Sunteți pe pagina 1din 17

Lucrarea nr.

3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1


23


LUCRAREA NR. 3
AMPLIFICATOARE DE
AUDIOFRECVENTA DE PUTERE
PARTEA I. PROIECTARE
Consideratii teoretice
De cele mai multe ori semnalele electrice nu sunt suficient de
intense pentru fructificarea informatiilor pe care le poarta, fapt care
implica necesitatea amplificarii acestora pna la nivelul cerut intr-o
aplicatie sau alta. Circuitele electronice cu care se realizeaza
operatia de amplificare se numesc amplificatoare. n cazul general,
un amplificator este un cuadripol activ prevazut cu o poarta de
intrare si o poarta de iesire capabil sa furnizeze la iesire semnale
electrice identice cu cele aplicate la intrare, dar de putere mult mai
mare.
Amplificatoarele de joasa frecventa, numite si de
audiofrecventa, se caracterizeaza printr-o banda de frecventa
cuprinsa aproximativ ntre 20 Hz si 20 Khz.
Pentru mbunatatirea performantelor (marirea stabilitatii,
reducerea distorsiunilor) n amplificatoare este folosita curent
reactia negativa (aplicarea unei parti din semnalul de iesire, cu faza
Electroacustica - indrumar de laborator
24
inversata, napoi, la intrare). De aceea, schema bloc a unui
amplificator este cea din figura 3.1.

Etaj de
intrare
Etaj pre-
amplificator
Etaj de
reactie
Etaj pilot Etaj final
Circuit de
reactie
U
i

R
S


Figura 3.1. Schema bloc a unui amplificator.
Pentru proiectarea unui astfel de amplificator sunt necesare o
serie de date initiale. Acestea caracterizeaza att amplificatorul ct
si sarcina si sursa de semnal si pot fi:
Puterea utila n sarcina P [W]
Rezistenta de sarcina R
S
[]
Sensibilitatea la intrare S [mV]
Rezistenta de intrare R
I
[]
Factorul de distorsiuni neliniare [%]
Frecventa limita inferioara f
j
[Hz]
Frecventa limita superioara f
S
[Hzt
Domeniul de temperatura T [C]
Deoarece etajele de amplificare se interconditioneaza
reciproc, proiectarea unui amplificator nu poate ncepe cu orice
etaj. Avnd cunoscute rezistenta de sarcina si puterea maxima ce
trebuie debitata pe aceasta, calculul amplificatorului va ncepe cu
etajul final.
Etajul final trebuie sa dezvolte n sarcina puterea ceruta cu un
randament ct mai bun si cu distorsiuni ct mai mici.
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
25
Sarcina unui etaj de putere de joasa frecventa poate fi un
difuzor, o linie de transmisie, un motor electric, etc., variind deci de
la ctiva ohmi la cteva sute de ohmi, puterea ceruta variind de la
zeci de miliwati la sute de wati.
Etajul final al unui amplificator de joasa frecventa lucreaza de
regula n clasele A sau AB de amplificare. S-au mai impus n ultima
vreme etajele finale n regim de comutatie (clasa D de amplificare).
Amplificatoarele de putere functionnd n clasa B sau AB s-au
impus printr-un randament mai bun, distorsiuni mai mici,
amplitudinea semnalului mai mare si putere disipata mai mica
comparativ cu cele n clasa A, necesitnd nsa doua tranzistoare.
n clasa B de amplificare, punctul de functionare este ales n
originea axelor de coordonate n planul caracteristicii de intrare,
tranzistoarele intrnd n conductie numai n prezenta semnalului ce
urmeaza a fi amplificat. Tranzistoarele conduc alternativ, functie de
polaritatea semnalului de intrare.
R
S
E
C
E
C
T
1
T
2
U
IN
-0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
0.1
0.15
T
1
T
2
i
B
V
BE

Figura 3.2. Etajul final n clasa B
Electroacustica - indrumar de laborator
26
Avantajul principal al amplificatoarelor n clasa B (sau
amplificatoare complementare) rezulta din figura. n lipsa semnalului
ambele tranzistoare sunt blocate deci curentul de PSF (punct static
de functionare) este nul ceea ce duce la concluzia ca randamentul
este mai bun. n plus fiecare tranzistor conduce numai pe o
semialternanta a semnalului deci va fi dimensionat la numai
jumatate din puterea totala.
Dezavantajul major al acestui etaj consta n existenta unui
interval de tensiune n care ambele tranzistoare sunt blocate, ceea
ce conduce la aparitia unor distorsiuni mari la schimbarea polaritatii
semnalului. Din aceasta cauza se prefera utilizarea etajului n clasa
AB sau cvasicomplementar (figura 3.3).
Acest etaj mentine avantajul amplificatorului n clasa B si
anume randament mai bun. n plus se realizeaza prepolarizarea
celor doua tranzistoare finale si anume se asigura n PSF un curent
mic de colector. Acest curent poate fi neglijat din punctul de vedere
al puterii de c.c. consumate, nsa realiznd acum compunerea
caracteristicilor de intrare ale celor doua tranzistoare finale (figura
3.3), vom obtine o caracteristica aproape liniara, deci distorsiuni mai
mici, reduse si mai mult de prezenta reactiei negative.
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
27
R
S
2E
C
T
1
T
2
U
I N
T
3
CT C
S
R
2
R
1
A
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
0.1
0.15
T
1
T
2
i
B
V
BE

Figura 3.3. Amplificator cu etaj final n clasa AB
n alternanta pozitiva a semnalului de comanda va conduce
T
1
, prin intermediul caruia si prin rezistenta de sarcina R
S
se va
ncarca condensatorul C
S
de la sursa 2E
c
, determinnd un curent
prin R
S
, deci a aceleiasi alternante amplificate. n alternanta
negativa a semnalului de comanda T
1
se va bloca, dar se va
deschide T
2
prin intermediul caruia se va descarca C
S
, curentul prin
R
S
schimbndu-si sensul. Se observa ca C
S
tine locul sursei de
alimentare pe timpul acestei alternante si de aceea el trebuie sa
aiba o valoare mare astfel nct constanta de timp R C
S S
sa fie
ct mai mare fata de perioada semnalului de frecventa cea mai
joasa ce trebuie amplificat. Aceasta conduce la cresterea
gabaritului si costului condensatorului, dar se reduce o sursa de
alimentare suplimentara.
Pentru a avea alternante egale este necesar ca C
S
sa se
ncarce la o tensiune egala cu E
C
. Aceasta se realizeaza prin
polarizarea corespunzatoare a bazelor celor doua tranzistoare.
Electroacustica - indrumar de laborator
28
n figura CT reprezinta un circuit de compensare termica si de
liniarizare a caracteristicii compuse. Practic el realizeaza o
polarizare a bazelor celor doua tranzistoare, pentru a muta punctul
de functionare al acestora usor spre clasa A de amplificare, de
unde si denumirea de clasa AB. Polarizarea trebuie sa depinda ct
mai putin de temperatura.
Rezistentele au urmatoarele roluri:
R
1
- reactie n c.c. asigurnd autoaxarea potentialului punctului A
la valoarea E
c
la variatia tensiunii de alimentare.
R
2
- reactie n semnal pentru a scadea distorsiunile si a
mbunatati raspunsul.
Sursa a fost notata cu 2E
c
pentru a putea utiliza relatiile de
proiectare si pentru schema de etaj cu sursa simetrica (split supply
voltage).
Gasirea unei perechi de tranzistoare complementare cu
parametrii ceruti este mai dificila n cazul puterilor mari. De aceea
se recurge la utilizarea pentru etajul final a unor tranzistoare
compuse (dubleti, tripleti), avnd ca tranzistoare de putere
tranzistoare de acelasi tip (cel mai adesea npn), iar ca tranzistoare
complementare, tranzistoare de puteri mai mici. Se utilizeaza
conexiunea Darlington, dupa cum se arata n figura 3.4. Schema din
figura a) este fara inversare de polaritate, iar cea din figura b) este
cu inversare de polaritate. Rezistenta R de aproximativ 100 are
rolul de a reduce influenta curentului rezidual si de a mari curentul
de colector prin T la curenti mici de sarcina.
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
29
T
1
T
2
T
1

T
1

R
T
2

T
2

R
a) b)

Figura 3.4. Realizarea tranzistoarelor Darlington complementare

Relatii de proiectare pentru montajul utilizat n
laborator
Schema utilizata (figura 3.5) este o schema tipica de
amplificator cvasicomplementar care foloseste conexiunea
Darlington pentru tranzistoarele finale.
Asa cum am aratat conexiunea T
1
si T
3
este echivalenta unui
tranzistor npn, iar T
2
si T
4
unui tranzistor pnp. Tranzistorul pilor este
T
6
iar tranzistorul T
5
, montat n conexiune de dioda multiplicata este
utilizat n circuitul de compensare termica CT.
Rezistenta R
10
constituie reactie n semnal pentru a scadea
distorsiunile, iar rezistenta R
9
+ P
1
reactie n curent continuu,
asigurnd autoaxarea punctului A la valoarea E
C
la variatia tensiunii
de alimentare.
Condensatorul C
4
realizeaza o conexiune bootstrap pentru
ameliorarea factorului de utilizare a sursei care, n cazul cuplarii
directe a etajului pilot la etajul final, nu este acelasi n ambele
alternante. Fiecare tranzistor final apare n schema de repetor n
Electroacustica - indrumar de laborator
30
conexiune bootstrap. n acest fel cele doua extremitati ale
rezistentei R
4
sunt practic la potentiale egale din punct de vedere al
regimului dinamic. n acest caz prin R
4
nu avem curent n regim
dinamic si deci se poate considera ca etajul pilot debiteaza
componenta alternativa de excitatie numai n baza tranzistorului
final, iar curentul de punct static este asigurat prin R
4
ca si cum
acesta s-ar comporta ca un generator de curent constant. Singurul
dezavantaj este ca functionarea acestui etaj are loc astfel numai att
timp ct C
4
asigura o decuplare eficienta si deci comportarea nu
este valabila n cazul frecventelor joase.
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
31

T
3
U
IN
T
1
T
3
2E
C
T
4
T
2
T
5
C
3
100
C
5
1500
R
13
220
R
S
6
R
2
0,47
R
1
0,47
R
12
220
R
7
470
R
9
8K2
R
9
22K
P
1
33K
C
4
47
C
1
47
R
11
1K8
R
10
47K
R
4
3K3
R
3
2K7
R
5
1K8
P
2
1K
R
6
680
BD237
BD237
BSX45
BSV15
BC413
BC107
C
2
100n
A

Figura 3.5. Schema electronica completa a amplificatorului
Electroacustica - indrumar de laborator
32
i
c
v
ce
R R
stat c

( ) [ ]
R R r R
din c
+ + ||
, , ,

1 2 1 2 1 2
1
I
C6
V
CE6
V
CEsat
2E
C
Q
T
2
conduce T
1
conduce
a) pilot EC
i
c
v
ce
R R R
stat
+
3 4
( ) R R r
R
r R
R R
din S
+ +
+

_
,

4
4
4
3
1 || ||

I
C6
V
CE6
V
CEsat
2E
C
Q
T
2
conduce T
1
conduce
b) bootstrap

Figura 3.6. Coeficientul de utilizare a sursei de alimentare
n cazul utilizarii etajului emitor comun pentru realizarea
pilotului, factorii de utilizare nu sunt egali pe ambele alternante
deoarece, daca n alternanta negativa amplitudinea semnalului este
limitata doar de saturarea tranzistorului T
2
, n alternanta pozitiva,
semnalul este limitat de ndeplinirea conditiilor de polarizare corecta
a tranzistorului pilot. Din figura 3.6 se poate trage aceeasi concluzie
observnd ca n cazul pilotului realizat n conexiune EC (a), dreapta
de sarcina dinamica este mai nclinata dect dreapta de sarcina
statica, n timp ce pentru conexiunea bootstrap (b), mpartind
judicios rezistenta de c.c. n doua, putem realiza destul de usor o
dreapta de sarcina dinamica de nclinare mai mica permitnd
marirea amplitudinii semnalului tot pna la atingerea saturatiei
tranzistorului T
1
.
Alternativa folosirii conexiunii bootstrap este acceptarea unor
coeficienti de utilizare inegali pe cele doua alternante si utilizarea
unei surse de tensiune ceva mai mare dect cea necesara (cu
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
33
dezavantajul scaderii randamentului total) sau realizarea unei surse
de alimentare separata pentru etajul final, cu o tensiune mai mare
dect cea necesara pentru alimentarea pilotului.
Pentru schema noastra ne propunem sa asiguram o putere
utila pe sarcina (n regim permanent sinusoidal) de 10W. Sunt date
deci:
P W R T C
u S amb
10 6 0 50 ; ;
Avem relatiile:
P U I U I R I
U
R
um ef ef m m S m
m
S

1
2
1
2
1
2
2
2

I
P
R
W
A
m
um
S



2 20
6
1825

. I
U P R W V
m um S
2 20 6 10 95 .
Se ia U
m
=11V= amplitudinea semnalului pe sarcina pentru a
obtine puterea specificata.
Notam P
a med
puterea medie absorbita de la sursa de
alimentare.
P E I E
I E
R
amed C med C
m C
S
2 2
2
2


Daca etajul lucreaza la nivele mai mici la intrare, atunci
excursia de semnal este mai mica, avnd I
Sm
<I
m
si U
Sm
<U
m
. Fie
k
U
U
I
I
Sm
m
Sm
m
coeficientul de utilizare al sursei de alimentare.
Avem deci relatiile:
P U I k
E
R
u Sm Sm
C
S

1
2
1
2
2
2

Electroacustica - indrumar de laborator
34
deci puterea pe sarcina creste cu patratul cresterii semnalului
de intrare.
P E I k
E
R
amed C Smed
C
S

2
2


Putem calcula acum puterea disipata pe cele doua
tranzistoare finale ca fiind diferenta:
2
2 1
2
2
2
2
P P P k
E
R
k
E
R
d amed u
C
S
C
S


deci P
d
= P
d
(k) si are un maxim pentru k
2
0636

. deci:
P
E
R
P
dm
C
S
um

1
0 2
2
2

.
n aceste calcule am utilizat cazul cel mai defavorabil U
m
=E
C
.
Daca dimensionam dupa puterea medie disipata pe tranzistoare
atunci P
dm
=2W deci tranzistorul ales trebuie sa aiba P
tot
>2W. nsa
daca semnalul are o perioada suficient de mare (mai mare dect
constanta termica de disipare a caldurii) atunci temperatura structurii
urmareste variatiile puterii disipate instantanee.
( ) p i u I t U U t
di C CE m m m
sin sin

( ) ( )
p U I t t
E
R
t t
di m m
C
S
sin sin sin sin 1 1
2

Pentru t

6
si t

6
puterea este maxima:
P
E
R
P
C
S
um dim
.
1
4
05
2

Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
35
Desi n general tranzistoarele de putere au constante termice
de ordinul secundelor, se prefera dimensionarea dupa P
di

deoarece se asigura o fiabilitate mai buna etajului experimental: P
tot
>5W.
Alegem tranzistoarele finale astfel ca
P W I A U E
tot CM ce C
> > > 5 1825 2
0
; . ; . Alegem tranzistoare de tip BD237
cu parametrii:
P W I A U V R C W T C
tot CM ce tjc j
25 6 80 5 150
0
; ; ; / ;
max

Calculam P
DM
pe radiator infinit la T
a
=50C:
P
tot
P
d
T
c
T
jmax
25C
R
tjc
R
tjc
1
P
dm
R
tca
R
tciz
R
tizr
R
tizr
R
tr
T
c
T
j
T
a

Figura 3.7. Modelarea electrica a fenomenelor termice
P
T T
R
W
DM
j a
t jc

max
20
Nota. Fara radiator, cu R
t ca
tipica de 80C/W rezulta:
P
T T
R R
W
DM
j a
t jc tca


+

max
1
Calculul raditorului necesar:
P
T T
R R
R C W
j a
t jc t r
t r dim
max
/

+
15
Electroacustica - indrumar de laborator
36
Din nomograma prezentata n Electronic Design se obtine
pentru o tabla de Al de 2.5mm grosime si o arie de 45cm
2
asezata
orizontal R
t r
= 6,5C/W. Deoarece R R R R
t r t r tciz t izr
+ + si a doua
componenta are circa 1C/W, radiatorul se considera satisfacator.
O alternativa este calcularea suprafetei necesare cu relatiile:

R
R R
R R
R R
t r
t ca t r nec
t ca t r nec
t ciz t riz
cu R
A
R
A
t ciz
C
t riz
C

275 200
;
unde A
C
este aria de contact ntre capsula si radiator [mm
2
t iar
rezistentele termice se calculeaza n [C/Wt. Suprafata necesara
pentru radiator se calculeaza cu relatia:

[ ]
S
k
R
k
g
cm
t r

1
2
650
33
4
2


Pentru un radiator din aluminiu, orizontal, lustruit, cu grosimea
tablei g=2.5[mm
2
t avem k=1 si =280[C/Wt. Efectund calculele
obtinem S=29cm
2
, deci radiatorul adoptat este suficient.
Vom calcula valoarea sursei de alimentare 2E
C
. innd cont ca
C
5
se ncarca pna la valoarea E
C
si scriind teorema a II-a a lui
Kirchhoff obtinem:
2 01
1 1
E E U R I U R R U U
C C m m rez S rez CEsat
+ + + ; . ;
n general tranzistoarele de putere au tensiunea de saturatie
mai mare, n cazul puterilor mari se poate ajunge la 1.52V. Pentru
BD237 U
CE sat
=0.6V.
E V V E V
C C
+ + 11 0 6 1825 1 13 2 26 . .
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
37
Se verifica faptul ca ( ) U E V V
ce C 0
2 80 26 > > . Facem observatia
ca tranzistorul este supradimensionat din cauza lipsei unui tip mai
apropiat de valorile limita extreme necesare.
Pentru eliminarea distorsiunilor de trecere se polarizeaza
etajul n clasa AB cu un curent de punct static:
I I mA
C m 0
1% 18 25 .
I
cm
este valoarea maxima permisa a curentului continuu prin
tranzistorul final. Verificam ( ) I I I I A A
m C m CM
+ < <
0
19 6 . .
Calculam valoarea curentului de baza n PSF si a celui maxim
de semnal (pentru tranzistoarele finale).
I
I
mA cu
B
C
0
0
1 20


min
min

I
I
mA
bm
cm

min
91
Alegerea tranzistorului T
3
:
n PSF I I
U R I
R
mA
C B
BE C
3 1
1 1 01
12
4 +
+

Rezistentele R
12
si R
13
compenseaza scaderea pronuntata a
lui la scaderea curentului (marind curentul de colector al lui T
3
la
nivele mici de putere). La nivele mari rezistenta de intrare n etajul
final scade exponential, suntnd practic R
12
. De asemenea
sunteaza curentul I
CB0
mbunatatind astfel stabilitatea termica.
I I I mA
cm C bm 3 03 1
95 +
P P U I R I
dm u ef ef in ef 3 3 3 3 3
2
0 5 0 5 05 . . .
Electroacustica - indrumar de laborator
38
( ) R r R
in
+ +


1 1 1
1 136 deci P
u3
=1.23W,
P
dm3
=0.61W.
Alegem T
3
de tip BSX45 si se poate verifica posibilitatea
functionarii sale fara sa necesite radiator
( P W R C W T C
tot tca j
5 200 200 ; / ;
max
) iar pe T
4
de tip BSV15
(pnp cu parametri identici) si selectam prefinalii astfel nct sa aiba

min
=100 (grupa 16).
I
I mA
mA
bm
cm
3
3
91
100
0 9

min
.
Pilotul T
6
lucreaza n clasa A si i prescriem un curent de PSF
ceva mai mare dect curentii maximi ceruti de prefinali:
I mA
C06
2 deci:

( )
( )
R R I U E
R R R R
R k
R k
C BET C 3 4 06
4 3 4 3
3
4
2
125 1 15
2 7
33
+ +

'

'

. .
.
.


Pilotul disipa n PSF P U I mW
dm CE C 6 6 06
26 . Alegnd T
6
de
tip BC414 se verifica nedepasirea parametrilor limita.
Rezistenta R
7
se alege astfel nct sa nu pierdem prea mult
din sursa de alimentare.
I R V
C06 7
1 deci R
7
= 500
Proiectarea circuitului de compensare termica se face
pornind de la observatia ca trebuie sa se asigure polarizarea la
limita conductiei a tranzistoarelor din etajul final, deci U U
CE BE 6
3 .
Lucrarea nr. 3 - Amplificatoare de audiofrecventa de putere - 1
39

I I I
I I
R R
R
U U
R k
R k
C div C
C C
BE BE
5 06
5 06
5 6
6
5
6
3
4
3
12
24
+

+

'

'

.
.


Rezistenta R
8
realizeaza reactia de curent continuu care
fixeaza potentialul punctului A la valoarea E
C
.
I
I mA
A
B
C
06
06
2
450
4 4


min
.
I I mA
div B
50 0 2
06
. deci R k R P k
9 8 1
8 2 56 + . ;