P. 1
Definitia Deseurilor

Definitia Deseurilor

|Views: 2,005|Likes:
Published by Aurelian Alexandru

More info:

Published by: Aurelian Alexandru on Jan 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2015

pdf

text

original

CURS 1 Definiţia deşeurilor Creşterea continuă a efectivului populaţiei umane determină creşterea producţiei, implicit creşterea consumului de resurse

, generând un impact semnificativ asupra mediului. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-şi satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creşterii confortului, a dezvoltării economice. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părţi ce nu mai pot fi utilizate denumite deşeuri. Interdependenţa dintre creşterea economică şi impactul activitaţilor economice asupra Capitalului Natural, datorită consumului de resurse şi implicit generarea deşeurilor ridică probleme la nivel global. Cherubini şi colab. (2008) afirmă că „Ecosistemele reciclează orice tip de deşeuri, şi conceptul însuşi de deşeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment. Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate în aşa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maxim de eficienţă astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizată.” Aşadar, sistemele ecologice sunt capabile să recicleze si să utilizeze resursele cu maxim de eficienţă, însă intervenţiile antropice perturbă toate procesele „...procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic. Spre deosebire de această situaţie, deşeurile activităţilor umane se acumulează în mare masură, neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse." (Botnariuc şi Vadineanu, 1982). Acest fapt impune adoptarea politicilor coerente însoţite de eforturi economice şi sociale în vederea unei utilizări raţionale a resurselor naturale. Producţia şi utilizarea resurselor variază semnificativ de la o ţară la alta. Conform statisticilor EEA (European Environment Agency), se consideră următoarele sectoare economice, in ceea ce priveşte impactul asupra mediului: furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport şi agricultură, însă şi mineritul, construcţiile precum şi diferitele activităţi industriale au un impact semnificativ asupra Capitalului Natural. În ceea ce priveşte eficienţa utilizării resurselor pe cap de locuitor, aceasta variază de asemenea, fiind de câteva ori mai mare în Europa de Vest şi Centrală faţă de Europa de Sud Est. Mai grav este faptul că se preconizează o creştere a utilizării resurselor spre anul 2020; consumul familial pe cap de locuitor este în creştere în toate ţările europene, atingând în ţările din Europa de Vest şi Centrală un nivel de circa patru ori mai mare decât din Estul Europei. Această situaţie este explicată de gradul de dezvoltare socioeconomic ale ţărilor respective, astfel, dacă în ţările mai sărace majoritatea populaţiei cheltuieşte puţin peste bunurile strict necesare, ţările dezvoltate îşi permit diferite tipuri de consum si confort. Consumul şi producţia, respectiv utilizarea resurselor implică seturi de activităţi în urma cărora rezultă deşeurile. Ciclul de viaţă al produselor de la extracţia resurselor la producţie şi consum, până la eliminarea deşeurilor este reprezentat în figura de mai jos (Fig.1.). Ciclul de viaţă de la extracţie la producţie, consum şi deşeuri (Mediul în Europa la a patra evaluare,Nr. 1/2007,

După cum se observă, generarea fluxului de deşeuri este direct corelată cu activităţile de producţie si consum, fapt care nu poate fi evitat, însa se pune problema epuizării resurselor, a deteriorării mediului, şi mai ales a prosperităţii speciei umane. O utilizare durabilă a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei activităţi antropice de la proiectarea produselor până la eliminarea lor sub formă de deşeuri, şi revalorificarea acestora din urmă sub formă de materie secundară şi energie sunt probleme ridicate la nivel global. Problema deşeurilor poate fi mai bine abordata cu ajutorul metodelor ce cuprind toate etapele ciclului de viaţă ale deşeurilor, adică o abordare integrată, respectiv studiul deşeurilor de la generarea produselor pană la depozitarea lor ca deşeuri; („from cradle to grave”). Fluxul de deşeuri (prelucrat după State of the environment report No 3/2003

Gestionarea deşeurilor ridică probleme foarte complexe, care necesită întreprinderea acţiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societăţii civile cu autorităţile locale, cu reprezentanţii guvernului şi de asemenea colaborarea intre state. De-a lungul timpului, această problemă s-a acutizat, mai ales in ultimele 2 secole, s-au dezvoltat diferite metodologii, accentuânduse o abordare integrată, considerând minimizarea cantităţii de deşeuri, gradul de poluare provocat şi mai nou, importanţa deşeurilor ca materii secundare. Însă şi in zilele noastre, până şi cele mai dezvoltate ţări întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte aplicabilitatea lor. Pentru a găsi cea mai bună metodă de management al deşeurilor, respectiv pentru a minimiza impactul acestora asupra Capitalului Natural este importantă raportarea la o scară adecvata de timp şi spaţiu si bineînţeles trebuiesc luate în calcul efectele cumulative. În orice caz primul pas care trebuie făcut este acela de a identifica principalele tipurile de deşeuri, de a le încadra într-o categorie. Un material poate avea calitatea de produs, subprodus sau deşeu. Produsul este materialul principal (primar), cel care face obiectul activităţii tehnologice de bază. Subprodusul este un produs secundar intr-un proces de fabricaţie (al unui produs primar), adică este un material auxiliar, care rezultă ca insoţitor al produsului primar şi care, in urma unor prelucrări, poate fi reintrodus in fluxul de fabricaţie al produsului primar sau poate să constituie material primă pentru alte industrii. Deşeul reprezintă materialul refolosibil sau nu, care nu mai poate fi valorificat direct in procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitand depozitarea in condiţii de asigurare a protecţiei mediului. Deşeul ultim (reziduul) reprezintă un material, produs sau substanţă obţinute in urma unui proces de producţie, transformare sau utilizare, ce nu mai poate fi valorificat prin reciclare sau reutilizare, necesitand depozitarea in condiţii de protecţie a mediului. In concluzie, prin deşeu (conform legilor in vigoare) se inţelege orice produs (substanţă) auxiliar, rezultat in urma unui proces biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi folosit ca atare şi pe care deţinătorul nu-l mai utilizează sau pe care are intenţia ori obligaţia să nu il mai utilizeze. Clasificarea deşeurilor La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deşeurilor precum şi metode standard de gestionare a deşeurilor, sarcină ce întâmpină dificultăţi datorită unor cause cumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem de monitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economică a unor state. Ca un exemplu concludent, în România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă de date, pentru monitoringul deşeurilor la nivel naţional. Deşeurile pot fi clasificate in funcţie de mai multe criterii:

• în funcţie de provenienţa lor; • în funcţie de consistenţă; • în funcţie de biodegradabilitatea lor. După sistemul EEA (European Environment Agency) deşeurile pot fi impărţite în următoarele categorii: deşeuri periculoase; deşeuri municipale; nămoluri de epurare; deşeuri de la ambalaje, deşeuri de la producerea energiei electrice, deşeuri electronice. 1) O primă clasificare a deşeurilor, după destinaţie, arată constituirea a două subgrupe: deşeuri recuperabile şi deşeuri irecuperabile (reziduuri). 2) Din punct de vedere chimic, deşeurile se impart in: deşeuri organice şi deşeuri anorganice. 3) După caracteristicile principalilor constituenţi, deşeurile pot fi: - deşeuri combustibile: hartie, cauciuc, mase plastice, lemn etc. - deşeuri fermentabile: resturi alimentare, legume, fructe etc. - deşeuri inerte: metale, sticlă, ceramică etc. - deşeuri fine: cenuşă, zgură, praf, pămant etc. 4) Din punct de vedere biologic, se deosebesc: - deşeuri biodegradabile, adică acele deşeuri care sunt descompuse de bacteriile aerobe şi anaerobe; - deşeuri nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice. 5) Din punct de vedere al naturii şi locului de producere, deşeurile se clasifică: a) Deşeuri menajere, adică acele deşeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deşeurile metabolice şi deşeurile periculoase componente); b) Deşeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulaţie publică şi provin din activitatea cotidiană a populaţiei, de la intreţinerea spaţiilor verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide din atmosferă; c) Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere, adică deşeurile provenite de la mica sau marea industrie, din comerţ, din sectorul public sau admmistrativ care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate şi depozitate impreună cu acestea; d) Deşeuri voluminoase sunt deşeuri solide de diferite provenienţe, care din cauza dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sistemele obişnuite de precolectare sau colectare, necesitand o tratare diferenţiată; e) Deşeuri din construcţii, adică deşeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile; f) Deşeuri agricole, provenite din unităţile agricole şi zootehnice (gunoi de grajd, dejecţii animaliere, deşeuri de la abatoare şi din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui,

are un potenţial mare de poluare. care sunt de obicei depuse la gura minelor sau sunt depozitate în halde de steril. care poluează toate tipurile de ecosisteme. poluează ecosistemele terestre. care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre. fragmente de roci.).legumelor etc. ridică mari probleme. zguri. a apelor subterane dar şi emisiile din procesul de rafinare al petrolului. introduse in mediul inconjurător. Deşeurile de acest tip sunt foarte periculoase din cauza substanţelor toxice conţinute. animalelor sau omului. Deşeuri ce provin din diferite activităţi industriale. dăunează plantelor. radioactive sau de altă natură care. pesticide. marile puteri militare sunt din ce în ce mai preocupate de dezvoltarea acestei ramuri. rezultate în urma exploatării cărbunilor. g) Deşeuri industriale. Printre aceştia putem enumera: fenoli. h) Deşeuri spitaliere. explozive. apele de suprafaţă şi cele subterane (prin scurgeri şi infiltrări) şi cel mai grav este faptul ca efectele persistă timp îndelungat. Deşeuri din construcţii şi demolări . are un impact semnificativ asupra mediului precum si asupra sănatăţii umane. foarte periculoase. industria forestieră. până la depozitarea materialelor reziduale. Industria energeticii nucleare a luat un mare avânt în ultimul secol. Industria chimica. unităţilor sanitare şi care sunt incinerate in crematoriile spitalelor. mai ales metalele grele. inflamabile. genereaza compuşi chimici organic şi anorganici toxici. de la procesul de exploatare a materiei prime şi prelucrare. în procesul de producere a energiei electrice se consideră în primul rând depozitarea haldelor de steril. solvenţi cloruraţi. minereuri ce nu mai sunt utilizate. Diferitele activităţi industriale constituie surse de poluare. industria băuturilor. care cuprind deşeurile toxice. care are doua mari ramuri: producerea de energie şi energetic nucleară. cianuri. care cuprind deşeurile rezultate din desfăşurarea proceselor tehnologice. Industria energetică. corozive. i) Deşeuri periculoase. importante de luat in calcul. aldehide. materiale plastice. fluoruri. provenite din activitatea spitalelor. Atunci când vorbim despre industria prelucrătoare considerăm diferitele activităţi de producţie: din industria alimentară. Deşeuri ce provin din minerit În urma extracţiei de minereuri rezultă diferite tipuri de materiale. industria textilă. În ceea ce priveşte problema generării deşeurilor. însă generarea şi depozitarea deşeurilor radioactive rezultate. infecţioase.

. însă. deşeuri înţepătoare: seringi. şcoli. mărunţite şi apoi depozitate. . iar reciclarea. lenjerie. Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca. Europe's environment: the third assesment). Conform EEA. Ele pot fi grupate în trei mari clase: deşeuri infecţioase. acestea sunt constituite din resturi vegetale. Pentru aceasta el are nevoie de energie. Aceste deşeuri trebuiesc neapărat sterilizate. din păcate nu toate ţările le reciclează. Aceste deşeuri. unde intră tifoane. carton. ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane. Un material foarte periculos se consideră a fi azbestul. manuşi chirurgicale etc. cuţite şi deşeuri menajere: deşeuri din hârtie. ce provine din renovarea sau demolarea construcţiilor vechi (EEA. tratarea şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane. deşeuri menajere. noxe. de cele mai multe ori toxice. nu numai activitatea creatoare de bunuri. în general variază de la o ţară la alta. lamele. dar şi acelea colectate de la instituţii. în al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior în produse de nivel calitativ superior. ace. bandaje. renovărilor de clădiri. Deşeuri ce provin din activităţi agrozootehnice Activităţile agricole generează de asemenea deşeuri. dejecţiile animalelor. Obligatoriu însă din această activitate apar produse secundare. deşeurile municipal sunt considerate a fi acele deşeuri rezultate din gospodării. mase plastice. Deşeuri municipale Nu există o definiţie unanim acceptată în ceea ce priveşte deşeurile municipale. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă o buna sursă de materie secundara. intreprinderi mici. PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului. constituind surse de poluare. deşeuri care sunt similare cu cele colectate de la gospodării. demolării. si necesită o atenţie deosebită din cauza faptului că pot reprezenta o sursă de ingraşăminte sau pot fi folosite ca şi combustibili însă numai dacă sunt gestionate corect. Deşeuri generate din activităţi medicale Deşeurile medicale infecţioase (DMI) au un impact semnificativ atât asupra mediului cât şi asupra sănătăţii umane. sticla. chiar şi de la o regiune la alta. inutile.Aceste deşeuri sunt constituite din materiale ce rămân în urma construirii. aşadar. ele sunt depozitate. prin acumulare. poluanţi pun în pericol. colectate de municipalităţi.

printre care se numără pesticidele. Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale. Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările dezvoltate este foarte mare (430 – 800 kg/an pe cap de locuitor) şi în continuă creştere. mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu. Deoarece se degradează încet. Sterilul.. ca: cianură. de exemplu. cu consecinţe devastatoare.se menţin activ în mediu mulţi ani. Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale. extracţiei. Proporţii catastrofale au luat deversările industriale în râul Rein. . Unităţile miniere folosesc chimicale toxice. dioxina etc.Actualul flux de materiale este nedurabil. adesea cu consecinţe necunoscute. Chimia modernă a pus în folosinţă noi chimicale sintetice. Cererea de produse din lemn şi hârtie. În ţările în curs de dezvoltare acest material este deversat. care nu sunt atât de omniprezente pe cât sunt de persistente. direct în lacuri sau râuri. în cea mai mare parte. materiile plastice. iar în multe părţi ale lumii. Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70% din pădurile virgine mari rămase pe planetă. acumulează apa pe care o furnizează în anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric. prelucrării şi depozitării deşeurilor. provocând perturbări în sistemele endocrin şi reproducător. în industria chimică. Pădurile sănătoase asigură servicii vitale în cadrul ecosistemelor: de pildă stăvilesc eroziunea. în lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice. continuă să se răsfrângă asupra pădurilor având consecinţe ambientale grave. ceea ce a redus diversitatea speciilor. unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare. adesea. benzinării etc. vieţuitoare şi mediu. Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală. făcând necesară aplicarea insecticidelor. Deşeurile periculoase sunt formate. Produşii organici persistenţi (POP). iar un sfert din acestea sunt deversate în ocean. Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice. este descărcat. în locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate. adesea. datorită distrugerii ambientale. rafinării. ambientale şi economice teribile în multe regiuni ale lumii. respectiv restul de minereu îmbibat cu substanţe toxice care rămâne după separarea metalului. găzduind peste % din speciile de pe glob. Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate în locuri neamenajate. industria metalurgică. POP se adună în ţesuturile grase când trec în lanţul alimentar. plantaţiile forestiere cu o singură specie au înlocuit codrii seculari. ateliere auto. Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om.

de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană.  Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase. modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta. Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare a localităţilor (serviciu public local de gospodărie comunală. condus. livrarea şi primirea deşeurilor de producţie. refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte. (3) producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate. pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii. (2) primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor care abrogă începând cu anul 2007 martie.În ţările industrializate deşeurile menajere solide. în vederea eliminării lor. dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane. în vederea valorificării sau eliminării acestora. organizat.  Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare.  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. de obicei. Legea 27/2007 pentru modificarea OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor prevede: (1)deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri. De exemplu. iar prin putrezirea materiei organice se formează metan – un gaz de seră cu o capacitate de încălzire globală de 21 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon. deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase. având urmări ambientale. CURS 2 Prevederi legislative Legislaţia europeană care include prevederi relevante referitoare la planificarea deşeurilor este reprezentată de:  Directiva 2006/12/CE privind deşeurile. Legea nr. (1). OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor. deşeurilor menajere. reglementat. monitorizat şi controlat de . coordonat. sunt îngropate sau incinerate. trebuie să se efectueze numai pe bază de contract. Doar în ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a început să scadă în ţările dezvoltate. datorită costurilor în continuă creştere a depozitelor de deşeuri. pe baza unui contract.

[4] Pentru aderarea la Uniunea Europeană Romania a trebuit să implementeze in legislaţia sa aceste directive. colectarea şi transportul deşeurilor municipale. Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată.autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare. În perioada elaborării PRGD au fost identificate proiectele referitoare la gestionarea deşeurilor existente la nivelul judeţului. transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de ”precolectarea. In februarie 2008 la nivel european acquisul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. care pot fi grupate în trei categorii:  Proiecte PHARE CES 2003 – care sunt deja aprobate şi urmează a fi implementate în perioada 2007-2008 Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor prin implementarea Proiectelor de gestionare a deşeurilor aflate în pregătire la nivelul judeţului . Principalele directive sunt:[6] · Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile · Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE) · Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE) · Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor · Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor · Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice ·Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase in echipamentele electrice şi electronice ·Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz · Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului 87/101/CEE) · Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori · Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor · Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) · Directiva Consiliului86/278/CEE privind protecţia mediului şi in particular a solurilor cand se utilizează nămoluri provenite din epurare in agricultură Atingerea obiectivelor şi ţintelor Covasna. inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”.

staţii de tratare mecano-biologică. − O sinteză a proiectelor este prezentată în tabelul de mai jos. colectare si gestionare a deseurilor în zona Întorsura Buzăului Gestionarea selectivă a deseurilor in zona Baraolt. Harghita). colectare selectivă. staţii de sortare. Gheorghe Fondul mediu de pentru CV Achitiţionare de utilaje pentru valorificarea deşeurilor lemnoase comunale finalizat − În anexa 4 sunt prezentate detalii pe componente ale proiectelor identificate: colectare în amestec.   Proiecte PHARE CES 2005 – care sunt aprobate şi urmează a fi implementate în perioada 20082009 Sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel de judeţ – care urmează să fie finanţate prin fonduri structurale (judeţele Covasna. Covasna Amenajare insule de colectare deşeuri şi construire rampă tehnologică Târgu Secuiesc. Analiza posibilelor alternative de gestionare a deşeurilor municipale prin implementarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţele Harghita şi Covasna” Proiectul de asistenţă tehnică ISPA . având un Master Plan aprobat. Alte tipuri de proiecte. Covasna An estimat finalizare 2008 Observaţii CV 2008 PHARE CES 2005 CV 2009 CV 2009 Sistem integrat de gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului CV HR Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţele Harghita şi Covasna 2012 Documentaţia pentru aplicaţia de finanţare este pregătită prin Asistenţă Tehnică finanţată prin măsura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 013-6 SC TEGA SA . jud. Tip proiect PHARE CES 2003 Judeţ CV Denumire proiect Gestionarea selectivă a deşeurilor în oraşul Covasna Sistem de salubrizare. în continuare vor fi prezentate: • criteriile de alegere şi evaluarea rezultatelor pentru locaţiile noilor depozite conforme.„Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţele Harghita şi Covasna – se află în derulare în momentul elaborării PJGD. depozite. jud. Consultantul a realizat o evaluare comprehensivă a opţiunilor pentru sistemul de management al deşeurilor pentru judeţele Harghita şi Covasna. staţii de compostare.SF. • criteriile de stabilire şi evaluarea rezultatelor alternativelor tehnice optime pentru judeţ. staţii de transfer. studiul de fezabilitate fiind în faza finală de elaborare. Ţinând cont de analizele şi evaluările făcute de firma de consultanţă care a elaborat Master Planul şi draftul studiului de fezabilitate. analiză care va permite judeţelor să îndeplinească .

Din analiza realizată de consultant rezultă că Opţiunea 3. două depozite care să deservească judeţul Harghita (respectiv in zona de est si de vest a judeţului) şi un depozit ecologic pentru judeţul Covasna. • Principala recomandare a Consultantului este de a dezvolta un Centru integrat de gestiune a deşeurilor (CIMD). De asemenea. Opţiunea 1 presupune transportul deşeurilor in judeţul Braşov pentru tratare şi depozitare. pentru că judeţul poate avea un control şi o influenţă mai mare asupra sistemului de costuri. 2. Conceptul Centrului Integrat de Management al Deşeurilor este acela de a asigura toate facilităţile necesare într-un singur amplasament. Comparaţia a fost realizată folosindu-se o analiză a riscului bazată pe estimări ale costurilor în variante optimistă şi pesimistă pentru fiecare opţiune. Opţiunea 3 presupune crearea unui depozit ecologic/centru integrat de management al deşeurilor pentru a deservi întregul judeţ. Trebuie creat în cadrul judeţelor o întreagă reţea ce va cuprinde infrastructura pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor.noile reglementări şi standarde în domeniul deşeurilor Această matrice cuprinde analiza Consultantului şi prezintă soluţia optimă recomandată. 3. riscul creşterii taxelor de salubritate este mai scăzut decât în celelalte opţiuni. În urma acestei propuneri. Opţiunea 2 presupune transportul deşeurilor în judeţul Harghita. o platforma tehnologica 2. membrii Comitetului de Coordonare al proiectului din . Scopul este de a proteja mediul înconjurător şi de a asigura buna gestiune a diferitelor fluxuri de deşeuri în funcţie de compoziţia şi natura lor specifică. in baza analizei cash-flow-ului discountat şi a analizei probabilităţii exista o preferinţă pentru construirea a trei depozite ecologice. construirea unui depozit ecologic care să deservească întregul judeţ Covasna este mai puţin costisitoare decât celelalte opţiuni. au fost calculate costurile de investiţie si de operare pentru fiecare opţiune cu scenariile pesimist şi optimist pe perioada de viaţă a proiectului – 20 de ani. Avantajele plasării tuturor facilităţilor într-o singură locaţie sunt: un control mai bun al gestiunii. Un Centru Integrat de Gestiune a Deşeurilor cuprinde: 1. staţii de sortare si tratare biologica 4. celulele de depozitare 3. Se poate concluziona că. serviciile de colectare îmbunătăţite şi dezvoltate. clădirile administrative şi cele pentru service a) Stabilirea locaţiilor pentru noile depozite În Masterplan au fost studiate 3 opţiuni pentru judeţul Covasna privind amplasarea depozitului ecologic: 1. • Toate depozitele ecologice ilegale trebuie închise şi reabilitate. Astfel. economie financiară şi logistică simplificată.

6. 9. Condiţiile geologice şi geotehnice/ Vecinătatea resurselor de apă . Consilii locale. determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie. Preferinţele autorităţilor locale. 16 hectare între localităţile Moacşa şi Leţ. Condiţiile geografice. 3. Vulnerabilitate / Calamităţi naturale. culturală. evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din Plan. Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului. Impact ambiental/ Distanţe faţă de aşezări umane. Rezultatele monitorizării vor fi publicate după cum este cerut de normele legale în vigoare şi vor fi folosite pentru:     determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor. revizuirea calendarului de planificare. ca acest teren să se situeze pe o rază de 15 km de reşedinţa judeţului. Titlul de proprietate / Disponibilitatea terenului. informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD. În prezent terenurile sunt în proprietatea publică a Judeţului Covasna şi există Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru un Centru integrat de gestiune a deşeurilor: Sistemul de monitorizare Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor va urmări progresul judeţului în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către ARPM. Până la urmă s-a ales un amplasament de aprox. Consultantul a propus.judeţul Covasna au hotărât identificarea unui teren potrivit în judeţ. Specialiştii Consiliului Judeţean Covasna şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna au analizat mai multe locaţii propuse. publicului şi alte organizaţii interesate. 2. 8. Criteriile prioritare care au stat la baza alegerii locaţiei noilor depozite sunt: 1. Puncte sensibile/ importanţă arheologică. Atitudinea publicului implicat. 10. Infrastructură disponibilă şi drumuri de acces. 4. 5. Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor include:   . Pedologia terenului / folosinţa curentă a terenului. 7. ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare.

minimizarea şi prevenirea cantităţilor de deşeuri. nivelul de educaţie. Acest lucru poate fi pus pe seama gradului . vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor. împreună cu sisteme adecvate de feedback la nivel regional şi naţional. Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”.. a unor studii speciale. atitudini. De asemenea intervin şi alţi factori. cum ar fi: comportamentul oamenilor.    identificarea întârzierilor. Strategia universală este aceea de a minimiza cantitatea de deşeuri respectiv cea de resurse naturale utilizate. aceea de depozitare a deşeurilor. depozitarea. după cum urmează : • • • Variaţie pozitivă faţă de intenţii Variaţie negativa faţă de intenţii Nici o variaţie. concepţii. publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului. 4. incinerarea. reciclarea. Minimizarea ţine mai mult de o parte conceptuală. 2008). mult utilizată în zilele noastre şi se incearcă a fi susţinuta prin diferite instrumente: perceperea taxelor „pay as you through”. 2. în ciuda faptului că prezinta cele mai multe efecte negative. promovate de EEA (European Environment Agency ) şi adoptate de majoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de: 1. si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei (Cherubini şi colab. recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului. piedicilor şi deficienţelor din calea implementării Planului. dacă este necesar.willingness to pay”. Cele mai acceptate şi promovate metode în gestionarea deşeurilor sunt minimizarea cantităţilor de deşeuri si reciclarea. Metodologia de monitorizare Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare. 3. gradul de dezvoltare al societăţii. . CURS 3 Strategii de gestionare a deşeurilor Tendinţele în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. publicarea. Cea mai utilizată metodă a fost şi este in continuare în unele ţări.

de dezvoltare al ţărilor. Minimizarea cantităţilor de deşeuri (prelucrat după Topic report No 2/2002. dezvoltarea economică. Prevenirea şi minimizarea fluxului de deşeuri Conform standardelor europene. lăsând problemele legate de mediu (impactul deşeurilor asupra CN. prevenirea deşeurilor reprezintă prevenirea. însă îşi pot dezvolta şi aplica tehnologii moderne de gestionare a deşeurilor şi în acelaşi timp le diferenţiază net nivelul de educaţie. reducerea la sursă a fluxului de deşeuri şi reutilizarea produselor. Astfel. cum ar fi scăderea gradului de toxicitate (deşeurile periculoase) şi reciclarea (conform EEA). au ca strategie politică. ţări care reprezintă forţe economice. dar şi scop general. precum şi existenţa instrumentelor legale. consumul de resurse şi producţia sunt mult mai mari. Minimizarea fluxului de deşeuri se referă şi la măsuri de gestionare a deşeurilor. recuperarea de energie şi în final depozitarea. EEA) . Pentru a putea descrie această metodă de gestionare a deşeurilor trebuie mai întâi să definim termenii. ţările în curs de dezvoltare. sunt după cum urmeaza: în primul rând prevenirea deşeurilor. Într-adevăr. priorităţile în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor. al comportamentului şi atitudinilor societăţii civile şi autorităţilor. şi implicit cantitatea de deşeuri este in consecinţa. a factorilor politici. pe o poziţie inferioară. apoi reciclarea lor. Case studies on waste minimisation practices in Europe. în ţările cu o industrie puternică. dar şi măsura în care sunt dispuşi să accepte anumite instrumente (ca de exemplu: „pay-as-you-through”. De exemplu. in cazul de faţă). să vedem în ce context ne aflăm. „willingness to pay”).

• programele informative. În orice caz din cauza fluxului crescând de deşeuri este din ce în ce mai greu pentru toate ţarile să se ocupe de această problemă. Case studies on waste minimisation practices in Europe) prezintă zece cazuri în care unele ţări europene au reuşit să găsească soluţii pentru prevenirea şi minimizarea cantităţilor de deşeuri.Aceste metode trebuiesc susţinute de factorii politici de la nivel regional la cel naţional şi adaptate în funcţie de problemele existente. sunt prezentate pentru o perioada de 5 ani. ca de exemplu cele industriale. s-a dovedit a fi destul de eficientă mai ales in cazul deşeurilor menajere. însa nu rezolvă şi problema altor deşeuri. • acordurile voluntare. Cele mai importante măsuri se consideră a fi: • responsabilitatea producătorilor. In cantităţile de deşeuri municipale sunt incluse si deşeurile de ambalaje rezultate de la populaţie.an in mediul urban si 0. • taxele pe deşeuri.4 kg/loc. se consideră indicii de generare: 0. Deşeurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele in care populaţia nu este deservita de servicii de salubritate.an in mediul rural). cat si deşeurile generate si necolectate. Topic Report 2/2002. Indicatorii de generare deşeuri menajere in mediul urban si rural utilizaţi sunt specifici judeţului si sunt obţinuţi din măsurători (pentru perioada când nu există măsurători. Fiecare ţară trebuie să adopte strategii adecvate pentru a reuşi să reducă cantităţile de deşeuri şi implicit epuizarea resurselor. anterioara anului de referinţă ( pentru PJGD 2008 -2013.9 kg/loc. comerţ si instituţii. Responsabilitatea producătorului în ceea ce priveşte ambalarea produselor. Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel judeţean. Descrierea gestionării deşeurilor pentru judetul Covasna Cantităţi de deşeuri municipale generate Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate si colectate (in amestec sau selectiv). si sunt comparate cu cele la nivel regional pentru anul de referinţă. anul de referinţă este 2005 şi este notat cu x). • instrumentele legislative. în ceea ce priveşte ambalajul produselor. Un raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA. acele deşeuri provenite din gospodării. caz în care a redus semnificativ cantităţile generate. In tabelul de mai jos este prezentat un model de structura a datelor referitoare la cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de judeţ: Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001-2005 .

din care: şi 20 01 15 01 − − − − − − 1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ.1 15 01 instituţii. industrie. 20 03 01 1. 1.4 1. cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. pentru versiunea PJGD elaborata in 2007-2008. şi vor fi comparaţi cu indicii obţinuţi la nivel regional. exprimaţi in kg/locuitor x an. cât şi pentru calculul prognozei de generare si se calculează in baza datelor prezentate în tabel.7 1. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale.Tipuri de deşeuri Cod deşeu1 20 Cantitate de deşeuri (tone) 2001 2002 2003 2004 2005 1. industrie.3 Deşeuri instituţii colectate în amestec municipale (menajere asimilabile) colectate selectiv.8 hârtie şi carton sticlă plastic metale lemn 20 01 01 15 01 01 20 01 02 15 01 07 20 01 39 15 01 02 20 01 40 15 01 04 20 01 38 15 01 03 999 215 - 945 - 1400 10 - 2020 1450 3230 10 - - - biodegradabile 20 01 08 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01 1050 2100 6750 16590 1350 1189 8168 16586 1200 1100 4000 18025 740 504 4362 13134 10 110 653 971 4110 7104 Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate x=an referinţă. x=2005. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ. Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale si menajere se va reprezenta grafic.6 1. sursa de date APM Covasna Indicator de generare a deşeurilor municipale Indicatorii de generare a deşeurilor colectate. din care: Deşeuri menajere colectate în amestec de la 20 03 01 populaţie 108590 46236 34650 1214 79903 40506 11159 945 80010 36275 18000 1410 80300 38437 21394 1729 79268 35671 23909 6740 1. 1 .5 1. reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor.

Covasna indicator de generare Regiunea 7 Centru Compoziţia deşeurilor menajere Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită. In PJGD sunt incluse date privind compoziţia deşeurilor menajere din mediul urban şi rural. De asemenea.Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale în perioada 2001-2005 in judeţul Covasna Nr./an 500 400 300 200 100 0 2001 2002 2003 an 2004 2005 470 354 359 356 333 354 indicatori de generare jud./an 470 354 356 359 354 evolutia indicatorilor de generare 2001-2005 indicatori de generare kg/loc. Ambele compoziţii sunt estimate pe baza datelor furnizate de către agenţii de salubritate. definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.2-3 Compoziţia estimata a deşeurilor menajere Material Hârtie şi carton Sticlă Plastic Metale Ponderea (%) Mediul urban 11 6 8 3 Mediul rural 7 4 8 2 . Compoziţia deşeurilor menajere În proiectul PRGD varianta august 2006 se prezintă compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul urban şi în mediul rural. vor fi prezentate date privind ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje in deşeurile menajere. Tabel 2. locuitor Cantitate deşeuri generate (tone) 2001 2002 2003 2004 2005 230847 225724 224922 223878 223878 108590 79903 80010 80316 84964 Indicator de generare kg/loc.

C. Braşov. FIN-ECO S. Rezultatele determinărilor sunt prezentate în graficele de mai jos. cimitirelor. din diferite zone caracteristice ale localităţilor. instituţii de învăţământ.A. a efectuat determinări privind compoziţia deşeurilor menajere în mediul urban. solide de diferie provenineţe Evaluarea cantitativă a deşeurilor urbane Determinarea cantităţii zilnice de deşeuri menajere (Qmed) Metoda indicelui mediu: de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor şi care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produsă de către un lociutor pe zi. ARPM Sibiu 3 53 16 4 67 8 În anul 2004 S. În cursul acestui an.001 (t/zi) . în cadrul studiului de fezabilitate pentru staţia de transfer din comuna Prejmer. cantine şcolare. judeţul Braşov (Proiect PhareCES) a fost determinată compoziţia deşeurilor menajere din mediul rural. parcurilor. 2006) CURS 4 Cantitatea deşeurilor menajere Deşeurile menajere sunt deşeurile provenite din sectorul casnic sau sectoarele asimilate cu acesta: • • • • • • Deşeurile provenite de la prepararea măncării şi de la curăţirea locuinţelor şi a birourilor Deşeurile stradale rezultate din curăţirea căilor publice .) Deşeuri provenite din curăţirea curţilor şi a grădinilor private Deşeuri voluminoase. comuna Prejmer.Lemn Biodegradabile Alte tipuri de deşeuri Sursa: Proiect PRGD august 2006. Deşeuri provenite de la instituţii publice ( administraţie. Determinarea cantităţii medii zilnice de deşeuri menajere Qmed. tărgurilor. Compoziţia deşeurilor menajere în mediul rural (determinări în cadrul SF Proiect Phare-CES. spaţiilor de sărbători publice Produsele rezultate în urma curăţirii halelor. etc. se face cu relaţia: Qmed = N x Imed x 0. spitale. operatorul depozitului ecologic Braşov. pieţelor alimentare .

magazine.78-1. colectată de către SC GOSPODĂRIA PREST COM SA. chiar şi de la un oraş la altul ( felul de alimente folosite pentru hrana zilnică câi şi a modului în care acesta asigură – ambulate. în funcţie de datele furnizate de către societăţile de colectare a acestora.3 kg/loc.5 t/lună adică 0.017 t/zi Determinarea cantităţii de deşeuri rezultate din grădini (Qg) Qg = S x ig (t/zi) unde: S – suprafaţa curăţată (contractată a se curăţa) în ha ig – indicele mediu de producere a deşeurilor de grădină (0. În cea cepriveşte greutatea specifică a deşeurilor menajere . şcoli.7 mediu rural). există diferenţe mari de la o ţară la alta. S-a estimat o cantitate de 0. spitale. Qv = 0. zone verzi . În ţara noastră limitele ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse între 0.5-0.) Determinarea cantităţii zilnice de deşeuri asimilabile celor menajere (Qa) Qa = Σ(Isi x Ti) (t/zi) unde: Ti – capacitatea fizică pe diferite tipuri de clădiri (administrative.25 Determinarea cantităţii zilnice de deşeuri rezultate din construcţii (Qc) Cantitatea estimată de deşeuri rezultate din construcţii. 5 kg/loc. semipreparate. restaurante.unde: N – numărul de locuitori deserviţi Imed – indicele mediu de producere a deşeurilor menajere (kg/loc. brute. care s-a considerat isi = isimed =1. curăţate.017 t/zi. hoteluri).zi şi uneori chiar mai mari de 1. industriale.0-1. alei.2 urban şi 0. după anul 1989 este de: 250 m3/lună = 425 t/lună =14 t/zi Qc = 14 t/zi Determinarea cantităţilor de deşeuri voluminoase (Qv) Determinarea se face statistic.zi în mariel metropole şi 0.5) Q – deşeurile produse în parcuri. grădiniţe.3-1. Metoda gravimetrică directă: are la bază determinarea zilnică a greutăţii specifice pentru reziduuriler menajere produse şi a componentelor acestora.zi) Limitele normale ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse între 0. Isi – indicele de producere a deşeurilor asimilabile celor menajere.zi (1.3 kg/loc.zi în ţările subdezvoltate.03 kg/loc.

locuinţelor. Principalele material recuperabile de la consumatorii urbani: . Precolectare secundară: constă în adunarea deşeurilor în containere Colectarea propriu-zisă este operaţia de ridicare a deşeurilor de la punctele de precolectare secundară şi transportul lor la platformele de depozitare. produse zilnic Qu = ΣQi (t/zi) unde: Qu – cantitatea totală de deşeuri în t/zi Qi – cantitatea pe categorii de deşeuri în t/zi Qu = Qmed + Qa + Qc + Qv + Qg + Qs (t/zi) Colectarea şi transferul deşeurilor şi materialelor recuperabile Colectarea deşeurilor: . pe categorii. Etapele operaţuinii de precolectare: Precolectare primară : constă în strângerea reziduurilor şi depozitarea lor în recipienţi relative mici (cutii. coşuri) la locul de producer. Premergătoare operaţiei de colectare a deşeurilor mai există o fază care poate fi considerată precolectare. prelucrare şi transport a acestora în vederea neutralizării sau a valorificării lor. neutralizare sai la instalaţiile de valorificare. Precolectarea este operaţia de strangere şi depozitare de timp limitat al reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor .se înţelege efectuarea operaţiilor de strangere. recipienţi de plastic sau metalici.Determinarea cantităţilor de deşeuri stradale (Qs) Qs = S x is (t/zi) unde: Qs – cantitatea zilnică a deşeurilor stradale colectate de pe suprafaţa contractată în t/zi S – suprafaţa (străzi şi trotuare) curăţată în ha is – indice mediu de producere a deşeurilor stradale . instituţiilor. În ultimul timp se încearcă o precolectare diferenţiatăa deşeurilor menajere care necesită mai mulţ recipienţi de apartament sau bloc: saci pentru hârtie.funcţie de natura îmbrăcăminţii stradale Determinarea cantităţilor de deşeuri urbane zilnice (Qu) se face prin însumarea tuturor cantităţilor de deşeuri. se realizează de către locatarii sau personalul de servicii ai instituţiilor şi locurilor publice.

Din punct de vedere al formei. • Se poate elimina suprastocarea nedorita a recipientilor in perioadele de varf.• Produsele din sticlă recuperate în stare bună. fara emanare de miros urât. inflamabilitate). Recipienţii trebuie sã fie realizaţi astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii: • Trebuie sã fie confecţionaţi din materiale rezistente la intemperii. sunt dirijate pentru refolosire după igienizare. transportul şi curăţirea lor de către un singur om. Tipurile de recipienţi de gunoaie utilizaţi în practicã sunt: recipienţi mici. recipienţii trebuie astfel concepuţi încât golirea lor sã fie uşoarã şi rapidã.pot fi consideraţi ca anexe ale autovehiculelor de transport şi. neutri fatã de acţiunile chimice (de coroziunea provocatã de produsele in descompunere). • Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de incarcare inchisa. cu volume de 90-110 l şi recipienţi mari (containere cu rostogolire. densitatea locuinţelor) sunt fabricaţi recipienţi cu diferite volume. sunt fabricaţi după prescripţii unitare (standarde). In funcţie de mărimea stocării gunoaielor şi de caracterul zonei de colectare (gradul de construcţie. nisipul cuarţos. degajare de praf sau zgomot. • Realizarea spatiilor de stocare este mai simpla. ca urmare. în amestec cu material primă. Partea lor superioarã sã corespundã condiţiilor impuse de dispozitivele de ridicare a vehiculelor de transport (in cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb) Colectarea deseurilor in saci de hartie sau plastic Avantaje: • Manipulare si transport usor si simple. . cu volume de 35-50-60 l. • Nu mai este necesara operatia de curatare si intretinere sistematica a recipientilor. neinflamabili (pericol de ardere. • Materiale plastice Colectarea şi stocarea provizorie a deşeurilor Recipienţii de gunoaie . Trebuie soluţionate manipularea. • • • • Sã fie echipaţi cu capace de închidere bune şi uşor manevrabile. recipienţi mijlocii. sticla spartă este dirijată la producerea geamurilor sau buteliilor de culoare închisă. durabili în timp. cu descărcare sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l. Dezavantaje: • procurarea sacilor este destul de scumpa. Greutatea lor proprie trebuie sã fie cat mai micã. rezistenţi la eforturi mecanice (lovituri îndoiri). se reduce numarul muncitorilor de manipulare si incarcare.

• trebuie asigurata fabricarea continua a unei cantitati însemnate de saci si posibilitatea achizitionarii lor fara perturbatii. Aceste staţii sunt construite de obicei aproape de oraş. Camioanele deschise transportă deşeuri necompactate şi prin urmare sunt mai uşoare decât cele care transferă deşeuri compactate. . cele mai multe camioane sunt prevăzute cu sistem hidraulic de descărcare. • un încărcător cu cupă este folosit pentru a încărca vehiculele de transfer. Pentru transferul deşeurilor sunt folosite două tipuri de camioane: deschise şi închise. • sacii nu pot fi utilizati pentru transportul zgurii si cenusii -> evacuarea acestora trebuie asigurata separat. Camioanele ce transportă deşeurile compacte sunt vehicule închise. • staţiile de transfer pot fi prevăzute şi cu pâlnii pentru transferul direct din vehiculele colectoare în cele de transfer şi cu instalaţie de compactare. Cea mai simplă şi ieftină staţie cuprinde: • construcţie cu platformă subţire din beton folosită pentru descărcarea deşeurilor. Vehiculele colectoare descarcă deşeurile pe această platformă. Transportul deşeurilor Staţii de transfer Timpul de transport al deşeurilor solide spre locul de procesare sau spre rampa de gunoi afectează costul de colectare a deşeurilor. În figura este prezentată o staţie simplă de transfer. Cu cât distanţa de la sistemul de colectare către locul de procesare sau rampa de gunoi (denumite colectiv puncte de destinaţie) este mai mare cu atât costul de transport este mai mare.

legãturile de transport dintre sursele de generare si rampa de gunoi sau locul de procesare/depozitare a deşeurilor. cantitatea deşeurilor şi limitele de greutate. trebuie stabilitã distanţa dintre locul de colectare şi cel de procesare/depozitare de la care sunt justificate costurile suplimentare ale staţiei de transfer.zi . Acest lucru poate fi făcut cu uşurinţã constituind grafice de variaţie ale costului pe tona de deşeu transportat pentru cele douã cazuri: Determinarea pragului de rentabilitate a unei staţii de transfer Examinând variaţiile costurilor se observã cã peste o anumitã distanţã. transportul direct este nerentabil în comparaţie cu costul aferent staţiei de transfer.cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar. Determinarea numărului necesar de pubele sau containere Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia: unde: n – este numărul pubelelor sau containerelor necesare . Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor. datã de intersecţia celor douã linii de variaţie.Alegerea sistemului de transfer depinde de locul. N – nr. 2 l/om. tipul staţiei. Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat. Pentru a decide dacã este necesarã construirea unei staţii de transfer. populaţiei aferentă tubului de precolectare sau platformei de precolectare (fig. Z – intervalul maxim intre două colectări în zile. .5) situate în afara blocului locativ.

Q – cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată. K . 8 – numărul de ore într-un schimb. m³/h.V – volumul pubelei sau containerului în l . începând de la căruţe cu cai şi până la autogunoiere compactoare de mare capacitate Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea reziduurilor menajere se determină folosind relaţia: în care: N – numărul de autovehicule. într-o gamă foarte largă. C – coeficientul de umplere a pubelei sau containerului Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia: Mn – acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor în urbe. Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel: . o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin.8.25). vehicule şi autovehicule.coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (1. c – coeficientul de utilizare a parcului = 0. cartier. p – productivitatea autovehiculului. sector. Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile. Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc încă. m³. poate cea mai importantă din activitatea de colectare a reziduurilor menajere. bucăţi.

Felul materialului poate varia şi el. km/h (8-10 km/h). resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare. deșeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperare) . Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază. hârtie. sticle. v"m – viteza medie de deplasare între punctele de precolectare. Destinatia finală a deșeurilor tratate Destinatia finală a deșeurilor tratate poate fi : -mediul înconjurător -o unitate de producție sau de consum -un spațiu de depozitare controlată În principiu. de la o data la trei ori pe săptămâna în dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon . Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor.d" – distanţa parcursă intre punctele de precolectare. a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale. crengilor. km. de obicei.

din care rezultă compuşi sau amestecuri finale care sunt înlăturate/îndepărtate prin intermediul oricărei operaţii numerotate de la D1 la D8 şi de la D10 la D12 (de exemplu. injectarea deşeurilor pompabile în puţuri. dispunerea în celule etanşe separate. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE[24] aceste depozite trebuiau închise pană in anul 2007. încărcătoare. Depozite In funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clasifică in depozite pentru deşeuri periculoase (clasa a). din care rezultă compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricărei operaţii numerotate de la D1 la D7 şi de la D9 la D12 D9 -Tratamentul fizico-chimic nespecificat la celelalte operaţii din prezenta anexă.Evacuarea în mări/oceane. depozite şi altele asemenea) D2 .Stocarea permanentă (de exemplu.Injectarea la adâncime (de exemplu.Incinerarea pe mare D12 . până la colectare. insă Romania nu s-a putut conforma in acest termen.Reţinerea pe suprafaţa delimitată (de exemplu.Amestecarea/combinarea deşeurilor înainte de a fi supuse oricărei operaţii numerotate de la D1 la D12 D14 . echipamente de cântărire. Eşalonarea închiderii .Incinerarea pe sol D11 . amplasarea de containere într-o mină şi altele asemenea) D13 . instalaţii de recuperare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului. laboratoare de analiză. pană la sfârşitul anului 2011 pentru deşeurile provenite din industria minieră.Tratamentul biologic nespecificat la celelalte operaţii din prezenta anexă.Tratarea în contact cu solul (de exemplu.Evacuarea deşeurilor într-un corp de apă. la locul de producere. excavatoare) şi de servicii de întreţinere a acestor utilaje Eliminarea deşeurilor prin depozitare in rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. care sunt acoperite şi izolate unele faţă de celelalte şi faţă de mediu şi altele asemenea) D6 .Depozitarea în depozite special amenajate (de exemplu. compactoare.Stocarea înaintea oricărei operaţii numerotate de la D1 la D14. pană la sfârşitul anului 2013 pentru deşeurile provenite din industria energetică. chimică şi metalurgică şi pană in 16 iulie 2017 pentru deşeurile municipale. Ca urmare. screpere. uscare. biodegradarea în sol a deşeurilor lichide sau a nămolurilor şi altele asemenea) D3 .Reambalarea deşeurilor înainte de a fi supuse oricărei operaţii numerotate de la D1 la D13 D15 . deversarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în batale. inclusiv introducerea în subsolul marin D8 . care este pană la sfârşitul anului 2009 pentru deşeurile periculoase industriale. de utilaje (buldozere. saline sau cavităţi naturale şi altele asemenea) D4 . depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa b).Operatiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE Simbol Tip operaț iune D1 . cu excepţia mărilor/oceanelor D7 . României i s-a acordat o perioadă de tranziţie. iazuri ori lagune şi altele asemenea) D5 . calcinare şi altele asemenea) D10 . Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază. depozite pentru material inerte (clasa c) şi depozite pentru un singur fel de deşeuri (monodeponie. excluzând stocarea temporară. evaporare.Depozitarea pe sol şi în sol (de exemplu.

statiilor de transfer si terenul necesar depozitarii. care produc efect de seră şi contribuie la încălzirea globală. Greutatea specifica trebuie cunoscută pentru a evalua masa totala si volumul deseurilor ce vor fi procesate. atragerea dăunătorilor (insecte. CURS 5 CARACTERISTICILOR DESEURILOR Proprietatile fizice. pe rampă deşeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea. in lipsa unui strat izolator se infiltrează in sol şi poluează apele pânzelor freatice. a vehiculelor de colectere. cum ar fi imprăştierea de gunoaie. Componentii specifici ai deseurilor solide variaza cu locul. timpul de stocare.continutul de umiditate. Astfel de rampe se organizează in cariere in care exploatarea s-a încheiat sau in mine abandonate. Aceste valori sunt valabile in cazul in care fiecare camion este plin. . şi acoperite cu folii şi cu pământ. . Cum apa inlocuieste aerul din cavitati. rozătoare) şi poluarea aerului. cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul.greutatea specifica.90 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele fara compactare.conductivitatea hidraulica Greutatea specifica este definita ca masa unui material raportata la unitatea de volum [kg/m3]. Conţinutul de umiditatea face să crească greutatea specifica pana cand deseul devine saturat cu apa. dar apa poate reduce greutatea specifica prin inlocuirea solidelor. au efecte negative asupra mediului. Actual.capacitatea de retinere a apei. Vechile rampe.180 – 480 [kg/m3] pentru deseurile colectate in camioanele cu compactare. necorespunzătoare. chimice si biologice ale deşeurilor solide municipale Proprietatile fizice importante sunt: . greutatea specifica creste. . depozitarea in rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) şi este o practică curentă in multe ţări. care. . In mod normal. a apelor şi a solului. Aceste poluări pot fi aşa de puternice că împiedică creşterea plantelor deasupra acestor rampe. Poluarea apei şi a solului se face prin levigat (lichidul scurs in urma proceselor biochimice). Poluarea aerului se produce prin miasme şi prin degajarea unor gaze rezultate in urma fermentării. Volumul ocupat de deseurile solide in anumite conditii determina numarul si marimea containerelor de colectare. Aici trebuie mentionata si starea deseului – compactat sau necompactat.distributia dupa marimea particulelor. . . O rampă de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relativ ieftină şi care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor.depozitelor neconforme este reglementată prin HG 349/2005 Compactarea deşeurilor intr-un depozit. sezonul. Valorile tipice ale greutatii specifice sunt: .

conform relaţiei: unde: m-masa iniţiala a probei de deşeu. De exemplu arderea deşeului sau compostarea depinde de compoziţia chimică a acestuia. Conţinutul de umiditate depinde de compoziţie. Distribuţia granulometrică Marimea particulelor precum şi distribuţia granulometrică au un rol important in transformarile biologice. Pentru deşeurile solide combustibile sunt importante urmatoarele proprietăţi: . w-continutul de umiditate.Vi – volumul initial. Mărimea particulelor este relevantă pentru reciclare. Rc . Domeniul de dimensiuni se intinde de la marimea unui grăunte de nisip până la mărimea articolelor de mobilă şi a aparatelor. Vf – volumul final. a densităţii şi a materialului dizolvat la depozitarea in rampele de gunoi. %.Reducerea volumului deseurilor solide este importanta in colectarea. Componentele deşeurilor sunt descrise de obicei prin lungime x laţime x înalţime. inainte de compactare [m3]. [kg]. recuperarea materialelor şi incinerare. Aceasta poate fi exprimata prin raportul de compactare sau reducerea de volum: unde: . dispozitivelor de uz casnic. Cunoasterea conţinutului de umiditate este importanta la detrminarea puterii calorifice.raportul de compactare: Conţinutul de umiditate Conţinutul de umiditate al deşeurilor solide se poate exprima ca procente ale masei materialului umed din deşeu sau ca procente ale masei materialului uscat din deşeu. anotimp si condiţiile climaterice. Deşeurile pot fi separate in combustibile şi necombustibile. Marimea si forma deşeurilor solide variază cu compoziţia acestora. refolosire şi pentru dimensionarea echipamentelor de procesare a deşeurilor.masa probei dupa uscare la 105ºC. dupa compactare [m3]. transportul si depozitarea. d. Cea mai utilizata este exprimarea ca procente ale materialului umed. PROPRIETĂŢI CHIMICE Cunoaşterea proprietăţilor chimice este importantă in luarea deciziei de procesare sau de recuperare a deşeului. [kg].

Incălzirea in continuare până la o temperatură de (600-950°C) conduce la degajarea volatilelor şi aprinderea lor. Conţinutul de căldură .. chiar şi în canţităţi foarte mici. materii volatile. carbon fix şi de cenuşă. care este esenţial in procesele de conversie biologică (degradare bacteriană). Rezultatele analizei elementare sunt folosite la caracterizarea compoziţiei chimice a materiei organice din deşeu. la determinarea raportului C/N. . provoacă poluarea aerului în timpul arderii deşeurilor. De exemplu cu cât conţinutul de umiditate este mai mare cu atăt puterea calorifică este mai mică.conţinutul de energie (puterea calorifică). a carbonului fix. la suprafată. Un conţinut mai mare de carbon fix necesită un timp mai mare de ardere a deşeului pe grătar. Cenuşa rezultată in urma arderii poate fi intr-o cantitate considerabilă şi poate conţine metale grele care necesită o înlăturare a lor. Carbonul. La emisia de SO2 se poate adăuga şi emisia de compuşi halogenaţi.analiza imediată. Analiza imediată este o caracteristică chimică care determină conţinutul de umiditate. Sulful conţinut de deşeurile solide. .analiza elementară. După arderea volatilelor incepe arderea eterogenă. hidrogenul şi oxigenul constituie elementele majoritare ale deşeurilor. La încălzirea deşeului timp de o oră până la temperatura de 105°C se elimină umiditatea. Prin analiza elementară se determină procentele fiecărui element conţinut de deşeul solid. fiind considerate deşeuri periculoase.

De obicei. Fractiile importante pentru transformarea biologica includ proteine.Puterea calorifică a unui deşeu poate fi determinată prin arderea unei cantităţi determinate de deşeu uscat in bomba calorimetrică şi calcularea cantităţii de căldură degajate. Ai[%]-conţinutul de cenuşă al deşeului. CURS 6 Reciclarea deşeurilor Reciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante: eficienţa folosirii resurselor şi impactul asupra mediului. Proteinele sunt constituite din carbon. Descompunerea incompleta a proteinelor duce la formarea de aminoacizi. Ei consideră reciclarea materialelor ca metodă care include reciclarea materiilor şi reciclarea biologică cu compost (proces aerob) şi fermentare (process anaerob). spre deosebire de Bjorklund şi Finnveden (2005) care susţin că reciclarea deşeurilor . sulf si intra in componenta protoplasmei celulelor animale si vegetale. mciQ .căldura de ardere a deşeului raportată la starea de masă combustibilă (deşeul lipsit de umiditate şi cenuşă). metoda reciclării poate consta în: reciclarea materiei şi reutilizarea energiei. lipide si carbohidrati. care au un miros puternic. oxigen. Ea poate fi calculată pentru starea anhidră (uscată) a deşeului cu relaţia: în care: . hidrogen. azot. Resturile alimentare si cele vegetale costituie surse de proteine (si ofera o sursa de nutrienti) ce determină degradarea deseurilor solide. Conform normelor europene. Puterea calorifică este numită superioară atunci cănd în gazele de ardere rezultate. puterea calorifică este raportată la starea iniţială a deşeului. apa lipseşte (vaporii de apă s-au condensat şi au cedat căldura lor de vaporizare) şi este numită inferioară atunci când apa din gazele de ardere se găseşte sub formă de vapori. Fricke şi Kolsch (2009). Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor din deşeuri. Proprietati biologice Aceste propietati sunt importante deoarece descompunerea aerobica si anaerobica este folosita pentru transformarea deseurilor in energie si produsi finali utili.

la un preţ mic. „Compostul deşeurilor municipale solide reprezintă un instrument de reciclare benefic. trebuie să vorbim şi despre reciclarea biologică cu compost (proces aerob) şi despre fermentare (proces anaerob). • arderea (incinerarea). Primul studiu amintit. având ca subprodus principal compostul pentru agricultură. având ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid. prin biodegradare biologică. metale. Tipurile de deşeuri ce sunt vizate pentru aplicarea acestei metode sunt urmatoarele: hârtie si carton. Rezultatele obţinute au indicat faptul că produsele din materialele reciclate necesită un consum mai mic de energie decât cele provenite din resursele primare. Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere până acum au fost studiate. reziduurile fiind împrăştiate în stare brută în câmp cu scopul principal de neutralizare. chiar dacă în faza incipient operaţia era făcută la o scară redusă. Tratarea deşeurilor prin compostare Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare este considerată cea mai veche metodă. Utiltizarea sa în condiţii sigure în agricultură depinde de calitatea compostului.” Procesul de compostare constă în creearea unui produs nou. Rezultatele obţinute au dovedit faptul că reciclarea materială a deşeurilor constituite din hârtie şi carton. sticla. • reducerea chimica şi biologică. are avantaje semnificative în sectorul eficienţei energetice. cel făcut de. Pentru ca acest proces să poată avea loc trebuiesc îndeplinite unele condiţii: conţinut suficient de apă şi de oxigen. utilizat în agricultură. în special dacă este maturat şi cu un conţinut suficient de scăzut în metale şi săruri. având ca subprodus etanolul sau gazul metan. Atunci când vorbim despre reciclare. experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume: • fermentarea (compostarea). plastic. cercetate.biodegradabile (referindu-se la compostare şi digestie anaerobă) are puţine trasături comune cu ceea ce presupune reciclarea propriu-zisă a materialelor. Aceştia din urmă au realizat un studiu în care au comparat reciclarea cu incinerarea şi depozitarea deşeurilor. Tratarea mecano-biologică a deşurilor Tratarea mecano-biologică a deşurilor reziduale serveşte condiţionării şi/sau reducerii cantităţii deşeului residual înainte de depozitarea definitivă a acestuia sau înainte de valorificare termică. şi din mase plastice. din punct de vedere al indicelui de încălzire globală. Fricke şi Kolsch (2009) este axat pe calcularea eficienţei consumului de energie pentru reciclare. • piroliza (degazarea sau degradarea termică). GWP1 şi al energiei totale utilizate. putrezire. având ca subprodus principal energia termică sau electrică. parţială sau în masă. volumul porilor de apă . din deşeuri organice.

adică de fiecare cetăţean în parte. în 2009 punctează importanţa compostării individuale. sulf. precum şi cantitatea de pesticide conţinută şi a altor nutrienţi din sol: calciu. Este deosebit de importantă evaluarea calităţii compostului înainte de utilizare. „Digestia anaerobă este una dintre cele mai bune opţiuni disponibile. conductivitate electrică. la creşterea ratei de reciclare. chimice (pH. care provin de la deşeuri nesortate corespunzător (Weber şi colab. care poate combina tratarea deşeurilor cu recuperarea produselor secundare utile şi a biocombustibililor” . mangan. zinc. 2007). energie) La acestea mai apar unele operaţii anexe ca: Procesul de fermentare în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor este un proces biologic anaerob prin care se generează gaze cu un conţinut mare de metan. De asemenea. aproximativ 50-70% şi se recuperează energie.. magneziu. În general toate procedeele de compostare cuprind patru faze: • • • • • • • Recepţia şi stocajul deşeurilor Prepararea ( procesarea ) deşeurilor Fermentarea materialului preparat Selecţionarea şi livrarea compostului Extragerea şi valorificarea metalelor Îndepărtarea deşeurilor de la diferite trepte de prelucrare şi valorificarea acestora Alimentarea procesului tehnologic cu cele necesare ( apă. Din această cauză se impune sortarea deşeurilor la sursă.să fie corespunzător. (la sursă). biologice. potasiu. ne referim aici la proprietăţile fizice ale solului. să existe o suprafaţă activă (pentru aceasta deşeurile se mărunţesc). socioeconomice. culturale şi nu în ultimul rând educaţionale. Compostul conţine o cantitate mare de materie organică.de descompunere şi de sinteză. acizi humici. de azot. dar poate de asemenea să conţină metale grele sau alţi poluanţi. implicit reducerea cantităţilor de deşeuri. cupru. o aerare corespunzătoare. în urma unui studiu. care depinde de condiţiile locale. Prin compostare se înţelege procesul de transformare pe cale biologică a deşeurilor menajere întrun produs nepoluant. fosfor. Kumar şi colab. şi caracteristicile solului. deci are o putere mare de reţinere a apei şi a unor nutrienţi. În timpul operaţiei de compostare se desfăşoară două procese biologice . conţinut de săruri. cu înaltă valoare nutritivă pentru plante ( în special cereale) şi un foarte bun adios la starea fizică şi chimică a solurilor.

Deşeul residual valorificabil termic este separate şi ars. 2010). În cadrul acestei metode se obţine biogas valorificabil. 25-30 Euro/tonă. Procesul de fermentaţie se poate realize prin metoda coşului . descentralizate. cu o capacitate de tratare până la 25000 t/an. costurile detratare se ridică la 70-90 Euro/t. Materialul astfel stabilizat este depouitat ecologic.Reciclarea şi valorificarea energetică presupune recuperarea energiei din deşeuri. prin care se obţine o durată de fermenţie de cca. 12 săptămăni. Este un proces ce constă în arderea deşeurilor în instalaţii speciale cu scopul de a converti energia în energie electrică. Funcţionarea staţiilor de tratare mecano-biologică Metodele fermentaţiei în grămezi în aer liber sunt: • • • Metoda în coş Metoda de aerisire Metoda grămezilor trapezoidale şi dreptunghiulare aerisite . Incinerarea deşeurilor reperezintă procesul prin care are loc recuperarea energiei. Tip D de instalaţie La aceste instalaţii tratarea deţeurilor este un process anaerob (putrezire) În exemplul dat într-o hală de pretratare se realizează împărţirea pe fracţiuni cu granulaţie mică. adică resursele naturale pot fi economisite şi utilizate raţional. Restul de fermentare este supus împreună cu granulaţia de 40-80 mm unei tratări aerobe. pentru a supune aceste granulaţii unor tratări specifice.etapa de prelucrare nu este prevăzută cu o instalaţie de tratare a gazului de gunoi. (Damgaard. mare şi medie. Procedee de tratare mecano-biologică a deşeurilor În funcţie de tehnica utilizată se poate realize o clasificare a instalaţiilor • • • • Tip A de instalaţie : metode aerobe în construcţii deschise Tip B de instalaţie : metode aerobe în construcţii parţial închise Tip C de instalaţie: metode aerobe în construcţii închise Tip D de instalaţie: metode anaerobe Tip A de instalaţie Metoda aerobă în construcţii deschise Sunt instalaţii mai mici. Costurile de tratare la cca. Metalul feros este deasemenea separate. cărbuni sau gaze naturale. care altfel ar fi fost produsă din arderea combustibililor fosili. Fermentaţia are loc în aer liber unde componentele deşeurilor sunt acopertite pentru evitarea emisiilor atmosferice.

în principal prin stratul de aerisire. este o metodă cu grămezi dreptunghiulare. iar compostul după maturizare în halde timp de 2030de zile poate fi folosit fără nici un pericol. Metoda în coş Această metodă a fost dezvoltată în Germania. într-o lăţime maximă de 30 m înălţimea maximă este de 3 m inclusive un strat acopritor al suprafeţei deponiei de 0. fosfor şi azot. Aducerea aerului în grămadă se realizează printr-un strat de aerisire din sol cu o grosime de cca. Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate . la o distanţă de 2-4 m şi scoase prin grămadă la suprafaţa ei. se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi până la 70-80°C. Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare.Aceste metode TMB nu se desfăşoară într-un spaţiu închis.palete de transport de lemn) Poate fi utilizată şi o pătură de tpieturi de arbuşti şi crengi dacă se garantează că aerul ajunge complet la baza grămezilor. Stratul de aerisire trebuie să fie construit dim material de granulaţie mare ( ex. Instalaţiile trebuie amplasate într-o hală cu protecţie împotriva intemperiilor .Biostabilizator” . 2..5 m deşeu amestecat. Conductele drenante de diametru 50 mm din plastic perforat sunt montate în stratul de aerisire. concretizată în instalaţia . 0.. Procesul de fermentaţie se realizează chiar direct pe corpul deponiei unde deşeul trebuie depozitat definitiv. Fermentaţia în grămezi dreptunghiulare trebuie să fie precedată de o etapă realizată cu o instalaţie mecanică de pretratare şi cu aggregate de mărunţire şi omogenizare. în conductele drenante şi produc în acelaţi timp aerisirea grămezii.3 m.5 m. Circulaţia aerului se face prin efectul coş. Grămezile dreptunghiulare sunt aşezate fără limită de lungime .Biostabilizator” unde. sub acţiunea unor culture speciale de bacterii. pe acestea sunt aşezate cca. Convecţia termică produce curectul de aer de jos în sus. În aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni. Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu.

In cadrul pirolizei. deseurile de productie periculoase si nepericuloase. O instalatie de tratare a deşeurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. • reducerea masei de deşeuri de depozitat. Incinerarea deşeurilor Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deşeuri reziduale. incineratoarele pot accepta orice tipuri de deşeuri. Pe langa deseurile reziduale sau municipale. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deşeuri in industrie. namolul orasenesc. respectiv concentrarea materialelor anorganice. • folosirea valorii calorifice a deşeurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie. piroliza deşeurilor. minimizand emisiile in aer si apa. • transferarea deşeurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. • necesarul de spatiu. • cantitati prelucrate posibile respectiv viabile. compozitia deşeurilor municipale este prepoderent biodegradabila. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deşeurilor. coincinerarea deşeurilor si procedeul de uscare. deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie. In managementul modern al deşeurilor. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: • siguranta functionarii. Pentru deseurile periculoase.CURS 7 Metode de tratare termica Printre procedeele termice din cadrul tratarii deşeurilor se numara incinerarea deşeurilor. valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. iar aceasta impiedica incinerarea deseurilor municipale fara alti combustibili. Insa. astfel incat sa se ajunga la: • inertizarea deşeurilor reziduale. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deşeurilor. conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deşeuri municipale. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale. De aceea este indicata incinerarea deşeurilor reziduale din deseurile municipale. Insa pentru fiecare tip de deseu exista nişte caracteristici tehnice bine definite. cum ar fi de exemplu. incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deşeurilor nepericuloase. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. in special a volumului. . • distrugerea materialelor nocive organice. incinerarii deşeurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate. deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile. respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. • necesarul de investitii.

punct de aprindere. sulf si altele. respectiv catre o pretratare inainte de a fi incinerate. Sistemele electromecanice s-au impus deoarece inlesnesc o transpunere simpla a valorilor masurate. Figura 1. Un incinerator poate accepta diferite tipuri de deseuri pentru incinerare. Figura 2. expuse in continuare: • preluarea deseurilor. de la deşeuri solide la deşeuri semilichide si chiar lichide. Pentru vehiculele ce livreaza des deseuri li se pot elibera cartele magnetice.Structura de principiu si modalitatea de funcţionare a unei instalatii de incinerare a deşeurilor este explicata in baza catorva componente si agregate ale instalatiei. • eliminarea si tratarea cenusei reziduale. putere calorica. pietre de calcinare. Zona de descarcare a deseurilor trebuie sa asigure posibilitatea descarcarii oricaror tipuri de masini de colectare sau transport a deseurilor. numarul de inmatriculare si datele privind destinatarul facturii. • alimentarea in unitatea de incinerare. Cantarirea vehiculelor se poate face mecanic sau electromecanic. numai in mica masura. in functie de tipurile de deşeuri acceptate zona de descarcare trebuie sa prevada toate accesoriile necesare descarcarii acestor deseuri. unde sunt salvate greutatea vehiculului gol (in cazul utilajelor cu suprastructura fixa). pretratarea (daca este necesara). in functie de tipul de deseu. In cazul vehiculelor particulare care livreaza deseuri sau a vehiculelor cu containere de schimb este mereu necesar un al doilea procedeu de cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. • stocarea temporara. In cazul primirii unor deseuri noi sau in cazul unor suspiciuni este indicata realizarea unor teste in laborator pentru: continut de metale grele. O instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de functionare. De asemenea. este necesar un control vizual pentru fiecare autovehicul cantarit. Acestea sunt oferite de numeroşi producatori. Pentru stabilirea cantitatii de deseuri livrate de catre vehiculele ce nu detin o astfel de cartela. Vedere zona de descarcare a deşeurilor la incinerator Figura 3 Exemplu de rampă de descărcare a uleiului uzat . pH. De aceea. Anumite deseuri pot fi indreptate catre locuri de descarcare prestabilite. iar pentru diversi producatori. • tratarea si valorificarea emisiilor. mai trebuie efectuata inca o cantarire dupa descarcare. Insa derularea principiala a incinerarii si fluxul materialelor difera de la o instalatie la alta. fiecare executie diferind corespunzator. Schema de functionare a unui incinerator Preluarea deseurilor La preluarea deseurilor are loc mai intai o cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. clor.

iar alimentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor trebuie sa fie continua. sau pot fi indrumate catre o pretratare. astfel incat functionarea instalatiei sa nu poata fi intrerupta. iar pe de alta parte aici pot fi detectate materialele neadecvate pentru incinerare si sortate. In hala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai joasa comparativ cu zona invecinata. Vezi brosura privind "Tratarea mecanica a deseurilor"! Capacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire va fi adaptata cantitatii de deseuri voluminoase receptionate anual. prelucrarea Pentru deseurile livrate trebuie sa existe un loc de stocare temporara.Stocarea temporara. deoarece livrarea deseurilor are loc discontinuu. Maruntirea poate avea loc intr-o zona a buncarului rezervata in acest scop sau chiar inaintea intrarii deseurilor in buncar. metalele feroase si neferoase) sunt eliminate. Figura 4 Exemplu de dispozitiv de mărunțire a deșeurilor voluminoase . Deseurile din palnia de umplere ajung printr-un put de umplere in instalatia de alimentare. Aerul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr-un filtru biologic. Daca in palnia de alimentare a unitatii de incinerare trec deseuri voluminoase nemaruntite . in buncar are loc o omogenizare a deşeurilor. In plus. se poate ajunge la formarea unor dopuri si la nefunctionarea instalatiei. pentru a evita imprastierea emisiilor si a prafului. Prelucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii. chiar în rampa de descărcare La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere. iar componentele voluminoase incinerabile trebuie maruntite inaintea incinerarii. Figura 5. Alimentarea in camera de incinerare Palniile de umplere sunt de regula astfel gradate. Aici pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie excluse din deseurile municipale. Vedere pâlnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare . Maruntirea deşeurilor voluminoase inseamna o reducere de volum si astfel o mai buna folosire a spatiului disponibil din buncar si o incinerare mai eficienta a acestor deseuri. astfel deseurile ce nu ard (materialele neadecvate incinerarii. care pot fi prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare. cum ar fi materialele inerte. pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca fiind voluminoase la preluare. incat sa asigure o functionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. Buncarul de deşeuri serveşte pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deşeuri.

peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. Alimentarea cu aer pentru o incinerare completa . Vedere cuptor cu gratar Figura 6. Figura 6. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune inversa. In ambele cazuri. instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ. Incinerarea propiu-zisa Pentru incinerarea deseurilor se folosesc. barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa. pentru a evita palpairea flacarii din camera de incinerare.Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce inchide palnia de umplere. Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice prin alinierea directa la gratarul de incinerare. structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar Indiferent de sistemul cu gratar folosit. de regula. Gratarul poate fi orizontal sau putin inclinat.

Acestea se observa in figura 7 si sunt descrise mai jos. . • post-combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a CO din emisii exista mereu o camera de post-combustie. praf de carbune sau orice alt tip de combustibil. ce au rolul de a preincalzi camera de ardere si de a intretine flacara in cazul unei compozitii mai dificile a deseurilor. astfel avand loc indepartarea umezelii. Cea mai mare parte a deseurilor se oxideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 1000 0C. Pentru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere. Schema cuptorului cu gratar Cuptorul este format din 5 zone de combustie.. atunci deseurile pot fi aprinse cu ajutorul arzatoarelor de aprindere. Cand camera de ardere a atins temperatura corespunzatoare.Acestea se observă în figura 7 și sunt descrise mai jos. In acest scop sunt instalate arzatoare ce functioneaza cu gaz. cat si cu ajutorul unor dispozitive suplimentare prevazute in camera de ardere (alimentarea secundara). Procesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii. • gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt oxidate in procesul de piroliza. ulei. Cuptorul este format din 5 zone de combustie. • degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste 250 0C se exclud materiile volatile. Trecerea de la o faza la alta depinde de compozitia si valoarea calorica a deseurilor de incinerat. instalate in camera de ardere. Alimentarea cu aer se face atat prin barele gratarului de jos in sus (alimentarea primara). Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale. De asemenea. procedeul de incinerare se imparte in 5 faze. • arderea completa: in cea de-a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere completa a deseurilor. Aici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in vederea realizarii incinerarii complete. ce se intrepatrund in mare masura: • uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 0C prin intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei. Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim 2 secunde la 850 0C.Figura 7.

In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar. . Deoarece temperaturiile de ardere intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare. In functie de temperatura de ardere. Vedere schema principiului de functionare a unui cuptor rotativ In functie de tipul instalatiei de alimentare. cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse in cuptorul rotativ pentru aglomerare sau vitrifiere. trebuie proiectate pentru a rezista la astfel de temperaturi ridicate. transferul deseurilor dintr-un capat in altul a cuptorului este realizat usor. miscarea gratarelor si masurarea aerului de combustie sunt mereu adaptate la situatia de functionare a cuptorului. dispozitivul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu.Masurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu. De asemenea. deseurile solide trebuie maruntite inainte de introducerea acestora in cuptor. iar la temperaturi de 1300 °C cenusa este topita si vitrifiata. acestea intotdeauna trebuie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri. cum ar fi camera de post-combustie. Figura 9. In cazul unor temperaturi de 1150 °C cenusa este aglomerata. In cazul deseurilor voluminoase. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ Cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului. Deoarece compozitia deseurilor varaiaza in limite largi si amestecarea inainte de incinerare nu asigura omogenizarea totala a deseurilor. sau echipamentele de recuperare a energiei. Datorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului. de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor.

Principalele metode de tratare a cenusei reziduale sunt: • imbatranirea cenusei reziduale . Figura 11. recuperarea energiei. Exemple de instalatii de eliminare a cenusii cu apa Problema principala la eliminarea prin gratar consta in temperatura ridicata a cenusei reziduale. Vedere schema dispozitiv de eliminare a cenusii Metodele de tratare ale cenusei reziduale depind de componenta deseurilor incinerate. sunt asemanatoare.10 % metale feroase si neferoase. Printr-un surplus de aer prea scazut se poate atinge punctul de inmuiere a cenusei reziduale (950 .5 % material neincinerat. Eliminarea prin gratar are loc exclusiv prin intermediul fortei gravitationale in puturi de cadere.Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor. astfel putandu-se transforma intr-o stare pastoasa. urmatoarele • 3 .83 % granule fine. ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale. Tratarea. Ea consta in principal din material neincinerabil cum ar fi silicati nedizolvabili in apa. La incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lichide. respectiv eliminarea cenusei reziduale Cenusa reziduala rezulta in urma incinerarii. • 5 . cum ar fi eliminarea cenusei. Cenusa reziduala pura contine.900 0C. dependente in parte de sistemul de tevi folosit. in general. • 7 . urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor. Figura 10. • 80 . Cele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precum si impiedicarea infiltrarii de aer fals. Stingerea cenusei reziduale se poate face prin sisteme cu apa.1000 0C).7 % granule mari. etc. In acest scop sunt oferite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale. de legislatia in vigoare si posibilitatile economice. oxizi de aluminiu si fier. Cenusa reziduala se elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. ce poate fi intre 600 . tratarea emisiilor.

In instalatii mai mici se produce in principal abur cu parametri mai scazuti (15 .20 bar. • alimentarea cu apa calda menajera a consumatorilor urbani. • ventilatie. etc.• separarea materialului fin • vitrificare. • climatizare. adica prin schimbatoare de caldura recuperative aer-apa respectiv abur. Recuperarea sub aspect termic are loc prin utilizarea aburului sau a apei calde obtinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a proceselor: • tehnologice.76 %. deoarece procedeele de purificare a fumului necesita temperaturi sub 350 0C. Absolut necesara este racirea fumului rezultat in urma incinerarii deseurilor menajere de la 1000 1200 0C pana la 200 . Urmatoarele valori pentru obtinerea energiei din incinerarea deseurilor stau la baza datelor de pornire medii pentru instalatiile moderne de incinerare a deseurilor: • valoarea calorica inferioara a deseurilor (Hu): 9. de drumuri. 200 .10 MJ/kg.400 kWh. Figura 12 Vedere cenusă de fund Utilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate pot fi: material de umplutura pentru constructii de baraje. Valoarea calorica viitoare a deseurilor va fi probabil mai mare decat cea de azi. 400 0C) in vederea producerii de curent. Acest fapt este dovedit de cercetari ce determina influenta diverselor cote de reciclare asupra valorii calorice a deseurilor reziduale. O alta particularitate la incinerarea deseurilor consta in transportul mare de praf a fumului ce trebuie racit. electroenergetica si combinata. Resursele energetice secundare reprezinta cantitatile de energie sub toate formele care contin inca un potential energetic ce poate fi utilizat in trei directii: termica. In instalatii mai mari se produce in principal abur de calitate relativ ridicata (40 bar. sunt necesare o serie de masuri. • producerea de curent electric pe tona de deseuri. Cantitatea de energie recuperata este data de produsul dintre masa deseurilor tratate. puterea calorica inferioara a acestora si randamentul termic al ansamblului cuptor incinerare si cazan recuperator. ce pot conduce la acumulari ce minimizeaza durata de transport. . • randamentul de producere a aburului: 65 .9 .300 C. Tratarea si valorificarea altor emisii Deseurile fac parte din resursele energetice secundare combustibile. Cenusa nu poate fi utilizata in umplerea zonelor cu o panza freatica bogata. Drept instalatie de transfer al caldurii serveste un cazan. de pereti de protectie. Racirea fumului provenit de la incinerarea deseurilor are loc de obicei indirect. ce se foloseste direct in scopuri de incalzire sau in domeniul industrial sub forma de caldura de proces. Folosirea caldurii de incinerare pentru producerea de abur este categoric influentata de imprejurimi. folosindu-se randamentele pentru producerea aburului si pentru curent la functionarea in condens: 350 . Pentru evitarea impuritatilor de fum la cazan.4 tone.2. • producerea de abur pe tona de deseuri: 1.250 0C). in care caldura fumului (energie cinetica = energie a caldurii) se transfera intr-un purtator de caldura adecvat (abur sau apa). aceasta reducere a temperaturii este necesara si din motive tehnice procedurale. partial combinata cu incalzirea la distanta.5 . • de incalzire.

Urmatoarele produse finite pot aparea: . La purificarea fumului se efectueaza mai intai o eliminare a materialelor sub forma de particule. care sa poata functiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10 tona/h. aerul. procedurii de abur si nivelului de epurare a gazelor reziduale si pentru prevenirea aparitiei de situatii neprevazute in functionare. • evitarea. Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente de componenta materialului initial. • temperatura gazelor la evacuarea din cosul de dispersie. pentru alegerea si proiectarea carora trebuie luate in considerare urmatoarele elemente: • substantele poluante specifice din gazele reziduale. pentru a nu solicita acest din urma procedeu. procesele de uscare. La piroliza. Instalatiile moderne de purificare a fumului vor indeparta materialele nocive din fum pe cat posibil cantitativ. de conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. de parametrii de functionare ai instalatiei. se efectueaza inaintea spalarii fumului. • flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor. Cu ajutorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii.900 0C se elimina materii volatile. In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei: • procedee necomplicate. In intervalele de temperatura intre 150 . epurarea gazelor reziduale este cea mai importanta posibilitate de a controla nivelul emisiilor evacuate din incinerator. • probleme in functionare (coroziune. unele dintre aceste procese partiale pot fi executate in reactori separati. deoarece conditionarea. Materialele nocive apar in forma gazoasa sau sub forma de particule de impuritati. • evitarea in mare masura a impactului asupra mediului. Aceasta combinatie are sens in special sub aspectul unei folosiri asigurate de caldura. eliminandu-se compusi. CO2. Degazarea Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic.Ca aspect energetic este interesanta incinerarea namolurilor din statiile de epurare. Aparatura de urmarire a instalatiilor este necesara pentru monitorizarea exploatarii corecte a arderii. pot fi utilizate mai multe procedee. • posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic. degazare. iar apoi o indepartare a impuritatilor gazoase. din cauza diverselor probleme si a redusei disponibilitati. Piroliza si gazarea deseurilor Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. Pentru separarea substantelor din gazele reziduale evacuate din camerele de ardere a incineratorului sau de la boiler. minimizarea si epurarea apelor uzate evacuate din instalatii. • concentratiile maxime admisbile ale poluantilor in gazele epurate. Nivelul de monitorizare si urmarire a acesteia depinde de tipul de deseu incinerat si de cerintele legale. iar compusi de carbohidrati se descompun. • tipul. adica indepartarea impuritatilor sub forma de particule. aburul etc. murdarirea instalatiilor). Aici. Dupa alegerea aparaturii si a punctelor de amplasare a aparaturii trebuie acordata atentie reproductibilitatii adecvate si fiabilitatii functionale necesare a aparaturii. astfel incat degazarea si gazarea sa devina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare. • evitarea. • disponibilitati de suprafete pentru depozitarea reziduurilor. volumul si schimbarile continutului gazelor reziduale. De aceea ele sunt structurate in mai multe etape si necesita un mare efort financiar. gazare si incinerare au loc intr. gazele pirolitice obtinute se vor folosi intr-o a doua etapa procedurala la incinerarea si vitrifierea cocsului pirolitic. Volumul deseurilor se reduce considerabil si se transforma intr-o forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor. asanarea si uscarea namolului necesita o alimentare ridicata cu energie la un nivel scazut. cum ar fi oxigenul. La o incinerare conventionala. uzura. Insa se are in vedere utilizarea pirolizei in combinatie cu incinerarea la temperaturi inalte. Epurarea gazelor reziduale Dupa arderea completa.o singura camera. Eliminarea prafului. Piroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s-a putut impune in fata incinerarii deseurilor. • posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime. recuperarea si depozitarea reziduurilor.

Folosirea deseurilor si a combustibililor alternativi este limitata de urmatoarele elemente: • posibilitatile de stocare a acestora in centralele electrice. Coincinerarea deseurilor De cand deseurile si combustibilii alternativi produsi din acestea prin diferite metode de tratare au fost acceptati ca surse de energie. de regula. insa si un proces partial al incinerarii. nisip etc. care este insa cu o valoare calorica scazuta.combustibil respectiv. In schimb. ce transforma reziduurile carbonizate in alte produse gazoase. metale. sticla. Este de dorit o valorificare imediata a gazelor intr-o camera de ardere ulterioara. Pentru unele produse provenite din piroliza exista o piata limitata. considerate materia prima pentru sistemele industriale de ardere si sunt folosite numai in calitate de combustibili alternativi. Folosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare. Energia necesara reactiei pentru procesul de gazare se produce prin incinerarea partiala a materialului organic in interiorul reactorului. • valorificarea energetica a deseurilor acolo unde valorificarea materiala nu este posibila. Apele reziduale cu continut organic mare. Conditia este insa ca instalatia pirolitica sa se afle in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei. un mare numar de deseuri de productie sunt folosite in sistemele de ardere industriala. deoarece astfel se poate valorifica si caldura. etc. Coincinerarea in centralele electrice Centralele electrice ca uzine producatoare de electricitate sunt proiectate pentru folosirea eficienta a combustibililor conventionali. Gazarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reactiv. Gazarea. la fel ca si piroliza. Produsele ivite ca urmare a gazarii sunt. Reziduurile solide din procesul de gazare sunt similare celor provenite din incinerare. gaze de ardere. rezulta un volum de gaz mai mare decat la piroliza. • conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei. ce trebuie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza. datorita densitatii lor precum si proprietatilor lor chimice si fizice. mai putin apa care s-a consumat in timpul reactiei. insa comparativ cu volumul deseurilor intrate in proces. gaz slab. in principal. aburi. Apa reziduala provenita din piroliza paraseste reactorul sub forma de abur si apare dupa racirea gazului drept condensat. deoarece materialele nocive pot fi reduse in instalatii de epurare biologice numai partial. O alta posibilitate a evitarii materialelor nocive in apele reziduale este descompunerea termica a gazelor de ardere mocnita. apa de condens cu impuritatile dizolvate in ea. apa de descompunere si apa de incinerare. reziduuri cum ar fi cocs. sunt folositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale. Procedeele executate la temperatura inalta in intervalul de temperatura intre 800 . materii prime sub forma de asfalt.1100 0C livreaza cea mai mare cantitate de gaz. ulei. Gazul de generator prezinta o valoare calorica mai scazuta decat gazul pirolitic. Acelasi lucru este valabil si pentru gazul pirolitic. • • • . in special in cazul pirolizei deseurilor necesita o pretratare chimico-fizica. Gazarea Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in combustibil gazos. In special uleiurile provenite din degazarea anvelopelor uzate se pot folosi drept materie prima in industria chimica sau petroliera. este un procedeu de sine statator. fabricile de ciment si otelarii. Insa ele pot fi adaptate si pentru utilizarea combustibililor alternativi. in centralele electrice. Apa reziduala provenita din piroliza Apa reziduala provenita din piroliza se compune din umiditatea deseurilor. Deseurile municipale nu sunt. • cerintele de pretratare a deseurilor pentru a le aduce intr-o forma utilizabila sistemelor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale. in functie de solutia gazanta. Avantajele coincinerarii: • reducerea cantitatii de deseuri depozitate. ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazut de carbon.

La sistemele deschise. obtinerea clincherului este un proces de conversie in care materialele folosite (combustibili si materii prime) sunt consumate sau integrate in produsul final. La uscarea cu transmitere. mediile de uscare cum ar fi gazele reziduale. cum ar fi uscarea cu pat fluidizat cu recirculare de vapori. Uscarea cu contact: • uscator cu pelicula. iar mediul fluidizant (abur supraincalzit) este introdus in circuitul procedural. Cateva caracteristici ale procesului de fabricare a clincherului. Procedee de uscare a deseurilor In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a obtinut-o uscarea namolului. Tipuri de tehnologii de uscare • In functie de alimentarea cu caldura se regasesc in principal urmatoarele tehnologii de uscare: 1. • uscator cu pat fluidizat. continutul organic al combustibililor alternativi este distrus in totalitate. Namolul si mediul de incalzire sunt separate prin diferite tipuri de pereti. gazele reziduale inca fierbinti parasesc uscatorul impreuna cu aburul. La alegerea procedeului este important daca namolul este puternic mirositor sau nu. Coincinerarea in cuptoare de ciment Un aspect esential in fabricarea cimentului il reprezinta producerea clincherului in cuptorul rotativ. Indiferent de metoda de fabricare. un condensator realizeaza condensarea aburului in exces. • fixarea din punct de vedere chimic si mineralogic in clincher a elementelor aflate in concentratii foarte mici. se afla in contact direct cu namolul si preiau apa ce se evapora din acesta.comportarea deseurilor pe durata procesului de combustie. La uscarea cu contact. Figura 13. aparitia coroziunii si influentarea sistemelor de epurare a gazelor reziduale. Materia prima pentru producerea clincherului este uscata si incalzita pana la 1400 °C si datorita reactiilor chimice ce au loc se formeaza clincherul de ciment. Mirosurile sunt astfel in mare parte excluse. in cazul utilizarii combustibililor alternativi. Caracteristicile combustibililor alternativi utilizati in fabricile de ciment trebuie stabilite clar. ar fi: • prelungirea timpului de stationare a gazelor reziduale in cuptorul rotativ la temperaturi de peste 1200 °C. Datorita temperaturilor inalte din cuptorul de ciment. • uscator cu disc. caldura este condusa direct catre materialul de uscat. 2. respectiv reducerea procesului de combustie prin depunerea pe peretii cuptorului. aburul supraincalzit ori vapori sau aerul. Aici apa transformata in abur poate fi condensata. Uscarea cu transmitere: . deoarece deseurile utilizate in producerea clincherului pot schimba concentratia anumitor elemente in produsul final. • folosirea cenusei rezultate de la arderea combustibililor alternativi ca parte componenta a clincherului impreuna cu alte materiale. La sistemele inchise cu abur supraincalzit. In cazul namolului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare.

categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 15 Ambalaje. inclusiv fractiuni colectate separat. filtrante si imbracaminte de protectie. institutii.cu exceptia ambalajelor din deseurile industriale si a codurilor 15 02 02 si 15 02 03. uscator cu suspensii. materiale de lustruire. centrale electrice. etc. Aceste uscatoare au rol de a reduce umiditatea din namolul orasenesc intr-un timp scurt. Gazele ce nu pot fi condensate. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile.uscator cu cilindru rotativ. cuptoare de ciment. La uscarea namolului din statiile de epurare rezulta si alte substante volatile. • fractie organica = fractie biodegradabila . pot fi dezodorizate prin coincinerare in generatorul de caldura. industrie. in vederea valorificarii materiale a acestuia in agricultura ca ingrasamant sau in vederea valorificarii energetice a acestuia in incineratoare. • • • Figura 15. nespecificate in alta parte . 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert. inclusiv deseurile periculoase. uscator cu etaje. industrie si institutii + deseuri din gradini si parcuri + deseuri din piete + deseuri stradale + deseuri voluminoase. materiale absorbante. • uscator cu banda. Vedere schema uscator cu etaje DEFINITII • deseuri municipale = deseuri menajere de la populatie + deseuri asimilabile din comert.

In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate) • deseuri municipale periculoase = detergenti si dezinfectanti + vopsele. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. de la prepararea si procesarea alimentelor . cerneluri. blanariei si textila 05 Deseuri de la rafinarea petrolului. filtrante si îmbracaminte de protectie. purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor 06 Deseuri din procese chimice anorganice 07 Deseuri din procese chimice organice 08 Deseuri de la producerea. lacuri si emailuri vitroase).cu exceptia codului 02 01 06 03. furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele.Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei. inclusiv deseurile periculoase. altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi 20 01 37 Lemn cu continut de substante periculoase • deseuri de productie = deseuri rezultate direct din procesele de productie.namol orasenesc = namolul rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti. respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile.cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale 16 Deseuri nespecificate in alta parte . 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati continand aceste baterii 20 01 35 Echipamente electrice si electronice casate. hidrometalurgie neferoasa 12 Deseuri de la modelarea.. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. in urma demolarii si construirii de cladiri noi. nespecificate în alta parte . categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 19 08 05 Namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere • deseuri din constructii si demolari = deseuri rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente. prepararea. inclusiv deseurile periculoase. horticultura. pastei de hartie. materiale de lustruire. categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 20 01 13 Solventi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Baze 20 01 17 Substante chimice fotografice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur 20 01 23 Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorfluorocarburi) 20 01 26 Uleiuri si grasimi. tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice 13 Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi 14 Deseuri de solventi organici. silvicultura. materiale absorbante.. agenti de racire si carburanti 15 Ambalaje. lacuri si diluanti + baterii si acumulatori uzati + pesticide si ierbicide + alte chimicale + becuri si tuburi fluorescente + echipamente electrice si electronice + medicamente. de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial . cleiurilor si cernelurilor tipografice 09 Deseuri din industria fotografica 10 Deseuri din procesele termice 11 Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale. hartiei si cartonului 04 Deșeuri din industriile pielariei. inclusiv deseurile periculoase. acvacultura.cu excepţia codului 19 08 05 • . vanatoare si pescuit. adezivi si rasini continand substante periculoase 20 01 29 Detergenti cu continut de substante periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice si citostatice 20 01 33 Baterii si acumulatori inclusi in 16 06 01. categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 02 Deseuri din agricultura.. inclusiv deseurile periculoase.cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10 19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor. a adezivilor. altele decat cele specificate la 20 01 25 20 01 27 Vopsele.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->