Sunteți pe pagina 1din 2

Cum arat coul de consum al romnilor

Romnii au cumprat tot mai puine produse care nu sunt de strict necesitate, iar mrfurile ieftine s-au vndut cel mai bine. Noua structur a coului de consum al populaiei, dup care se calculeaz inflaia, arat c familiile au fost nevoite s-i restrng drastic cheltuielile de zi cu zi. Inflaia din anul 2011 se calculeaz pe baza comportamentului de consum al populaiei consemnat n 2009 (primul an de criz) i evideniat n ancheta bugetelor de familie, realizat de Institutul Naional de Statistic (INS). Mai citete i: Importul de inflaie, marele pericol pentru economie Datele raportate de INS referitor la inflaia din prima lun a lui 2011 au relevat i noua structur a coului de consum, din care reiese, n primul rnd, c mrfurile de imediat necesitate au dobndit ponderi mai mari n detrimentul celorlalte. Schimbri radicale Iat cteva exemple: covrigii, fasolea, cartofii i alimentele de strict necesitate s-au vndut mai bine i, n consecin, au dobndit ponderi mai mari n co, n timp ce pinea, fructele i petele au ponderi mai mici, adic s-au vndut mai puin. Din rndul mrfurilor nealimentare, cererea a crescut doar la medicamente, detergeni, articole de igien personal i igri, scznd la mbrcminte, nclminte, autovehicule sau combustibili. La fel i n cazul serviciilor, unde croitoria, frizeria/coafura i abonamentul la cablu-TV au ctigat teren n detrimentul transportului cu trenul sau cu autobuzul. Toate acestea reflect un comportament specific oamenilor strmtorai financiar, cum au fost majoritatea romnilor n primul an de criz. Inflaia, sub 7% Datele INS arat c media scumpirilor (inflaia) a sczut de la aproape 8% n decembrie 2010 la mai puin de 7% n ianuarie 2011.