adica o putere miraculoasa. dupa ce se reintorc la casa mortuara. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. Apa. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire.. Precum apa spala murdaria. care curata. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. 34). curatitoare. care este o renastere din apa şi din duh. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. se faceau vindecari. reinnoire şi sfintire. se spalau leprosii. Nu se incasau datoriile. botez. Apa naturala e curata. stravezie. la spalarea mainilor. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. se stropea poporul etc. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. Apa deci inseamna curatire. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. Vechi. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. Mariae V. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. „apa vie". asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. prin aceste insusiri. cea tulbure e chipul pacatului. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. ca obiect de cutatenie corporate. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. receruta la serviciile divine. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. al lumii şi al primejdiilor. art. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti.. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. 4). apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Anul sabatic. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. Apa simbolizeaza imparatia creştina. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. care au sa fie curate cand ating cele sfinte.). Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. sfintiri. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. puternica. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. gazoasa şi solida. Apa e simbolul Sfintei Treimi. mai era şi simbolul monoteismului. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. în Test. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. ca sa se duca inapoi tot 35 . aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. la cuminecare. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. intaritoare. curge necontenit şi nu se sfarseste. dumnezeiasca. Anuntiatio Beatae V. intareste şi e fara sfarsit.

arunca putina sare. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. în numitele zile. cuvantul lui Dumnezeu. Apa calda. care se rugau pentru cei botezaţi. Apa inchipuie curatirea de pacate. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. al marturisirii. cu sare şi cu cenusa. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. v. spre a-si stampara vapaia în care ard. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. Iar ca semn de curatire desavarsita. Apa botezului inseamna lumina. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. sarea inchipuie nemurirea sufletului. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. Vinul şi apa mai simbo- 36 . inchipuind pe creştinii cei vechi. se amesteca cu vin. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. neamestecata. Apa varsata dupa convoiul mortuar. ce o varsa poporul inaintea casei. dupa ce a trecut un convoi mortuar. ce se toarna în vin la proscomidie. Apa. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). naturala. care trebuie sa fie curata. Cdldura credinfei. mai ales în timp de seceta. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. intelepciunea.VICTOR AGA raul. Apa botezului. Apa. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. darul lui Dumnezeu. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. un uns al Domnului. ce se impartasea în vechimea creştina. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. Apa gregoriana. vindecator de rane sufletesti. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). în fine. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. dupa ce s-au spalat. art. sufla asupra ei. semnul intelepciunii. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. vinul inseamna taria. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. are sa se sfinteasca negresit. spre sfintire. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. iar cenusa e semnul penitentei.

spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. dupa credinta poporului. ca simbol al nemuririi. credinta derivata din ritualul creştin. ce trebuie sa 37 . iar sarea. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. Pe unde sunt rauri. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. ci se arunca afara. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. ca şi simbolul desertaciunii. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. sa guste şi mortii din pomana. spre a simboliza curatia. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. pentru o viata duhovniceasca. Apa de la sfintirea mare v. art. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Agheasma. Agheasma mare. Agheasma mica. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. dupa credinta populara. cenusa. pentru a stropi morţii. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. inchipuie Invierea Mantuitorului. în credinfa poporului. în care se boteaza catehumenul. aceasta fund simbolul nestricaciunii. Apa de la sfintirea mica v. se renaşte pentru o lume spirituals. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. amestecand-o cu sare sfintita. pana nu a mai scos nimeni din acestea. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. dupa ce mortul a fost scos din casa. art. Apa neinceputa. cu sapun sj cu vin. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. se face om nou. Apa mustrarii în Test. inchipuie firea omeneasca. art.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. Aceasta apa nu e buna de baut. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. Apa Sambetei. Apa sfintita v. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta.

Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. conform textelor biblice. 3. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Vechi a avut 12 patriarhi. episcop al Ieropolei. ca martori ai invierii Domnului. dupa obiceiul oriental. al celor ceresti şi al celor pamantesti. Citiri din epistole. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Nou. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu.. în Test. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. Apa vie. Sigilarea sicriului. art. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Apostol v. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. Ape multe: sunt în Test.. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. i-3). Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. Apaos v. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. desert. care e numita roza creştinatatii. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. . 12 lei. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. 28.14. conform cuvintelor „fiti intelepti. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). Barba e obicei oriental. i-42). ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. liberi de orice gand lumesc. 16." Filipeni 2.9). Ieremia2. Vechi. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. în primele secole şi în timpul persecutiilor. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina." Matei 10. 10). Apolinariu (gr. -jertfa zeului Soare): sf. art. precum şi pietatea catre Dumnezeu. prin simboale. 16. Precum Test. dupa Matei 10. ca pescari dupa Matei 4.. recu-noasterea pacatoseniei. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. altare etc. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. ca palmieri. 13). 19.. ca 12 porumbei.

care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. cerand ploaie cu colinda lor. ori e tarat de un cal. art. cele 12 semne ale zodiacului. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. 12 izvoare. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). ori cu un clopotel de pelerin. art. fiindca el a calatorit mult. toate cu referire la invierea vegetatiei. pescarii. Filip are un toiag de pelerin.\2 margaritare din efodul arhiereufui. goniometru. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). Incep paparudele. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). cu care a fost jupuit în ţssgsia. ca simbol aJ jupuirii sale. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. ferestrele. în ziua de Sf. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. carbunii. art. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. 10). jucand. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. cu care a fost decapitat. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. incununat cu mirt. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. Toma are o lance cu care a fost martirizat. adica deschizator şi Florar. Embleme). Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. 39 .msa (Matei 5. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. Sf.). o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. Vartolomei are un cutit. Vechi au fost txk. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Poporul a poreclito Prier. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. < ţ \. usile cu ramuri verzi de salcie. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. loan (v. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. ca semne ale martiriului sau în Persia. Iacob eel tanar. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. ua toiag infaşurat în piele de otn. episcopul Ierusalimului. Gheorghe (23). 22). Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". se impodobesc portile. Petru şi Pavel (v. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. foarte adesea.). Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. 12 fii ai lui Iacob. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. 13). Matia are o barda ori un cutit.

Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9.. Apusul soarelui inchipuie moartea. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. care privira Inaltarea Domnului si.. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. care e lumina adevarata. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu.. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. art.. Botezul Domnului. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. precum au dat lauda şi evreii. şi art.. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari.". asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. precum unii oameni au I inima buna. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. Gheorghe). 52). cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. primitoare a invataturilor i sfinte. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. în biserica intram de la apus. în parabola semanatorului avem paman. Aratarea Domnului v.. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. din lumea intunericului în imparatia luminii. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. Ararat. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. Crepuscut). Binecuvantarea cu 40 .. Ha inseamna: c e s fc setata. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor." dau lauda lui Dumnezeu.. iar altii au inima rea. cum s-au inchinat şi Apostolii. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. ca şi Domnului Hristos. rostirea „Mantuieste.".. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. V e c h f i nimiceste penţ totul. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. cu rostirea „totdeauna. a mijloc de corup arginti a fost va sai. trecerea în lumea necunoscutului (v. inainte de Inaltare. 62). cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". Aretia.. Sf. ca şi samanta I rasarirea ei m 15.. Aratura e simbolul inimii omului. ca expp niciei." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor..I tul bun şi rau. e simbolul raiului.".".42). plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat.

grec. la 6. il are numai a patra carte a lui Ezdra. arhiereii au insignii 41 . Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. acest inger sa-i fi ingropat. asa sunt şi oamenii. inseamna: cea impodobita. ca inger pazitor. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. a fatarniciei. ierarh (ieros.) ca pazitor asupra credinciosilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. III. iar Iisus a fost vandut de Iuda. plina de gratie. adica al fatarniciei. Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. arhon) ca principele preotimii. infrumusetata. 32). 31. art. numit şi ingerul mortii. chiriarh (kirios arhon. Ardere de tot v. cu brane de aur. Ezechiel 21. Mihail. Precum sunt arborii deosebiti. ca şi al patrulea. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. adica conducatorul unei biserici intregi. tinand un crin alb în mana. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. nume grecesc. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . Comem. Holocaust. eel mai mare. Arborii simbolizeaza pe oameni. Haritina.av pacat. ingeri de treapta a treia (incepatori. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. Pe Uriel. ca expresie a tradarii. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. în eel mai inalt grad eclesiastic. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. Arcadie: sf.prin punerea mainilor asupra . pe care. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. 42). se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur.) ca principele Domnitor în biserica. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. dupa traditie. episcop (grec. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Aretia. 3). Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. Vechi ca omul se mistuie.) ca preotul eel dintai. de prietenul şi invatacelul Sau. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. ori în tovarasja lui Moise.ai celor 12 Apostoli. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. 3). Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. sunt infatisati cu haine ostasesti. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15.

iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. Mesia" (loan 1. trebuia sa fie curat. insignii sacerdotale: mitra. Comem. Artofor. Armeniu. tronul papal (Simbolica. 12). nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. . impacarea noastra (Evrei 4. unul din cei 70 de ucenici. Armin. ciorapii de matase.. Romani 8. Daniel 9. martini în Asia Mica (ţ 130). va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. binevoitoare): sf. i n s < Aron preofiei. referinta lor catre lume. 2) crucea pectorala. la 17. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. mireasa lui Hristos. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396.. 3) inelul episcopal. 41. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. crucea toiagului. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. barbat al unei femei etc. vulturul mic. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. la 22.VICTOR AG A specifice. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. Aria e simbolul judecatii din urma. spre a exprima deplinatatea preotiei. ca instrument de lupta fizica. Pavel (Efeseni 6. vezi la fiecare articol). inelul cu piatra verde. Arhip (gr. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. Ariadna (gr. fara defect. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. inelul. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. biserica. Aristide (gr. manusile episcopate şi gremialul. IX. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. artosul. armenian."(Matei3. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). inseamna: urzitor din Armenia. . omofor. engolpion. mantia). Arsenie mare: sf. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. ap. 42 . Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. 13-17). 14. e imaculata. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. Arhiereul a fost uns cu mir. Comem. 24). Comem. tiara. pantofii rosii. 34) prin sfintenia Sa. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. bedernita. Arme: în simbolica creştina.eel mai viteaz). Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. Arminden se numeste pomul verde. inseamna arme sufletesti. ca şi dansul şi cu totul sfanta. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. caputiul rosu. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. XI. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. de herghelie): sf. Iisus e arhiereul eel mai mare. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. Iisus a fost uns din veci. Exod 34. dupa cum vorbeste sf. Armatura. ornatele sacre (sacos.proprietar de cai. numit fiind şi „Unsul Domnului. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii.

a dat nastere monahismului. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie."). în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. parintele anahoretilor (f 449). 3. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. inseamna: curajos ca un vultur. la Vinerea mare. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. La intrarea în Ierusalim. Ivita prin secolul II. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. a lacrimat o viata intreaga. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. fratele lui Moise. art. Exod 34. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta.. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. VII. Comem. a pacii şi a rabdarii. nume german. Inaltarea Domnului. e prototipul preotiei. respectiv al Arhieriei. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului.inchinat zeitei Artemida): sf. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. se sfinteste la Pa?ti. inseamna. avand aceeasi simbolica. prin contemplatie. ca şi nastrapa. Ascet: eel ce poarta lupta interna. Aron. Arsenie (Arseniu. Arnold. E simbolul penitentei adevarate. Artemie. (Vezi şi art. la 20. mare mucenic în Alexandria (t 396). Comem. spre contrabalansarea datinei pagane. .8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. prin mortificarea corpului. V şi 19. . în simbolica. X. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. spre a ajunge la desavarsjre morala. la 8. Ascensio Domini v. Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte.' Pentru doua mici pacate din tinerete. gr. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. 43 .creştina. iar în biserica romano-catolica.. un vas în care se pastreaza artosul. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. Arnulf. Artofor.. Mdnzul asinei). Artur (gr.barbatesc) eel mare: sf. Arno.

cea mai primejdioasa specie de serpi. 18. stil. rapusa de puterea de sfintenie.1 şi 2. Augustin (lat. unul dintre cei mai insemnati 44 . Azi. al pacatelor şi ispitelor. 13. adica pacatul (Psalmi 90. . marit). inseamna vesnicia. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta.VICTOR AG A Aspergile. art. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. Logodna. . art. 43). strangand în mana trei vipere. mare antiarianist (f 373).. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. busuioc. La romani se numise intai sextilis. inseamna: fara de moarte. Astazi. La romani. 19. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. Marcu 16. vestibul. zeitei graului şi a secerişului.. Atanasie eel Mare. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. sfant. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. sumetiei şi al necredintei. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. la 18. adica a sasea în anul inceput de la martie. Gustar sj Secelar. Sf. Poporul o numeste Masalar. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera.stralucit. goala.. 5: „veti calca. Luca 10. Atriu v.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. V. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. cu fata desfigurata. ca un simbol al lacomiei. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin."). Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. 32). mai ales a pacatului betiei. luni şi ani e numai pe pamant. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. stropitoare de agheasma. de napdrca (Matei 3. Pui Iisus. Faptele Apostolilor 28. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. • o coasa (iadul). Comem. napdrca). mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. timpul dupa moarte. art. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). pronaos. Impartirea de timp în zile. care vine de la rasarit.

Mai e simbolul pompei. . Aurelian (lat. sj art. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. De aceea bisericile. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). inseamna neprimitor. Galateni 4. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. precum se lamureste aurul în foe. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". 36. neamicabil. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. ca simbol al maririi şi al virtutilor. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca.parinte. Abba (caldeic .din aur. adica pe Dumnezeu. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). ca lacaşuri dumnezeiesti. Aurora (Zorea). episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Ave. potirul e din aur.parinti bisericesti. poate nu chiar intamplator. un fel de nimb. aurita. sunt impodobite în stralucire de aur. la 15. la 20. Patronul aurarilor e sf. VII.aurit): sf.. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. care a nascut pe Hristos. care în tinerete a fost argintar. X. plesnindu-i cu biciul peste ochi. Aurul mai e şi chipul rugaciunii. VIII. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. e simbolul demnitatii suprafiresti. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. ca pe o maica dumnezeiasca. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. Aureliu (lat. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). ţe invaluie intreg corpul sfintilor. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. 15. Nimb). precum şi este aurul material. aurit. Hie. Auxentie (Axentie) nume grec. nume latin. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. Comem. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. . isi are anagrama sa în Eva. Ava. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. în sfarsit. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. Comem. ori ca un joe de 45 . Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. stralucit). la 15. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. Aurelia. Amasurat acestui simbol. ale Invierii. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. care e tata. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). ale Inaltarii. 6). episcop în Hippo (t 430). pe care i i-a scos sf. Comem. soarele dreptatii. inseamna: frumoasa. Aurie: culoare. al abundentei şi al idolatriei. nepatat. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. Eligiu. VI şi 28. ce are sa se aduca cu gand curat. Marcu 14.

la sarbatoarea impacarii.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. mucen omoara balaurul. al sarpelui din rai. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. Azur v.tatal multimii).. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. bazilisa 40. Azazel (Levitic 16. Avraam (evr. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. Axios (gr. daca s-ar fi aflat 10 drepti. Azima (pasca): paine nedospita. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. diavolul. al Satanei. tapul pacatelor". care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. care e ascultata de Dumnezeu. axion . . Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. numit „tapul ispasitor. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. al diavolului si. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. 20). 11. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. . azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. al intunericului. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. Balaur. pentru credinta sa. Colimvitra. inseamna legea veche din Sinai. art. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. Avraam (tatal poporului). Albastru. în care preamarim vrednicia (grec. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni. 8) e simbolul spiritului rau. caruia evreii. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. merinde de drum. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt.. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam."). 46 . Tapul il slobozeau în pustie. Sirah 44. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. ca sluţitoare. Axion (Irmos.vrednic): enuntare în forma de cantare. Avuz v. Balaurul e sir din rai. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc.VICTOR AG A cuvinte. ii jertfeau un fap. S u p < prezinta pe balauri ca rele. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. ce o rosteste Arhiereul. Nou.. art.

fiindca în biserica romano-catolica. ce ies din oamenii demoniaci. E asezat ori deasupra sfintei mese. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. care e numita painea cea cereasca. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. 12). Simbolizeaza cortul sfant. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. umbella. de unde s-a urzit. Numirea o are de la orasul Baldac. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. de sf. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina.B Babilon (caldeic . al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. arhanghel Mihail şi pe sf. Poarta numirea de cerime. baziliscul. cu ocazia procesiunilor. se poarta sub el Sfanta Euharistie. Simbolizeaza pe diavolul. Dante ni-i prezinta cu trei capete. ori pe solee inaintea usilor mari. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. Gheorghe). Baldachin (cerime. Iconografia infatiseaza pe sf. Balaur. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. behemoth (Iov 40. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. care prind sufletele.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. cum era în vechime.. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. doboara case etc. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. ca pe Cerberul inferaului pagan.

în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti." Banul vaduvei (Marcu 12.stapanul stralucirii. unul din cei trei magi (f 30 d. Banul ce-i da poporul de pomana. Dupa credinta poporului. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. E ono universale şi este patroai Comem. talisman) e o pungulita patrata.) Comem. cu ocazia confirmarii. ce se atarna la gatul copiilor. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. dupa credinta desarta a I poporului. Evr in mare cinste ca si al blandetii. Baia rituala e în Test. pana nu va cumpara ceva. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. o cruciulita de ceara şi un ban descantat.. spre a fi feriti de boale. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. Origen. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. mare martira a sf. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. sunt lucruri necreştinesti. Hr. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. purcese din credinta desarta. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. simbolizeaza totala curatire de pacate.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. la 21. il saruta intai şi apoi il daruieste. precum Preotii creştini la in barba. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. 48 . caci. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. în el se pune un fir rosu de lana. Banii ce-i arunca creştinii.I Augustin. al maririi): sf. purceasa j din inima curata. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. chiar şi pe noi insine. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. Baia nasterii de a doua v. ramasa de la romani. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. Botezul.. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. zice sf. ori i cele ce le da de pomana. art. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba.1. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. Baier (amulet. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. A fost man tatal ei (f 306).42) smbolizeaza jertfa curata. . purtamf chipul şi inscrisul Lui". 24). 21 „dati lull Dumnezeu. e vindecator de rane şi apara de putrezire. Barbara (Varvara) batic): sf. Pierderea bfi mare. Baltazar (gr. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. sa nu se mai poata intoarce. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. XII. mila adevarata creştineasca. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. la 6. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul.

care erau rasi. XII. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Vartolomeu. 49 . Basilica v. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. art. Biserica. Baptisteriul mic v. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari.pagan. E şi insigniul sfantalui Iosif. Origen. C o m e m . avand varfuri în forma de cruce. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. art. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. Colimvitra. Varnava. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. Bareta (biret). E simbol al puterii administrative. art. de aceea Isaia (7. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei.3). în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. Bartolomeu v. I Corinteni 11. Pierderea barbii insemna rusine mare. Ezdra 9. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. De aceea a fost obicei general izat. Barca = corabie. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. cu total lui Dumnezeu. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii.41. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. mare martira în Egipt. ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. dupa o traditie. de drept canonic şi invatatorial. . al onoarei şi al virilitatii. 10). în biserica şi la servicii divine. Barbara (Varvara) (lat. precum era şi la romani. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Charantus şi Spdlatond ritual. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. art. care. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. O poarta Papa şi unii cardinali. 3). suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana.23. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar.Baptisteriul v. ca toata mandria. care a fost tamplar. salbatic): sf. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. la 21. comanac în patru colturi (quadratus). logodnicul Sfintei Fecioare. Barnaba v. art. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. ucenita a s f .

. Comem."). precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. VII. 13) şi la creştinii cei dintai. sarpe fabulos. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. art. -fericita): sf. slabiciune. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. Nou şi din biserica creştina. Comem. ce se face copilului bolnav de deochi. Baterea pieptului."). ca obiect de pedepsire la evreii Test. toiag pastoral. Semnul crucii. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. 4). Binecuvdntare.. Benedictiune v. ca act secundar de cult. Are aceeaşi insemnatate. Benedict (lat.13). A fost în uz şi în Test. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. Vechi. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. patriarhul monahilordin Apus (f 543). la 29. art.VICTOR AGA Basilisc. Vasiliu. Batul. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba.3. . Beatrix (latin. Simbolul batranetii este toamna tarzie. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Bedernita v. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. în Apocalipsa 5. al carei izvor e în inima. Inseamna taria crucii. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. 50 . la 21.. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. care alunga toata boala şi toata neputinta. iar mai tarziu. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. III. în piept. E simbolul diavolului. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. 10. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. membrii sinedriului.binecuvantat): sf în Nursia. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii.5). Inchipuie apoi şi intelepciune. Vechi (Luca 18. în opunere cu consacrarea. fecioara şi martira în Roma (f 290). Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. propta şi tovarasul calatorului. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. Biserica şi sfintirea ei). Benedictinul semn al crucii v. iar la Faptele Apostolilor 11. Epigonafiu.. art. Beatrice. Baziliu v. ca şi consacrarea (V art.

) binecuvantate de ei. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. lumesti. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. în istorie. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. 7). fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului.. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7.luminoasa): sf. predicator al cruciadelor (f 1153). VIII. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. Biciuirea v. Comem. V. stralucit): sf. Aceasta binecuv. cu mana dreapta şi cu crucea. cand oficiaza. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. domnitor. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. arh. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. patimile. Mihail. Comem. Berta (germ. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. A intemeiat 68 de claustre. . binecuvanta şi cu luminile aprinse. cu dichirul şi trichirul. asupra mortului etc. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii." Luca 24.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii). III.. Flagelarea. în forma de X. episcopul. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). art. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala.pompos. la 15. ca luminatorul credinciosilor. prin rugaciune şi prin semne externe. Comem. ca astfel ambele 51 . ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce.. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. . al treilea. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. care. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. 50). Berthold (germ. Nicolae.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte.Bernard de Clairveaux: sf. în grai comun.. la 20. coliva. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. invatator bisericesc. la 29. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). grau etc. prin sincera marturisire. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I.

Al a Domnului repri cuvinte. simbolizeaza vesnicia. deschisa şi mtinsa. intr-un cuget tuturor". Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu.. 2) Dupa „Credeu". la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. cu demnitate deplina. în forma literei C. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. lizeaza pe Sfanta Treime."). cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui .f dinciosi spre cuminecare. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. impa-cati cu sine insisi. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote.ţ tarea ce a „pace tuturor". simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. preotul binecu. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. celelalte doua. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. ori. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia... I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. aratatorul şi mijlociul) care. J 19). darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). curent. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa.. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos.. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri.. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate. mare. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. iar celelalte trei cu toata lumea. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. 13.22).[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20.". Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34).. Episcopul. dupa ce a. formand acum lui Dumnezeu. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". La liturghie pogorarea acestei I Tndurari.. art. ambele maini (Luca 24. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. (Levitic 9. care (policarul..VICTOR AGA sa formeze initialele I C. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). cere asupra asupra sa. de urgia dumnezeiasca. aratarea darurilor inchi. XC. suprapuse anumit pentru acest moment. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. pregatind ridicate.". ca şi cand deplina pietate. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15.. slabi fund. în „Darul lui Dumnezeu. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. sfintele numele lui Dumnezeu. 50).". de la II Corinteni 13. a caror pome Boboteaza. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. simboDumnezeu („mila pacii.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v.

în Test. poarta raiului. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12.". Biserica simbolizeaza cerul. Vechi.10). prin care intram în viata de fericire.. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate.. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. prezent în euharistie. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri.19). E şi numita casa lui Dumnezeu. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. 16). Edificiul bisericii. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. cu mainile ridicate. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). poporul o primeste în stare de ingenuncnere. „cetatea deasupra muntelui". la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta.. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. ce se face în numele Sfintei Treimi. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. Trebuie sa aiba eel putin 53 . Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. Se zideste pe loc inaljat. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21.. tronul lui Dumnezeu. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. cand aduce jertfa sfanta.". mancati. punand şi mainile asupra lor. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. preotul. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. a caror pomenire se face la Boboteaza. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor.

E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. spre a simboliza taria. despre care zice sf ap. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. care inseamna intunericul spiritual şi moral. spre patria adevarata. spre care nazuim. prin care ni s-a dat mantuirea. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe.. 42). ca institutie dumnezeiasca. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. precum tencuiala tine pietrele laolalta. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. astfel e simbolul intelepciunii. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare.1-2). 11). puterea bisericii. corabie. şi de cele 5 rane ale Domnului. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. Matei 21. 22. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. pe episcopi şi pe preoti. grosimea şi lungimea lor. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. spre ceruri. al vegherii şi al lui Iisus. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. ca fundament al Noului Test. iar lungimea e chipul rabdarii.. pe marea vietii plina de primejdii. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. Leul mai e simbolul lui Iisus. Stalpii. latimea inseamna dragostea creştina. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. Geneza 49. 9). ca simbol al dreptatii depline. nadejdea. prin biserica. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. . Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. daca nu e pe vreo inaltime. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. adica a pamantului. E mai inalta decat alte edificii. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. care au sa tina laolalta pe creştini. pe care ne putem urea spre cer. care toate le cuprinde. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. iubirea. E zidita cu altarul spre rasarit. 14). Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. Intrarea bisericii e la apus. prin care ne-am mantuit. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. pentru ca e simbolul lui Hristos. Biserica e 54 . Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. Pavel „ca alta temelie nu avem. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. se sfinteste." (I Corinteni 3. 5.4). inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. Piatra fundamentals.

Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. dintre care una a cazut jos. ornat cu 12 pietre scumpe. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. prin discul pamantesc. Biserica şi sfintirea ei. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. dealul cu vii etc. simbolizeaza dorinta şi cer. corabia şi indeosebi corabia lui Noe.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. Transportarea sfintelor moaste. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. V e c h i . e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. printr-un munte sau standi. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. Fiindca biserica este loc sfant. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. cu procesiune solemna. în dimineata sfinţirii. Intrarea în biserica). Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. la inconţurare. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. ca unitatea de credinta a bisericii. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. apoi cerul. adusa prin jertfa de cruce.). ca inchipuire a bisericii prigonite. din biserica veche în cea noua. prin sangele lui. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. navodul. din rauri beau cerbii şi mieii. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). camasa necusuta a Domnului. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. \5). care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. un stalp pe un soclu de 3 trepte. stalpii (I Timotei 3. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. N. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. de care stalp se apropie un miel (Test. tronul pamantesc al Lui. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. 9). 10) numita Bethel. casa lui Dumnezeu. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. apoi. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 .

n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ ....b rn .SP"B0 K-»P -uLT £*%. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v .b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v ."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.

stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet.. vinul dumnezeirea.. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. Blagoslovenie v. spre cainta. cenusa moartea Domnului. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. art.. adica toate popoarele. Blasiu a manfuit pe un copil."). sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. sa se reverse peste toti credinciosii. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. Bocirea a fost şi la romani. ce se inecase cu un os. Comem. martir la 316. Amos 5.neasca.20). ce se va face la sfantul prestol. sa fie bine primita lui Dumnezeu. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine."). Bocitoare au fost la evrei niste femei care. 16. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11.. oaia („ca o oaie spre junghiere. Binecuvdntare. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii. episcopul Sevastei în Armenia. Blasiu (Vlasiu) (gr. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. cenusa = corp) cu Hristos. 17. insemnand cele 5 rane ale Domnului. Boboteaza v. Bocirea simbolizeaza 57 ..4). prin biserica. = regesc): sf. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. boceau. primite la acest altar."). Patronul bolnavilor de grumaţi... a bisericii universale. pentru plata.. la 3. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. La ziua sfintilor.23). Botezul Domnului. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. ca şi bunele miresme. art. II şi la 11. II. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. Matei 9. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce.

nume slav. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu.. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. d. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. care va fi patronul celui botezat. -zuire): sf. Comem. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. Catehumenul major. pe care il inchipuie biserica. fara botez. Botezul.tele intrebari de tiationes) b.can. descult (in camasa daca e major). Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. de fase şi de haine. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. omul nu poate intra în cer. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. Preotul dezbraca pe catehumen de brau. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. 1 ia p e sau. adica nevinovat. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. Bonifaciu.ser. insemnand: buna chibBonaventura (lat. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. VII. protectorul şi mijlocitorul lui. la gura spre a marturisi numai adevarul. la gura ? i la piept. rasaritul eel de sus. în tinda. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. I se mai imbia lapte şi miere. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez.s Pretului şi a gonfl '"""a.". Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. descins. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). "i-Preotul pun. unde I „curge lapte şi miere". asa crest evorbadeascult zeiesc. Pe cap. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. iubitor de Dumnezeu.. precum a 1 evanghe]le. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. astfel şi catehumenul. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. cu mainile în jos. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii. ca simboj s ° s 5i ca .19). Sf.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. inseamna: binefacator.ca do. Bogumil. în care. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". nume latin.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. sfanta taina.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. la 14. în vechime. H nstos.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. adica ferit de putrezirea sufleteasca. în I Canaanul imparatiei sufletesti.

protestantii stropesc) pe catehumen în apa. de trei ori.. Catehumenul (la prunci. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. precum a facut orbul din evanghelie. care se pogoara şi o sfinfeste. în materia botezului. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol.".. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6.. ca şi fecioarele intelepte. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau..11). Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. spre lacasul spiritului rau. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. 9)." Matei 13. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica.. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii. Catehumenul (la prunci. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. precum lisus a vindecat pe surdomutul.ca.". Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului.. ci doreste a se uni cu Hristos. Mergand la colimvitra. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. deodata cu suflarea il inseamna la gura. la mdini spre a face numai fapte bune. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. lasa mainile în jos. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi.. a pacatului. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. Trei afundari sunt 59 . cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh..". rostind de fiecare data „goneste. se face imbisericirea. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. la piept şi la frunte. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede.

". a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. în semn de bucurie fecioare. buretele se spala în fantana botezului. în în Test. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. crucea i Hristos. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. care este simbolul curatiei sufletului. Nou: marea de sticla din legatura la cap. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos.I cata. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. totdeauna gata de jude. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui.. j corabia lui Noe. Cadirea se face fapte bune. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. dupa botez.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. Vechi: potopul. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. gura. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. copiii intr-un giulgiu. pe moralul sau. pana atunci purtand o din Eden. raul ce curge opt zile dupa botez. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu.. nari. apoi cu bumbac. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. muiate în apa. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. I 6). Hristos. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. La t r o p a r u l . şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. sa fie aducator de daruri. creştinul.". azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . urechi. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii.. curata pana la ceasul din urma. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. curatit profetii şi regii. cercul adica cu lumina aprinsa. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea.. alba. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. ochi. în T e s t . Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. vesnica) la frunte. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. maini. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. stapa-nitor (rege) pe vointa.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. Vechi se ungeau numai preotii. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. mai uns cu crisma pe cap. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. botezat acum e uns al lui Hristos. Cel în Test. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului.

astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie.17). Ziua luminiloi. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor.. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului.. Iisus s-a aratat lumii intregi. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. Epifania. la botezul Sau. la apuseni ziua celor trei crai). iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. intra aducerea aminte de darurile magilor. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor.. Aruncarea crucii în rau. smirna şi aural bisericii. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. inseamna intrarea Domnului în Iordan.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. care se facea în vechime în aceasta zi. iudeilor la Iordan. Ardtarea Domnului. botezul şi sfintirea apelor. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. sa iesim din apa botezului. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. cerbul. crucea insemnand pe Hristos. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. prin minunea din Cana. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. intineriti. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. ca simboale ale luminii lui Hristos.) catehumenii cei catre luminare. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. Botezul Domnului (Boboteazd. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. E credinta la 61 . obisnuita în unele parti. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi.1) etc. crucea inchipuind pe ffristos. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. sfinteste tamaia..

De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. este emblema sfantului evanghelist Luca. Fiind arbore binecuvantat. de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea." loan 14. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. în Test. Legenda ne spune ca. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. la nasterea Domnului. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. se intrebuinteaza . credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. cuiele picioarele din molid. Botezul sangelui. Boul privea bland şi linistit. dar numai daca aratam cainta sincera. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Otrdtire. Bradul mortului 62 . ca sa fie o legenda.ca pom de Craciun. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. 8. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. 32. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. adica moartea martirilor. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. Boul e animal curat. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. art. Botezul femeiesc. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. al stapanirii. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. art. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. Boul adesea inaripat. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. Botezul lui loan. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). Boul mai e simbolul puterii. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. şi talharul de pe cruce (Luca 23. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. sub care Domnul a aflat scapare. Singur bradul s-a intins ca o satra. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii.. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. nici caldura şi sa ramana pururea verde. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an.. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin".VICTOR AG A popor. care ne curata şi ne sfinteste. caruia mucenicii i-au şi urmat. 42).impodobit cu daruri şi cu lumini . 22-5). ori în chipul unui brad. Botezul pocaintei v. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat.21). botezul fortat v.

numai bradul i-a dat un mic adapost. Fiindca sabia se leaga de brau. Mai inseamna abnegatie şi curatie. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. Ca simbol al vesniciei. cand i-au dus la rastignire. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. ca şi protopopii şi asesorii. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. nu din lux.. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. bradul inchipuie vesnicia." (Luca 12. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. în noaptea nasterii sfinte. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. Mai e şi o avertizare. cu pomul de Craciun. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. mai inchipuie şi funia. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. zona) ce i-au imbracatprimii oameni.. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. ci spre a-si acoperi goliciunea. Bradul mortului v. impodobit cu poame şi cu zaharicale. art. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. ce-i poarta preotii. impodobit şi neimpodobit. episcopii. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. 7). Bradul. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi.. caci toate se clatinau puternic. fiindca. Fiind pururea verde. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. formeaza un insigniu special. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. Braul. verdeata vietii viitoare. ajungand la iesle şi plecandu-se. De aceea prorocul i-a binecuvantat. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu.. nici pentru aparare. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. sub numirea de pomul mortului."). acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. Bradul. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. ca sa fie noduros. 35). conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. arhiman63 .legenda ne istoriseste ca. braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. ca sa aiba ce rontai pe drum. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. în analogie. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. dupa o legenda. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. abnegatie. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. fmpodobit de lumini. cu care a fost legat lisus de cruce. Luca 12.35). spre rele. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. se planteaza pe morminte. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. 14.

în se roaga cate în gandului sfinte. în pamant şi chiar prin ziduri. .. Cele patru culori ale braului. X. este icoana omului. conform cuvintelor de la Geneza 2. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. ) . Bulgarul de pamant. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie).). martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). spre amintirea de mielul pascal (carnea. scutit): sfant. Comem. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". Bruno (it. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. sa vanda pe Mantuitorul. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul.).. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala.' Bucuriile Sfintei Maice v. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura... la 15. slanina. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. a vietii pamantesti. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. la case creştine patroana 64 . care insemnase pe Iuda. eel cu punga. Mai este apoi şi simbolul marii.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. de cina cea de taina (colacul de Pasti. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. ori mana de tarana. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. Dupa o legenda creştina. art. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului.VICTOR AG A dritii au brau violet. u s t u r o i . ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. impreuna cu alte animale. catre Dumi tele biblice 1. monahii au brau negru. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii.. adica a desertaciunii. apostolul Prusiei. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. aparat.38). broasca e animal binecuvantat. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. prescura.: brunet. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. de ierburile amare (hrean. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat.. . şapte bucurii. în tovarasia corbului. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. precum?il a lumanarilor de ceara. în inteles simbolic. 7 şi 3. vin). Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente.

Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. va fi intreg anul sanatos ca pestele. din treapta de jos sociala. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. 15).38). la o inaltime cuvenita. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. iar pe sub pomi se face foe. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. prin alegerea Sfintei Fecioare. adica a sfantului loan Hrisostomul. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. lapte etc. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. a florilor aduse la biserica. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. de aceea se plineste liturghie deplina. Buretele (spongia) tescuit. Buruieni amare consumau evreii la 65 . Adam şi Eva nu-i au. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. dupa obicei oriental. 21). 29). chiar în timpul Postului mare. Bunavestire (Blagovegtenie. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. toate afierosite ca niste jertfe. pentru ca Dumnezeu. Buricul e simbolul nasterii. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. spre cele sfinte. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. fiindca ei nu s-au nascut. în credinta ca focul atrage caldura verii. mancand peste în acest praznic. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept.cultul divin. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. ci au fost ziditi de Dumnezeu. Poporul crede ca. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. otraveste pe eel ce i-a savarsit.). inchipuie buretele plin cu otet. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. tamaia alunga toate relele.

rasarise mult busuioc si. I Cadelnita fa) turribulum. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. cautau intruna sa-i smulga şi principale. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. la Pasti. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. Dupa o legenda. ierburi amare. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. cum este usturoiul şi hreanul. a fost isopul (Psalmi 50. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. plante. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. mfranarea gandului şi a patimei. rasarea din nou. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. busuiocul se pune la icoane. Busuiocul acesta e r a în Test. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. biserica mai sfinţeste şi azi. La Golgota. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului.VICTOR AG A descantece. Vechi. tamda metal. 66 . care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. Pe langa came. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. Tipul lui. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. dar zadarnic. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. oua etc. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. care cadea jos. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. 8) adica o minune dumnezeiasca.

A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8.. Cafas v. turribulum. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. de animale etc. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. Ornamentele de pe cadelnita. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii.c Cadelnita (afumator. dupa asemanarea toiagului lui Moise. Cadelnita inseamna firea omeneasca. Coral: Cain (evr. tamdier) este un vas mic de metal. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare.. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). toiag arhieresc. Cecilia.". ca tamaia inaintea Ta.." (Matei 10. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. Caecilia v. care a odraslit prin rugaciune. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. care s-a prefacut în sarpe. art... plante. incensator. Caduceu. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. cu figuri de frunze. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. 16). artistic lucrat. 3). iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant.

. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. Sf . ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. La cuminecare. care este de fata . caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. simbolul bunatatii. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. desi greoaie. Cain e prototipul evreilor. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. lacrimeaza primavara cand o taiem. respectiv sfinteste casele creştinilor. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19.15). C. contemplatia. spre a-si putea ispasi pedeapsa. şi turnand-o în forma crucii. pe care are creştinul sa purceada. 9) şi necainta sa. calea pacatelor. Simboale interne ale caintei sunt: postul. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. apoi craniul. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. V. în Test. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii).. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". 1). dar nu se prapadesc. Comem. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. Caldura (cdldura credinfei). rugaciunea. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. şi adica pe urmele lui Hristos. ca sa nu-i ucida nimeni. 34). Turnarea caldurii (apei calde) în potir." Geneza 4. în semnul crucii." (loan 14. Simbol extern al caintei e tardna. cu caldura deci. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. = eel voios). singuratatea.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. la 5. frumoasa. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. Calea inchipuie firul de viata. I 68 . ea este calea vietii. Prin insolenta („au doara. 10) la dansul.. sim-i bolizeaza calea raului. invidia şi talharia în opunere cu Abel. a invataturilor dumnezeiesti. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. reprezinta rautatea. 23) în Corint. Gaius (lat. inseamna insusi raul Iordanului. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. Caius. care plange. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. Hr. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede.. martirizat în 59 d. care a zis „Eu sunt calea. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. dar şi de * crutare. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. 6).

precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12.. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). kalos geron — bun batran. la 14. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. sihastru. în parabole (Luca 8. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. care inseamna jugul lui Hristos. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. în zi de Sabat. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. Toate popoarele orientale au avut calugari. eremit. ascet. Comem. XII. o haina lunga. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. Calista (gr. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. = frumos): sf. se numeşte persoana care. cam de 2000 de coti. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. anacamilavca. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. în scop de a ajunge perfectiunea morala. de la grec. Calistrat (gr. Comem.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. e calea pe care urea sufletele la cer. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. = frumoasa): sf. singur (gr. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. ducand o viata ingereasca. invingator): sf. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. Calea laptelui pe cer. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. saracacioasa. Precum trecatorii lasa urme în cale. camilavca. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. art. schimnic. dupa traditia populara. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. haina mantuirii.. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. = frumos. Mai intai i se face tonsura. monah). IX. în semn de umilinta. la 27. monos.). ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. Comem. la 1. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. f o r m a n d toate un fel de labirint. Calugar (monah. insotite de ruga69 . un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. eremit). mantia. V. în caz de nevoie. anahoret. IV. faptele indurarii. Labirintul. 12). în semn de lepadare totala a celor lumeşti. martira în Siracuza (t 305). 12) se numeste departarea. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. IX şi 25. martir decapitat. pustnic). facator de bine.

ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. numite statiunile calvarului. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. pe strazi. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. tropoteau şi larmuiau în staul. Precum sf. scara pe care e dus mortul la groapa. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. iar lumanarile inchipuie ca. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. fund intrebuintat la razboaie. acestia. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . luminata de invataturi sfinte. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza.VICTOR AG A ciunile precise. 11. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. 7 plangeti pt Iisus cade oara. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. e simbolul razboiului şi al judecatii. bisericile ridica în edificiul lor. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia.42). Pilat (loan 19. şi coroana. deodata cu punerea votului monahal. (loan 19. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. 10. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. Valul negru inseamna ca dansul. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte.Intalnirea 5.Simion (Matei 27 naframa. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. 4. In urma acestei legende. tulburand linistea sfanta. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. ingereasca. în biserica romano-catolica. Calvar (Drumul crucii. în cimitire. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. unde a patimit Domnul. Dupa o legenda. ca simbol al curatiei corporale. Calul. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. murind el pentru lume. al fecioriei. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. monogramul Camasa necusuta. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. semnul de logodire cu Hristos.

II.. Camasa (gr. VII. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. Crucificarea (Marcu 15. 3. Veronica ii intinde naframa. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. 71 . 25). lunga. 32). 2. 6. 7. E confectionata din panza de in. tesuta dintr-una. 12. primindu-si numirea de la urzitorul lor. 28). Dezbracarea (Marcu 15. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine.caldura. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. 42).Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. un soi de soparla." (Luca 23. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19.. 9. confectionata din panza de in. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. 8.momentelor de patimi. = copil de jertfa): sf. 24). Cade sub greutatea ei. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. Ingroparea (loan 19. Vechi.16). tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). Comem. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. Moartea (loan 19. Camilavca (gr. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. Cade a treia oara. 14. calugarul dominican Alvar. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina.30). 13. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. lisus cade a doua oara. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil.30). lisus ia crucea pe umar (loan 19. II aflam în Test. kaama . al supunerii. Camil (gr. prin care abia putea trece un om. 5. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. Luarea de pe cruce (loan 19. elaon = a domoli): e un comanac. care are sa ramana una şi neprihanita. 17). la 18. necum o camila. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. 4. monogramul Mantuitorului.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. Camila e simbolul rabdarii. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. Cameleon. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. 10. al umilinţei şi al temperaţiei. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica.38). katasarka). fara maneci.

21-28) e chipul paganilor. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. de nadejde şi de staruinta a acestora. cu nadejde şi cu cerere potrivita. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. Canaaneanca (Matei 15. vinul prefacut este evanghelia. Candela e un vas micut. Ciucuri. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. vinul ce se gata este legea. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. precum şi al rugaciunilor publice. ce era destinata pentru curatire. Cana. ca product de plante. Ca reprezentanta a paganilor. pe preoti. e simbolul umilintei. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. Canaan (Geneza 15. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. unde a prefacut apa în vin. Cererea ei. materials. uleiul. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. fiindca în Test. art. Clopote. A fost şi în Test. dansa se aseamana cainilor.VICTOR AGA Campanar v. eel mai productiv pamant. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. art. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. cu prileţul unei nunti. spalare corporala. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. care sunt bineprimite. dupa o viata de credinta vie. 8) la rugamintea plina de credinta. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. plin de toate bunatatile. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. . arzand intr-insa. Nou intr-o fiinta evanghelica. mirele este Hristos. art. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. este şi simbolul credintei. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna.7). pe sluga sutasului (Matei 8. daca se fac cu credinta. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. de evlavie. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). Canafuri v. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. Clopotnita. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. mai buna decat cea dintai. care invinge toate. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. în care se arde untdelemn. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. Campane v. Prefacerea apei.

O gasim şi în Test. cu irmoasele lor. prezent în Sfanta Cuminecatura. se regleaza sub David). VI. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. 16. 26). al dreptatii ceresti. care poarta grija celor napastuiti.19-31). bolnavi. la 10. 6). Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. saraci şi neputinciosi. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). al masurii drepte. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. în Test. Comem. art. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. Candelabru (policandru. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. 22. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. Canoanele Utreniei. Proverbe 26. atarnat în cupola naosului.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. cainele este simbolul virtutilor creştine. Cainele în Test. 31). Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. Cantorii. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. iar sf. comemorat la 9 martie. De regula are culoare rosie. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. Eusebiu il aseamana cu diavolul. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. în numar de 9. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. De aceea cantarul mai e si 73 . ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. Efeseni 5. 10). care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14.Alt Candid. = stralucitor. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. Candid (lat. inchipuie cerul cu multimea stelelor. 11) şi al maniei. 19). precum şi al preotilor. Cantaretii v. adica rugaciunea de consacrare. . Canonul. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Caini multi inseamna pacatele.

Alba. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. mai salbatica decat oaia. Craniul. saceltum. 30). care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. Cap de mort v. nobili). Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. Cappa v.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. art. Capra adica este m a i zburdalnica. paraclis) este o incapere mica. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. pe timpul echinoctiului. iar intr-altul are o piatra de moara. Spre capitala se urea. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. mai fricoase şi foarte simtitoare. e semnul bunei cresteri. Daca este sfmtita de arhiereu. are acelasi simbol ca şi biserica. Precum 74 . Cocosul). regi. Ziua şi sarbatoarea sf. 1). arhanghel Mihail. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). care se aseamana cu oaia. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. art. în opunere cu cei drepti şi blanzi. 9). al bunei-cuviinte şi al moralei. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. pacatosi. legata de biserica. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. Capela (oratoriu. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. iar de aici lumea cobora (Luca 10. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. care nu au corp pamantesc. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. art. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. inchipuind faptele bune. balaurii din Apocalipsa. ci numai daruri şi puteri sufletesti. Mai multe capete au numai demonii. intr-un platan (talger) cu o basma usoara.

" Galateni 4. paos) ca pe niste jertfe. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. în semn de onoare şi de jale. Sf. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. asa sa piara boala de la eel bolnav. (f 120). Caritas (lat. = iubirea faptuitoare). simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. adica focul Duhului Sfant. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. sa se rusineze. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. Carmazin. în fata unui superior. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. 14). Sta mii de ani sub pamant. La descantece. Vechi. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. la 1. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. art. smerenie. peste sicriu. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. şi preotul care slujeste pomana ridica. precum carbunele în foe isi pierde negreala. daruri. în decurs de noua zile dupa inmormantare. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. numit capul popii. ca simbol de doliu familial. prin sffintul botez („apa şi din Duh").. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. stima şi supunere. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. cu capul descoperit. evreii. în semn de prietenie. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. VIII. 7). în groapa. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. Carţa arhiereasca v. Capul descoperit este şi un semn de jelire. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. eel pacatos se spala de negreala pacatului. sa fie cu supunere. Cu ocazia inmormantarii. numiti capete. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. ci fiu. Ele sunt de aMe) p}prinoase. se arunca carbuni din cadelnita. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. 75 . Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. respectiv de buna-cuviinta. este simbolul vietii. Comem. Toiag arhieresc. fara sa putrezeasca. se reduce la darurile leganate din Test. C.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. domnitor. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. Carbunele este simbolul invierii corpului. Tatal eel •preabon. cat şi la pomeni. iarna-vara. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. supunere catre eel Prea Inalt.. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. colac. leagana darurile (coliva.

20). atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. 32). s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne.": Psalmi 134. Carolina (lat. cuvioasa (ţ 1879). 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. în tim] 76 . Carunt. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. art. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. = scump. V. 17). Comem. la 28. în sens mai larg. Matei 16. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. nici altceva rau. Carol (lat. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. se curata de pacate. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). Comem. Psalmi 17. sfarsitul carnevalului. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. = scumpa): sf. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. La sacrificii. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. 14). 44). le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune.. Genealogia. Cartea neamului v. carnea simboliza organul sufletului. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. 10-12). 11. iar în biserica catolica Martea grasa. prin focul jertfei. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. Pentru oamenii cei buni. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). Carneval. precum sangele inchipuia sufletul insusi. 26. inseamna incetarea de a mai consuma carne. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. Casa o sfinteste biserica. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. tare. fost fulgeratoare. Casiu (1 (t 260). la 9. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia.1. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca.. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19.

în biserica latina în partea evangheliului). art. Mai are un crucifix. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. cu toata vrednicia. ca simbol al Duhului Sfant. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. inseamna: curata. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. scriitor bisericesc (t 433). iar în sens mai larg iconostasul. care a 77 . Casula (de la casa = cort). Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. Catafalc. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. Ecaterina. la 29. Comem. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. art. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Sicriu. invelit în negru. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. Comem. în timpul persecutiilor. pe care se pune racla cu mortul. Simbolica: vezi la aceste articole. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. C: mare martira în Alexandria. de pe care se tin cuvantarile. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. Catacomba. Era de o credinta rara. la 25. nume grec.intrat Iisus în casa lui. ca urmasi ai Apostolilor. care. dupa porunca Domnului. Deasupra are de regula un acoperamant. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Sf. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Catafalc (tumba. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. II. Casa de veci v. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. Comem. peştera subterana. are şi insemnatatea mormintilor. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. felonul bisericii apusene. avertizand la prediCeruY. ucenic al sfantului Hrisostom. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. la 10. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. X. = sarac): sf martir (f 260). Patroana scolilor superioare (f 307). Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. Casiu (lat. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. Castrum Doloris v. Caterina. inca au vestit pace prin case. unde creştinii. Casian (lat. Tot catafalc e numita şi estrada. XL Catedra (amvon.

sa intra în biserica. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. II folosesc şi creştinii. De obicei morativa. IX. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). Ceasuri v. (v. predicat din acest scaun.. la 22. Cecilia (lat. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). care sunt tipul virginitatii.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. Cel de sus = ieste sus. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. ca determinatiune de timp.. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. simbolul puterii. Leii. simboale ale credintei. 22 5. „a facut-o intr-un ceas rau". Hr. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte..). simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca.. ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. literele . asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. Catedra are ca insigniu: crucea. pe care patronul. Cecilian. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. precum şi simbolul iadului. al Regi 14. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. ~ la portile bisericilor nic. Prin maleabilitatea sa. nascut din Preacurata Fecioara Maria. Celestin seamna: ceresc. Masinaria e chipul sufletului. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. simbolizeaza puterea invataturilor creştine. în cerun Celest. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. ap. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . daca isi pierde sufletul. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. Cavou = criptd (v. Ore. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. 15). în corp. 14) şi un vultur. Catui. 9. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. sub barbatilor. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. Petru d. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. Ceasul.. art. ancora şi inima. vas mic pentru tamaiere. Zicalele: . iar gaoacea e simbolul corpului. astfel şi corpul moare. apostolul Spaniei catre sf. art. art. Comem.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. nadejdii şi iubirii creştine. Lumdnarea de ceara)." Centrul bisericii locul naosului. Comem.1-a dus ceasul rau". spre a se tamaia casele. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus.

Psalmi 91. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. Simbolizeaza rautatea lumii. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. pastrata de la Floriile anului trecut. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. IV. nume latin.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. 12).13). care locuieste sus. Ceciliu (lat. inainte de a •atom. De obicei are o piatra comemorativa. Celestina. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. Cei rau = diavolul. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. nimicite. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. Regii cei puteraici în Test. 9. Cerberul cu trei capete. în ceruri. Cantarea cantarilor 5. patronul. Celest. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina... Sf Celest: papa Romei (ţ 432). în naia barbatilor. 79 . la 15. apostolul Spaniei.Cecilian. sfintit şi asezat de catre sf ap. patimile şi poftele corporale. Cenuşa. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. 15). în semn de aducere aminte de moarte. 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. inseamna: ceresc. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. imparatesc. 22. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. Comem. pe care e scris anul zidirii. spiritul raului. eel orb): sf.. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. în casa lui Dumnezeu. Petru şi Pavel. Cei de sus = Dumnezeu. la nas. Martir în 65 d. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. care trage cu sageata.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. la 8.Hr. ce omul trebuie sa le sageteze. literele A (alfa) şi O (omega). sub policandru. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. ca ramasita de la corpurile arse. biserica. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic."). al mandriei şi al maririi (II Regi 14. 12). al nemuririi. art. V.. sa le rapuna. Cedrul (cedrus Libani). ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91.

art. intocmai ca liniile. acte sfinte. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. de centru. a frant painea etc.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. sf. ce domnesc în cer. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. 1. il voame. cu atat se apropie şi unul de altul. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. soare. Cercul auriu v. cu atat se departeaza şi unul de altul. semnul crucii. al reimprospatarii. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. ca sa scoata pe sarpe.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. cerbul e şi simbolul botezului. Dupa aceasta insusire a sa. colimvitre. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. Dupa credinta poporului. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. Dupa traditie. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". inflorita. Prin infmitatea sa. Baldachin. iar central simbolizand pe Dumnezeu. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. Sapte ceruri. metanii etc. cerul s . a ridicat ochii la cer. în forma de cere. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. Sa ne imaginam un cere. d u p a \ cele sapte planete. Le-a randuit insusi Domnul lisus. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. Matei 5. Cercul e simbolul dragostei creştine. art. care a spalat picioarele Apostolilor. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor.). varsa apa (urina) în borta acestuia. si-apoi il mananca. cercul e simbolul eternitatii. ingeri etc Cesar. cu cat acestea se departeaza de centru. a binecuvantat. 10) inseamna curatia şi sfintenia. de Dumnezeu. acte simbolice. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. III. şi dimpotriva. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. Cerime v. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. fratele iubitor de 9. cerbul. pe care trebuie creştinul sa le caute. Ceremonii (datini sfinte. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. adica otrava sarpelui. Multimea cerului e numai o ordine de rang. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. care simbolul creştina contra diavolului . Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. Figurat il vedem pe baptisterii. Inelul de logodna. Nimb. 2). care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie.

I 80 .

Credinta creştina e ca o cetate. Se mai simbolizeaza printr-un voal. biserica. Chiparos v. Cesar. cea dintai din aur. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. Spalatorul ritual. Parohii. de \agar\etc. Vechi e asemanata cu o femeie. e simbolul stapanirii şi al serviciului. inca şi cheile bisericii. una a cerului şi alta a pamantului. soare. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. 19). 22). un arbore inflorit. cea de a doua din argint. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. Cetatea e simbolul tariei. art. printr-o ceata de sfinti. în loc de potcap insa i se da cuculul. ca şi toiagul. pasune inflorita. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. Comem. în Test. palmier. Cetatea: în Test. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. în Test. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. 81 . Cheia lui David (Isaia 22. 38ţ12). Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. primesc. Cheia. la 9. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. Cesarie (gr. Regele era sotul cetatii şi al statului. 22) e tipul cheilor lui Petru. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". în margaritarele sale. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. Charantus v.22.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. iubitor de saraci (ţ 369). care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. = imparatesc): sf. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. pe langa evanghelie şi cruce. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. rasina pietrificata. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. fratele lui Grigorie Nazianzenul. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. care are ca insigniu doua chei. Cipresul. III.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. la introducere în oficiu. usile raiului. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. care e cetatea creştinilor. Chihlimbar. al apararii. usa bisericii. contra diavolului. Baptisteriul mic şi art. art. iar în noaptea spre sarbatoarea sf.

respectiv pedagogul sau. Busuioc. în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. se opresc. pe camilavca i se pune anacamilavca . care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita.16). De doua ori intinde foarfecile egumenului. Sf. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. Chiriac. Chipul mantiei v. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. art.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. semnul de logodire al ingerescului chip. art. nastrapa): o ladita în forma de turn. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. Chita de busuioc v. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. Este imbracat apoi în rasa. care inchipuie haina veseliei sufletesti. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. la 8. art.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. marea vietii. Comem. care în vechime era locul penitentilor. Precum a inghitit chitul pe Iona. X. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul.. dupa timpul de proba. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. Aici este dezbracat de vesminte. în cap i se da potcapul. simbolul crucii lui Hristos. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. Manusile. Chipul ingeresc eel mic. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. în timp de seceta etc. Chivot (tabernacul. asezata pe prestol şi in 82 . Chipul ingeresc eel mic (schima mica. nume grecesc. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. ceva domnesc. i se da paramanul.. unde se inchina în fata altarului. sta descins. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. în viata ingereasca. în semn de penitenta. iar în cealalta mana i se da o lumanare. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. de mormant ori de bisericuta. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . în tinda bisericii. inseamna: ceva ales. novitului i se face tonsura. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. apoi primeste mantia." (Matei 5. Chiroteca v. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. ca semnul jugului lui Hristos. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal.

inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. adica actele mantuirii. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. peristeriu. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. ingenunchem în semn de adanca reverenta. persoana intaia a Sfintei Treimi. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. Ciborium (margaritum. Vechi. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. ce e mirul în biserica ortodoxa. de aceea. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. principale. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. pana la Duminica adventului. nastrapa. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura.) simbolizeaza puterile spirituale. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. iar cu Rusaliile. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. Ciclul Pastilor e primavara. iar cand trecem pe langa biserica. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. (balsam. simbolizeaza judecata din urma. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. Compus din mai multe ingrediente. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. în referire cu ciclul Rusaliilor. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. mantuire. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. aur). în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. Chivotul legii (sicriul marturiei. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. unde în chivot este prezent insusi Domnul. cand trecem pe langa el. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana.care. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. vin. intr-o cutiuta. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. E aducere aminte de chivotul legii din Test. inchipuie marirea lui Dumnezeu. în care era nastrapa de aur cu mana. Duminicile 83 . Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi.. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii.. pixida). Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. în care se pastrau tablele legii. ulei. strajuit de doi heruvimi. moartea şi invierea. în biserica apuseana. columba.

astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. morminfi). a doua venire şi despre judecata din urma.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. Episcopii. plantele au simbolica respectiv. Se sfinteste agheasma mica. spre a fi şi mai aproape de martiri. ori prin catacombe. în care. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. în Test. care inchipuie omenirea. ziua odihnei. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. precum şi spre a invedera invatatura creştina. în jurul casei lui Dumnezeu. ziua inchinata mortilor. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. se pot savarsi servicii divine. Cimitir (fintirim. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. intru lacas sfant. în cimitire se mai afla de obicei o capela. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. ca şi cei morti. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. cu cei morti. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile.".) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. daca e sfintita.. şi mai ales intr-o zi de Sambata. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. mai s u n t cripte şi mausolee (v. se tamaiaza poporul şi mormintii. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. se stropeste crucea. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. în numar de 24 pana la 32. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14.. Crucea. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. art. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. unde în viata au primit hrana sufleteasca. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere".

Boii inchipuie afacerile. farina simbolizeaza grijile lumesti. arborii etc. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. aceasta mantuire. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu.. în vizuini. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. „in veci pomenirea". „fie-i memoria binecuvantata". din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. ce se vesteste în toata lumea. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. apoi poftele. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. ca şi la evreii vechi. ce le ingramadesc oamenii peste masura. ravna dupa castig. „revedere". care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. catre care evreii nu au voit sa vina. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. neamurile. caci acum „toate sunt gata". Cei intdi chemati erau iudeii. o primim în dar aceasta cina. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. comertul. „prin moarte la viaţa" etc. iar acum preface painea in 85 . adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". Intrarile cimitirelor. plantele. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. care au respins chemarea. de a auzi cuvantul de chemare.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. cu care în pustie a inmultit painile. Cina se numeste mare. Florile. ca şi crucile. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. odihna şi ospajul. adica mantuirea sufleteasca. slugile simbolizeaza pe proroci. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. bogaţiile.. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. vefi fi ca noi". Fiul inchipuie pe Mesia.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. precum şi icoane (invierea lui Lazar. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". care şi azi cheama lumea la mantuire. numai sa o voim. loan 19. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. etc).

Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. care da painea de toate zilele poporului sau. inchipuind multumita catre Dumnezeu. cuvioasa. Prin .VICTOR AGA corpul sau. care se frange. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. Cele doua paini dospite. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. Cincizecime (Rusalii. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. art. de minuni (t312). precum se nimicea orice jertfa. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. pocainta are cinci parti.sf. Cina din urma v. coasta. în superstitie. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). pentagrama. mai simbolizau legea data în Sinai. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. amuletul pagan. Biserica are cinci posturi cardinale. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. art. Cina cea de taind. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. Pentagrama). în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire.Comem sf. sdrbdtoarea secerisului. jertfa corpului Sau. în Sinai. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. în Test. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. capul). ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. avea cinci varfuri (v. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. La sfarsjtul serbarilor. art. Templul. Vechi. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. ca suma lui 2 şi 3. ca hrana de toate zilele. Brdul. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. cu verdeata. Cingulum v. ce a trecut şi în creştinism. precum inimii. saptamana sdptdmdnilor. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. sau 3 cuie. Cinci sunt simturile omului.

patriarhul Ierusalimului (f 386). 18). Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. episcopul Cartaginei. Nou.16). Ciprian (gr. în epistolele Apostolilor e cuprins. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. 3).. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. o data retezat. Ciriac (Chiriac) (gr. erudit scriitor bisericesc (t 258). IX. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. la 31. II. Cirta şi iota (Matei 5. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . = al Domnului). sf martir în Alexandria. La egipteni era chipul intristarii. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. stralucitor). Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. spre cer. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. Comem. Vechi. la 28. iar la romani. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. = luminos. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. VI.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. Vechi şi Test. = al Domnului): sf. Comem. la 14. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. III. nu mai odrasleste. care sunt în vesnica fericire. Cir (Chir) Cira. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. dupa impreţurarea ca cipresul. Ciril (gr. la 18.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite.1 şi 28. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. simbolizand legatura stransa intre Test. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi. (gr. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. comem. Iota este litera i. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. Cira: sf cuvioasa. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. Ciorapii de matase. = din Cipru): sf. Comem.

31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. = inchis. clara. periculoasa. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. adica cu privire la usa mormantului.. al unei primejdii mari (Amos 9. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. şi pe care-i calca în picioare. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. eel din urma avand ca insigniu ciuma.. Clara.. De aceea preotul. martini în Asia XX . în solee. la invierea Domnului. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. olog): sf. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere..". Era simbolul oamenilor stricati. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. inseamna: curata. il invaluie si-i pune de-o parte.9. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. nume latin. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. legat de lant.dupa indicatiile liturghierului . Claudiu (lat. O alta practica. Luca 22. care se apropie de sfintele daruri. de pe amvon. care se raspica în Credeu. saruta acoperamantul."). clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant.2). Claudia. al carei tamaduitor este Mantuitorul. Claudia. Clatinarea are sa se faca . dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri.5). un monstru.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. Ciuma. putin obisnuita. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. luminoasa. în Sfanta Scriptura e o boala grea. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. Haralambie. Claudie.

congrego clerum. Clement (Climent) (lat. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. = miloasa): sf. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. de mantuitoare şi de vestitoare.) ale serviciilor divine. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. Din inaltimea turnurilor. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. la 20. festa decoro". Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. Comem. la 31. mortuos plango. care sunt inscriptii predilecte pe clopote. Clopotul). în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. Cler (de la gr. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. Comem. de aceea la sfintirea. defunctos plango. III. şi art. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. Comem. XI. orologiu de apa. apostol. la amiaza. Clopotele (campanele. episcopul Sardei. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. de unde şi au denumirea de campane şi de nola. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). de mantuire. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. 3). ca urmator al lui Iuda.. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 .. martir din Corint. = Indurator. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. fulgura frango" (pe vii ii chem. nola). plebem voco. IX. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite.1.1 şi 10. sub Deciu. Comem. apoi prin toaca ori trambite. kliros = soarta). Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. care se numea şi botezul lor. fulminafugo. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. Claudie: sf. prefacere.Mica în goanele lui Maximian (f 305). hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos.. la 3. Clementina (lat.. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. la creştinii cei dintai prin cursori. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. care cheama pe credinciosi la rugaciune. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. martira sub Deciu." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. Clepsidra. în Heraclea Macedoniei. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. milos): sf. la 14. pe morti ii plang.

Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . pentru a scapa lumea de pagani. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. la auzul clopotului. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. Coasa taie vietile iarba. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. în zori. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere). Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. ca o rugaciune de seara. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. epicleza etc. La apuseni. la amiazd. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. seara.. are forma unui turn. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. adica e vestitorul dumnezeiesc. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. şi spre a le arata momentuozitatea actului. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. Tragerea de seara este din secolul XIII.". biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare.). ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. Pe sepulcral schelet. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. Creştinii. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. salutare ingereasca. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. care este aurora creştinatatii. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. cum era prescris pe atunci. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. sai.. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie.

vamesii. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare.. infipt cu lumanari de ceara. iar pe dinauntru cu chrisma. tamaierea alunga demonii. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. Se face şi se imparte intru cinstea sf. E şi simbolul luminii. tinand în mana coasa ori secera. Moartea taie vietile oamenilor. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . fiindca el anunta ivirea luminii. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. iar focului i se zice: „cocosul rosu". chemandu-i sub scutul. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. ce are sa salasluiasca în biserica. Colacii vamilor. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. care ne conduce din intuneric la lumina. se ruga şi plangea cu amar. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. cum coseste omul iarba. ce se propaga sub glasul lui. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici.virtutilor. Cocosul e simbolul vegherii. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. e şi simbolul penitentei. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. de cate ori auzea noaptea cocosul. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. tot raul şi toata necuratia de la clopote. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet. Coasa e simbolul mortii. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. chemati de glasul clopotului. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. arhanghel Mihail. Codrii în Test.. sub acoperamantul sau. 37). Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru.

în tinda. sirene. şi art. simbolizeaza raul Iordanului. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. cozonac. avus). Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. delfinul (simboale de renastere. care au iesit din apa baptisteriului. cisterna. în care se afunda copiii la botez.30). art. al invierii şi al nemuririi neintret . Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. miel şi sare. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. piscina. Coliva. în care s-a botezat lisus. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. Coleda v. Botezul Domnului. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. vasul cu apa sfintita. Colibanum v. Coliva (colibanum) de grau. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. coasta impunsa a Mantuitorului. Vamile). care s-au botezat. Colimvitra (cristelnita. umbland unii pe la altii cu cantari. art. ca şi chipul jertfei şi al invierii. ca semn al jertfei de mantuire. Coliva e deci simbolul mortii. Colinde: ramasite de datini pagane. precum şi un ou rosu. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. are o cruce tot din aluat. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. romane. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Deasupra. usturoi (contra strigoilor). baptisteriu. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. slanina (contra ranirilor).VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. cuisoare (contra durerilor de dinti). nadejde şi inviere). în mijloc. pestele (care simbolizeaza pe creştini). ce s-au familiarizat în crestinism. ce le rosteste preotul pentru popor. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. trecerea prin Marea Rosie. Germenul vietii e ascuns în graunte. oua rosii. Iosua prin Iordan. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. dupa inviere. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. botezul lui lisus.

care a purtat corpul Domnului. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. dragonul. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Comem. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. porumbel): o cutiuta de metal (aur. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Columbina. spte a-i scapa de pangarire. ingroparea şi invierea. au dat roade de viata vesnica (loan 11. Golumbina (lat. Iisus. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. Columba (columbarium. la 6. în simbolica creştina. 93 . adevarata coliva este cea facuta din grau. Astfel de animale sunt: grifonul. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. prin moarte. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. ca monument sepulcral. Ca amintire. cumpatare. inchipuie pe Sfantul Duh. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. Dupacinare. inchipuie tarie. în locul lui. bherica sfmteşte coliva sfantului. pastrata în tabernacul. simbolizeaza puterea. pana nu dau de pomana din acelea. spre a ne mantui. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. aratat la Botezul Domnului. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. art. 51). Completorium v. margaritum. Columba. ca sa ne deschida calea vietii.rupte. Originar. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. = blanda porumbita): sf. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. argint) în forma porumbelului. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. in. Columna. azi avem cutiuta (pixida. nastrapa. Tot asa au fost şi Apostolii. fecioara şi martira în Colonia (f 453). sa ne dea roada vietii. putere. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. iasma. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. La ridicarea colivei. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. Columna franta. post. 25).

9p EA.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. '(9 l\Z g. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g. ux iox.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S . E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao.s9 xs pinxis p 'ixii.qni p u u i g s 9 '.Eiux.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.o} xpxigsxq 9p.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.re.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.

Corabia are trei despartaminte: 1. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. Inchipuie lancea sau sulita. aduceau sacrificii de curatire de pacat. pe care o si 95 k26. ne duce la mantuire. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. ca sa lucreze cele ale legii. asa şi biserica lui Hristos. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. spre a asculta legea Domnului. Comem. naos) bisericii. soleea. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici.11. naia. Conductul mortuar. Comem. Corabia (area. la 21. eel Mare. art. sf Episcop în Konstanz (f 975). statornicie): sf fecioara. care au numit biserica „corabie. la 18.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. art. = tarie. interna. Precum aceasta a ajuns la liman. art. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. Copii v. V. Corabia e simbolul bisericii creatine. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". = cutit de jertfa. se imbracau apoi în vesminte preotesti. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. afara de aceste ceremonii. Arhiereii şi preotii. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. la policarul mainii drepte. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). simbolizand sfintirea lor. Constanta (lat. 2. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. sora imparatului Constantin (f 360). Convoiul mortuar v. = sfatuitor).Xl Consacrarea în Test. Copia (gr. constant!. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. ca şi Noe în area sa. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. Comem. care . imparatul Bizantului. statornic): Sf C. Conrad (germ. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. pruncii. locul barbatilor şi 3. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. = tare. locul femeilor. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. inchipuind curatirea sufleteasca. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. Biserica şi sfintirea ei. Constantin (lat.

Noe a vestit 120 de ani pocainta. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. unde a invatat Iisus. Marcu 6. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. care vaslesc prin orice primej96 . dupa culoarea sa neagra. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. caci precum afara de area n-a fost mantuire. precum şi biserica creştina. Multimea pestilor sunt paganii. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. dar aplecati spre cele pamantesti. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. asa nu este mantuire nici afara de biserica. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. care cu totii au intrat în biserica creştina. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. sectarismul. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. chiar şi inseamna pe diavolul. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. die. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. în corabie barbatii ocupa loc inainte.45) Dumnezeu. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. ci. care nu au primit invatatura noua. construindu-si corabia în faţa lor. prigonirile lumii. cum se napusteşte clerului. Barca a cuprins tot soiul de animale. Corabia. simbolizeaza locurile sfinte.22.

Psalmi 91. martira în Tunis (f 309). în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. Comem. precum ii este şi inima. un corb sa ingroape pe Abel. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. III. 1. 3). la 31. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Cornelia (lat.corbul la starv. 6). Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. corbul e avertizare catre cei avari. Comem. Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. ce o revarsau ptin altar. ca un corn): sf. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. = tare. Corneliu (lat. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. 8). IX. = tare): sf. Cornul abundentei (cornu copiae). E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. caci doar pe Hie 1 . indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. ce era rostit pentru pamant. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. Daniel 7.a r fi indemnat. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Cornelie. ca decorativul candelabrelor etc. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. tot astfel mitologia nordica germana are. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. Coroana (diadema. 97 . respectiv invatat. la 13. gratie.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. 10. bunastare. fiindca nu s-a mai intors în corabie. doi corbi. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. în care se nareaza ca pe Adam 1 .

o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. Coroanele mirilor v. iar cortul mdrturiei. mdrturiei. marirea lui Dumnezeu.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. poate fi chipul lui Dumnezeu. al adorarii senine. în Sfanta Sfintelor. E deci un loc sfant. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales.17. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. Cortul mai inchipuie şi ceral. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. 11). care ne acopera şi ne apara de primejdii. 23). de o parte pentru ca se afla în biserica. Liton. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. cuvucliu. art. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. Se numea cortul legamdntului. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. curate şi tipul corarilor de credinciosi. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. adica omul e coroana fapturilor. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. art. Corporale v. Policandru. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. 31). Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. Cortul sfant (cortul legdmdntului. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. c. corporala. Apocalipsa 21. adundrii. Cununile mirilor. e un microcosmos.3). A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. 2). 20) şi se face templul Sfantului Duh. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. Cortul sfant (tabernacul. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. inauntrul caraia. care are forma unui cort (Psalmi 103. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. Corul (cafas). art. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire.22). Coruri ingeresti canta la 98 . Omul chiar şi în viata pamanteasca. c.

minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. dupa traditie. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. ordonat): sfant. Sim ar fi primit craniul. la 1. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. iar eel inconţurat cu spice. în referire cu marul lui Adam. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. =regulat. fiindca. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. racla). Astfel cosarile cu frrimituri de paine. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. art. Covrig de pomana v. Craniul ce tine un mar în gura. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. Comem. pe langa rugaciune. VI. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. ce urmeaza dupa moarte.. ce a vazut-o prorocul Amos (8. Coţara cu poame coapte. a lui „Adam eel nou".nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. Facerea lumii. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. Dupa superstitie.. Colac de pomana. Co$ciug (sicriu. Marcu 8). s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere.1) în vedenie. Creatiunea v. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. ori chiar un sarpe. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. Cosma (gr. simbolizeaza belsugul darului de sus. art. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Craniul cu cele doua oase de picior. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica." Stihira Rusaliilor). ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. cu albine. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. spre a arata ca s-a . incrucisate. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai.

Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. episcop în Vienne (t 80). = crescator. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale.VICTOR AG A dinta. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. Crinul e tipul potirului. incolacita pe dupa cruce. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. E simbolizata prin o cruce. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce.1. Comem. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. a ingerului Gavriil. care are forma figurala a aceluia. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. ucenicul sfantului Pavel. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. vestitorul nasterii Domnului. VII şi 4. a intunericului. în mana martirilor. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. art. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. prispitor): sf. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. Daca il rosteste un preot. Crinii 100 . cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. Crengile verzi v. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. în Test. prin roseata sa. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. la 30. simbolizeaza sangele mucenicilor. Crescens. în unele biserici. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. dupa care are sa vina lumina. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. Credeul se rosteste prin cantare. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Crijma e o bucata de giulgiu alb. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. este azi emblema cercetasiei. Crescentiu (lat. Crepusculul (amurgul) serii. ce izvorasc din credinta creştina. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. ci numai marturisire şi invatatura. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. fiindca Credeul nu e rugaciune. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. Ramurile.

Cristian. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. = purtator de Hristos. martirizat în 287. Cripta (gr. ca reminiscenta a catacombelor. Comem. Sf Crisant . Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. art. le reinapoie painea. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. Sf Crispin. precum şi patronul automobilistilor (f 300). E infatisat ca un urias. X. nume ce inseamna: cret la par. Cruce a-şi face v. E patronul celor bolnavi de ciuma. E 101 . Semnul crucii. Cristelnita v. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. originar din Roma. la 14. cripte. desi erau rupti de foame. pe care ii cinsteau la saraci. la 24. adica zilele de procesiune. e patronul cismarilor. fara sa sufere vreo alterare. Prin taria şi frumusetea sa. zicandu-le: mancati acum din ea. ii dadura cu bucurie intreaga paine.campului din evanghelie (Matei 6. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. din care s-a nascut lumina adevarata. XI şi 25. Comem. art.martir în Roma (t 283). Crispin. Crisant. Cristofor (gr. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. din care rasarira mii de floricele. nume grec. Sf. miscat de acest semn de iubire şi de mila. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. cristalul mai e şi simbolul cerului. Cristin (gr. zilele crucii. la 4. inseamna: floare aurie. Comem. care nu erau alta decat flori de crin. la 25. Cruce în sens mai larg inseamna litie. martir. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. de Dumnezeu): sf. baptisteriu. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. unul din cei 14 salvatori. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. la 9. VII. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. 28) reprezinta toate florile campului. care. albe ca lacrimile. Comem. XII. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. la cererea sa. Cand vazu lisus ca. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. episcop în Prusia (f 1245). colimvitra. procesiune: de ex. E supranumit lacrima milosteniei. Comem. Cristina (gr. Crispina. = credincios. VII. C.: a merge cu crucea la holde. X.

cea latina (crux immissa) ţ. Tipurile crucii în Test. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. cea egipteana. area lui Noe. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. trei sarbatori: la 14 septembrie. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. prin roadele aduse de El. Apostol Pavel (Galateni 6. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. 8. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. 14). carte. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. varga lui Moise. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. rabdarea. în onoarea crucii. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. scoala.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. scara ce a vazut-o Iacob în vis. biruinta asupra iadului. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. asa s-a mantuit lumea prin cruce. biserici. invinsa de Iisus (v. La morminti inseamna nadejdea invierii. harul şi iertarea pacatelor. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X.. art. In 102 vechime crucea avea culoare verde. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei.. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). Crucea se numeste catedra. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. spre a inchipui pomul vietii din rai. Craniul). ce o poarta Episcopul pe piept. ca un steag de biruinta. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. loan 3. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant.") fata de marea jertfa de pe cruce. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. suferita de Iisus pentru noi. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. Biserica are. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. ca sa fie sacrificat. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor.

La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. Crucea.. Crucea pectorala v. Crucea patimilor v. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. art. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea constituind un semn de cinste. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. carora au sa le urmeze. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. o au în casele lor. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. ca şi crucea stativa. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului.. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. la sfintiri. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii.inchipuie şi scutul. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. iar crucea e chipul dumnezeirii. inseamna aceeasi. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. unde troneaza Dumnezeu. vesnicia şi trinitatea. Creştinii adevarati o poarta pe piept. Crucea la capul mortului. langa iscalitura unui episcop (de ex. al invataturilor Lui. Crucea. a purtat în viata sa crucea suferintelor. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. Crucea arhiereasca. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. Crucea în cere o vedem la biserici. pe frontispiciile institutelor religioase etc. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o.). art. de adevar. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. spre a fi aparati de toate relele. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. adica crucea. t Episcop al. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 .

prin crucile acestea. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. este un semn de credinta. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. condeiul insemnand partea verticala. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. de onoare. Crucea este un semn de cinste. dar cu imbracaminte.. neschimbata. ca şi în fata lui Dumnezeu. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. în forma crucii.Mai este obiceiul ca. El constituie declaratia proprie. inainte de a incepe sa o taie. Prin aceasta el se declara ca creştin. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. ca un simbol al adevarului. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului.. cei ce nu stiu scrie. ca sa se formeze o cruce. e „fata lui Dumnezeu". de omenie şi cinstitor al crucii. Crucea sau semnul crucii. hotarata. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. . „Cu frica lui Dumnezeu". ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. ca un miel langa cruce.. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. . Crucea painii se numeste semnul crucii. la astfel de iscalitura. ce le rosteste preotul inainte de impartasire.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. careia are sa i se dea toata cinstea. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi.

Icoanele cele mai vechi numara 4. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. purpurul (roşu inchis).Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. marirea lui Dumnezeu. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. inchipuie marirea dumnezeirii. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. asemanator sangelui şi focului. aurii. a Maicii Lui. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. e simbolul vietii. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. iar la sarbatoarea Nascatoarei.. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. e semnul maiestatii şi nevinovatiei.. de unde işi are numirea şi de aureola. a curatiei şi a luminarii. culoarea roza. 105 . argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. Albul este icoana bucuriei. Culorile odajdiilor. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. trandafiriu este chipul iubirii creştine. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. care aduce aminte de foe şi de sange. Roşu caramiziu. al maniei. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). Violetul e folosit în advent. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. al urii. inseamna nadejdea în Iisus. Negrul. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. simtaminte evlavioase. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. Negrul (mohorat. care este culoarea pompei regale. a ingerilor şi a sfmtilor. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. Ea e mila şi scaparea lumii. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Verdele. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. la Vinerea mare. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. în posturi. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. purpuriul este simbolul puterii. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. aurul curat e chipul fericirii. în biserica apuseana culoarea ro$ie. care nu au fost martiri. al sufletului şi al gandului curat. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. nimbul sfmtilor e auriu. al milei şi al binefacerii. chipul Duhului Sfant. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. Trandafirie e simbolul iubirii.

la olimpiade etc). Li se pune pe cap valul (sovon). simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. dupa cuvantul Mantuitorului. Cumpana v. pe care e asezata crucea şi evanghelia. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. prin rugaciunile bisericii. Cdntarul. Cununia se savarseste în biserica. iar cultul extern inchipuie. ca Maica cerului. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. prin semne vazute. Cununa de spini v. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. 32). martirilor li se da cununa credintei lor. ce are sa straluceasca 106 . care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. art. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. Ierusalimul eel sfant. Cultul divin de toate zilele în Test. Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi.barbat şi femeie -. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. Euharistia. Mirii stau inaintea tetrapodului. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. art. inchipuind biserica spirituals. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. de la care vine tot binele (Efeseni 5. religia interna. Cununa anului (Psalmi 64. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. izvorata din credinta adevarata. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. Cuminecatura sfanta v. Cununia (nunta. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. art. în fata altarului. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. care. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. care se hotarasc a vietui impreuna. ziditorului sau. Coroana de spini. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism.

şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. din ramura de prun. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. ale virtutilor creştinesti. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. inelul. Cununa. dreapta e semn de credinta.ca o lumina. masa. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. insemnand ca el este cap femeii. din spice ori confectionate din metal. conform prorociilor. Emblema cununiei poate fi prestolul. cand Iisus. Aruncarea de zaharicale. facute din flori. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. La sfarsit.23). Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. numit paharul comun. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. Miaa. de iubire fata de eel raposat. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. coroane). impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. Cununile la morti sunt semne de onoare. ca cercul facut prin inconţurare. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. asupra mirilor. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. precum şi Hristos . doua maini incopciate. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). Cununile mirilor (cununii. Mirii isi intind mana unul altuia. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus.cap bisericii (Efeseni 5. Dupa numarul lor. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. 107 . Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. de mirt. dupa forma ei de cere. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. inseamna şi vesnicia. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. si-a logodit siesi mireasa biserica. Rugaciunile. are sa fie fara sfarsit. în unele parti. dar pagane. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. salutam cu dreapta. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. cununa mirilor. Mirele sta de-a dreapta miresei. arata belsugul darurilor de sus. aruncarea graului. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc.

Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. La 40 de zile dupa nastere. Propitiatoriu. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. Culorile-i principale sunt albastru. Curatirea dupa nastere. Curatenia corpului a fost în Test. ca sa dea marire lui Dumnezeu. în Test. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. art. ca şi în legea veche. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. Luca 2. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. în Test. simbolul potopului. rosu . 22). adica nu este . fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus.. Lehuza. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. 11). 2. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. conform legamantului prin Iisus Hristos. Levitice curatiri.al focului ce mistuie lumea şi verdele. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. sa-i imbisericeasca. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. 22). Vechi simbol al curatiei inimii.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. neinsemnat. Curaţiri levitice v. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. partea barbateasca. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. 7 inseamna cele 7 Taine. 26). Obiceiul a trecut şi în creştinism. Curcubeul e simbolul Mariei. art. baiatul. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. Vechi. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele.. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. Este şi chipul Sfintei Euharistii." (Matei 3. Curatitorul v. care ne-a adus aceasta pace. chipul nadejdii. sa-i inchine Domnului. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus.

Patriarhul Avraam. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. fn icoanefe bisericesti. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. Cursa (lat). 9.. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. caruia i-a fost supusa (Romani 8. Cand sf. il ingroasa de cate noua ori. la al treilea sta sf Hie. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . Naum 1. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. luda este legat de unul din stalpii pamantului. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. 19). 5. Cortul sfdnt. şi il clatina adesea. art. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. 8). VCSfi. în timpul de somn al lui luda. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. Curpan. Pamantul. art. ba chiar roade din stalp. Predica. Cuvantarea bisericeasca v.. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. . este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. ascunse (Psalmi 24. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit.ca fruct al rascumpararii . Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu." (Psalmi 67. 10).16. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. sa ne prinda în latul sau. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. ca instrument de vanatoare.de sub stricaciunea pacatului. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. Avacum 3. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie.15). diavolii vor sa-i opreasca. Cuvuclion v. Cutremurul inchipuia în Test. Dupa o alta versiune. e infatisat cu cutitul în mana. pe care apoi sf Hie. 9. 29).

doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. Daniil (evr. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. art. Dansul cununiei. Cosma. la catolici: 6. fratele sf. sf. „Isaia dantuieste". la 21.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. trebuie sa joace dupa fluieratul ei. IX. Daniil mare. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. scriitor bisericesc (t 754). simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. il aflam la toate popoarele vechi.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. de la Domnul. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. = daruit. asa lisus fluiera şi toata lumea. le izraeliteni din robia babilonica. Comem. ca şi cercul (= simbolul Comem.. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. la 1.VII. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. la 4. imbracat ori nud. Sacos. = istet. sfant. mesei. Comem. Ea danseaza inaintea lor. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. zeaza atotputemicia mortii. XII. omul poporului). fu aruncat de vrajmasii sai. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . Precum Daniil scapa pe jocul sau. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Fiind pururea verde. V. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. unde ne.

Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. Darul leganat lui Iehova se numea în Test.divin. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. de unde au trecut sj în viata sociala. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. ramasjte de datini romane. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. a inceputului man-• tuirii noastre. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu.. Arata referinta dintre biserica şi stat.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. ce le aduc creştinii la biserica." (Matei 22. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. în sarbatori ori şi în alte zile.. vinul şi alte bucate. Daruri (prinoase) se numesc painea. Obiceiul a trecut sj la creştini. care la impartirea tarii n-au primit pamant. Ill . Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. Sunt de origine veche. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. ce 1 . La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. un fel de rugaciune. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. ca jertfa lui Dumnezeu. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. Darurile de Craciun. Darul ridicat (siclul. au fost şi la pagani. pe seama intregului neam omenesc. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. în Test. didrahma).

Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. ele simbolizeaza intreaga viata omului. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. Precum copiii se bucura de darurile primite. afara de Sambata şi Duminica. iubit) e prototipul Mantuitorului. Aurul e simbolul faptelor bune.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. şi art. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. David (evr. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. precum aurul nu rugineste. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. Euharistia). Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. imparat al neamurilor. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. fiindca reprezinta intreaga natura. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. cu munca. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. adica: aurul. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. adus lui Iisus. asa s-a facut Mesia. eel nascut şi crescut în umilinta. revarsat prin nasterea Mantuitorului. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. Sfintele. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. Darurile magilor. tamaia şi smirna. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Down) este numirea Sfintei Euharistii. adica jertfa nesangeroasa. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. preotesc şi profetic. la care a indemnat Iisus lumea. tamaia e rugaciunea. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. = placut. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. Ca alimente. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos.

douasprezecea a celui solar. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. tot felul de oameni. parabola de la Luca 10. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. pe preotii nobila dintre toate plantele. veche şi cea noua. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. 22). tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. urgia dumnecreştina. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. Asinul inseamna corpul Domnului. Apocalipsa 19. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. Toiagul lui David a fost tipul crucii. Untul de lemn şi vinul. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. care n-a folosit nimic omenirii. tatal zeilor. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. 32. care n-a adus vindecare lumii. care o aveau ca Ierusalimul. Numele itoase şi iadul. preotul inchipuie adica legea veche. adica pacatele. legatura cu biserica lui Hristos. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. 16). cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. Ieri. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . 29-37.se tineau serbarile 113 .intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. Samarineanul inchipuie pe Iisus. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. care are lipsa de ajutor. cu care ne-a spalat ranile. raiul. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. iar ca rege este imbracat în purpura regala. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. unde este pace şi siguranta. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale.nezeu cu intindere vesnica. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. iar levitul este antitipul prorocilor. de care se ingrozeste Satana. precum este de stransa bisericii. care sunt mai jos decat am primit de la romani.

114 . care ar deschide zilele acestei luni de iarna. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca.VICTOR AG A Saturnalii. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. ca simbol. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. iar ziua incepe sa creasca. Demon v. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. al vietii Lui. facator de minuni. il are sf. daruri etc. Andrea şi Undrea. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). art. Demetria. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. Craciunul . Infatişat pe sicrie şi pe morminte. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. spre inviere. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. la 26.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. Dimitrie (grec. Degetul. invierii. Dafrosa. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. Comem. care toate ne dau nadejdea mantuirii. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. Diavolul. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. este simbolul creştinismului. Degetul ori lacatul la gura. Demetriu. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". care ne calauzeşte prin imparatia mortii. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. fiu al zeitei pamantului). e simbolul tacerii. nadejdii. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. Poporul i-a dat porecla de Indrea. Naşterea Domnului (25). Delfinul. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. ca insigniu. = din pamant. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. cu colinde. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. sf martira (f 362) sora sf. care a fost martirizat. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. unde era simbolul renasterii. loan Nepomuc. al tainuirii. cand este aşezat pe gura. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem.prin comemorarea nasterii Domnului . Demetria. a intrat în paganism. sf. arhidiacon martir ştefan (27). iar de ziua sf. X.

Sf ap. 5. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. ci ca fii mantuiti. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. Desculti umblau în Test. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. cand trecem pe langa biserica. asupra noului nascut. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. precum şi curatirea casei de toate relele. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. 19). Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. ca în loc sfant. 64.10). Se face agheasma mica şi se stropeste casa. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. stau cu capul acoperit la rugaciune. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. 5. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul.4). stima. chinezii etc. liberi sj cu demnitate. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc.23). Descalecarea în Test. lehuza. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. cat mai ales contra murdariei. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu.Denii (vigilii. 4). ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. la sfintiri de biserici etc. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. 115 . ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. Isaia 9. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. Vechi numai saracii şi jelitorii. 27. lepadarea. pruncul şi casenii.) în casele lor de rugaciune. 20. atat în trecut cat şi azi. sau vreo troita. 2. I Samuil 25. Evreii. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor.

al pacatului şi al iadului. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6).. al micimii. Deşertul. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. naos. Astfel expresia lui loan." (Matei 27. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. „nu sunt vrednic. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. art. Diaconii (gr. Diac v. în desert stau demonii.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. pomeni. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. Singuri nu pot savarsi functii sacre. la 21. Despuierea altarului v. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. vot monahal etc.. Dezbracarea altarului. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta.. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. martir impreuna cu Ianuarie. adica se da invoirea de a manca.35)." (Marcu 1. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. în Joia mare. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. infocat): sfant. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. = doritor. 22). care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. Se cade deci fiecarui creştin. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. trei la numar (altar. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou.." (loan 20. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. Indeosebi la praznice. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. „Impartit-au hainele. Devotiunea (votul). inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. Ministrantii. agape publice etc... art.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. ci sunt numai 116 . IV. în taina pocainţei. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. La ziua impacarii. abstinenta. al neinsemnatatii cuiva. de a lega şi a dezlega. tinda). spiritele rele. care mai sj binecuvanta masa. Dezideriu (grec. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. Comem. ca antiteza gradinii raiului. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor.

în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. Diaconul. în care sunt concentrate toate animalele. Satan.34). negru. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. behemothul (Iov 40. cum ar fi Ahrimanul persilor. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. Varava. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. 12) şi al onoarei. simbolul Duhului Sfant). Asiria. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. 2). maimuta.23 şi I Petru 5.15. Ca atare simbolizeaza pe ingeri.15). 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap. mistretul. Diadema (= coroana) a fost în Test. unde. Faraon. leul cu referire la Psalmi 21. acoperita numai la coapse. şi diaconicul. ce servesc şi ca tipuri.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. Simboalele diavolului. capetenia diavolilor. avand parul despletit şi gheare la picioare. Lucifer. ca Jap simbolizeaza pacatul. dragonul. broasca.simbolul avaritiei. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. Isav. inchipuie un loc sfintit. vulpea. Iuda. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. Belial). II Regi 11. 24. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. schiop din cauza caderii din cer. cu coada. 27). alte simboale: vulturul. prin pacatul sumefiei.8. 103. sarpele. Diavolul (evr. Demon. ursul invins de catre David (I Samuil 17. cu mai multe fe{e. corbul. e infatisat adesea ca un monstru: gol. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. Beelzebut. basiliscul. gr. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. în icoana raiului apare ca sarpe inselator. Pilat. cu coarne şi legat în lanturi. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. Nu este principiu al raului. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. Lucifer. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. sunt în Biblie: Egiptul. tapul (Levitic 16. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. e inchipuit cu figura de om. cainele. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. pe pastoforii. 117 . simbolul lui Hristos şi afara de porumbel. leviatanul (Psalmi 73. simbolul minciunii şi al sireteniei. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor.22). paros. 31) şi este simbolul ereziarhilor. care strica via Domnului (Psalmi 79. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. Diaconic (vesmantar.14). Irod. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. adesea cu cap de femeie. care era privit ca animal necurat (Exod 22. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. cu gheare. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28.

al doilea proroci. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451).2). Dionisie Areopagitul.. Dion: sf. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. la inflorire sufleteasca. în care ni se spune ca Samson. Dintele este simbolul puterii în Test. cu falca unui magar. al treilea invatatori". toiagul patriarhilor. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul... a ucis multime de filisteni (Judecatori 15." (Dei gratia. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. adica cu doua lumanari. Obiceiul s-a luat de la romani. martir. Dichirul (dicheria). Dionisiu (gr. Dionisie. spalati şi curatiti prin botez. combatand parerea lui Nestorie. 19). Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. X. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. III. dupa cum invata biserica ortodoxa. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". conform I Corinteni 12. = dumnezeiesc): sf. la 9.. Vechi. avand în mijlocul lor o cruce. în Cantarea cantarilor (4. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. „Din mila lui Dumnezeu. Comem. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. sfesnic mic cu doua brate.. la 3. Comem. Demetriu.VICTOR AGA Dicaniciu. Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim"." Romani 13. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Inseamna smerenie. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii.. Dimitrie v. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. ales a scrisorilor pastorale. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. în biserica apuseana cu „ ite missa est". Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii.

Nou Dumnezeu e Tatal. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. ca pe un altar de jertfa. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. Vechi. canaaneanca. virtuti şi pacate. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. Discul (gr. în care sens este socotit ca cifra discordiei. Simbolizeaza rugaciunea de seara. isi agoniseste viata vesnica. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. iar omul e robul. discul e tinut ridicat la frunte. apare atat în Test. precum şi în practica vietii creştine. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. Este elemenml binar.).. ca sa ne ia sub scutul sau. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. darul dumnezeiesc. Pana se afla la proscomidie.darurilor. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. în munca vesnica a iadului. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. în Test. intre rai şi iad. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus.. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. pe care se junghie corpul lui Iisus. iar oamenii sunt fiii lui. cat şi în Test. adica mantuirea. Cand se afla pe prestol. dintre pozitiv şi negativ. Discos v. în care ne-am marturisit pacatele. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. profeti şi apostoli. Vechi Dumnezeu e Stapanul. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. discul simbolizeaza locul. si-a sacrificat corpul Sau. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. art. Doi. pe care Iisus. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. precum potirul poarta sangele Lui. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. adica mormantul. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. pana sunt la proscomidie. intre creştini şi pagani. Nou. adica inchipuie lemnul crucii. La intrarea mare. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. „Doamne strigat-am. Sfanta Scrip119 . scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. Nimb.." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. care are sa fie mantuit. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare.. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. ca numar simbolic.

12 sunt fiii lui Iacob. inseamna: proprietateaDomnului. precum şi unele claustre ale bisericii latine. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. O. stapaniile). M. Domul are aceeasi simbolica. Dominic. puterile. adica pana la parastasul. cu retinere de la petreceri şi jocuri.. adica 12 articole. Vechi şi Test. Dominica. Barbatii umbla cu capul descoperit.1. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. M. la 4. Iisus a avut doua firi. postul. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. Roadele Sfantului Duh sunt 12. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). care inchipuie Test. cernite. Dom se numeste catedrala. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. Doliul il au toate popoarele. doua vointe. imbracarea în sac. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. Vechi şi Test. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). Inscriptia de initiale D. Numirea se mai deduce de la initialele D. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. nu-si tund parul. de 40 de zile. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. 15). VIII. 1. Domnica: sf.1. nici nu isi rad barba. celui mai mare Dumnezeu. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. Vechi avem 12 patriarhi. Comem. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . episcopul Miletului. facator de minuni. Dominica. ruperea vesmintelor. loan 21. cuvioasa fecioara. la 10. în Test. Domitian: sfant. Comem. 120 . Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. Revelatia este supranaturala şi naturala. o au bisericile catedrale. nume latin. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. traditional ori statorit prin norme de uz. Nou. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. O. respectiv pomana. la 8. Nou. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. presararea cenuşii pe cap. pe care le implinesc. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. Comem. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. Usile imparateşti au doua aripi. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. ce o are şi biserica. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare.

i-o aducem lui Dumnezeu.. imprimat pe drahma. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. = dar de la Dumnezeu): sf. E o cantare de lauda. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos."). Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. Comem. zmeu. pe sufletele noastre. deosebita.1). pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. Comem. Mantuitorul. e simbolul imoralitatii. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. cei buni stau de-a dreapta. s-a pierdut prin pacat. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. art. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). impreuna cu intreaga faptura. Dorotei Tebanul: sf. Comem. VIII. La judecata din urma. Columna. inaltat la cer. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. la 13. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. în mana drapta cu toiag de aur. ce dimineata. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. insemnand ca „barbatul este cap femeii". v. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. e apostolul neamurflor. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. La cununie barbatul sta de-a dreapta. la 6. fiindca reprezinta Test. VIII. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. Nou. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. Cu dreapta facem semnul crucii. ascet renumit şi scriitorbisericesc. Dospirea: în Biblie. femeile de-a stanga.. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. sade de-a dreapta Tatalui. Doron = Darurile inainte sfintite v. art. Drahma pierduta (Luca 15. II. al putrezirii şi al necuratiei. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. Chipul lui Dumnezeu. 121 . la 13. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude.8): dupa Sf. cu orare verzi. binecuvantam.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. Dosoftei (gr. La evrei. 14).

fiindca el. respectiv infatişeaza. Porumbelul. iar în cealalta o sabie. pe Sfantul Duh. S. are emblemele celor patru evangheliijti." — Spiritus Sanc-tus. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. cocorii cu piatra în gheare. S. Mihail stand langa dreptul Judecator. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. Starea dreapta. strutul. Dreptatea. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. legata la ochi. vulturul. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. inconţurat de raze solare. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. Calvarul. art. Drumul crucii v. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. Duminica (Ziua Domnului. impartaşindu-ne viata noua. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. iar din gura emite raze." -Duhul Sfant sau „S. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. Drepti la rugaciune v. cantarul dreptatii il tine sf. D. una ori doua sabii. ce-i tine Mantuitorul în palma. tinand intr-o mana o cumpana. ca virtute. S. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. în icoanele sfmţilor. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. art. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. martirii stau de-a dreapta. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. la stare. în icoanele judecatii universale. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. la rang. care simbolizeaza. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. Dies Dominica. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. Spre a forma semnul crucii. Alteori il vedem ca porumbel. ce zboara intr-un triunghi. echerul. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. iar confesorii de-a stanga. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. arh.

dar care nu se cade sa fie precupetita. primita la botez. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. care este nemarginita. abia la Duminica Tomii. Prin aceasta dovedim ca noi. Ea este inceputul zilelor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. spre a simboliza invierea Domnului. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. Duminica crucii v. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. prin cantarile şi citirile sale. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. prin invierea Sa. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. adica la 8 zile dupa Pasti. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. Faptele Apostolilor 20. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. Paştile mici. cainta adevarata. 7) în ziua de Duminica. Duminica a treia din Postul mare. art. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. iar Duhul Sfant. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. Duminica. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. în credinta poporului. ziua cea dintai a saptamanii. Duminica mare (Rusalii. veac de odihna. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. personificate. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. Duminica lasatului de carne în citirile. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba.Sale asupra lumii. 123 . dupa insemnatatea sa cea mare. Sf. mantuirea savarsita prin cruce. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. sfintitorul lumii. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. 5) şi Sfanta Scriptura.

acoperindu-i adica cu un val violet. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. Nou. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. care ne asigura etemitatea în rai. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. care exista prin sine insuşi. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. dupa primirea Duhului Sfant. pe tetrapod. care voiau sa-l ucida cu pietre. Duminica Tomii v. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. pana la Paşti. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. Dogmatica). dupa pogorarea Duhului Sfant. fiinta absoluta. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. Antipasca. inbiserica apuseana. a cincea Duminica din Postul mare. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. Ca fiinta pur spirituals. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. fiindca de aci inainte crucile. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. De la aceasta Duminica incepand. în aceasta Duminica. rugaciuni contra boalelor. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. rugaciuni pentru vite etc. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. Vechi şi a celor din Test. art. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. adica Duminica prima a lunii noi. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. de durere asupra patimilor lui lisus. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Dumnezeu. bolizeaza pomul vietii. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu.

7 faclii ca simboale ale atotputerniciei.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. h. 12. 18). tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. culoarea alba simbolizeaza lumina. dupa Zaharia (4. E în nori. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. e) imparat pe 7 tronuri. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. h. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. d) un foe. soare.24). b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. cartea judecatii. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. grija şi ocrotirea fapturilor.. ca zapada. = tetragramatonul. a prin semne temporale. cartea vietii. Vechi. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. incadrate în nimb de soare." (Psalmi 23. în foe.." pe clopote. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". sau ca persoana singuratica.. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere.. f) un stalp de foe dupa Exod 13. 1) ori şezand pe tron. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. soare. se foloseau de numele de Adonai = Domn. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. noaptea intr-un stalp de foe"..". în Test. coroana. g) ori prin şapte ochi. ori de numele Elohim. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. 18). 26). prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi.. 4). acesta a trecut şi în creştinism. 9): „şi a şezut eel vechi de zile." (Geneza 1. 12). Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc.. Dumnezeu e inconţurat de stele. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. simbolul providentei (Proverbe 22. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. tetragramatonului.. crucea insemnand pe Dumnezeu. I Petru 3.". Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. în mana cu sceptrul. respectiv personificat. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. pe cruci. w. conform vedeniei lui Daniil (7.. cercul simbolizand lumea. h) o mana. 21: „Domnul mergea. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. h. 125 . c) crucea în cere. Ca şi Creator al lumii. în tunet. w. h.. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. Ca Stapdn al cerului. semnul puterii. imbracat în ornate. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana." (loan 1. al lui Iehova. 1).. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. Evreii adica..

adica de moarte.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. cantarea de la inceputul Utreniei. „Dumnezeu e Domnul". şapte dureri. Dupacinare (Pavecernita. care sa nu ne surprinda fara de veste. în forma de disc ori de triunghi luminos. art. 126 . Durerile Sfintei Preacurate v. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. Intonarea ei la inceputul Utreniei. cainta şi umilinta noastra. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. dupa cina. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. iar literele o. Completorium): una dintre orele canonice. N (v=n). Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. Dveri v. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. liturgice. art. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. în Test. Nimbul. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. Dupaserdnda. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. simbolizeaza eternitatea. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. co n. (O co N = eel ce este). 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. 16). co (omega). adica în faptul zilei. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. Uşile imparateşti.

Ecce homo (lat. Ectenia mare (de la gr. se intelege figura lui lisus batjocorit. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". cat şi în sculptura (Diirer). sub numirea de Ecce homo. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. art. în care a fost gradina raiului 127 . are simbolica ecteniei mari v. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. 1). Caterina. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. exclamarea lui Pilat.). Ectenia staruitoare. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. cand pe lisus. imbracat în hlamida. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. comuna mai multor randuieli liturgice. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. pace etc. Eden (evr. = iata omul). precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. în arta. Tipul lui Ecce homo în Test. fara vina proprie. i-a scos în fata multimii. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). = frumsete): un tinut la Rasarit. Momentul acesta. art. Ca şi acestia a fost şi lisus.E Ecaterina v. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. batjocorit de catre ostasi şi plebe. unic în istoria lumii. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. 23).

Alice. ale rugaciunilor. sf. Effata (evr. IX. Comem. intreg tinutul a luat numire de Eden. mama lui Constantin eel Mare. Comem. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. Ede (germ. Umeralul. ziditoare de biserici (ţ 328). Comem. Eduard. ne robeste şi ne ispiteste. 128 in stramtorari şi în mare turburare. de apa din piatra. vazute. . al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate.VICTOR AGA (Geneza 2. Egiptul e şi simbolul diavolului. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Mama-sa fusese convertita de sf ap. adica frumos. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Efod v. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Comem. De la frumseta raiului. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). cand erau în robia egipteana. Semnele externe. Ca sa praznuiasca cu demnitate. abatisa în Wilton (Anglia). fiica de rege (ţ 984). stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. la 15. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti.1 şi 18. = curajos) eel mare. Comem. XII. la 28. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. Comem. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. = miluitoare): sf. Izraelitenii au fost aci în robie. in- . XII. la 21. = aparator al patriei): sf. =luptatoare): sf.1. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. X. Elena (gr. la 16. regele Angliei. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. = stralucitoare ca soarele): sf. II. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). Efta. Edit (germ. 13). Elis. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. la 21. Egiptul e simbolul pacatului. Elisa. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). 8). Veta. al iadului. Elefterie (gr. la 13. V şi 28. Edmund (germ. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. care ne asupreste cu pacatele. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. Betty): nume evreiesc. Elisaveta (Saveta. Eleonora. la 1. sf episcop al Iliricului. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. adica al formelor externe.. Nora (gr. parinte bisericesc. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. art. = aparator): sf. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). VIII. la 20. Pavel. Comem. = eel liber) din Roma. Ella. VI. Comem. Eftimie (gr. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie.

= dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. De 129 . fiul lui Cain (Geneza 4. aparator al icoanelor. Ema (engl. Luca are un taur (bou) de jertfa. la 8. Elisei (evr.1.52). care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. la 14. Emilin (lat. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. = intelept. Hr.seamna: Dumnezeul juramantului. panaghia. XI. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. III.17). proteguit de Dumnezeu. ori al unui inger. panaghion): insigniu episcopal. Comem. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. Elvira = inalta. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. E. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. episcopul Cizicului. sotia lui Ludovic (ţ 876). Matei are ca emblema un cap de om. mama lui loan Botezatorul. VI. Comem. Comem. la 4. Emilia. Vechi. = principele locului). al lui lisus. sarguincios. mareata. en = pe. 27). Emil. Enoh. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. leul fiind simbolul puterii. Emilian. sau chipul unui tanar. 15). Emanuil. Sf. Manuil (evr. Comem. Minunile lor sunt asemanatoare. Comem. Sf. VI. 7) (f 896 a. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. colpion = piept. e prototipul lui lisus (Luca 4. Emeric (germ. la 31. la 24. VIII. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. loan are un vultur. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. sf. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. Marcu are un cap de leu.). Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. ca şi Hie. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. = Dumnezeu e mantuirea mea). XI. Comem. la 4. la 6. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. Engolpion (gr. imitator): Sf.. Emil. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus.

ca cu o sabie. prin punerea mainilor asupra. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". s-au numit „fiii lui Dumnezeu". 6. ca simbol al nemuririi sufletului. Luca 3. la 12. Botezul Domnului. în unele biserici. cu icoana inmormantarii Domnului. fiul lui Set. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. un preot presara flori pe epitaf în semn de . cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. nabedernita.5) iar urmasii lui. (Geneza 5. art. Epifanie. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. E. Epigonatiu (bedernitd. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. art. subgenuale): insigniu episcopal. adica a introdus cultul divin. Episcopii sunt. Inainte de a doua venire. precum au facut Apostolii. Enos. iar cantarile de plangere. slobozit pana la genunchi. 7). simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. aparitie stralucitoare). A fost şi tipul preotiei. în forma de patrat din materie preţioasa. Epitaf. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. spre a-i saruta credincioşii. Epifania v. E sfant comem. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. sf. la mantuire. ce se savarsesc în fata mesei . genuncherul. Enoh (Geneza 5. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6.17). mormdntul Domnului) e o panza de matase. Epifaniu (gr. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. = renumit. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. Epigraf v. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. mare predicator şi distins apologet (t 403). XII. plcujtenita. se planteaza pe morminte. Epitaful (sfdntul aer. episcopul Ciprului. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. fiii lumii". 38). cu epitaful. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. puterea cuvantului dumnezeiesc. cu care. ca şi ai lui Set.

recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. Comem. fecioara. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). care tine în mana globul terestru. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. la 13. respectiv Sambata dimineata. La rugaciunile particulare. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. cand au pus mainile asupra creştinilor. 131 . Eremiti (pustnici. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine.a increştinat. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. Comem. Ermiona: sf. o fiica a sf. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . Comem. ori il are la picioare. care nu are capat.1. la 4. ori neputinciosii. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. Prototipul lor e dat de Moise. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. Epitrahil (orar dublu. E şi simbolul moravurilor bune. VII. ap. III. 7). O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. la 1.. se culca la pamant. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. Eudoxia (gr. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. Ermil diaconul. Un alt simbol al eternitatii este inelul. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire." rugaciunea imbracarii). la 11. Erodiu (barza. Eudochia. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. IX. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. Eufemia (gr. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. s f . Comem. = de bun renume): sf. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. 18). Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. renumita): sf. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8.. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". anahoreti): barbati piosi. Filip (t 117). Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. martir sub Liciniu. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. = de bun neam. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. şi printr-un sarpe ce-si musca coada.

în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. sub chipul painii şi al vinului. Eufrosina. Eugen. Comem. pestele inseamna pe Iisus. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. la 24. Sf. inmultirea painilor. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. strugurele urias. = luminoasa. innoirea noastra sufleteasca. Comem. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. Marginea sfantului Potir. vesela): sf. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. la 17. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. Comem. cuvioasa fecioara (t 400). intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. Comem. Erosina (gr. Sf. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Eugenia (gr. Eugen marturisitorul. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. Euharistia inchipuie cina cea de taina. care inchipuie coasta Mantuitorului. ci numai inchinare şi semnul crucii. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. cum zice 132 . = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. Eugenia: sf. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana.VICTOR AG A Eufrasia (gr. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. apa ce a izvorat din stanca. care a instituit Sfanta Euharistie. luminoasa spre sublima Taina. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. la 19. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. 53). Tipurile Sfintei Euharistii în Test. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. Nou: minunea din Cana. 18). Conform poruncii a patra bisericesti. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. Vechi au fost: ploaia de mana. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". Euharistia (gr. = nascut din nobilime). A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri.1. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. XII. II. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. 2) cerbul langa izvor. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. spre a nu varsa sfintele daruri). ca simbol ca. în Test. la 25. cuvioasa martira în Roma. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. IX. Vinul incat se poate are sa fie rosu. 3) doi porumbei. Se numeste euharistie. = multumire.

Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. sfinfiri. precum carnea şi oasele se tin laolalta. Sf. Sfanta Maica Maria. precum a doua Eva. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Eutimie v. Comem. = norocos. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. Eustella: sf martira în Franta (t 199). episcop în Samosata (t 380). Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. 5) pelicanul şi fenixul. IV.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". la 10. VI. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). sfintirea caselor etc. ci este deopotriva cu el. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. Eusebiu (gr. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. = viaţa). inseamna unirea nedespartita. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. XII şi Duminica inainte de Craciun. adevarata mama a celor vii. Binecuvdntare. = temator de Dumnezeu. 25). molitve. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. Comem. la 22. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. Eftimie.) ale cultului extern divin. Eulalia (gr. Euhologii (sacramentalii. 133 . la 27. o inima. e tipul Mariei. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. 6) teascul. ierurgii. asa din Sfintele Taine iese darul. sunt rugaciuni. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. XII. Comem. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. VIII. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Precum din aceea a iesit sange şi apa. ucis de fratele lui. Eutalia (gr. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. la 30. departarea relelor temporale. dar nici sclava lui. mama tuturor oamenilor. 4) mielul cu steag. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. adica acestia trebuie sa fie o vointa. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. gratia de sus. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. Eva. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. ca prima femeie în lume. Comem. art. Evsevie): sf. Eva comemorata la 12 şi 14. Eulogia: v.

la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". sezand langa picioarele Domnului. în sicriu. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. în Duminicile anului. Lumanarile. cu atenfie. iar ca un act de cult e un moment solemn. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. psalmi etc. iar credinciosii inalta lauda „marire. are sa fie totdeauna evanghelia. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. în vreme ce alte citiri (apostol. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. spre a o saruta poporul. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. creştinii pot şedea şi în genunchi.VICTOR AGA Evanghelia (gr. în lume. asculta cuvintele Lui. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. dumnezeiasca. care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. Sarutarea Evangheliei). a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. pe tronul lui Dumnezeu. fiindca nu preotul pacatos vorbeste.) se fac în mijlocul bisericii. 134 . Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand.". în semn de respect fata de cartea intelepciunii. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand.. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. care sunt 12.. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. la utrenie. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. ci Domnul insusi. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. Pe prestol. ne asemanam adica Mariei care. Aşezata pe tetrapod. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. cu fata spre altar. în partea evangheliului). ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume.

dupa marita Sa Inviere. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. Ezechiel. XII. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. Vechi (t 597 i. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. ce izvorasc din stanca pustie. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. are icoana invierii ori crucifixul.: profet în Test. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". Hr. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. care au scris-o şi au propovaduit-o. de invierea corpurilor şi de judecata universale.5. Deasupra. nume evr. 135 . spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. Figurile simbolice sunt inaripate. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. Comem. la mijloc. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). boului şi vulturului). leului. e legat foarte luxos. Apocalipsa 4. ferecat cu aur şi argint. Evangheliste sunt patru naframi de panza. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni.. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. Embleme). art.1-52). 13). avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. de obicei cu doua aripi. inseamna Dumnezeu e tare. spre a se deosebi unul de altul. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. fiecare cu emblema sa specifica.). la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. La sfintirea altarului. Pentru cuprinsul lui insemnat. ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. Sf E. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. Precum a fost chemat Lazar din mormant. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. la 12. 7) în vedenie.

adica tronul arhieresc în biserica apuseana. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. Faclia stinsa.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. faclele sunt numai simboale.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). Semnul crucii. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. . Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. noaptea este invinsa de lumina. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. Fabian. Psalmi 11. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. Facerea semnului crucii v. papa şi martir în Roma (t 250). Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. la creştini. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. care ingroapa ziua. sau pe langa o cruce (troita). la 20. Sf. 6. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit.1. sfarşita. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. Faldisteriul. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. 17. cea de orz. ce se aducea la sacrificiul necredintei. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Iov 41. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. inchipuia prepusul de necredinta. Comem.

Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. nu au 137 . Fanare v. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. art. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Spre a fi ferita de duhurile rele. de o troita. Fantana. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. asa piere şi el prin apa. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Fantana de langa proscomidier. e simbolul mantuirii. Se sfinteste prin rugaciuni. şi cu deosebire fantana vietii. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. pentra etemizarea memoriei acestuia. ce se ineaca în apa botezului. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. inseamna ca Iisus. precum şi fantana de langa baptisteriu. 6) iarba. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. Fantana se sfinteste la saparea ei. la raspantii sunt semnul milei creatine. Fanul. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. Felinare. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. în care preotul isi spala mainile la liturghie. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. care trebuie ferite de pangarire. Fantanile la holde. ce ni se da în Sfanta Euharistie. episcopii.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. Moartea coseşte şi usca vietile. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie.9). dupa naştere. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. care nu iau în seama admonierele de sus. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii.

la Stretenie. cu soare mai tare. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. desub iar sar Sfanta din rai. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". dupa marturia unei legende. urcand dealul Golgotei. Faustini. în mustrarile Sale. Faur (fierar). pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. iar eel ce se smereste inalta-se-va"). în pridvorul bisericii. 1). porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. = norocos. a doua în eel solar. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. în vorbirea vulgara. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. Fevronia (gr. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. fericit): sfantul Faust. Fasa de la botez. ori. inseamna legaturile intunericului. numita de catre sf. preotul dezbraca pruncul.) iar la 15 Martinul de iarna. Februarie. In mutat evang lor. ale pacatului stramosesc. ap. Faust. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. prune i inco cu cap. Fausta. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. VII. indata dupa botez. La opt zile. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). = din neamul febronilor): sf. la 25. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). Maica Domnului. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Poporul mai tine pe sf Trifon (1). Faustina (lat. pe Haralambie (v. e binecuvantat cu mestesugul sau. pana pruncul inca nu e botezat. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. dupa cum este obisnuit azi. tisarea puri in chipul intai pictor. in o sub stele. Comem. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). Febe (Fibi): sf diaconita. VI. cu zile mai lungi. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16.VICTOR AG A inima. virtutea umilintei. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. la 12. art. De aceea. cata mai este: de aceea la 2 februarie. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. Comem. Febronia. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". Dupa ce s-a botezat şi miruit. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. toll. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. („Cel ce se inalta smeri-se-va. va mai dainui iarna inca 40 de zile.

Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. care a fost şi pictor. şi art. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. Dupa traditie. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru.spre a fi feriti de lupi. cum era portul evreilor. ingenunchind. voalata. Icoana Preacuratei). E adorata ca Sfanta Fecioara. o vedem intr-o cupa mare. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. din care curge apa vindecatoare de boale. ca Nascatoare de Dumnezeu. 3. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. care au prorocit pentru dansa. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. de neintelepciune. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. tot asa în demo139 . iar sarpele. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. sezand pe scaun. o gradina inchisa. chipul celor sapte dureri. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. iar pe cele nebune la stanga Lui. ca ajutatoare a creştinilor. 1. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. ca o femeie imbracata cu soare. în poala cu micul prune Iisus. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. Duminica 4 din Post). ca ocrotitoare. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. pe diavolul şi pacatele invinse. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. e zugravita cu mainile intinse. Fecioria inseamna curatie. simbolizeaza pe sarpele din rai. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. în semn de condamnare vesnica a acestora. ca Maica sfanta şi preacurata. Fecioarele nebune. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). o poarta inchisa. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. 13). inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. adesea e infatisata în rugul arzand. Matei 2. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. în opunere cu virtutile. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei.

iar din oasele ei renaştea un nou fenix. conducte etc. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. din moarte iese tot mai maiestuoasa. mai frumoasa. avand luna sub picioare. felonul este şi icoana hlamidei rosii. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. cu creasta. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai.faion = acopar şi otos = tot. ~ fericit): sf. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. Mantia. Felicitas (lat. Fenolul. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba.VICTOR AG A nologia evului mediu. campul luminat simbolizeaza invierea. Fenix. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. iar din cenusa-i proprie iese. la 9. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. facator de minuni (f 256). martir în Roma. Planeta. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). invie spre o viata sufleteasca. = norocit): sf. fara maneci. pasarea legendara. Felician (lat. adica cu aureola de soare. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. Comem. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. care rename din cenuşa sa proprie. în fine. Felinare (fanare). fenixul e simbolul evolutiei bisericii. ce le purtau regii la festivitati publice. Sfitd). care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. Felon (Fenol. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. Cand işi prevedea sfarsitul. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. art. care au murit martirizati prin ferastruire. asupriri. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. Felicia. Penula. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. VII. la 14. unde sta şi balaurul invins de dansa. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. care dupa viata pamanteasca. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. iubitor de saraci (ţ 286). . ce se intrebuinteaza la procesiuni.1. ca haina liturgica. este vesmant liturgic preotesc. Un fel de manta în 4 cornuri. Comem. la 10. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. de aceea i s-a dat nemurirea. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. Cu referire la biserica. Felix (lat. dupa moartea corpului. simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. Casula. Fenol v. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. Felon. Comem. şi aceasta adica din prigoniri. VI. de la grQC. episcop în Nola. mai puternica. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara.

b)cele cu patru inchipuie lumea. colorate. Astfel ferestrele lungi. cele sapte taine. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. art. rege în Castilia (f 1152). Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. inseamna taria lui Iov. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. intra prin simturi. s-au colorat insa. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei".Ferdinand (germ. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. se construiau foarte mici. Spiritul rau. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. art. virtutile cardinale. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. „Fie numele Domnului. art. Festanie v. Ferestrele stilului roman. Smochinul. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. la 30. Festania (sfintirea caselor). Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). cu toate ispitele sale. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. Ficul v. din care a rasarit Mantuitorul. = aparator cura-) os). rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. cu cercul sau.. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. Festum lumini v. V. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. Sf. crucea. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele.". sf. de marirea lui Dumnezeu. în biserica se oficiaza servicii tainice. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. Comem. Ferestrele bisericilor. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant.. pe evanghelisti. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. care a binecuvantat tot ce a 141 . adica pe Maica Sfanta. ap. la inceput. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. Sfintirea apei. Intdmpinarea Domnului.

Filonela (gr. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. fii ai lui Dumnezeu. minunile. XII. Martir (t 81). totdeauna verzi.. Comem. oprirea din calea rdtdcirii. Filip (gr. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. din cei 12. Pavel (ţ 90). zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . la l. VIII. XL Alt Filimon: sf. martir (t 67). la 1. nemurire tuturora.a şi convertit. Agrafe. la 22. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. Filacterii. Filaret (gr. ucenicul sf. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. facator de minuni. martir. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. Comem.VICTOR AG A facut Dumnezeu. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. a carui marire se manifesta prin invataturile. A predicat în Frigia. = iubitor de cai): sf. Comem. care 1 . de casa poruncilor Lui. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780). XII. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. XI. La sfarsitul liturghiei. şi noi. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi.. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. ap. X. = cea mai placuta): sf. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. aparatoare de boale. art. de primejdii şi de orice ispita. = iubitor): sf. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. curvar . 9). fecioara şi martini în Roma (f 300). la 14. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. şi 14. iar ramurile. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. spanzurat cu capul în jos. Comem.in Avutia inseai rile sufletest cata. 10). Filimon (gr. Fiul pierdut (rdtacit. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. = placuta): sf. iar în Tir sunt palate de fildes). Comem. = milostiv) milostivul: sf. care se departeaza de Dumnezeu. Filotea (gr. Finicul (palmier. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca.V. ucenica şi rudenie a sf. Fimbrii v. Comem. la 10. caci pacatosii tarziu. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. Pavel. la 11. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. apostol. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. ap. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. Fildesul (Psalmi 44.

unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. Flaviu (lat. = balai): fratele imp. la 22. la 15. 13). în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. în urma indemnurilor diavolesti. voie libera. darurile sufletesti (minte. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. adica diavolul. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. judecata. lipsa de mangaiere. cata nu le fu mirarea cand. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. Placidus. II. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. t e \ o x . acolo se pierde acest dar. care. în locul spinului. Cetateanul stapan e chipul diavolului. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. art. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. Raddcinile sunt placerile senzuale. ce le cauta mereu pacatosul. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. prevazute la capete cu plumb. dreptilor şi pacatosilor. fecioara şi martira. X. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. cu cuie etc. Legenda ne spune ca. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. Avtitia inseamna darurile ceresti. pentru iertarea pacatelor.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. Comem. 143 . VI. în fuga lor spre Egipt. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. în Messina (t 541). pe care o aseza pe o tufa sa se uste. la 5. la gustare ele au o dulceata oarecare. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. Comem. Flavia (lat. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. ca apoi sa ne amarasca. constiinta izvorata din lipsuri. Flacara v. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. Para defoc. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. dar mai apoi sunt pline de amareala. Vespasian. 22). martir la 95. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Flavian (lat. Comem. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. Foametea inchipuie golatatea. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. sora sf. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. La plecare. = balai): sf. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. vazura un lujer verde. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. sincere.

Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. = stralucitor. adica în Sambata lui Lazar. la 4. Ne spune o legenda ca. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. în calea spre Ierusalim. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. rachita. floarea patimilor. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". Comem. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. care purta toate insigniile patimilor sfinte. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. FI. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. Maria Magdalena culesese o floare. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. Se mai numeste şi floarea jalei. Floarea soarelui e simbolul creştinului. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. în dimineata Invierii. care s-au fost prins de cruce. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. cand au dezgropat-o din pamant. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. V. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. Comem.). Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . cazand o lacrima pe floarea patimei. la 29. palmier.. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. Flora (lat. lujerii simbolizeaza biciul. patimilor. martir în goanele lui Diocletian (t 304). dar ele au crescut şi de sub pamant. Passiflora. ca sa nu mai creasca. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra.. Duminica Floriilor. VII. cand urea Golgota. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. infloritor): sfant. culege-i. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. ovarul inchipuie paharul suferintei. mecanici. ca şi ochii Lui. Florian (lat. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. în ziua premergatoare. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". frunza e asemanatoare lancei sfinte. Mantuitorul ar fi lacrimat si.

pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. din cauza doliului de Saptamana mare. Inseamna şi faptele bune. . Bucuresti). dupa sfintirea rachitei. sanzienele etc). toti le iubesc şi le ocrotesc. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. izvorate din mormanml Domnului Hristos. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. al caror simbol chiar sunt florile.." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. frumoase. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. ca talismane creştinesti. preotul rasfira flori pe el. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale.. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. ale faptelor bune. care 1 . iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. adica azi sa-i strigam „osana". în cetatea cereasca..în biserica apuseana. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. care singure ne petrec şi dincolo de mormant. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. bucuriei sufletesti. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia."). iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". Ca simboale ale nevinovatiei. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. Florile sunt chipul nevinovatiei. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. La serviciul luarii de pe cruce. Prapori nu se poarta. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. Florile sunt cele mai simple.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. la recunostinta şi la mangaiere. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. semne de iubire catre cei adormiti. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan.. în Sfanta Scriptura obvin 145 . mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. al martiriului (crinul). cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic.

prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. care a . ori de lacuste (II Regi 8. Focul. ca şi vantul. Fluturele mai este şi chipul omului. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. 17.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. 3) prin iubirea şi gratia Sa. 24). art. din larva moarta în decursul iernii. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. Florile sunt şi chipul iubirii. inseamna stralucirea fecioriei.. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. Nou (in asemanari). dupa suirea ei la cer. adica lipsa de povata. în prima ori a doua zi de Paşti. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. Oul de Paşti). ca şi calamitate naturala. ce se aratase în focul lui Aron. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. biserica. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. crucile. Foametea. Fluturele. 3. Rusalii. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. s-au aflat numai flori. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. pe morminte. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. ca cununi pe cap ori ca jerbe. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. Fiindca focul constituie eel mai curat. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu.. Psalmi 96. al limbii. 13. dupa analogia ieşirii lui din papus. dupa puterea lor specifica. este simbolul invierii corpurilor. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. care incalzeşte. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii.) ornam cu flori altarele. 18). Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. puternic şi incalzitor element. pricinuita de seceta. 19. 14). pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. care ardea şi arde necontenit pe altar. 25) în Palestina. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. 6. cat şi în Test. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. icoanele. a. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. La sarbatori mai insemnate (Paşti. 2. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. 1. Florile ce le folosesc mirii la cununie. chipul blandetii şi al milei. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. al vorbirii. care este roza creştinatatii. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. Vechi (Cantarea cantarilor).VICTOR AG A adesea atat în Test. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. precum acela.

Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. lumina şi caldura. are 3 parti alcatuitoare: para. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. cu cat fumul e mai mare. în noaptea Invierii. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. 22). lumanarea de Pasti. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. iar unele virtuti ca adevarul. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului.. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. ramas de la romani. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. în iunie. Focul acesta se produce prin piatra. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. care se incalzeau în noaptea friguroasa. iar lui Moise în rugul arzator. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. spre a simboliza pe Mantuitorul. mai ales de friguri în acel an. cu amnarul. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru.. din biserica. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. ale sangelui acelora. 147 . tinerii sar perechi de perechi peste foe. strigand „Hai la focul lui loan. Dupa ce s-a mai stamparat focul. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. inainte de procesiunea invierii. ca lumina. prin unele locuri (Basarabia). cand soarele se pare ca mai scade din putere. Inchipuia dumnezeirea. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. Focuri.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. stinse mai inainte. Se crede ca. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. care inca inchipuie pe Iisus. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. focul. ce se aplica în lumanarea de Pasti. în octombrie. Un obicei. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. lui Samedru". De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). dreptatea. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. eel inviat.

BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.uns lUBXUBd B X .S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 . = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.ii \nux.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.s o d y o-.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u . Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.B03Ji \n\oqmxs .(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .

'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.lUIţOj. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .

Frunza e simbolul puterii sufletesti. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Smochin. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. slastd. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. Astfel şi Sfintei Fecioare. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. Inchipuie frumusetea spirituala. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. e simbolul locului de azil. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. art. Fuiorul popii. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. Cu acest prilej poarta un fuior. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere.pe langa alte daruri . i-a trimis durere şi frica. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. Frupt. al cainţei şi al smereniei. de scapare. de dulce. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. ca sa ucida duhurile 149 . care are 4 parti. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. sa inverzeasca. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. nici în bucurie continua. cand frunzele incep iarasi sa revina. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. Frunza de smochin v. Frunzis. frunzele cad mereu şi se ofilesc. spre moarte sufleteasca. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. ori de aparare contra arsjtei. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. se pregateste spre iarna. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. fiul harambasei. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". Primavara apoi. în schimb apoi .

Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. al razboaielor şi al vandalismului. Furnica e simbolul intelepciunii. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. Furtuna e simbolul pacatului. adica în care s-a ascuns duhul rau. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. 6). multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. La romani. 16. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. din fumul jertfei se dadea oracolul. 150 . furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. Ieremia 23. il nimereste fulgerul. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu.6). al prevederii şi al sarguintei. iar un cardinal. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. 2). La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. 19).) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. Funia este emblema diavolului. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. sau persoane.VICTOR AG A rele. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. De aceea limba de foe merge în zig-zag. aratand spre fum. numai pe unul. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant.

galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). art. simbolul nasterii şi al inceputului. Sfintei Fecioare. Garafa (sticluta). 16). la 5. Corul bisericii..de cate ori am vrut sa adun. Indata dupa ingropaciune.preot nejidovesc): sf. Galaction (evr." (Matei 23. lui Ioachim şi Anei. al greutatilor vietii.. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. daca canta ca cocosul. femeii lui Manoe. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca.. lui Iosif. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. galbene. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. Mihail.2). lui Zaharia. ingerul judecatii. Comem. Dupa culoarea uleiului. inchipuie garafa cu apa.. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. la talmacirea visurilor. Gavriil (evr.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. 26. 34). ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. XI. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. de obicei neagra. Galben. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. de unde şi numirea lui de aureola. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. 37. Galeria v. se arata lUi Daniil (8. chiar moarte în casa. în vreme ce pe arh. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. vinul ros simbolizand iubirea. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. galah . Galbenul mai e simbolul incercarilor. Nimbul sfintilor e auriu.

Genii: niste figuri de ingeri. Gheorghe (gr. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. cu inteles creştinesc. Patrusprezece e suma lui 7+7. inaripati. numar sfant. 10. 23-38) ajunge pana la Adam. fecioara. prin ale carei rugaciuni Parisul. = lucrator de pamant. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. Comem. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. a carei patroana este. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). şi lui Ghedeon. Gheena (evr. Ghenadie: sf. la 3. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. = femeie tanara): sf. LaMatei (1. Regatul de la David pana la Iehonia. 1. Ingenunchere. 39). Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. art. izvorand untdelemn intr-un vas gol.1) genealogia incepe cu Avraam. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. calugar în Athos. Ghedeon (Judecatori 6. ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. care tin faclii stinse.14). ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. Preofia dupa robie pana la Iisus. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. în timpurile vechi. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). zeilor pagani Moloh şi Baal. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. Romani 5. Romani 15. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul.17. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. XI. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. al gratiei. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. Ieremia 7. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. ca şi lui Toma. Genuncherul v. Epigonatiu. Genoveva (lat. 36) este prototipul apostolului Toma. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. serbat la 152 . fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc.20-22. ca niste flori. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. 31) copii şi oameni. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor.1. agricultor): sfant mare martir. Comem. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. adica incepe neamul sfant. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. art. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Genuflexiune v. 12). la 17. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus.

Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. Dimitrie il include toamna. jar sf. care marturiseste ca. Sf. Dupa aceasta traditie. El este patronul cavaleriei medievale. la 4. Aci a scapat pe printesa Aia. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. s-a dus în orasul Selene al Libiei. ucigandu-i pe acesta cu sulita. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. în ferestre. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. A excelat prin post şi rugaciune. Dupa traditie. intemeietoare de claustre (f 820). Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. cu sabia în mana. descantata. regele provinciei. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. se poarta la mana ori la gat. Gherasim: sf. este reminiscenta de datina pagana. la 17. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. Ghertruda (germ. Gheorghe. al cruciatilor. III. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. al Germaniei şi al cailor. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. deschide vremea frumoasa. ava în Palestina. de fag. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. I se supuneau şi animalele. ca talisman. în ziua de Sf. Comem. pe porţi. = luptatoare cu lancea): sf. le-a dar lor cheile timpului. pe acel loc. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului.23 aprilie. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. adesea mai are şi un steag în mana. pe cand era print al Capadociei. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. precum sf. iar pe la usi se infig ramuri de tei. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. ca mai tanar. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. sora lui Carol eel Mare. III. prin decapitare. Comem. 153 . sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Dimitrie deschide vremea iernauca. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. Sf. adica tatal Aiei. patronul Genevei. dupa felurite chinuri.

pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. art. ierarhilor. Gradele mari. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. presbiterii şi diaconii. Sfintirea lor se face prin pregatire. tonsura şi hirotonie.1) şi lumina.. stramosilor.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul.. sf. Gotic. Aureola şi art.. Globul ce. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati. sotia regelui ungar Stefan. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. inainte de citirea Evangheliei. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. Globul (sfera) e simbolul universului. ca simbol al frumsetii."). D. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. şi art. Ca vaduva." Isaia 66.. art."). mucenicilor. stil v. G. drept- 154 . prorocilor.. 7).. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. 9). Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. prizonier). V.VICTOR AG A Ghizela (germ. Golatatea protoparintilor (Geneza 3. Comem.. superioare sunt episcopii. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor.. Stilul. al nadejdii şi al iubirii.. = ostatec. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. D.. Gloria (marirea lui Dumnezeu). de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. în icoanele sfinte. Ierarhie. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. al lumii şi al naturii vazute. M. patriarhilor. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. il tine Dumnezeu sau Iisus. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). al pamantului şi al cerului. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. Nimb." Luca 2. Gloriola v. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. V. Globul pe care sade Dumnezeu. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3. G." Psalmi 18. la 7.

mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. care se tvas. 24. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. nu au fost impartasiti de gratia divina. pentru faptele lor de necredinta. al caror locas este raiul. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. roada multa va aduce" (loan 12. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. 155 . daca va muri. Graduale v. care tine o carte. ca pe o gradina. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". Gradinarul e simbolul lui Hristos. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. aceea a Testamentului Vechi. 24) frumoasa. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. art. I Corinteni 15. în parabole. 8. Graul. ca eel mai de folos nutriment. art. Gradina este şi simbolul altarului. 15). RodieruT).. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. mucenitelor şi cuvioaselor. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. iar la stanga este sf loan Botezatorul. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. 36). inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. 3. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. Graul şi alte seminfe. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. pentru toate roadele pamantului.. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu.credinciosilor. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. care a plantat biserica Sa. Obiceiul a ramas de la romani. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. 3). Gremiale. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. Gradina mai este şi chipul bisericii.

precum sunt „Kyrie eleison. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. de pe crucea Domnului. intru iertarea pacatelor.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. este . I. luat din mitologia greceasca. N. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. scris în trei limbi: greceste. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau.. apa v. art. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. impartasire. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. care sfinteau granele la 25 aprilie. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale.. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. macinat. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. Poporul nostru. Grecesti. Grijanie = cuminecare. art. 156 Gregoriana. v.. E un insigniu arhieresc. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. Grigorie. 24). astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire.. Marcu). latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. R. Grauntele este simbolul lui Hristos. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. ca plugar de bastina. art. treierat. cuvinte. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I." (loan 12. care simbolizeaza jugul lui Hristos. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. Grifon e un animal fabulos.) pana devine paine. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. Obiceiul s-a transplantat de la romani. procesiune la 23 aprilie (sf. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. Apa gregoriana. Gregoriu v.

Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul." Psalmi 50.". Ca sa-i scape de chinuri. Iisus a binecuvantat-o. adica hulele.. Petru o fierbe cate trei zile piatra.. intre multele obiceiuri. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. Lamdia.. sa taie. 30 iunie şi 1 iulie). Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. buzele mele vei deschide. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. Gutuia v. nimeni nu are voie sa manance. Singurul lucru creştinesc este. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. vorbele.in vesnica frica de grindina. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. Apocalipsa 1. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. iar sf. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. 16). ca un fel de jertfa şi rugaciune. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. trei ramuri de salcuta de la Florii. ci ce iese din gura. pana la Sanpetru ori Santilii.. art. Sf. inchipuie desertaciunea lumeasca. 157 . în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna.

în scop de a ingropa acolo pe straini. inainte de pacatuire. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. 35). al crimei. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. au fost goi. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. daca vrea sa ajunga la cer. Mantia calugarilor. 7) de la un olar. semnul fericirii şi al curatiei. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. art. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. afara de faptele sale ca om. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. sa o faca iarasi intreaga. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. Cumparat cu pret de sange. Primii oameni. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. în care trebuie creştinul sa se imbrace. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. loc de osanda. ce se rupe zi de zi.H I lac held a ma (evr. adica pacatuirea tot mai adanca. mai insemnand şi biserica creştina. al oficiului. Haina pestrita (Geneza 37. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. Haina ingereasca v. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. simbolizand prin aceasta ca dansul. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). Este simbolul rusinii. inchipuie pacatosenie. adica în stare de nevinovatie. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. în apropierea lerusalimului. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. . a faptelor 158 bune. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. talharie.

pe timpul lui Severus. Hedvig (germ. la 17. Vezi şi art. care a „calcat capul sarpelui. Comem. IX şi 10. = credincioasa: sf. Vechi se raporteaza la Dum159 . Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. respectiv a monahismului. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. la 28. X. Este patronul celor bolnavi de ciuma. = plina de gratie. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. Irma) germ. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. Heruvimii. Aretia.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. giubea. Heruvimi (evr.Haine preotesti (reverenda. Serafimii) al celor noua cete. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. Hermina (Ervin. impodobita): sf.. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. = luptatoare în razboi): sf. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. Haralambie: sf. al cantaretilor bisericesti. art. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti..' Hareti (gr. la 5.. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. Comem. = impodobita cu gratie).) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . 15). Haritina (gr. V. Comem.1. în biserica nu mai suntem pe pamant. abatisa în Trier (f 708). la 17. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. la 19. EJe acopar intreg corpul. martini sub Diocletian. XII. e simbolul lui Hristos. Intrarea cea mare.. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. = stapanul casei): sf." (Geneza 3. ci în ceruri. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. în Test. Comem. preot şi martir în Magnezia. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. a diavolului. II. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. în sfanta cuminecatura. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. X. Comem.

24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. Hirotonie (gr.. = behemoth): în Test. 6). Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. numita şi steaua lui David. acolitului. i se da sa citeasca Apostolul. cadelnita. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. Hipopotam (evr. la 16. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. art. care lucreaza. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. Vechi (Exod 29. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. de la care cere darul. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. Hilda (germ.). La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. are sa alunge spiritele rele.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. de bou.. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. care a mantuit lumea prin cruce. Hirotesirea (gr. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. cana de vin şi cea de apa. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. printr-inşii (Geneza 3. i se da sfeşnicul.). XI. La sfarşitul hirotesirii. formand o stea cu 6 varfuri. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. I se da un stihar. perşi ş. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii.VICTOR AG A nezeu Tatal. Apar adesea în corp omenesc. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. care aprinde luminile şi aduce prosfora. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680).18). avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. Vechi este personifxearea Satanei. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu. A fost în Test.18). Comem. iar în mana o faclie.a. ipodiaconi. iar plecarea în fat.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. sub numirea de Mogen Doved (v.24). Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. de leu şi de vultur. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu.

capul tuturor. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. manecarile şi ripida. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. are sa se asemene ingerilor. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. sta aici defatape sfanta masa. care raspunde tot cu „vrednic este". inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. Nerepeti161 . pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. este adica numai ajutorul preotului. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. Sfanta Euharistie. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. intrand în slujba sfanta. sa laude neincetat pe Dumnezeu. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. ca acestia. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. ca insignii ale misiunii sale. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. care inca poarta orare si. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. Umarul manuductorilor il saruta. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. Diaconii manuductori. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. exclama: „Porunceste Preasfintite!".

Hostia (azima. Hr. preotilor. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. cu multele sale lumini. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. Hortensia (lat.). ca semn de batjocura. Hostia e simbol al corpului.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. inchipuind ca acum este frate cu dansii. invierea şi inaltarea Domnului. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Horos. La fine. 28). precum mai unge şi palmele mainilor. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. art. adica mai tare şi fara defect. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. la 10. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. candelabrul din cupola naosului bisericii. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. incataramata la piept ori pe umeri. Vechi. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. IV. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. Hobot v. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. luptatori şi patimitori. lunga pana la genunchi. Ore. Hlamida (porfira. Vdlul miresei. la 1. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. Intr-o astfel de hlamida din urma. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. Olda): sfanta profeteasa în Test. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. martira în Salonic (t 300). Forma rotunda. mielulpascal. Cu uleiul catehumenilor. regala. precum vinul e al sangelui lui Iisus. . ce o purtau nobilii romani. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. H. Horae v. serband Pastile iudeilor. VI. sacrificiu. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. Holda (Hulda. Hostia are imprimata o cruce. art. Comem. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. = gradinarifa): sf. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. S. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. 1). Comem. a fost imbracat Iisus.

strugure din Ierihon. pelican. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. în temeiul Psalmi 44. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. poarta. Icoanele. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. ca simbol al creştinismului. în Test. 11). de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. Nou. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. Hreanul (tormac. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat.. 1). Tipuri au fost: Abel. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. Hram (ruga. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . inainte de a incepe painea. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. ca invatator. leu.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. cochlearia). incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. Iisus a avut toate trei dregatoriile. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10." (Isaia 53. cocos. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. ca un miel (loan 1. care icoane il arata ca Dumnezeu. impreuna cu pasca. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. Iona. al fructului Test. Vechi se ungeau regii. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. Hristos (gr. toiagul lui Aron. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. ca samaritean şi ca Mantuitor. paine. 29).. vita de vie (loan 15. se sfinteşte în ziua de Pasti. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. Melchisedec. fenix. maslin. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. piatra. ca planta amara. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. Isaac. soare. Samson. peste. izvor. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. lumina. batran. sfintit acum şi de biserica. numite vesperine. cale. David.veacul al Xlll-lea. nedeie. = Uns): e numele Mantuitorului. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. al Fiului lui Dumnezeu. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate.

apa. mielul. Humerale (amictus): o naframa alba. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). globul lumii tinut în palma. piatra unghiulara. Ca insignii. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. sub felon. coroana. de o parte şi de alta. dragonul. = ganditor adanc): s f . gaina. E patronul vanatorilor. Hugo (germ. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. un tron regal. Hubert (germ. impartasindu-li-se vestea. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. grifonul. pana la Inalfare. în semn de batjocura. (eel ce este). biserica = corpul lui Hristos. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. simbolizeaza infranarea vorbelor. sceptrul. sarpele de arama. carte. confectionata din giulgiu. cununa de spini. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. N H . 15) şi evanghelia.. vulturul. rol cu 7 pecete. miel. snopul de grau. pantera. M E . Comem. lumina de Pasti. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. camila.XI. ox N. cruce. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala.VICTOR AGA fiii oamenilor".12). buretele. chiar şi dupa moartea Sa. care este o aducere aminte de patimile Domnului. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). pomul. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. la 29. cadelnita. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. Comem. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. crucifixul. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. 164 . a pestelui. steagul la inviere.la3. = ganditor): sf." Geneza 3. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. IV. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. respectiv un cere intreg din aur. simbolul celor trei dureri corporate. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. mantia. toiagul. 16). delfinul. cu pietre scumpe. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii.. stanca din Horeb. linul. rol de scrisoare. cuiele. X P E . cocosul. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. Servind mai demult ca acoperamant de cap.a. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. fenixul. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. cand. ori X şi M ori. instrumentele patimilor.: roza aurea.

Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7.41). intunericul inchipuie osanda. cu cei 12 fii. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. = Hades. cu cei 12 Apostoli. Scara şi Piatra lui Iacob. care stapaneste în templu. „in cele mai de jos ale pamantului". calator). lat. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. Ca simbolizare a chinurilor din iad. 24) şi focul nestins". sf. Comem. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. Geneza 25. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa.26. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. la 19. lisus. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. apostol şi martir (t 41). art. a fost protoparintele poporului ales. 15. = Infernus. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. şi ucis cu pietre de catre jidovi. inca se duce în tara departe sa-si castige. v. 15). intunericul eel mai din afara" (Matei 22.20). Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. Precum Iacob a staruit. în Apocalipsa (20. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. la porunca Tatalui. simbolizau puterea dumnezeiasca. Psalmi 29. Este prototipul lui lisus. 25. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. VIII. = Gheena. ca m i r e a s a . lisus. evr. 3). Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. biserica. Iacob a sluţit pentru mireasa sa.13. Iacob: fratele Domnului. lisus. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. Iadul (gr. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. = inselator. Iacob. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. 15. X şi 25. de unde invata pe oameni. al carui Tata e stapanul lumii. II Paralipomena 3. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. Iacob (evr.

24). incalzindu-se la foe. Cocitus. ce le purta Arhiereul în Test. Iar.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. Flegeton). zeul timpului. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. neruşinat. 43). Styx. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. care a dat palme lui Iisus (loan 18. Dupa traditie. este tipul chitului lui Iona.). impreunate cu petreceri.11). Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. Vasile (1 ian. intr-un taler cu o piatra de moara. este zugravita în chipul unei femei. 22). Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. 19). Luna Ianuarie. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. cu al carui ajutor invinsese pe latini. Sf. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. s-a aratat obraznic.). care varsa din gura para de foe. Iadul. în icoana lumii. în iconografia bisericeasca. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. inchi- . gheata veşnica (Iov 24. aşa-numite Ianuale. caciula în cap. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. jertfe.). inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. felicitari. focul nestins (Marcu 9. cu cojoace în spate.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. oracole. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. Numele şi-l are de la acest zeu.) şi Trei ierarhi (30 ian. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). daruiri. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. Iconografia ne-o prezinta. care incepe cu septembrie. Simboalele iadului în Test. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. Vechi. Sf. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. ca pe un om purtand povara anilor. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. Varsatorul de apa (ianuarie). 22). incadrat intr-un chenar de zodiac.3). intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. cu cornul de capra (decembrie). şi Peştele (februarie). e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. colinde. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. loan Botezatorul (7 ian. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2.

supusa voii lui Dumnezeu. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. Ch. Creştinii cei dintai. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. insemnand ca. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. Maica Domnului). i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. dansa este fara de prihana. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. cele albastre sunt semnul supunerii. inchipuind pe Iisus. Mantuitorul. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. neschimbatoare. 15). Hristos. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. adica în dosul prestolului. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . sezand pe globul pamantului. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. IC. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. XPC (a lui Iisus Hristos). Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii.p u i n d c e l e 12 semintii. I. indeplinita în scopul mantuirii. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Ys. Theu. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. contra lunii care se schimba necontenit. şezand pe scaun ori stand în picioare. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. 167 . iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). iar în stanga IHC. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. (gr. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. Ios. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. Th. I c o a n a Preacuratei. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Pentru rezistenţa s a . a fost cinstitor al sfint. adica cine este patronul acesteia.

iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. La temelia iconostasului. Nicolae. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. Icoanele inalta. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie.: Zaharie cu jertfa. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. precum şi din necesitatea ca. La privirea sfintei icoane. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. cu lucrarile sale. la dreapta lui e Maica Sfanta. jertfa lui Melchisedec etc. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti.. le saruta. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. în randul de jos.. adica pe Dumnezeu. pe Sfanta Fecioara. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc.). S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene. stau icoanele din Test. transpun spre cele ceresti. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . Prin icoanele sfinte. un sfant protector (de ex. li s-a statornicit venerarea relativa. sarpele de arama. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. Nicolae) mai insemnat al bisericii. în masura în care se inmulteau creştinii. ca materie. cu indemnul de a le urma acestora. de ex. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. sf. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. dupa potolirea persecutiei lor. Vechi. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. spre a deosebi locul celor mai sfinte. Iconostas.

în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. exorcistii. ce a vazut-o în cer. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte.sau subdiaconii. Iedera v. ca şi acesta. 7). anagnostii. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. iar oul inchipuie mormantul Domnului. ierarhia bisericeasca. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. Ierarhie (de la gr. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. Ida (germ. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. mitropolitii etc. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . A fost şi tipul lui loan Botezatorul. ieros ~ sfant. Epheu. 5). Vechi. presbiterii şi diaconii. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. în varful iconostasului. art. prin alegerea şi prin predica sa. insa o deosebire de daruri. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. Comem.urma. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. cu deosebita cinste şi vrednicie. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. canonarhii etc. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca.. IX. iar treptele laterale sunt: patriarhii. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. Gradele inferioare sunt: usierii. = lucratoare. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. în legatura cu Pastile. se afla icoana rastignirii." (Efeseni 4. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. lectorii. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. citetii. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare.. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. la 5. Ieremia (evr. arhiepiscopii. ipo. care a fost sapat intr-o gradina. la mijloc apoi. II şi 4. ar fi ouate de iepuri. cantaretii. acolutii.

intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. centrul poporului ales. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Prin stricarea oamenilor. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. (t 600 a. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii.10). Ierurgii v. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. traducatorul Bibliei (f 420). Ieronim (Hieronymus gr. art. la 15. IX. V. 34). Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. Hr. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. =jerusch schalem = pace inalta. Comem.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. La poporul german a fost . Comem. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. E şi un indemn. Precum acesta s-a ruinat. Ierusalim (evr. Vechi. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. ca fiu al lui Dumnezeu. preot. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. orasul a devenit capitala. marturisitor şi parinte bisericesc. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. Sacramentalii. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. ca nu stiu ce fac" (Luca 23.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. VIII şi 30. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului.). = eel sfintit): sf. carora li s-a aratat Iisus mai intai. nu va scapa de soarta Ierusalimului. Ieslea e simbolul umilintei. Ierusalimul e simbolul sufletelor. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". „cetatea lui Dumnezeu". la 1.

E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. cand se crede ca mortii. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. Ignatiu. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. II. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. Sf. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. nume latin. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. Hilarion (gr. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. 6. inseamna: plin de foe. Sf. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti.) a fost tipul inaltarii lui lisus. X. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. Ilarie. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . Ilarie. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. ca inchipuire. S. = vesel). parinte bisericesc (f 368). I.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. mai ales copii. care nu se matura pana tine sarbatoarea. Isaia 45. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. se crede ca face sa fiarba marea. C o m e m . Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist.H. inţugata cu soarele. iar Loyola il avea pe piept. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). episcop în Pictavia (Aries). în singuratate. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. arzator. Toti trei se pregatesc în pustie. Comememorat la 20 iulie. Bernard de Siena. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. Teoforul. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Ilarion. martir sfasjat de lei în circ (t 110). sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. Hie (evr. la 1. La poporul roman în loc de iesle. la 21. I. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. pentru misiune. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. episcop în Antiohia Siriei. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. Comem. care-i şi purta în palma pirogravat. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. caci pe Hie 1 . pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. Hr. 8).

Biserica noastra.. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit.Inelul ca insigniu episcopal v. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). inelul de logodna se poarta pe deget. Inima e tului. Gloria. . Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. Spre aducere aminte de aceasta promisiune. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . se zice ca sf. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. art.VICTOR AGA mere de pomana. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Indelebilitatea. Iliton v. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. pecetea darului Duhului Sfant. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. Liton. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. art. Imnul ingeresc v. Inelul. Sf. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. adica nerepetarea botezului. inchipuie! şi cu viata inel. nesters. o credinta (Efeseni 4. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. art.Inelul piscatoris.. care incep apoi sa cante. 5). Inelul arhieresc. Indicia (enditia.. ce-1 pnmesc hism. V. Petru în scaunul pontifical. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. Axion.. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. . Imnul Domnului v. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. este patronul aviatiei. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. Inelul resc. Inelul. Ilie. art.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. prin nesfarsirea sa. Unde este numai pacat. art. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. Imnul triumfal („Sfant. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. 8). dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. Inelul mai inchipuie semnul. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Confectionat din materie mai prefioasa. e simbolul vesniciei. la sarbatoarea de sf Ilie. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). Heruvic. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. care a fost rapit de viu la ceruri. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului.

justitia. ori se pierde. Inocentes. Inocentii v. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine." (Apocalipsa 3. Inelul arhieresc (inel pontifical). Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. prin care titlu se arata vina 173 . VI. la 17.I. = nevinovat): sf. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). I. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. martir. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310). spre a intra numai ce este bun. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca.primesc monahele la intrarea în monahism. Sfinfii marunfi. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. central bucuriei şi al durerii. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. IX. este inscriptia de pe cracea Domnului. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. cum e şi inelul fara capat. numai pentru Domnul. Cu privire la inel. organul sufletului. care contin cuvantul lui Dumnezeu. spre a-i sfinti. art.23. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. la 16.N. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. pacea. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. unicorn): animal fabulos.R. Inelul pontifical v. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. iubirea.. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. Comem. Inocentiu (lat. 11). Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. amintit la Psalmi 21. Inocentie. ce-i primesc episcopii la investitura. Inorog (onagru. Inima e izvorul vietii. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. daca inelul de logodna se rape. art. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. Inocentia (lat.. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. 2). Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. Inel arhieresc. comem. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante.

a ne face semnul crucii cu inchinaciune. toiagul. inainte de intrare. care inchipuie viata de veci. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. de curapre sufleteasca. 2) candela . cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. şi cu deosebire preotul. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. 5). precum şi biruinta asupra pacatului. impartit în trei parti (tinda. Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. în casa lui Dumnezeu. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". fiindca ele sunt miresele. crucea. în mod vizibil. Creştinul. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat..15). simbolul puritatii vietii şi o roza. de lepadare a gandurilor lumeşti. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. calugarii cu mantia etc.semnul nevinovatiei. purtand în mana crinul. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . art. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. cum sunt mitra. tronul etc. Interiorul bisericii. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant." (Exod 3. ca un semn de smerenie. arata şi simbolizeaza în afara.). ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. Insigniile sfintilor sunt semnele. de pace castigata. vesmantul ros. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul . latineste şi evreieste. inelul. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor.. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. logodite cu patimile lui Hristos. au sa intre în biserica cu deplina evlavie. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. Insigniile episcopesti. ca simbolul maririi ceresti. ca simboale. Episcopi). pentru viata lor sfanta. obiectele distinctive.

Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. Precum lisus a iertat pe talharul. iar în potir e numai vin natural. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. care.Nascatoare. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. care este chipul cerului. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. nirii corpului lui lisus pe cruce.. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor.. Pasind pragul bisericii. sangele şi apa. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. Saruta apoi prestolul.". fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. Se tamaiaza sfmtele daruri. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. în fata prestolului se inchina pana la pamant. se poarta lumanari inaintea preotalui. inchipuit prin biserica. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne.te inca o data: „Intra-voi. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru". purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. care sunt temelia bisericii. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. e semnul rastig-... Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. sus la frunte. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. din inima sangeranda a Mantuitorului. facand inchinaciune şi semnul crucii. ridicat la frunte. care ceruse iertare. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta.. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. tinut în stanga. stand în fata Lui. -Potirul e tinut în mana dreapta. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. unde numai persoanele sfinte pot intra. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. mormantul Domnului. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. . inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta.. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. .. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes.

cand se asaza pe prestol. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. care au vestit venirea Mantuitorului în lume.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. mainile şi picioarele Mantuitorului. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. . Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. care au impartit intre sine hainele sfinte. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. le pune de o parte. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. Discul.. infasurand acoperamintele. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. umplut de mireasma tamaiei. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. adica. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus.. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. inchiderea perdelei. . Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. a fost dezbracat de ostasi. cu care s-a invelit capul lui Iisus. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. mai insemnand şi lumina cunostintei. spre a vesti evanghelia. cum facusera evreii.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. cand a inceput . sa nu facem şi noi. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. Sfantul aer. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. prin venirea Sa. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. cand a fost luat de pe cruce. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos."). inchiderea usilor şi tragerea. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare.

ca Domrt al unei imparatii. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. simbolizata prin usile imparatesti. moina ne prevesteste an bun. morale. pentru vedere. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. . Ioachim (evr. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. lepadarea acestor pacate. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". Inconţurarea la Vecernie. ci va stapani în ceruri. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. inseamna pe pagani. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. sotul sfintei 177 . iar nmsoare. senin la Vedenie arata an rau. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. De aceea nu intra cu insignii lumesti. Ioachim. Intrarea în biserica v. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. ci cu insignii mesianice. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. Intrarea mica la Vecernie v. art. care strigau osanale. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege.sa invete. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. simbolizau pacatele paganilor. se impart apoi lumini. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). care au primit credinta şi s-au increştinat. inchipuie pe popoarele pagane. iar vesmintele. art. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. iar manzul de asina. pe care inca nimeni n-a sezut. sa se inalte. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. Pruncii. cu insigniile pacii şi ale jertfei. udat. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. Biserica. neamurile.

U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .uiţnd sp isnţBO BUIB.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -. IB uqni mj '(/.soj B ID .8U .J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .

Are ca insigniu rolul de hartie. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. VI. = dusmanit. = sfasiat de cai): sfant. Isaia (evr. rugandu-se: „Doamne. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. Irina: sf. 7). Iov e prototipul Mantuitorului. Comem.. 8). Iacob (5. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Dupa dreptatea sa. VIII şi 28. 19). iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. Comem.. Rolul e semnul profe179 . Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. la 22. V. IX şi 5. parinte bisericesc. Sf.". 18.. adica la lisus. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. 3) „ci chipul lui necinstit. care a persecutat pe izraeliteni. la 13. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. Isac fusese numai tip. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. 32). Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. Precum Isac fusese intai nascut. Ituvew. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. 5). care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. Desi Isac nu a murit de fapt. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. Isabela (span. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. VIII. tatal sau il daduse insa spre moarte. = laudatoare de Dumnezeu). lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. lisus a iertat pe asupritorii Sai. şi a fost jertfit. defaimat a fost şi nesocotit. 110.. Tipul lui a fost Faraon. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. Hipolyt (gr. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. VIII. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. ferastraul şi o ramura verde. E simbolul tiranilor plini de cruzime. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Iov (evr. Isac e prototipul lui Hristos. fiu iubit al tatalui sau. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). sf episcop în Lyon. precum în adevar a inviat pe Hristos. Comem.tati" (Matei 17. 34).

Comem. V. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. Ramura verde o are.Comem. e simbolul pamantu. Sf. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. fede urmat. VIII. ca persoana istorica Isidor a (gr.. la 5.a r fi inghitit un cedru. riale pentru ceata Apostolilor. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat.VICTOR AG A tiei. sat. adica. 22). lui blestemat de Dumnezeu dupa cade. e isop".ca Acela va mantui pe poporul Sau. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. cu parul rosu. Iulia. la 7.a u adulmecat.21).Hr. amintita ade. incepe impart colaci Iisus (evr. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. ca Dumnezeu. Matei 1. = sul sufletului. Alt Isidor comem. Cele trei feluri de ispitiri 180 . isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. Isop.9).. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. cu deosebire fata de sirile sale bune. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). care este chipul mandriei.". Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. Iuda are ca insigniu punga. dupa traditie şi dupa legende. T aduceau în de grau. stralucitor). spre a ne fi şi noua pilda tanar. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie).. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. Ferastraul il are ca insigniu. în opunere cu raiul. Comem.". ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Din pricina gustului amar. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . acestia insa 1 . Isidor (gr. este simbolul curatirii. = darul lui Dumnezeu): sf. rea lui Adam. Iuliu (lat. = mantuitor. lacomia şi ravna dupa castig. VII. Iuliana. adica mantuirea -Egipt (t 380). omenirii („si vei pune numele lui Iisus. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. la Iuliana: Aurelian. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. pacatului. sea în Biblie. XII. la 21. Iulian. al (Levitic 23. Psalmi 50. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. chiar la rugamintea profetului.). Lupta incepe în pustie care. E infati(Matei 4). la 31. Iisus le-a invins pe toate. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri.. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. Iulian (lat Galatia pe Comem. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). respectul legii. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. liberator) e numele lui Mesia. planta orientals. voios. = daruita de Dumnezeu): sf. scaderi. apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau.

Iconografia o zugraveste în forma unui leu. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. tamaie şi pelin. Iulie. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. mai apoi Iulius. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. la 5. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. iar în zodiac are racul ca insigniu. ori de la zeita Junona.Iulian (lat. Procopie) cand „arde piatra în apa". Deuteronom 16. care tocmise calendarul. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau).9-10). difc la biserica usturoi. fiindca acum se coc ciresele. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. creste acum sj se dezvolta. uscate. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. apoi se impletesc în cununi pe la porti. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. la 16. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. al cresterii şi al libertatii. în 24 se impart colaci. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. se serbeaza contra grindinei. care mai intai au sa guste din fructele parguite. 13). care ii ziceau Quintilis. tinute de frica grindinei. sunt pastrate de leac. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. Comem. Iacob (iulie 25). în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. IX. adica. Numirea populara este Cireşar. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. Iuliana: sf.III. incepe sa se coaca. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. ce influenteaza şi asupra omului. a şaptea în eel civil. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. la 15 se cinsteste Cirica (sf. Chiric) pentru ferirea de napaste. Numirea a ramas de la romani. martira în goanele lui Aurelian. luna a unsprezecea în anul bisericesc. Dupa istoricul Meletie. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. pe case şi la uşi. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. cu care se impodobesc tinerii. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). E astfel simbolul tineretii. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. la 12. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). care leaga graul. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . dupa numele imparatului Iulius Caesar. Se aduna flori de sanziene. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). în natura. ce se dezlantuie. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. care apoi.15. în atmosfera. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. La romani a fost consacrata tineretii. Comem. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor.

sa fie invrednicit de apa vietii.). V. se crede ca sf. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. daca tuna şi fulgera. Iustina (lat. fratele lui Hie. invioratoare. Iuliu (lat. apa. VI şi 13. în ziua de Santilii (20). proas-pata. purtand 7. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. care a nascut pe Tomii. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. 38). Izvorul. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. Preotii şi credinciosii. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. IV. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. fac procesiuni la camp. cuvioasa fecioara. Dupa inmormantare. scriitor şi pa. ca element de viata. luminata. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). rizata de huni (t 451). art. sale. la 27. Comem. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. din care a rasarit manaceasta zi. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. de induraIustina: sf. VI. Tragerea izvorului rinte bisericesc. filosof. marti. martir în Sebaste. caruia de regula i se dau şi drept): sf. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. Se face pasca şi se rosesc o u a . la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. Iusta. la 1. în Sambata Sfanta Nascatoare. e un act de elemosina. de mila. izvorul e inchipuirea renasterii. în Durostor langa Dunare (t 302). Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. unde se sfintesc şi se Hristos. ce izvorasc din rai. erau în Test. inchipuie ca eel raposat Comem. Comem. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. Izvorul. = luminat): sf.VICTOR AG A copii. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v.hainele de pomana. Foca este tinut pentru primejdia de foe. se scalda în Mantuitorului. în 22 sf. Izvoarele. „apa vietii". tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. 10. martir în Roma (ţ 166). care se tine şi azi la poporul nostru. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. avand apa buna. la biserica. = eel la un creştin. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. în decurs de 6 saptamani. Iustin. a trage e un obicei ramas de la romani. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. Iustin.

lmblatirea în Test. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. Vechi (Levitic 12. spre rasarit. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. ca sa dea marire. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. Inainte de imbracare.". Preotul ia pruncul în brate. putea sa. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&.. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii.. 183 . dupa rostirea rugaciunii anumite. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v.22). II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. pe care le savarsim: cu gandul. cu vorba şi cu fapta. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. art. care se asemanau cu imblaciul. Luca 2. il preda mamei.). Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. Obiceiul a trecut din Test. 2-A. art. mai ales a incalcarii de catre duşmani. Sarutarea veşmintelor). pentru o stare de sfintenie.. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri.. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata.

mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. Imbracarea pruncului cu camasa alba. E totodata şi aducere aminte de haina alba. la judecata mare. se face semnul crucii. cu care raposatul trebuie sa. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez.. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. 34). adica a apei cu vinul." loan 19. în haina simbolica. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. mireasa lui Hristos. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. Din coasta noului Adam.ei Sfantului Duh". inseamna nevinovatia. a iesit Eva adevarata. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 .. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. în semn de multumire pentru aceste daruri. inchipuind ca raposatul. Inainte de impartasire. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. impreunarea sfanta v. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. protoparintelui nostra sufletesc. preotul liturghisitor. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. Impreunarea chipurilor. Peste apa. ia partea IC. adica biserica. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma .VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. inainte de amestecare. dupa ce a frant agnetul. art. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos.dupa afundarea lui în apa botezului -. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. Impreunarea chipurilor. respectiv crucea de pe el.

prin inaltarea Sa. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. în biserica apuseana.în cele trei zile premergatoare. la 40 de zile dupa Pasti. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. astfel şi eroii. unde Mantuitorul. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. La vecernia de jnţercuri-seara.lemnului crucii de catre sf. la nemurirea din ceruri. care sa-i faca vrednici de cer. numite zilele procesiunilor. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. dupa obiceiul vechilor creştini. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. impodobita cu mirt ori cu busuioc.". semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii.. se fac procesiuni solemne. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. preotul ridica crucea spre toate regiunile. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. ca simboale. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. din central comunei ori din fata bisericii. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". simbolizand conductul Apostolilor. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. Prin inaltarea sa. De aceea la monumentul lor din cimitire. s-au inaltat în marirea cuvenita. aprinzandu-se candele şi lumanari. Caci precum Mantuitorul. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. Inainte de a o aseza pe tetrapod. fiindca credincioşii. face procesiuni solemne. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. s-a inaltat intru marire. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. descult şi cu capul descoperit. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. Elena la 326. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. biserica universala. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. inaltarea Domnului (Ascensio Domini. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. 3).. 185 . La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. în joia inaltarii. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. dupa pregatirea demna . inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu.

incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. zidite pe piatra tare a credintei. la care vor curge popoarele" (Miheia 4.. arhangheli. 5). spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. cand preotul. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. Incensator v. Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). Inchinarea ce o fac creştinii. trebuie sa se dezbare de corp... în semn de multumire sincera. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti.) şi a trecut şi la creştini. a rupe orice legatura cu cineva.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. 2). Precum incaltamintea acopera piciorul. ingroparea şi invierea lui lisus. Chipul ingeresc eel mic. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc.. cu coifuri în cap. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. ingeri) al celor noua cete. sa se lepede de tot ce este trupesc. cu za de metal. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. Inceputul chipului ingeresc v." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. adica sa lepede tot ce are corporal.. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. A-si scutura praful de pe picioare. 5) sa se descalte.". Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. ele apar ca „cetate deasupra muntelui.. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. Inaltimile simbolizeaza cerul. lisus se roaga pe inaltime. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. pamantesc. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. exclama „sa luam aminte sfmtele. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. art. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. inainte de sfanta cuminecare. inchipuie moartea. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. asa corpul acopera sufletul. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. Inchinarea credin- 186 . Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. art. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. Sion. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor.VICTOR AG A inaltarea sfanta.3). Cadelnita. Evreii în Test. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. 14).

la serviciul botezului. inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. în semn ca El are „nume. vechea sarutare a pacii. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. Inchinarea pruncului v. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. Intrarea cea mare. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei.. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. Inconţurarea bisericii. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar.. Se manifests în actele publice şi private. art. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. cu cantarea „Isaia dantu187 . Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. caruia toata suflarea are sa se piece". precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. ce s-a indatinat în vechimea creştina. inconţurarea mare v. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. Logodna. Otratire. iar inchinarea capului. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. impacarea cu toti oamenii. vesnicia... Incredintare v. art. cu ocazia sfintirii ei. art. în cultul intern şi extern. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. în care a intrat acum. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus." (Matei 5. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru.".32). ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti.

Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. Ingeri (gr. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. trimisi) sunt fiinte personale. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. Ingenuncheaza magii. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. Oprirea preotului în dosul prestolului si. O facem cu deosebire în timpul postului. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. de catre preot. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. Inconţurarea mica v. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. Apostolii. simbolizata prin plecarea capului preotului. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului.". dupa ce a deschis uşile imparatesti. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. nemarginirea iubirii lor conţugale. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu.. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. în timp de cainta şi calamitati generale. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. vestitori. 60). . oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta.. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. art. 13). Intrarea mica.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. 54. II Paralipomena 6. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera. = soli. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. spirituale. Iisus în gradina Ghetsimani. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia.VICTOR AG A ieste. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. Stefan (Faptele Apostolilor 7. create .

Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. 21). Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. fara haine. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. iar în mana cu atributul misiunii lor. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. 35). ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. Incepatoriile (Virtutes). Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Clasa II.. 9. ingerii sunt infatişati în Test. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. Mai adesea ii intalnim ca tineri. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. cete. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). ingeri) al celor 9 cete. 14). în Test. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. al ascultarii. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. Serafimii. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. legiuni. stau în armonie desavars. imateriali. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. incinşi cu brau şi purtand orar. uneori chiar şi cu chip de amoreti. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. ori sunt infatisati ca niste copii mici. Puterile (Potestates). sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. Heruvimii. nu imbatranesc. Faptele Apostolilor 10. Ingeri. Prin impartasirea cu sfantul botez. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. ci traiesc vesnic. Ingeri (Angeli). sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat.ita impartiti în 9 cete. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. Arhangheli. Crinul buneivestiri il are Gavriil. al pacii si 189 . Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. Domniile (Princigates). Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. 15. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu.7). iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. 12. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. iar mai tarziu. fiecare treapta avand cate 3 cete. Stapaniile (Dominationes). Clasa III. arhangheli. al caror sediu se crede a fi în creieri. 30). Ei sunt chipul blandetii. adica în haina nevinovatiei. la ortodocsi. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. Scaunele (Troni).. au insa cunoştinta şi vointa libere.

. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi.". dar. pana la a doua venire. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. ne prezinta un sir de simboale. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. Dupa ce creştinul a murit. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. 18). Sunt chipul semetiei. Inmormantarea (inhumarea. Inmormantarea. neatins şi netulburat. Ingroparea v. prin toate actele sale de cult. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. ori de mana cu un copil. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. Cand omul calca pragul pacatului. Creştinii. Inhumarea v. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. Inmormantarea. alunecand tot mai în jos pana la iad. 19) „pamant esti. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. sfintit. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. Inmormantarea creştina. ii vedem cu aripi şi zburand. în loc linistit. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. art. art. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. mai negri. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. frumosi la chip. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. La moarte. dupa pilda Mantuitorului. pe care-i apara de prapastie. dupa cuvintele lui Dumnezeu. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. rostite catre Adam (Geneza 3. trebuie sa fie ingropati în pamant. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. isi pierd frumseta şi lumina. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. devin tot mai urati.VICTOR AG A al frumusetii. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. I se ung toate 190 . caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. al mandriei şi al increderii de sine.. pe masura ce se pogoara în jos. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. mai intunecati. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. ca dreptului Judecator. adica al celor mai detestabile pacate. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. ingerul se departeaza. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. pentru ca în cer nu are loc pacatul.

care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. în multe parti bradul. cu fata în sus. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. la invierea de obşte. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. intra imparatia Domnului Hristos. care în acest scop intrebuintau chiparosul. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). -Trei lumanari şi statul (toiagul v. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. . pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. -Bocetul. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. -Punerea mainilor cruris. iar icoana (la preoti evanghelia. cu care odinioara. în care a vietuit raposatul. care trecea sufletele peste raul infernului. art. cu moartea deodata pier toate vorbele. . . ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. precum şi cantecul zorilor. în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. obiceiul a ramas de la romani.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. Privegherile la 191 . sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. adica în lumanarea muribundului. cu privirea spre rasarit. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. inchipuie durere mare. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). . adica spre raiul de fericire. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). pe acoperitorul fetii. I se pune pe zabranic. care simbolizeaza haina dreptilor. intr-o camasa alba. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. care ni-i inchipuim la rasarit. precum şi banii infipti în lumanarea de mana.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. mtr-un sicriu (racla). tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. ce sa se pogoare asupra raposatului. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. urzit de la romani sj de la evrei.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex.

. aratata în extern fata de raposatul. .8). Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte.VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. prin botez. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. . intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul.A treia zi. face citiri din Apostol. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. ca un creştin adevarat. . care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. asa il conduce acum. cu corpul. pompa. -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. ! doliu şi durere mare. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. obicei roman.Muzica instrumental. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. . precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. 4). cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare. raposatul în biserica cea cereasca. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. . ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu..Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. la odihna vesnica. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. Starile (opriri. cu agheasma ori cu ulei. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor.în biserica se . simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. prin locurile pe unde umblase în viata sa.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu." (Psalmi 50. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. .

cu rostirea de „in veci pomenirea lui. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. tarana ridicata cu harletul. care aruncau 193 . exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot." (Psalmi 23. 27). care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. Dumnezeu sa-i ierte. fie-i tarana usoara. art. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti. picioarele spre rasarit. la jertfa nesangeroasa. adica sarutarea crucii. la ultimele rugaciuni. Cantarea „!n veci pomenirea. pana la judecata din urma. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. la copii: „A1 Domnului este pamantul. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. Obiceiul a ramas de la romani.. apostoli şi rugaciuni mai multe. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. aruncand în groapa de fiecare data.. şi rostind. o forma a crucii lui Andrei (X). farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. . pentru ultima oara. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire.. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. Sigilarea gropii). spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. iar liturghie deplina i se face. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata).canta Catisma în trei stari. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit.. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma.. peste sicriu. carbunii şi cenusa din cadelnita. taind de fiecare parte un semn. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. adica cu puterea Duhului Sfant.. cum a stat în viata sa la rugaciune. La morminti preotul arunca în groapa. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. respectiv de fiecare parte. . sunt simbolul ultimului ramas bun.

vamesi. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. Crucea pe mormant. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. cainele pazitor al infernului). ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. Jelirea. Dupa xnmormantare. care a purtat sarcina vietii sale. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. care considerau cadavrul de necurat. comandare. la casa mortuara. ne arata ca aci este ingropat un creştin. în care s-a pus o piatra naturala. coliva. de legatura sufleteasca cu eel mort. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. adica sa priveasca spre rasarit. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. Florile legate în jerbe. precum şi cele plantate pe mormant. asupra pacatelor. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. de zahar. paosul şi colacul. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. pe mormant ori se agata de cruce.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. spre soarele Hristos. iar dulceata de miere. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. voaluri negre şi haine cemite. petrecand pe Maica Domnului la mormant. La pomana. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. precum şi rudeniile. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. Se face apoi praznicul (agapa. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. petrecatorilor şi rudeniilor. 4). Apostolul şi evanghelistul loan adica. unde este lumina etema. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14.despletirea parului. tamaierea. pomana. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . pentru care este acum xncununat în ceruri. cu picioarele spre rasarit. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. elemosina. Aprinderea luminilor. doliul. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. pomana). ca semn de comuniune. sunt semnele iubirii sincere.Cununile se asaza. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. 194 . pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. xşi spala mainile xntr-un lighean. . la capul mortului. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant.

Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. Tot astfel insemnarea în chipul crucii.". Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. Primogenit.". chiar albe şi nu se face dezlegare. Antipascha. Ziua aceasta. art. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. art. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. o serbeaza credinciosji cu pietate. cu sfanta Evanghelie. Intaiul nascut v. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. la sarbatoarea sfantului Ilie..-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . cu vesminte rituale colorate.. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. la sfarsitul liturghiei. numita ziua hramului. la proscomidie. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. în chipul crucii. Insemnarea pruncului. ziua de ruga. sfantului Nicolae etc. la inceputul liturghiei. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. Semnul crucii. Tipul acestei insemnari a fost în Test. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii.). care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. ce o face preotul cu semnul crucii la botez.. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. la ruga. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. adica cu rugaciunea crucii. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . art. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. Innoirea invierii v. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului.se savarseşte fara jale mare. Insemnarea.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata. Sfanta Cuminecatura.. ca jertfa bineprimita.

iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .B9Q inxnu9ranq9. '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.sui B rags -ndB BX 'xodoux.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini. B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.XJS9A 9q39Jn xnţn. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.B3 BaaaaJBOjux SXUOI.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.

18). In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. în zorile zilei (Matei 28. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor. cad în pacatuire. Lazar (loan 11). dar pacatuirea lor se tine în ascuns.11). la lumina zilei şi fara sfiala. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale.. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. Matei 28. pe care i-a inviat din groapa. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". 1) ori la miezul noptii. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . trecut deja în descompunere. inconţurand biserica ori o parte din sat. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. . Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. în vechimea creştina." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare.. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. pessah . nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care.trecere).. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. Fiica lui lair (Matei 9. Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. raspandind duhoarea faptelor lor rele. în fata lui Dumnezeu insa. în noaptea Invierii se tinea. adica. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. procesiunile. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. „soare" intre celelalte sarbatori.. praznuindu-se cu bucurie mare. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. Nou.Fiul din Nain (Luca 7. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. luate toate din Test. dupa o viata petrecuta creştineste. portile. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". nu iese în public. boieri.Invatatorii legii şi Fariseii din Test.

latineşte şi evreieşte. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. ca ciunea amvonului. mielul etc. painea. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). Craciunului şi a Bobotezei. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. în acest inteles poporul a adoptat. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. ou. citesc de pe amvon. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. carnea. miel. . ca inchipuire ca aceeaşi zi. precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". ouale.. cu sfeştanie. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere.30. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. precum s. inviat. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. colacul.12). se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. obi?: rost.Biserica în decursul Saptamanii mari. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. . Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. lumea a ieşit vestirea lor". Bucatele o u a ale zeitei Leda. i de la acestea de azima. se namra moarta s . Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. ou roşu. Psalmi 18. sunt sfintite de preoti. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. diaconii o altar). se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. dupa Apostolii."). intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. asupra caselor creatine care.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut".. loan 21. cand li sa comunicat vestea inviere. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". sarea. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. spre a simboliza ca. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. în „Adevarat ca a inviat". spre a simboliza ca prin limba tarii.i la clopotele.43. în fata Apostolilor. Paşti. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. . la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. nata. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte. La Svetilna preotul iese creştina. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor.. precum locul lor).

Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. simboalele soarelui. . se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. numita Saptamana luminata. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate.Tipurile invierii în Test. Oul). A d e -varat a inviat". art. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. La intalnire. lumanarea de Pasti. scaparea lui Iona din chit etc. ca simbol alrenasterii. paunul. Oul de Paqti). se serbeaza primavara. în case. . tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. credinciosii. azi se tine în trei zile. 199 . cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. pe drum. obisnuinta fara de nici un rost. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". salamandra. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . pana la Inaltarea Domnului. fenixul etc. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. La romani. Pastile.a u furat pe Iisus din mormant.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. pe la fantani. oul de Pasti. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. Samson. care incepeau anul cu primavara. .creatiunii şi ale invierii (v.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. E totodata dovada despre invierea corpurilor. primavara. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. şi art. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului.

E tipul jertfei liturgice. postul ş. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. Ca o reminiscenta. presararea capului cu cenusa. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. Ahasverus. Proscomidier. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. nespalarea. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. care a adus paine şi vin. imbracarea în sac. art. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. adusa pentru iertarea pacatelor. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". iar roma- . ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. cer ploaie pe timp de seceta. prin care acte se simboliza durerea mare (v.. în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. Sfanta Joi. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. David joaca în fata chivotului. art. sj Doliul). e luata din paganism. Jertfelnic v. în Test. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. purtarea vesmintelor negre. L-au avut şi il au toate popoarele. jocul religios la sarbatoarea corturilor). în credinta poporului. Jidovul ratacitor v. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. jucand şi cantand.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. Vechi.a. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Jertfa simbolizeaza credinta. De aceea biserica creştina il condamna. în Test. derivat de la zeul Joe-Jupiter. ca personificare a zilei. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate.

Judecata de apoi (Judecata din urma. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). dupa datina evreilor. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. Joia mare.20). prescurile de Paşti. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. sau feria quinta. cinei de taina. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. evidentiind puterea lui Hristos. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. şi pana Duminica dimineata la Inviere. în credinta poporului. art. art.m. a vinderii. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. aşezarea Sfintei Euharistii. ce se obisnuieste în unele tinuturi. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. pe Invatatoral. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. unde Petra s-a lepadat de Iisus. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. judecata şi moartea lui Iisus. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. inainte de a canta cocosii a treia oara. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. Joia verde v. cum o numeşte şi azi biserica latina.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". art. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. impreunata cu vecernia. Joia aceasta are supranumirea de mare. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. ca 201 . Dimineata. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. ierarh Nicolae din Mira. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta.). iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. Joia patimilor v. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). intra comemorarea spalarii picioarelor. tradarea şi saratul lui Iuda. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. cina din urma. spalarea picioarelor. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. Joia mare (Joia patimilor. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. E numita Joia verde. Joia inaltarii. Joia mare. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. amare.

care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. Vechi inchipuie mantuire. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. Judecata din urma v. cu relicvele sfmte. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. Iisus il condamna ( M a t e i 5. Junghierea agnetului la proscomidie. spre a marturisi ceva cu adevarat.. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. art.VICTOR AGA judecator. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. ca simbol al indurarii şi cu sabia. Sf.. de obicei roşie. 28-30): „luati jugul Meu". Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. ce ne apasa. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. Apocalipsa 1. Era şi în Test.. 2. al atarnarii de cineva. Ciprian aseamana jugul cu crucea. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. 25). incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. Vot. în opunere cu jugul lui Hristos. art. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. 10. loan Botezatorul. Judecata de apoi. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. 23-24. art. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor.. 2. cu cartea vietii. eliberare din sclavie. iar impreţur zburand cetele ingeresti. Jugul e simbolul robiei. 27). gandindu-se la marea dare de seama. de-a stanga pe sf. 34).". Ruperea jugului în Test.") cu crinul intr-o mana. 16). a fost o sarcina grea. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Juruinta v. Juramant de credinţa: în Test. marirea Lui. 3. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. cu crucea. Isaia 9. Vechi (Geneza 14. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. Judecata de apoi. care. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. . 24. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. Judecata universale v.

din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. art.. cu care a udat picioarele Mantuitorului. Lacrima este simbolul caintei. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. ambele formand semnul crucii. format din niste cercuri şi linii curbe. ce ni-i descrie sf. impestritata cu fireturi. art. de cainta. De sul atarna o panza.38). la pierderea fericirii raiului.). impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. Prapor). numai invatatura s f a n t a . Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra".. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. Plangem de bucurie şi plangem de durere. ca un fir al Ariadnei. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. 5). Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite.L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. purpura patrata. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. Cei dintai oameni. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: .) au plans. Este insigniul 203 .. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. Lacrimile Magdalenei. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. al durerii şi al chinurilor. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. de sinceritate care va fi rasplatita. numit drumul Ierusalimuhd. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere.

= renumit): Sf. Pe la noi. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. care impunsese pe Domnul. Ladislau (germ. Dupa analogia acestora. Psalmul (136) de pocainta. este simbolul binelui sufletesc. 14-15. D.4)..." (loan 19. Ca mijloc de pedeapsa. L. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. cum au fost lacustele plagilor egiptene. fiind mai apoi şi martirizat. inchipuie amaraciunea vietii. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Fiului Pierdut. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi.. fiind eel mai intaritor aliment. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. Vechi (Levitic 11. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. caci Longhin sutasul. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. la 27. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. Comem. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale.). Lamaia. Lamaia cu gustul sau amarui. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. cand se tine sarbatoarea.). la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. în Test. 22). Intru amintirea acestei impungeri. precum 204 . . La raul Vavilonului. a fost eel dintai care s-a increştinat. mania de mandrie etc. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. acru. VI. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. al fericirii. rege al Ungariei (ţ 1095). Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. Lacustele. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. evreii. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. judecatii şi D. 34). intrebuinteaza fructul de gutui. sunt simbolul boalelor. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. în anotimpul de toamna. 5). dupa traditia iudaica. în loc de lamaie. adica cu simbolul lancei sfinte.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Avem lantul faptelor bune. al penitentei sincere. Laptele. loil 1. lantul e semnul robiei în pacate. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. la pogorarea Sa în iad.

Este şi primejdia mortii. Se aseamana oamenilor. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. adica ne-a trimis lumina evangheliei. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. precum e starea viermelui în larva. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. care au inima ca şi moarta. asemenea acelor evrei robiti. La revedere v. a patimilor şi a mortii Domnului. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. iese 0 viata noua la timpul hotarat. caderea lui şi urmarile pacatului. art. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. care sa-i ajute spre viata noua. dupa Psalmi 118. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. aceasta lauda se imbina cu ora I. care e infatisata adesea cu lat în mana. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos.. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. ca şi aceia." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. ne indeamna la pocainta şi la postire. sa ne reintoarcem în tara fericirii. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia.. 4) lauda manecarii (utrenia). Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. 205 . 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte.35. Isaia 24. Latul (cursa) (Luca 21. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. ce se aseamana unui mormant. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul.fusesera evreii în timpul robiei. Revedere. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. mai bine zis pentru neinfranare. precum sj pogorarea Duhului. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. dar care la primele raze de soare iese la iveala. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. precum d i n larva.

la 17. care cuprinde ora III.' Hr. Lavoarul (spalatorul). Laur v. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. XII. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. Laura (lat. al sfinteniei. care au adus jertfa. ce a fost facuta de Moise. ce se afla în tinda cortului sfant. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. VI şi sfanta Liturghie. 3) Rugaciunea de amiazazi. art. Lazar din Betania (loan 11). Comem. Laurentie. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. Comem. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. = incununata cu laur. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). colacilor. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". a colivei. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. Legatura sangelui. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. Vechi (Levitic 7. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Mormantul e simbolul lumii. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. iar lumea un mormant. utrenia şi ora I. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. Precum corpul. . piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. de datoriile . din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. la 10. preamarita): sf martira în Spania (t 864). în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. 14). care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu.. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. VIII. Pe cei ce il iubesc. la 8. Lazar (evr. X. Comem. Laurentiu (lat. a fost simbolul curatiei interne. Laurentia (lat. Viata nu este alta decat moarte. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. în care suntem adanciti. unde preotii aduceau darul leganat. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). la 19. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma.). Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. Dafin.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. ~ laureat. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. Comem. X. ca sfant.

Comem. la 22. VI şi 13. fost markgraf în Austria (f 1136). = leu): sf Leon eel Mare. II. Alt Leon. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. la 1. ca o legatura trainica. IV. Comem. Leontia. ce le purtau leprosii. inchipuite prin hainele rupte. Leopold (germ. II sj 11. Comem. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. dar va invia pentru ambele stari. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". Frate de cruce). la 18. Comem. la 18. zicandu-i: „Meştere lemnar. Leon (lat. Leonida (lat. Precum lepra amorteste corpul omului. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. este blestemat cu mesteşugul sau. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. în drumul spre Golgota. Leo. al neputrezirii. = tare ca un leu): martir comem. Painea apoi o mananca impreuna. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). IV. Leontie (lat. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. Leontina (lat. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. Cand Maica Domnului. 5. = leu): sf. II Cronici 13. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. al neviolabilitatii (Numeri 18. III. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". la 18. iar sangele il scurgea 207 . = curajos): sf. Preotul taia una dintre pasari. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). fiindca sarea este simbolul conservarii. Levitic 2. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. art.13). Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. pentru ca n-ai mila de fiul meu. 19. Legatura sarii se numea în Test. simbolizand comunitatea de prietenie. IX. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. neviolabila.impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. sihastru şi martir în Patara Liciei. papa şi invatator bisericesc. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. la 15.

puterea fizica a acestuia. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. 5). este şi chipul tariei. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. Seminfia lui Levi a fost aleasa . ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. al puterii de stapanire.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. Leul. vie. în Test. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. catedre. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. Leviti. leviti. alegerea. Levi este prototipul preotimii creatine. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. 5). Impartita în trei trepte: arhierei. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. din moarte.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. Balaur. Infatişat pe monumente sepulcrale. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. Vechi. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. preoti. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. simboliza. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. 19).în locul celor dintai nascuti .VICTOR AG A in apa. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. art. trecuta. Leul fund eel mai puternic dintre animale. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. prin urleml grozav. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. Un leu sau mai multi. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. 9). Leii care poarta coloane.. 4).ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. Leviatan v. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. leul simbolizeaza corpul omului. deoarece apa este mijlocul curatirii. portale. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului.. ce trebuiau sa se faca . Evanghelistul Marcu il are ca emblema. Leul este insigniul sfantului Zosima. inchipuie invierea mortilor la a doua venire. inchipuie puterea invataturilor creatine. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. al carei reprezentant este episcopul. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. Isaia (21. ce acum este pierita.

tinut în fata unui catafalc. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Limba (vorbirea) este simbolul internului. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. art. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. 28). i-a atins de buzele prorocului 209 . Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". cum era necuratia prin atingerea de cadavre. de leprosi etc. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. patria cedrilor. Libanul: munte inalt. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. spre a rusina pe cei necredinciosi. E situat la hotarul infernului. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. Lidia: sfanta. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. Comem. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. Numeri 22. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. e simbolul maretiei. = hotar. se aseamana sanului lui Avraam din Test. la 28. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. Lin v. Vechi. Lingurita. Limbus (lat. 2). de revelatie a puterii dumnezeiesti. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura.de pe urma unor necuratiri. III. Libera = requiemul. Vechi. Lilie = Crinul. numit sangele strugurilor. art. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Limba e simbolul propovaduirii. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. 5) şi pricina a multor pacate. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. cu care se cumineca preotii şi poporul. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. în Test. Teascul. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. precum şi al pruncilor din Betleem. sotia senatorului Filit din Roma. Libatiuni. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. ucisi de Irod. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. L. Iar sf. v.

ori dupaLiturghia menilur.. real painii şi a a fost Iisus la Emaus.VICTOR AGA Isaia şi 1 . un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. A fost introdusa de loan Hrisostom. 14). pustie (Matei 14. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. litiei se face dupa vohod. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. cand II moarte. Liturg ore. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor.Sfanta Euharistie. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. vin. la Boboteaza. Litiile cu procesiuni.. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. 9). Untul de lemn seana rugaciunile.. Litanie se mai acest ulei sfintit. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6.. intoc-mai ca şi (Geneza 25. Cu a tuturor credinciosilor.).Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin.a saturat 5 mii de oameni. 39). care ince-peau serbarea de cu seara. eel de primo-genitura. pentru care omul isi vinde. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. 19). în care" de sange. nu. grau şi untdelemnt. locul penitentilor. Litiile se savarsesc în pronaos. Rugaciunea important al sau. Isav. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau... pentru un blid de linte. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. Grdul şi binecuvantarea mite litii. sub grija celui Preainalt. ce se sfintesc la litia sarba. scop comun. si de bunatatile cererea Dumnezeu. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. Liturghia ( publica) se n general.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. 210 . 33). spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. fata de cele mai importante. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. alta şi ca un dar deosebit. Nou. 7). 7). isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta."). Isaia 6. sufletul sau. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. la care se sfintesc cinci prescuri. 41). (Ezechiel 4.". iar în ristic. care inchipuie pogorarea Mantuitorului. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. ajutorul şi sa-i primejdii. cu priveghere de noapte. Litierul e o tava prevazuta cu o tri.48).a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. la grane. morminti. ca Dumnezeu. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile.

Liturghia (gr. iar în special serviciul euharistic. respectiv cusut anTimişul. corporale): o naframa de în ori de matase. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. 7). precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite.. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. Are t r e i parti (proscomidia. = serviciu. cand în fata tuturor se aduce jertfa. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. de predicarea lui loan. . preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire.morminti. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. Liton (iliton. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. precum au fost scosi catehumenii din biserica. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. este jertfa Testamentului N o u . care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii.. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. în care este invelit. cand Iisus a fost condamnat la moarte. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor.. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni... Liturghia celor chemati (catehumenilor. aducerea jertfei cei fara de sange. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare.).. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. adica Sfanta Euharistie. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza."). 3) Psalmii. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite.

Consacrarea elementelor euharistice. cu frica. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a ..") cu umilinta. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului...rilor din ceruri. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. . în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. Hristos pentru xntruparea Sa. ingeri. moartea. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.... epicleza. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii).în sangele Domnului.. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. beti. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie.. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. de cerere. se la „Cati sunteti credinciosi.. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea.area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina.. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori.. invierea. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului").. Are trei Slant se preface painea în corpul. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari..." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire..". se face am narea) chipurilor. consista face cu rostirea „luati. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina.").In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea.Marire intru cei de sus. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun . ghii... Semnul credintei mseamna iubirea creştina.".. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie.. cina cea de taina.... depozitata în sfanta evanghelie. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi.. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur.. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'. iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. în asemanarea carora prin jertfa Domnului. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. ce rostita de doua ori. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima."pan niceste. cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste.! incepe prin pregatirea „si safiemila.. „fa adica..").

frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. cand a binecuvantat pe Apostoli. Livia: sf.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului." pana la „si ne invredniceşte. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. comem. Impartirea anaforei inchipuie agapele. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune.. la 25. VI. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. ca pastor sufletesc.de deoarte suna clopotele mari.. Scaunele din jural jiljului. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. Locul eel de sus (scaunul de sus.. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin.. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie..") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. v. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. a imparatesei tuturor sfintilor. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam".") cu umilinta. se roaga în mijlocul poporului. Axionul („Mareste. . adica se uneste corpul cu sangele Domnului. Tot locuri 213 . unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai..") cu rugaciunea de multumire. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului.. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. Credinciosii se prostern. art. ce le au unele catedrale.. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. adica mesele obstesti. ca inchipuire a cerescului tron. epicleza." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor... Liturghia mortilor = parastas. iar a doua aratare cu „totdeauna. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine.. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. intr-o firida a zidului altarului..

este de nevoile trupesti %\ sufletesti. incredintare) e un act solemn. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . sponsalia. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. Insemsfinte. prin ce se simbolizeaza ca biserica. cu pelerinaj. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. cu inelul de aur. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. cum trebuie sa-i sfant. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. 23). vindecari etc. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. la fiecare data viefii creştinesti. Loxia (PI cuvantata. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. 25). fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera.. mantuirii. Fiecar" în duhul lui munte. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. ce le tin mirii ori nasii lor. fie vesnic exe trebuie oamen. în scop de taina. din opera de mantuire prin cruce. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. Mirele incheia o legatura pe viata. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor.. ca cercul facut este nemarginit. zdmdnt.. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. mai este cap femeii" (Efeseni 5. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. respectiv spre mire.". intelepciunii. e comemorat. a s a trimite solii Sai cap. vreau mantuiasca. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. nesfarsita sta de-a dreapta. ori în asigurarea reciproca. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. care au sa fie un corp. numai de la Dumnezeu. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. inchipuit prin altar. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi.. de pe tronul Lui eel inalt. despr ca. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. ce intareste casa fiilor. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. Dupa ce binecuvanta inelele.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. şi la oameni s p r e a . Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. invoire reciproca în scopul casatoriei. asupra lor.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. în fata martorilor. Fagaîn opozitie cu Avraam. mirilor.

" Matei 5. tragandu-i unul cate unul din cununa. în faţa usilor imparatesti. despre care legenda ne spune ca. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. duhul lui Dumnezeu. Luarea vremii. şi apoi saruta prestolul. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. Luca (lat. e comemorat la 9. fara a cere ajutorul de sus. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. Intrand în altar. adica spre inaltimi sufletesti. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. trebuie sa-i alungam din suflete. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. care este aniversarea Nasterii Domnului. Rugaciunile acestea. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. Rugaciunile de pregatire. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. 23-24). spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. cum facuse şi cu sotia lui Lot. se fac afara de altar. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. Ca rasplata a iubirii şi a milei. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. X. mai inchipuie starea omenirii. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu.. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. Iubirea de lume i-a fost pieirea..duhul spiritual. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. facute afara de altar. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. Loxia e consacrata micului lisus. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. care inchipuie tronul. Ca sfant. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . lepadand orice grija de lume. credinta adevarata. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste.

Muribunzilor. e simbolul lui Lucifer. sub a carui 216 . acum nesangeroasa. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. la 6. = luminos): sfantbarbat bisericesc. la 7 . şi în Test. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu.'VI şi 18. Dansa a inmormantat pe sf. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. pe mosia sa proprie (t 100). De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. Apostol. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". sa ajunga la liman. 1 . din care a rasarit credinciosilor. în iconografie. aducerea de jertfa. Comem. VII. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. care este aju-tatoarea celor ce. Lucratorii la seceriş (Luca 10. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. pe preoti. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. lui Dumnezeu. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. al stapanului intunericului. luceafarul ce Lucreţia (lat. la 30. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. care a prevestit pe Soarele. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. Are ca emblema boul. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). dupa traditie. VI. Vechi ca şi acum. Comem. Lumanarea aprinsa. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). 16). la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. care a adus ziua hirotoniile. atunci sangeroasa. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. Are ca insigniu o ramura de smochin. fiindca. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. Este apoi şi de toamna. Comem. Biserica romanosoarele dreptatii. preot şi martir din Antiohia. X. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. Lucia (lat. 30. XI. care ne vesteste intunericul. doresc Comem. la 23. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. Lucian (lat. Comem. Pavel. luceafarul de dimineata este Maica Domnului.VICTOR AG A patronul acestora. iar misiunea preotului a fost. ce se da în Luceafarul de seara. prin valurile marii acestei vieti. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). Lucina (lat.

din „muntele eel sfant al Domnului". Lumanarea o tinem în mana la botez.". ci la toata lumea. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. 15-16).SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. sfmtirile m/paie. focul iubirii creştine .. inchipuie curatia sufleteasca.. Lumanarea aprinsa. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. astfel creştinul. care ardea necontenit. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor.. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne.M se pune lumina sub obroc. în sfesnic. inchipuie pe Hristos. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. puterea credintei. inchipuie pe Hristos. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. spre a inchipui ca. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. este de fata pe sfantul altar. n inaltarea. ori şi acasa. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. pe prestol. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele. morala. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea.. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol."Matei5. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati"... infrumsetat cu aceste virtuti în botez. inaintea tronului Sau. sub speciile painii şi al vinului în adevar. castigate în botez. care de pe altar. la icoane. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. precum şi focul ce s-a pogorat din cer."). ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. la actul Sfintei Cuminecari. Lumanarea (sau candeld). cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. în fata lui Dumnezeu. 4). ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. nadejdea.

simbolizate prin lumanare. la cuminecare. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". Lumanarea. cu care se aprinde lumanarea. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. va intra în stralucirea cerului (loan 3. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. Cele cinci bucati de tamaie aurita. lumina lumii. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. cand vine mirele. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. 218 . inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. Boabele de tamaie sunt aurite. sfanţitul vietii pamanteşti. de are candela aprinsa ori ba. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. în lupta cu moartea. de soarele dreptatii. inchipuie desertaciunea vietii. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. cu toata caldura credintei. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos.8). i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. sa se lipeasca de Hristos. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. iar focul de Paşti. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. Lumanarea franta. la cununie etc. lumina lumii. adica Iisus şi ii cere seama. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. ce o vedem pe monumentele sepulcrale.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. 21).

legenda latita în Bucovina. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. inseamna pe Domnul eel inviat. cu dorinta sincera de a-L afla. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. iesind la popor. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. la prestol. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. . ca şi acelea. în noaptea spre Duminica lumina)". u e creştinii. a adus man. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. a Hristos inviat. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. Dupa ce se preotului.L vedea. Simbolica gaiere. iar lumina. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. o sting. simbolizeaza piatra. cu venirea Sa. aprinse pana acasa. Facandu-se în tot anul acest lucru. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. din mana preotului. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. în intunericul noptii. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. ce s-a aratat. de la d i n mormant. la grindine. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. care. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. Ne mai amintesc de tim219 . din inruneric. ceea ce denota un semn bun. care a strabatut intunericul paganatatii. daca se poate. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. în vreme ce furtuni. deodata • numai se pe Iisus. trecand pragul. Ajunsi acasa.bolnave de tragan sau joahna. la ficant în dimineata Invierii. ce se cred a fi în vazstinse. dreptate şi viata. lumanarea ce o aprinde preotul ponti.le aprinde la intemperii. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. Cu Mantuitorului. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. sa-i cautam pe Iisus para. LumaLui.

Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. Precum ceara e facuta din flori. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. unde trebuia luminat. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). cum se mistuie ceara lumanarii. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. inseamna darul binevoit. ca prinos pe langa vin. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. S-a mistuit pe Sine singur. Doua lumanari de ceara. atinge cu acelea fata credinciosilor. aprinde. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. virtutile.35). Precum lumina lumineaza. care daca nu le indepartam. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. la altar şi la biserica. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. Fiind adunata ceara din toate florile campului. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. . darul dragostei. aprinsa prin sfantul . din care se formeaza ceara curata. rostind o rugaciune. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si.VICTOR AGA purile paganatatii. Rusalii). miere. Precum focul consuma pe incetul ceara. grau s. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. incalzeste. nu le stapanim. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. mistuie şi straluceste necontenit. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. Botez. asezate şi legate crucis.a. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. Paste. credinta. micsoreaza iubirea. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. care se nimiceste mereu. adica sa nu lasam ca lumina darului. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. precum se consuma ceara.

Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti.11. sa ne curatia vietii casatoriale. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. care ne salasluieste pe altar. Ele mai in. simboli. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar.19). Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. cand conduce la intunericul sufletesc. prin batoare bisericeşti (Pasti. 13. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari.4. fund oamenilor. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor.caldura credintei şi a iubirii creatine.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. sa stie ca legatura casatoriei e statorit. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1.20. lumina cea vesjiica. ce trebuiau luminate. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. . se mki. doua lumanari. Rusalii etc). ce se sfintesc prin catacombe.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. astfel mirii. Cand oficiaza Arhiereul. în \um\\. sa se stinga. Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura.Treimi. Mirosul 221 .16. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. care ca niste lumini stralucesc în veci. cand au inimile creştinilor. adica Hristos. sa le stra. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. \ZVOTO\ luminii". cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti.

de la cea aprindem lumanari. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. fara strica-ciune. pentru cainta. din ziua sf. fara micsorarea dumnezeirii. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. . nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. iar fitilul inseamna placerilor. care în fata este de o rara frumusete. Lumina iubire.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. adesea inc doua cercun Lumina tat. focul. ca şi candela. sa culegem numai fie din ceara. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. în momentul ce se şi a serviciilor divine. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. lumina este Fiul. para pentru smerenie. . se fara a se vatama acestea.Precum din Lumanarea. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. Sub numirea de lume se avand. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. cum se mistuie lumanarea. aşa şi viata-i plina de pofte. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. . simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. Iconografia ne Tatal.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. ceara este stinge mereu. astfel şi inima lui Iisus. 222 . ce ies din lumina. la s-a nascut Iisus. Ceara."). de placeri şi de Hristos. . sunt de aceeaşi vreme cu lumina. precum sj nemarginita Lui sfintenie.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. fara Tatal. la care trebuie sa aprinde. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. intocmai ca albinele. din eteraitate. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. Razele. precum se inmoaie mai curat element. V I E timpul ce lumanarii evrei. Blasiu şi la 2 februarie. bunamireasma lui Hristos. 3). adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. care este chipul virginitatii. . Precum fitilul. adunata de albinele curate. raul. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. inchipuie curatia ceara. de la Tatal. a pacate în opunere cu cerul. deci şi lumina. lumanarii. Ne mai indeamna apoi ca. razele. iar focul. b u < vesnic " luminii. ca sa se poata Hristos. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. fara stricaciune (Evrei 1. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. pamanteasca a omului. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos... inchipuie dumnezeirea. Preacurata. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. ca eel mierea invataturilor sfinte. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. care se mistuie.

nu a t a t în scop de luminare.6. lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. L u m i n a mai inchipuie credinta. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. pustie. a impartas. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. rugaciune. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. Ca cer şi pamant. 2). Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . care da viata. iar intunericul inseamna deznadejde. „trestie zdrobitanuvafrange. La evrei.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". cu darul mantuirii.it invataturi luminoase. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina".. 14). prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. ca insine sa fim fii ai luminii. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu.. intunecoasa şi n e v i z i b i l a .").". ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. bucurie. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului... La romani de ex. 3). izvorul luminii. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. 2). care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. care a venit în lume. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. a imprastiat intunericul nestiintei. 9). Fara de lumina natura este rece. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. e simbolul lui Dumnezeu. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. preoti) acestui cuvant (Matei 5. i u b i r e .. fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. da viata. 3). 9). a propovaduit iubirea şi blandetea." (Matei 12. Lumina este simbolul lui Hristos care. 60. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta.. cu ocazia capturarii unei cetati.. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. la Vecernie. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos.lumii.. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou..20). ce se vede. munca vesnica. 223 . 3) etc. cat mai ales ca simbol. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde.

Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda.. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. care lumea cealalta. ori ca milor. Poporul crede Luna. era adica semn de noroc şi sanatate. nu se stinge niciodata în rasunarii. dupa era aceea a lunii a şaptea. apa sj haine) de Ordenii. care a fost prototipul lui Iisus..stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie.i ciunile lumina lunii. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. petele din luna ar fi monahiile. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici.. cer şi pamant (Geneza 1.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. celor ce au murit fara lumanare de mana. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. daca i-ar ajunge. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. numita şi ziua credinta lor. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. art. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. fata unui om sau şi în chipul unei femei. adica Tomii. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. Iisus Hristos. poarta semiluna în par. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. soarele dreptatii. care. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. Mai luni (luna tanara). ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. facandu-se toate ruga. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. XI) şi care. are ceva apuseana. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. Strecurata ş ii în cretinism. se zilei intra amintirea lor. pana pe la sinodul al Vl-lea. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. ca stapanitoarea noptii. Iudeii adoptasera o datina pagana. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. a fost la romani rea de fa zeul 224 . ce o dau femeile de pomana la trambitei. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. sarbatoarea trambitelor. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. cineva sa sara fara sa se arza. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. Alta mortilor. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. De ex. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. Luna tanara v. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. Sfanta Fecioara. Lunile. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. numita popular Lunea mare. daca putea celor morti. opera urzirii se reduce nare.6-8). inseamna ca ea este regina cerului. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. care cununa. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului.

Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. inchinata de catre romani lui Mars (soare. cat şi cele de mitologie populara. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Lunea mortilor v. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Iar sarbatorile. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. opera mantuirii. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. Andrei (10 noiembrie).incep chiar în aceasta Luni. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. Matei (21 septembrie). Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. ap. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. adica Luni dupa Duminica Tomii. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Luca şi Cleopa (Luca 24. astfel sf. Iacob eel Mic (1 mai). a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. inceputul lunilor. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. prin urzirea lor. Toma (29 decembrie). fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. în superstitia poporului. Invierea Domnului. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. Vartolomeu (24 august). ca admoniere la o viata creştineasca. Alta insemnatate are Lunea mortilor. ca necredincios. cu alta spre viitor. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . al primaverii şi razboiului. fiindca are forma de luna. 13). art. Ianuarie. Simon (28 octombrie). art. zugravit cu 2 fete. care au completat şi desavarsit cununa. asa de ex. Iacob eel Mare (25 iulie). Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. e asezata tocmai la inceputul primaverii. e eel din urma intre Apostoli. a vietii. si-au statomicit cuvenita insemnatate. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. Atat doar ca. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. atat cele bisericesti. Filip (1 mai) pentru aprilie. De ex. cu una privind spre trecut. Varnava (11 iunie). zeului soarelui. Lunula se numeste cutia. în forma de semiluna. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica.). în simbolica creştina. fiindca el a fost pescar.) ale omului. Lunile anului. stralucire). al sfarsitului şi al inceputului. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. 225 . Ziua mortilor. Martie. Matia (24 februarie) pentru martie.

so pdni BO opajo ]ruodo.1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o..'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.10o0.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .ZVL OSJOIS rao.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.IAZE.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.ooa.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.n p y " :opruiAno pui.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.reisi.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .nd JSO.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.reiumq3.

Migdal v. pe langa o scurta rugaciune. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. în Test. 30). al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. litii. 12. ceara. Prin lipirea lor de sfanta icoana. Cantarea cantarilor 4. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. Mihail (evr.. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. serafimii). Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. a purees inaintea taberelor izraelitene. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. 11). Vechi. Apocalipsa 12. lui Lot la pustiirea Sodomei. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii.". A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. ea este şi simbolul desfranarilor. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. Mandul.) simbolizeaza pe 243 .) ori au forma de animate. pruncii imbracati în stihare. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10. mana etc. inmormantari. invierea Domnului. iar biserica apuseana la 28 septembrie. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. în Test. 7. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13.. 20. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. a doua venire şi judecata din urma. Psalmi 118. al desfatarii.. art.guste lapte şi miere. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. în zodia cantarului. invierea mortilor. i-2). Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. 1. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. 103. Miazanoptanda. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. Ministrantii (diecii. 13. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. la moarte.. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. Miezunoptica (Polunoştnita. adica aproape de echinoctiul de toamna. Prin aceasta asezare a sarbatorii.

qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X. B.SBU .dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i. B.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .ISI.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .

inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. al sufletel or. 34). 7-9. 19. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. ori avand deasupra capului para de foe. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. 245 .. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva.. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. prin sfantul mir. care este semnul pacatului. Mireasma. 29-30). Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. Mirul. 21. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. la mdini spre a lucra numai fapte bune. Balsamul are miros placut. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. de ac e ea e vindecator al trupurilor. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. Mireasma e simbolul sfmteniei. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase.tea Darului. la urechi spre ascultarea credinţei. 11). fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8.. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. ca taina.. deod a ta cu botezul. e miruit cu mir sfintit de episcop. astfel creştinii. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. fiica Sionului (Apocalipsa 19. Mir. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. 2). spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. d upa o legenda. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). exalata de catre diavol. în Test. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor.). 14-17.

v. Mai e şi tos. Mantuitorului (Matei 27." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. Pe frunte era legata cu o lama. dadeau ere fost semnul ." sufleteasca faca şi o bisericii. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. şi de nuntasi. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. praf şi ce pocainta. Sunt lui Dumnezeu. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. art. precum şi curatirea rugaciunii. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. Mitra episcopilor romano-catolici. art. peste care se aseza alta de culoare vanata . apoi şi ungerea cresti246 eterna. Comem. numita chidar sau chanuna.. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. art. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. în Ahaia ("f" 250).Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine.doua Testamente. Liturghia credincioşilor. Miron (gr. art. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. Liturghia celor chemati. Missa catehumenorum v. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. Mirnita. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. 0 poarta şi dignitari distinşi. 38). în creştinism e un coif de aparare. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. cu patria în Orient. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. Mir şi art. Untul de lemn al bucuriei. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. de aceea se planteaza pe morminte.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. Missa fidelium v. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt.. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului". are doua varfuri. ca şi cu la intreceri. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. = uns cu untdelemn): sfant. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. VIII. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului.. care inseamna c e le simbolul frumusetii. la 16. al tineretii şi al virginitatii. tipul tuturor femeilor pioase. dupa obiceiul evreilor. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom.arhiereului. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . de aceea la nunti este imple. Mitra arhiereasca (infula) în Test.

8)."). ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. corabia cu 247 . coasa. 42). Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. sculase-va intru nestricaciune. taind cu coasa tot ce-i iese în cale. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. salcia pldngatoare. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. c a s i m b o l a l vietii vesnice. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. Toate ceremoniile şi obiceiurile. ca indemn la pocainta. prin care isi asteapta mantuirea. cu Ianturi şi curse. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. Sarutarea din urma. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. purtand în mana un arc... a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. de a pune la pamant pe eel muribund. secera. Evreii aveau şi un inger al mortii. impreunate cu moartea.. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. lumanarea." Scheletul are în mana: mar. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. a bea paharul mortii. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. de culoare galbena. i-2).. duceti-va de la mine. cu craniul gol. cum o numeste Iisus m o a r t e a .. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. se raporta la trecerea în alta viata. cenusa... ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant.. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. în Test. orologiu de nisip etc. venind inarmata cu lance. ramasa de la romani. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. ca simbol al deşertaciunii. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta.eterna. sufletul ramane nemuritor. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. (Psalmi 136.") cuvenit („veniti binecuvantatii. la intrarea în noapte. din care ranţesc numai dintii. iar moartea ca o trecere la parinti. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. orologiul de nisip. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. cqsasul. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit.." Corinteni 15. inorogul. coasa.. cu aripile ei de liliac.. deci. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. melcul ca simbolul invierii. cu coasa în mana. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. cu parul despletit. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului.. Exista o datina. ca simboale ale mortii. secera.).

Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus.".. Moise (de la evr. Evreii. care prin echilibrul universal. sulifa etc. IX. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. 9). fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Sinagogile şi zeiesti. atat al Test. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. la 4. paman. mou = apa.. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. Pe templele iudaice mai 248 .a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . Moyses. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. 17). ziua de odihna. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. con-stand din primesc nevi-novaţia. iar eel de sus. Calugar. lopata. (t 1571 i. au primit Mogen Doved (evr. coşciugul. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. în forma stelei lui David. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). 17: „o stea va rasari din Iacob. art. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. Toiagul lui Moise. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. sapa. ca sfant. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. curatia. Triunghiul dedesubt (loan 4. arcul. mici din afara. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. Ea este emblema. Iisus masa a altarului. precum e cautat ale sfintilor. Actul de reculegere sufleteasca. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. yses = mantuit. teasca. Vechi. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. eel suprapus. Comemorat. creştinii. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. = steaua lui David) de sus apa şi mana. 13).e tipul schimbarii lui Iisus la fata. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. Piatra Dumnezeu. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. H r . Monah v. cat şi dupa profejilor (loan 1. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. lumea spirituala. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul.

monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". simbol al lui Hristos a fost pestele (v. inlocuind pe Hristos. apoi cea în litera X (crux decussata). Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. de biserici se rezema pe niste monstri. serpi. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. adesea impreuna cu ancora. forma de stea. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". Partea ? din monogram are adesea un nimb. invinse. la emblemele evanghelisti-lor. Stalpii şi colonadele acestui fel. deosebite ori laolalta. ori este de forma unei frunze. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. Razele. cum s-a aflat prin catacombe. credinciosilor. art). prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. Are forma unui turnulet. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. Din secolul XVI incepand. scorpii etc. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. zvastica). reprezentand rautatea şi diabolitatea. 8. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. ca sunt scoase de aici. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). Primul s e mn. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. ce se expuneau. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. rapuse de cuvantul evanghelic. XC. creştinii s -au folosit de semne simbolice. ce inconţoara monstranta. precum şi al iubirii fata de dansii. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. spre vedere publica. Cele 249 . ori „ Iesus Hominum Mvator". Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic.

1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B .BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.osz IB sp iBiBiid in]n. lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm . nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.3 .nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB .9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io. 1 1 U I BS 9mq9.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.

colac. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. Morti (Matei 8. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. respectiv în seara de Ajunul Craciunului.. care nu se pot ridica la cele raeţi." Matei 8. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. în Sambetele mortilor. Moş Ajun: fiinta legendara. ulcica. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor.pomul de Craciun. despre care amintesje acea Duminica. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. Cimitir). sj art. le pune la capatai ori sub bradul . dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Din desagii sai imparte copiilor b um mere.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. lasand toate ale lumii. el trece prin noaptea sfanta. precum sj a crucii din mijloc. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. Adam. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. lumina de ceara). aduce diferite daruri copiilor buni. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. El pregateste calea lui Mos Craciun. MosJ se numesc pomenile (coliva. 251 . ce le poarta în spate.. figura legendara. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. stufoasa. pe cei morti sufleteste. da-i mai buna a lui Craciun". cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. Cu o barba lunga. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. care în noaptea de Craciun. nuci şi carnati. ca personificare a zilei de Ajun. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. cu fata vesela ori incruntata. Mo$ Craciun. alba ca zapada. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. ce le adusesera bunului prune Iisus.

ce moşilor se cumineca toti mortii. XPS. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. ca plantele ar dispune de puteri tainice.P.. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. relig.). Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. iar cei rai se arunca afara spre 19.a Mreaja mai e şi insigniul mortii." (Luca 3. Mreaja mai inchipuie şi raiul. 4) şi al singuMreaja (retea. S. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. în aceasta zi. E zi de rugaciune la bisericile unite. iar femeia lui. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. sj biserica neinsemnata mare. imparaţia lui Dumnezeu. morala. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. iar despre cerul. şi-a mantuit sufletul. e siml nate. adica pentru sufletul mortilor. art.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. curatie peşti. colac şi lumina. care lui Dumnezeu propovaduita fine. şi incredere de sine.13) simbolizeaza tarie. în forma de guler larg. intarire. mai inchipuie mandrie. navod) este simbolul ratatii. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. incat 252 . Moşii de vara se incheie în mite şi omului. Maica neascultare şi iubirea de lume. dau cei vii (grija v. 0 munca iadului. E o pla numai un an. ulcele. (Iisus Hristos). cand iaraşi se da muguri. ortodocşii.). care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor.V. despre care se aminteste ca în Ardeal. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. care aduna pe toti oamenii. putere. p r i n M. istoria bisericeasca (Centaurea. ce le pot transpomana.5). precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. se impartaşeau la Pasti prin morminti. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. sfant şi de Dumnezeu umblat. Muntele eel mreaja. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie.17). (Amos 4..0. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii. atat cea data de IHE. Mugurii de Paşti. = Mater Theou. (gr. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. Cyanus). judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. pamantului". de 2-5 m. a caror rautate s . Ca pomana se impart cofe. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. marire. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. dintre care se aleg numai cei buni.. care se crede a avea puteri de de pomana. Dragomir: Istoria dezrob. ?i despre miere. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele.

principiul raului. E o planta tufoasa. al dorintelor vii de reculegere. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. \ 253 . Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. Smirna. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. dupa sf Grigorie. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. în line. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. 20. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. e simbolul lucrurilor neinsemnate. ci şi pe cele ale ascultatorilor.zeu. ce traieste numai un an. inchipuie biserica creştina. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. Myrha v. zebul = muste).21). propovaduita de biserica. Capetenia lor e Belzebut (Beel .40). 31) şi pe Mantuitorul care. şi biserica lui Hristos. Inchipuie. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. incat cuprinde azi tot pamantul. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. art.23. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public.

suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi. 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.uxraiora 3d BiB.ioj .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so..U E -A .SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939..Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv. puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.S \XV\ 3pşUES miBdojq.S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .

Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. inainte de venirea Domnului. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. Maica vietii celei noua. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. insemnand ca o m e n i r e a . c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. Colindele. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . Este inceputul mantuirii noastre. 2) misa de dimineata. ce-i premerge. pagane. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. creştinii o venereaza inca de la inceput. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. e numita şi misa ingereasca. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. în seara de Ajun. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. care este inceputul vietii lor adevarate. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. Dintre 255 . caci şi natura e p l în a de omat de viscole. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. fund Maica lui Adam eel nou. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. numita misa pastorilor. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. p a t r u n s e şi în creştinism. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. fiindca a stat sortita. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. Cantarile.

iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. I la anunţarea de catehumenat. al iudaismului. era j simbol al manei din pustie. 29). ca semn de venerare şi în extern. cat şi pentru credinciosi.. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. cu care intra în inrudire \ spirituals. invatand poporul. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. care continea mana din chivotul legii.. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. loan este patronul croitorilor. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. care garanta pentru siguri. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. iar în iunie a se micsora. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. în decembrie zilele incep a se mari. multumeste adica lui Dumnezeu. Naşterea pruncului. cu un n a ş . ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. trebuia sa se prezinte. eel ce I voia sa se boteze. 8). serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. 10). Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. adica vasul de aur. prin urmare." (loan 1. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. zarindu-i în pustie aşa de micut. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. în timpul persecutiilor. 256 . Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. ca trimisul lui Dumnezeu. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. aprinzandu-le. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. sa nu fie calcat. loan.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. florile sfantului. cu referire la cursul soarelui. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta.ţotile lui loan") pe care. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. 30). 1 cu un martor. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. Dupa o traditie. Nastrapa. care pana aici a stat mai sus pe cer.

inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. Comem. necuratiri etc. 257 . Nazarie (evr. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. care sunt apoi selectionati. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. Nazireii purtau par lung. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. Nazlreatul. era in Test.nuit în Test. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). pricinuita din atingerea decadavre.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. care vor fi aruncati în focul iadului. sotia sf Aureliu (t 852).' VII. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. XII. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. spre a fi usori la carte. = mangaiere. La sfarsjtul lumii. la 1. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire.47). pricepere): sf. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. Come m . Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. Natalia (gr. iar pacatosii pentru osanda vesica. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. ba chiar şi nimbul lui e negru. Comem la 27. insemnand curatia sufleteasca. al diavolului. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. Precum neghina. intocmai ca pestii mrejei. la 28. ca simbol al caintei şi al penitentei. 25). morbosi. în Test. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. = sfintit): sfant.) obi . Nedospire. mortaciuni. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. VII. Evreii nu salutau pe pagani. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. în semn de devotare lui Iehova. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. acestia. neretezat. 6). prin ciuruire. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Alta Natalie: comem la 26. VIII. Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. Naum (evr. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. odihna. Vechi.

mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). la 15. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. al multimii („ca nisipul marii"). apoi sfmtilor din Test. episcop în Mira Lichiei. Comem. (t 330). la 2. = priceput. afara de fericirea eterna. Nicolae" data nuielei. Nisipul e simbolul desertaciunii. la 27. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). N. Nicolae. fiica sfantului imparat Constantin. obicei dedus din traditia ca. Copiii. adica patriarhilor. Nichifor (gr. (f 350). patriarhul Constantinopolului. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . care intai în ascuns. VI şi 13. martir (t 290). a adus zestrea de nunta unei familii sarace. odinioara. în preseara sarbatorii. IX. = purtator de biruinta): sfant. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. XII. la 15. şi martirilor. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. profetilor şi altor drepti din Test. ca decoratiune pe maririi de veci. Vechi. XII şi duminica a doua dupa Paşti. nimbul are culoarea aurului. Comem. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. la 25. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. de unde şi porecla vulgara de „sf. Nichita: sf. Comem. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. cuv. III. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). X. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. Nou şi sfmtilor bisericii. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . Aceasta marire li se da. Ca simbol al luminii. în mod nevazut. Nicodim (gr. al poporului): sfant. Comem. = invingator. Orologiul de nisip. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. c ere . XII.. Nicolae (gr. la 6. Comem. distins prin milostenie şi blandete. = invingator): sf. versat): sf.Nestor (gr. Comem.

semiluna. fl Noe. la 11. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. cuvios (t 1508). lunula. sau patrat. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. Nimb (diskos. Dumnezeu ca chezas. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi.sf. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. semicerc. numit al do tipul lui Hristos. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. gloriola. în forma unui disc. Comem. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. VIII. cercul auriu. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie.ie a gratiei 258 . Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe.

luna storsului de vin. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. Noe. în a carui constelatie intra soarele. care numai unul singur straluceste în lumina. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. fecioria şi ia de bunavoie. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. al I smbol e corabia. ce are cununa pe cap. ca un at dolea Adam. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. Iisus a retac ut inimile oamenilor. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. ce ne apae ca un intuneric imens. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. cum s-a intors lumanarea. simbolul pacatelor. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. Poporul o numeste Brumar. 12). materiale. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. la 29 . e prototipul lui Hristos. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. prin Iisus. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. numit al doilea Adam. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. I isus este adevaratul Mantuitor. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. Vinicer. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). E şi simbolul vesniciei. apoi Vinar. la 21 . Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. cu fructe în mana dreapta. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. la 8.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. la 11 — sfantul Mina. şi sa-i rezideasca. pentru ca prin 259 .Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni.ajunul sf Andrei. Numirea o avem de la romani. La legamantul cu Noe. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. de la bruma obisnuita acum. scapandu-i din t jrare. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea.

m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq . sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.\ .•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .UBJS u u p p m o ppzBra .<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB. \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI. Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .

şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. Simon). cu simbolica lor. 38. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. 5. ori al unei dorinte (Geneza 29. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. 29). Numele de botez.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. a intocmit ca cele nevazute sa.Jhmet ben (fiu lui) AH. fara a avea şi nume de familie. Simon în Petru sau Chifa = piatra). ca patron. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. . şi \a aceştia era expresia de . Se dadea numai un nume (de ex. ai omenirii şi ai binelui. Numerii 1. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. . Intelepciunea lui Dumnezeu. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. sau produsul lor. ca „toiag din radacina lui Iesei". Sa o tinem în fiecare an.3. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. 261 . Sfintii sunt eroii creştinatatii.4. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. pe care le primeau apoi şi la botez. precum şi cu dogmele creştine.fie cunoscute prin cele vazute. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. 32).7 sunt numeri fundamentali. concrete. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (. nepatrunsa de mintea noastra. care sai fie model de vietuire şi calauza. 1). un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. iar ceilalti sunt componenti. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. Numele. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. 25-26. o sarbatoare pentru creştin. în Test. la convertire etc. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Benhur (fiul lui Hur)". nu în obisnuitele petreceri lumesti.pe Mesia (Isaia 11.). Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. Iosif) ori nume de martiri.£imon bar (fiul (ui) lona ".

art.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Cununia. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. hramuri). Nino. Romanii tin de norocos pe 101. Numirea Domnului.9. Dupa legea mozaica. Naş. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. art.a statornicit pe 25 decembrie. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti.7. sarbatoare la 1 ianuarie. Astfel erau 7 minuni ale lumii. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. FiindcaNasterea Domnului s . atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. la serbari religioase (ruga. ca produs de numeri (3x7) sfinti. 7 columne la Roma. art. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. doi (2) simbolul dualismului. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. Nunta v. Nuna v. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos.7 porti ale cetatilor. . Nun v. adica la opt zile dupa nastere. Casatoria.

. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. isi facerugaciunea obisnuita. face cruce cu p i c i o r u l . Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. . 16). trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . scaunele. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu.. fatarnici (Matei 7. dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului.în credinta poporului nostru este obiceiul ca. Ezechiel 11. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. toate vasele. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale."Ioan21. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate.11). chipul omului zidit din pamant. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. care e reprezentantul animalelor salbatice. ca vasele olarului. şi care e atat de subred. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. 6: Isaia 29. 18. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. facatorul lor. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. a f o s t aleasa în Test. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. ingenuncheaza şi apoi se culca. cand se culca. 1 5 ) şi pe sectari. incat la cea mai usoara atingere se sparge. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. ci sa ramana.16). 11.3. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. Credinta a r a m a s de la evrei. dupa ce a fost scos mortul din casa.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos.

Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca.este inchipuita printr-un ochi inchis. ochi ageri inseamna adica iscusinta. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. respectiv insigniul ghie. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art.numita şi innoire sau innoirea serbarii. dupa cele 7 narea Domnului. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. Occursus Domini v. e şi bruma toamnei. adevarate. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna.. zeul vinului. manastiri se citeste cam pe la amiaza. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. agerimea minţii. Ochiul în aureola de i. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. Procoavele.Ochii sunt simbolul. viata pamanteasca. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. Deoarece vesjnice. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. precum se sparge oala. în fine. care la inceput se Domnului. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. dumnezeiasca. Intdmpi. Se numeşte pranzanda. de la care isi are sapte zile al sarbatorii.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. Ochiul.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze..": Luca 11. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. Se mai numeşte octava şi ziua din urma.34). Preotul ridica ochii sf. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. art. fiindca în dreptaţii. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. zile de serbare. ori al mainte de a incepe o rugaciune. care acum se face culesul viilor. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. tipica. adica incheierea serbarii. cum e de pilda numirea. zeului Bachus. Dimitrie (26). fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. soare inseamna pe Dumnezeu. atotputernicia Lui. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. octava e luata de la evrei care. . de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. rugazata printr-un ochi deschis. ca innoire. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. ziua de 1 octombrie. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. A trecut şi în 28). Paştilor. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". Ochiul în a opta zi a saptamanii. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii. de unde am I Dumnezeu. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului.

Comem. prin predica şi prin rugaciune 265 . care este rugatoare catre Dumnezeu. Odajdii v.. care consoleaza numai prin Mantuitorul. 15). episcop şi martir. . = sublima): sfanta. Pavel (Romani 16. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. cu coliva şi pomeni. Odihna. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. Tot asa arhiereul. Olimpiada: sfanta diaconija. în forma orarului. = ramura de maslin.Sambetele mosilor de toamna. arbore. art. linistea constiintei. Omoforul (palin. Oglinda e simbolul faptelor. Startle şi art. Olimp (Olimpiu): sf. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). Comem. Sf. nuci. odihna (Matei 11.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Olivul e simbolul mandriei. Paraschiva. Odihne lainmormantari v. . numerate. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. ramura de maslin e simbolul pacii. Olivian (lat. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Comem. printesa ruseasca.). V Olivul (maslin). 8). bunica sfantului Vladimir (t969). Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. Oliver. XII. lall. la 15.1. fiind martirizata intr-o zi de vineri. Vesmintele. art.28) e chipul armoniei interne sufletesti. unul din ucenicii sfantului ap. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. Comem. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. art. altul pe piept. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. amictus): ornat lung arhieresc. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. VII şi 17. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. buni ori rai. este numita şi Vinerea mare. Stdlpul.Acoperamantul Sfintei Maici. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. care recreeaza şi invioreaza corpul. Olimpia.VII. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. la 29. Olga (germ. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. care au cruce pe ele (castraveji. în sens spiritual. Maslu.. Se pune episcopului pe ambii umeri.. de pace): sf. protectoarea saracilor. la 25. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. Oleoungere v. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. un capat atarnand pe spate.

care a respins chemarea dar totusj a venit. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. O. prin vointa il poate iubi. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. N litera din trei linii . Comem. Alt Onisifor. care a fagaduit ca vine. Fiul eel intai chemat. © N. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. care a chemat pe fiii Sai la vie. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. 19).28) inchipuie pe Dumnezeu. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. Fiul al doilea. la 12. vietii veşnice. martir (t 290). adica sa fie un microcosmos. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. la 9. dar mai apoi. ca Fiul lui Dumnezeu. inseamna pe pacatosji penitenti. simbolizeaza pe izraeliteni. Comem. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. (gr. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. Onufrie (gr. Onufrei. Onofrei. care se tineau drepti. dar n-a venit. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul.26). episcopul nu poate servi. în icoane. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. mai inchipuie 266 şi pe pagani. eternitatea. lumii sufletesti. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. adica în imparatia Sa. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. caindu-se. inchipuie pe Sfanta Treime. dupa cele trei trasaturi ale sale. anahoret cuvios. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. în decursul serviciului. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. care inconţura. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. = eel ce este. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). se indreapta. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. cu osanale. Fara omofor. VI. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. la intrarea Sa în Ierusalim.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. iar cu sufletul sa fie partas. XI. -calareti pe asm): sf. prin nemurire poate fi partas. Vechi. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. cunoştinta şi voinţa. ca simbol al Sfintei Treimi.

cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). Orar dublu v. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. iar cand se incinge crucis cu el. nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. N. Orarul are inscriptia: „sfant.28). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. I.m. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. în simbolica creştina. Biserica apuseana are 8 fericiri. iesirea) praznicelor mari. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri.). tinandu-se stranse deolalta. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. care se numeste innoirea invierii. 33). numarul opt e simbolul innoirii. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. Ora a şasea (ora 12). Epitrahil. NI.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. 267 .) ori (IC. nedezlegate. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. 9). cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Mai inchipuie aripile ingerilor. sfant". Ora a treia (la noi 9 a.15). ce serveste de sigil al painilor. în asemanarea zilelor saptamanale. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). C. Crucea în cere inca are opt colturi. 46). Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. A opta zi este octava (otdania. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. art. ce s-a facut la rastignirea Domnului. a. Steaua magilor are opt colturi. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra).nedespartite care. al prescurilor de jertfa. ca simbol al imparatiei creştine în lume. Opt. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. al reinvierii şi al nemuririi. cu referire la a opta zi.XR. sfant. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. anunta inceperea rugaciunilor. iar ca initiala a cuvantului grec.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. la Inaltarea sfanta. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri.

şi nu cu apa. ce se savarşesc în ajunul Botezului. pamanteasca a lui Iisus. Amestecatura cu scuipat. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. tineretea. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. 18). Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. Ea nu a dat vederea deplina. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. Ore (ceasuri. Orbul din Evanghelie (loan 9. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. care fusesera secati. 268 . care incepea ziua cu ivirea diminefii. ne curatim: botezul şi pocainta. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. barbatia. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. prin care ne luminam. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. batranetea şi sfarşitul vietii. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. la care ne mana şi azi Domnul. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. Au aceeasi insemnatate. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. ora IV: de la Avraam pana la Moise. randuite pentru anumite servicii divine. biserica are doua scaldatori. iar prin pocainta ne spalam de pacate. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. Tina. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. la lumina credintei. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. adica pe cei orbi sufletesje. ora mortii. pana nu li se deschid ochii spirituali. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. ci vor pieri amandoi în pacate. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. precum a facut pe om din tarana. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. numai daca i s-ar reda vederea. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. Ore imparateşti se numesc orele canonice. 7) inchipuie omenirea. ora III: de la Noe pana la Avraam. Sf. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului.

se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. La serviciile divine. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. de lauda şi de preamarire. Orga e inventata de sf. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. care nu trece ca timpul. XI. Osana (evr. Utrenia. Ortrina v. Veşminte liturgice. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. ce nu se mai intoarce . Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. la 10. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. ca un memento de sus. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. Osculum pacis v. Poporul nostru inca pune un ort. E semn de stima şi de multumire. ca timpul trece. ce familialii o dau muribundului. Ortul popii. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. de aici insemnarea figurata a expresiei. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. art.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. Samtarea sfanta. 269 . Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. Comem. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. art. art. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Ornate v. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie.aratatoarele nu se mai intorc indarat . art. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. care trecea sufletele în lumea cealalta. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. a da inseamna a muri. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. Clepsidra.Orest: sf martir (t 300). Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. o moneda în mana dreapta a mortului. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate.

Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. Luca 13. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N. astfel şi omul pana e în corp. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. aşa vor invia şi corpurile noastre. Otilia (Odilia): sf. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. La ospat sunt chemati toti oamenii. afara de afundare. VII. are sa fie botezat în biserica. Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor.". tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. în loc de mana. Inchinare). spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar.4). Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. Comem. Otratire (Botez de lipsa. fiere. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). în cantarile deniei din Joia patimilor. Oul de Pasti. XII. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. al carui simbol e coaja oului. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. Amos 6. desi în mormant vedem numai ruina.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. la ocazii de inmormantare. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Daca pruncul se insanatoşeşte. Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. 25). în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin.. Comem. Otto (germ. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. la 2. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu.. = proprietary. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. adica biserica. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). care la iudei simboliza creatiunea. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8.2. la 13. Oul simbolizeaza lumea. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. 12. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri).

iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. care.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. pe drumul catre mormantul Domnului. cu atat mai tare il chinuiau. . Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. poporul nostru le tine de sfintite. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. 271 . imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. fiindca iepurele e simbolul mortii. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. varsat pentru mantuirea lumii. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). iar cocosul. Abia o putura trezi din lesin. Cand desfacu la piata cosara. le arunca pe a p a curgatoare. adusera vorba despre minunea invierii. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. mergand la piata. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . care le pazesje. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. în dimineata Invierii mironositele. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. Coaja oului inseamna piatra mormantului. ii stropi pe toti cu ciorba. batand din aripi. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. Maica Sfanta a adus un cos de oua. pe care le stropesc cu parfumuri. în dimineata Invierii niste fete. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. ei insa. daca i se vor inrosj ouale din cosara. primind în schimb cate un ou rosu. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor.in groapa. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii.

soarta rea. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. de acolo din varful ascutit al turnului.lal5. Inseamna binecuvantarea pacii. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. 6. care vine sa supuna universul. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. cu vin. regele pacii. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. sarutarea sfanta. dupa aşezarea crucii. Pahomie (gr. Potir. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". o mana care impartaseşte binecuvantare. dupa cum zice profetul Zaharia 9.39). nu cu arme.ii lor conjugate.39). unul din intemeietorii monahismului (t348). inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor.p Pacea este Hristos. eel mare): sf. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. inseamna soarta comuna a viet. adica pe simbolul pacii. Isaia 51.9: „iata regele tau vine bland pe asin". Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. Paharul sfant v. Paharul comun (de obşte). art. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. suferinta. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. = eel tare. o simtire şi o lucrare. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). Simboalele pacii sunt: curcubeul.V. ci cu blandetea. doua ramuri de finic deasupra crucii. . Pacificale se numeşte crucifixul.22. ramura de maslin.Comem. durere (Matei 26. în centrul imparatiei mesianice. Intreprinzatorul edilitar. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. nepotrivit şi condamnabil. unirea lor intr-un gand. sfmtitorului şi a credinciosilor. Matei 26.

art. al ranchiunei. la 24. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. 3). Ramura de palmier este insigniul martirilor. ce o poarta paianţenul în spate. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. fiindca el e în contrast cu albina. semne de invingere. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. Paliu v. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. Precum paiele netrebuincioase se ard.. Omofor. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. necredincios. Paies. un gunoi („ce vezi paiul. care este la inceputul primaverii. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. Crucea. de deosebire. adica parul de langa tample. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. cu ramuri de palmier. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. 5). în ochiul fratelui" Matei 7. se reduce la o legenda.12). ce se impreuneaza cu barba. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. pe biruitorul mortii. al frumusetii. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. ajutator. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). de silnicie. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. 27). Pamantul e simbolul sufletului. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori.V. Comem. asupra mortii acesteia.. ca şi un deget. il batjocorea pentru acest fapt. cu flori.17). Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. spre a se putea deosebi de pagani. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. în vreme cerinocerul. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. Paladia (gr.Paianţenul e simbolul rautatii. insigniile pacii. ori în jurul unui porumbel. Palmier (finic) e simbolul invingerii. suge numai otrava din toate. al norocului şi al soliditatii..

în forma şi de marimea unui ban. La panahida de obicei se sfinteste coliva. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. ce se dau apoi de pomana. la parastas.19). V. Pamantul e şi simbolul omului. art.. ca sa rodeasca fapte bune.VICTOR AG A roade. asa trebuie lucrat şi sufletul. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. = stapanitor a toate). Creştinul nu incepe painea.". Iisus se numeste pe sine painea vietii. facut din email. paine. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. Pancratiu (gr. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. 32). 1). colac şi lumini. Are simbolica parastasului. scriitor bisericesc în Cesareea. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. la 12. Panahida (parastas mic). Panaghiu (engolpion) este o iconita mica.în credinta poporului painea e sfanta. e simbolul vietii vesnice (loan 6. 7. Sfant martir în Roma sub Diocletian. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. care ea insasi e supranumita: panaghia. Pamfil: slant. preot şi martir. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . la 16. Comem. A suferit martiriu în varsta de 14 ani. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. = cea mai sfanta) se numeste artosul. 3. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. . IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. Crucea). care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. prescurele. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). = panaghios). e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Comem. Painea. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. Panaghia (gr. Painea (colacul de Pasti. caci treieratul.. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). la Pasti etc. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi.

inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. VII. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. (t 305). cand cerceteaza. repreospitalitate şi de buna primire. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . ce se ofera Domnitorului tarii. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. Pantelie. aduc aminte de sandalele Apostonal.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. = eel ce face din toate milostenie). caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. Acoperamin275 . ca principale mijloace de trai. paine. care au fost trimise (= au nestricacioasa. sunt simbolul faptelor bune. zeu. lucrare. datoria şi staruinta.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. Painea şi vinul. se conduc creştinii la viata vesnica. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. Mai sunt şi un insigniu. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. la 27. ca bolul intelepciunii. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. Comem. ca sacrificii. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . careaducem lui Jupiter. Luca. Pantelemon (gr.. imparatul z e i l o r . sat. Oferirea painii şi a Imparat.. precum il au şi pe sf.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. Panteleon. Sf. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc.3 5 ) . Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu.inalte. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. Datina a ramas din cultul roma. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . Medicii il tin ca patron al lor. descinde ori intra triumfal intr-un oras. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. iar sarea este element de Dumnezeu. sare şi tamaie. care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. Painea şi sarea. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. constituind corpul şi credinciosilor. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului.

scaunul sfant. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. dupa credinta bisericii apusene. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". 6) mozeta purpurie. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. ai balaurilor tasneşte para de foe. ai zmeilor. Petru. aratand spre fum. tronul apostolic. simbolizat prin sfanta masa. La alegerea sa. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. o viata de sfant. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. patriarh) din Roma. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. art. iar pe Sinai în fulgere.). cu o incapere mai mica. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. Papa (pontifice.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. Paos (gr. 12) sj al tuturor rautatilor. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. precum painea inchipuie corpul Domnului. Gheorghe Nou în Bucureşti). cu care formam o familie în lumea sufletelor. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. 3) tiara. e urmaşul sf ap. De aceea din gura şi din ochii diavolului. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. Paraclis (gr. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. unde se tin veşmintele 276 . Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. un fel de capela. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. ca niste veşminte sfmte. 5) reverenda alba de matase. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. inconţura pe Domnul. episcop. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice.

vietii il constituie lemnul crucii. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. Pomul simbolizeaza paradisul. paine şi grau spre sfintire. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. resedinte episcopesti. . 4). iar la intrare strajuiesjte sf Petru.. paos. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. 7 şi 7. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. nici due re nu vor mai fi. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. daca sunt sfintite de Arhiereu. cu sforicele." Apocalipsa 21. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. 17). Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. randul la judecata. se poate savarsi liturghie (de ex. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. 12) şi unde sfnta Biserica. este lacasul lui Dumnezeu. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. caci timpul de proba a trecut. Simbolizeaza vesnica. Crucea. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. coliva. prin rugaciunile ei. ce se supune lui Dumnezeu. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. în mijlocui celor 12 Apostoli. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). la 14. nici strigat. cu ajutorul lui Dumnezeu. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. Panahida mare. facatoare de minuni. 2. în unele biserici se aduce la parastas pom. == a veni în ajutor). neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. urmeze patimilor lui Hristos. la manastiri. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. . 8. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. cu mant în patru colturi. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. i-2. Parastas (gr.sacre şi se face botezul. 277 . 43). iar pomul stiintei e vointa libera. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. la stanga cele 5 fecioare intelepte. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. în care.Paradisul e simbolul sufletului curat. la dreapta talharul penitent (Luca 23.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. Comem. X. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. bisericute. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. Afara de rai şade Iisus la judecata. cu multimea dreptilor impartiti în cete. cu insotire de rugaciuni speciale.. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica.

Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. De aceea tunderea parului era oprita. fiindca parul este mijloc de ispitire si. a lui Iisus Hristos. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. ca un fel de nazireat desavarsit. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. Comem. ne-o arata cu un par atat de bogat. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . ca semn de recunoastere a pacatului. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. deci. la 7. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. II. este simbolul pacatuirii. Vechi. în semn de pocainta. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. Pasca {pessah evr. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. Maria Egipteanca. a fost obicei în Test. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. Parul. = fecioresc): sf. ci numai se sfintesc. = trecere. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. episcop în Lampsac. 5). Are aceeasi simbolica. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti.VICTOR AGA Paresimi v. Postul Mare. Particica în onoarea Nascatoarei. ce o are parastasul. art. incat isi acoperea goliciunea. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. şi se mai tine şi la noi în unele parti. simbol al pacatuirii. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. numit paies. ca ornament femeiesc. Partenie (gr. ca sa fie crutati de 278 . Paruzia (gr. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. precum şi credinta ca sfintii. facator de minuni (f 340). crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. Maria Magdalena şi al s f . 30). sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri.

Deasupra are o cruce. gata de plecare. p r e c u m şi colacul de Pasti. tot din aluat. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. 7). Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. de obicei cu porumbelul. Pastile mici v. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. 26). fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. nemaiavand timp pentru dospirea painii. simbolizand crucea Domnului. inchipuind unitatea poporului evreiesc. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise.m o a r t e co piii evreilor. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. o pogace rotunda ori patrulatera. art. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. incinsi. la c i n a cea de taina. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. 7. Rotunţimea ei inseamna scutecele. Pasarile sunt simbolul sufletului. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave.29. Pasca simbolizeaza pai-n e a . care inca sunt infatisati cu aripi. 30). la grindina şi la vifornite. art. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. Pasca se numeste anafura. Mancau stand în picioare. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. La ospat mancau şi ierburi amare. Pasca se numeste o coca. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. Antipasca. nu se frangea os din miel. cu toiagul în mana. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. care ne uneste pe toti creştinii. Iov 12. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . Psalmi 83. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. 3). facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. care simbolizau greutatile robiei egiptene. Floarea suferintei. tot cu aceeasi simbolica. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca.

. Pastorul e simbolul preotimii. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. noaptea. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. sa o caute. Toiagul. Discul. episcopul Prusiei. din pastor. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul.11). martir în Bitinia (f 363). Patru e numar pamantesc. dimineata. Vechi pastorii erau în mare cinste. Paterita v. la 28. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori.).VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. IV. în Test. Patron au şi oraşele. David. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. ruga. art. lumea are patru regiuni (rasarit. devine rege. familiile. în Test. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. Patena v. tot aşa se numeau profetii. la 13.. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". loan 10. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . Anul are patru anotimpuri. tarile. singuraticii creştini şi diferitele bresle. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. = inchinata patriei sale): sf. Patriciu (lat. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. Patron (hram) se numeşte sfantul. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. au zis „sa mergem" (Luca 2. 37. 11. 11). Comem. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). viata omului are patru trepte (copilaria. Patru e fundamentul în socotire. Alt Patric. Patricia (lat. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. la 19. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. art. dupa exemplul poporului evreiesc. 5). Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. V. Carţa arhiereasca. amiaza.23. Luca 15. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. ziua are patru impartiri. barbatia şi batranetea). martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). tineretea. seara.24. La ziua patronului familia tine praznic. adica reinnoirea sfintirii ei. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. Comem. Comem. III. Patric. care poarta grija de turma credincioasa. = parintesc): sf.

Ilie. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. reprezinta creştinismul lumii 281 . Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. Scutul. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). Paula. la 26. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. din rai ieseau patru rami. = cea mica): sf cuvioasa. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. în acest inteles. (paulus) = mic. Comem. iadul. al sumetiei. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. chivotul. Vechiul Test. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. sj lat. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. art. Dupacinare. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. în legatura cu postul de 40 de zile. 25). sfanta reprezenta 2 cuburi. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. Moise. paunul este şi icoana invierii corpurilor. Imbisericire. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. Patrusprezece e numar biblic. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. a avut patru profeti mari. Pavel. avem patru parinti bisericeşti. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Paulina (lat. Crucea are 4 parti. Pavel (gr. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. mesele pe pafru cercuri. aveau patru culori. art. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. sunt patru pacate mortale. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. ca plinirea legii (Daniel 9. apostolica). dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului.1. = eel mic) v. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. Pavecernita v. sfanta. judecata. raiul). art. vesmintele. Biserica are patru criterii (una. patrulaterale au fost altarele. cu atributul apostolul neamurilor. tamaia consta din 4 ingrediente. Pavaza v. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. Paul (lat. Paunul e simbolul mandriei. în Test. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. art. Nou sunt patru evanghelisji. soborniceasca. perdelele. neinsemnat). al frumsetii şi al increderii de sine. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. Patruzeci de zile dupa naştere v.

Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. c) sabia în mana dreapta. Se purta pe piept. b) cartea tinuta în mana stanga. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. VI. X. . s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. scapandu-i de la moarte. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. Dupa traditie. Asa a facut şi Mantuitorul. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. (t 69). adica la inima. art. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. la 8. Sigilarea mormdntului. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. chosen): vesmant arhieresc în Test. Pastorale. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". Pedum v. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). art. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. precum şi colectia scrierilor sale. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. la 29.VICTOR AG A intregi. 14). fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. Sigilarea sicriului. Petru de-a stanga. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. art. Pavel de-a dreapta. facut dintr-o panza dubla patrata. incat ii ucide în dezmierdari. 282 Pectoral (engolpion evr. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. Pecetluirea gropii v. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. conduse de Arhiereu. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. Vechi. daca nu gaseşte merinde pentru pui. 6). spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. fiind adica decapitat. Vasul. impunsa. Se mai spune despre pelican ca. Adesea e inchipuit cu doua sabii. Pelaghia (gr. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. Comem. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Sigilarea. art. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. Pecetluirea mormantului v. Petru. Pecetluirea sicriului v. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. Comem. Are langa dansul un miel şi un lup.

. iar acum i-a rastignit. Pentecosta v. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. acoperea spatiul prestolului. ca o amintire de timpurile cand. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. prin inchiderea şi deschiderea ei. adica dupa intrarea cea mare. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. care s-ar afla în biserica. la aceasta rostire. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. pana ce bisericile nu avusera iconostas. la rostirea „Usile". Perdeaua (catapeteasma. art. care în vechime. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. Pentalfa. E totodata şi o avertizare. spre a semnala inceputul slujbei. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. se numeste o figura cabalistica. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. Pentagrama v. Pocainta.. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor.Penitenta v. Inchiderea ei dupa Heruvic. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu.. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. inainte de Credeu. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. Pogordrea Diihului Sfdnt. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. sau pentagrama. art. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. art. fara insa a se deschide şi usile. Cand se deschide. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. adica simbolul credintei. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei.". în vechime.". spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. Pentalfa. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. cum se va vedea mai jos. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. desemnata pe pragurile usilor..

Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. se cuceresc pentru viata de fericire. Precum e schimbarea aerului pentru corp. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii.16). în vreme ce se canta chinonicul. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. dupa 284 . preotii. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16.. pe care o laudam la toate serviciile divine.16) de suflete..de obicei manastiri. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi. prin care sufletele se pescuiesc. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. la care nu poate privi oricine. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari. prin vreo minune.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul.. mai cu osardie.. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. II aflam şi în Test. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. hindusii la Gange). în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. izvoare miraculoase . Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar.: dvera). spre a inchipui momentul mare al impartasirii. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon.. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. creştinii peregrineaza azi la locurile . Vechi."). ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. iar la aruncarea mrejei.. legea darului. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele.

în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. Dumnezeu ajuta apostolilor. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. numai pestii în apa au fost crutati. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. tarie). care se boteaza în apa. s-au folosit de simboale. Petra. .Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. supranumit capetenia (verhovnicul. corifeul) Apostolilor. botezata de sf ap. e chipul creştinului şi prin faptul ca. Petru a cazut de trei ori. e antitipul arhanghelului Mihail. Petru. 19). umblarea pe apa (Matei 14. la mucenicie. spre cele de sus. 27). Pe$tele e simbolul lui lisus. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. tot asa şi eel ce trage o corabie. iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. 285 . Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. indi-candu-i-se o noua misiune. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. fiind aceasta simbolul bisericii. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului.porunca lui lisus. la 31. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. unde. fara ajutorul lui Dumnezeu. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). Mantuitorul. Corabia inseamna biserica creştina. dupa traditie. Iconografia ne prezinta pe sf. = piatra). La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. care se inalta de jos din pacate. Petru (gr. în patria pestelui. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. desi traieste în lumea pacatelor.Dupa slabiciunile sale omenesti. iar nu sj a altor animale. conduse de Hristos. au umplut-o. Pestii inseamna sufletele creştinilor. strajuieste şi apostolul Petru. simbolizeaza pe lisus. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. Petronela (gr. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. astfel creştinul adevarat. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. pilda a realitatii vietii creştine. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. Comem. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. V. = stanca mica): sf fecioara din Roma. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. (f 70). . desi pestele traieste în apele marii sarate. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. Mantuitor).

Mai are apoi ca emblema cocosul. inseamna smerenie. 44. Monumente sepulcrale. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. incuiase iadul. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. 34). loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. Sf. ca şi Petru. 22. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. pacatos fiind. art. Dansul. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. Dupa inteles tipic şi simbolic. 1 1 . în anTimişul nostru. Inseamna pe Hristos. care. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. spre care nazuia sa mearga. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 .6). Petru martiri. S-a rastignit în felul acesta. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii".6). Piciorul: fund eel al corpului.42.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. I Petru 2. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. Daniel 2. SiJ se pleaca . facuta la lacasuri Duhului Sfant. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3.75). pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. paman-tului. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. Crucificarea lui cu capul în jos. Matei 21. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. precum tinea piatra u n ţ intreaga. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. Steaua.25) s.. în alte icoane chiar şi 3 chei. Iisus a fost dispretuit şi smerit. 42). da cum piciorul e eel mai corpului. Piatra = grindina v. sortit sa fie primul intre popoare.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. Piatra unghiulara (Psalmi 117. Sf. mantuirea neamului omenesc. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. E tipul altarului. Piatra de la liman. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. al prestolului. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. sale. Petru este patronul bisericii apusene. Piatra sepulcrala v. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. dupa rapunerea Satanei. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. asa şi acesti şi de jos ai societatii. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. art.a. simbol al penitentei (Matei 26.dupa pi Ida] la cele mai de jos. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. rica romano-catolica o piatra patrulatera. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117.

Piscina v. creştinii fac placinte cu branza. numite „placintele lui Lazar". Spalatorul. 17).dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. In unele parti. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. ori în bratele Tatalui. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe. Pius (lat.21). asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. la 27. pentru a nu-si pierde slujba. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. art. = eel bland). Dupa caderea în pacat. reclamate de mai mult timp. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. cuvios parinte. numele mai multor papi ai Romei. în Sambata inainte de Duminica branzii. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. spre a fi tuturor sluga. Placintele sfantului Gheorghe. guvernatorul Palestinei. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. dar onorabili. ava al manastirilor din Scete (Africa). o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. VIII. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. sa fie tuturor sluga (MarculO. Pilat. Cand niste negutatori. din care apoi s-au facut repararile bisericii. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. din interese personale. precum a marturisit-o în grai.Ioanl3. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. Comem. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. care se poarta indiferenti fata de religie. şi totusi Episcopii se pleaca . SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. 287 . şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. Placintele lui Lazar. Inchipuie pe pastorii din Betleem. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. intrati în biserica. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. voira sa le ia cu sine. 16).44. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. este tipul tuturor stapanitorilor.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. e simbolul umilintei. totusi. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. Pielea e simbolul insalbaticirii. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451).

armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. de aceea apa Nilului se preface în sange. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. = frunte lata): sf. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . numit şi plata apei. la 18. Planeta = Felon. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Platon (gr. Aer şi art. saracia de pacate. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. martir (t 300). ce vor fi la sfarsitul lumii. dar cu deosebire în sfantul marele Post. iar sf. Platoşa (zaua. 24). 17). şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . X. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. de aceea e lovit cu lacuste. Plaştenita v. Epitaf. Plata apei. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). 19-31). cu platosa dreptatii (Isaia 59. IV şi 4. ce se da de pomana. XII.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. pleava sunt oamenii cei rai. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. poporul a adorat şerpi şi alte animale. 34. cuvios în Constantinopol (t 813). a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. care numai treptat a amenintat pe Faraon. ce trebuie practicate totdeauna. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii.VICTOR AG A infranarea. Alt Platon: sf. art.a pedepsit cu moarte. ce se dau de pomana. trebuie platit. cu muste s. caci altcum pomana nu este primita. Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. 14). Plangerea (Plansui) este semnul durerii. femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. umilinta. . la pierderea lor şi plangem la nenorociri. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Uneori se pune banul în apa din ulcior. la 4. Comem. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. netrebnici (Psalmi 1.a. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. Este credinta în popor ca orice obiect. Comem. Sfita. Ele mai sunt tipul plagilor. 5). Cand se umplu cu apa ulcelele. 4-5. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. la moartea.

cat şi în cealalta.). . Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. la binecuvantarea primita de la preoti etc. 5) episcopilor (Canossa). eccl. la a carui indurare cadem cu totii. în fata usilor mari. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. A fost în uz şi în Test. . în fuga spre Egipt. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. 14).se da oamenilor fara nici o valoare morala. nu-i primesc si. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. în creştinism nu a patruns. Stefan etc. inseamna pietate adanca. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu.2). în analogie. dupa cum marturisesc legendele lui. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . 4. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. la citirea Evangheliei. din acest omat o parte se ridica la cer. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. tulburand linistea. cand dansii ne impartasesc binecuvantarea.1). Nou si-au plecat genunchii Iisus. unde sf. Hie o topeste şi o preface în ploaie. Zilele ploioase în Test. precum şi moartea Domnului. la intrarea cea mare etc. isi clatina intruna frunzele.Dupa alta legenda. în urmare. Hist. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. în posturi. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. Plopul. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. art. plopul e şi simbolul oamenilor. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. Vechi. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. care în viata lor pamanteasca. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. în solee. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. n-a voit sa se apiece. în Test. care insa s-a sumetit.). A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. 23). la cereri momentuoase.

21). caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. Isidor care. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. Santilii şi Pantilii. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. Vechi o ocupatie. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. ca au mancat tatal şi mama voastra. Fara soare. insemna în Test. o profesie onorabila. pana nu jertfeste parga lor. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. la rugaciunile sale fierbinti. De liniste sa nu stii. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. Sa plangi vesnic frematand. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. Duhovnicul . ca sacrament. 18. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. e un act sfant. Poame şi parga lor. care nu au mancat poame pana în zilele numite. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. ca semne de admiratie şi de teama. rostita de catre preot. ca unealta a unei lucrari asezate. Rugaciunea penitentului. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. Plugul. pacatele. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. Poporul nostru nu mananca fructe. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. dupa traditie. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. loan 20. în ziua de Sanpetru. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. un mar. aldoilea botez). Poarta cetatii în Test. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. spre a primi marturisirea acestuia.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. se aratase la rasarit. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. De aceea se numeşte şi al doilea botez. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. Vechi inchipuia puterea ei. Patronul plugarilor este sf. fara vant. cu rugaciunea de dezlegare. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. batranilor nostri. pentru ca toti sunt pacatosi. cinstite şi aducatoare de roade. Pocainta (penitenfa. cu cap de om.

43). talharului penitent. Priveste cu fata vesela. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. în jet. Magdalenei. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. Cincizecime.Pocainta a fost şi la iudei. 1). Penitentul ingenuncheaza ca simbol. ce nu se mai reintoarce. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. este simbolul pacatului. ale orbului. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. ca semn de marturisire. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. art. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. . penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. Duminica mare.in decursul marturisirii sade în scaun. 291 . corbul care. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. Podoaba e simbolul faptelor bune. . inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. vita de vie. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. de jale. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92.Dupa dezlegare. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. în analogie cu corbul lui Noe. Ca un simbol de cainta desavarsita. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. care plange primavara cand se reteaza. Biserica se imbraca în podoaba. fiindca este casa lui Dumnezeu. cenuşa. Mai inainte de a incepe marturisirea. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. Dupa credinta poporului. credinciosul este adica în stare de pacatosenie.) şi anume: cocoşul. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. brdul. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. biciul. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. pe care le cere Domnul Hristos. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. cu insemnare ca este în timp de cainta. penitentul isi face semnul crucii. .

scriitor bisericesc.în biserica veche.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. cu verdeaja. la Rusalii se botezau creştinii. în care au locuit în pustie. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului). vazut în cer de prorocul Zaharia (4. spre a arata virtutea umilintei. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. spre inchipuirea limbilor de foe. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. datatorul luminii vesnice." în loc de trisaghion. Se numeste şi Rosalii. = roditor. Policarp (gr. . biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). stejar etc.VICTOR AG A Duminica verde. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. 2). Ziua Duhului Sfdnt. Are simbolica sfesnicelor. cu care se impodobeşte biserica. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. discipolul sfantului evanghelist loan. precum şi lumina credintei. ca şi mireasa lui Hristos. Rusalii). ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. cu roze şi alte flori. simbolizand ca biserica. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. a dragostei şi a nadejdii. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. inchipuind adica pe Hristos.. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. la sarbatoarea Cincizecimii. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. Spre a contrabalansa aceasta serbare. A excelat prin umi- 292 . Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. Policandru (candelabru. aparatoare de rele. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime.. în onoarea zeitei Flora. Rosar. . nuc.

Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. la jumaPomenirile. art.1. sorocurile mortilor (v. comdndare. la heruvic. blandete şi intelepciune (ţ 135). în rugaciunile l o r . din care s-a facut crucea Domnului.. martir în biserica pentru toti membrii sai. Pompiliu: sf. 293 . IV. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. Pomana (praznic. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. ce se aduce. prin rugaciuni. art. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. apoi pomenirea la sfanta liturghie. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti.sange. Sorocurile mortilor). agapd): e un a c t de milostenie. biserica. panahida. rai.. care sunt pomeniti în loare. „pomeneste-ma Doamne. este de aceeasi vadica celor morti. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. sa-si aduca aminte de raposatul. a colacilor. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare.".. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. apoi la 3. paosului. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. C o m e m . Comem. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. biserica a randuit zile de pomenire.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. Pe temeiul credintei ca cei vii. inima curata. Policandru. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului.40 de zile. sj ghisitor în solee. IV şi 26. sarindarul sj paruzia. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. ce este intre vii şi morti. daruri la intrarea cea mare. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. ridicarea colivei. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. la 25. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. a pomului. ca şi jertfa Domnului pe cruce. Africa în persecutiile lui Deciu. Polileu v. prin milostenii pot ajuta celor morti. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. al mortii. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. 9. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii.".).). spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. . Inseamna şi legatura stransa. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos.. art. la 10. spre iertarea pacatelor. cand iese cu sfintele art.

la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. sarpele incolacit e dupa pom si. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. la Arminden. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. simbolizeaza ca. stau în picioare sub frunzisul gros.1). Pomul bun face poame bune.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. prin inverzirea sa. care mai serveau şi ca locuri de azil. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. Pomul lui Iesei. sa şi le puna în jural caselor. spre a fi aparatoare de rele. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. Pomul de Craciun. dupa latura 294 . Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. Pomul. fiecare rand cu cate patru proroci. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. Pomul rau. Pomul genealogic v.17). spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. se taie şi în foe se arunca. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. orientalii bananul). Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). art. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. Bradul). intinzand Evei marul. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. aceasta cu fructul intr-o mana. il face om nou. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. inseamna trecerea din moarte la viata. la sarbatori. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. „lumina lumii. salbatic. -Originea pomului de Mai. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. locuiau prin paduri. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. Adam şi Eva. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. Pomul de Mai. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. La ziua de 1 mai. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. eel rau face poame rele. inchipuind pe sfmtii Apostoli. cu care priveste spre Eva. Era firesc deci ca. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii.

precum i s-a scris şi vina pe cruce. Pomul mortului (bradul). El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. şi în bine şi în rau. ca atare. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. ci este impreunata. protoparintii au atras moartea. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. suferinte. ce a cuprins şi pe raposatul. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. martir (f 290). din care. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise.14) care. fiind chiar ziua de 1 mai. Deuteronom 14. plina de verdeata. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. mancand. sa nu uite pe stapanul sau. Porflra (purpura. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. martirajul creştinesc. Sf Walburga. XI. insa numai pe un scurt timp. turte. Porcul e animal necurat. care indata a şi inverzit si. cand este în lipsa. Porfirie (gr. dispretuit în Test. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. necumpatului şi al lacomiei. Omul deci. ce se impart apoi la pomana. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. cu flori şi cu de ale mancarii. Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. de flori şi de bucurie. batjocura. iar cand flamanzeste. Porcul mai este chipul nesatului. Nu e zidita pana sus. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. suferite fara vina de creştini.sa religioasa. Inaintea sicriului. Cand este satul. scormonesc via Domnului. la 9. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. simbolizat prin pomul mortului. ajunsese intr-un sat. impodobindu-l cu verdeata. Portic (nautica. cu bol295 . regal): sf. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. 8) si. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. Vechi (Levitic 11. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. durere. în contrast cu mielul. oprita nu atat pentru primejdia ei. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. grohaie. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. ne-o da o legenda germana. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. Comem. pridvor. incearca sa rupa totul. uita pe stapanul sau. mere. = insemnat. il recunoaste. 32). prin columne. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. adica de locul femeilor. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. indestulat.7. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15).

Nou. Postul acesta. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). Ndstrapa şi art. art. s-a intarit cu duhul. Matei 10. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. 8. -factia data lui noastre. Estera. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii. Este Hristos şi Caci cine nu sau. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. al Sfintei Fecioare. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Este simbol de umilinta interna. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). care s-a pogorat la Botezul Domnului. în Test. Papuşoiul. Iona. Porţile iadului (Matei 16. la primirea Sfintei Cuminecaturi. salii. Hie. care vesteste pace muribundului. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. mai tului Duh. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. Mantuitorul. morala şi fizica. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. cu metanii. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. este chipul ingerilor. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. în post bisericile sunt imbracate în negru.16). precum şi gura ereticilor. Porumbelul v. de cainta. Columba euharistica. cantarile sunt pline de umilinta. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. de abnegatie si de curatie sufleteasca. Postul sfintilor Apostoli (vara). la patrunderea sfintelor Patimi. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. prin post. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. art. nici de mijl Domnului. taierea capului sfantului loan. nu va putea corpului. care veci. al Adormirii Nascatoarei (toamna). în Test. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. postul indeamna la virtute. care ne indeamna la pocainta. Precum anul are 4 anotimpuri. rugaciunile. postul ordonat la calamitati s. al Craciunului (iarna).VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . al martirilor. precum a din morti. ziua crucii. ca semn al penitentei. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. „fiti blanzi ca porumbeii". de vin şi peste. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . ca sa invinga ispita diavolului. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. cu ingenuncheri. prin infranarea cugetelor.a. al sufietelor celor drepti. L-au avut evreii în Test. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. al sinceritatii. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. în Test. Daniil). posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. Postul Dumnezeu la i-15 august. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon.18) inchipuie intreg iadul. Vechi (Moise. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. Azi. E o reculegere spirituals. pe unde il mai au bisericile.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. apoi razboiul diavolului contra bisericii. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. Porumbul v. ori poate fi şi cu dezlegare de legume.

nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. Postul la calamitati. Vechi (Isaia 3. la 29 august. simbolul postului 297 . Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. ca prin abnegatie. Nu e dezlegare nici la peşte. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. Postul sfantului loan Botezatorul. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Postul Pastilor. E şi un indemn sfant. în care cazuse Irod. Quadragesima. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. cu care incepe Saptamana Patimilor. precum a fost fagaduit Apostolilor. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. cu ocazia aflarii ei. urmand imediat dupa Rusalii. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. propovaduita de Apostoli. Ajunarea mare. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. Postul mare (Postul Sfintei Invieri.patimi. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". ca sunt cu voi în toate zilele". precum şi de mijlocirea lor. . aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. precum a inviat Domnul Hristos din morti.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. Astfel de post a fost randuit şi în Test. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. Patruzecime. poporul nu taie nimic cu cutitul. care sa ramana şi cu noi în veci. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. Postul acesta. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. 7). de a urma acest exemplu al Domnului.

Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. Potir (calix. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului.VICTOR AG A si al infranarii. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. aşteptata de toata lumea.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. în Postul mare se fac metanii dese. „si cu ierburi amare".Cand se afla pe prestol. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. De aceea dansji posteau cate 70. Mai simbolizeaza şi Test. Pana e la proscomidie. . paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Vechi. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. care a patimit şi sangele Lui. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. adica ajunarea numai cu paine şi apa. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. dupa traditie.te pe pruncul Iisus. adica saptamana patimilor. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. . ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). sa fi avut forma potirului nostru. de penitenta adevarata.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. Este semn de cainta adanca. Poartanumirea de mare. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. . din care a curs sangele Domnului. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. apoi 60 şi 50 de zile. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. care se numeşte insaşi Saptamana mare. pentru descoperirea unui furt. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte.

care sfinteşte apele. adica ridicat pe cruce. aplecarea. montat cruciş pe o ruda lunga. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. iar pe cealalta. de obicei. pe o latura avand zugravita icoana hramului. verticals. Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. insemnand ca. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. care e simbolul nevinovatiei. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. din care curge vindecare vesnica. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. Praesentatio B. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). prin urmare.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. stand în fata Domnului rastignit. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. e tinut cu discul în mana dreapta. adica painea de pe disc. iar doronul. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. II Petru 3. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. e numai un dar oferit. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. art. . fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. cand.39. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. potirul se tine în mana stanga. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. la vederea valurilor. icoana invierii Domnului. . în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . v. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. art. Praesanctificatorium v.M. Pozitia corpului (starea dreapta. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. sus la frunte.. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. ca la potop. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte.. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri.tuirii. 6). ce se afla în potir. 35). Intrarea în biserica. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. . nu este sfintit.V. si-au revenit ?i au facut penitenta. alcatuit dintr-o panza. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. Darurile inainte de sfinfire. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24.

Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. 22. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. Scaunul predicatorial.VICTOR AG A zuti. ca taina a Testamentului Nou. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. Preotia. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. netrebnicie. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. spre a o asculta şi catehumenii. dupa predica iarasi face semnul crucii. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. Pregatirea preotului liturghisitor v. art. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. 19). Preacurata v. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. prin inaltimea lor. ba chiar batjocoriti. în semn de batjocorire. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. noua. art. spre jertfa.. Predicatoriul v. destrabalata. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. Ca niste demonizati. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. 20).. cum se observa adesea prin mahalale. ca act de cult. La hirotonie. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. care a patimit nevinovat. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica. paiele insemnand adica gunoi. unde lumea intunecata. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. în ceasul acela. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei.. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. porumbelul. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. Luarea vremii. 34). i se da painea şi potirul. inhamata în solda diavolului. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. crucea. ce sa vorbiti." Matei 10.. . în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. insasi prezenta preotului le 300 . care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. vulturul s. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. asemanatori celor din Biblie („ce este. Preotii sau presbiterii (gr. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon.a. art. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. catedra). Predica (cuvdntarea bisericeascd). ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. Fecioara sfdntd. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. Mai tarziu. şi ei sunt urati de lume (Matei 10. luptandu-se sub pavaza praporilor. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul.

loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. drepti şi pacatosi). Presbiter v. iar 301 . ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. este un simbol de smerenie. inchipuia intenţia curata. cu care avea sa serveasca. în pustie. sarea este mintea. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. Ei aveau sa fie fara defect. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. sincera. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. Prepelitele. afara. Prescura are sa fie din grau curat. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. de pacate şi simt mustrare interna. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. infricoşat. mitra alba. dospeala inseamna sufletul. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. proaducere) e o painişoara rotunda. mantuire. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. Nou. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. Precum acelea au stamparat foamea corporala. avand imprimat sigilul prescornicului. art. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. chipul diavolului negru şi intunecat. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. pe drum). are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. Preofii. iar intalnirea unui tigan. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. oriunde s-ar afla (in casa. de forma unui turban. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. Prescura (prosfora. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. sa ingenuncheze. a Nascatoarei Sfinte. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului.rascoleste conştiinta incarcata. iar în momentul inaltator. iar a cincea. Sf. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. ar prileţui norocire. adica de trei ori. în vechime se aducea numai o paine. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica.

tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. . revenite omenirii de pe urma mantuirii. .VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. trei trepte inseamna sfintirea. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. precum şi al painii de la cina cea de taina. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. mai inseamna masa de la cina cea de taina. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. apoi al manei din pustie. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. . iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. puse în forma de cruce. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. iar daca se propteste pe patru picioare. . acesta inseamna pe Iisus Hristos. adica masa templului. Prescura Paştilor se numeste un colac. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. constatator din patru bobite. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. adica crucea. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. Vechi. care este piatra. în numar de 1. Daca este proptit numai pe un picior. Prestolul are forma de masa. numite evangheliste. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. spre a simboliza pe Iisus. II Tesaloniceni 2. 3 ori 7. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. cu alta se face milostenie saracilor. în referinta simbolica. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. jertfelnic. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. inchipuie treptele. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. locul de jertfa al Mantuitorului. - 302 . adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina.Treptele prestolului. 11. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. gradele perfectiunii creştine. stanca. masa sfanta. masa Domnului) (I Corinteni 10. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. care singur a desavarsit mantuirea. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. Prestol (altar. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. sfanta liturghie. o parte ramane preotului liturghisitor.

------------XR. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. se curata. Cercul. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). Prin forma sa patru -latera. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. de aceea la sf. acusi noros. -Evanghelia. adica patrulaterul şi cercul. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. natura amortita se intremeaza. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. Iisus Hristos NI KA invinge. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. Gheorghe se pune brazda verde în prag. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. toate invie. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. purtand cununa de flori pe cap.Crucea (eel putin una). Biserica a randuit în primavara sfantul Post. cu verdeata sa. în care este cuprins patratul. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. Primavara. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. ea inchipuie pruncia şi copilaria. iar în porti se infige rachita verde. se reface. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. locurile de rugaciune. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. . Biserica ortodoxa are numai un prestol. . mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. ca semne de deschiderea primaverii. aici e vant şi ploaie. iar ambele. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. NI KA. enditia şi ilitonul. iar sf. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. iar în mana tinand alauta.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. Dimitrie il inchide. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. aici e soare. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele.

Darurile. de la care avem inceputurile astronomiei. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. despre dorinţa lui. cand sunt fatarile de oi şi capre. Privegherea de noapte v. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. la care se incalzesc creştinii priveghetori. Privegherea din noaptea Invierii. sfeşnicul cu o lumanare. (simbolul puterii). inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. popoare de pastori. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. 29. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi ..) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). de a se reinnoi. Popoarele orientale. sa vada cand se deschide acesta. Focul arde toata noaptea. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. Parga se aducea şi în Test. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Vechi. 15). Prinoase v. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. cu reinvierea naturii. Primitii. la Sanpetru fructe. cum era cazul la evreii Test.VICTOR AG A a se reface. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. art. Vechi. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. Primichira.. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). în Test. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. la 6 august struguri etc." Numeri 18. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. Coloseni 1. Denii şi art. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. art. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. iar pentru mai.27). branza. care dorinta are sa se implineasca.15). este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Vigilia.

ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. Focul de Pasti). Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. apoi vin ministrantii cu ripizile. în care se poarta Sfanta Euharistie. cucuruz etc). nu mai este acoperita cu val. inchipuind miresmele mironositelor. ori a-i 305 . un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. obicei roman adaptat în creştinism. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. Preotul imbraca ornate albe. Rugaciunea şi art. a adorarii lui Dumnezeu. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. Procesiuni (litii). 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. în care scop se şi face litia.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. art. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. ce lumina spre ziua" (Matei 28. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. Privirea spre rasarit la rugaciune v. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. Originea o au în Sfanta Scriptura. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. inconţurarea la sfintirea templului. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. care „in seara Sambetei. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. Monstranta (racla). Lumanarea de Pasti şi art.Semnitele (grau. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. în vreme de seceta etc. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. . în fine. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. asupra credinciosilor. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. lndreptarea spre rasarit. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. art. a-i cere un ajutor oarecare. ca de obicei. urmeaza preotul şi în urma lui poporul.

Daca sunt cu Apostolii laolalta. Amos are un toiag şi o oaie. Zugravindu-se aici scene din Test. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. Prochimenul. fara a cunoaste insa planurile divine. Vechi şi cu deosebire raiul. Precum în viata sociala ideile politice. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. facatoare de minuni. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece.4). Comem. partea aceasta se mai numeste şi paradis. Ezechiel are o poarta cu turnulete. Procopie. Decapolitul: sf. precum şi de la vechii creştini. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. ca solul lui Dumnezeu. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Comem. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. propagate de catre apostoli. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. spre a-i readuce din ratacire. simbolizeaza ca invataturile sfinte. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. profetii stau de-a stanga. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. la 8. Abadia o paine şi un ulcior. fiindca dansul fusese pastor. 306 .VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. P. Prohod = inmormantare v. carugatori şi mijlocitori. Tipul lui în Test. cu capul acoperit. puteraic. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor.Icoanele sfinte. Iona un chit. Ceilalti. la 27. Isaia are ca insigniu firezul. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Profetii sunt solii. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. monah şi martir (t 750). se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. . Zaharia o biserica. Ieremia o nuia. Maleahi un inger. dupa. Profetii sunt tipul Episcopilor. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. inaintestatator): sf. Procopiu (gr. Obiceiul a ramas de la romani. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. Pronaos (= tinda). misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. Ioil un leu. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. art. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). II. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Vechi a fost pridvorul. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). una dintre cele trei parti principale ale bisericii. Vechi. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. VII.

art. intru amintirea profetilor. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. simbolul curatiei sufletesti. La apuseni aici este agheasmatarul. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 .. Providenta. particica a doua. raiul. la intrarea în biserica. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. Proschinitar se numeste o capela mica. scoase din prescura a patra. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. Aici este şi baptisteriul. pentru ca creştinul. un fel de oratoriu. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. discul inseamna ieslea din pestera. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. Profetii. Are icoane. copia inseamna sulita ostasului. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. art. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. art. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti.). Steaua inchipuie steaua magilor. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. . de jertfa pe cruce.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. Propitiatoriu v. Prorocii v.. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. a Apostolilor. Pronia v. Scaunul indurarii. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. chiar şi pacatosilor. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. Particica prima scoasa din prescura a treia. Particelele viilor. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. darea legii. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. De aici numirea de „partea pregatitoare". Proscomidie (Proaducere.

în icoana mortii lui Irod. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. A fost în uz la persi. precum şi mormantul Domnului. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. 308 .. Daniil în groapa leilor. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. 17. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. Pruncii din Betleem v. 3) v. adica crucea.Protezis = punerea inainte se numea mai demult. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. . inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. blandete. 9 şi Proverbe 15. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. în iconografie pruncul e simbolul sufletului.14 „lasati pruncii sa vina. art. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. protests. de supunere şi umilinta.. inconţurat de raze solare. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. în icoana Adormirii Nascatoarei. a lui Avraam. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". ieslea din Betleem şi rastignirea. curatie. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. Aruncarea cufata la pdmdnt. Sfintii rndrunti. smerenie.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. Prosfora v. se face ca pruncii. 16). pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. crucificarea. . precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. cu nevinovatie.. Prescurd. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin." (Matei 18. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. Evanghelia Mantuitorului. jertfa de martiriu a diaconului Stefan. Pruncii evreieşti. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. luarea de pe cruce. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. Proscomidier (jertfelnic.3). Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. la evrei (Geneza 19. 1. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. art.. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. art.

" şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. peste animalul de jertfa. primejdiile. Pulcheria (gr. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. cand ii binecuvanta. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. art. dupa ocolirea tetrapodului. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. E pictata pe sfantul epitaf. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. Publican v. Vameşul. IX şi 10. ca ultima statie a patimilor de Calvar. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. fecioara. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. la 10. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. Comem. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor.. Psalteriu v. caderea omului. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. la dezlegari. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. neintrerupta. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. intoarcerea.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. Punerea mainilor preotului pe prune. Rozariul. ne mai prezinta idolatria. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu.La consacrarile din Test. Azi se pun mainile la botez. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. A fost în paganism. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. S-au introdus şi în cultul creştin. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. cursele vietii. la hirotonie etc. 309 . la botez.. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. sora imparatului Teodosiu II (f 453). . la cele publice de catre preot.. XI. 6).

Puterile) al celor 9 cete. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. Purgatoriul. cupr'ms mtr-uu cere. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. Culoarea purpura inseamna putere. cu orare verzi aurite. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. primejdii şi cu necredinta ei. în stihare lungi pana jos la glezne. Purtatoarele de mir v. art. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. marire. Mai este o credinfa în popor ca omul. cu care a fost imbracat Mantuitorul. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. Mironosife. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. ştergarul. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. De aceea se zice. dupa credinta bisericii romano-catolice. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. 3). Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. art. care fusese vames. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. în semn de bucurie. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. Pustnic v. Deşertul. Cdlugdr. de cate ori stinge focul din vatra. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. V. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. Hlamida purpura. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. . Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. art. Stapaniile. în loc de sigiliu au adeseori un scut. Purificator v. Sunt infatisati desculti. este locul unde stau sufletele mortilor. care purta punga şi a lui Matei. Purpura se numea veţmantuV de. ori globul pamantesc cu monogramul de IC.VICTOR AG A Punga. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. XC al lui Iisus. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. un s\g\V\u cu seumuY X. Este inchipuit ca un foe natural. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. incinsi cu brau. art. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. a fost semn de batjocura. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. în alta o pecete. al nimicirii şi al salbaticiei. insigniul lui Iuda.

Q Quatember (de la quattuor . Sunt simbolul penitenţei. sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. dupa Rusalii. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. vineri şi sambata se tine postire. dupa Miercurea cenusii.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. preoti demni. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. 311 . cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna.

pe apa Sambetei. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. intalnind un portii sau la fereastra. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. Sicriu. în stalpii tignirii. sa le duca la cei morti. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. 16). art. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. X. Gaoacele de ou rosu. Obiceiul simborac. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. dupa o nostru în ajunul de Sf. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. Gheorghe v. Poporul Racul e animal binecuvantat. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. în iconog care rasar doi a Treime. Purtarea acestor Racla v. cenusa cu care se ung credinciosii la V. asa a primit precum Rahav a funia roşie. m care se pun sfinsfinte. Gheorghe. se pun pe o apa curgatoare. Rahav. care deschide pamantul. vesnice. se face tele moaste. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . Din arderea rachitei cutioara sau un vas. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. pastrata din anul trecut. Rafail (evr. precum şi Sfanta Euharistie. Radacina lui lesei. numite şi ele rabojuri. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Gheorghe pune legenda care ne spune ca.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ori le implanta intr-o brazda verde. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. ' 2).a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. Acest semn de mila i 1 . Rachita. Maica Domnului. ca simbol al fratiei. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. pixida) este o prihana. ale carei ramuri verzi verde. ca un semn de iubire şi de pace creştina. zeiescul sange. inchipuie anuntarea primaverii. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. la 24. art. Ciborium. frunte în Miercurea cenuşii.

312 .

anul va fi ploios. . Rahav. Rafail e ingerul pazitor. astfel biserica. mama poporului. în Duminica stramosilor. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). rachita. 16). inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. X. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. 18). ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Rafail (evr.Radacina lui Iesei = v. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. a castigat bunatatile cele veşnice. evr. ca mireasa şi imparateasa. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. Rahel (Rahila. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. pe care le pun în oalele cu apa. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. ca binefacatorul tuturor. Comem. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. Comem. salca etc. şi florile. desfranata din Ierihon (Iosua 2). iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. Rai v. inseamna condamnarea.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. Rahel. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. prin dumnezeiescul sange. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. la 24. Ramurile verzi de tei. Ramura Varvarei (Barbarei). e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. stejar etc. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. prun ori visin.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. cu care biserica. art. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. E le par la inceput dulci. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. care au facut cainta adevarata. Pomul lui Iesei. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. maslin. ce se incolaceste în jurul unui schelet. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. inchipuit cu un prune de mana. Paradisul. asa a primit biserica pe Apostoli. Ramura de spini. cand se parea ca . Plangerea ei în Rama (leremia 31. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati.

a lepadarii de tot ce e lumesc. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. Cum insa 314 . viata şi lumina. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. Datina e trecuta de la evrei care. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. iar la gusa.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. în care dibuia lumea inainte de Hristos. Rasa inseamna adica abnegatie. e imbracat în rasa din partea Egumenului. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. iar liturghia. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. lumina şi soarele dreptatii". care inchipuie timpul Test. care. Rasofor: calugar incepator. inchipuie haina veseliei sufleteşti. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. novice. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. cu care se sfarsesc randuielile de cult. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. raxos = rupt. a calugarilor. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. simpla. La moartea Domnului. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. în opunere cu apusul. Dupa o alta legenda. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. Rasa (gr. Randunica e pasare binecuvantata. ce aduce noroc la casa unde o primesc. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. nu-i ici. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. şi blestem pe cei ce o alunga. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. care simbolizeaza intuneric. au ramas rosii. unde Maica Sfanta nu observa sangele. moarte. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. revarsate prin intruparea. care este numit „rasaritul rasariturilor. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. la sarbatoarea Cincizecimii. dupa o legenda . prin invatatura şi prin moartea lui Iisus.

Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). = regina): sfanta martira. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. a durerii şi a gloriei). e simbolul judecatii dumnezeieşti. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453). vanat. galben. al fericirii eterne. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. care tin trei cununi (a bucuriei. simbol de inaltare.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. chiar şi în creştinism. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. II. la 1. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. art.6). iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . E infatişata avand deasupra-i ingeri. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. astfel şi Iisus . Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. Gihon (Ganges). Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. Razboiul în Testamentul Vechi. în analogic. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. ca simbol al maririi.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Raza soarelui. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. art. Comem. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. 315 . Zorile. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. ci prin abnegatie şi prin suferinte. de mantuire. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. 15). Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare.„raza Tatalui" . Regina cerului = Sfanta Fecioara. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. izvorand dintr-un izvor. ca protectoarea credincioşilor rugatori. Acheron = al lacnmilor. Raza diminetii v. VI şi 25. Agheu 1. Regina (lat.

. libera): inbiserica apuseana. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. scara. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. pe langa simbol. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. Reverenda este simbolul caintei. adesea prevazuta cu gluga. spre a inchipui votul calugaresc. revereor = 316 stimez. ci numai pe un timp oarecare. iar la picioare luna şi balaurul invins.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. Ridicarea creştinului. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor.VICTOR AG A Relieve v. sotia lui Isac (Facerea 24. tristetii şi al bunei cuviinte. are simbolica parastasului. Culoarea talarului. aflatori în purgatoriu. vii şi morti. Revedere. fara durere. a papei este alba. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. Doua maini incopciate . cu trup cu suflet. 15. Lungimea sa. numita habitus.) a Mantuitorului. Reverenda (Tatar). sfanta. E un vesmant distinctiv preotesc. a cardinalilor este rosie. Preotii poarta reverenda neagra. 67). pana la a doua venire. Moaste. prin fapte. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. e confectionata dintr-un material dur. cu aripi de vultur. în slujba lui Dumnezeu.pictura ori sculptura . de unde preotimea a şi primit numirea de cler .. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. cu care acopera intreg corpul. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). inconţurata de soare. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. art. toate ca semn de dignitate mai mare. Requiem (parastas. Reveca (Rebeca). ca simbol al seriozitafii. cand toata lumea.

de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. 2). de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. putemic): sf. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica.flabellum) e un disc inconţurat de raze. la ascultareaei. jertfa de seara" Psalmi 140. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. Ripida (serafim. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. Comem. atenti (si nu în strane). de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf.19). Este imitarea Domnului Hristos. Bonifaciu (ţ 722). germ. ci le şi intindem. la 7. II. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. cu ocazia intrarii celei mari. ca un semn de omagiu. Rihard (Richard. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant.".. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor... cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim.") inchipuie aripile ingerilor. Despre sf. la exclamarea „sus sa avem inimile". drepti!". In 317 . precum a facut I isus pe cruce". cand preotul. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. Ridicarea darurilor la proscomidie. spre cele inalte. = principe. Ridicarea panaghiei v. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. A fost în uz în Test. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. adica curatiti de orice gand rau. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune.. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. 8. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion. sa stam drepti. cum ne incredinteaza sf..painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. art. inaltarea inimii celui ce se roaga..") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. preotul ridica mainile la Heruvic. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. e Domnul Savaot. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare.. Panaghia. iar noi. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine.. Isaia 1.

ai carei ingeri. art. pe care sf. Purtate la procesiuni. care inchipuie pe Dumnezeu. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). Roaba (servitoare). supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. la plinirea Sfintei Euharistii. declara credinta şi ascultare. Robie inseamna. Robert (germ = stralucitor. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. spre Dumnezeu. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. în analogie. de la zidirea sa. Dupa viata lor virtuoasa. 10). 38). precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. din care ne-a scos Mantuitorul. pe plata ori fara plata. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. creştinii prin botez se curata. Rob în sens lexical inseamna sclav. simbolizeaza ingerii. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. Cercul inchipuie lumea. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. Asezate în jurul prestolului.1I. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. Vechi.la23. ca fiecare suis are coborasul sau. vestit): sfant. de pacatul stramosesc. prin credinta. Roata norocului. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. Purtate de ministranti inaintea preotului. constituie tronul lui Dumnezeu. 9). ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. au vestit nasterea Domnului. în mod nevazut. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. lisus Navi. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. inchipuie pe ingerii care. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. care fusese mult timp servitoare.VICTOR AG A vechime. şi la savarsirea sfintei liturghii. Rodier v. Granatul. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. numita „scaunele". creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. Comem. ap. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. 6). Pavel (Romani 1. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. pe portaluri de biserici etc. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. în sens figurat. în chip de roti impletite. robia pacatului. ca soli ai mantuirii. servitor supus cuiva. care . care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Vechi. 1) etc. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. Precum intreaga natura (Psalmi 118.

art. 8). la 15.. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara.. contemplatie şi cu demnitate deplina. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. Mantuitorul lumii. Ca planta simbolica. purpuriu şi rosu (Exod 39. e imbracata în roşu. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. E intrebuintata ca medicament şi condiment. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. a trecut şi în creştinism. la ziua martirilor. lal. Steagurile ros. la care uneori se adauga verdele. Este şi simbolul caintei. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. adica zeii de casa. Comem. Psalmi 117. penitentei ?i al iubirii creatine. La greci. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. Rugaciunile se tin în zorile zilei. E numita şi „mgdciunea ingerului". Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. 24)." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. Rosalii v. iar preotii slujesc în odajdii roşii. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. 44.X. Roland (germ.. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. . biserica apuseana. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. Rosmarin (R. al razboiului. romanii il numeau ros. impreuna cu cea azurie şi galbena. i şi puternici (Deuteronom 1. în cuvintele „Rourati ceruri. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. 18). = intemeietor. lumina lumii. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. ca pe regina cerului. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. cu care dorinta sa se umple şi cres. 12).. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386)." (Isaia 45. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. Pogordrea Duhului Sfdnt.Fiindca e culoarea rnartiriului. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. Comem. Roiul în Test. Roman (lat. alcatuitor de imnuri şi condace. careia ingerul i-a vestit intruparea. La inmormantari se poarta in 319 . = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. IX.sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. Rosu e simbolul sangelui. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie.

U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi . 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X. JEi '.u9doos9p B-S \\ .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.iBqz as ' a s .d '.

UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .S B lU X p O iO iq03/\.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X . Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m. V3.mşvţi -\m (" • 'XU19. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.

de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. Rozariul mijlociu are 63 de perle. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. de regula pe amvon.". Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. . metaniile. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. apoi ingenuncherea.17) „sa va rugati neincetat. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. art.niceni 5. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. Simbolica: la art. Rozariul mic are 33 de perle. 11.. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 .. de iubire. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. Semnul crucii. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. umilinta.. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. Troita. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. de indurare. Ruga v. Hrana e un dar de la Dumnezeu. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. Mdnecarile.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte.. art. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si.. aratata prin acte externe şi interne. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. Hramul şi art. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. La rugaciunile de cereri şi de lauda. a vietii sufletesti. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". Tatal nostru. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. Rugaciunea domneasca v. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. Rucavite v. lisus. prosternarea etc. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu.8). în mijlocul credinciosilor. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. art. mijlocit. dupa rai." cu doxologia mica. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii.

cand a murit Iisus. au avut-o şi o au şi azi evreii. Pogordrea Duhului Sfdnt. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. Rugaciunea neagra. 6. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . Ruperea veşmintelor (Geneza 37. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. romani. simbolizeaza starea poporului izraelitean. care a ars în Horeb (Exod 3. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. ce ne vine sub forma de hrana. i-2). precum şi cutremurarea pamantului. de jale sau murmuratoare."). care i-a şi asuprit.. 322 . A practicat-o Mantuitorul (la cina. Dezlegarea mesei şi art..VICTOR AG A pentru toate Domnului.. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. 34) e simbolul jelirii. Rugul lui Moise. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. art.) şi Apostolii (Romani 14. la Emaus. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. ramanand numai El singur. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. Mancarile. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. A fost în uz la greci.. iar focul inchipuie pe Dumnezeu.4). evrei şi la toate popoarele orientale. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. V. I Timotei 4. Rusalii v. 65). dar i-a şi preamarit. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului. art. E tipul crucii.

10). precum şi toata invatatura creştina. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. adica cu continua lupta sufleteasca. 323 . sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. Pavel are insigniu o sabie. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii.s Saba. Vechi. 35). adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. 5. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. Aceasta a recomandat-o s. adica Sfanta Scriptura. i-2).. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon.at fiecare creştin adevarat. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. . leremia 46. Aceasta insa nu se poate realiza. limba e o sabie cu doua taiţuri. 36). Sabat e ziua Domnului în Test. al cuvantului. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. caci doar în Noul Test. ap. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. cu care trebuie sa fie inan"n. care este insasi pacea cea adevarata. Apocalipsa ( 1 . 37). sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. fara numai cu sabia. Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. în acest inteles sf. în proverbe. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. taişuri. este tipul magilor. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. regina de la Austru (Matei 12. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. 42).. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua." Matei 10. i Mantuitorul Apostolilor Sai. ci sabie" Matei 10. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. 34). Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34.

mirul. cununie. . Comem. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo.în totalitatea sa. pocainta. spre a-si sustine viata. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. Tainele Sfinte). XII. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. euharistia. mir. o haina fara maneci. al caintei. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. preot. Tot . la evreii Test. jeliri. la care prin lucrare sfanta. . cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. darul nevazut al lui Dumnezeu. Sabina: sf. Sf. la 29. E un ornat lung. se impartaseşte credinciosilor gratia. Vechi. 2). precum corpul se elibereaza de boale.8). precum şi cainta adevarata (Matei 11. art. aşezate de Iisus Hristos. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. VIII şi 3. Simboliza durerea şi jalea adanca. martini în Roma (ţ 126). spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). episcop în Assisi şi martir (t 303). Sapte taine a aşezat Domnul. marturisire. sa instituit preotia. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. Sunt 7 (botez.VICTOR AG A Sabin (lat. Comem.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. preotia).Corpul şi sufletul. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. Misterii) sunt mijloace de mantuire. pentru intari-rea corpului şi a sufletului. ca atare. specifice fiecarei taine. = din neamul Sabinilor): sf. Sacramente (Taine. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. Sacrariu (lat. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. Vechi şi la orientali. era o panura groasa. în acest scop s-a randuit taina cununiei. mmormantari. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. Are forma şi simbolica felonului. mai inchipuie şi biserica. Sac. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. vazuta. maslul). . Fara semnul vazut. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. IX. cuminecare. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si.ie. supranaturala. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. la 30.

B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .na ' n i 3 S U m u .TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x . .s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS .i supoid IOK IO X.o3dp I.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.XUXBXUB3I3UTXţ.UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . B U I S B 3 J X U I 3 . 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 . xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '. < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3.ţIBOdod3lBOlBX. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°. Spsmup.m3u.

unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. cand Maica Domnului. e simbolul curatiei. Maica Domnului a binecuvantat-o. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. tinuta în mana de copii". intreaga. comise contra unui drept teocratic sau civil. Salamandra e simbolul sufletelor. Ezechiel 10. 3). 10. se reinnoieste intrinsul.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. care se curata în focul purgatoriului. numite matisoare fund mai prispitoare. al invierii. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. Dupa 0 legenda. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. La rugamintile Sfintei Maici. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. în drumul spre Golgota.Creştinii noştri. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. Salcia (salix alba L. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile.) e arbore binecuvantat. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Ele sunt semne de biruinta. iar la 3V2 se ardea pe altar). salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. antitipul ramurilor de finic. Ramurile de salca. în asemanare simbolica. .Salcia. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. . al maririi. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. facand punte peste parau. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. 1). Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. este chipul evangheliei. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. vie şi facatoare de viata. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. grinding etc. în legatura cu altarul. mergand acasa cu matişoarele sfintite. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi.

Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). apostoli loan şi lacob. miloasa. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. Comem. (t 50). ca sa formeze un cort. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. Samanta (Luca 8. la vreo umbra. ca o mama plecata peste copilul din leagan. 20). cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". si-a aplecat crengile inţos. spre a fi feriti de boale. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. Comem. Ziua sta linistita. si-a adunat frunzisul la un loc. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt.. Salomon v. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. Solomon. în locul acela pustiu şi fara ape. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. mironosita (Matei 20. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. friguri. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). Numai salcia. Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. X. la plecare. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. Salvele de tun ori de pive (treascuri). art. iar în adierea noptii freamata duios. mama sf. Salvator (lat. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". sufletul ei vorbeste cu mortii. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi. prin care nu mai strabatea raza de soare. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. în Test. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. 21 (3x7) de salve. Legenda ne spune ca Maica Domnului. sa fie arborele Domnului. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare..creştere. sa infloreasca cea dintai. la 22. 29). III. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. 9 (3X3). a binecuvantat-o. arici la vite). De aceea e plantata cu drag pe morminte. salcia işi pleaca ramurile. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. Salome: sf. jug.) şi insemna bucuria revederii. la 18. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . inchipuia stima şi reverenta deosebita. unde.

. poruncile şi invatatura lui sfanta. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. mosilor). spre ziua luminii. . sa-i cunoasca. în onoarea ingerilor. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. prin care trecem spre Duminica. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. Iisus. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. Intocmai ca şi samanta. voia. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. Comem. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. S. Sambata lasatului de carne (S. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. sa-i admire pe Mesia. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. adica pana la judecata. oricat de putin. . Sambata ecumenica v. mormant. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. Maica lui Dumnezeu. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. la biserica lui cea sfanta. Numirea de * .Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. II. aşa create şi biserica lui Hristos. care a fost martirizata în Roma. spre care sa nazuiasca tot creştinul.VICTOR AG A judecata din urma. incat în fiecare Sambata soarele. art. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. la 28.Sambata inseamna şi intuneric. v. ecumenica. în persecutiile lui Nero. pe care nu o vedem cum creşte. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. mai numind-o acestia feria septima. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. Deaproapele. Sambata lasatului de came. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. iar romanii zeului Saturn. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. intreaga omenire va fi una. art.

Cresjinii fac sj impart mosi (v. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. art. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. . E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. dintre care pe multi i-a şi inviat. dupa invierea sa. Sambata Rusaliilor (S. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. Cincizecimii. Sambata mare este anteserbarea Invierii. unde stau preotii. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . Apost.. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. Sambata lasatului de carne. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. cu sufletul. penitentilor. it.. iar dupa procesiunea de inviere. Vechi. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. Multi creştini au murit (inecati. v. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut.) de pomana. ucisj de fiare. alta în mijlocul bisericii. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. Sambetele mortilor (parinfilor. mosilor. mosilor). inconţurand biserica cu sfantul epitaf. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. care în noaptea invierii a ies. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. ci el se facea în noaptea Invierii. pentru ca Mantuitorul. a scaparat din mormanml de piatra. art. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. Se numeşte Sambata mare.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. în biserica. S. inchipuind prin aceasta ca. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. 12). intru amintirea raposatilor lor. unde stau credinciosji şi a treia la altar. Penticostei. incepand de la Adam. Sambata moşilor v. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. ca sj în Sambata lasatului de branza.

a IV-a din Postul mare. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. fund în mormant. Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. 5. asa ne rugam şi noi.VICTOR AG A pentru cei morti. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. în fiecare anotimp cate una. Obiceiul a fost şi la evrei. aşa a fost vandut lisus de catre Iuda.7). Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. VIII. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Incaltarea sandalelor. loan 1. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. = luminos. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. Secta baptistilor. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. cuvios (t 540) Comem. despartit de naie printr-un grilaj.". Comem. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. 27). Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. tare) e prototipul lui lisus. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. Samson (evr. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. cand lisus. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. 330 . Hr. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. a Ill-a. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. 6). inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. Samson (evr. = puternic. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. la 20. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. VI. 11). cu interpretarea lor literala a Scripturii. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. la 27. Sunt anumite Sambete ale mortilor. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie..). Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui.. de care purtau şi Apostolii. a calcat puterea mortii). 46). 26). a Il-a. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Samuil (evr. tare): sf. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. cea inainte de Sfintii Arhangheli).

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

plin de asceza şi de evlavie. Mai inchipuie şi curcubeul. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. de unde isi au şi numirea de tron. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. Vechi. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. servind în locul a tot atator mici taburete. scaune. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. 12). tronul celui Preainalt. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. faldisteriu) în care sta epis339 . strana arhiereasca. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. Uneori apar ca un cere de foe. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. Scaunul arhieresc (tron. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. serafimii) al celor noua cete. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. la amiaza şi seara* orele de lauda. cu intelesul ca. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. prin scartairea unei moristi dimineata. Bisericile monumentale au 12 trepte. heruvimii. Clopotele nu se trag în aceste zile. de a sedea. inconţurat de doua aripi în flacari.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Scartaitoarea sau Morişca. pe care troneaza Dumnezeu. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. ca sa alcatuiasca un tron. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. . Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin.colaci. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor.

ca unui biciuirii pacatelor. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. ce trece şi nu se nezeu. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. semnul aceea a Episcopului. de pe care a toti credinciosii. Are în mana coasa ori secera. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. Creştinii. ce trebuie trepte ierarhice. domine peste credincioţi. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. art. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. fara sa stea inalte pana jos. penitentului. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. lui ales. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. o columna.supuse mortii. de stapanire. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. 29). David ca penitent. Se credea ca aci troneaza sus. deci. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. Treptele lui simboliel. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. care au impar-tasit turma sa.Scaunul predicatorial (tribuna. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. privind la el. cand nu oficiaza. o trdmbita. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare.toti oamenii. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). predicatorul. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. ca la pastorul lor. este simbolul dreptatii. . Scheletul e simbolul mortii. 340 .Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. cocoşul. Simboliza. fml pierdut. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. adica trimis al lui Dumnezeu. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. prin micul copilas. copul. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. 22). ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. nadejdii. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. care indemnase pe Petru la cainţa etc.relicviile sfinte (Matei 27. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. E ceva mai inaltat decat naia. al deşertaciunii şi al mortii. . Magdalena. tariei. care poarta grija de a evangheliştilor. un corn. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu.

n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. nici Hie. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. pe invatatorul sau. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. adica leaga fagaduinta cu plinirea. 11) şi al diavolului. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Schimonahi v. Schimnic v. Nou cu Iisus Hristos. veninoasa. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. în muntele Taborului. Vechi. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti.Schimbarea la fata (Transfigurarea. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. Precum inelul nu are sfarsit. Megaloschimni. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Hie e al sfarsitului veacurilor. 14). care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. art. Cdlugdr. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. . aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . Cate341 . Moise e simbolul crearii. se face intra amintire de luda Iscarioteanul.Duminica la utrenie . La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. chinuit de remuscari. Preobrajenia. 13). Vechi cu eel nou. art. nici credinta lor. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Scranciobul (dulapul). precum se credea (Matei 16. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. Poporal o sarata. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare.

se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. purtand scut şi sulita. 4). isi face semnul crucii şi isi scuipa în san.VICTOR AG A humenul. 33). al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. spre locul de intuneric al diavolului. Sebastian v. ca semn de alungare a duhului rau. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. este un obicei paganesc. Seara de Silvestru v. 6. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. la durere de cap etc. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. II au de insigniu ingerii. caci locul diavolului e pustia. al caror reprezentant este chiar preotul. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. dreptatii. ungand fruntea bolnavului cu sputa. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". este simbolul şi insigniul mortii. Scuipirea se face în semn de scarba. adesea şi cu rostire de blestem. virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. Silvestru. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. moralei. 16. . prin „a-si scuipa în san". Scuipitul (sputa).Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. inainte de a primi sfantul botez. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. Puterile şi Domniile. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. se aseamana surdomutului din Evanghelie. sa nu te deochi". ca semn de izgonire a tot raului. ce-i practica şi azi lumea necreştina. se simbolizeaza alungarea celui rau. Preotul bisericii romano-catolice. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". intreochiere etc. exorcizarea. 27. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. inainte de a boteza. e simbolul anatemizarii cuiva. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. ca şi coasa. . loctiitorul Domnului Hristos. fata de persoanele preotesti. ba chiar şi creştinii necredinciosj. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul.Ministrantii. Catehumenul. ca semn de batjocura adusa credintei. Scuipirea. Matei 26. . isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. de dispret. 67. în forma crucii. Sevastian. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. 30).30). Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului. I loan 5. art. adica eel nebotezat. ca luptatori contra Satanei. Secera. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana).

se sfmtesc din partea bisericii cu solemnitati de procesiuni şi rugaciuni staruitoare. Soiurile depamdnt inchipuie patru stari de inimi şi patru soiuri de oameni. Calea inchipuie pe oamenii indiferenti faţa de cuvantul lui Dumnezeu. e semn şi putere pentru alungarea duhurilor rele. Pdmdntul bun e inima omului. Semnul crucii simbolizeaza marturisirea credintei în Iisus eel rastignit pe cruce şi credinta intr-un Dumnezeu în Treime. adica un seceris bun. . Samdnfa este cuvantul şi invataturile lui Dumnezeu. precum veneau popoarele cu miile la Mantuitorul şi il urmau ascultandu-i invatatura sfanta. 30). Pdmdntul de sub spini inchipuie pe oamenii cuprinsj de grijile lumeşti şi de bogatiile amagitoare. dar neavand umezeala se usuca. Marcu 4. adica se vor desparti cei buni de cei rai. al lucrarii de mantuire. Secerisul mai e şi chipul judecatii eterne (Matei 13. Piatra inseamna SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pe oamenii care primesc cuvantul cu bucurie. -Secerisul mai inseamna trebuinta şi dorinta de mantuire. de seceta. Semanaturile. Semanatorul (Matei 13.u. 3 s. . care a fost martirizat prin taierea capului cu securea. spre a insemna ca puterea botezului numai prin cruce se desavarşeşte şi spre indemn ca 343 . 5) în parabole simbolizeaza pe Dumnezeu şi pe predicatorii cuvantului Lui. 37). astfel şi asupra inimii credinciosilor slabi poate usor inrauri oricine. fiindca piatra se incalzeste de soare şi arde tot de pe ea. de orice stricaciune. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. spinii insemnand grijile materiale. 10). adica dupa gratia lui Dumnezeu şi dupa credinta. Pasdrile cerului sunt diavoli. astfel şi azi ar trebui sa alerge lumea spre aceste invataturi sj sa-si doreasca mantuirea. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme. care nu lasa s