P. 1
oasele mainii si ale pumnului

oasele mainii si ale pumnului

|Views: 175|Likes:
Published by deealory
anatomie
anatomie

More info:

Published by: deealory on Jan 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/06/2015

pdf

text

original

http://anatomie.romedic.

ro/oasele-mainii imaginile Oasele mainii Oasele mainii sunt: opt oase carpiene care sunt legate intre ele prin intermediul unor ligamente, cinci metacarpiene si paisprezece falange. Scheletul mainii este, deci alcatuit din 27 de oase impartite in trei grupe: carp, metacarp si falange.

Oasele carpiene Sunt dispuse pe doua randuri transversale, fiecare dintre aceste randuri fiind format din patru oase: 1. Oasele primului rand - sunt oasele situate proximal de radius si ulna. a) osul scafoid: are forma usor alungita si este cel mai frecvent afectat in momentul producerii fracturilor carpului. Explicatia este ca, in momentul producerii unei cazaturi amortizate cu palma, unda de soc este transmisa de la nivelul osului capitat la radius, prin osul scafoid. i se descrie tuberculul osului scafoid la nivelul fetei anterioare, la nivelul caruia se insera retinaculul flexorilor si muschiul scurt abductor al policelui. b) osul semilunar prezinta o fata superioara convexa, prin intermediul careia se articuleaza cu fata carpiana a radiusului si o fata inferioara concava care se articuleaza cu osul mare si osul cu carlig. c) osul cuneiform (piramidal): i se descrie o baza orientata catre superior si varful catre infero-medial. Se articuleaza superior cu capul ulnei prin intermediul discului articular iar inferior cu osul carlig prin intermediul unei fatete articulare. d) osul pisiform este cel mai mic os dintre oasele carpiene. Nomenclatura acestuia deriva din asemanarea cu bobul de mazare („Pisum”). I se descriu patru fatete: anterioara, posterioara, mediala, laterala si doi poli. Singura fateta articulara este cea posterioara, avand forma ovalara si articulandu-se cu piramidalul. 2. Oasele celui de-al doilea rand a) osul trapez are sase fatete dintre care trei sunt articulare si trei nearticulare. I se descrie tuberculul osului trapez la nivelul fetei anterioare, la nivelul caruia isi au originea muschiul opozant al policelui, muschiul flexor scurt al policelui-capul superficial si primul muschi interosos palmar si se leaga retinaculul flexorilor. b) osul trapezoid are forma de con, mai putin regulata. Prezinta o fata anterioara nearticulara la nivelul careia isi au originea capul oblic al muschiului adductor al policelui si capul profund al muschiului scurt flexor al policelui si o fata posterioara rugoasa. I se descriu de asemenea si patru fatete artculare: superioara, laterala, mediala si inferioara. c) osul mare (capitat): este cel mai mare os dintre carpiene. I se descrie o fata superioara convexa care se articuleaza cu scafoidul si semilunarul si o fata inferoara cu trei fatete articulare. Anterior si posterior sunt fete nearticulate iar lanivelul fetei anterioare este un sant transversal, considerat a fii colul osului mare, despartind capul de corp. d) osul hamatum (osul cu carlig): are o fata anterioara nearticulata la nivelul careia prezinta carligul osului hamat, o proeminenta cu aspect de carlig. In varful acestei proeminente se prinde retinaculul flexorilor. Oasele carpiene sunt strans legate intre ele prin intermediul unor formatiuni ligamentare. Canalul carpian Este format dintr-un spatiu concav, format in directia ulnei din osul pisiform si osul cu carlig, iar in directia radiusului din osul scafoid si osul trapez si retinaculul flexorilor. Prin acest canal trec tendoanele muschilor

i se descrie la nivelul fetei posterioare procesul stioidian.nu prezinta proces stiloidian. Falanga medie se aseamana foarte mult cu falanga proximala. Metacarpianul V: . precum si in lateral. dar este mai mica si prezinta o creasta sagitala care separa baza. de asemenea. Retincalulul flexorilor este o banda de tesut conjunctiv care se insera pe tuberculul scafoidului. .corpul are forma de prisma triunghiulara .capul prezinta o suprafata articulara pentru falanga proximala. muschiului flexor radial al carpului si portiunea terminala a nervului median. muschiului flexor profund al degetelor.este cel mai scurt si cel mai gros 2.este unitubercular la nivelul bazei. Capul falangei prezinta o fata articulara cu aspect de trohlee. Acestea sunt falanga proximala. care se articuleaza cu baza falangei medii. permitand efectuarea miscarilor de pronatie si supinatie cu articulatia radio-cubitala superioara. 5. sau miscarea cotului inspre exterior. numerotate cu cifre romane. Permite. pe carligul osului cu carlig si pe osul pisiform. . Metacarpian I: .acest mecanism face legatura dintre extremitatile inferioare ale radiusului si ulnei. Oasele metacarpiene Formeaza scheletul palmei si sunt in numar de cinci.este putin mai scurt decat metacarpianul II si prezinta superior o fata articulara pentru osul mare. Baza falangei are forma piramidala si prezinta superior o fata articulara pentru articulatia cu capul metacarpianului respectiv. care are doar doua. m. Radio-carpian . Se descrie tuberozitatea falangei distale.baza este situata proximal si prezinta pe fata superioara o fata articulara pentru randul distal al oaselor carpiene. 1. un corp si un cap. situata distal. Aceste oase prezinta un corp si doua extremitati: . falanga medie si falanga distala.este cel mai lung si are un aspect bituberculat 3. iscari laterale de inclinare spre interior a bratului si a cotului. Metacarpianul II: . osul semilunar si osul piramidal) se articuleaza cu extremitatile inferioare ale radiusului si ulnei. Metacarpianul III: . Falanga proximala este cea mia bine reprezentata. Mobilitatea articulatiei mainii Este foarte importanta. spre deosebire de metacarpianul III. . fiecare deget avand cate trei. Aceasta este anterior rugoasa (la nivelul pulpei degetului) si neteda posterior (la nivelul patului unghial). Se descriu doua mecanisme articulare: 1. Metacarpianul IV: -prezinta doua fatete articulare pentru metacarpienele III si V . . ceea ce permite efectuarea miscarilor mainii pe antebrat: flexia mainii dinspre inainte spre inapoi. Fata anterioara este plana iar cea posterioara este convexa. cu care se aseamana. fiind cea ma mare si avand o baza. Corpul falangei este turtit antero-posterior si prezinta o fata anterioara si una posterioara. cu exceptia policelui. realizandu-se prin miscari de flexie si extensie ale articulatiei mainii si articulatiei mainii cu antebratul.fata superioara a celor trei oase ale primului rand de oase carpiene (scafoidul. Falanga distala se aseamana cu falanga mijlocie dar corpul este mai lat superior si mai ingust inferior. dinspre lateral spre medial.are o singura fata articulara pentru metacarpianul IV. la nivelul caruia se insera muschiul lung etensor radial al carpului 4. Radio-cubital . Falangele Sunt in numar de paisprezece.este cel mai subtire si mic . 2. Acestea se articuleaza superior cu cel de-al doilea rand al oaselor carpiene si inferior cu falangele proximale.flexor superficial al degetelor.

datorita soliditatii periostului. .sindromul de tunel carpian . Toate extremitatile inferioare ale radiusului pot fi afectate: in acest caz. Se limiteaza rareori la articulatia mainii. . Patologii asociate oaselor mainii: . . este o dezlipire a epifizei. Apare mai ales la adolescenti spre sfarsitul perioadei de crestere. . este vorba despre o fractura cominutiva (multipla) articulara cu fragmentarea epifizei radiusului si deplasarea majora a articulatiei radio-cubitale. perioada in timpul careia cartilajul este relativ fragil. afectand adesea si antebratul. ea antreneaza deplasarea in spate a fragmentului inferior al acestuia. Este posibil insa ca o singura parte a extremitatii inferioare sa fie fracturata: fractura cuneana. Deplasarea fracturii se poate face inspre palma sau inspre partea posterioara.tasare osoasa: o delasare minima.Marea suplete a articulatiei mainii este datorata existentei suprafetelor de cartilaj care acopera partea inferioara a radiusului si a partii inferioare a ulnei.oase carpiene supranumerare . care se articuleaza cu oasele carpiene prin intermediul unui ligament triunghiular.fractura Pouteau-Colles: este cea mai frecventa fractura. Apare la copii.„fractura in lemn verde”: fractura incompleta.chist sinovial. care isi schimba brusc pozitia si patrunde in corpul osului. fara deformare aparenta. Este situata la extremitatea inferioara a radiusului.artroza .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->