Sunteți pe pagina 1din 35

C U P R I N S

Concluzie......................................................................................................................47
Rezumat.......................................................................................................................47
Bibliografie...................................................................................................................48
ntroducere
Tema lucr rii este analiza modelelor continue i discrete n calculul
dinamic la aceeai structur . Structurile inginereti posed propriet i
iner iale(mase concentrate sau distribuite) i elastice(flexibilitate sau rigiditate)
i snt capabile s efectueze, sub ac iunea unor cauze exterioare cu caracter
dinamic, mic ri relative, n jurul unei anumite pozi ii de echilibru. Micarea
unei asemenea structuri se repet n timp dup anumite legi de varia ie, tipul
de comportare dinamic a sistemului se numete micare vibratorie sau
vibra ie. Structurile inginereti sunt sisteme dinamice cu mas continu
distribuit sau concentrat . n dependen de ac iunile dinamice r spunsul
structurilor va fi definit prin deplas ri, viteze i accelera ii. Pozi ia unui sistem,
n orice moment al mic rii va fi determinat printr-un num r de parametri
independen i sau coordonate dinamice, numite i grade de libertate
dinamic(GLD). Num rul de parametri va depinde de propriet ile iner iale,
1
repartizarea maselor. n cazul structurilor cu mas uniform distribuit vom
avea o infinitate de parametri independen i. n practica inginereasc la
majoritatea cl dirilor se observ o concentrare a maselor pe segmente,
respectiv r spunsul unui sistem dinamic cu mase discrete unde for ele
generalizate vor avea caracterul unor ac iuni concentrate, iar coordonatele n
raport cu care se descrie r spunsul sistemului n timp vor fi deasemenea
discrete. Coordonatele dinamice independente care pot defini complet pozi ia
instantanee a unui sistem dinamic discret, n orice moment al mic rii, se
numesc grade de libertate dinamice (GLD). Deplas rile pe direc ia
coordonatelor dinamice reprezint necunoscutele fundamentale n dinamica
structurilor. Rezult deci c num rul necunoscutelor dinamice este egal cu
num rul coordonatelor dinamice independente(GLD) sau cu num rul minim de
leg turi simple(blocaje) necesare pentru a fixa sistemul dinamic n pozi ie de
repaus. n baza unei model ri iner iale riguroase se pot transforma structurile
reale n sisteme oscilante discrete cu un num r limitat n de grade de libertate
dinamice (nGLD). Localizarea punctelor nodale de concentrare a maselor
discretizate trebuie s reflecte ct mai fidel comportarea real a structurii
modelate, astfel nct configura iile deformatelor dinamice s fie evaluate cu ct
mai mult exactitate. Caracteristicile de baz a unui sistem solicitat de for e
dinamice snt pulsa ia( ) si perioada(T).
Pulsa ia unei mic ri periodice reprezint num rul de oscila ii complete
ntr-un interval de timp egal cu 2 secunde.
Perioada este timpul necesar pentru ca o micare periodic simpl sau
oarecare s se repete identic. Perioada se m soar n secunde i este egal cu
inversul frecventei, T=1/f.
Frecventa reprezint num rul de oscila ii complete pe o perioada de timp
egala cu o secunda.
/ 2 , rezulta ca T=2 / . f
Pulsa ia proprie cu valoarea cea mai mica, notata prin
1

, se numete pulsaie
proprie fundamentala , iar celelate valori
i

reprezint pulsaii proprii de ordin superior sau de


ordinul i(
i 1
, 2, 3,.. ) i n >
. Cunoscnd cele n pulsaii proprii ale sistemului ale sistemului dinamic
se determin direct frecvena proprie fundamental
1 1
/ 2 , f
perioada proprie fundamental
2
1 1
T 2 /
i perioadele proprii de ordinul superior
i
T 2 /
i

.
Scopul lucr rii este de a compara perioada fundamental T ob inut prin
modelul discret i prin modelul continuu pentru una i aceeai structur
solicitat de ac iuni dinamice de provenien seismic . Drept reper de comparaie
servete grinda acionat de 3 si mai multe fore concentrate (Figura 1), rezultatele eforturilor
obinute variaz nesemnificativ comparativ cu o grind acionat de sarcin uniform distribuit
echivalent. Respectnd condiia ca structura s lucreze ca o grind i anume s se respecte condiia
l/b>5, unde l-nlimea cldirii i b-latura mai mic n plan a cldirii, se obine perioada
fundamental T dup ambele
metode, aproximativ egale.
Unde:
ij
1 2
S fore statice echivalente
de la actiunea seismic;
sarcina uniform distribuit;
22
;
;
ij
q
S
q
l
M M

Figura 1.
Select m o structur real care respect normele n vigoare. Structura va
fi selectat ca s lucreze ca o grind , respectiv s respecte raportul H/b>5.
Notaii i simboluri
Pentru a fi mai simpl parcurgerea materialului din aceast lucrare, se prezint principalele
3
notaii i simboluri folosite. n afar de aceste notaii, pe parcurs se mai ntroduc i alte notaii cu
caracter mai puin general, care se definesc direct n text, acolo unde intervin.
E modul de elasticitate longitudinala;
f frecventa proprie, fr considerarea amortizrii;
g acceleraia gravitational;
GLD grade de libertatea dinamice;
i indice pentru ordinul modului propriu de vibraie (i=1, 2, ..., n);
I moment de inerie geometric;
T
.
perioada proprie, fr considerarea amortizrii;
i
T
.
perioada proprie de ordinul i, a unui sistem dinamic (i=1, 2, ..., n);

.
pulsaie proprie fr considerarea amortizrii;
i

.
pulsaie proprie de ordinul i, a unui sistem dinamic (i=1, 2, ..., n);
[ ]
.
matrice ptrat;
{ }
.
vector coloan;
1. Analiza Structurii cu 22 nivele.
1.1. Date generale
4
Structura analizata reprezint un bloc locativ cu 22 nivele cu menire social comercial,
primele 2 niveluri au menire comercial, urmtoarele 20 de nivele au menire sociala. nltimea
totala H=66.3m, latura mai mica in plan este l=13.2m. Cldirea lucreaz la sarcini orizontale ca o
grinda deoarece se respecta raportul H/b=66.3/13.2=5.03>5. Plan etaj a cldirii vezi fig.1.1.
Fig. 1.1 Plan etaj a blocului locativ cu 22 de nivele.
1.2. Concepii constructive
Schema structurii de rezisten(vezi cadru monolit pe axa 2;3, fig. 1.2) este alctuit din:
Fundaia - radier general din beton armat monolit, C25. Grosimea radierului, h= 1200mm;
Stlpi: - primele 10 nivele au seciunea transversal bxh = 600x600mm, iar urmtoarele 12 nivele
au seciunea bxh = 500x500mm, beton clasa C25;
Grinzi: primele 10 nivele au seciunea transversal bxh = 600x600mm iar urmtoarele 12 nivele au
seciunea de bxh = 500x500mm, beton clasa C25
Diafragme: sunt amplasate pe axa 2;3, axa B. Primele 10 nivele au limea b = 250mm iar
urmtoarele 12 nivele au limea b =200mm, beton clasa C25
Planeu: grosimea planeului este h=170mm, beton clasa C25.
5
Perei. Blocuri mici BCA b=400mm, =900kg/m.
Seismicitatea terenului si construciei 8 grade;
Fig. 1.2 Cadru monolit pe axa 2;3
1.3. Schema de nc rcare a construc iei.
Construc ia este solicitata de:
nc rc ri permanente, de la greutatea proprie;
6
nc rc ri permanente pe planeu q=[kN/m ]:
Greutatea proprie a pardoselii, q=1.5kN/m;
Greutatea pereilor despritori, q=1x1.1=1.1kN/m;
Greutatea total q=q+q=1.5+1.1=2.6kN/m;
nc rc ri permanente pe grinda q=[kN/m ];
Greutatea proprie a pereilor din BCA, q=2.5x0.4x9x1.2=10.8kN/m
nc rc ri temporare de lunga durat q=[kN/m ];
Conform 2.01.07-85* :
Oficiu q=0.7x1.2=0.84kN/ m;
Etaj locativ q=0.3x1.3=0.39kN/ m;
nc rc ri temporare de scurt durat q=[kN/m ];
Conform 2.01.07-85* :
Oficiu q=1.3x1.2=1.56kN/ m;
Etaj locativ q=1.2 x1.3=1.56kN/ m;
1.4. Analiza rezulatelor armrii
Eforturile in structur si armarea se calculeaz cu complexul de calcul Scad Oficce.
Coeficientul maxim de armare simetric a coloanelor este =2.17%, vezi graficul 1.3.
Coeficientul maxim de armare nesimetric a grinzelor este =1.4%, vezi graficul 1.4.
Coeficientul maxim de armare a planeului pe direcia X este =2.14%, vezi graficul 1.5.
Coeficientul maxim de armare a planeului pe direcia Y este =2.45%, vezi graficul 1.6.
Coeficientul maxim de armare a diafragmei pe direcia X este =0.39%, vezi graficul 1.7.
Coeficientul maxim de armare a diafragmei pe direcia Y este =0.44%, vezi graficul 1.8.
Structura corespunde normelor in vigoare din Republica Moldova, NCM F.02.02-2006
Calculul, proiectarea i alctuirea elementelor de construcii din beton armat i beton
precomprimat. Conform graficelor de armare a elementelor, coeficienii de armare a seciunilor se
ncadreaz n limitele admisibile.
7
Fig. 1.3 Coeficientul de armare simetric a coloanelor.
8
Fig. 1.4 Coeficientul de armare nesimetric a grinzelor.
9
Fig. 1.5 Coeficientul de armare a planeului pe direcia X.
10
Fig. 1.6 Coeficientul de armare a planeului pe direcia Y.
11
Fig. 1.6 Coeficientul de armare a diafragmei pe direcia X.
12
Fig. 1.6 Coeficientul de armare a diafragmei pe direcia Y.
13
2.Calculul dinamic a sistemelor discrete spa iale
Din punct de vedere seismic
structurile cu comportare spa ial ,
ca urmare a nesimetriei geometrice,
elastice si iner iale, la baze sunt
supuse de ac iunii simultane a
mic rii terenului pe doua direc ii
ortogonale. Se considera modelul
structural tridimensional din figura -, la care
se presupune ca toate elementele verticale de
rezistenta de la fiecare etaj au axele principale
de rigiditate paralele cu o direcie unic, iar
centrele de rigiditate C.R. ale planeelor au o
poziie determinata in raport cu centrele de
greutate C.G. (centre masice). n timpul
seismului se produc efecte rotaionale
generate de nesincronismul componentelor
micrii terenului ca urmare a complexitii
propagrii undelor seismice la nivelul
suprafeei libere a unui amplasament. Se
manifest cuplaj elastic i inerial semnificativ
(micare cu fenomene de torsiune). . Cuplajul
dintre coordonatele de translaie si de rotaie
este cu att mai strns cu ct frecvenele proprii
corespunztoare acestor doua categorii de
miscri snt mai apropiate intre ele.
n modelarea dinamic a structurilor cu comportare spaial se introduc ipotezele:
Figura 3.
Planeele structurii se considera perfect rigide in planul lor (discuri rigide), ceea ce
corespunde cu situaia real la majoritatea construciilor.
Axele principale de rigiditate ale ansamblului elementelor de rezisten verticale de
la fiecare etaj sunt perpendiculare intre ele.
Elementele verticale de rezisten au axele principale de rigiditate paralele cu o direcie
14
unic, seciunile acestora fiind in general de form ptrat, dreptunghiular sau circular.
Masa corespunztoare fiecrui planeu este concentrat in centrul de greutate C.G.
(sau centrul masic C.M.), care nu coincide cu centru de rigiditate C.R, numit centru de
rotaie sau de torsiune, vezi fig.
Micarea fiecrui planeu se manifesta numai in plan orizontal, fiind descrisa de
doua coordonate de translaie x(t) si y(t) si de o coordonata de rotaie (t).
Se neglijeaz influenta deformaiilor axiale ale elementelor verticale de rezistent in
raport cu cele dominante de ncovoiere si deci nu se vor lua in considerare vibraiile
verticale deoarece au un efect nesemnificativ.
Aciunea care se manifest la baza structurii se consider generat de componentele
orizontale de translaie ale acceleraiilor micrii seismice
( ) si ( )
o o
x t y t
n raport cu axele
principale de rigiditate, vezi fig.
Se analizeaz structura cu n niveluri din figura-. Conform ipotezelor admise are 3nGLD, din
care 2n translaii in direciile x si y o rotaie in jurul axei verticale z, caracterizate prin
coordonatele dinamice
k
( ) , ( ) si ( ),
k k
x t y t t
k=1, 2, ... n. Se consider ca axa verticala O
z
are
poziie fix si trece prin C.G al ntregii structuri, iar sistemele de axe xO
k
y din planul fiecrui
planeu snt paralele cu direciile principale de rigiditate. Conform. ipotezelor formulate, axele
principale de rigiditate ale elementelor verticale de rezistena de la fiecare etaj snt perpendiculare
ntre ele i paralele cu dou direcii unice.
Formularea teoretic a rspunsului seismic liniar pentru structurile spaiale expusa prezint
avantajul practic ca in analiza numerica se opereaz cu un numr limitat de coordonate (trei
coordonate globale la fiecare nivel k - 1, 2, ... n), ceea ce reprezint un numr limitat de operaii.
Daca exprimarea ecuaiilor de micare se face n raport cu coordonatele nodale (sase coordonate in
fiecare nod) rezulta un numr extrem de ridicat de necunoscute, fapt care determin un numr
ridicat de operaii numerice, respectiv capaciti ridicate a calculatoarelor.
In urma analizei micrii se obin forme proprii de vibraie, vezi figura. Formele proprii de
vibraie reprezint configuraia geometric a unui sistem dinamic cu mai multe GLD, care vibreaz
liber cu o anumita frecventa proprie.
3.
15
Aplica ie. Calculul dinamic a structurii spa iale dup modelul
discret
Pentru a determina perioada fundamental dup modelul discret folosim
complexul de calcul Scad Office. Analiza structurii si schema de nc rcare vezi
capitolul 2.
Complexul de calcul Scad calculeaz r spunsul seismic al structurii dup
coordonatele nodale, cte ase coordonate in nod. Schema de calcul vezi figura
16
Fig. 3.1. Schema de calcul a structurii
Procesul de ndeplinire a calculului.
Mon Dec 26 13:10:30 2011
p. 11.3. : May 5 2010
- "D:\MASTER DIPLOMA\DIPLOMA MASTER_CASA DE LOCUIT CU 22 N
IVELE.SPR",
- "Diploma Masterat".
13:10:30

13:10:33

13:10:35
: 60
13:10:35

13:10:35
:
- p Diploma Masterat
- p p 172356
- p 172296
- 33869
- 28808
- p 6
- p 100%
13:10:35
p :
p - 210351 Kb
- 58078 Kb
p - 33187 Kb
- 39017 Kb
- 22213 Kb
----------------------------------------------
17
- 398.816 Mb
13:10:35
4529.199 Mb
13:10:35
.
13:11:48

13:11:50

13:12:27
: 5
: 86178
13:12:27
X Y Z UX UY UZ
9879.27 9879.27 9879.27 0 0 0
13:13:04
: 6
: 86178
13:13:04
X Y Z UX UY UZ
9879.27 9879.27 9879.27 0 0 0
13:13:04
5.
.
13:14:29
9
13:14:30
p 6
5.
13:14:30
. 5
13:14:30
II-7-81.
27.12.99.
18
13:14:31
. 6
13:14:31
II-7-81.
27.12.99.
13:14:31
.

X Y Z UX UY UZ
1- 0 0 72835 0 0 0
2- 0 0 27122.9 0 0 0
3- 0 0 2601.11 0 0 0
4- 0 0 10031.4 0 0 0
5- 1 7.03985 0.140151 0.00143135 0 0 0
5- 2 0.00407284 3.84514 0.0136233 0 0 0
5- 3 4126.36 -3.21527 0.881449 0 0 0
5- 4 2.39118 0.0459048 -0.00131724 0 0 0
5- 5 3634.97 92.9818 -3.21301 0 0 0
5- 6 2.23767 -92.8108 0.457173 0 0 0
5- 7 0.518236 -0.0603716 -0.00177003 0 0 0
5- 8 3.96141 -0.00362523 0.0248584 0 0 0
5- 9 0.0156608 -0.0217416 9.7184 0 0 0
5- 10 852.59 11.7364 -12.8404 0 0 0
6- 1 0.140151 0.00279014 2.84955e-005 0 0 0
6- 2 3.84514 3630.16 12.8617 0 0 0
6- 3 -3.21527 0.00250535 -0.000686828 0 0 0
6- 4 0.0459048 0.000881261 -2.52878e-005 0 0 0
6- 5 92.9818 2.37845 -0.0821882 0 0 0
6- 6 -92.8108 3849.47 -18.962 0 0 0
6- 7 -0.0603716 0.00703296 0.000206198 0 0 0
6- 8 -0.00362523 3.31758e-006 -2.27489e-005 0 0 0
6- 9 -0.0217416 0.0301835 -13.4919 0 0 0
6- 10 11.7364 0.161559 -0.176756 0 0 0
13:15:08
19
:
13:15:08
.
13:15:23

1 - 155.199
2 - 27.4968
3 - 0.238998
4 - 3.73154
5 - 1 0.198864
5 - 2 6.00023e-005
5 - 3 44.7429
5 - 4 0.0126375
5 - 5 9.03654
5 - 6 0.00505301
5 - 7 0.000990714
5 - 8 0.00330809
5 - 9 4.95723e-006
5 - 10 0.530716
6 - 1 7.88168e-005
6 - 2 53.4806
6 - 3 2.71659e-005
6 - 4 4.65752e-006
6 - 5 0.00591283
6 - 6 8.6927
6 - 7 1.34449e-005
6 - 8 2.77044e-009
6 - 9 9.55424e-006
6 - 10 0.000100567
13:15:24
.
13:15:40
.
13:16:18
20
.
13:17:05
p .
13:17:05
p p
13:17:07
p
p .
13:17:08

: 6.63 .
Perioadele
.


()
1/
5 1 0,31 3,226 0,514 1,947
5 2 0,225 4,45 0,709 1,411
5 3 0,187 5,355 0,853 1,173
5 4 0,091 11,017 1,754 0,57
5 5 0,053 18,894 3,009 0,332
5 6 0,051 19,768 3,148 0,318
5 7 0,046 21,851 3,479 0,287
5 8 0,03 33,023 5,258 0,19
5 9 0,028 35,94 5,723 0,175
5 10 0,027 37,299 5,939 0,168
6 1 0,31 3,226 0,514 1,947
6 2 0,225 4,45 0,709 1,411
6 3 0,187 5,355 0,853 1,173
6 4 0,091 11,017 1,754 0,57
6 5 0,053 18,894 3,009 0,332
6 6 0,051 19,768 3,148 0,318
6 7 0,046 21,851 3,479 0,287
6 8 0,03 33,023 5,258 0,19
21
Perioadele
.


()
1/
6 9 0,028 35,94 5,723 0,175
6 10 0,027 37,299 5,939 0,168
Conform procesului de ndeplinire a calculului:
Masa total de la greutatea proprie: N propr=72835kN.
Masa total de la sarcini permanente: N perm=27122.9kN.
Masa total de la sarcini de lung durat : N l.d=2601.1kN.
Masa total de la sarcini de scurt durat : N s.d=10031.4kN.
Perioada fundamental pe o direcie se va obine cnd punctul nodal la cota superioar se va
deplasa maximal pe direcia corespunztoare. Punctul nodal de la cota superioar se va deplasa
maxim cnd structura va fi ncrcat pe direcia respectiv si perioada va fi maxim posibil.
Se determin perioada fundamental T pe direcia X :
Pe direcia X structura este acionat pe direcia X de la:
ncrcarea 5 forma3, N=4126.36, T=1.173s
ncrcarea 5 forma 5, N=3634.97, T=0.332s
Perioada fundamental se obine de la ncrcarea 5 forma 3, T=1.173s (vezi graficul )
Se determin perioada fundamental T pe direcia Y :
Pe direcia Y structura este acionat pe direcia Y de la:
ncrcarea 6 forma2, N=3630.16, T=1.411s
ncrcarea 6 forma 6, N=3849.47, T=0.318s
Perioada fundamental se obine de la ncrcarea 6 forma 2, T=1.411s(vezi graficul )
Perioada maxim a cl dirii,
1
T 1.411s
, se ncadreaz in limitele recomandate.
Pentru cl dirii nalte si zona seismic din Vrancea
max
T 1.5s
x max
y max
T =1.173s<T 1.5;
T =1.411s<T 1.5;

.
22
23
Fig. Schema de formata de la perioada fundamental
1,x
T
24
Fig. Schema de formata de la perioada fundamental
1,y
T
25
4. Calculul Dinamic a Sistemelor Continue
La determinarea modelului de calcul trebuie sa se in cont de distribuia real a masei petoat
nlimea cldirei. Exist cazuri cnd transformarea unei structuri ntr-un sistem discret nu reflect
suficient comportarea real. Analiznd vibraiile libere sau forate dup modelul discret conduce la
rezultate mult prea aproximative sau chiar eronate. Mrind numrul de grade libertate, nct sistemul
oscilant rezultat va fi un sistem cu o infinitate de grade de libertate. Soluiile unui asemenea sistem
vor fi funcii continue care vor depinde direct de modul de distribuie al maselor, precum si de
variaia rigiditilor sistemului. Coordonatele micrii, care definesc poziia sistemului oscilant la
orice moment t, se raporteaz totdeauna la poziia de echilibru static.
Se studiaz vibraiile barei drepte din figura, omogena, izotrop, i perfect elastic, avnd
seciunea constant si masa uniform distribuit. Se consider ca oscilaiile se produc in planul
principal de ncovoiere.
Se introduc notaiile:
greutatea proprie a barei pe unitate de lungime;
/ masa proprie a barei pe unitate de lungime;
acceleraia gravitaiei libere;
momentul de inerie al seciunii transversale n raport c
p
p g
g
I

u axa neutr;
modulul de elasticitate longitudinal. E
La un anumit moment t al micrii se produce ncovoierea barei, iar deformata dinamic, va fi
caracterizat de dou variabile independente, abscisa x si timpul t, adic v(x,t).
Conform [1] ecuaia diferenial cu derivate pariale a micrii libere a barelor drepte cu
comportare liniar este:
4 2
4 2
( , ) ( , )
0
v x t v x t
EI
x t


+

4.1)
Ecuaia ??? este o ecuatie diferentiala liniara, solutia generala poate fi exprimata printr-o
suprapunere liniara de solutii particulare independente, separate, x si t.
O solutie particulara se obtine prin produsul a doua functii, una depinzind numai de abscisa x,
iar alta numai de timpul t. Deoarece, formele proprii de oscilatie ale unui sistem elastic sint unde
stationare independente de timp, este convenabil ca functia in x sa reprezinte forma proprie
principala a sistemului, (x), iar functia in t va avea caracterul unei coordonate generalizate
principale (t). Solutia particulara este :
( , ) ( ) (t) v x t x
(4.2)
26
Solutia particulara caracterizeaza o forma oarecare de oscilatie (i=1,2...). Solutia generala
se obtine ca o suma infinita de solutii particulare.
Inlocuind solutia (4.2) in ecuatia (4.1) se obtine o ecuatie cu variabile in x si t separate:
2
( ) ( )
(constant).
( ) ( )
IV
EI x t
x t



&&
(4.3)
Pentru a exista egalitate intre cei doi termeni, care depind de doua variabile independente,
este necesar ca fiecare termen sa fie egal cu aceeasi constanta care se notaeaza prin
2
. Aceasta
constanta, reprezinta pulsatia proprie a sistemului oscilant.
Se obtine doua ecuatii diferentiale omogene cu variabilele separate:
2
( ) ( ) 0 t t + &&
(4.4)
2
( ) ( ) 0
IV
x x
EI

(4.5)
Solutia ecuatiei (4.4) este:
( ) sin cos ; t M t N t +
(4.6)
Unde M si N sunt constante de integrare si se determina care corespund unei forme oarecare i
de vibratie si se determina din conditiile initiale. este pulsatia proprie care corespunde formei
respective. Indicele i care marcheaza modul propriu de vibratie nu se introduce pentru a nu
complica relatia obtinuta.
Pentru a determina solutia pentru ecuatia (4.5) se introduce relatia:
4 2
;
EI

(4.7)
Se obtine ecuatia:
4
( ) ( ) 0
IV
x x ; (4.8)
Integrind ecuatia (4.8) se obtine solutia generala ca o cobinatie liniara de functii trigonotrice:
( ) cos sin ; x A ch x B sh x C x D x + + +
(4.9)
Constantele de integrare A, B, C, D se determina din conditiile de rezemare ale barei la cele
doua extremitati. Pentru a simplifica calculul se introduc constantele
1 2 3 4
, , si C C C C
care sunt
legate de constantele A, B, C, D prin relatiile:
1 3 1 3
2 4 2 4
1 1
( ); ( );
2 2
1 1
( ); ( );
2 2
A C C C C C
B C C C C C
+
+
Se obtine relatia:
1 1 2 2 3 3 4 4
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) x C F x C F x C F x C F x + + +
(4.10)
27
Se introduc fuctiile lui A.N. Krilov:
1 3
2 4
1 1
( x)= (ch x+cos x); ( x)= (ch x-cos x);
2 2
1 1
( x)= (sh x+sin x); ( x)= (sh x-sin x);
2 2
F F
F F


(4.11)
Derivind succesiv functiile (4.12) in raport cu x se obtine:
2 3
1 4 1 3 1 2
2 3
2 1 2 4 2 3
2 3
3 2 3 1 3 4
4 3
( ) ( ); ( ) ( ); ( ) ( );
( ) ( ); ( ) ( ); ( ) ( );
( ) ( ); ( ) ( ); ( ) ( );
( )
I II III
I II III
I II III
I
F x F x F x F x F x F x
F x F x F x F x F x F x
F x F x F x F x F x F x
F x F






2 3
4 2 4 1
( ); ( ) ( ); ( ) ( );
II III
x F x F x F x F x
(4.12)
Derivatele (4.12) servesc la exprimarea variatiei rotirilor
( ) x
, momentelor incovoietoare
( ) M x
si fortele taietoare
( ) Q x
. Pornind de la relatia (4.10) rezulta:
1 4 2 1 3 2 4 3
2
1 3 2 4 3 1 4 2
3
1 2 2 3 3 4 4 1
( ) ( ) [ ( ) ( ) ( ) ( )];
( )
( ) [ ( ) ( ) ( ) ( )];
( )
( ) [ ( ) ( ) ( ) ( )];
I
II
III
x x C F x C F x C F x C F x
M x
x C F x C F x C F x C F x
EI
Q x
x C F x C F x C F x C F x
EI



+ + +
+ + +
+ + +
(4.13)
Daca se introduc conditiile de rezemare la origine x=0, in locul constantelor de integrare
1 2 3 4
, , si C C C C se obtin marimile statice in origine:
0
0
(0) ; (0) ;
(0) ; (0) ;
II O
I III O
M
EI
Q
EI




Inlocuind conditiile din origine in relatiile (4.13) se determina constantele
1 2 3 4
, , si C C C C
:
1 0 3 2
2 0 4 3
1
; ;
1 1
; C ;
O
O
M
C C
EI
Q
C
EI




Substituind noile conditii in relatiile (4.13), se obtin expresiile generale ale deplasarilor,
rotirilor, momentelor incovoietoare si fortelor taietoare pentru orice sectiune x a barei in functie de
caracteristicile statice si elastice din origine (x=0), numite si parametri in origine.
28
1 2 3 4 2 3
4 1 2 3 2
2
3 4 1 2
1 1 1
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ;
1 1
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ;
1
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ;
o o o o
o o o o
o o o o
x F x F x F x M F x Q
EI EI
x F x F x F x M F x Q
EI EI
M x EI F x EI F x F x M F x Q




+
+
+
(4.14)
3 2
2 3 4 1
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ;
o o o o
Q x EI F x EI F x F x M F x Q +
Expresiile (4.14) definesc functiile incovoierii si pot fi scrise in forma matriceala:
{ } [ ] { }
0
;
x
V T V (4.15)
{ } { }
0
0
0
0
0
( )
( )
; ;
( )
( )
x
x
x
V V
M M x
Q Q x






' ; ' ;



(4.16)
[ ]
1 2 3 4 2 3
4 1 2 3 2
2
3 4 1 2 2
3 2
2 3 4 1
1 1 1
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
( ) ( ) ( ) ( )
1
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
F x F x F x F x
EI EI
F x F x F x F x
T EI EI
EI F x EI F x F ax F x
EI
EI F x EI F x F x F x





1

1
1
1

1

1
1

1
1

]
(4.17)
Unde:
{ }
0
V
reprezinta matricea coloana a parametrilor in origine numita si vectorul de stare in origine.
{ }
x
V
reprezinta matricea coloana a caracteristicilor statice si elastice intr-o sectiune oarecare x,
numita si vectorul de stare in sectiunea curenta x.
[ ]
T
reprezinta matricea de transfer de la originea O la sectiunea x in care urmeaza sa se determine
vectorul de stare corespunzator.
Matricea de transfer (4.17) depinde direct de pulsatia sistemului prin parametrul (4.7)
In analiza numerica a vibratiilor barelor drepte cu o singura deschidere, doua din caracteristicile
statice sau elastice de la capete sint cunoscute :
simplu rezemate (sau articulate),
0 0
0, 0; M
incastrate,
0 0
0, 0;
libere,
0 0
0, 0; M Q
Folosind conditiile la limita pentru ambele capete ale unei bare cu o singura deschidere se obtin
patru marimi nule, ceea ce permite, ca prin aplicarea relatiei generale (4.14) sa se obtina ecuatia
caracteristica pe baza careia se determina pulsatiile proprii ale sistemului. Cunoscind pulsatiile
29
proprii se obtin configuratiile geometrice ale formelor proprii de vibratie ca rapoarte ale
amplitudinilor efective, deci valorile si vectorii proprii ai sistemului.
5. Aplicatie. Calculul structurii dupa modelul continuu
Schema de calcul a structurii dupa modelul continuu reprezinta o bara incastrata la un capat si
libera la alt capat, vezi figura 5.1.
Bara este actionata de sarcina uniform distribuita .
;
seism
N
H
unde:
seism
N - Incarcarea sesimica totala.
. .
.
0.9 0.9 0.8 0.5 ;
incarcarea de la greutatea proprie;
72835 ;
incarcarea de la sarcini permanente;
27122.9kN
incarcarea de la sarcini de lunga durat
seism propr perm l d s d
propr
propr
perm
perm
l d
N N N N N
N
N kN
N
N
N
+ + +

.
.
.
a;
2601.1kN;
incarcarea de la sarcini de scurta durata;
10031.4kN;
l d
s d
s d
N
N
N

seism
N 0.9 72835 0.9 27122.9 0.8 2601.1
0.5 10031.4 97058.69;
H 66.3m, inaltimea cladirei;
97058.69
= 1463.94 ;
66.3
kN
+ +
+

Se stabilesc conditiile de rezemare : Figura 5.1


0 0
l
0, 0;
0, 0;
l
x
x M Q


Se obtin vectorii de stare:
{ } { }
0
0
0
0
0 ( )
0 ( )
; ;
0
0
l
l
l
V V
M
Q





' ; ' ;



Vectorii de stare se inlocuesc in expresia (4.15) si se obtine:
30
1 2 3 4 2 3
0 4 1 2 3 2
2
3 4 1 2 2
3 2
2 3 4 1
1 1 1
( ) ( ) ( ) ( )
0 ( )
1 1
0 ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
0
1
( ) ( ) ( ) ( )
0
( ) ( ) ( ) ( )
F x F x F x F x
EI EI
l
l F x F x F x F x
EI EI
EI F x EI F x F ax F x
EI
EI F x EI F x F x F x


1

1

1

1


1

' ;
1

1



1
1

]
0
0
;
M
Q



' ;



Se obtine un sistem de ecuatii omogene cu necunoscutele
0 0
( ), ( ), M , l l Q . Ca sa se
obtina solutii diferite de zero este necesar ca determinanatul sa fie egal cu zero.
Se obtine determinatul care se egaleaza cu zero:
2
1 2 4
( ) ( ) ( ) ( ) 0 F l F l F l
Inlocuind functiile
1 2 4
, , F F F cu expresiile (4.11), se obtine expresia:
cos ch 1 l l
Solutia generala este:
1
2
i
l i
_


,
;
Solutia particulara pentru primele 3 forme este:
1 2 3
1.875, 4.694, 7.855 l l l
Inlocuind solutiile particulare in expresia (4.7) se obtin pulsatiile pentru primele 3 forme:
( )
2
4 2 2
4
,
i i
EI EI
l
EI l



(5.1)
Unde, EI - rigiditatea cladirii
Rigiditatea cldirii o determinm din valoare deplasrii
la captul unei bare ncastrate solicitat de o for
perpendicular, vezi graficul 5.2.
3 3
; EI=
3 3
F l F l
EI



Considerm c diafragmele au rigiditate sporit i ele
preiau sarcinile orizontale. Pentru a determina EI pe direc ia Y
ac ionm cldirea la ultimul nivel cu dou fore concentrate
F1=500kN, efectul sumar F=1000kN, pe axele 2;3 unde avem
diafragme, vezi gfigura 5.3;. Obinem deplasarea:
3 3
3 3 2
3
20.73 ; l=H=66.3m
1000 66.3
EI= 16.080 66.3 10 ;
3 3 20.73 10
mm
F l
kN m





Pentru a determina EI pe direc ia X ac ionm cldirea la
31
ultimul nivel cu o fora concentrata F1=1000kN pe axa B, unde avem diafragma, vezi figura 5.3.
Obinem deplasarea:
3 3
3 3 2
3
13.08 ; l=H=66.3m
1000 66.3
EI= 25.484 66.3 10 ;
3 3 13.08 10
mm
F l
kN m





Figura 5.3
32
33
Cunoscind rigiditatea EI se determina pulsatiile si perioadele T pe directia X si Y, pentru
primele trei forme de oscilatie.
Pe directia Y:
( )
2
1 4
1
3 3
2 1
1 1 4
3 3
2 1
2 2 4
3
2
; T ;
16.080 66.3 10 2 3.14
1, 875 4.4875 ; T 1.399 ;
1463.94 66.3 4.4875
16.080 66.3 10 2 3.14
4, 694 8.9546 ; T 0.701 ;
1463.94 66.3 8.9546
7,
i i
EI
l
l
s s
s s

3 3
2 1
3 4
16.080 66.3 10 2 3.14
855 25.114 ; T 0.250 ;
1463.94 66.3 25.114
s s

Pe directia X:
3 3
2 1
1 1
4
3 3
2 1
2 2 4
3 3
2
3 4
25.484 66.3 10 2 3.14
1, 875 5.65 ; T 1.111 ;
1463.94 66.3 5.65
25.484 66.3 10 2 3.14
4, 694 11.273 ; T 0.557 ;
1463.94 66.3 11.273
25.484 66.3 10
7,855 3
1463.94 66.3
s s
s s

1
3
2 3.14
1.616 ; T 0.199 ;
31.616
s s



6. Concluzie
Efectuind calculul dinamic a unei caldirii dupa modelul discret si modelul continuu se
constata ca perioadele fundamentale
1
T
sunt aproximativ aceleasi dupa ambele metode cind se
respecta conditiile:
- cldirea lucreaz ca o grinda, h/b>5;
- cldirea este simetric n plan;
- Fortele statice echivalente de la actiunea seismica sunt aproximativ aceleasi adica, nlimea
nivelelor nu variaz mult pe nlime(este simetric pe vertical);
Diferena n procente(%) n dependen de modelul de calcul este:
- Pe direcia Y:
1.412 1.399
100%=0.92%
1.412


- Pe directia X:
34
1.173 1.111
100%=5.28%
1.173


Diferena se calculeaz n baza rezultatelor obinute cu ajutorul modelului discret deoarece el
reflect cit mai real schema de lucru a structurii. Comparind rezultatele obinute prin ambele
metode, diferena mai mic s-a obinut pe direcia Y, deoarece se respect raportul H/b>5.
Rezultatul obinut prin modelul continuu va fi ct mai aproape de rezultatul obinut prin
modelul discret cnd se respect condiiileenumerate anterior.
35