CONDUCTE FLEXIBILE SUBMARINE CU FLOTOR ATASAT

Conductele flexibile sunt o alternativa de preferat in locul obisnuitelor conducte din otel. De multe ori, utilizarea comerciala a produselor petroliere depinde de folosirea conductelor flexibile. Un exemplu este acela in care sunt utilizate nave de exploatare plutitoare in acest caz, conductele flexibile urmaresc miscarea indusa de curentii marini si astfel rezista la actiunile mediului intr-un mod mult mai adecvat. Tendintele actuale, de untilizare a unor tehnologii cat mai ieftine, avand ca rezultat scaderea pretului titeiului, impun cerinte inalte de proiectarea sistemelor de transfer titei. Sistemele elastice de compensare off-shore sunt alcatuite din conducte flexibile de transfer titei la tancul de stocaj. Conductele flexibile sunt la ora actuala utilizate in mod curent in domeniul off-shore, dar nu exista decat foarte putine reguli si norme care sa trateze in mod specific dimensionarea, fabricarea, instalarea si utilizarea lor. Fata de conductele rigide, conductele flexibile de transfer titei (risere flexibile) au o dezvoltare relativ recenta. Cu toate ca au fost utilizate pentru prima data cu succes in timpul celui de al doilea razboi mondial, aplicarea lor comerciala a demarat foarte greu. Primul sistem de productie plutitor care a utilizat conducte flexibile pentru transferul titeiului a fost Balmoral din Marea Nordului, in 1986. Sistemul de riser flexibil (Grebe, 1997) este unul din cele mai noi sisteme de exploatare in mare adanca fiind dezvoltat dupa ce legea privind Acordul Maritim (UNCLOSIII) a intrat in vigoare in 1994. Riserele flexibile sunt utilizate in general pentru extractia si transferul titeiului dar mai pot fi utilizate si in sisteme de extractie a nodulilor de mangan precum si in sisteme subacvatice de exploatare a nisipului. O schema a unui sistem de extractie a nodulilor de mangan cu ajutorul riserului flexibil este prezentata in figura urmatoare.

Fig. a. Vehicul minier subacvatic cu sistem riser flexibil

Principalele subsisteme ale unui riser flexibil sunt: conducta flexibila; flotor sau mai multe flotoare; sistemele de cuplare la punctul de transfer dintre sistemul de extractie si riser si dintre riser si tancul de stocaj.

Sistemul de riser flexibil conduce un fluid de la echipamentul subacvatic la oricare echipament existent la suprafata marii incluzand platforma, sistemul de productie plutitor sau platforma de foraj. Un vehicul minier subacvatic a fost proiectat si construit pentru a putea lucra pe nisipul moale de pe fundul marii. Acesta este prezentat in fig b. Vehiculul pe senile are o curea de tractiune speciala cu dinti inglobati pentru a comprima nisipul de pe fundul marii in timpul miscarii. Vehiculul de pe fundul marii are un brat manipulator cu o freza care matura nisipul de pe fundul marii si o pompa care il distribuie catre nava mama cu ajutorul uni riser flexibil.

Principalele dispozitive ale vehiculului pe senile sunt actionate hidraulic. Acesta contine traductori pentru masurarea vectorului vitezei, a vitezei tamburului , a concentratiei de nisip , etc..., si are un mecanism care controleaza viteza, refularea si alunecarea. Un cablu special cu armatura speciala de otel poarta intreaga incarcatura a vehiculului in timpul lansarii si retragerii. Cablul are conductori din cupru si fibre optice pentru transmiterea puterii si respectiv transmiterea informatiilor. In timpul lansarii flotorii sunt atasati la o distanta optima care ofera posibilitatea obtinerii configuratiei S a riserului flexibil. Cablul si furtunul se apropie dupa un anumit interval si astfel se asigura comportarea lor ca un tot unitar. In momentul ajungerii la fundul marii, operatiile de minare pot incepe doar dupa obtinerea profilului S a riserului.

Fig.b . Sistem de exploatare a nisipului cu riser flexibil

O conducta flexibila este o structura compozita, construita din cateva straturi, fiecare dintre ele avand o functie specifica. Corpul conductei include un ansamblu de straturi de materiale care formeaza un tub sub presiune. Structura conductei permite schimbari de directie mari fara o crestere importanta a eforturilor din coturi. In mod normal, corpul conductei este construit ca o structura compozita cuprinzand straturi metalice si polimerice. Fiecare strat are un rol specific prevenind fie spargerea, fie fisurarea sau explozia, totodata permitand un anumit grad de libertate intre ele. Straturile metalice sunt facute din sarme din otel inox sau carbon, imbinate perfect, aceste sarme fiind de grosimi variabile si rasucite in spirala sub unghiuri diferite, in functie de utilizarea conductei.

Un desen schematic este prezentat in figura c.:

Fig c. Structura conductei flexibile

1. Carcasa (previne distrugerea datorita presiunii hidrostatice externe) 2. Strat de presiune interna 3. Armura intermediara de presiune (rezista la presiune interna si externa in ambele sensuri) 4. Armura de rezistenta (care asigura rezistenta la solicitarile axiale si torsiune) 5. Strat izolator (protejeaza impotriva pierderii de caldura)
4

6. Strat exterior (protejeaza impotriva apei de mare si distrugerilor mecanice)

Fig d. Structura conductei flexibile

Datorita flexibilitatii, raspunsul conductei in mediul indus de miscarea valurilor este guvernat de un set hidro-elastic complex de ecuatii diferentiale. O parte importanta in proiectarea conductelor flexibile este armatura de capat. Scopul armaturii de capat este in principal acela de a conecta unitati separate de conducta, dar combina de asemenea si partea terminala a diferitelor straturi ale conductei flexibile. Sistemul de cuplare contine o intaritura de capat si o armatura de capat. Intaritura de capat este instalata pentru a preveni deteriorarile cauzate de concentrarile de eforturi la conectare. Intaritura este proiectata pentru a optimiza distributia curburii de la riserul flexibil la nava si pentru a minimiza fortele de sustinere la nava. Sistemul de riser flexibil conduce un fluid de la echipamentul subacvatic la oricare echipament existent la suprafata marii incluzand platforma, sistemul de productie plutitor sau platforma de foraj. Cel mai des folosit riser pentru sistemul de productie este acela in care conductele de curgere flexibile sunt instalate de la fundul marii catre suprafata acesteia. Dispozitivul flexibil este atasat de axul principal la suprafata inaintea instalarii sau mai tarziu direct la dispozitivul

de conectare sub-acvatica. Capatul de sus al riserului flexibil este suspendat de o extensie a vasului de suprafata. Sistemul de riser flexibil, angajat in facilitatea exploatarii in marea adanca, poate avea mai multe configuratii:

Fig d. Configuratii diferite ale sistemului de riser flexibil

Fig e: Aranjamente de tuburi de ghidare actionate de la distanta

Fig f.: Configuratia riserului flexibil si aranjamentul din interiorul navei

TIPURI DE CONFIGURATII ALE RISERELOR: Configuratia unui Riser simplu (fara flotori atasati sau greutati atasate):

Cea mai simpla configuratie facand legatura directa intre nava si fundul marii unde conducta flexibila este conectata la diferite tipuri de echipamente subacvatice.

Fig .1 Riser simplu.

Fig .2 Riser simplu.

Configuratia Lazy-S (Riser in forma de S):

Are un flotor atasat sub suprafata libera a apei. Se poate folosii in cele mai grele conditii de mediu. Utilizarea acestui tip de riser induce dezavantajul unui unghi destul de mare (=20grade) de inclinare a riserului fata de verticala, in capatul superior de prindere. Tensiunile sunt mai mici decat la riserul simplu.

Fig .3 Riserul in forma de S.

Fig.4 Riserul in forma de S.

Configuratia Lazy-wave (Riserul in forma de val): Este prevazut cu mai multi flotori atasati, distribuiti pe o anumita lungime, spatiul dintre acestia pastrandu-se constant.

Fig .5 Riserul in forma de val.

Fig .6 Riserul in forma de val.

10

Configuratia Steep-S (Riser in forma de S abrupt): Este prevazut cu un flotor atasat , iar portiunea de la flotor si conectaorul de la fundul marii este vertical.

Fig .7 Riserul in forma de S abrupt.

Fig .8 Riserul in forma de S abrupt.

11

Configuratia Steep-wave(configuratia abrupta in forma de val):

Este prevazut cu mai multi flotori atasati, portiunea dintre flotor si fundul marii fiind verticala.

Fig .9 Riser in forma de val abrupt.

Fig .10 Riser in forma de val abrupt.

12

Configuratia plian wave:

Fig 11

Configuratia Camel S:

Fig 12

13

Conficguratia fixed S:

Fig. 13

Analiza complet, static i dinamic, a riserului marin flexibil scufundat este posibil dup ce prin analiza static se precizeaz forma optim de echilibru static. Luand forma static optim ca stare initial se poate face apoi analiza dinamic. Analiza quasistatic reprezint o prim evaluare a comportrii dinamice a firului scufundat cu care este aproximat riserul flexibil i n proiectarea curent se admite satisfctoare. Cu ajutorul analizei quasistatice se pot obine: - precizarea formei optime medii a sistemului, respectiv acea form n raport cu care formele de maxim i minim solicitare static asigur meninerea tensiunii n captul de prindere la plutitor (captul superior al firului) n limite admisibile, i, de asemenea asigur mentinerea curburii (sau razei de curbur) n limite admisibile. - precizarea strii iniiale (form de echilibru optim - poziia medie) pentru analiza dinamic a firului scufundat.

Analiza quasistatica a conductei flexibile scufundate se poate face folosind programul de analiza cu element finit ABAQUS .
14

DETERMINAREA CONFIGURATIEI STATICE A RISERULUI MARIN FLEXIBIL

In proiectarea configuratiei statice si dinamice a riserului marin flexibil acesta se poate asimila cu un fir scufundat. Firul este un corp care se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati: - Este flexibil, putand lua orice forma fara a opune rezistenta. Dezavantajul acestei proprietati este acela ca firul poate fi intins, dar nu poate fi comprimat sau supus la incovoiere; -Este inextensibil, neputandu-se alungi oricat de mare ar fi forta de intinderela care este supus; -Este torsionabil, adica nu se opune cand i se aplica un moment de rasucire. Acestea pot fi privite ca ipoteze simplificatoare pentru ca in realitate firele sunt tratate ca (cabluri, lanturi, curele de transmisie, etc...), ele neideplinind propietatile de mai sus fiind intr-o anumita masura extensibile, avand o oarecare rigiditate, ceea ce sa se opuna schimbarii de forma. Ipotezele ca firul este flexibil si torsionabil au drept consecinta faptul ca in orice sectiune a sa cablul are torsorul format numai din forta rezultanta, momentul fiind nul. Principalele probleme pe care le urmareste statica firelor este stabilirea formei de echilibru a firului si determinarea eforturilor din firele supuse actiunii unei forte exterioare.
CONCLUZII:

In urma analizei statice, se obtine forma de echilibru care indeplineste cerintele proiectarii referitoare la:

-lungimea maxima a conductei -departarea capatului de prindere la tancul de stocaj fata de platform -tensiunile maxim admise pe fiecare element si la capetele de prindere -unghiurile pe care conducta le face cu fundul marii si verticala in punctual de pindere la plutitor. Forma de echilibru static al conductei reprezinta punctul de plecare (datele de intrare) in analiza quasistatica. Din analiza quasistatica se obtine intr-o prima aproximatie informatii referitoare la comportarea dinamica a conductei flexibile,se face analiza tinand cont de deplasarile
15

capatului de prindere la tancul de stocaj, deplasari induse de coportarea navei sub actiunea valurilor. De exemplu din analiza meteorologica si a comportarii Marii Negre in zonele in care exista platforme de extractie, pot rezulta deplasarile pe verticala si orizontala a navei intre limitele de 7 metri pe verticala respectiv 10 metri pe orizontala.

16