6.

Verificarea sigurantei peretilor structurali pentru

strile limit ultime de rezisten i de stabilitate (ULS); - starea limit de serviciu (SLS). Combinarea efectelor ncrcrilor verticale i seismice se face conform Cap.3.-P100-2006

Extrase din comentarii cap 8-P100-1-2006

Particularitatea principal a proiectrii structurilor din zidrie n zone seismice rezult din cerina ca structura s fie nzestrat cu o serie de proprieti specifice: ductilitate, capacitate de disipare a energiei seismice, degradare moderat a rezistenei i a rigiditii sub efectul ncrcrilor alternante repetate. Din acest motiv, proiectarea seismic a structurilor din zidrie este conceptual diferit de proiectarea acestora pentru ncrcri gravitaionale dominante pentru care sigurana este asigurat numai prin satisfacerea cerinei de rezisten. Rspunsul seismic al cldirilor este un fenomen complex, dificil de schematizat ntrun model de calcul suficient de exact, dar i suficient de simplu pentru a fi folosit,

Comportarea histeretic (A)

Degradarea rezistenei i rigiditii la solicitri repetate (B)

Tipuri de legi constitutive pentru zidrie

Criteriile care au stat la baza stabilirii valorilor pentru densitatea peretilor: limitarea valorii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structur la 0 0.5 fd 0.20 fk; limitarea valorii efortului unitar tangenial mediu pe structur produs de aciunea seismic de proiectare la 0,max 0.5 fvd 0.20fvk; s-a considerat ca limit superioar a densitii pereilor valoarea p= 6% dincolo de care spaiile nu mai pot fi utilizate corespunztor nici la locuine modeste sau este necesar ngroarea excesiv a zidurilor.

6. 1. Cerinta de rezistenta prntru peretii structurali 6.1.1.Cerinta de rezistenta in raport cu solicitarea in planul peretelui Elementele structurale i nestructurale din zidrie vor fi proiectate pentru a avea, n toate seciunile, rezistenele de proiectare la eforturi secionale (NRd, MRd, VRd) mai mari dect eforturile secionale de proiectare (NEd, MEd,

VEd) rezultate din ncrcrile gravitaionale i efectele aciunii seismice de proiectare stabilite conform P100-1-2006
Pentru cldirile cu n - zidrie cu elemente din grupele 1 i 2:
niv

2 , valorile / se vor lua dup cum urmeaz:

u 1

- cldiri cu structura din zidrie nearmat: / = 1.10 - cldiri cu structura din zidrie armat : / =1.25 - zidrie cu elemente din grupa 2S: - cldiri cu structura din zidrie nearmat i armat : / =1.00
u 1 u 1 u 1

Regularitate Plan Elevaie Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu

Factorul de comportare q pentru tipul zidriei ZNA ZC ZC + AR 2.00 / 2.50 / 3.00 /

u 1 u u u u 1 1 1 1 u u u u 1 1 1 1

ZIA 3.50 /
u u u u

1 1 1 1

2.00 /
u u u

1 1 1

2.50 / 2.00 / 1.75 /

3.00 / 2.50 / 2.00 /

3.50 / 3.00 / 2.50 /

1.75 / 1.50 /

n starea limit ultim (SLU), valoarea rezistenei de proiectare la for tietoare VRd a fiecrui perete structural, trebuie s satisfac relaiile:

VRd 1.25 VEdu

VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forei tietoare asociat rezistenei la ncovoiere a seciunii din zidrie simpl, confinat sau cu inim armat, determinat innd seama de suprarezistena armturilor; MRd

VRd qVEd
VEd - valoarea forei tietoare determinat prin calculul structurii n domeniul elastic liniar; q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.

condiia MRd qMEd unde MEd este momentul ncovoietor determinat prin calculul structurii n domeniul elastic liniar, rezistena de proiectare la for tietoare VRd va fi limitat la: VRd = qVEd Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor plastic potentiale la baza montantilor,conform CR6-2006, 2.2.1.(2), este favorizata de faptul ca pentru cazul cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului dintre momentul capabil ntr-o seciune la cota z i momentul capabil n seciunea de ncastrare este superioara valorii raportului ntre momentul de rasturnare n seciunea respectiva i momentul de rasturnare la baza.

n cazul pereilor structurali a cror rezisten de proiectare la ncovoiere MRd

ndeplinete

Mr,z Sectiunea z Sectiunea 0 Mr,o Mr,cap,o Mr,cap,z

M M

cap ( z )

cap ( z 0 )

M M

r(z)

r ( z 0)

Relaia reprezint o premiz de realizare a cerinei de dirijare a zonelor de dezvoltare a deformaiilor inelastice n seciunea de la baz. Gradul de acoperire a diagramei de momente de rsturnare depinde de valoarea raportului ntre efortul unitar de compresiune din ncrcrile verticale (0) i efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) i este mai mare n cazul cldirilor cu nniv 3 6.1.2. Cerina de rezisten n raport cu solicitrile perpendiculare pe planul peretelui Pentru panourile din zidrie fr goluri de ui sau ferestre, momentele ncovoietoare de proiectare produse de forele seismice perpendiculare pe planul peretelui (MExd1 i MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR62006, 6.4.2,prin analogie cu o plac elastic, innd seama de condiiile efective de fixare de la extremitile panourilor. Cerina de rezisten la aciunea forelor seismice perpendiculare pe plan, este ndeplinit dac sunt satisfcute relaiile: MRxd1 MExd1 MRxd2 MExd2

unde MRxd1 i MRxd2 sunt rezistenele pe proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidrie determinate conform CR6-2006, 6.6.6. 6.2..Cerina de rigiditate a peretelui
Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba n vedere si starea limita n raport cu care se face verificare. Pentru fiecare categorie de stare limita driftul admisibil este asociat unei anumite configuratii a degradarilor exprimata prin distributia fisurilor si marimea reziduala a acestora. n acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design

of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaza urmatoarele repere provenite din practica din Mexic: Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 0.15% si este caracterizata prin declansarea procesului de formare a fisurilor nclinate (este atinsa rezistenta de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 0.1 mm Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 0.25% si este caracterizata prin dezvoltarea fisurilor nclinate pe toata suprafata peretelui, nsotita de fisuri foarte subtiri (fir de par) n elementele verticale de confinare si de declansarea procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 2.0 mm Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 0.40% si corespunde limitei de rezistenta a peretelui cnd fisurile din zidarie patrund si n capetele stlpisorilor de beton armat; se produce curgerea armaturilor din stlpisori datorita forfecarii precum si declansarea zdobirii betonului din stlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 5 mm Tot n lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] sunt propuse urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil n functie de tipul zidariei: Zidarie nearmata/neconfinata _ lim = 0.0015= 0.15% Zidarie armata _ lim = 0.0020= 0.2% Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi n rosturile orizontale _ lim = 0.0025=0.25% Panouri de umplutura la structuri din cadre _ lim = 0.0060=0.6%

1) Structurile din zidrie trebuie s fie proiectate astfel ca valoarea deplasrii relative de nivel dr s nu depeasc deplasarea relativ de nivel admisibil stabilit . Cerina de rigiditate nu trebuie s fie verificat prin calcul pentru cldirile cu perei dei. (2) n cazul pereilor structurali i al panourilor de umplutur executate cu elemente pentru zidrie din grupa 2S, valoarea deplasrii relative de nivel admisibil pentru ULS i SLS va fi comunicat de productor.
Pentru calculul deformatiilor si deplasarilor laterale ale peretilor de zidarie sub actiunea fortelor seismice de proiectare se vor folosi: Pentru zidarie nearmata ZNA: -caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate de zidarie; - din valoarea modulului de elasticitate secant de scurta duarta al zidariei (Ez) ; -1/2 din valoarea modulului de elasticitate transversal;

Pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA): - caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate de zidarie si de beton; - din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent , de scurta durata, (EZC, (ZIA)); -1/2 din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC, (ZIA)); Peretii vor fi introdusi cu sectiunea compusa (L, T, I).

6.3. Cerina de ductilitate a peretelui Cerina de ductilitate este satisfcut dac sunt respectate prevederile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv date n prezentul Capitol i n CR6-2006 Cerina de ductilitate a pereilor din zidrie este considerat satisfcut dac sunt realizate urmtoarele cerine: efortul unitar mediu de compresiune din ncrcrile gravitaionale se limiteaz la valori moderate (orientativ, circa 40% din rezistena de proiectare la compresiune centric); sub efectul simultan al ncrcrilor gravitaionale i seismice: - se limiteaz adncimea zonei comprimate (conform 6.6.3.3.(5)-CR6-2006); - armtura din zona ntins reprezint numai o fraciune din cantitatea corespunztoare situaiei de "balans" ( conform 6.6.3.3.(3); - deformaia specific n zidria tlpilor pereilor cu seciuni compuse (L,T,I) se limiteaz la valoarea deformaiei ultime ( zu) a elementelor pentru zidria respectiva (conform 6.6.3.4.(1); - capacitatea de rezisten la for tietoare (care poate genera ruperi de tip fragil - ruperea din for tietoare pe seciuni n scar, de exemplu) - este superioar forei tietoare asociat mecanismului de rupere ductil, sau mai puin fragil, din compresiune excentric.
Ductilitatea (teorie Titaru) pentru elementele din beton armat, zidarie armata si zidarie simpla, solicitate la incovoiere, cu sau fara solicitari la compresiune si forta taietoare, este reprezentata de posibilitatea de deformare post-elastica la compresiune, atat pentru material cat si pentru element. Pentru un element supus la compresiune excentrica, zona care ofera posibilitatea de rotire este zona comprimata. Din acest punct de vedere exista urmatoarele situatii posibile: Pentru peretele (1) sectiunea este comprimata in intregime cu o distributie liniara; la limita, aceasta este corespunzatoare pozitiei incarcarii gravitationale la marginea samburelui central;

Pentru peretele (2) sectiunea este partial comprimata, cu o distributie de eforturi de compresiune pe inaltimea x, corespunzatoare pozitiei incarcarii gravitationale N in afara samburelui central; zona comprimata , respectiv zona pe care se face contactul, este zona activa, pe care se dezvolta eforturi tangentiale ; pe aceasta zona se vor calcula valorile eforturilor principale de intindere; daca 2 > R2 incepe ruperea inclinata; Pentru peretele (3) realizat din zidarie armata, eforturile de intindere din zona cu tendinta de desprindere, (I) sunt preluate de armatura din stalpisor. MRd. = I. e2 + N . e1 Vasoc. = MRd. / Z3 Pentru Vasoc.< VRd , respectiv ef < cap corespunzator zidariei simple, inima peretelui nu are tendinte de fisurare inclinata. Pentru Vasoc.> VRd , respectiv ef > cap corespunzator zidariei simple, inima peretelui fisureaza inclinat; este necesara armarea inimiii peretelui.. 1. Capacitatea de ductilitate sectionala este proportionala cu raportul lw / x . Fiecare element structural luat separat trebuie sa aiba un mod de rupere ductil; toate aceste elemente structurale (esentiale) formeaza un ansamblu care trebuie calculat ca atare. In sistemul structural numai elementele neesentiale pot avea si moduri de rupere neductile

curba reala

Un element care prezinta o diagrama de tipul celei din figura poate avea o comportare cu deformabilitate post-elastica.Diagrama este corespunzatoare zidariei simple si betonului simplu 1. Perete din zidarie simpla comprimat pe toata sectiunea 2. Perete din zidarie simpla comprimat partial. 3. . Perete din zidarie confinata comprimat partial.

0,2% 0,30% Vasoc

1

1 Z
1

Vasoc M fd Z2 N

2 M fd

Vasoc Z3 N

3 M fd I x e2 e1 lw C

Vasoc Z3 N

3 M 0.8. fd I e2 lw x C yzc

lw Zona comprimata

Zona de Zona desprindere comprimata

Fenomenul de fisurare are loc in momentul aparitiei eforturilor de intindere. fisuri din incovoiere (M), care sunt normale pe axele peretilor; fisuri inclinate ; acestea apar in solicitari de incovoiere (M) cu forta taietoare (Q) , cu sau fara forta axiala (N); fisurile inclinate se produc datorita eforturilor principale de intindere;
x 1, 2 y x y 2 2

in relatia de mai sus nu intervin deformatiile, deci relatia nu poate fi limitata numai la zona elastica de comportare; fisurile incep ca fisuri inclinate din zona intinsa si se curbeaza catre zona comprimata; daca valorile sunt mari, apare ruperea inclinata, de foarte multe ori in zona comprimata.

Tipuri de degradari ale peretilor de zidarie Montant Fb z

Mu, Zona comprimata Fig. ...a F Fig. ...b F Mp
1

Fb Mp

Vasoc Fig. ...c

Zona comprimata

Spalete

Mu, Fig. ...d Fig. ...e

Vasoc. = 2 Mu/h Fig. ...f

Legea avarierii pereilor de zidrie Rigle de cuplare

Perete interior

Peretele interior 1 are rigiditatea cea mai mare dintre toi pereii de pe direcia longitudinal a cldirii din figur acesta este primul perete care fisureaz; Fisurarea pereilor 2, 3 interiori i a paleilor (4) din peretele de faad se realizeaz n acelai sens cu fisurile din peretele (1) i dup fisurarea acestuia

Perete de faad
2

1 Perete interior

C. Consideratii privind avarierea sectiunilor de zidarie (teorie Titaru) Avarierea se produce in sectiunile cu solicitari maxime , fie din eforturi principale de intindere, fie din eforturi principale de compresiune.
x 1,compresiune y

2
x y

( (
x

2
y 2

2. int indere

S N
y

=Rc
med

R2 Daca 2=-R2 se atinge ruperea in sectiuni inclinate din intindere

R
1,compresiune

R
2

R
2,int indere

R
2
c

2
1

2 2

R R

fisurare/ inclinata

R R

c 2

Exemplu pentru zidarie C75; M10 (notatii vechi) Rc=18-20kg/cmp R2=0.9..1,0Kg/cm2

1.0 1 20 1 4,5kg / cm 2

N=b.x.Rc N
e x/2

x
x d

N b Rc
N bd Rc
o

R
o

C=N
b d x

=Rc

.b.x =
x d

bd
o

r c

o
d 2
N

x 2
d 1 2

d x 1 2 d
o

rupere

Q 0.56 H Mpl H

M
o f

pl

0.56.H

Daca o > ruperea

o, calculat

se produce

Daca se afla care produce ruperea

R
1,compresiune

R
2

Concluzie: nu se poate aplica teoria la rupere din eforturi principale in zona comprimata pentruca se rupe intai din comp 6.4. Verificarea cerinei de rezisten pentru planee Pentru ncrcrile orizontale din cutremur, cerina de rezisten este satisfcut dac, prin dimensionarea i alctuirea constructiv, se asigur comportarea planeelor n domeniul elastic pentru solicitrile asociate capacitilor de rezisten ale pereilor structurali n stadiul ultim.