Sunteți pe pagina 1din 9

Sparta

Sparta a fost un oras-stat grecesc,din Pelopones.Intemeietorii Spartei sunt urmasii infricosatorilor dorieni ce au navalit in Laconia prin anul 1200 i.Hr.Fideli unui sistem de legi ce le-a fost date in sec.IX de legislatorul mitic Licurg,ei raman in consecinta un popor de soldati,cu o diciplina austera si obiceiuri rigide.Au fost intemeiate cinci asezari (Limnai,Pitane,Mesoa,Kynosura si Amyklai) ce au fost unificare de regele Teleclos in orasul Sparta. Cetatea spartana prezinta originalitate in lumea greaca de la inceputurile epocii clasice prin organizarea ei sociala si prin institutiile care au starnit pentru multa vreme admiratia unorala randul lor acestia au deformat realitatea pentru a descrie miracolul spartan. Sparta si-a creat o structura constitutionala deosebita pe care traditia o considera ca pornind de la activitatea legislativa a lui Licurg.Intreaga populatie era impartita in 3 categorii sociale.Spartiatii reprezentau casta militara,singurii care se bucurau de drepturi si privilegii politice depline,erau obligati sa isi duca viata in comunitate,fiindu-le interzisa orice activitate productiva.Periecii erau cetatenii liberi dar erau exclusi de la satisfacerea serviciului militar si,prin urmare,nu aveau drepturi politice active,se ocupau cu activitati economice si comerciale.Hilotii se aflau in stare de servitute,nefiind propriu-zisi sclavi,pentru ca nu puteau fii vanduti si lucrau pamanturile aflate in proprietatea spartiatilor cu obligatia de a le da stapanilor doua treimi din recolta. Institutiile sunt mai putin rigide decat cele ale Atenei,care ocupa o parte insemnata a corpului civic(Consiliul celor Cinci Sute,reuniniuni frecvente ale Adunarii,tribunale).Sparta era condusa de doi regi,alesi din cele doua familii diferite ale cetatii(Agiazii si Euripontizii).Ei domneau intotdeauna impreuna si conduceau armata in caz de razboi,dar acasa puterea era limitata strict la indatoriri religioase.Regii Spartei sunt asistati de asa-numita Gerusia,cuprinzand 28 de membri de consiliu,format din barbati in varsta de peste 60 de ani care erau alesi pe viata.Ei redactau legile,actionau ca judecatori si hotarau ce politica sa adopte statul.Acestia erau supravegheati de cinci Efori alesi in fiecare an si erau considerati a fi adevaratii conducatori ai statului.Cea care consfiinteste hotararile este adunarea populara(apella) ce era formata din toti cetatenii de peste 30 de ani. Interesant la spartani a fost sistemul educativ ce avea ca scop transforamarea baietilor in soldati puternici,iar pe fete in reproducatoare puternice.Educatia spartana urmarea supunerea completa a copiilor fata de stat.Metodele pedagogice i-a intrigat pe ceilalti greci,un mare admirator al Spartei fiind Xenofon ce a descris procesul educational in lucrarea Statul lacedomoneilor.Informatiile acestuia au fost completate de filozoful Platon si,ceva mai tarziu,de istoricul Plutarh.Dupa Xenofon,spartanii atribuie metodele educative lui Licurg,desi,in realitate ele isi au originea in jurul anului 550 i.Hr.,data la care orasul se replieaza si adopta o orientare in intregime militara.Selectia era nemiloasa,se alegeau bebelusii care erau mai frumosi,bine formati si robusti.Cei care prezentau malformatii si erau mai urati,erau aruncati in haznaua orasului.Aceasta practica se numea eugenism si ii era atribuita lui Licurg.Copilul lasat in viata era hranit de doici zdravene ce nu infasau noi nascutii in scutece,considerandu-se ca sugarii vor deveni mai corpolenti si curajosi.Baiatul ramanea in familia sa 7 ani,urmand apoi procesul de educatie.Acest proces era impartit pe 3 cicluri,avea o durata de 13 ani si se desfasura sub controlul unei persoane ce repartiza copii pe unitati si le dadea un comandant.La randul lor,acestea erau impartite in subunitati conduse de cel mai combativ dintre membrii sai. In primul ciclu(7-11 ani),copilul era intretinut de familia sa.Se intalneste cu camarazii pentru exercitii si jocuri.Dupa aceea sistemul educativ devine mai crud,educatia bazandu-se pe pregatirea copilului pentru apararea patriei pana la moarte.Scrierea si citirea

erau reduse la strictul necesar,poezia si muzica se invatat pentru a le exalta virtutile razboinice si pentru a-i indemna la lupta.Se pune accent pe disciplina,tactica si uneori pe violenta,copii fiind pusi sa se bata intre ei.Ei invata manuirea armelor,lupta cu sabia sau sulita.Fetele au si ele un program strict pentru a purta in pantece copii vigurosi si sanatosi.Ele alearga si sunt puse la exercitii de forta,exersand aruncatul lancei si al sulitii. In al doilea ciclu(12-15 ani) copii primesc o singura si unica haina pe care o purtau tot timpul(fie vara sau iarna).In aceste conditii,ei invata sa lupte impotriva caldurii si a frigului.Neavand incaltaminte,se deplasau cu talpile goale pentru a crea agilitate in miscare,mai ales in lupte. Procesul educational se incheie in al treilea ciclu(16-20 ani).Tinerii spartani sunt invatati sa isi dezvolte viclenia si facultatea de a se descurca singur.Fiind prost hraniti,ei erau invatati sa suporte lipsa hranei si invatau sa procure alimentele prin furt,dar cu conditia sa nu fie prinsi.Cei neindemanatici erau pedepsiti aspru.Dupa cum precizeaza Xenopol in scrierile sale,este pedepsit cel ce executa prost ceea ce i se preda.Seara tinerii spartani dormeau pe o saltea pe care o confectionau singuri din trestii culese cu mana goala fara sa foloseasca vreo unealta. Existenta Spartei a fost efemera.Statul,pe cat de puternic era la vremea respectiva,pe atat de macinat a fost in interiorul sau de diversi factori.Slabiciunile Spartei erau multiple,statul cunoscand o serie de probleme serioase incepand cu secolul V i.Hr.Prima a fost oligantropia(scaderea efectivelor de cetateni din cauza mortalitatii masculine ridicate datorate razboaielor si a seismului din 464 i.Hr.).A doua slabiciune a tinut de inegalitatea sociala intre spartiati precum si inegalitatea sociala existenta la nivelul de trai.Unele surse considera ca punctul culminant in evolutia politica a Spartei a fost anul 464 i.Hr. cand un seism puternic a zguduit nu numai Laconia provocand numeroase pagube materiale si umane,ci si paturile sociale.A urmat o rascoala a hoplitilor din Mesenia ce a zdruncinat din temelii statul spartan si a fost nevoie de multi ani de lupte ca aceasta patura sociala sa fie adusa la supunere.Al doilea moment a fost relatia cu Atena.Cele doua state-orase au fost aliate in Razboaiele Medice(492-449 i.Hr) si reprezentau o forta considerabila in Antichitate.Dupa 462 i.Hr. apar tensiuni ce duc la ruperea aliantei,tensiuni ce au continuat pana in 431 i.Hr,cand cele doua state s-au implicat intr-un razboi pentru suprematie,razboi cunoscut sub numele de Razboiul Peloponeziac. Evolutia politica si istorica a Spartei. Dupa cum precizam,intemeietorii Spartei sunt urmasii infricosatorilor dorieni care au navalit in Laconia in jurul anului 1200 i.Hr.Au fost intemeiate cinci asezari(Limnai,Pitane,Mesoa,Kynosura,Amyklai).Regele Teleclos a unificat cele cinci asezari intr-un oras-stat,Sparta,ai carui locuitori au devenit curand celebri pentru duritatea si puterea lor militara.Dupa ce i-au invins pe localnici,spartanii s-au extins granitele cucerind Messenia in anii 740-720 i.Hr.,infiintand acolo comunitati de perieci si reducand la rangul de hiloti marea majoritate a locuitorilor indigeni.Succesul lor initial nu avea sa dureze.In 668 i.Hr. spartanii sunt invinsi in razboiul cu Argos,un alt oras-stat iar in 630 i.Hr. messenienii s-au rasculat,revolta lor durand 17 ani.Acest fapt i-a determinat pe spartani sa adopte o serie de masuri drastice pentru a tine populatia sub control,cat si pentru a se apara de invazii.Solutia salvatoare a fost transformarea Spartei intr-un stat militar de prima clasa.Fiecare barbat trebuia sa devina soldat permanent,adica sa isi dedice intreaga viata serviciului militar.Toti spartanii duceau o viata dura si aveau contacte limitate cu lumea exterioara. In sec.VI i.Hr. Sparta era inca ingrijorata ca nu avea destui soldati si pentru a remedia acest lucru,spartanii incheie o serie de aliante cu statele peloponeziace din apropiere(Elis,Arcadia).Noii aliati ai spartanilor ramaneau independenti,dar au promis sprijin

militar la nevoie.Aceasta alianta era cunoscuta sub numele de Liga Peloponeziaca(cu numele oficial de lacedemonenii si aliatii lor dupa informatiile lui Herodot si Tucidide).Acest sistem de aliante era capabil sa se opuna Ligii din Delos,o alianta militara incheiata de Atena ce avea ca scop apararea statelor grecesti de invaziile persane(de retinut ca spartanii aveau propria lor alianta mai putin numeroasa dar mai veche,intrucat primul acord incheiat intre Spartani dateaza din sec.VI i.Hr. cu orasul Tegeea din Arcadia).Singura cetate care putea sa rivalizeze intr-o oarecare masura cu Sparta era Corintul ce avea legaturi secrete cu multe dintre coloniile sale.Corintul intervine in anul 507 i.Hr. pentru a tempera pornirile belicoase ale regelui Cleomene ce era gata sa inceapa ofensiva impotriva Atenei conduse de Clistene.In 431 i.Hr. tot acelasi stat-oras indemna la razboi,in timp ce Sparta era mai sovaielnica.Situatia se complicase in momentul in care unele colonii corintiene adera la Liga din Delos.O sursa de dificultati era si cetatea Epidamos-Dyrrachium,cetate din Adriatica,datorita conflictului civil dintre aristocrati si democrati.Aristocratii apeleaza la sprijinul statului-oras Corcyra(colonie a Corintului) iar democratii la Corint,confruntarea devenind internationala. In al doilea razboi persan,Liga Peloponeziaca a avut o contributie decisiva la infrangerea lui Xerxes(la Plateea in 479 i.Hr. se stie de participarea unei armate spartane cu un efectiv de 10.000 de oameni),dupa care Sparta nu a participat alaturi de atenieni la tentativa lor de a scoate de sub dominatie persana orasele grecesti din Asia. In sec.V i.Hr.se produce o puternica scinziune intre atenieni si spartani.Sparta avea o relativa slabiciune,fapt dovedit in 478 i.Hr. cand spartanii s-au retras in Pelopones si au transmis hegemonia catre Atena.Insa aceasta politica externa timorata nu pare sa intruneasca unanimitatea in Sparta,daca e sa urmarim sfarsitul vietii regentului Pausanias,care,timp de mai multi ani,pare sa negocieze cu Xerxes,dar si sa-i indemne pe spartani sa isi schimbe politica,prin constituirea unei mari flote.Moartea lui Pausanias a corespuns cu victoria partizanilor imobilismului si retragerea in Pelopones.Exilarea eroului de la Salamina in Pelopones(Temistocle) a reprezentat o amenintare pentru alianta peloponesiaca.Stabilit la Argos acesta este pentru o revolta impotriva Spartei ce a avut in final un succes rasunator.In 469 i.Hr.Sparta actioneaza prompt si infrange pe adversarii ei dar cativa ani mai tarziu este necesara o noua campanie pentru a invinge pe rasculatii arcadieni la Dipia.Dupa 464 i.Hr. Sparta apeleaza la atenienii lui Cimon pentru a redresa situatia sa politica. Atena se aliaza cu Argosul si apoi cu Megara,vecina sa cea mai apropiata care stapanea un port pe ambele maluri ale istmului,fapt ce ii nemultumeste pe corintieni.Aceasta nemultumire se amplifica in urma instalarii la Naupact a mesenienilor de catre atenieni.Primele conflicte au loc intre egineti si atenieni,in momentul in care cei din urma se angajeaza intr-o campanie in Egipt.Egina este asediata,iar corpurile de armata trimise in sprijin de spartani asediatilor sunt batuti la Tanagra de atenieni(457 i.Hr).Doua luni mai tarziu atenienii obtin victoria de la Oinophyta iar la inceputul anului 456 i.Hr Egina capituleaza,fiind obligata sa darame zidurile din temelii,sa predea flota si sa plateasca tribut biruitorilor.In acest fel o cetate din Pelopones este fortata sa adere la Liga din Delos.Desi a suferit pierderi importante in Egipt,Pericle lanseaza o expeditie navala in 454 i.Hr. in Golful Corint si ii obliga pe Ahei sa se alieze cu atenienii.Urmeaza un armistitiu pe 5 ani,fara sa se ajunga la o intelegere scrisa.Este vorba de armistitiul in timpul caruia atenienii si persii incheie pacea lui Callias,prin care se pune capat razboaielor medice.Atena ramane practic cu un singur adversar si reia razboiul,concentrandu-se cu toate fortele pentru campaniile ce urmau.La Coroneea,atenienii sufera o infrangere severa(447 i.Hr) iar un an mai tarziu Pericle reprima o revolta a eubeenilor insa Megara paraseste alianta ateniana. Prin Pacea de Treizeci de Ani(446 i.Hr) litigiile dintre Atena si Sparta sunt solutionate.Prima renunta la Megara,Ahia si Trezena,nu si la Egina.Prin acest acord,hegemonia celor doua puteri este confirmata si,in acelasi timp,Sparta recunostea

organizatia pusa la punct de Atena.Totusi acest acord era de fapt un armistitiu ce a durat doar 15 ani. Dupa Tucidide,razboiul peloponeziac este cel mai dezastruos conflict care a lovit lumea greaca(S-a petrecut atunci cea mai puternica zguduitura care i-a atins pe greci si o parte din barbari,ba chiar,ca sa zic asa,cea mai mare parte a omenirii).Tucidice a analizat corect cauzele izbucnirii acestui conflict ce a curpins intreaga lume greaca.Dupa scrierile sale cauza cea mai adevarata si cea mai putin marturisita este,dupa parerea mea,aceea ca atenienii,intinzandu-se,i-au facut pe lacedemonieni sa se teama,silindu-i astfel la razboi.Motivele recunoscute pe fata de o parte si de alta si care a dus la ruperea tratatului pentru a intra in razboi sunt insa urmatoarele,si aici istoricul dezvolta chestiunea Corcyrei si a Potideei,care ii pun pe atenieni in conflict cu Corintul pentru cele doua colonii.La acestea se mai adauga problema Megarei,pe care atenienii o exclud de pe pietele Aticii si din alianta ateniana.Toate aceste incidente si plangeri n-ar fi putut duce la un razboi generalizat daca cresterea puterii Atenei nu i-ar fii nelinistit pe spartani.Daca Sparta detinea puterea terestra,fiind renumita pentru falangele de hopliti,Atena detinea o puternica flota.Spartanii erau ingrijorati si in fata zguduirii propriei lor aliante.Corintul se afla in conflict cu Corcyra,sustinuta de atenieni,din pricina Epidamului si tot acelasi oras stat se opune in chestiunea Potideei in timp ce Sparta prefera sa nu reactioneze.Spartanii erau interesati de razboi din ideea de a evita prabusirea aliantei lor decat de a distruge alianta anteniana.Pacea se incalca in 432 i.Hr. cand peloponesienii considera anulat armistitiul incheiat intre Sparta si Atena,desi Pericle nu dorea razboi,dar nici nu accepta sa cedeze,dovada fiind cateva negocieri duse cu peloponesienii,negocieri ce nu au avut succes. Principalii actori ai acestui razboi sunt Atena si Sparta,fiecare dispunand de aliatii lor.Atena detinea resurse financiare fara egal,o flota puternica ce se ridica la un efectiv de 300 de trireme la care se mai adaugau ajutoarele de la Chios,Lesbos si Corcyra.In schimb armata terestra nu putea rivaliza cu cea a peloponesienilor si din aceasta cauza,Pericle a preferat sa nu isi masoare fortele in camp deschis si sa transforme Atena intr-o insula aprovizionata cu toate produsele mediteraneene importate prin Pireu.In cazul peloponesienilor,situatia era altfel.Flota nu se compara cu cea a atenienilor,in schimb trupele terestre reprezenta atuul lor,putand dispune de o armata cu un efectiv de 40-50.000 de oameni pentru campanii scurte si cu raza de actiune mica.Peloponesienii nu puteau decat sa atace Atica,fara sa poata asedia Atena in timp ce Pericle putea ataca pe mare,fara a da ragaz adversarilor sa reactioneze in mod eficient. Razboiul a fost impartit in 4 etape. Razboiul de 10 ani(431-421 i.Hr) In 431 i.Hr. tebanii ataca Plateea prin surprindere.Plateeni rezista,captureaza 180 de prizonieri tebani pe care ii masacreaza.Se credea ca inamicii vor abandona asediul dupa aceasta atrocitate,dar mai rau i-a inversunat,asediul Plateei continuand.Are loc prima campanie a peloponesienilor in Atica in timp ce atenienii au trimis o flota puternica la coastele Laconiei si Elidei.Eginetii sunt alungati din insula lor,locul fiindu-le luat de catre noi colonii trimisi de Atena.Atenienii semneaza alianta cu Sitalce,regele tracilor si cu Perdicas IIlea,regele macedonenilor.In iarna aceluias an,Pericle tine un discurs funebru in cinstea mortilor cazuti in razboi.Urmeaza a doua invazie in Atica in timp ce la Atena s-a instalat o epidemie de ciuma.Pericle se confrunta deja cu o razmerita in interiorul statului sau dar atenienii il aleg din nou ca strateg.In 429,Pericle moare iar la Phormion flota corintiana este invinsa.Potideea este supusa unui asediu lung si capituleaza.In 428 i.Hr. regele spartan Arhidamos lanseaza o expeditie,asediind Plateea.Teatrele de operatiune ale fortelor combatante sunt Peninsula Calcidica pentru atenieni si Acarnania la spartani.La Naupact flota

ateniana isi dovedeste din nou superioritatea,castigand o stralucita victorie.Un an mai tarziu,Lesbosul se revolta in timp ce Mitilene este cucerita de atenieni.Plateea cade dupa un istovitor asediu,Cocyra se confrunta la vremea respectiva cu convulsii sociale in timp ce flota ateniana organizeaza incursiuni pe coastele Meseniei.In 426 i.Hr. atenienii sufera o infrangere in Etolia dar reusesc sa castige o victorie impotriva Ambraciei,aliata Corintului.In anul urmator o expeditie ateniana ajunge in Pilos,spartanii sunt incercuiti pe insula Sphacteria,fapt ce ii determina sa capituleze.In 424 i.Hr. Amfipolisul este cucerit de catre Brasidas si se incheie un armistitiu de un an ca apoi,in 422 i.Hr. atenianul Cleon si generalul spartan Brasidas sa isi gasesc moartea in fata Amfipolisului. Pacea lui Nicias(421-416 i.Hr) In 421 i.Hr,au loc negocieri dintre generalul atenian Nicias i regele spartan Pleistoanax,negocieri ce duc la incheierea unei paci pentru 50 de ani, cunoscut sub numele de pacea lui Nicias.Beotia si Megara refuza sa o recunoasca in timp ce Argos,Elis,Mantineea si Atena incheie o alianta defensiva.La Matineea,trupele din Argos sustinute de aliatii lor,sufera o infrangere severa de la spartani lui Agias II.(418 i.Hr).Doi ani mai tarziu insula Melos este devastata de atenieni,platind scump refuzul de a se alatura Ligii de la Delos si de a-si pastra neutralitatea pe perioada razboiului. Expeditia din Sicilia(415-413) Generalul Alcibiade,var cu Pericle,ii indeamna pe atenieni sa intervina in Sicilia,insa el se exileaza in urma unei acuzatii de sacrilegiu aduse de adversarii sai politici.Spre Sicilia au fost trimisa o puternica flota ce numara 120 de corabii,puse sub comanda lui Nicias si a lui Lamachos.Siracuza este inconjurata si supusa unui asediu dar interventia spartanilor si a corintienilor schimba soarta expeditiei.Desi au fost trimise de inca 73 de corabii sub comanda lui Demosthenes,cucerirea Siracuzei se dovedea a fi imposibila. Acest insucces este exploatat de catre spartani ce asediaza si cuceresc orasul Decelia,in Atica.Practic,expeditia atenienilor in Sicilia a fost un dezastru iar victoria finala a spartanilor era doar o chestiune de timp. Rezistenta ateniana(413-404 i.Hr.) In 412 i.Hr. au loc revolte in Ionia si Rhodos.Se incheie tratatul de la Milet dintre Sparta si Marele Rege,prin care persanii au libertate completa in vestul Asiei Mici,in schimbul acceptului de a plati flota peloponeziaca.Un an mai tarziu comanda flotei Samosului este preluata de Alcibiade si are loc o revolta a Ebubeei.Generalul Alcibiade reuseste sa castige luptele navale de la Abydos(411 i.Hr.) si Cyzic(410 i.Hr.) victorii ce ridica pentru o vreme moralul Atenei.Un alt succes al atenienilor a fost inregistrat la Kynosoura urmare de recucerirea cetatilor Thasos,Byzantion si Perinthos.Au urmat o serie de insuccese ale flotei atenienilor ce a adus departarea varului lui Pericle de la comanda acesteia.In 406 i.Hr. atenienii castiga batalia de la Arginusa.in largul Lesbosului dar,un an mai tarziu,flota Atenei este luata prin surprindere de Lisandros,la Aigos-Potamos.Razboiul se incheie cu asedierea si predarea Atenei in 404 i.Hr. in fata trupelor generalului Lisandros. Aceasta reamintire a principalelor evenimente nu trebuie sa dea impresia ca cei 27 de ani se reduc la o serie de hartuieli.Consecintele sunt considerabile.Atena isi pierde hegemonia si aliatii,este obligata sa darame zidurile de incinta si sa se supuna conducerii celor Treizeci(de tirani).Aceasta,in ciuda puternicii oligantropii,triumfa,insa victoria antreneaza

prabusirea sistemului sau social traditional(numerosi spartani sunt trimisi in garnizoanele din fostul imperiu atenian,unde se imbogatesc,fapt ce duce la disparitia egalitatii intre spartiati). Hegemonia spartanilor nu a durat mult.In sec.IV i.Hr. Sparta era zdruncinata din temelii,inegalitatea creste in interiorul paturilor sociale.Se mai lua in calcul si racirea relatiilor cu fostii aliati,persii,ce doreau sa reintegreze cetatile grecesti din Asia.Cum ca Atena nu putea sa uite infrangerea suferita,apeleaza la o noua alianta la care aderase cetatile Argos si Corint.Trecusera doar zece ani de la victoria finala a generalului Lisandros in fata atenienilor si deja se prefigura un nou conflict.Reactia Spartei a fost dura,armata spartana castigand batalia de la Coroneea.Aliatii nu cedeaza,strategul Conon zdrobind flota spartana la Cnidos si astfel izbucnea un nou conflict,cunoscut sub denumirea de Razboiul din Corint(394-386 i.Hr) si,desi s-a incheiat cu victoria Spartei,a fost un razboi istovitor,cu lupte interminabile.Desi invinsa,Atena a reluat din nou aliante cu statele grecesti din zona pentru a sucomba puterea Spartei,mai ales ca acestia incalcau autonomia cetatilor grecesti(devastarea Mantineei,asediul Olintului si ocuparea Cadmeei in 385 i.Hr.).Incalcarea autonomiei unor cetati grecesti de catre Sparta duce la ruperea relatiilor dintre cele doua orase-state.Se organizeaza o noua alianta in jurul Atenei,de data asta cu caracter defensiv.In aceste circumstante pe scena politica intra Teba,o cetate beotiana care a jucat un rol modest in perioada clasica.Lucrurile se schimba pe 6 iulie 371 i.Hr. la Leuctra,cand generalul teban Epaminonda zdrobea infanteria spartana.Acest eveniment,inimaginabil pentru grecii deprinsi de doua secole sa recunoasca invincibilitatea falangei lacedemoniene,marcheaza inceputul hegemoniei Tebei asupra Atenei si sfarsitul dominatiei Spartei.A urmat apoi expeditia lui Epaminonda,ajutat si de Pelopidas in Pelopones.Laconia este pustiita iar Sparta era amenintata de invazie,fiind prima data cand o armata straina intra pe teritoriile ei.Tinand cont de aceste circumstante,se cere sprijinul Atenei dar trupele trimise in Pelopones ajung cu intarziere,fapt ce permisese tebaniilor sa se retraga in primavara lui 369 i.Hr sa se retraga spre istmul Corintului.Se ajunge totusi la un razboi declarat intre Atena si Teba,hegemonia celei din urma disparand dupa moartea lui Pelopidas la Cynoscephales(364 i.Hr.) si a lui Epaminonda la Mantineea(362 i.Hr.) In timpul domniei lui Filip II(360-336 i.Hr.)Sparta prefera sa stea deoparte si sa revina la politica greceasca din epoca diadohilor pe o pozitie de putere minora.Lucrurile au stat altfel odata cu venirea lui Alexandru Macedon la tron.Agias III,regele Spartei(338-331 i.Hr.)a incercat sa intemeieze o alianta si ridice orasele grecesti impotriva fiului lui Filip II,dar a fost invins si ucis la Megalopolis(331 i.Hr.).In secolul III i.Hr,Sparta intra intr-o perioada de declin datorita crizelor sociale instaurate in interiorul statului.Agias IV(244-241 i.Hr.) a incercat sa legifereze o reforma agrara radicala pentru a face fata gravei crize sociale din Sparta.Acest lucru a starnit revoltele marilor proprietari de pamant.Ia nastere un complot al eforiilor condusi de Leonida,a carui victima a fost insusi regele.Cleomene III(235-222 i.Hr.) a preluat proiectele de reforma ale lui Agis IV si a declarat razboi Ligii Ahee(229 i.Hr).Pe campiile de la Sellasia,Cleomene III a fost invins de catre regele Macedoniei Antigonos Doson,aliat al aheilor(222 i.Hr.).Victoria acestei coalitii a insemnat de fapt apusul definitiv a Spartei ca putere politica. In secolul II i.Hr.,orasul-stat era doar o umbra din ceea ce fusese cu cateva secole inainte si se pare ca aceeasi soarta o impartea si vechea ei rivala,Atena.Se mai lua in considerare ca in bazinul Marii Mediteraneene se nascuse de ceva vreme,o noua putere,Roma,ce era vazuta ca o amenintare de catre greci.Soarta Spartei a fost pecetluita in sec.II in Hr.Ea isi pierde independenta in 192 i.Hr. cand este invinsa si obligata sa adere la Liga Aheeana.46 de ani mai tarziu Sparta intra sub stapanire romana,devenind parte a porvinciei romane Aheea(146.i.Hr.) pentru cateva secole.In sec.IV,Imperiul Roman devenise o ruina si se afla in declin.Dupa moartea lui Teodosius cel Mare,Imperiul este impartit intre fii sai.Flavius Honorius conducea Imperiul Roman de Apus in timp ce Flavius Arcadius conducea Imperiul Roman de Rasarit,cunoscut mai tarziu sub denumirea de Imperiul

Bizantin.In cadrul Imperiului Roman de Rasarit era si Sparta.Orasul-stat ce era considerat in antichitate o forta de temut,acel oras-stat ce avea o armata terestra puternica,bine organizata si disciplinata a fost atacat,cucerit si distrus de vizigoti in anul 396. In zilele de astazi,ruinele acropolei,agora,teatrul si cateva temple par sa aduca aminte de maretia si puterea unui oras-stat ce a starnit admiratia scriitorilor si istoricilor antici.Admiratie ce dainuie si acum.

Conducatorii Spartei Regii legendari


Lacedaemon,sotul Spartei Amyklas ,fiul lui Lacedaemon, a fondat orasul Amyklai Kynortas,fiul lui Amyklas Oibalos Tyndareos (prima domnie),tatal Elenei Hippocoon ,fratele lui Tynadreos Tyndareos (a doua domnie) Menelaus ,sotul Elenei Orestes Tisamenos Agiazii

Eurysthenes ? - c.930 i.Hr Agis I c.930 - c.900 i.Hr Echestratus c.900 - c.870 i.Hr Labotas c.870 - c.840 i.Hr Doryssus c.840 - c.820 i.Hr Agesilaus I c.820 - c.790 i.Hr Archilaus c.790 - c.760 i.Hr Teleclus c.760 - c.740 i.Hr Alcamenes c.740 - c.700 i.Hr Polydorus c.700 - c.665 i.Hr Eurycrates c.665 - c.640 i.Hr Anaxander c.640 - c.615 i.Hr Eurycratides c.615 - c.590 i.Hr Lindius c.590 - 560 i.Hr Anaxandridas II c.560 - c.520 i.Hr Cleomenes I c.520 - c.490 i.Hr Leonidas I c.490 - 480 i.Hr Pleistarchus 480 - c.459 i.Hr Pleistoanax c.459 - 409 i.Hr Pausanias 409 - 395 i.Hr Agesipolis I 395 - 380 i.Hr Cleombrotus I 380 - 371 i.Hr Agesipolis II 371 - 370 i.Hr

Cleomenes II 370 - 309 i.Hr Areus I 309 - 265 i.Hr Acrotatus II 265 - 262 i.Hr Areus II 262 - 254 i.Hr Leonidas II 254 - 235 i.Hr Cleomenes III 235 - 222 i.Hr Agesipolis III 219 - 215 i.Hr

Euripontizii Procles - c.930 i.Hr Soos ? - c.890 i.Hr Eurypon c.890 - c.860 i.Hr Prytanis c.860 - c.830 i.Hr Polydectes c.830 - c.800 i.Hr Eunomus c.800 - c.780 i.Hr Charilaus c.780 - c.750 i.Hr Nicander c.750 - c.720 i.Hr Theopompus c.720 - c.675 i.Hr Anaxandridas I c.675 - c.645 i.Hr Zeuxidamas c.645 - c.625 i.Hr Anaxidamus c.625 - c.600 i.Hr Archidamus I c.600 - c.575 i.Hr Agasicles c.575 - c.550 i.Hr Ariston c.550 - c.515 i.Hr Demaratus c.515 - c.491 i.Hr Leotychidas c.491 - 469 i.Hr Archidamus II 469 - 427 i.Hr Agis II 427 - 401/400 i.Hr Agesilaus II 401/400 - 360 i.Hr Archidamus III 360 - 338 i.Hr Agis III 338 - 331 i.Hr Eudamidas I 331 - c.305 i.Hr Archidamus IV c.305 - c.275 i.Hr Eudamidas II c.275 - c.245 i.Hr Agis IV c.245 - 241 i.Hr Eudamidas III 241 - 228 i.Hr Archidamus V 228 - 227 i.Hr Eucleidas 227 - 221 i.Hr Lycurgus 219 - 210 i.Hr Pelops 210 - 206 i.Hr

Alti regi Machanidas 210 - 207 i.Hr Nabis (uzurpator) 206 - 192 i.Hr