Sunteți pe pagina 1din 47

CURS 1 Definiia deeurilor Creterea continu a efectivului populaiei umane determin creterea produciei, implicit creterea consumului de resurse,

genernd un impact semnificativ asupra mediului. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-i satisface nevoile primare ns nu numai, ci mergnd pe ideea creterii confortului, a dezvoltrii economice. Fabricarea oricrui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale pn la eliminarea acelor pri ce nu mai pot fi utilizate denumite deeuri. Interdependena dintre creterea economic i impactul activitailor economice asupra Capitalului Natural, datorit consumului de resurse i implicit generarea deeurilor ridic probleme la nivel global. Cherubini i colab. (2008) afirm c Ecosistemele recicleaz orice tip de deeuri, i conceptul nsui de deeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumit component sau compartiment sunt ntotdeauna o resurs util pentru o alt component sau compartiment. Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate n aa fel nct toate resursele sunt utilizate cu maxim de eficien astfel nct nu rmne nici o resurs neutilizat. Aadar, sistemele ecologice sunt capabile s recicleze si s utilizeze resursele cu maxim de eficien, ns interveniile antropice perturb toate procesele ...procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic. Spre deosebire de aceast situaie, deeurile activitilor umane se acumuleaz n mare masur, neputnd fi reintroduse n ciclurile biogeochimice n ritmul n care sunt produse." (Botnariuc i Vadineanu, 1982). Acest fapt impune adoptarea politicilor coerente nsoite de eforturi economice i sociale n vederea unei utilizri raionale a resurselor naturale. Producia i utilizarea resurselor variaz semnificativ de la o ar la alta. Conform statisticilor EEA (European Environment Agency), se consider urmtoarele sectoare economice, in ceea ce privete impactul asupra mediului: furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport i agricultur, ns i mineritul, construciile precum i diferitele activiti industriale au un impact semnificativ asupra Capitalului Natural. n ceea ce privete eficiena utilizrii resurselor pe cap de locuitor, aceasta variaz de asemenea, fiind de cteva ori mai mare n Europa de Vest i Central fa de Europa de Sud Est. Mai grav este faptul c se preconizeaz o cretere a utilizrii resurselor spre anul 2020; consumul familial pe cap de locuitor este n cretere n toate rile europene, atingnd n rile din Europa de Vest i Central un nivel de circa patru ori mai mare dect din Estul Europei. Aceast situaie este explicat de gradul de dezvoltare socioeconomic ale rilor respective, astfel, dac n rile mai srace majoritatea populaiei cheltuiete puin peste bunurile strict necesare, rile dezvoltate i permit diferite tipuri de consum si confort. Consumul i producia, respectiv utilizarea resurselor implic seturi de activiti n urma crora rezult deeurile. Ciclul de via al produselor de la extracia resurselor la producie i consum, pn la eliminarea deeurilor este reprezentat n figura de mai jos (Fig.1.). Ciclul de via de la extracie la producie, consum i deeuri (Mediul n Europa la a patra evaluare,Nr. 1/2007,

Dup cum se observ, generarea fluxului de deeuri este direct corelat cu activitile de producie si consum, fapt care nu poate fi evitat, nsa se pune problema epuizrii resurselor, a deteriorrii mediului, i mai ales a prosperitii speciei umane. O utilizare durabil a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecrei activiti antropice de la proiectarea produselor pn la eliminarea lor sub form de deeuri, i revalorificarea acestora din urm sub form de materie secundar i energie sunt probleme ridicate la nivel global. Problema deeurilor poate fi mai bine abordata cu ajutorul metodelor ce cuprind toate etapele ciclului de via ale deeurilor, adic o abordare integrat, respectiv studiul deeurilor de la generarea produselor pan la depozitarea lor ca deeuri; (from cradle to grave). Fluxul de deeuri (prelucrat dup State of the environment report No 3/2003

Gestionarea deeurilor ridic probleme foarte complexe, care necesit ntreprinderea aciunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societii civile cu autoritile locale, cu reprezentanii guvernului i de asemenea colaborarea intre state. De-a lungul timpului, aceast problem s-a acutizat, mai ales in ultimele 2 secole, s-au dezvoltat diferite metodologii, accentunduse o abordare integrat, considernd minimizarea cantitii de deeuri, gradul de poluare provocat i mai nou, importana deeurilor ca materii secundare. ns i in zilele noastre, pn i cele mai dezvoltate ri ntmpin dificulti n ceea ce privete aplicabilitatea lor. Pentru a gsi cea mai bun metod de management al deeurilor, respectiv pentru a minimiza impactul acestora asupra Capitalului Natural este important raportarea la o scar adecvata de timp i spaiu si bineneles trebuiesc luate n calcul efectele cumulative. n orice caz primul pas care trebuie fcut este acela de a identifica principalele tipurile de deeuri, de a le ncadra ntr-o categorie. Un material poate avea calitatea de produs, subprodus sau deeu. Produsul este materialul principal (primar), cel care face obiectul activitii tehnologice de baz. Subprodusul este un produs secundar intr-un proces de fabricaie (al unui produs primar), adic este un material auxiliar, care rezult ca insoitor al produsului primar i care, in urma unor prelucrri, poate fi reintrodus in fluxul de fabricaie al produsului primar sau poate s constituie material prim pentru alte industrii. Deeul reprezint materialul refolosibil sau nu, care nu mai poate fi valorificat direct in procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitand depozitarea in condiii de asigurare a proteciei mediului. Deeul ultim (reziduul) reprezint un material, produs sau substan obinute in urma unui proces de producie, transformare sau utilizare, ce nu mai poate fi valorificat prin reciclare sau reutilizare, necesitand depozitarea in condiii de protecie a mediului. In concluzie, prin deeu (conform legilor in vigoare) se inelege orice produs (substan) auxiliar, rezultat in urma unui proces biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi folosit ca atare i pe care deintorul nu-l mai utilizeaz sau pe care are intenia ori obligaia s nu il mai utilizeze. Clasificarea deeurilor La nivel european s-a ncercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deeurilor precum i metode standard de gestionare a deeurilor, sarcin ce ntmpin dificulti datorit unor cause cumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem de monitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economic a unor state. Ca un exemplu concludent, n Romnia pna n anul 2007, anul aderrii la UE, nu a existat o baz credibil de date, pentru monitoringul deeurilor la nivel naional. Deeurile pot fi clasificate in funcie de mai multe criterii:

n funcie de proveniena lor; n funcie de consisten; n funcie de biodegradabilitatea lor. Dup sistemul EEA (European Environment Agency) deeurile pot fi imprite n urmtoarele categorii: deeuri periculoase; deeuri municipale; nmoluri de epurare; deeuri de la ambalaje, deeuri de la producerea energiei electrice, deeuri electronice. 1) O prim clasificare a deeurilor, dup destinaie, arat constituirea a dou subgrupe: deeuri recuperabile i deeuri irecuperabile (reziduuri). 2) Din punct de vedere chimic, deeurile se impart in: deeuri organice i deeuri anorganice. 3) Dup caracteristicile principalilor constitueni, deeurile pot fi: - deeuri combustibile: hartie, cauciuc, mase plastice, lemn etc. - deeuri fermentabile: resturi alimentare, legume, fructe etc. - deeuri inerte: metale, sticl, ceramic etc. - deeuri fine: cenu, zgur, praf, pmant etc. 4) Din punct de vedere biologic, se deosebesc: - deeuri biodegradabile, adic acele deeuri care sunt descompuse de bacteriile aerobe i anaerobe; - deeuri nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice. 5) Din punct de vedere al naturii i locului de producere, deeurile se clasific: a) Deeuri menajere, adic acele deeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deeurile metabolice i deeurile periculoase componente); b) Deeuri stradale, care sunt specifice cilor de circulaie public i provin din activitatea cotidian a populaiei, de la intreinerea spaiilor verzi, de la animale, din depunerea de substane solide din atmosfer; c) Deeuri asimilabile cu deeurile menajere, adic deeurile provenite de la mica sau marea industrie, din comer, din sectorul public sau admmistrativ care prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate i depozitate impreun cu acestea; d) Deeuri voluminoase sunt deeuri solide de diferite proveniene, care din cauza dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sistemele obinuite de precolectare sau colectare, necesitand o tratare difereniat; e) Deeuri din construcii, adic deeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile; f) Deeuri agricole, provenite din unitile agricole i zootehnice (gunoi de grajd, dejecii animaliere, deeuri de la abatoare i din industria de prelucrare a crnii, petelui, laptelui,

legumelor etc.); g) Deeuri industriale, care cuprind deeurile rezultate din desfurarea proceselor tehnologice; h) Deeuri spitaliere, provenite din activitatea spitalelor, unitilor sanitare i care sunt incinerate in crematoriile spitalelor; i) Deeuri periculoase, care cuprind deeurile toxice, inflamabile, explozive, infecioase, corozive, radioactive sau de alt natur care, introduse in mediul inconjurtor, duneaz plantelor, animalelor sau omului. Deeuri ce provin din diferite activiti industriale. Diferitele activiti industriale constituie surse de poluare, importante de luat in calcul, de la procesul de exploatare a materiei prime i prelucrare, pn la depozitarea materialelor reziduale. Atunci cnd vorbim despre industria prelucrtoare considerm diferitele activiti de producie: din industria alimentar, industria buturilor, industria forestier, industria textil. Industria energetic, care are doua mari ramuri: producerea de energie i energetic nuclear, are un impact semnificativ asupra mediului precum si asupra snatii umane. n ceea ce privete problema generrii deeurilor, n procesul de producere a energiei electrice se consider n primul rnd depozitarea haldelor de steril, rezultate n urma exploatrii crbunilor, care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre, a apelor subterane dar i emisiile din procesul de rafinare al petrolului. Industria energeticii nucleare a luat un mare avnt n ultimul secol, marile puteri militare sunt din ce n ce mai preocupate de dezvoltarea acestei ramuri, ns generarea i depozitarea deeurilor radioactive rezultate, foarte periculoase, ridic mari probleme. Industria chimica, are un potenial mare de poluare, genereaza compui chimici organic i anorganici toxici. Printre acetia putem enumera: fenoli, fluoruri, aldehide, pesticide, solveni clorurai, materiale plastice, cianuri; care polueaz toate tipurile de ecosisteme. Deeuri ce provin din minerit n urma extraciei de minereuri rezult diferite tipuri de materiale, fragmente de roci, minereuri ce nu mai sunt utilizate, zguri, care sunt de obicei depuse la gura minelor sau sunt depozitate n halde de steril. Deeurile de acest tip sunt foarte periculoase din cauza substanelor toxice coninute, mai ales metalele grele, polueaz ecosistemele terestre, apele de suprafa i cele subterane (prin scurgeri i infiltrri) i cel mai grav este faptul ca efectele persist timp ndelungat. Deeuri din construcii i demolri

Aceste deeuri sunt constituite din materiale ce rmn n urma construirii, demolrii, renovrilor de cldiri. Deeurile provenite din construcii i demolri reprezint o buna surs de materie secundara, ns, din pcate nu toate rile le recicleaz, aadar, ele sunt depozitate, constituind surse de poluare. Un material foarte periculos se consider a fi azbestul, ce provine din renovarea sau demolarea construciilor vechi (EEA, Europe's environment: the third assesment). Deeuri generate din activiti medicale Deeurile medicale infecioase (DMI) au un impact semnificativ att asupra mediului ct i asupra sntii umane. Ele pot fi grupate n trei mari clase: deeuri infecioase, unde intr tifoane, bandaje, lenjerie, manui chirurgicale etc.; deeuri neptoare: seringi, ace, lamele, cuite i deeuri menajere: deeuri din hrtie, carton, mase plastice, sticla. Aceste deeuri trebuiesc neaprat sterilizate, mrunite i apoi depozitate. Deeuri ce provin din activiti agrozootehnice Activitile agricole genereaz de asemenea deeuri, acestea sunt constituite din resturi vegetale, dejeciile animalelor, si necesit o atenie deosebit din cauza faptului c pot reprezenta o surs de ingraminte sau pot fi folosite ca i combustibili ns numai dac sunt gestionate corect. Deeuri municipale Nu exist o definiie unanim acceptat n ceea ce privete deeurile municipale, n general variaz de la o ar la alta, chiar i de la o regiune la alta. Conform EEA, deeurile municipal sunt considerate a fi acele deeuri rezultate din gospodrii, colectate de municipaliti, deeuri menajere, dar i acelea colectate de la instituii, intreprinderi mici, coli, deeuri care sunt similare cu cele colectate de la gospodrii. PROBLEMA DEEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC I ECOLOGIC Deeurile apar ca rezultat al activitii omului, iar reciclarea, tratarea i depozitarea lor reprezint una dintre cele mai actuale probleme economice i ecologice ale societii contemporane. Societatea uman are ca surs primordial de existen munca, n al crei proces omul transform materii prime sau produse de nivel calitativ inferior n produse de nivel calitativ superior. Pentru aceasta el are nevoie de energie. Obligatoriu ns din aceast activitate apar produse secundare, inutile, de cele mai multe ori toxice. Aceste deeuri, noxe, poluani pun n pericol, prin acumulare, nu numai activitatea creatoare de bunuri, ci chiar confortul i sntatea speciei umane.

Actualul flux de materiale este nedurabil, datorit distrugerii ambientale, extraciei, prelucrrii i depozitrii deeurilor. Cererea de produse din lemn i hrtie, de exemplu, continu s se rsfrng asupra pdurilor avnd consecine ambientale grave. Tierile realizate pentru obinerea produselor din lemn amenin peste 70% din pdurile virgine mari rmase pe planet, iar n multe pri ale lumii, plantaiile forestiere cu o singur specie au nlocuit codrii seculari, ceea ce a redus diversitatea speciilor, fcnd necesar aplicarea insecticidelor. Pdurile sntoase asigur servicii vitale n cadrul ecosistemelor: de pild stvilesc eroziunea, acumuleaz apa pe care o furnizeaz n anotimpurile secetoase i regleaz regimul pluviometric. Pdurile reprezint habitatul unei game diverse de organisme vegetale i animale, gzduind peste % din speciile de pe glob. Unitile miniere folosesc chimicale toxice, ca: cianur, mercur i acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu. Sterilul, respectiv restul de minereu mbibat cu substane toxice care rmne dup separarea metalului, este descrcat, adesea, direct n lacuri sau ruri, cu consecine devastatoare. Proporii catastrofale au luat deversrile industriale n rul Rein; n lacurile din America s-au acumulat muni de deeuri industriale i doar msurile excepionale au permis ameliorarea situaiei ecologice. Depozitarea necondiionat a deeurilor industriale constituie o problem global. Aproape dou treimi din deeuri sunt depozitate n locuri neamenajate, iar un sfert din acestea sunt deversate n ocean. Tratarea cu neglijen a reziduurilor industriale are urmri medicale, ambientale i economice teribile n multe regiuni ale lumii. Dezvoltarea industrial i ridicarea standardelor de via a unei pri a populaiei a impus utilizarea unor substane chimice periculoase pentru om, vieuitoare i mediu. Deeurile periculoase sunt formate, n cea mai mare parte, n industria chimic, rafinrii, industria metalurgic, ateliere auto, benzinrii etc. Chimia modern a pus n folosin noi chimicale sintetice, adesea cu consecine necunoscute, care nu sunt att de omniprezente pe ct sunt de persistente. Produii organici persisteni (POP), printre care se numr pesticidele, materiile plastice, dioxina etc.,se menin activ n mediu muli ani. Deoarece se degradeaz ncet, POP se adun n esuturile grase cnd trec n lanul alimentar, provocnd perturbri n sistemele endocrin i reproductor. Deeurile solide menajere de asemenea provoac o gam de probleme specifice. Cantitatea de deeuri solide produs de rile dezvoltate este foarte mare (430 800 kg/an pe cap de locuitor) i n continu cretere. n rile n curs de dezvoltare acest material este deversat, adesea, n locuri din apropierea oraelor sau pe raza unor periferii aglomerate, unde face s prolifereze obolanii i insectele transmitoare de diferite boli parazitare.

n rile industrializate deeurile menajere solide, de obicei, sunt ngropate sau incinerate, avnd urmri ambientale. De exemplu, dac nu sunt cptuite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contamineaz sursele de ap subterane, iar prin putrezirea materiei organice se formeaz metan un gaz de ser cu o capacitate de nclzire global de 21 de ori mai mare dect al dioxidului de carbon. Doar n ultimii ani viteza de cretere a cantitilor de deeuri pe cap de locuitor a nceput s scad n rile dezvoltate, pe de o parte datorit campaniilor de informare a populaiei (contientizarea necesitii reducerii, refolosirii i reciclrii) i pe de alt parte, datorit costurilor n continu cretere a depozitelor de deeuri. CURS 2 Prevederi legislative Legislaia european care include prevederi relevante referitoare la planificarea deeurilor este reprezentat de: Directiva 2006/12/CE privind deeurile;
Directiva 91/689/CEE privind deeurile periculoase; Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje cu

modificrile i completrile ulterioare;


Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor.

Toate aceste directive au fost transpuse n legislaia romn. Legea 27/2007 pentru modificarea OUG 78/2000 privind regimul deeurilor prevede: (1)deeurile depuse n depozite temporare sau deeurile de la demolarea ori reabilitarea construciilor sunt tratate i transportate de deintorii de deeuri, de cei care execut lucrrile de construcie sau de demolare ori de o alt persoan, pe baza unui contract; (2) primria indic amplasamentul pentru eliminarea deeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare i ruta de transport pn la acesta; (3) productorii i deintorii de deeuri au obligaia s asigure valorificarea sau eliminarea deeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deeurilor proprii unor uniti autorizate, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora; livrarea i primirea deeurilor de producie, deeurilor menajere, deeurilor de construcie i de la demolri i deeurilor periculoase, n vederea eliminrii lor, trebuie s se efectueze numai pe baz de contract; Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitilor care abrog ncepnd cu anul 2007 martie, OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitilor, introduce ca activitate n cadrul serviciului de salubrizare a localitilor (serviciu public local de gospodrie comunal, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat i controlat de

autoritile administraiei publice locale) i activitatea de colectare, transport i depozitare a deeurilor rezultate din activiti de construcii i demolri ca activitate separat de precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor toxice periculoase din deeurile menajere. Legislaia privind gestionarea deeurilor este bogat. In februarie 2008 la nivel european acquisul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene.[4] Pentru aderarea la Uniunea European Romania a trebuit s implementeze in legislaia sa aceste directive. Principalele directive sunt:[6] Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deeurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deeurile periculoase (modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE) Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje (modificat de Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2004/12/CE) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deeurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricionarea utilizrii anumitor substane periculoase in echipamentele electrice i electronice Directiva Parlamentului European i Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de Directiva Consiliului 87/101/CEE) Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor i trifenililor policlorurai (PCB i PCT) Directiva Consiliului86/278/CEE privind protecia mediului i in particular a solurilor cand se utilizeaz nmoluri provenite din epurare in agricultur Atingerea obiectivelor i intelor Covasna. n perioada elaborrii PRGD au fost identificate proiectele referitoare la gestionarea deeurilor existente la nivelul judeului, care pot fi grupate n trei categorii: Proiecte PHARE CES 2003 care sunt deja aprobate i urmeaz a fi implementate n perioada 2007-2008 Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor prin implementarea Proiectelor de gestionare a deeurilor aflate n pregtire la nivelul judeului

Proiecte PHARE CES 2005 care sunt aprobate i urmeaz a fi implementate n perioada 20082009 Sisteme integrate de gestionare a deeurilor la nivel de jude care urmeaz s fie finanate prin fonduri structurale (judeele Covasna, Harghita); Alte tipuri de proiecte.

O sintez a proiectelor este prezentat n tabelul de mai jos.


Tip proiect PHARE CES 2003 Jude CV Denumire proiect Gestionarea selectiv a deeurilor n oraul Covasna Sistem de salubrizare, colectare si gestionare a deseurilor n zona ntorsura Buzului Gestionarea selectiv a deseurilor in zona Baraolt, jud. Covasna Amenajare insule de colectare deeuri i construire ramp tehnologic Trgu Secuiesc, jud. Covasna An estimat finalizare 2008 Observaii

CV

2008

PHARE CES 2005

CV

2009

CV

2009

Sistem integrat de gestionarea deeurilor la nivelul judeului

CV HR Sistem Integrat de Management al Deeurilor n Judeele Harghita i Covasna 2012

Documentaia pentru aplicaia de finanare este pregtit prin Asisten Tehnic finanat prin msura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 013-6 SC TEGA SA - SF. Gheorghe

Fondul mediu de

pentru

CV

Achitiionare de utilaje pentru valorificarea deeurilor lemnoase comunale

finalizat

n anexa 4 sunt prezentate detalii pe componente ale proiectelor identificate: colectare n amestec; colectare selectiv; staii de transfer; staii de sortare; staii de compostare; staii de tratare mecano-biologic; depozite. Analiza posibilelor alternative de gestionare a deeurilor municipale prin implementarea proiectului Sistem integrat de management al deeurilor n judeele Harghita i Covasna Proiectul de asisten tehnic ISPA - Sistem Integrat de Management al Deeurilor n judeele Harghita i Covasna se afl n derulare n momentul elaborrii PJGD, avnd un Master Plan aprobat, studiul de fezabilitate fiind n faza final de elaborare. innd cont de analizele i evalurile fcute de firma de consultan care a elaborat Master Planul i draftul studiului de fezabilitate, n continuare vor fi prezentate: criteriile de alegere i evaluarea rezultatelor pentru locaiile noilor depozite conforme, criteriile de stabilire i evaluarea rezultatelor alternativelor tehnice optime pentru jude.

Consultantul a realizat o evaluare comprehensiv a opiunilor pentru sistemul de management al deeurilor pentru judeele Harghita i Covasna, analiz care va permite judeelor s ndeplineasc

noile reglementri i standarde n domeniul deeurilor Aceast matrice cuprinde analiza Consultantului i prezint soluia optim recomandat. Toate depozitele ecologice ilegale trebuie nchise i reabilitate, serviciile de colectare mbuntite i dezvoltate. Trebuie creat n cadrul judeelor o ntreag reea ce va cuprinde infrastructura pentru tratarea i depozitarea deeurilor.

Principala recomandare a Consultantului este de a dezvolta un Centru integrat de gestiune a

deeurilor (CIMD). Conceptul Centrului Integrat de Management al Deeurilor este acela de a asigura toate facilitile necesare ntr-un singur amplasament. Scopul este de a proteja mediul nconjurtor i de a asigura buna gestiune a diferitelor fluxuri de deeuri n funcie de compoziia i natura lor specific. Avantajele plasrii tuturor facilitilor ntr-o singur locaie sunt: un control mai bun al gestiunii, economie financiar i logistic simplificat. Un Centru Integrat de Gestiune a Deeurilor cuprinde: 1. o platforma tehnologica 2. celulele de depozitare 3. staii de sortare si tratare biologica 4. cldirile administrative i cele pentru service a) Stabilirea locaiilor pentru noile depozite n Masterplan au fost studiate 3 opiuni pentru judeul Covasna privind amplasarea depozitului ecologic: 1. Opiunea 1 presupune transportul deeurilor in judeul Braov pentru tratare i depozitare, 2. Opiunea 2 presupune transportul deeurilor n judeul Harghita, 3. Opiunea 3 presupune crearea unui depozit ecologic/centru integrat de management al deeurilor pentru a deservi ntregul jude. Comparaia a fost realizat folosindu-se o analiz a riscului bazat pe estimri ale costurilor n variante optimist i pesimist pentru fiecare opiune. Astfel, au fost calculate costurile de investiie si de operare pentru fiecare opiune cu scenariile pesimist i optimist pe perioada de via a proiectului 20 de ani. Din analiza realizat de consultant rezult c Opiunea 3, construirea unui depozit ecologic care s deserveasc ntregul jude Covasna este mai puin costisitoare dect celelalte opiuni. De asemenea, riscul creterii taxelor de salubritate este mai sczut dect n celelalte opiuni, pentru c judeul poate avea un control i o influen mai mare asupra sistemului de costuri. Se poate concluziona c, in baza analizei cash-flow-ului discountat i a analizei probabilitii exista o preferin pentru construirea a trei depozite ecologice, dou depozite care s deserveasc judeul Harghita (respectiv in zona de est si de vest a judeului) i un depozit ecologic pentru judeul Covasna. n urma acestei propuneri, membrii Comitetului de Coordonare al proiectului din

judeul Covasna au hotrt identificarea unui teren potrivit n jude. Consultantul a propus, ca acest teren s se situeze pe o raz de 15 km de reedina judeului. Specialitii Consiliului Judeean Covasna i Ageniei pentru Protecia Mediului Covasna au analizat mai multe locaii propuse. Pn la urm s-a ales un amplasament de aprox. 16 hectare ntre localitile Moaca i Le. Criteriile prioritare care au stat la baza alegerii locaiei noilor depozite sunt: 1. Titlul de proprietate / Disponibilitatea terenului; 2. Condiiile geografice; 3. Condiiile geologice i geotehnice/ Vecintatea resurselor de ap ; 4. Pedologia terenului / folosina curent a terenului; 5. Puncte sensibile/ importan arheologic, cultural; 6. Vulnerabilitate / Calamiti naturale; 7. Impact ambiental/ Distane fa de aezri umane; 8. Infrastructur disponibil i drumuri de acces; 9. Atitudinea publicului implicat; 10. Preferinele autoritilor locale. n prezent terenurile sunt n proprietatea public a Judeului Covasna i exist Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru un Centru integrat de gestiune a deeurilor: Sistemul de monitorizare Monitorizarea Planului Judeean pentru Gestionarea Deeurilor va urmri progresul judeului n realizarea obiectivelor i msurilor cuprinse n Plan. Rezultatele monitorizrii Planului vor fi raportate anual ctre ARPM, Agenia Local pentru Protecia Mediului, Consilii locale, publicului i alte organizaii interesate. Rezultatele monitorizrii vor fi publicate dup cum este cerut de normele legale n vigoare i vor fi folosite pentru: determinarea progresului de ndeplinire a obiectivelor; determinarea deficienelor i a zonelor care necesit atenie; ghidarea sau redirecionarea investiiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; informarea i raportarea ctre public i persoane oficiale despre implementarea planului i realizri cuantificate pentru atingerea intelor monitorizarea anual a obiectivelor i intelor din PJGD; evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor i intelor cuantificabile din Plan;

Monitorizarea Planului Judeean pentru Gestionarea Deeurilor include:

identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor din calea implementrii Planului; recomandare de aciuni pentru mbuntirea implementrii Planului; publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului; publicarea, dac este necesar, a unor studii speciale.

Stabilirea unor proceduri corespunztoare de monitorizare, mpreun cu sisteme adecvate de feedback la nivel regional i naional, vor influena planificarea viitoare i ndeplinirea eficient a obiectivelor. Metodologia de monitorizare Pentru fiecare indicator vor fi specificate att valoarea ct i tendina. Tendina reprezint variaia indicatorului n comparaie cu anul precedent i poate fi prezentat utiliznd Simbolurile lui Chernoff, dup cum urmeaz : Variaie pozitiv fa de intenii Variaie negativa fa de intenii Nici o variaie. CURS 3 Strategii de gestionare a deeurilor Tendinele n ceea ce privete managementul deeurilor, promovate de EEA (European Environment Agency ) i adoptate de majoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de: 1. minimizarea i prevenirea cantitilor de deeuri; 2. reciclarea; 3. incinerarea; 4. depozitarea. Strategia universal este aceea de a minimiza cantitatea de deeuri respectiv cea de resurse naturale utilizate, si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei (Cherubini i colab, 2008). Cele mai acceptate i promovate metode n gestionarea deeurilor sunt minimizarea cantitilor de deeuri si reciclarea. Minimizarea ine mai mult de o parte conceptual, mult utilizat n zilele noastre i se incearc a fi susinuta prin diferite instrumente: perceperea taxelor pay as you through, ,,willingness to pay. De asemenea intervin i ali factori, cum ar fi: comportamentul oamenilor, gradul de dezvoltare al societii, atitudini, concepii, nivelul de educaie. Cea mai utilizat metod a fost i este in continuare n unele ri, aceea de depozitare a deeurilor, n ciuda faptului c prezinta cele mai multe efecte negative. Acest lucru poate fi pus pe seama gradului

de dezvoltare al rilor, al comportamentului i atitudinilor societii civile i autoritilor; precum i existena instrumentelor legale, a factorilor politici. De exemplu, rile n curs de dezvoltare, au ca strategie politic, dar i scop general, dezvoltarea economic, lsnd problemele legate de mediu (impactul deeurilor asupra CN, in cazul de fa), pe o poziie inferioar. ntr-adevr, n rile cu o industrie puternic, ri care reprezint fore economice, consumul de resurse i producia sunt mult mai mari, i implicit cantitatea de deeuri este in consecina, ns i pot dezvolta i aplica tehnologii moderne de gestionare a deeurilor i n acelai timp le difereniaz net nivelul de educaie, dar i msura n care sunt dispui s accepte anumite instrumente (ca de exemplu: pay-as-you-through; willingness to pay). Prevenirea i minimizarea fluxului de deeuri Conform standardelor europene, prioritile n ceea ce privete tratarea deeurilor, sunt dup cum urmeaza: n primul rnd prevenirea deeurilor, apoi reciclarea lor, recuperarea de energie i n final depozitarea. Pentru a putea descrie aceast metod de gestionare a deeurilor trebuie mai nti s definim termenii, s vedem n ce context ne aflm. Astfel, prevenirea deeurilor reprezint prevenirea, reducerea la surs a fluxului de deeuri i reutilizarea produselor. Minimizarea fluxului de deeuri se refer i la msuri de gestionare a deeurilor, cum ar fi scderea gradului de toxicitate (deeurile periculoase) i reciclarea (conform EEA). Minimizarea cantitilor de deeuri (prelucrat dup Topic report No 2/2002, Case studies on waste minimisation practices in Europe, EEA)

Aceste metode trebuiesc susinute de factorii politici de la nivel regional la cel naional i adaptate n funcie de problemele existente. n orice caz din cauza fluxului crescnd de deeuri este din ce n ce mai greu pentru toate arile s se ocupe de aceast problem. Fiecare ar trebuie s adopte strategii adecvate pentru a reui s reduc cantitile de deeuri i implicit epuizarea resurselor. Un raport al Ageniei Europene de Mediu (EEA, Topic Report 2/2002, Case studies on waste minimisation practices in Europe) prezint zece cazuri n care unele ri europene au reuit s gseasc soluii pentru prevenirea i minimizarea cantitilor de deeuri. Cele mai importante msuri se consider a fi: responsabilitatea productorilor, n ceea ce privete ambalajul produselor; acordurile voluntare; instrumentele legislative; programele informative; taxele pe deeuri. Responsabilitatea productorului n ceea ce privete ambalarea produselor, s-a dovedit a fi destul de eficient mai ales in cazul deeurilor menajere, acele deeuri provenite din gospodrii, caz n care a redus semnificativ cantitile generate, nsa nu rezolv i problema altor deeuri, ca de exemplu cele industriale.
Descrierea gestionrii deeurilor pentru judetul Covasna Cantiti de deeuri municipale generate

Deeurile municipale generate cuprind att deeurile generate si colectate (in amestec sau selectiv), cat si deeurile generate si necolectate. Deeurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte de deeurile menajere din zonele in care populaia nu este deservita de servicii de salubritate. Indicatorii de generare deeuri menajere in mediul urban si rural utilizai sunt specifici judeului si sunt obinui din msurtori (pentru perioada cnd nu exist msurtori, se consider indicii de generare: 0,9 kg/loc.an in mediul urban si 0,4 kg/loc.an in mediul rural). Cantitile de deeuri municipale generate la nivel judeean, sunt prezentate pentru o perioada de 5 ani, anterioara anului de referin ( pentru PJGD 2008 -2013, anul de referin este 2005 i este notat cu x), si sunt comparate cu cele la nivel regional pentru anul de referin. In cantitile de deeuri municipale sunt incluse si deeurile de ambalaje rezultate de la populaie, comer si instituii. In tabelul de mai jos este prezentat un model de structura a datelor referitoare la cantitile de deeuri municipale generate la nivel de jude: Cantiti de deeuri municipale generate n perioada 2001-2005

Tipuri de deeuri

Cod deeu1 20

Cantitate de deeuri (tone) 2001 2002 2003 2004 2005

1.

Deeuri municipale (deeuri menajere i asimilabile din comer, industrie,

1.1

15 01 instituii, din care: Deeuri menajere colectate n amestec de la 20 03 01 populaie

108590 46236 34650 1214

79903 40506 11159 945

80010 36275 18000 1410

80300 38437 21394 1729

79268 35671 23909 6740

1.2 Deeuri asimilabile din comer, industrie, 20 03 01 1.3 Deeuri


instituii colectate n amestec municipale (menajere asimilabile) colectate selectiv, din care: i 20 01 15 01

1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

hrtie i carton sticl plastic metale lemn

20 01 01 15 01 01 20 01 02 15 01 07 20 01 39 15 01 02 20 01 40 15 01 04 20 01 38 15 01 03

999 215 -

945 -

1400 10

2020 1450 3230 10 -

biodegradabile

20 01 08 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01

1050 2100 6750 16590

1350 1189 8168 16586

1200 1100 4000 18025

740 504 4362 13134

10 110 653 971 4110 7104

Deeuri voluminoase Deeuri din grdini i parcuri Deeuri din piee Deeuri stradale Deeuri menajere generate i necolectate

x=an referin, pentru versiunea PJGD elaborata in 2007-2008, x=2005, sursa de date APM Covasna Indicator de generare a deeurilor municipale Indicatorii de generare a deeurilor colectate, exprimai in kg/locuitor x an, reprezint un parametru important att de verificare a plauzabilitii datelor, ct i pentru calculul prognozei de generare si se calculeaz in baza datelor prezentate n tabel. Indicatorii de generare se calculeaz att pentru deeurile municipale, ct i pentru deeurile menajere pe baza cantitii generate i a populaiei, i vor fi comparai cu indicii obinui la nivel regional. Evoluia indicatorilor de generare a deeurilor municipale si menajere se va reprezenta grafic.
1

Evoluia indicatorilor de generare a deeurilor municipale n perioada 2001-2005 in judeul Covasna Nr. locuitor Cantitate deeuri generate (tone) 2001 2002 2003 2004 2005 230847 225724 224922 223878 223878 108590 79903 80010 80316 84964 Indicator de generare kg/loc./an 470 354 356 359 354

evolutia indicatorilor de generare 2001-2005


indicatori de generare kg/loc./an 500 400 300 200 100 0 2001 2002 2003 an 2004 2005 470 354 359 356 333 354 indicatori de generare jud. Covasna indicator de generare Regiunea 7 Centru

Compoziia deeurilor menajere Datele privind compoziia deeurilor prezint o importan deosebit, definind potenialul pentru valorificarea deeurilor i ajutnd la stabilirea sistemelor de colectare. In PJGD sunt incluse date privind compoziia deeurilor menajere din mediul urban i rural. De asemenea, vor fi prezentate date privind ponderea materialelor de deeuri de ambalaje in deeurile menajere. Compoziia deeurilor menajere n proiectul PRGD varianta august 2006 se prezint compoziia medie a deeurilor menajere n mediul urban i n mediul rural. Ambele compoziii sunt estimate pe baza datelor furnizate de ctre agenii de salubritate. Tabel 2.2-3 Compoziia estimata a deeurilor menajere Material Hrtie i carton Sticl Plastic Metale Ponderea (%) Mediul urban 11 6 8 3 Mediul rural 7 4 8 2

Lemn Biodegradabile Alte tipuri de deeuri Sursa: Proiect PRGD august 2006, ARPM Sibiu

3 53 16

4 67 8

n anul 2004 S.C. FIN-ECO S.A. Braov, operatorul depozitului ecologic Braov, a efectuat determinri privind compoziia deeurilor menajere n mediul urban. n cursul acestui an, n cadrul studiului de fezabilitate pentru staia de transfer din comuna Prejmer, judeul Braov (Proiect PhareCES) a fost determinat compoziia deeurilor menajere din mediul rural. Rezultatele determinrilor sunt prezentate n graficele de mai jos.

Compoziia deeurilor menajere n mediul rural (determinri n cadrul SF Proiect Phare-CES, comuna Prejmer, 2006) CURS 4

Cantitatea deeurilor menajere


Deeurile menajere sunt deeurile provenite din sectorul casnic sau sectoarele asimilate cu acesta: Deeurile provenite de la prepararea mncrii i de la curirea locuinelor i a birourilor Deeurile stradale rezultate din curirea cilor publice , parcurilor, spaiilor de srbtori publice Produsele rezultate n urma curirii halelor, trgurilor, pieelor alimentare , cimitirelor, Deeuri provenite de la instituii publice ( administraie, instituii de nvmnt, cantine colare, spitale, etc.) Deeuri provenite din curirea curilor i a grdinilor private Deeuri voluminoase, solide de diferie proveninee

Evaluarea cantitativ a deeurilor urbane


Determinarea cantitii zilnice de deeuri menajere (Qmed) Metoda indicelui mediu: de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor i care rezult din determinarea cantitilor de reziduuri menajere produs de ctre un lociutor pe zi, din diferite zone caracteristice ale localitilor. Determinarea cantitii medii zilnice de deeuri menajere Qmed, se face cu relaia: Qmed = N x Imed x 0,001 (t/zi)

unde: N numrul de locuitori deservii Imed indicele mediu de producere a deeurilor menajere (kg/loc.zi) Limitele normale ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse ntre 0,3-1,3 kg/loc.zi i uneori chiar mai mari de 1, 5 kg/loc.zi n mariel metropole i 0,3 kg/loc.zi n rile subdezvoltate. n ara noastr limitele ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse ntre 0,78-1,03 kg/loc.zi (1,0-1,2 urban i 0,5-0,7 mediu rural). Metoda gravimetric direct: are la baz determinarea zilnic a greutii specifice pentru reziduuriler menajere produse i a componentelor acestora. n cea ceprivete greutatea specific a deeurilor menajere , exist diferene mari de la o ar la alta, chiar i de la un ora la altul ( felul de alimente folosite pentru hrana zilnic ci i a modului n care acesta asigur ambulate, brute, curate, semipreparate.) Determinarea cantitii zilnice de deeuri asimilabile celor menajere (Qa) Qa = (Isi x Ti) (t/zi) unde: Ti capacitatea fizic pe diferite tipuri de cldiri (administrative, industriale, magazine, restaurante, coli, spitale, grdinie, hoteluri). Isi indicele de producere a deeurilor asimilabile celor menajere, care s-a considerat isi = isimed =1,25 Determinarea cantitii zilnice de deeuri rezultate din construcii (Qc) Cantitatea estimat de deeuri rezultate din construcii, colectat de ctre SC GOSPODRIA PREST COM SA, dup anul 1989 este de: 250 m3/lun = 425 t/lun =14 t/zi Qc = 14 t/zi Determinarea cantitilor de deeuri voluminoase (Qv) Determinarea se face statistic, n funcie de datele furnizate de ctre societile de colectare a acestora. S-a estimat o cantitate de 0,5 t/lun adic 0,017 t/zi. Qv = 0,017 t/zi Determinarea cantitii de deeuri rezultate din grdini (Qg) Qg = S x ig (t/zi) unde: S suprafaa curat (contractat a se cura) n ha ig indicele mediu de producere a deeurilor de grdin (0.5) Q deeurile produse n parcuri, alei, zone verzi

Determinarea cantitilor de deeuri stradale (Qs) Qs = S x is (t/zi) unde: Qs cantitatea zilnic a deeurilor stradale colectate de pe suprafaa contractat n t/zi S suprafaa (strzi i trotuare) curat n ha is indice mediu de producere a deeurilor stradale - funcie de natura mbrcminii stradale Determinarea cantitilor de deeuri urbane zilnice (Qu) se face prin nsumarea tuturor cantitilor de deeuri, pe categorii, produse zilnic Qu = Qi (t/zi) unde: Qu cantitatea total de deeuri n t/zi Qi cantitatea pe categorii de deeuri n t/zi Qu = Qmed + Qa + Qc + Qv + Qg + Qs (t/zi) Colectarea i transferul deeurilor i materialelor recuperabile Colectarea deeurilor: - se nelege efectuarea operaiilor de strangere, prelucrare i transport a acestora n vederea neutralizrii sau a valorificrii lor. Premergtoare operaiei de colectare a deeurilor mai exist o faz care poate fi considerat precolectare, se realizeaz de ctre locatarii sau personalul de servicii ai instituiilor i locurilor publice. Precolectarea este operaia de strangere i depozitare de timp limitat al reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor , locuinelor, instituiilor. Etapele operauinii de precolectare: Precolectare primar : const n strngerea reziduurilor i depozitarea lor n recipieni relative mici (cutii, couri) la locul de producer. Precolectare secundar: const n adunarea deeurilor n containere Colectarea propriu-zis este operaia de ridicare a deeurilor de la punctele de precolectare secundar i transportul lor la platformele de depozitare, neutralizare sai la instalaiile de valorificare. n ultimul timp se ncearc o precolectare difereniata deeurilor menajere care necesit mai mul recipieni de apartament sau bloc: saci pentru hrtie, recipieni de plastic sau metalici. Principalele material recuperabile de la consumatorii urbani:

Produsele din sticl recuperate n stare bun, sunt dirijate pentru refolosire dup igienizare, sticla spart este dirijat la producerea geamurilor sau buteliilor de culoare nchis, n amestec cu material prim, nisipul cuaros.

Materiale plastice

Colectarea i stocarea provizorie a deeurilor Recipienii de gunoaie - pot fi considerai ca anexe ale autovehiculelor de transport i, ca urmare, sunt fabricai dup prescripii unitare (standarde). In funcie de mrimea stocrii gunoaielor i de caracterul zonei de colectare (gradul de construcie, densitatea locuinelor) sunt fabricai recipieni cu diferite volume. Tipurile de recipieni de gunoaie utilizai n practic sunt: recipieni mici, cu volume de 35-50-60 l; recipieni mijlocii, cu volume de 90-110 l i recipieni mari (containere cu rostogolire, cu descrcare sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l. Recipienii trebuie s fie realizai astfel nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: Trebuie s fie confecionai din materiale rezistente la intemperii, durabili n timp, rezisteni la eforturi mecanice (lovituri ndoiri), neutri fat de aciunile chimice (de coroziunea provocat de produsele in descompunere), neinflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate). S fie echipai cu capace de nchidere bune i uor manevrabile. Din punct de vedere al formei, recipienii trebuie astfel concepui nct golirea lor s fie uoar i rapid. Trebuie soluionate manipularea, transportul i curirea lor de ctre un singur om. Greutatea lor proprie trebuie s fie cat mai mic. Partea lor superioar s corespund condiiilor impuse de dispozitivele de ridicare a vehiculelor de transport (in cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb) Colectarea deseurilor in saci de hartie sau plastic Avantaje: Manipulare si transport usor si simple, fara emanare de miros urt, degajare de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de incarcare inchisa, se reduce numarul muncitorilor de manipulare si incarcare. Nu mai este necesara operatia de curatare si intretinere sistematica a recipientilor. Se poate elimina suprastocarea nedorita a recipientilor in perioadele de varf. Realizarea spatiilor de stocare este mai simpla. Dezavantaje: procurarea sacilor este destul de scumpa.

trebuie asigurata fabricarea continua a unei cantitati nsemnate de saci si posibilitatea achizitionarii lor fara perturbatii. sacii nu pot fi utilizati pentru transportul zgurii si cenusii -> evacuarea acestora trebuie asigurata separat.

Transportul deeurilor
Staii de transfer Timpul de transport al deeurilor solide spre locul de procesare sau spre rampa de gunoi afecteaz costul de colectare a deeurilor. Cu ct distana de la sistemul de colectare ctre locul de procesare sau rampa de gunoi (denumite colectiv puncte de destinaie) este mai mare cu att costul de transport este mai mare. Aceste staii sunt construite de obicei aproape de ora. Cea mai simpl i ieftin staie cuprinde: construcie cu platform subire din beton folosit pentru descrcarea deeurilor. Vehiculele colectoare descarc deeurile pe aceast platform; un ncrctor cu cup este folosit pentru a ncrca vehiculele de transfer; staiile de transfer pot fi prevzute i cu plnii pentru transferul direct din vehiculele colectoare n cele de transfer i cu instalaie de compactare. n figura este prezentat o staie simpl de transfer.

Pentru transferul deeurilor sunt folosite dou tipuri de camioane: deschise i nchise. Camioanele deschise transport deeuri necompactate i prin urmare sunt mai uoare dect cele care transfer deeuri compactate. Camioanele ce transport deeurile compacte sunt vehicule nchise, cele mai multe camioane sunt prevzute cu sistem hidraulic de descrcare.

Alegerea sistemului de transfer depinde de locul, tipul staiei, legturile de transport dintre sursele de generare si rampa de gunoi sau locul de procesare/depozitare a deeurilor, cantitatea deeurilor i limitele de greutate. Operaiile de colectare i evacuare a reziduurilor menajere se realizeaz de ctre serviciile de salubrizare subordonate primriilor. Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat. Pentru a decide dac este necesar construirea unei staii de transfer, trebuie stabilit distana dintre locul de colectare i cel de procesare/depozitare de la care sunt justificate costurile suplimentare ale staiei de transfer. Acest lucru poate fi fcut cu uurin constituind grafice de variaie ale costului pe tona de deeu transportat pentru cele dou cazuri: Determinarea pragului de rentabilitate a unei staii de transfer

Examinnd variaiile costurilor se observ c peste o anumit distan, dat de intersecia celor dou linii de variaie, transportul direct este nerentabil n comparaie cu costul aferent staiei de transfer. Determinarea numrului necesar de pubele sau containere Numrul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculeaz folosind relaia:

unde: n este numrul pubelelor sau containerelor necesare ; N nr. populaiei aferent tubului de precolectare sau platformei de precolectare (fig.5) situate n afara blocului locativ; 2 l/om,zi - cantitatea de reziduuri produs de fiecare locatar; Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;

V volumul pubelei sau containerului n l ; C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului Numrul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaia:

Mn acumularea medie nictemeral (timp de 24 ore) a deeurilor n urbe, sector, cartier; K - coeficientul iregularitii de acumulare a deeurilor (1,25). Determinarea numrului necesar de autogunoiere Una din operaiile, poate cea mai important din activitatea de colectare a reziduurilor menajere, o reprezint transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaiile de tratare i valorificare a materialelor refolosibile pe care le conin. Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit i se mai folosesc nc, ntr-o gam foarte larg, vehicule i autovehicule, ncepnd de la crue cu cai i pn la autogunoiere compactoare de mare capacitate Numrul de autovehicule necesare pentru transportarea reziduurilor menajere se determin folosind relaia:

n care: N numrul de autovehicule, buci; Q cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportat, m; p productivitatea autovehiculului, m/h; c coeficientul de utilizare a parcului = 0,8; 8 numrul de ore ntr-un schimb. Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel:

d" distana parcurs intre punctele de precolectare, km; v"m viteza medie de deplasare ntre punctele de precolectare, km/h (8-10 km/h). Frecvena ridicrii (evacurii) reziduurilor menajere variaz, de obicei, de la o data la trei ori pe sptmna n dependen de aglomeraia cartierului i de sezon . Felul materialului poate varia i el. Serviciul de colectare poate s includ ridicarea separat a frunzelor, crengilor, a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale, hrtie, sticle, resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare.

Destinatia final a deeurilor tratate


Destinatia final a deeurilor tratate poate fi : -mediul nconjurtor -o unitate de producie sau de consum -un spaiu de depozitare controlat n principiu, deeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse n circuit (recuperare)

Operatiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE Simbol Tip opera iune D1 - Depozitarea pe sol i n sol (de exemplu, depozite i altele asemenea) D2 - Tratarea n contact cu solul (de exemplu, biodegradarea n sol a deeurilor lichide sau a nmolurilor i altele asemenea) D3 - Injectarea la adncime (de exemplu, injectarea deeurilor pompabile n puuri, saline sau caviti naturale i altele asemenea) D4 - Reinerea pe suprafaa delimitat (de exemplu, deversarea de deeuri lichide sau de nmoluri n batale, iazuri ori lagune i altele asemenea) D5 - Depozitarea n depozite special amenajate (de exemplu, dispunerea n celule etane separate, care sunt acoperite i izolate unele fa de celelalte i fa de mediu i altele asemenea) D6 - Evacuarea deeurilor ntr-un corp de ap, cu excepia mrilor/oceanelor D7 - Evacuarea n mri/oceane, inclusiv introducerea n subsolul marin D8 - Tratamentul biologic nespecificat la celelalte operaii din prezenta anex, din care rezult compui sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricrei operaii numerotate de la D1 la D7 i de la D9 la D12 D9 -Tratamentul fizico-chimic nespecificat la celelalte operaii din prezenta anex, din care rezult compui sau amestecuri finale care sunt nlturate/ndeprtate prin intermediul oricrei operaii numerotate de la D1 la D8 i de la D10 la D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare i altele asemenea) D10 - Incinerarea pe sol D11 - Incinerarea pe mare D12 - Stocarea permanent (de exemplu, amplasarea de containere ntr-o min i altele asemenea) D13 - Amestecarea/combinarea deeurilor nainte de a fi supuse oricrei operaii numerotate de la D1 la D12 D14 - Reambalarea deeurilor nainte de a fi supuse oricrei operaii numerotate de la D1 la D13 D15 - Stocarea naintea oricrei operaii numerotate de la D1 la D14, excluznd stocarea temporar, pn la colectare, la locul de producere.

Depozite
In funcie de tipul deeurilor acceptate depozitele se clasific in depozite pentru deeuri periculoase (clasa a), depozite pentru deeuri nepericuloase (clasa b), depozite pentru material inerte (clasa c) i depozite pentru un singur fel de deeuri (monodeponie. Depozitele trebuie s dispun de sisteme de paz, echipamente de cntrire, laboratoare de analiz, instalaii de recuperare a gazului de depozit i de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, ncrctoare, compactoare, screpere, excavatoare) i de servicii de ntreinere a acestor utilaje Eliminarea deeurilor prin depozitare in rampe (gropi) de gunoi fr vreo msur ulterioar este actual o practic care nu mai este acceptat. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE[24] aceste depozite trebuiau nchise pan in anul 2007, ins Romania nu s-a putut conforma in acest termen. Ca urmare, Romniei i s-a acordat o perioad de tranziie, care este pan la sfritul anului 2009 pentru deeurile periculoase industriale, pan la sfritul anului 2011 pentru deeurile provenite din industria minier, pan la sfritul anului 2013 pentru deeurile provenite din industria energetic, chimic i metalurgic i pan in 16 iulie 2017 pentru deeurile municipale. Ealonarea nchiderii

depozitelor neconforme este reglementat prin HG 349/2005 Compactarea deeurilor intr-un depozit. Actual, depozitarea in rampe de gunoi presupune la sfrit nchiderea depozitului prin acoperire cu pmnt (ngropare) i este o practic curent in multe ri. Astfel de rampe se organizeaz in cariere in care exploatarea s-a ncheiat sau in mine abandonate. O ramp de gunoi realizat i exploatat corect este o metod relativ ieftin i care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deeurilor. Vechile rampe, necorespunztoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi imprtierea de gunoaie, atragerea duntorilor (insecte, roztoare) i poluarea aerului, a apelor i a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme i prin degajarea unor gaze rezultate in urma fermentrii, cum ar fi dioxidul de carbon i metanul, care produc efect de ser i contribuie la nclzirea global. Poluarea apei i a solului se face prin levigat (lichidul scurs in urma proceselor biochimice), care, in lipsa unui strat izolator se infiltreaz in sol i polueaz apele pnzelor freatice. Aceste poluri pot fi aa de puternice c mpiedic creterea plantelor deasupra acestor rampe. In mod normal, pe ramp deeurile sunt compactate pentru a le mri densitatea i stabilitatea, i acoperite cu folii i cu pmnt. CURS 5 CARACTERISTICILOR DESEURILOR Proprietatile fizice, chimice si biologice ale deeurilor solide municipale Proprietatile fizice importante sunt: - greutatea specifica; - continutul de umiditate; - distributia dupa marimea particulelor; - capacitatea de retinere a apei; - conductivitatea hidraulica Greutatea specifica este definita ca masa unui material raportata la unitatea de volum [kg/m3]. Aici trebuie mentionata si starea deseului compactat sau necompactat. Greutatea specifica trebuie cunoscut pentru a evalua masa totala si volumul deseurilor ce vor fi procesate. Componentii specifici ai deseurilor solide variaza cu locul, sezonul, timpul de stocare. Valorile tipice ale greutatii specifice sunt: - 180 480 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele cu compactare; - 90 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele fara compactare. Aceste valori sunt valabile in cazul in care fiecare camion este plin. Volumul ocupat de deseurile solide in anumite conditii determina numarul si marimea containerelor de colectare, a vehiculelor de colectere, statiilor de transfer si terenul necesar depozitarii. Coninutul de umiditatea face s creasc greutatea specifica pana cand deseul devine saturat cu apa. Cum apa inlocuieste aerul din cavitati, greutatea specifica creste, dar apa poate reduce greutatea specifica prin inlocuirea solidelor.

Reducerea volumului deseurilor solide este importanta in colectarea, transportul si depozitarea. Aceasta poate fi exprimata prin raportul de compactare sau reducerea de volum:

unde: - Vi volumul initial, inainte de compactare [m3]; Vf volumul final, dupa compactare [m3].

Rc - raportul de compactare: Coninutul de umiditate Coninutul de umiditate al deeurilor solide se poate exprima ca procente ale masei materialului umed din deeu sau ca procente ale masei materialului uscat din deeu. Cea mai utilizata este exprimarea ca procente ale materialului umed, conform relaiei:

unde: m-masa iniiala a probei de deeu, [kg]; d- masa probei dupa uscare la 105C, [kg]; w-continutul de umiditate, %. Coninutul de umiditate depinde de compoziie, anotimp si condiiile climaterice. Cunoasterea coninutului de umiditate este importanta la detrminarea puterii calorifice, a densitii i a materialului dizolvat la depozitarea in rampele de gunoi. Distribuia granulometric Marimea particulelor precum i distribuia granulometric au un rol important in transformarile biologice, recuperarea materialelor i incinerare. Marimea si forma deeurilor solide variaz cu compoziia acestora. Domeniul de dimensiuni se intinde de la marimea unui grunte de nisip pn la mrimea articolelor de mobil i a aparatelor, dispozitivelor de uz casnic. Mrimea particulelor este relevant pentru reciclare, refolosire i pentru dimensionarea echipamentelor de procesare a deeurilor. Componentele deeurilor sunt descrise de obicei prin lungime x laime x nalime. PROPRIETI CHIMICE Cunoaterea proprietilor chimice este important in luarea deciziei de procesare sau de recuperare a deeului. De exemplu arderea deeului sau compostarea depinde de compoziia chimic a acestuia. Deeurile pot fi separate in combustibile i necombustibile. Pentru deeurile solide combustibile sunt importante urmatoarele proprieti:

- analiza imediat; - analiza elementar; - coninutul de energie (puterea calorific). Analiza imediat este o caracteristic chimic care determin coninutul de umiditate, materii volatile, carbon fix i de cenu.

De exemplu cu ct coninutul de umiditate este mai mare cu att puterea calorific este mai mic. La nclzirea deeului timp de o or pn la temperatura de 105C se elimin umiditatea. Inclzirea in continuare pn la o temperatur de (600-950C) conduce la degajarea volatilelor i aprinderea lor. Dup arderea volatilelor incepe arderea eterogen, la suprafat, a carbonului fix. Un coninut mai mare de carbon fix necesit un timp mai mare de ardere a deeului pe grtar. Prin analiza elementar se determin procentele fiecrui element coninut de deeul solid. Rezultatele analizei elementare sunt folosite la caracterizarea compoziiei chimice a materiei organice din deeu, la determinarea raportului C/N, care este esenial in procesele de conversie biologic (degradare bacterian). Carbonul, hidrogenul i oxigenul constituie elementele majoritare ale deeurilor.

Sulful coninut de deeurile solide, chiar i n caniti foarte mici, provoac poluarea aerului n timpul arderii deeurilor. La emisia de SO2 se poate aduga i emisia de compui halogenai. Cenua rezultat in urma arderii poate fi intr-o cantitate considerabil i poate conine metale grele care necesit o nlturare a lor, fiind considerate deeuri periculoase.

Coninutul de cldur

Puterea calorific a unui deeu poate fi determinat prin arderea unei cantiti determinate de deeu uscat in bomba calorimetric i calcularea cantitii de cldur degajate. Puterea calorific este numit superioar atunci cnd n gazele de ardere rezultate, apa lipsete (vaporii de ap s-au condensat i au cedat cldura lor de vaporizare) i este numit inferioar atunci cnd apa din gazele de ardere se gsete sub form de vapori. De obicei, puterea calorific este raportat la starea iniial a deeului. Ea poate fi calculat pentru starea anhidr (uscat) a deeului cu relaia:

n care: - cldura de ardere a deeului raportat la starea de mas combustibil (deeul lipsit de umiditate i cenu); mciQ , Ai[%]-coninutul de cenu al deeului. Proprietati biologice Aceste propietati sunt importante deoarece descompunerea aerobica si anaerobica este folosita pentru transformarea deseurilor in energie si produsi finali utili. Fractiile importante pentru transformarea biologica includ proteine, lipide si carbohidrati. Proteinele sunt constituite din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf si intra in componenta protoplasmei celulelor animale si vegetale. Resturile alimentare si cele vegetale costituie surse de proteine (si ofera o sursa de nutrienti) ce determin degradarea deseurilor solide. Descompunerea incompleta a proteinelor duce la formarea de aminoacizi, care au un miros puternic. CURS 6 Reciclarea deeurilor Reciclarea este metoda ce vizeaz doua aspecte importante: eficiena folosirii resurselor i impactul asupra mediului. Conform normelor europene, metoda reciclrii poate consta n: reciclarea materiei i reutilizarea energiei. Reciclarea material presupune nlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor din deeuri, Fricke i Kolsch (2009). Ei consider reciclarea materialelor ca metod care include reciclarea materiilor i reciclarea biologic cu compost (proces aerob) i fermentare (process anaerob), spre deosebire de Bjorklund i Finnveden (2005) care susin c reciclarea deeurilor

biodegradabile (referindu-se la compostare i digestie anaerob) are puine trasturi comune cu ceea ce presupune reciclarea propriu-zis a materialelor. Acetia din urm au realizat un studiu n care au comparat reciclarea cu incinerarea i depozitarea deeurilor, din punct de vedere al indicelui de nclzire global, GWP1 i al energiei totale utilizate. Rezultatele obinute au indicat faptul c produsele din materialele reciclate necesit un consum mai mic de energie dect cele provenite din resursele primare. Primul studiu amintit, cel fcut de, Fricke i Kolsch (2009) este axat pe calcularea eficienei consumului de energie pentru reciclare. Tipurile de deeuri ce sunt vizate pentru aplicarea acestei metode sunt urmatoarele: hrtie si carton, plastic, sticla, metale. Rezultatele obinute au dovedit faptul c reciclarea material a deeurilor constituite din hrtie i carton, i din mase plastice, are avantaje semnificative n sectorul eficienei energetice. Pentru tratarea importantelor cantiti de reziduuri menajere pn acum au fost studiate, cercetate, experimentate i chiar aplicate patru procedee i anume: fermentarea (compostarea), parial sau n mas, avnd ca subprodus principal compostul pentru agricultur; arderea (incinerarea), avnd ca subprodus principal energia termic sau electric; piroliza (degazarea sau degradarea termic), avnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid; reducerea chimica i biologic, avnd ca subprodus etanolul sau gazul metan. Tratarea mecano-biologic a deurilor Tratarea mecano-biologic a deurilor reziduale servete condiionrii i/sau reducerii cantitii deeului residual nainte de depozitarea definitiv a acestuia sau nainte de valorificare termic. Atunci cnd vorbim despre reciclare, trebuie s vorbim i despre reciclarea biologic cu compost (proces aerob) i despre fermentare (proces anaerob), putrezire. Tratarea deeurilor prin compostare Depozitarea i neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare este considerat cea mai veche metod, chiar dac n faza incipient operaia era fcut la o scar redus, reziduurile fiind mprtiate n stare brut n cmp cu scopul principal de neutralizare. Compostul deeurilor municipale solide reprezint un instrument de reciclare benefic. Utiltizarea sa n condiii sigure n agricultur depinde de calitatea compostului, n special dac este maturat i cu un coninut suficient de sczut n metale i sruri. Procesul de compostare const n creearea unui produs nou, din deeuri organice, utilizat n agricultur, la un pre mic, prin biodegradare biologic. Pentru ca acest proces s poat avea loc trebuiesc ndeplinite unele condiii: coninut suficient de ap i de oxigen, volumul porilor de ap

s fie corespunztor, s existe o suprafa activ (pentru aceasta deeurile se mrunesc), o aerare corespunztoare. Prin compostare se nelege procesul de transformare pe cale biologic a deeurilor menajere ntrun produs nepoluant, cu nalt valoare nutritiv pentru plante ( n special cereale) i un foarte bun adios la starea fizic i chimic a solurilor. Este deosebit de important evaluarea calitii compostului nainte de utilizare, i caracteristicile solului, ne referim aici la proprietile fizice ale solului, biologice, chimice (pH, conductivitate electric, coninut de sruri, de azot, fosfor, potasiu, precum i cantitatea de pesticide coninut i a altor nutrieni din sol: calciu, sulf, magneziu, mangan, cupru, zinc, Compostul conine o cantitate mare de materie organic, acizi humici, deci are o putere mare de reinere a apei i a unor nutrieni, dar poate de asemenea s conin metale grele sau ali poluani, care provin de la deeuri nesortate corespunztor (Weber i colab., 2007). Din aceast cauz se impune sortarea deeurilor la surs. De asemenea, Kumar i colab. n urma unui studiu, n 2009 puncteaz importana compostrii individuale, (la surs), adic de fiecare cetean n parte, care depinde de condiiile locale, socioeconomice, culturale i nu n ultimul rnd educaionale, la creterea ratei de reciclare, implicit reducerea cantitilor de deeuri. n timpul operaiei de compostare se desfoar dou procese biologice - de descompunere i de sintez. n general toate procedeele de compostare cuprind patru faze: Recepia i stocajul deeurilor Prepararea ( procesarea ) deeurilor Fermentarea materialului preparat Selecionarea i livrarea compostului Extragerea i valorificarea metalelor ndeprtarea deeurilor de la diferite trepte de prelucrare i valorificarea acestora Alimentarea procesului tehnologic cu cele necesare ( ap, energie)

La acestea mai apar unele operaii anexe ca:

Procesul de fermentare n ceea ce privete tratarea deeurilor este un proces biologic anaerob prin care se genereaz gaze cu un coninut mare de metan, aproximativ 50-70% i se recupereaz energie. Digestia anaerob este una dintre cele mai bune opiuni disponibile, care poate combina tratarea deeurilor cu recuperarea produselor secundare utile i a biocombustibililor

Reciclarea i valorificarea energetic presupune recuperarea energiei din deeuri. Este un proces ce const n arderea deeurilor n instalaii speciale cu scopul de a converti energia n energie electric. Incinerarea deeurilor reperezint procesul prin care are loc recuperarea energiei, care altfel ar fi fost produs din arderea combustibililor fosili, crbuni sau gaze naturale, (Damgaard, 2010), adic resursele naturale pot fi economisite i utilizate raional. Procedee de tratare mecano-biologic a deeurilor n funcie de tehnica utilizat se poate realize o clasificare a instalaiilor Tip A de instalaie : metode aerobe n construcii deschise Tip B de instalaie : metode aerobe n construcii parial nchise Tip C de instalaie: metode aerobe n construcii nchise Tip D de instalaie: metode anaerobe

Tip A de instalaie Metoda aerob n construcii deschise Sunt instalaii mai mici, descentralizate, cu o capacitate de tratare pn la 25000 t/an.etapa de prelucrare nu este prevzut cu o instalaie de tratare a gazului de gunoi. Fermentaia are loc n aer liber unde componentele deeurilor sunt acopertite pentru evitarea emisiilor atmosferice. Procesul de fermentaie se poate realize prin metoda coului , prin care se obine o durat de fermenie de cca. 12 sptmni. Costurile de tratare la cca. 25-30 Euro/ton. Tip D de instalaie La aceste instalaii tratarea deeurilor este un process anaerob (putrezire) n exemplul dat ntr-o hal de pretratare se realizeaz mprirea pe fraciuni cu granulaie mic, mare i medie, pentru a supune aceste granulaii unor tratri specifice. n cadrul acestei metode se obine biogas valorificabil. Deeul residual valorificabil termic este separate i ars. Metalul feros este deasemenea separate. Restul de fermentare este supus mpreun cu granulaia de 40-80 mm unei tratri aerobe. Materialul astfel stabilizat este depouitat ecologic, costurile detratare se ridic la 70-90 Euro/t. Funcionarea staiilor de tratare mecano-biologic Metodele fermentaiei n grmezi n aer liber sunt: Metoda n co Metoda de aerisire Metoda grmezilor trapezoidale i dreptunghiulare aerisite

Aceste metode TMB nu se desfoar ntr-un spaiu nchis. Procesul de fermentaie se realizeaz chiar direct pe corpul deponiei unde deeul trebuie depozitat definitiv. Metoda n co Aceast metod a fost dezvoltat n Germania, este o metod cu grmezi dreptunghiulare. Grmezile dreptunghiulare sunt aezate fr limit de lungime , ntr-o lime maxim de 30 m nlimea maxim este de 3 m inclusive un strat acopritor al suprafeei deponiei de 0,3 m. Aducerea aerului n grmad se realizeaz printr-un strat de aerisire din sol cu o grosime de cca. 0,5 m. pe acestea sunt aezate cca. 2,5 m deeu amestecat. Stratul de aerisire trebuie s fie construit dim material de granulaie mare ( ex.palete de transport de lemn) Poate fi utilizat i o ptur de tpieturi de arbuti i crengi dac se garanteaz c aerul ajunge complet la baza grmezilor. Circulaia aerului se face prin efectul co. Conductele drenante de diametru 50 mm din plastic perforat sunt montate n stratul de aerisire, la o distan de 2-4 m i scoase prin grmad la suprafaa ei. Convecia termic produce curectul de aer de jos n sus, n conductele drenante i produc n acelai timp aerisirea grmezii, n principal prin stratul de aerisire. Fermentaia n grmezi dreptunghiulare trebuie s fie precedat de o etap realizat cu o instalaie mecanic de pretratare i cu aggregate de mrunire i omogenizare. Instalaiile trebuie amplasate ntr-o hal cu protecie mpotriva intemperiilor . Compostarea amestecului de deeuri solide cu nmoluri de la staiile de epurare a apelor uzate este o idee promitoare, concretizat n instalaia ,,Biostabilizator unde, sub aciunea unor culture speciale de bacterii, se instaleaz fermentarea aerob timp de 24 ore la temperaturi pn la 70-80C. n aceste condiii sunt distrui germenii patogeni, iar compostul dup maturizare n halde timp de 2030de zile poate fi folosit fr nici un pericol. Acesta reprezint un amendament echilibrat dup coninutul elementelor nutritive de potasiu, fosfor i azot. Schema de compostare a amestecului de deeuri solide i nmoluri de la staiile de epurare a apelor uzate ,,Biostabilizator

CURS 7 Metode de tratare termica Printre procedeele termice din cadrul tratarii deeurilor se numara incinerarea deeurilor, piroliza deeurilor, coincinerarea deeurilor si procedeul de uscare. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deeurilor. In managementul modern al deeurilor, incinerarii deeurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga la: inertizarea deeurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa; distrugerea materialelor nocive organice, respectiv concentrarea materialelor anorganice; reducerea masei de deeuri de depozitat, in special a volumului; folosirea valorii calorifice a deeurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie; transferarea deeurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deeurilor. O instalatie de tratare a deeurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: siguranta functionarii; necesarul de investitii; necesarul de spatiu; cantitati prelucrate posibile respectiv viabile. In cadrul pirolizei, deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie, respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deeuri in industrie, cum ar fi de exemplu, valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenesc, deseurile de productie periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu exista nite caracteristici tehnice bine definite. Incinerarea deeurilor Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deeuri reziduale. Insa, compozitia deeurilor municipale este prepoderent biodegradabila, iar aceasta impiedica incinerarea deseurilor municipale fara alti combustibili, conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deeuri municipale. De aceea este indicata incinerarea deeurilor reziduale din deseurile municipale, deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile, respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. Pe langa deseurile reziduale sau municipale, incineratoarele pot accepta orice tipuri de deeuri. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. Pentru deseurile periculoase, incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deeurilor nepericuloase.

Structura de principiu si modalitatea de funcionare a unei instalatii de incinerare a deeurilor este explicata in baza catorva componente si agregate ale instalatiei. Acestea sunt oferite de numeroi producatori, fiecare executie diferind corespunzator. Insa derularea principiala a incinerarii si fluxul materialelor difera de la o instalatie la alta, iar pentru diversi producatori, numai in mica masura. O instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de functionare, expuse in continuare: preluarea deseurilor; stocarea temporara, pretratarea (daca este necesara); alimentarea in unitatea de incinerare; eliminarea si tratarea cenusei reziduale; tratarea si valorificarea emisiilor. Figura 1. Schema de functionare a unui incinerator

Preluarea deseurilor La preluarea deseurilor are loc mai intai o cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. Anumite deseuri pot fi indreptate catre locuri de descarcare prestabilite, in functie de tipul de deseu, respectiv catre o pretratare inainte de a fi incinerate. De asemenea, este necesar un control vizual pentru fiecare autovehicul cantarit. In cazul primirii unor deseuri noi sau in cazul unor suspiciuni este indicata realizarea unor teste in laborator pentru: continut de metale grele, pH, pietre de calcinare, putere calorica, punct de aprindere, clor, sulf si altele. Cantarirea vehiculelor se poate face mecanic sau electromecanic. Sistemele electromecanice s-au impus deoarece inlesnesc o transpunere simpla a valorilor masurate. Pentru vehiculele ce livreaza des deseuri li se pot elibera cartele magnetice, unde sunt salvate greutatea vehiculului gol (in cazul utilajelor cu suprastructura fixa), numarul de inmatriculare si datele privind destinatarul facturii. Pentru stabilirea cantitatii de deseuri livrate de catre vehiculele ce nu detin o astfel de cartela, mai trebuie efectuata inca o cantarire dupa descarcare. In cazul vehiculelor particulare care livreaza deseuri sau a vehiculelor cu containere de schimb este mereu necesar un al doilea procedeu de cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. Zona de descarcare a deseurilor trebuie sa asigure posibilitatea descarcarii oricaror tipuri de masini de colectare sau transport a deseurilor. Un incinerator poate accepta diferite tipuri de deseuri pentru incinerare, de la deeuri solide la deeuri semilichide si chiar lichide. De aceea, in functie de tipurile de deeuri acceptate zona de descarcare trebuie sa prevada toate accesoriile necesare descarcarii acestor deseuri.
Figura 2. Vedere zona de descarcare a deeurilor la incinerator Figura 3 Exemplu de ramp de descrcare a uleiului uzat

Stocarea temporara, prelucrarea Pentru deseurile livrate trebuie sa existe un loc de stocare temporara, deoarece livrarea deseurilor are loc discontinuu, iar alimentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor trebuie sa fie continua. Buncarul de deeuri servete pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deeuri, iar pe de alta parte aici pot fi detectate materialele neadecvate pentru incinerare si sortate, sau pot fi indrumate catre o pretratare. In plus, in buncar are loc o omogenizare a deeurilor. Prelucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii, astfel deseurile ce nu ard (materialele neadecvate incinerarii, cum ar fi materialele inerte, metalele feroase si neferoase) sunt eliminate, astfel incat functionarea instalatiei sa nu poata fi intrerupta, iar componentele voluminoase incinerabile trebuie maruntite inaintea incinerarii. Maruntirea deeurilor voluminoase inseamna o reducere de volum si astfel o mai buna folosire a spatiului disponibil din buncar si o incinerare mai eficienta a acestor deseuri. Daca in palnia de alimentare a unitatii de incinerare trec deseuri voluminoase nemaruntite , se poate ajunge la formarea unor dopuri si la nefunctionarea instalatiei.
Figura 4 Exemplu de dispozitiv de mrunire a deeurilor voluminoase , chiar n rampa de descrcare

La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere, care pot fi prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare. Maruntirea poate avea loc intr-o zona a buncarului rezervata in acest scop sau chiar inaintea intrarii deseurilor in buncar. Aici pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie excluse din deseurile municipale, pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca fiind voluminoase la preluare. Vezi brosura privind "Tratarea mecanica a deseurilor"! Capacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire va fi adaptata cantitatii de deseuri voluminoase receptionate anual. In hala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai joasa comparativ cu zona invecinata, pentru a evita imprastierea emisiilor si a prafului. Aerul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr-un filtru biologic. Alimentarea in camera de incinerare Palniile de umplere sunt de regula astfel gradate, incat sa asigure o functionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. Deseurile din palnia de umplere ajung printr-un put de umplere in instalatia de alimentare. Figura 5. Vedere plnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare

Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce inchide palnia de umplere, pentru a evita palpairea flacarii din camera de incinerare. Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice prin alinierea directa la gratarul de incinerare. Incinerarea propiu-zisa Pentru incinerarea deseurilor se folosesc, de regula, instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar Indiferent de sistemul cu gratar folosit, structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza, peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. Gratarul poate fi orizontal sau putin inclinat. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune inversa. In ambele cazuri, barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa. Figura 6. Vedere cuptor cu gratar

Figura 6. Alimentarea cu aer pentru o incinerare completa

Figura 7. Schema cuptorului cu gratar Cuptorul este format din 5 zone de combustie.Acestea se observ n figura 7 i sunt descrise mai jos.

De asemenea, procedeul de incinerare se imparte in 5 faze, ce se intrepatrund in mare masura: uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 0C prin intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei, astfel avand loc indepartarea umezelii. degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste 250 0C se exclud materiile volatile. Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale. Procesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii.. arderea completa: in cea de-a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere completa a deseurilor. gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt oxidate in procesul de piroliza. Cea mai mare parte a deseurilor se oxideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 1000 0C. post-combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a CO din emisii exista mereu o camera de post-combustie. Aici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in vederea realizarii incinerarii complete. Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim 2 secunde la 850 0C. Trecerea de la o faza la alta depinde de compozitia si valoarea calorica a deseurilor de incinerat. Pentru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere. In acest scop sunt instalate arzatoare ce functioneaza cu gaz, ulei, praf de carbune sau orice alt tip de combustibil, ce au rolul de a preincalzi camera de ardere si de a intretine flacara in cazul unei compozitii mai dificile a deseurilor. Cand camera de ardere a atins temperatura corespunzatoare, atunci deseurile pot fi aprinse cu ajutorul arzatoarelor de aprindere, instalate in camera de ardere. Cuptorul este format din 5 zone de combustie. Acestea se observa in figura 7 si sunt descrise mai jos. Alimentarea cu aer se face atat prin barele gratarului de jos in sus (alimentarea primara), cat si cu ajutorul unor dispozitive suplimentare prevazute in camera de ardere (alimentarea secundara).

Masurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu. Deoarece compozitia deseurilor varaiaza in limite largi si amestecarea inainte de incinerare nu asigura omogenizarea totala a deseurilor, miscarea gratarelor si masurarea aerului de combustie sunt mereu adaptate la situatia de functionare a cuptorului. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ Cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului, de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar.

Figura 9. Vedere schema principiului de functionare a unui cuptor rotativ

In functie de tipul instalatiei de alimentare, deseurile solide trebuie maruntite inainte de introducerea acestora in cuptor. In cazul deseurilor voluminoase, acestea intotdeauna trebuie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri. Datorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului, transferul deseurilor dintr-un capat in altul a cuptorului este realizat usor. In functie de temperatura de ardere, dispozitivul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. In cazul unor temperaturi de 1150 C cenusa este aglomerata, iar la temperaturi de 1300 C cenusa este topita si vitrifiata. De asemenea, cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse in cuptorul rotativ pentru aglomerare sau vitrifiere. Deoarece temperaturiile de ardere intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare, cum ar fi camera de post-combustie, sau echipamentele de recuperare a energiei, trebuie proiectate pentru a rezista la astfel de temperaturi ridicate.

Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor, urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor, cum ar fi eliminarea cenusei, tratarea emisiilor, recuperarea energiei, etc. sunt asemanatoare. Tratarea, respectiv eliminarea cenusei reziduale Cenusa reziduala rezulta in urma incinerarii. Ea consta in principal din material neincinerabil cum ar fi silicati nedizolvabili in apa, oxizi de aluminiu si fier. Cenusa reziduala pura contine, in general, urmatoarele 3 - 5 % material neincinerat, 7 - 10 % metale feroase si neferoase, 5 - 7 % granule mari, 80 - 83 % granule fine. La incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lichide. Cenusa reziduala se elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. Cele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precum si impiedicarea infiltrarii de aer fals. In acest scop sunt oferite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale, dependente in parte de sistemul de tevi folosit. Eliminarea prin gratar are loc exclusiv prin intermediul fortei gravitationale in puturi de cadere, ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale. Figura 10. Exemple de instalatii de eliminare a cenusii cu apa

Problema principala la eliminarea prin gratar consta in temperatura ridicata a cenusei reziduale, ce poate fi intre 600 - 900 0C. Printr-un surplus de aer prea scazut se poate atinge punctul de inmuiere a cenusei reziduale (950 - 1000 0C), astfel putandu-se transforma intr-o stare pastoasa. Stingerea cenusei reziduale se poate face prin sisteme cu apa. Figura 11. Vedere schema dispozitiv de eliminare a cenusii

Metodele de tratare ale cenusei reziduale depind de componenta deseurilor incinerate, de legislatia in vigoare si posibilitatile economice. Principalele metode de tratare a cenusei reziduale sunt: imbatranirea cenusei reziduale

separarea materialului fin vitrificare. Figura 12 Vedere cenus de fund

Utilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate pot fi: material de umplutura pentru constructii de baraje, de drumuri, de pereti de protectie, etc. Cenusa nu poate fi utilizata in umplerea zonelor cu o panza freatica bogata. Tratarea si valorificarea altor emisii Deseurile fac parte din resursele energetice secundare combustibile. Resursele energetice secundare reprezinta cantitatile de energie sub toate formele care contin inca un potential energetic ce poate fi utilizat in trei directii: termica, electroenergetica si combinata. Recuperarea sub aspect termic are loc prin utilizarea aburului sau a apei calde obtinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a proceselor: tehnologice; de incalzire; ventilatie; climatizare; alimentarea cu apa calda menajera a consumatorilor urbani. Absolut necesara este racirea fumului rezultat in urma incinerarii deseurilor menajere de la 1000 1200 0C pana la 200 - 300 C, aceasta reducere a temperaturii este necesara si din motive tehnice procedurale, deoarece procedeele de purificare a fumului necesita temperaturi sub 350 0C. Racirea fumului provenit de la incinerarea deseurilor are loc de obicei indirect, adica prin schimbatoare de caldura recuperative aer-apa respectiv abur. Drept instalatie de transfer al caldurii serveste un cazan, in care caldura fumului (energie cinetica = energie a caldurii) se transfera intr-un purtator de caldura adecvat (abur sau apa). Cantitatea de energie recuperata este data de produsul dintre masa deseurilor tratate, puterea calorica inferioara a acestora si randamentul termic al ansamblului cuptor incinerare si cazan recuperator. O alta particularitate la incinerarea deseurilor consta in transportul mare de praf a fumului ce trebuie racit. Pentru evitarea impuritatilor de fum la cazan, ce pot conduce la acumulari ce minimizeaza durata de transport, sunt necesare o serie de masuri. Valoarea calorica viitoare a deseurilor va fi probabil mai mare decat cea de azi. Acest fapt este dovedit de cercetari ce determina influenta diverselor cote de reciclare asupra valorii calorice a deseurilor reziduale. Urmatoarele valori pentru obtinerea energiei din incinerarea deseurilor stau la baza datelor de pornire medii pentru instalatiile moderne de incinerare a deseurilor: valoarea calorica inferioara a deseurilor (Hu): 9,5 - 10 MJ/kg, randamentul de producere a aburului: 65 - 76 %, producerea de abur pe tona de deseuri: 1,9 - 2,4 tone, producerea de curent electric pe tona de deseuri, folosindu-se randamentele pentru producerea aburului si pentru curent la functionarea in condens: 350 - 400 kWh. Folosirea caldurii de incinerare pentru producerea de abur este categoric influentata de imprejurimi. In instalatii mai mari se produce in principal abur de calitate relativ ridicata (40 bar, 400 0C) in vederea producerii de curent, partial combinata cu incalzirea la distanta. In instalatii mai mici se produce in principal abur cu parametri mai scazuti (15 - 20 bar, 200 - 250 0C), ce se foloseste direct in scopuri de incalzire sau in domeniul industrial sub forma de caldura de proces.

Ca aspect energetic este interesanta incinerarea namolurilor din statiile de epurare. Aceasta combinatie are sens in special sub aspectul unei folosiri asigurate de caldura, deoarece conditionarea, asanarea si uscarea namolului necesita o alimentare ridicata cu energie la un nivel scazut. Epurarea gazelor reziduale Dupa arderea completa, epurarea gazelor reziduale este cea mai importanta posibilitate de a controla nivelul emisiilor evacuate din incinerator. Pentru separarea substantelor din gazele reziduale evacuate din camerele de ardere a incineratorului sau de la boiler, pot fi utilizate mai multe procedee, pentru alegerea si proiectarea carora trebuie luate in considerare urmatoarele elemente: substantele poluante specifice din gazele reziduale; tipul, volumul si schimbarile continutului gazelor reziduale; concentratiile maxime admisbile ale poluantilor in gazele epurate; evitarea, minimizarea si epurarea apelor uzate evacuate din instalatii; probleme in functionare (coroziune, uzura, murdarirea instalatiilor); temperatura gazelor la evacuarea din cosul de dispersie; evitarea, recuperarea si depozitarea reziduurilor; disponibilitati de suprafete pentru depozitarea reziduurilor. Materialele nocive apar in forma gazoasa sau sub forma de particule de impuritati. La purificarea fumului se efectueaza mai intai o eliminare a materialelor sub forma de particule, iar apoi o indepartare a impuritatilor gazoase. Instalatiile moderne de purificare a fumului vor indeparta materialele nocive din fum pe cat posibil cantitativ. De aceea ele sunt structurate in mai multe etape si necesita un mare efort financiar. Eliminarea prafului, adica indepartarea impuritatilor sub forma de particule, se efectueaza inaintea spalarii fumului, pentru a nu solicita acest din urma procedeu. Aparatura de urmarire a instalatiilor este necesara pentru monitorizarea exploatarii corecte a arderii, procedurii de abur si nivelului de epurare a gazelor reziduale si pentru prevenirea aparitiei de situatii neprevazute in functionare. Nivelul de monitorizare si urmarire a acesteia depinde de tipul de deseu incinerat si de cerintele legale. Dupa alegerea aparaturii si a punctelor de amplasare a aparaturii trebuie acordata atentie reproductibilitatii adecvate si fiabilitatii functionale necesare a aparaturii. Piroliza si gazarea deseurilor Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei: procedee necomplicate, care sa poata functiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10 tona/h; posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime; posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic; flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor; evitarea in mare masura a impactului asupra mediului. Cu ajutorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. Volumul deseurilor se reduce considerabil si se transforma intr-o forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor. La o incinerare conventionala, procesele de uscare, degazare, gazare si incinerare au loc intr- o singura camera. La piroliza, unele dintre aceste procese partiale pot fi executate in reactori separati, astfel incat degazarea si gazarea sa devina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare. Piroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s-a putut impune in fata incinerarii deseurilor, din cauza diverselor probleme si a redusei disponibilitati. Insa se are in vedere utilizarea pirolizei in combinatie cu incinerarea la temperaturi inalte. Aici, gazele pirolitice obtinute se vor folosi intr-o a doua etapa procedurala la incinerarea si vitrifierea cocsului pirolitic. Degazarea Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic, eliminandu-se compusi, cum ar fi oxigenul, aerul, CO2, aburul etc. In intervalele de temperatura intre 150 - 900 0C se elimina materii volatile, iar compusi de carbohidrati se descompun. Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente de componenta materialului initial, de parametrii de functionare ai instalatiei, de conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. Urmatoarele produse finite pot aparea:

combustibil respectiv, materii prime sub forma de asfalt, ulei, gaze de ardere, apa de condens cu impuritatile dizolvate in ea, reziduuri cum ar fi cocs, metale, sticla, nisip etc. Pentru unele produse provenite din piroliza exista o piata limitata. In special uleiurile provenite din degazarea anvelopelor uzate se pot folosi drept materie prima in industria chimica sau petroliera. Conditia este insa ca instalatia pirolitica sa se afle in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei. Acelasi lucru este valabil si pentru gazul pirolitic, ce trebuie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza. Gazarea Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in combustibil gazos. Gazarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reactiv, ce transforma reziduurile carbonizate in alte produse gazoase. Gazarea, la fel ca si piroliza, este un procedeu de sine statator, insa si un proces partial al incinerarii. Produsele ivite ca urmare a gazarii sunt, in functie de solutia gazanta, gaz slab, aburi, etc. Energia necesara reactiei pentru procesul de gazare se produce prin incinerarea partiala a materialului organic in interiorul reactorului. Procedeele executate la temperatura inalta in intervalul de temperatura intre 800 - 1100 0C livreaza cea mai mare cantitate de gaz, care este insa cu o valoare calorica scazuta. Este de dorit o valorificare imediata a gazelor intr-o camera de ardere ulterioara, deoarece astfel se poate valorifica si caldura. Gazul de generator prezinta o valoare calorica mai scazuta decat gazul pirolitic, insa comparativ cu volumul deseurilor intrate in proces, rezulta un volum de gaz mai mare decat la piroliza. Reziduurile solide din procesul de gazare sunt similare celor provenite din incinerare, ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazut de carbon. Apa reziduala provenita din piroliza Apa reziduala provenita din piroliza se compune din umiditatea deseurilor, apa de descompunere si apa de incinerare, mai putin apa care s-a consumat in timpul reactiei. Apa reziduala provenita din piroliza paraseste reactorul sub forma de abur si apare dupa racirea gazului drept condensat. Apele reziduale cu continut organic mare, in special in cazul pirolizei deseurilor necesita o pretratare chimico-fizica, deoarece materialele nocive pot fi reduse in instalatii de epurare biologice numai partial. O alta posibilitate a evitarii materialelor nocive in apele reziduale este descompunerea termica a gazelor de ardere mocnita. Coincinerarea deseurilor De cand deseurile si combustibilii alternativi produsi din acestea prin diferite metode de tratare au fost acceptati ca surse de energie, sunt folositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale, in principal, in centralele electrice, fabricile de ciment si otelarii. Deseurile municipale nu sunt, de regula, considerate materia prima pentru sistemele industriale de ardere si sunt folosite numai in calitate de combustibili alternativi. In schimb, datorita densitatii lor precum si proprietatilor lor chimice si fizice, un mare numar de deseuri de productie sunt folosite in sistemele de ardere industriala. Folosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare. Avantajele coincinerarii: reducerea cantitatii de deseuri depozitate; valorificarea energetica a deseurilor acolo unde valorificarea materiala nu este posibila; conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei. Coincinerarea in centralele electrice Centralele electrice ca uzine producatoare de electricitate sunt proiectate pentru folosirea eficienta a combustibililor conventionali. Insa ele pot fi adaptate si pentru utilizarea combustibililor alternativi. Folosirea deseurilor si a combustibililor alternativi este limitata de urmatoarele elemente: posibilitatile de stocare a acestora in centralele electrice; cerintele de pretratare a deseurilor pentru a le aduce intr-o forma utilizabila sistemelor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale;

comportarea deseurilor pe durata procesului de combustie, respectiv reducerea procesului de combustie prin depunerea pe peretii cuptorului, aparitia coroziunii si influentarea sistemelor de epurare a gazelor reziduale. Coincinerarea in cuptoare de ciment Un aspect esential in fabricarea cimentului il reprezinta producerea clincherului in cuptorul rotativ. Materia prima pentru producerea clincherului este uscata si incalzita pana la 1400 C si datorita reactiilor chimice ce au loc se formeaza clincherul de ciment. Indiferent de metoda de fabricare, obtinerea clincherului este un proces de conversie in care materialele folosite (combustibili si materii prime) sunt consumate sau integrate in produsul final. Datorita temperaturilor inalte din cuptorul de ciment, continutul organic al combustibililor alternativi este distrus in totalitate. Cateva caracteristici ale procesului de fabricare a clincherului, in cazul utilizarii combustibililor alternativi, ar fi: prelungirea timpului de stationare a gazelor reziduale in cuptorul rotativ la temperaturi de peste 1200 C; folosirea cenusei rezultate de la arderea combustibililor alternativi ca parte componenta a clincherului impreuna cu alte materiale; fixarea din punct de vedere chimic si mineralogic in clincher a elementelor aflate in concentratii foarte mici. Caracteristicile combustibililor alternativi utilizati in fabricile de ciment trebuie stabilite clar, deoarece deseurile utilizate in producerea clincherului pot schimba concentratia anumitor elemente in produsul final. Procedee de uscare a deseurilor In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a obtinut-o uscarea namolului. La alegerea procedeului este important daca namolul este puternic mirositor sau nu. In cazul namolului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare, cum ar fi uscarea cu pat fluidizat cu recirculare de vapori. Aici apa transformata in abur poate fi condensata, iar mediul fluidizant (abur supraincalzit) este introdus in circuitul procedural. Mirosurile sunt astfel in mare parte excluse. La uscarea cu transmitere, mediile de uscare cum ar fi gazele reziduale, aburul supraincalzit ori vapori sau aerul, se afla in contact direct cu namolul si preiau apa ce se evapora din acesta. La sistemele inchise cu abur supraincalzit, un condensator realizeaza condensarea aburului in exces. La sistemele deschise, gazele reziduale inca fierbinti parasesc uscatorul impreuna cu aburul. La uscarea cu contact, caldura este condusa direct catre materialul de uscat. Namolul si mediul de incalzire sunt separate prin diferite tipuri de pereti. Figura 13. Tipuri de tehnologii de uscare

In functie de alimentarea cu caldura se regasesc in principal urmatoarele tehnologii de uscare: 1. Uscarea cu contact: uscator cu pelicula, uscator cu disc, uscator cu pat fluidizat. 2. Uscarea cu transmitere:

uscator cu cilindru rotativ, uscator cu suspensii, uscator cu etaje, uscator cu banda. La uscarea namolului din statiile de epurare rezulta si alte substante volatile. Gazele ce nu pot fi condensate, pot fi dezodorizate prin coincinerare in generatorul de caldura. Aceste uscatoare au rol de a reduce umiditatea din namolul orasenesc intr-un timp scurt, in vederea valorificarii materiale a acestuia in agricultura ca ingrasamant sau in vederea valorificarii energetice a acestuia in incineratoare, centrale electrice, cuptoare de ciment, etc.

Figura 15. Vedere schema uscator cu etaje

DEFINITII deseuri municipale = deseuri menajere de la populatie + deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii + deseuri din gradini si parcuri + deseuri din piete + deseuri stradale + deseuri voluminoase. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte - cu exceptia ambalajelor din deseurile industriale si a codurilor 15 02 02 si 15 02 03; 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat. fractie organica = fractie biodegradabila

namol orasenesc = namolul rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 19 08 05 Namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere deseuri din constructii si demolari = deseuri rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate) deseuri municipale periculoase = detergenti si dezinfectanti + vopsele, lacuri si diluanti + baterii si acumulatori uzati + pesticide si ierbicide + alte chimicale + becuri si tuburi fluorescente + echipamente electrice si electronice + medicamente. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 20 01 13 Solventi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Baze 20 01 17 Substante chimice fotografice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur 20 01 23 Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorfluorocarburi) 20 01 26 Uleiuri si grasimi, altele decat cele specificate la 20 01 25 20 01 27 Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase 20 01 29 Detergenti cu continut de substante periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice si citostatice 20 01 33 Baterii si acumulatori inclusi in 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati continand aceste baterii 20 01 35 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi 20 01 37 Lemn cu continut de substante periculoase deseuri de productie = deseuri rezultate direct din procesele de productie. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 02 Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor - cu exceptia codului 02 01 06 03....Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului 04 Deeuri din industriile pielariei, blanariei si textila 05 Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor 06 Deseuri din procese chimice anorganice 07 Deseuri din procese chimice organice 08 Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice 09 Deseuri din industria fotografica 10 Deseuri din procesele termice 11 Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa 12 Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice 13 Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi 14 Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti 15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si mbracaminte de protectie, nespecificate n alta parte - cu excepia ambalajelor din deeurile municipale 16 Deseuri nespecificate in alta parte - cu excepia codurilor 16 04 i 16 10 19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial - cu excepia codului 19 08 05