Capitolul 8 PLATILE ELECTRONICE Progresele deosebite realizate in domeniile infor maticii si telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile

banca client si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii banc are, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte. 8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE Platile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata si automatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pe baza unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistii de la Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta utilizarea mijloacelor electronice in scopul s chimbului de informatii, al transferului de simboluri sau reprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr -un mediu comercial. Acest concept cuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice, transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii. Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002), bazata pe cea comunitara, considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prin intermediul instrumentelor de plata electronic a prin care se pot retrage sume in numerar, efectua plati pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi. Instrumentele de plata electronica sunt de doua f eluri: - instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic); - instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic) Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fonduril e aflate in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen de transfer de fonduri si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asa cum este cardul de debit sau de credit. In aceasta categori e se includ si aplicatiile de tip internet-banking si home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tip moneda electronica permit accesul numai la un depozit electronic (deci nu direct la contul bancar) constituit in prealabil, instrumentul putand fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare (unitati valorice de moneda electronica). Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi chip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unitati valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate care accepta aceasta modalitate de plata. In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor si procedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor. In general, intru un procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza, respectiv o banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware, software, o retea de transmi sie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si retransmisie), punct de vanzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont -bani, credit bani, numerar-bani); (c) un set de protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de plati electronice opereaza pe baza unor module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati si folosesc chei publice si chei private pentru a asigura integritatea si securitatea platilor. Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu care circula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare, sistemul informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu, adica in timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele

electronice de plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii instructiunii de plata si momentul in care are loc inregistrarea transferului de fonduri in conturile bancare, fiind eliminat riscul asociat intervalului de timp in care intermediarul sa dea curs instructiunii de plata, risc ce include eroarea, ratarea, neperformanta de acuratete, intarzierea. De exemplu, procesul de executare a unui ordin de plata in mediul electronic, instrumentul cel mai lar g folosit, implica un lant de instructiuni grupate in mesaje de plata, precum si momente, acte si fapte de inregistrare a rezultatului schimbului de informatii intre cei ce dau si cei ce primesc respectivele instructiuni, astfel ca toate aceste etape se re alizeaza intr-un timp de cateva secunde si fara riscuri majore. Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile economice si financiare pana la compensari si decontarile finale. In acest domeniu vast se intalnesc situatii care necesita ca platile sa se efectueze la momente diferite in functie de natura tranzactiei sau de preferintele partenerilor. Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una din urmatoarele situatii: - plata inainte de tranzactie un sistem de acest gen functioneaza in cazul avansurilor care se acorda pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face plati la momentul convenit; - plata concomitent cu tranzactia necesita accesul direct la baza de date a bancii si a ofertantului de plata electronica, iar securitatea transferului trebuie sa fie implementata mai strict (cardurile de debit, internetul bancar); - plata dupa tranzactie cea mai frecventa forma de plata si in care se foloses te cardul de credit. Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci cand banii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri . In functionarea sa,procedeul electronic de plati produce efecte de natura juridica, economica, financiara, tehnica si chiar psihologica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) pana la desavarsirea procesului de plata. Platile electronice au evoluat destul de rapid si s -au diversificat intru-un interval relativ scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalitati de plata diferentiate din punct de vedere al tehnologiei folosite si a segmentelor de piata caraora se adreseaza. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe cri terii astfel: Dupa tipul de tehnologie: - plati bazate pe carduri; - plati bazate pe aplicatii modem in special pentru persoanele juridice care efectueaza plati de valori mai mari; - plati bazate pe aplicatii internet - in special pentru persoanele fi zice; - plati bazate pe telefonia mobila in special persoane fizice. Dupa volumul tranzactiei: - microplati (mycro payments), plati pentru produse si servicii oferite pe web si de valori de pana la 5 euro/$; - plata de tip consumator (consumer paymen t) intre 5-500 euro/$ reprezentand cumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care poseda o valoare mai mare decat a microplatilor; - plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpararea unor cantitati mai mari de bunuri si servicii, plati comerciant catre comerciant. Dupa natura informatiei: - plati bazate pe valoare se transfera efectiv valoare in format electronic;

- plati bazate pe informatie numai informatia circula prin internt, iar tranzactia efectiva are loc in afara conexiunii. Dupa natura monedei electronice: - plati bazate pe bani electronici de cont implica inregistrarea in conturile bancare ale utilizatorului si comerciantului; - plati bazate pe bani elctronici semn valoarea este incorporata intr -un soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un dispozitiv la altul fara nici o referinta la un cont bancar. Dupa instrumentele de plata oferite: - plati cu carduri bancare; - plati on-line (internet); - microplati; - plati prin cecuri electronice;

8.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in ce priveste informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisiei electronice si au acelasi rol de a transmite informatia -bani de la partenerul platitor catre cel beneficiar prin intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta in transpunerea informatiilor intr -un mesaj electronic care se poate cripta si d ecripta automat si semna electronic. Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica sunt ordinul de plata electronic si cecul electronic. 8.3.1 Ordinul de plata electronic Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului d e plata pe suport hartie cu deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul de plata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr -o anumita ordine, informatiile necesare efe ctuarii platilor. Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private si publice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de aceste echipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesaj electronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic se valideaza (verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul curent de catre administratorul de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau contabilul sef), conform principiului bancar al celor patru ochi, dupa care se transmite centralei bancii comerciale pentru lansarea in sistemul de plati interbancare. Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii tehnologice de transfer si procesare automata si apoi de decontare in timp real. 8.3.2 Cecul electronic Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronic a aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998 -2000) si este folosit in special in SUA in relatiile cu Trezoreria Statului. Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suport hartie. Astfel, debitorul genereaza un cec elec tronic (un mesaj electronic specific pentru cec)

folosind un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prin internet (e-mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseaza cecul pe numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituirea unui depozit. Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare. Banca debitorului verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei de compensatii acordul de plata. Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei si crediteaza contul acestuia. Circuitul cecului electronic se prezinta astfel: 1 Plata 2 Transmiterea 3 Compensarea 4 Debitarea 5 Creditarea cont cecului cont In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna de infrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de transmisie. In varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorul ui si solicita fie banii in numerar sau transferul acestora la banca sa. Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminarea riscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare , folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurile pentru investitii in echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a utilizatorilor si a bancilor. 8.4 SEMNATURA ELECTRONICA Tranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa se finalizeze intr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si sa pastreze anonimatul participantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu se cunosc si instruct iunile date care angajau transferuri de active si de proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare a identitatii. Astfel a aparut semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatii persoanei. In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice si metodologice de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste reglementari au fost elaborate in spiritul Directivei UE/98/98 privind s emnatura electronica si Directicvei UE/51/96 privind comertul electronic. Legea romana are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adica sa consacre forta juridica a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creeze premisele necesare pentru desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancarePotrivit legii, semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii intre mai multe elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate cu exercitarea atributiilor furnizorului de servicii de certificare. Semnatura electronica poate fi asemanata cu un cod personal care se ataseaza la un e -mail sau alt document trimis electronic de la un calculator la altul, fie prin internet, fie printr -o retea de calculatoare. Codul este emis de furnizorul de servicii de certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajele pe care le confera semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea rapida cu clientii, asigurarea confidentialitatii dat elor, siguranta si usurinta in utilizare, precum si o mai buna circulatie a informatiilor intre centrala si unitatile bancare Cheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla sau extinsa. Semnatura simpla reprezinta o combinatie aleat oare de date electronice (o criptare) specificice unei singure persoane si este cunoscuta sub numele de cheie privata. Cheia se emite de o entitate legala care pentru autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumit

cheie publica. Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura electronica extinsa care se utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit legii, semnatura electronica extinsa tebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este legata de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila. O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a asigura autentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si reducerea riscurilor de repudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice este asigurata de un sistem de hardwere si softwere, care pe baza unor proceduri asigura criptarea si decriptarea informatiei care circula intre banca si client. De regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheia privata) pentru a securiza mesajele si tehnolo gia criptarii asimetrice (cheia privata si publica) pentru a le decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se prezinta astfel: - clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica, corespondente printr o relatie matemetica intr-un algoritm de criptare; - cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea clientului; cheia privata se afla doar in posesia clientului, fiind confidentiala si este protejata cu parola si PIN si stocata in text criptat, fie in memoria computerului, fie pe un alt suport cum ar fi cardul smart; - cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica electronic, in mod unic, pe detinatorul sau si care nu poate fi citita si autentificata decat cu cheie publica pereche; - mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata, cunoscuta numai de el, insa odata trimis mesajul poate fi citit numai cu cheia publica a expeditorului; in acest fel, destinatarul care detine cheia publica a expeditorului poate decripta mesajul si totodata are certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de drept al semnaturii electronice. Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate parolelor si PIN urilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar deza vantajul il constituie faptul ca procedeul este mai greoi si mai costisitor de implementat. Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor prin internet au condus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la apariti a autoritatilor de certificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul electronic. Autoritaea de certificare autentifica cheia publica prin distribuierea ei odata cu un certificat calificat semnat digital care face legatura dintre un nume de pe rsoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificare se ofera de diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul tehnologiei informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare, banci, denumiti generic furnizori de servicii de certificare . Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia publica si cheia privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare dat cand clientul stabileste legatura cu banca se transmite semnatura electronica iar banca verifica daca certificatul este valid, identifica si autorizeaza clientul si valideaza operatiunea bancara. Certificatul digital se elibereaza pe o perioada de un an dupa care se poate reinoi. In cadrul acestei perioade, certificatul se poate revoca in situatia in care cheia privata a clientului a fost compromisa sau prin inchiderea contului clientului. Deci, banca verifica validitatea certificatului prin incadrarea in perioada de valabilitate si confruntarea cu lista c elor revocate. In literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei semnaturi electronice se compara ca

finalitate si fluiditate cu procedura de eliberare a unui act de identitate in care rolul institutiei publice care elibereaza actul este indepli nit de furnizorul de servicii de certificare.