Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Institutii de drept roman - anul I, sem. 2 MULTIPLE CHOICE 1.

Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Celsius :

1. principiile de drept sunt: a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine 2. dreptul este arta binelui si a echitatii 3. stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept

ANS:

2 2.

PTS:

Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Justinian :

1. principiile de drept sunt: a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine 2. dreptul este arta binelui si a echitatii 3. stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept

ANS:

3 3.

PTS:

Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Ulpian :

1. principiile de drept sunt: a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine 2. dreptul este arta binelui si a echitatii 3. stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept

ANS:

PTS:

4. Diviziunile dreptului roman sunt 1. Drept public si drept civil; 2. Dreptul quritilor si drept privat; 3. Drept public si drept privat.

ANS:

PTS:

5. Dreptul civil roman mai purta denumirea de : 1. Drept natural, ca drept pentru toate popoarele si pentru toate timpurile; 2. Drept quiritar, ca cel mai vechi drept, dup cetenii romani numii quiriti; 3. Drept privat, ca drept ce reglementeaza relatiile dintre persoane.

ANS:

PTS:

6. Importanta dreptului roman consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Faptul ca se aplica si in prezent; 2. Faptul ca a creat un sistem de concepte juridice inadecvat epocii contemporane; 3. Faptul ca a influentat formarea si evolutia dreptului romanesc.

ANS:

PTS:

7. Istoria Romei a parcurs urmatoarele epoci: (precizati varianta incorecta) 1. Epoca prestatala (gentilica) (753 i.H. 650 i.H.); 2. Epoca statala (650 i.H. 565 d.H.); 3. Epoca poststatala (565 d.H. 1.100 d.H.).

ANS:

PTS:

8. Evolutia dreptului roman a cunoscut trei epoci mari : 1. Epoca veche, epoca clasica, epoca principatului; 2. Epoca veche, epoca clasica, epoca postclasica; 3. Epoca veche, epoca clasica, epoca dominatului.

ANS:

PTS:

9. Epoca veche a dreptului roman a existat : 1. De la fondarea statului roman pana la fondarea principatului; 2. De la fondarea statului roman pana la fondarea republicii; 3. De la fondarea statului roman pana la instaurarea regalitatii.

ANS:

PTS:

10. Epoca clasica a dreptului roman a existat : 1. De la instaurarea regalitatii pana la instaurarea principatului; 2. De la instaurarea regalitatii pana la instaurarea dominatului; 3. Pe perioada principatului (27 i.H. 284 d.H.).

ANS:

PTS:

11. Epoca postclasica a existat : 1. Pe perioada republicii; 2. Pe perioada dominatului; 3. Pe perioada principatului.

ANS:

PTS:

12. Orasul Roma a fost fondat in anul 753 i.H. de : 1. Latini, peregrini, etrusci; 2. Sabini, plebei, latini; 3. Sabini, latini, etrusci.

ANS:

PTS:

13. In epoca prestatala, Roma era condusa de : 1. Comisia curiata, rege si senat; 2. Adunarea plebeilor, rege si senat; 3. Comisia tributa, rege si senat.

ANS:

PTS:

14. La jumatatea sec.VI-lea i.H. regele Servius Tullius a realizat doua reforme punand bazele statului roman 1. Reforma sociala si politica; 2. Reforma politica si administrativa; 3. Reforma sociala si administrativa.

ANS:

PTS:

15. Centuriile si comisia centuriata au aparut : 1. In epoca republicii la initiativa regelui Caius Iulius Caesar; 2. In epoca regalitatii prin reforma sociala a lui Servius Tullius; 3. In epoca veche la initiativa lui Romulus si Remus.

ANS:

PTS:

16. In evolutia sa, statul roman a cunoscut trei forme de organizare: 1. Regalitatea, republica, imperiul; 2. Regalitatea, principatul, imperiul; 3. Republica, dominatul, imperiul.

ANS:

PTS:

17. Imperiul roman a evoluat in doua etape: 1. Republica si principatul; 2. Republica si dominatul, 3. Principatul si dominatul.

ANS:

PTS:

18. In timpul regalitatii, cele doua adunari ale poporului erau : 1. Comisia curiata si comisia centuriata; 2. Comisia curiata si comisia tributa; 3. Comisia centuriata si adunarea poporului.

ANS:

PTS:

19. Nobilii si cavalerii sunt categorii sociale care au aparut in 1. In epoca regalitatii; 2. In epoca republicii; 3. In epoca principatului.

ANS:

2 20.

PTS:

Proletarii (proles) erau :

1. Sclavii care munceau in gospodariile romanilor; 2. Persoanele care isi lucrau pamantul; 3. Oameni saraci, care nu aveau alta avere decat copii.

ANS:

PTS:

21. In epoca republicii adunarile poporului erau : 1. Comisia curiata, centuriata, tributa, concilium plebis; 2. Comisia tributa, sfatul batranilor, adunarea plebeilor; 3. Concilium plebis, adunarea proletarilor si sclavilor.

ANS:

PTS:

22. In epoca republicii Senatul avea urmatoarele atributii : (precizati varianta incorecta): 1. Administra provinciile, tezaurul public, coordona politica externa; 2. Verifica legile votate de popor, supraveghea respectarea traditiilor, moravurilor; 3. Exercita nemijlocit atributiuni legislative.

ANS:

PTS:

23. In epoca republicii magistratii se caracterizau prin : (precizati varianta incorecta): 1. Nu aveau atributii administrative, judiciare, militare; 2. Erau numiti, de regula, pe termen de 2 ani; 3. Nu se subordonau si se supravegheau reciproc.

ANS:

PTS:

24. Magistratii care se bucurau de imperium, puteau sa : (precizati varianta incorecta): 1. Convoca adunarile poporului; 2. Ia hotarari in numele poporului in privinta pacii si razboiului; 3. Sa comande legiunile romane.

ANS:

PTS:

25. Imperium aveau : 1. Consulii, pretorii, dictatorii; 2. Dictatorii, questorii, edilii curuli; 3. Consulii, cenzorii, pretorii:

ANS:

PTS:

26. Magistratii care se bucurau de potestas puteau sa : 1. Modifice organizarea statului; 2. Numeasca pe senatori si magistrati; 3. Administreze domeniile statului, impozitele, arhivele statului, politia, aprovizionarea targurilor Romei.

ANS:

PTS:

27. Potestas aveau : 1. Regele, dictatorii si questorii; 2. Cenzorii, questorii, edilii curuli, tribunii plebei; 3. Imparatul, pretorii, cenzorii.

ANS:

PTS:

28. Numele imparatului Augustus se explica : (precizati varianta incorecta): 1. Comandant al legiunilor romane; 2. Urmas demn si sfant a lui Caius Iulius Caesar; 3. Nascut in luna august.

ANS:

PTS:

29. Perioada principatului se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Principele era un magistrat care se subordona senatului; 2. Senatul era o anexa a politicii imperiale, elabora legi (senatusconsulte) ce reprezentau vointa principelui; 3. Atributiunile magistratilor s-au restrans, fiind subordanati principelui.

ANS:

PTS:

30. Epoca dominatului se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Imparatul era declarat stapan si zeu, despot si conducea statul dupa vointa sa; 2. Decaderea generala a societatii romane; 3. Proprietarii funciari (potentiores) execitau o parte din functiile statului.

ANS:

PTS:

31. Epoca dominatului se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Imparatul are puteri nelimitate, despot; 2. Senatul dobandeste puteri sporite in elaborarea legilor; 3. Categoriile sociale devin caste organizate pe criterii religioase, socio-profesionale.

ANS:

PTS:

32. Prin izvor de drept intelegem : (precizati varianta incorecta) 1. Totalitatea conditiilor materiale de existenta; 2. Totalitatea formelor de exprimare a transformarii normelor sociale in norme juridice; 3. Opiniile si comentariile specialistilor in domeniul dreptului.

ANS:

PTS:

33. Cel mai vechi izvor de drept roman este : 1. Obiceiul sau cutuma, 2. Legea celor XII table; 3. Jurisprudenta.

ANS:

PTS:

34. Obiceiul juridic in dreptul roman, prezinta caracteristicile : (precizati varianta incorecta) 1. S-a format in procesul tranzitiei de la societatea gentilica la societatea politica; 2. Obieciurile popoarelor din provincii nu erau recunoscute la Roma;

3. Obiceiurile convenabile, utile majoritatii dominante erau impuse societatii intregi.

ANS:

PTS:

35. In dreptul roman obiceiul juridic se caracteriza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Respectarea lui numai de minoritatea dominanta; 2. Originea divina a acestuia si secretizarea lui de catre pontifi pana la aparitia Legii celor XII table; 3. Cresterea rolului si importanta acestuia in perioada postclasica cand autoritatea statului roman scade.

ANS:

PTS:

36. Prin lege (lex) in dreptul roman se intelegea : (precizati varianta incorecta) 1. Conventie cand se incheia intre doua persoane fizice; 2. Contract care se incheia intre magistrat si popor; 3. Edict ca proiect al magistratului.

ANS:

PTS:

37. Procedura de legiferare consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Magistratul o propunea in fata poporului (una din comisii); 2. Dezbaterea de catre popor timp de 30 de zile fara a putea aduce modificari; 3. Ratificarea ei de catre senat.

ANS:

PTS:

38. In dreptul roman, legea era formata din : 1. Prescriptio, rogatio, sanctio; 2. Prescriptio, rogatio perfecta, sanctio; 3. Prescriptio, rogatio, sanctio imperfecto.

ANS:

PTS:

39. Legea celor XII Table a aparut in urmatoarele conditii : (precizati varianta incorecta) 1. Normele juridice erau tinute in secret;

2. Proletarii au staruit ca dreptul cutumiar sa fie sistematizat si publicat; 3. Plebeii au cerut ca din comisie sa faca parte cinci plebei.

ANS:

PTS:

40. Istoricul aparitiei Legii celor XII Table consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Tribunul plebei timp de 10 ani a cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si publicate; 2. In anul 461 i.H. s-a format comisia din zece plebei pentru elaborarea codului decemviral pe zece table de lemn; 3. In anul 449 i.H. s-a elaborat un nou cod, in comisie fiind si cinci plebei.

ANS:

PTS:

41. Legea celor XII Table reglementeaza : (precizati varianta incorecta) 1. Proprietatea, succesiunile, organizarea familiei; 2. Obligatiile se regasesc foarte putin; 3. Un numar de cinci contracte.

ANS:

PTS:

42. Codul decemviral cuprinde dispozitii privind : (precizati varianta incorecta) 1. Regimul juridic al contractelor in mare masura; 2. Regimul juridic al proprietatii quiritare; 3. Succesiunile si familia.

ANS:

PTS:

43. Textul codului decemviral ne-a fost transmis prin : (precizati varianta incorecta) 1. Intermediul galilor care au cucerit Roma la inceputul sec.IV-lea i.H.; 2. Reconstituirile cercetatorilor a operelor juridice; 3. Memorarea lui de catre elevi si studenti, ca lectie obligatorie (carmen necessarium) si comentarea de spete.

ANS:

PTS:

44. Evolutia Legii celor XII Table, consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Formal, a fost in vigoare 11 secole; 2. Desi la sfarsitul epocii clasice devenise inaplicabila, totusi prin interpretari abile, s-a aplicat la cazuri noi, pentru solutionarea lor; 3. A fost abrogata de doua ori.

ANS:

PTS:

45. Edictele magistratilor constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Publicarea la intrarea in functie a programului la inceput sub forma orala (ex dicere), iar mai tarziu scris pe lemn; 2. Durata lor, care era de doi ani; 3. Modalitatile de conducere si procedeele juridice utilizate.

ANS:

PTS:

46. Pretorul, in crearea dreptului pretorian, folosea trei cai : (precizati varianta incorecta) 1. Explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti); 2. Extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendi); 3. Neabrogarea dispozitiilor invechite de drept civil.

ANS:

PTS:

47. Jurisprudenta prezinta urmatoarele caracteristici : (precizati varianta incorecta) 1. Cercetarea si interpretarea dispozitiilor legilor: 2. Cercetarea era efectuata de juristi remunerati; 3. Activitatea constituia apanajul pontifilor.

ANS:

2 48.

PTS:

Dreptul privat roman a cunoscut sistemele procedurale :

1. Legisanctiunile, formulara, extraordinara; 2. Formulara, contencioasa, extraordinara; 3. Legisanctiunile, gratioasa, formulara.

ANS:

PTS:

49. Evolutia istorica a jurisprudentei consta in : (precizati varianta incorecta) 1. La inceput activitatea era desfasurata numai de pontifi, singuri cunoscatori ai legilor; 2. In anul 401 i.H. functionarul G.Flavius divulga normele procedurale, jurisprudenta devenind laica; 3. Dupa divulgarea normelor juridice activitatea putea fi desfasurata si de alte persoane.

ANS:

PTS:

50. Implicatiile practice ale jurisconsultilor, constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Consultatii in orice probleme juridice (respondere); 2. Consultatii privind formele actelor juridice (cavere); 3. Consultatii oferite nobililor si cavalerilor (agere).

ANS:

3 51.

PTS:

In epoca clasica cu privire la jurisprudenta apar scoli de drept : (precizati varianta in-

corecta) 1. Scoala sabiniana apara Legea celor XII table; 2. Scoala imperiala apara constitutiile imperiale; 3. Scoala proculiana promova dreptul pretorian.

ANS:

PTS:

52. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din : 1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae; 2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes; 3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae.

ANS:

PTS:

53. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta) 1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio);

2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei; 3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba.

ANS:

PTS:

54. Obiectul procedurii civile in dreptul roman, consta in : 1. Norme procesuale privind libertatea, proprietatea, creantele, familia, cetatenia; 2. Norme procesuale cu privire la libertate, proprietate, mostenire, creante; 3. Norme procesuale cu privire la proprietate, mostenire, persoane, casatorie.

ANS:

PTS:

55. Caracteristicile procesului in doua faze (ordo iudiciorum privatorum) sunt : (precizati varianta incorecta) 1. Ambele parti se prezentau in fata magistratului; 2. Se organiza instanta si in lipsa unei parti; 3. Citarea paratului trebuia facuta de reclamant.

ANS:

PTS:

56. In procesul cu ordo, citarea paratului se face prin procedeele : (precizati varianta incorecta) 1. In ius te voco (te chem in fata magistratului); 2. Vadimonium extrajudiciar (intelegerea partilor privind data prezentarii); 3. Condictio somatia prin care reclamantul chema paratul.

ANS:

PTS:

57. In faza in iure, paratul putea sa adopte una din atitudini : (precizati varianta incorecta) 1. Recunoasterea (confesio in iure) era asimilata cu neaplicarea sanctiunii; 2. Neaga pretentiile reclamantului (infinitiatio) se trecea in faza a doua; 3. Nu se apara cum trebuie era condamnat.

ANS:

PTS:

58. Competenta magistratilor judiciari consta in : 1. Jurisdictio, imperium, potestas; 2. Jurisdictio, potestas; 3. Jurisdictio, imperium.

ANS:

PTS:

59. In faza in iure pretorul in functie de caz, putea pronunta unul din termenii : 1. Do, imperium mixum; 2. Dico, addico, imperium merum; 3. Do, dico, addico.

ANS:

PTS:

60. Pretorul prin cuvantul do : 1. Numea pe judecatorul ales de parti; 2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti; 3. Ratifica declaratia unei parti.

ANS:

PTS:

61. Pretorul prin cuvantul dico: 1. Numea pe judecatorul ales de parti; 2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti, 3. Ratifica declaratia unei parti.

ANS:

PTS:

62. Pretorul prin cuvantul addico: 1. Numea pe judecatorul ales de parti; 2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti, 3. Ratifica declaratia unei parti.

ANS:

PTS:

63. Pretorul solutiona unele litigii pe cale administrativa prin procedee: 1. Stipulationes praetoriae, missio in possessionem, interdicta, restitutio in integrum; 2. Stipulatione ordinario, interdicta, restitutio in personam; 3. Restitutio in integrum, missio in possessionem, edictum, novae.

ANS:

PTS:

64. Restitutio in integrum,se aplica in cazuri ca : 1. Ob absentiam, ob errorem, ob delictum; 2. Ob mutuum, ob capitis deminitionem, ob dolum, ob errorem, ob absentiam; 3. Ob dolum, ob mutuum, ob furtum manifestus.

ANS:

PTS:

65. In faza in iure, ultimul act litis contestatio (luarea de martori) inseamna : 1. Martorii sa constate ca partile doresc sa ajunga in fata judecatorului pentru a obtine o sentinta; 2. Martorii sa constate vinovatia uneia din parti; 3. Martorii sa ceara trimiterea vinovatului in faza in iudicio in fata judecatorului.

ANS:

PTS:

66. Faza in iudicio avea caracteristicile : (precizati varianta incorecta) 1. Partile foloseau un limbaj comun; 2. Proba cu martori putea combate proba cu inscrisuri; 3. Avocatul (patronus causorum) reprezenta interesele unei parti.

ANS:

PTS:

67. Particularitatile fazei in iudicio in procesul cu ordo ,erau : 1. Sarcina probei revine paratului, 2. Prezenta partilor la proces era obligatorie; 3. Partea prezenta castiga procesul, daca cealalta parte nu sosea pana la amiaza.

ANS:

PTS:

68. Evolutia calitatii de judecator in dreptul roman : (precizati varianta incorecta) 1. Pana la sfarsitul epocii clasice nu au existat judecatori de profesie; 2. Pana la sfarsitul epocii clasice nu au existat judecatori de profesie; 3. Exista judecator unic (iudex unus), tribunale nepermanente (cu un numar nepereche de judecatori), tribunale permanente (de zece barbati decemviri si de o suta de barbati centumviri).

ANS:

PTS:

69. Procedura formulara a fost introdusa deoarece : (precizati varianta incorecta) 1. Formularismul rigid al legisanctiunilor frana dezvoltarea societatii romane; 2. Nobilimea crea presiuni pentru inlaturarea legisanctiunilor; 3. Aparitia Legii Aebutia si a legilor Iuliae Iudiciariae.

ANS:

PTS:

70. Procedura formulara insemna : (precizati varianta incorecta) 1. Existenta formulei data de pretori catre judecator; 2. Exista drept (pretentie) fara actiune; 3. Elementele formulei (intentio, demonstratio, adiudicatio, condemnatio, perscriptiunile si exceptiunile).

ANS:

PTS:

71. Particularitatile actiunilor arbitrarii : (precizati varianta incorecta) 1. Agrava efectele pecuniare ale sentintei de condamnare; 2. Judecatorul aparea in dubla calitate : arbitru si judecator; 3. Pretentiile reclamantului de regula, erau satisfacute in natura.

ANS:

PTS:

72. Particularitatile actiunilor honorarii (pretoriene) : (precizati varianta incorecta) 1. Sunt creante originale ale pretorilor, edililor curuli; 2. Aveau modele in procedura legisanctiunilor; 3. Au ca obiect sanctionarea situatiilor noi ivite : in factum, ficticii, cu transpositiune.

ANS:

PTS:

73. Particularitatile actiunilor utile: (precizati varianta incorecta) 1. Sunt actiuni extinse la cazuri asemanatoare actiunilor directe; 2. Orice actiune directa poate deveni utila; 3. Mostenitorul pretorian pentru a primi succesiunea introduce in formula ca e mostenitor sangvin.

ANS:

PTS:

74. Efectele sentintei constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Sentinta de absolvire are ca efect forta juridica (autoritate de lucru judecat); 2. Sentinta de condamnare are dublu efect : forta juridica si forta executorie; 3. Prin actio iudicati reclamantul convinge paratul sa execute obligatiile din sentinta de condamnare.

ANS:

PTS:

75. Particularitatile lui actio iudicati : (precizati varianta incorecta) 1. Cand debitorul recunoaste plata unei sume de bani din sentinta, executarea se face fie asupra persoanei, fie asupra bunurilor; 2. Daca nu recunoaste se naste alt proces; 3. Daca pierde si al doilea proces va fi condamnat la triplu.

ANS:

PTS:

76. Particularitatile executarii asupra bunurilor venditio bonorum :( precizati varianta incorecta) 1. Pretorul trimite pe creditor in detentiunea bunurilor (misio in possessionum); 2. Dupa 60 de zile, daca nu-si platea datoria, pretorul numea pe unul din creditori stapan al lucrurilor (magister bonorum); 3. Magister bonorum vindea bunurile la pretul cel mai mare unui emptor bonorum, iar debitorul devenea infam.

ANS:

PTS:

77. Particularitatile formei de executare asupra bunurilor distractio bonorum : (precizati varianta incorecta) 1. Bunurile nu se vindeau cu amanuntul, ci in bloc; 2. Este o forma de executare mai evoluata; 3. Nu atragea imfamia pentru debitori.

ANS:

PTS:

78. Forta juridica a sentintei in dreptul roman se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Imposibilitatea redeschiderii procesului intre aceleasi parti si cu alcelasi obiect; 2. In procedura legisanctiunilor forta juridica a sentintei actiona numai pentru parat, iar reclamantul putea redeschide procesul; 3. In procedura formulara, in momentul lui litis contestatio, dreptul reclamantului se stingea, iar pentru parat pe calea exceptiei pretoriene isi realiza dreptul.

ANS:

PTS:

79. In dreptul roman calitatea de persoana o aveau : 1. Toti membrii societatii; 2. Toti care aveau capacitate, personalitate (caput); 3. Sclavii.

ANS:

PTS:

80. In dreptul roman aveau calitatea de persoana : (precizati varianta incorecta) 1. Oamenii liberi; 2. Sclavii; 3. Toti care aveau caput.

ANS:

PTS:

81. Personalitatea completa in dreptul roman cuprindea elementele :

1. Status libertatis, status civitatis, status familiae; 2. Status libertatis, cetatenia, pater familias; 3. Cetatenia, libertatea, dominus.

ANS:

PTS:

82. Izvoarele sclaviei constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Prin nastere; 2. Prizonierii de razboi; 3. Cetatenii vanduti ca sclavi la Roma.

ANS:

PTS:

83. Sclavii proveneau : 1. Cetatenii vanduti ca sclavi peste hotare; 2. Prin nastere sau conceptie; 3. Strainul venit la Roma care s-a pus sub protectia unor cetateni.

ANS:

PTS:

84. In dreptul roman devenea sclav : (precizati varianta incorecta) 1. Copilul sclavei, debitorul insolvabil, dezertorul; 2. Omul liber vandut ca sclav impartind castigul cu vanzatorul; 3. Debitorul solvabil, hotul.

ANS:

PTS:

85. In dreptul roman devenea sclav : 1. Femeia care intretinea relatii sexuale cu sclavul altuia si nu le intrerupea la somatia stapanului acestuia; 2. Cetatenii pedepsiti si vanduti ca sclavi la Roma; 3. Hotul prins in flagrant delict.

ANS:

2 86.

PTS:

Conditia juridica a sclavului consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Nu avea caput; 2. Era considerat un simplu lucru (res), in patrimoniul stapanului sau; 3. Putea intemeia o familie.

ANS:

PTS:

87. Conditia juridica a sclavului consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Putea fi ucis, vandut, donat; 2. Avea caput; 3. Nu putea intemeia o familie.

ANS:

2 88.

PTS:

Sclavii puteau incheia acte juridice daca : (precizati varianta incorecta)

1. Datoria sclavului prezenta caracterul unei veritabile obligatii; 2. Facea mai buna situatia lui dominus; 3. Facea pe stapan proprietar sau creditor.

ANS:

PTS:

89. Peculiul sclavului se caracteriza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Bunurile erau stapanite fara aprobarea stapanului; 2. Sclavul putea fi dezrobit in schimbul peculiului; 3. Obiectele din peculiu se aflau in proprietatea stapanului.

ANS:

PTS:

90. Situatia juridica a oamenilor liberi se caracteriza prin 1. Se imparteau in cetateni si necetateni; 2. Cetatenii se imparteau in latini si peregrini; 3. Necetatenii puteau fi ingenui sau dezrobiti.

ANS:

PTS:

91. Oamenii liberi erau : (precizati varianta incorecta) 1. Necetatenii se imparteau in latini si peregrini;

2. Se imparteau in cetateni si necetateni; 3. Cetatenii puteau fi ingenui sau dezrobiti.

ANS:

PTS:

92. Drepturile cetatenilor romani erau : 1. Ius commercii, ius connubii, politiae, ius suffragii, ius honorum; 2. Ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honorum; 3. Ius commercii, jurisdictio, imperium, ius suffragii;

ANS:

2 93.

PTS:

Drepturile cetatenilor romani erau :

1. Commercium, connubium, militiae, suffragii, honorum; 2. Suffragii, connubium, imperium, caput, dominus; 3. Honorum , jurisdictio, status civitatis, suffragii.

ANS:

1 94.

PTS:

In dreptul roman cetatenia se dobandea prin : (precizati varianta incorecta) Nastere, beneficiul legii; Naturalizare, dezrobire;

1. 2.

3. Copilul nascut in sanul familiei primea cetatenia mamei.

ANS:

3 95.

PTS:

In dreptul roman cetatenia se dobandea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Copilul nascut in afara casatoriei primea cetatenia tatalui; 2. Nastere, beneficiul legii;

3. Naturalizare, dezrobire;

ANS:

1 96.

PTS:

Cetatenia se pierdea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Pierderea libertatii; 2. Admiterea dublei cetatenii; 3. Exil, neprimirea delicventilor de catre statul victima.

ANS:

2 97.

PTS:

Legile prin care s-a acordat cetatenia au fost : (precizati varianta incorecta)

1. Legile Iulia si Plautia Papiria; 2. Edictul lui Caracalla; 3. Constitutia lui Servius Tullius.

ANS:

3 98.

PTS:

Caracterele latinilor erau :

1. Se numeau veteres, coloniari, iuniani; 2. Aveau drepturile : commercium, militiae, honorum; 3. Nu erau rude de sange cu romanii.

ANS:

PTS:

99. Latinii se caracterizau prin : (precizati varianta incorecta) 1. Aveau drepturile : commercium, connubius, suffragii;

2. Erau rude de sange cu romanii; 3. Se numeau etrusci.

ANS:

3 100.

PTS:

Peregrinii dediticii erau : (precizati varianta incorecta)

1. Locuitorii cetatilor care s-au opus romanilor; 2. Locuitorii cetatilor care s-au supus romanilor; 3. Dezrobitii care in timpul sclaviei au primit o pedeapsa grava.

ANS:

2 101.

PTS:

Dediticii erau inferiori pentru ca : (precizati varianta incorecta)

1. Nu aveau dreptul sa vina la Roma; 2. Puteau dobandi cetatenia romana; 3. Nu puteau dobandi cetatenia romana.

ANS:

2 102.

PTS:

Caracterele peregrinilor :

1. Erau oameni liberi ca latinii; 2. Foloseau dreptul cetatii pe care o cucereau; 3. In raportul cu cetatenii foloseau dreptul gintilor;

ANS:

PTS:

103.

Dezrobitii se caracterizau prin :

1. Era om liber numai fata de terti; 2. Era om liber numai fata de terti; 3. In epoca veche nu putea deveni cetatean.

ANS:

3 104.

PTS:

Caracteristicile dezrobitilor :

1. Ramaneau dependenti fata de stapanii lor; 2. In epoca veche nu puteau deveni cetateni; 3. Erau dependenti fata de terti.

ANS:

PTS:

105. Formele dezrobirii 1. Missio in possessionem, interdicta, sacramentum in personam; 2. Vindicta, censu, testamento; 3. Stipulationes pretoriae, litis contestatio, condictio.

ANS:

2 106.

PTS:

Dezrobirea censu insemna :

1. Eliberarea sclavului cu ocazia alegerilor; 2. Eliberarea sclavului cu ocazia casatoriei; 3. Eliberarea sclavului cu ocazia recensamantului.

ANS:

PTS:

107. Eliberarea sclavului cu ocazia recensamantului. 1. Censu, vindicta, testamento; 2. Bona, obsequium, operae; 3. Manus iniectio pura, pignoris capio.

ANS:

2 108.

PTS:

Legile care au limitat dezrobirile : (precizati varianta incorecta)

1. Legea Aebutia; 2. Legea Aelia Sentia; 3. Legea Fufia Caninia.

ANS:

1 109.

PTS:

Oamenii liberi cu o conditie speciala erau :

1. Dezrobitii, colonii voluntari, latinii, peregrinii; 2. Necetatenii, ingenuii, colonii servi, sabinii; 3. Addicti, auctorati, persoane in mancipio, redempti ad hostibus.

ANS:

3 110.

PTS:

Persoanele in mancipio proveneau din : (precizati varianta incorecta)

1. Fiii de familie care se casatoreau; 2. Fiii de familie vanduti de parinti pentru un castig; 3. Fiii de familie delicventi, abandonati in mainile victimei pentru a se razbuna.

ANS:

1 111.

PTS:

Colonii proveneau din :

1. Randul dezrobitilor si peregrinilor; 2. Oameni liberi care arendau o suprafata de pamant; 3. Randul sclavilor care arendau pamant.

ANS:

2 112.

PTS:

Colonii erau :

1. Colonii in mancipio, adicti, auctorati; 2. Colonii deditici, censu, colonii siliti; 3. Colonii voluntari, partiari, siliti, servi.

ANS:

3 113.

PTS:

Conditia juridica a colonului serv consta in :

1. Nu era legat de pamanul pe care-l lucra 2. Proprietarul avea asupra lui un drept de corectie; 3. Avea unele drepturi : connubium, sa fie proprietar

ANS:

1 114.

PTS:

Conceptul de familie in dreptul roman insemna : (precizati varianta incorecta)

1. Comunitate de bunuri si afaceri; 2. Comunitate de persoane;

3. Comunitate de persoane si bunuri.

ANS:

1 115.

PTS:

Puterea lui pater familias se divide :

1. Manus puterea barbatului asupra sotiei; 2. Patria potestas, domenico potestas, dominium, mancipium; 3. Sui iuris, alieni iuris, imperium.

ANS:

PTS:

116. Pater familias inseamna : 1. Tata de familie; 2. Sef de familie, 3. Tata si sef de familie.

ANS:

2 117.

PTS:

Persoanele sui iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta)

1. Pe cei care nu se aflau in puterea cuiva; 2. Pater familias; 3. Copiii si femeia casatorita.

ANS:

3 118.

PTS:

Persoanele alieni iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta)

1. Sotia si copiii dupa moartea lui pater familias;

2. Toti cei aflati sub puterea lui pater familias; 3. Sotia, copiii si nepotii din fii.

ANS:

1 119.

PTS:

Formele rudeniei civile erau : (precizati varianta incorecta)

1. Agnatiunea, cognatiunea, gentilitatea; 2. Agnatiunea, sui iuris; 3. Cognatiunea, alieni iuris.

ANS: 1. 2.

PTS:

120. Puterea parinteasca (patria potestas) se exercita asupra: (precizati varianta inc Fiilor, fiicelor; Nepotilor din fii;

3. Nepotilor din fiice.

ANS:

3 121.

PTS:

Caracterele puterii parintesti: (precizati varianta incorecta)

1. Era perpetua; 2. Era limitata privind persoanele si bunurile; 3. Era extrem de individualista.

ANS:

2 122.

PTS:

Puterea parinteasca se stingea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Moartea lui pater sau filius familias;

2. Pierderea personalitatii, emancipare; 3. Casatoria lui filius familias.

ANS:

PTS:

123. Puterea parinteasca se putea crea prin : (precizati varianta incorecta) 1. Casatorie; 2. Legitimare; 3. Agnatiune.

ANS:

3 124.

PTS:

Casatoria romana se realiza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Trecerea femeii in categoria oamenilor liberi; 2. Trecerea in puterea barbatului (cu manus); 3. Ramanerea femeii sub puterea tatalui sau (fara manus).

ANS:

3 125.

PTS:

Casatoria cu manus se realiza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Confarreatio pentru patricieni; 2. Usus si coemtio; 3. Instalarea femeii in casa barbatului.

ANS:

3 126.

PTS:

Conditiile de fond ale casatoriei erau :

1. Connubium, consimtamantul, varsta 2. Caput, consimtamantul, varsta; 3. Status civitatis, varsta, caput.

ANS:

1 127.

PTS:

Caracteristicile casatoriei cu manus : (precizati varianta incorecta)

1. Sotia cadea sub puterea barbatului; 2. Era fiica sotului si sora copiilor acestuia; 3. Era cognata cu agnatii sotului.

ANS:

3 128.

PTS:

Caracteristicile casatoriei fara manus :

1.

Avea drepturi succesorale in noua familie;

2. Nu era straina fata de barbat si copii 3. Ramanea sub puterea tatalui.

ANS:

3 129.

PTS:

Caracteristicile adoptiunii :

1. Un mod artificial de creare a puterii parintesti; 2. Se facea prin doua vanzari si trei dezrobiri; 3. Diferenta de varsta era de 25 ani intre adoptant si adoptat;

ANS:

PTS:

130.

Efectele adoptiunii :

1. Efectele adoptiunii : 2. Pastreaza rudenia civila cu familia de origine; 3. Are drept de mostenire in noua familie.

ANS:

2 131.

PTS:

Caracteristicile adrogatiunii :

1. O persoana sui iuris trece sub puterea altei persoane alieni iuris; 2. Se realiza in scopuri politice; 3. Un plebeu adroga un patrician care dorea sa devina pretor.

ANS:

2 132.

PTS:

Caracteristicile legitimarii : (precizati varianta incorecta)

1.

Crearea puterii parintesti pe cale artificiala;

2. Copiii legitimi erau asimilati copiiilor naturali; 3. Se realiza o casatorie fara manus

ANS:

3 133.

PTS:

Caracteristicile emanciparii :

1. O persoana alieni iuris devenea sui iuris; 2. Se aseamana cu legitimarea; 3. Se realiza prin doua vanzari si o dezrobire.

ANS:

PTS:

134.

Capitis deminutio inseamna :

1. Diminuarea capacitatii juridice; 2. Extinderea personalitatii; 3. Desfiintarea capacitatii juridice, a personalitatii.

ANS:

3 135.

PTS:

Felurile lui capitis deminutio :

1. Maxima, media, minima; 2. Maxima, legitima, mancipatio; 3. Minima, adoptio, adrogatio.

ANS:

1 136.

PTS:

Caracterele persoanei juridice (morale) : (precizati varianta incorecta)

1. Are o anumita capacitate juridica; 2. Are un patrimoniu propriu; 3. Are drepturi si obligatii impreuna cu membrii sai.

ANS:

3 137.

PTS:

Caracteristicile tutelei : (precizati varianta incorecta)

1. Este creata pentru protectia incapabilului firesc (de fapt); 2. Apara interesele rudelor de sange; 3. Se constituie in interesul incapabililor.

ANS:

2 138.

PTS:

Categoriile de tutela sunt : (precizati varianta incorecta)

1. Tutela impuberului sui iuris, a femeii sui iuris; 2. Legitima, testamentara, dativa; 3. Negotiorum gestio, auctoritatis interpositio.

ANS:

3 139.

PTS:

Caracteristicile curatelei : (precizati varianta incorecta)

1. Asigura protectia celor loviti de incapacitati accidentale; 2. Se constituie pentru nebun, prodig (risipitor), minorul de 25 de ani (Legea Plaetoria); 3. Poate fi instituita prin testament.

ANS:

3 140.

PTS:

Conceptul roman de patrimoniu se exprima prin termenii :

1. Familia, pecunia, patrimonium, substantia; 2. Res corpora, universitas, ager publicus; 3. Familia, patrimonium, universitas, res.

ANS:

1 141.

PTS:

Res in patrimonio erau : (precizati varianta incorecta)

1. Lucrurile mancipi: pamantul, sclavii, vitele;

2. Lucrurile nec mancipi: bani, creantele; 3. Lucrurile pretioase: creante, bani.

ANS:

3 142.

PTS:

Res corporales erau :

1. Lucrurile ce puteau fi atinse cu mana; 2. Res extra patrimonium; 3. Lucrurile nec mancipi.

ANS:

1 143.

PTS:

Caracteristicile posesiunii romane : (precizati varianta incorecta)

1. Este o stare de fapt, stapanirea materiala a lucrului, protejata juridic; 2. Ager publicus era in posesia (folosinta) patricienilor; 3. Interdictul de precario nu protejeaza posesiunea;

ANS:

3 144.

PTS:

Elementele posesiunii sunt : (precizati varianta incorecta)

1. Animus intentia de a pastra lucrul pentru sine; 2. Corpus actele materiale de stapanire; 3. Actio in rem actiune relativa la un lucru.

ANS:

3 145.

PTS:

Caracterele posesiunii sunt : (precizati varianta incorecta)

1. Intrunirea lui animus si corpus asupra unei peroane;

2. Nu se pierde prin pierderea lui animus sau corpus; 3. Se pierde prin pierderea ambelor elemente;

ANS:

2 146.

PTS:

Categoriile de posesiune erau : (precizati varianta incorecta)

1. Categoriile de posesiune erau : (precizati varianta incorecta) 2. Possessio iniusta, possessio iuris; 3. Misio in possessionem.

ANS:

3 147.

PTS:

Caracteristicile detentiunii : (precizati varianta incorecta)

1. Presupune intrunirea lui animus si corpus; 2. Corpus nu este identic cu cel al posesiunii; 3. Animus - intentia de a pastra lucrul pentru altul.

ANS:

2 148.

PTS:

Formele primitive de proprietate in dreptul roman :

1. Proprietatea colectiva a gintii, familiala, quiritara; 2. Proprietatea celor trei triburi fondatoare, celor 30 de curii; 3. Mancipatiunea, sacramentum in rem.

ANS:

1 149.

PTS:

Caracterele proprietatii familiale erau : (precizati varianta incorecta)

1. Inalienabil lucruri mancipi; 2. Indivizibil pana la Legea celor XII Table , actio familiae herciscundae (actiunea de iesire din indiviziune); 3. Avea un caracter de discontinuitate.

ANS:

3 150.

PTS:

Formarea proprietatii quiritare : (precizati varianta incorecta)

1. Ager publicus a fost dat patricienilor, cetatenilor, quiritilor: 2. Ager publicus apartinea poporului, cetatenilor: 3. Ager publicus s-a transformat in latifundii care au fost preluate de colonii voluntari.

ANS:

3 151.

PTS:

Formele de proprietate in dreptul roman clasic erau :

1. Proprietatea familiala, quiritara, pretoriana; 2. Proprietatea quiritara, pretoriana, provinciala peregrina; 3. Proprietatea pretoriana, provinciala, familiala, dominium

ANS:

2 152.

PTS:

prietatea pretoriana, la inceput, se aplica : Pro

1. In toate cazurile lucrurilor, mancipi, nec mancipi; 2. Intr-un singur caz transmiterea proprietatii unui res mancipi prin traditiune; 3. Numai in cazul lucrurilor nec mancipi.

ANS:

PTS:

153.

In dreptul roman clasic existau formele de proprietate :

1. Peregrina, colectiva a gintii, pretoriana; 2. Provinciala, familiala, quiritara, dominium; 3. Pretoriana, peregrina, quiritara, provincial

ANS:

PTS:

154. Efectele proprietatii pretoriene erau : (precizati varianta incorecta) 1. Proprietatea trecea asupra unui accipiens; 2. Tradens putea revendica bunul pentru a-l putea poseda; 3. Lucrul se considera a fi in bonis in baza bunei credinte.

ANS:

1 155.

PTS:

Proprietatea pretoriana avea ca efecte : (precizati varianta incorecta)

1. Formal coexistau doi proprietari : tradens care avea nuda proprietate si accipiens ca titular al proprietatii pretoriene; 2. In caz de conflict proprietatea quiritara avea castig de cauza; 3. Actiunea publiciana paraliza actiunea in revendicare pe calea exceptio rei venditae et traditae.

ANS:

2 156.

PTS:

In dreptul roman postclasic formele de proprietate erau :

1. Pretoriana, provinciala, peregrina, dominium; 2. Feudala si dominium; 3. Proprietatea unica dominium.

ANS:

3 157.

PTS:

Caracteristicile proprietatii unice dominium :

1. A unificat formele de proprietate anterioare; 2. Proprietarul nu putea dispune prin simpla manifestare de vointa; 3. Prezenta un inalt grad de abstractizare.

ANS:

2 158.

PTS:

Romanii, cu privire la conceptul de dobandire a proprietatii :

1. Confundau dreptul subiectiv cu dreptul sau; 2. Nu se referau la lucru ci la dreptul subiectiv ce poarta asupra lui; 3. Institutia proprietatii era studiata mai mult practic.

ANS:

2 159.

PTS:

Modurile de dobandire a proprietatii conform dreptului natural erau :

1. Ocupatiune, accesiune, mancipatiunea, uzucapiunea; 2. Traditiune, specificatiune, legea, adiudicatie; 3. Accesiune, ocupatine, traditiune, specificatiune.

ANS:

3 160.

PTS:

Modurile de dobandire a proprietatii conform dreptului civil erau :

1. In iure cesio, traditiune, uzucapiune, accesiune;

2. Uzucapiune, legea, in iure cesio, manicipatiune, adiudiactio; 3. Specificatiune, adiudiactio, ocupatiunea, legea;

ANS:

2 161.

PTS:

Dobandirea proprietatii prin ocupatiune se realiza prin:

1. Luarea in stapanirea a bunurilor fara stapan (res nullius); 2. Instapanirea cu lucrurile aparute datorita femonenelor naturale; 3. Lucururile dusmanilor (res hostilos) intrarea in proprietatea soldatilor care luptau.

ANS:

PTS:

162. Caracteristicile manicipatiunii : (precizati varianta incorecta) 1. Era un mod de creare a proprietatii putere; 2. Mai tarziu, transmitea derptul de proprietate asupra lucururilor nec mancipi; 3. A fost forma originara a operatiunii juridice de vanzare.

ANS:

2 163.

PTS:

Formele solemne al mancipatiunii : (precizati varianta incorecta)

1. Prezenta a cel putin cinci martori cetateni romani, a lui libripens (cantarea, numara pretul); 2. Prezenta partilor (mancipant, accipiens), pronuntarea unei formule contradictorii; 3. Prezenta lucrului nu era obligatorie;

ANS:

3 164.

PTS:
Caracteristicile

mancipatiunii fiduciare (mancipatio numo uno) erau : (precizati varianta in-

corecta)
1. Mancipantul coopera cu accipiens pentru ca acesta din urma sa dobandeasca puterea

asupra persoanei sau lucrului; 2. Avea o utilizare generala in diverse operatiuni juridice (contracte nesolemne, pacte); 3. A functionat si inainte de aparitia monedei in sens modern.

ANS:

3 165.

PTS:

In dreptul roman uzucapiunea insemna :

1. Dobandirea proprietatii asupra lucrurilor prin luarea in folosinta; 2. Dobandirea proprietatii asupra lucrurilor mancipi prin luarea in folosinta; 3. Dobandirea proprietatii asupra lucrurilor mancipi prin indelungata folosinta.

ANS:

PTS:

166. Conditiile uzucapiunii romane erau : 1. Detentiunea lucrului, termenul, justul titlu, buna credinta, lucrul sa fie susceptibil de uzucapare; 2. Detentiunea lucrului, justul titlu cauza, buna credinta, lucrul sa fie uzucapabil, termen; 3. Lucru uzucapabil, posesiunea lui, buna credinta, termen justul titlu.

ANS:

PTS:

167. Caracteristicile uzucapiunii romane erau : (precizati varianta incorecta) 1. Folosirea indelungata si efectiva a lucrului; 2. Termenele : 1 an pentru lucruri imobile, 1 an pentru lucruri mobile; 3. Justa cauza actul, faptul juridic care justifica cauza.

ANS:

PTS:

168. Functiile uzucapiunii romane erau : (precizati varianta incorecta) 1. Exploatarea lucrurilor nec mancipi conform destinatiei lor economice; 2. Realiza dovada dreptului de proprietate - (probatio diabolica) era inlaturata; 3. Cicero : sfarsitul nelinistii si fricii de procese.

ANS:

PTS:

169. Dobandirea proprietatii prin in iure cesio insemna : (precizati varianta incorecta) 1. Renuntarea in fata magistratului privind proprietatea asupra lucrului; 2. Reclamantul afiram ca este proprietarul lucrului, paratul tacea (alienatorul lucrului ); 3. Magistratul exercita jurisdictia contencioasa .

ANS:

PTS:

170. Caracteristicile traditiunii erau : 1. La orifine se transmitea asupra lucrurilor mancipi; 2. Presupunea remiterea lucrului si iusta causa; 3. In dreptul clasic nu mai se cerea remiterea material

ANS:

PTS:

Conditia

171. traditiunii in iusta causa insemna : (precizati varianta incorecta)

1. Un act juridic care preceda si explica sensul remiterii materiale;

2. Transmiterea si a posesinii, detentiunii; 3. Instrainarea, dobandirea numai prin acte juridice (error in negotio).

ANS:

PTS:

Specificatiunea

172. ca mod de dobandire, insemna :

1. Confenctionarea unui lucuru dintr-un material ce apartinea altuia; 2. Daca lucurul creat putea fi readus la starea initiala apartinea specificatorului, astfel, apartinea proprietarului materiei; 3. Acordarea unor despagubiri pentru evitarea imbogatirii uneia dintre parti;

ANS:

PTS:

Accesiunea

173. ca mod de dobandire insemna :

1. Lucurul principal era cel ce-si pastra individualitatea prin unirea cu alt lucru; 2. Depunerile, alipirile de pe un lucru, apartin proprietarului riveran respectand unele reguli; 3. Absorbirea juridica a lucurului principal de catre lucrul accesor.

ANS:

PTS:

174. Sanctiunea proprietatii, in epoca veche, era : 1. Sacramentum in personam; 2. Sacramentum in rem; 3. Iudicis arbitrive pastulatio, condictio.

ANS:

PTS:

Sacramentum in rem

175. , in epoca veche, insemna :

1. Forma originara a actiunii in revendicare ; 2. Partile promiteau o suma de bani (sacramentum), daca pierdeau procesul; 3. Atribuirea definitiva a obiectului litigios.

ANS:

PTS:

176. Caracteristicile lui sacramentum in rem : 1. Sumele partilor : iustum si iniustum; 2. Sentinta putea fi executata prin forta publica; 3. Reclamantul sa fie proprietarul quiritar, sa nu posede lucrul.

ANS:

PTS:

177. In epoca clasica, actiunea in revendicare insemna : 1. Un proces cu formula; 2. Reclamantul sa fie proprietar quiritar, sa nu posede lucrul; 3. Paratul sa nu fie posesor.

ANS:

PTS:

178. Caracteristicile actiunii in revendicare, in dreptul clasic roman : 1. Reclamantul sa fie proprietar pretorian;

2. Lucrul sa fie roman si individual determinat; 3. Nu urmarea o universalitate de lucruri.

ANS:

PTS:

179. Caracteristici ale actiunii in revendicare clasice : 1. Sentinta era data direct de judecator si executata de posesor; 2. Executarea purta asupra lucrului insusi; 3. Pretorul folosea actiunile arbitrarii.

ANS:

PTS:

180. Actiunea publiciana insemna : 1. Sanctiona proprietatea pretoriana; 2. A fost creata de pretorul Romulus; 3. Transmiterea lucrurilor mancipi prin traditiune.

ANS:

PTS:

181. Servitutile in dreptul roman insemnau : 1. In folosul proprietarului unui lucru mobil, se numea prediala; 2. Sarcini impuse unui lucru, unei persoane proprietara sau nu a unui lucru imobil; 3. In cazul imobilului cladire servitutea prediala rustic

ANS:

PTS:

182. Servitutile personale in dreptul roman erau : 1. Usus, operae, bona, uzufructul; 2. Uzufructul, habitatio, usus, operae; 3. Habitatio, usus, obsequium, operae.

ANS:

PTS:

183. Uzufructul in dreptul roman insemna : (precizati varianta incorecta) 1. Dreptul de a culege fructele lucrului, proprietatea altuia pastrand substanta lui; 2. A aparut in relatiile dintre barbat si femeia casatorita cu manus; 3. Are caracter temporar, de regula viager

ANS:

PTS:

184. Caracterele comune ale servitutilor, in dreptul roman, erau : (precizati varianta incorecta) 1. Sunt drepturi de creanta; 2. Se constituie in folosul unei persoane sau a proprietarului unui imoblil; 3. Nu se transmite tertilor.

ANS:

PTS:

185. Emfiteoza, in dreptul roman, era : (precizati varianta incorecta) 1. Un drept real in baza contractului sanctionat de imparatul Zeno;

2. Arendarea unui teren, cultivarea lui si culegerea fructelor in schimbul platii unui canon (redeventa); 3. Inalienabil si netransmisibil.

ANS:

PTS:
Conductio agri vectigalis

186. , ca drept real, insemna : (precizati varianta incorecta) 1. Arendarea unor terenuri (agri vectigalis) de catre particulari de la cetati, in schimbul redeventei (vectigal); 2. Este constituit e catre pretor, posesorul de buna-credinta culege fructele; 3. Este inalienabil, netransmisibil.

ANS:

PTS:

187. Superficia, in dreptul roman, ca drept real, consta in : 1. Dreptul persoanei de a folosi constructia ei, pe terenul altuia, in schimbul unei sume (solarium); 2. Folosina contructiei pe termen limitat; 3. Este inalienabil, netransmisibil.

ANS:

PTS:

188. Romanii au cunoscut urmatoarele forme de mostenire : 1. Legala (ab intestat), testamentara, deferita contra testamentarului; 2. Testamentara, legala, fideicomise; 3. Dezmostenirea, legatele, testamentar

ANS:

PTS:

189. Evolutia conceptului de mostenire al romani : (precizati varianta incorecta) 1. La inceput, exista principiul ca proprietatea si patrimoniul sunt inalienabile si netransmisibile; 2. Nu exista patrimoniu fara titular, la moartea titularului, trecea la mostenitori; 3. Mostenitorii dobandesc un drept nou, dreptul de proprietate-putere.

ANS:

PTS:

190. Mostenirea legala exita la romani cand : 1. Defunctul nu a lasat un testament; 2. Se aplicau reglementarile Legii celor XII Table; 3. Testamentul a fost valabil intocmit.

ANS:

PTS:

191. Mostenirea ab intestat privea urmatoarele categorii de mostenitori : 1. Sui heredes, sui iuris, cognatus gentiles; 2. Adgnatus proximus, alieni iuris, sui heredes; 3. Heredes sui, gentiles, adgnatus poximus.

ANS:

PTS:

192. In dreptul succesoral roman, sui heredes, ca prima categorie, erau : 1. Persoanele care dupa moartea lui pater familias, deveneau sui iuris;

2. Fii, fiicele, femeia casatorita cu manus (fiica), nepotii din fii, adoptatul, adrogatul; 3. Fiul emancipat, femeia casatorita fara manus.

ANS:

PTS:

193. Mostenitorii legali agnatus proximus, categoria a II-a, erau : 1. Fratii, verii, nepotii din frati sau veri; 2. Persoanele cu gradul de rudenie cel mai apropiat fata de defunct; 3. Colateralii veneau la mostenire prin reprezentanti.

ANS:

PTS:

194. In dreptul succesoral roman, gentiles, erau : 1. Categoria a III-a de mostenitori legali; 2. Veneau la mostenire in parti inegale; 3. Mostenitori cand lipseau sui heredes si agnatus proximus;

ANS:

2 195.

PTS:
Pretorul

a reformat mostenirea legala, in sensul ca :

1. A ocrotit rudele civile care nu aveau drepturi succesorale; 2. A consolidat raporturile dintre soti la casatoria fara manus; 3. A incurajat independenta femeii in raport cu barbatul, si a fiilor de familie in raport cu pater familias.

ANS:

PTS:

196. Categoriile de mostenitori pretorieni (bonorum possessio), erau : 1. Unde liberi, unde legitimi, unde agnati, unde vir et uxor; 2. Unde legitimi, sui iuris, unde cognati, adrogati;

3. Unde cognati, unde liberi, alieni iuris, sui heredes.

ANS:

PTS:

197. Mostenirea prin reforma imparatului Iustinian : 1. A inlocuit rudenia civila cu rudenia de sange ca unic temei al mostenirii; 2. Aceiasi vocatie succesorala pentru agnati si cognati; 3. Sistemele juridice ulterioare nu au preluat sistemul succesoral al lui Iustinian.

ANS:

PTS:

198. In dreptul roman s-au cunoscut urmatoarele forme de testament : 1. Calatis comitiis, militar, pretorian in epoca veche; 2. In procintu, nuncupativ, pretorian, per aes et libram in epoca clasica; 3. Per aes et libram, nuncupativ, pretorian, militar in epoca clasic

ANS:

PTS:

Testamento factio pasiva

199. , (capacitatea de a veni la succesiune), in dreptul roman, o aveau:

1. Femeia pentru a mosteni o persoana cu averea mai mare de 50.000 asi; 2. Incapabilii de drept si de fapt;

3. Persoanele certe.

ANS:

PTS:

200. Dupa dobandirea mostenirii, mostenitorii se clasificau : 1. Sui heredes necesarii mostenitori de drept ce nu puteau repudia mostenirea; 2. Heredes necesarii unii sclavi carora romanii le-au acordat testamenti factio pasiva, puteau repudia mostenirea; 3. Heredes extranei (voluntarii) strainii de persoana defunctului (agnatii, cei ce nu erau sub puterea lui pater familias nu puteau repudia testamentul);

ANS:

PTS: