Sunteți pe pagina 1din 2

NATURA UMANA -consta in dimensiunea ei sociala: Aristotel: omul e o fiinta sociala. Cosid ca sociabilitatea este o fiinta fundamentala a omului.

Pascal: omul e o fiinta vulnerabila, contradict & complex ce isi cum limitele. Considera si fpt ca omul e o fiinta complexa dar in ciuda imprefectiunii proprii, Pascal ii atribuie omului constiinta despre propriile limite ceea ce-I confera o poz pprivilegiata in univers, fata de care omul este vulnerabil, nu este decat o trestie, cea mai slaba din natura, dar o trestie cugetatoare. Un univers care oricand il poate strivi ce nu are constiinta puterii lui=>omul pascalian este vulnerabil si slab ce isi gaseste demnitatea si maretia in cugetare.omul nu e nimic in rap cu infinitul si tot fata de neant. Descartes: reprezentant al rationalismului considera omul e o fiitna rationala: orice spirit bine condus poate ajunge la cunoasterea adevarului Blaga: omul e fiinta creatoare de cultura Sf. Augustin: vb despre omul int & ext care identifica orig demnitatii umane in suflet- partea noastra, omul int caruia I se datoreaza capacity noastra de a ajunge la esenta lucrurilor Platon: omul e o fiinta inzestrata cu ratiune cel care orietandu-si privirea spre sine descopera ca sufletul este cel in care se gaseste zeu & cugetarea. Considera omul o fiinta inzestrata cu ratiune, sufletul fiind nemuritor, vesmic si simplu Socrate: cel care stiu ca nu e nimic in discutiile cu concetatenii sai reusea sa-I puna in opozitie cu propria opinie-> ironia socratica. Provoca omul in sensul de a-l constientiza. Schopenhauer: adevarata nat umana nu este cea rationala ci una instinctuala ce tine de afectivitate si vointa, vointa reprez esenta omului. Schop o descrie ca pe o pornire oarba si irezistibila care se manifesta in existenta fara niciun descernamant al valorilor. Ea este cea care comanda iar intelectul se supune intotdeauna cu toate ca omul are iluzia ca alegerile sale sunt rationale. Intelectul desi prod argum pro & contra in final decizia apart tot vointei: singura realiz a intelectului fiind aceea de a reusi sa faca pe om sa se considere liber. Omul este o obiectivare a vointei. Heidegger: consid ca exist omului in lume ca neautentica. Exist noastra e o parade a anonimatului & banalitatii cotidiene. Individul nu este el insusi. El vb asa cum se vb, act asa cum se act, cum act ceilalti. Sensul fiintei noastre este unul ascuns. Niechtze: in definirea nat umane pleaca de la idea ca omul s-a dezv de la specii inferioare considerand ca omul nu reprez ult stadium evolutiv in contextual dinamicii existentei. Preconizeaza o noua etapa: supraomul. Thomas H: porn de la idea ca oamenii sunt egali de la natura iar in starea naturala anterioara statului, omul este lup fata de alt om. Aflat intr-un razboi al tuturor impotriva tuturor: omul are posibilit de a parasi starea de razboi pe calea unei intelegeri num contract social, cand oamenii renuta la dreptul de a se apara dupa bunul plac in sch apararii. Rousseau: ratiunea prin dezvoltarea sa treptata a reusit sa inabuse natura. omul se naste liber dar pretutindeni este inlantuit. Omul natural este liber,fericit, supus doar inegalitatilor naturale. Omul in natura cunoaste nefericirea si inegalitatea, societatea inabusind natura. Starea naturala, primitiva a omului este prvertita de societate iar sufletul modificat. Afirma fpt ca omul social este omul natural corrupt, depravat. Berkson: afirma in leg cu evol creatoare ca inventiile create de fiinta umana au provocat mari schimbari sociale, epocile istoriei se definsc prin inventii imp.

SENSUL VIETII -unii afirma fpt ca viata are sens: fericirea, cunoasterea, binele,in timp ce altii consid ca viata nu are sens, ca acesta trb cautat, construit. Niechtze si urmasii sai: sust ca demnitatea umana este conditionata de negarea lui Dumnezeu si de refugiul predestinarii. In dincolo de bn si de rau acesta ne convinge ca o constructie viitoare trb sa se constr dincolo de aceste valori pt ca acestea au slabit puterea creatoare a omului. Proiectul Niechtze-lian propune o reevaluare a tuturor valorilor plecandu-se de la dif fintre indivizi si o reeval intemeiata pe principiul vointei de putere=esenta vietii Sartre: consid ca atata timp cat nu exist divinitate, valori, omul este ceea ce vrea sa fie. Prin deciziile lui, actele lui, acesta da sens propriei existente. Nu exist un sens, acesta trb construit. Libertatea trb observata in angoasa individului si trb tradusa prin acte de care suntem responsabili. Albert C: descopera intr-o lume parasita de Dumnezeu o lume ostila si absurda, descop un om alienat, instrainat si condamnat la singuratate. Sisif: omul trb sa react impotriva absurdului prin revolta. Absurdul & revolta dau sens existentei omului. Existenta=orientare filosofica care pune in centrul reflectiei exist umana in dimensiunea ei individuala, subiectiva. Tema angoasei: provine din lat augustus= stramt. Dpdv psi-stare psi de apasare & teama difuza si dpdv filosof-stare a constiintei in fata neantului. Pt Heidegger: angoasa este indispensabila cu exc cazului in care ne refugiem in inauthentic. In fata angoasei omul este privat de orice recurs si trb sa-si gandeasca exist in orizontul mortii. Pt Sartre: daca sensul lumii nu exista este pt ca el trb construit. De aceea considera ca angoasa resimtita in fata absurdului nu e neap legata de absenta sensului, cat mai mult de constientizarea propriei libertati.