Sunteți pe pagina 1din 3

SEMIOTICA

Curs 5 Comment le temprament grec sait utiliser toutes ses qualits redontables, lorganisme asiatique dans le dyonisme, la reserve hostile de lindividu dans lapollonisme! Fr. Nietzsche La naissance de la philosophie lpoque de la tragedie greque 2 tendinte ale individului: - extravertita: dezlantuirea eului, libertate - introvertita: interiorizarea, insingurarea din nevoia de concentrare Cultura greaca le-a transformat in 2 tentindte rituale, transfigurate in arhetipuri Dyonisos Apollo * Solitudinea devine dintr-un atribut personal intr-o insusire sociala.

Dimensiunea retorica a semnelor


1. Despre retorica 2. Dinamica/ argumentarea retorica

1. Aristotel pune bazele retoricii, el e anti-sofist, dar retorica nu se limiteaza la sofism. - el reinterpreteaza retorica, nu pentru a persuada publicul, ci pentru a pune bazele: - logica necesitatii/ a tertului exclus logica probabilului, logica viului Principiul incertitudinii (omul e masura tuturor lucrurilor Protaporas) - Platon foloseste metoda dialectica (o problema e privita din ambele directii) - Platon pleaca de la premisa unor adevaruri certe care sa constituie o idee - reduce judecata practica la locuri comune: logica gandirii practice/ logica viului functioneaza principiul probabilului, nu al necesitatii - logica gandirii practice stabileste judecati de valoare stabileste judecati de eficienta

SEMIOTICA

Curs 5

Aristotel a clasificat argumentele: a claim: act de vorbire care sustine alt act de
vorbire

1. Argumente stiintifice/ demonstrative 2. Argument dialectic premisele sunt probabile, dar impartasite de toata lumea; aceste convingeri se adreseaza intelectului, supuse tertului exclus 3. Argument peirastic/ persuasiv probabile, dar impartasite doar de unul singur, care incearca sa le transmita publicului 4. Argument eristic argumentele sofistilor, care nu sunt neaparat probabile, ci facute sa speculeze unele limite de judecata ale publicului fallacies

Entimema: Cogito ergo sum silogism prescurtat, in care propozitia principala e subinteleasa

2. Retorica semnului tine seama de: dinamica functiilor limbajului dinamica argumentativa (a retoricii) nume functie semn act lingvistic act semn f. conativa f. referentiala act indirect act retoric f. metalinguala f. poetica

Schema lui Jacobson: functia emotiva/ expresiva f. fatica

Functia de limbaj = orientarea unui act lingvistic asupra unuia dintre parametrii comunicarii - semnul trebuie pus in schema functionala si in etapa retorica este implicate in mod direct functia metalinguala

Dinamica argumentarii: - a actului indirect - a structurii entimematice - semnsul smenului e preluat de constiinta Functie justificativa

SEMIOTICA

Curs 5

Functie constitutiva se creeaza macrosemne & un substrat conceptual