Student: Voica Radu Ioan

Profesor coordonator: Oana Baluta

Paradigma evolutionista si conceptul de societate de masa

Societatea moderna este:

1. Mare 2. Organizata 3. Complexa

A inceput sa fie studiata in prima jumatate a secolului

al XIX lea.

Conceptia lui Compte despre organismul colectiv

Auguste Compte a dat numele disciplinei care studiaza

procesele societatii. El considera societatea un anumit tip de organism: viu, de sine statator, ce sufera schimbari evolutioniste iar partile sale specialiste lucreaza impreuna. Existau insa si diferente intre ea ( societatea ) si alte tipuri de organisme.

Rolul Specializarii
Fiecare individ sau grup urmareste scopuri individuale;

totusi rezultatul este un sistem ce functioneaza perfect si in armonie. Cel mai important principiu al organizarii societatii este specializarea ( diviziunea functiilor pe care oamenii si le asuma voluntar ). Aceasta este cheia stabilizarii societatii, dar si a posibilei sale dezorganizari. In mod inevitabil, toate aceste activitati specializate ar contribui la echilibrul general al societatii prin ceea ca pot fi folosite toate organizatiile individuale, chiar si cele mai rele si imperfecte, pentru binele general Auguste Compte

Consecintele supraspecializarii
Cel mai important element al acestei teorii este acela ca

organizarea sociala ineficienta nu reuseste sa asigure legaturi adecvate intre indivizi. Compte a vazut si un pericol in specializare. O prea mare diviziune a muncii ar duce la deosebiri majore intre indivizi si ca un rezultat direct, limitarea lor in intelegerea altor oameni. In mod natural, oamenii cu aceeasi specializare vor stabilii legaturi unii cu alti, dar se vor instraina de alte grupuri. Concluzia este ca un grad inalt de specializare conduce la o diferentiere sociala marita.

Analogia organica a lui Spencer

Herbert Spencer este al doilea fondator al sociologiei

moderne ( filozof dar si pasionat de stiinta ca mijloc de obtinere a unor cunostiinte sigure ). Spencer defineste societatea ca un sistem in functiune, avand o ordine sociala in termenii dezvolatrii sale, a structurilor, functiilor, sistemelor de organes.a.m.d. ( dezvoltand o analogie extrem de elaborata intre societate si un organism individual )

Analogia organica a lui Spencer

El considera ca organismul social si cel individual sunt

in intregime similare, care sufera o dezvolatare continua. Orice amestec in dezvoltarea naturala a societatii era complet nejustificata si menit sa aiba consecinte dezastruoase. Insa nici Compte, nici Spencer nu au putut anticipa schimbarile radicale in structura ordinii sociale care aveau sa vina odata cu secolul al XX lea aduse de revolutia industriala si economica.

Teoria lui Tnnies asupra legaturilor sociale

In 1877 Ferdinant Tnnies a formulat o analiza sociologica

teoretica intitulata Gemeinschaft and Gesellschaft Aceasta lucrare expune doua tipuri contrastante de organizare sociala; una pre-industriala iar cealalta, un produs al industrializarii. Organizarea Gemeinschaft este una in care oamenii sunt foarte legati unul de altul prin traditie, rudenie, prietenie sau datorita altui factor social de coeziune. Pe scurt Gemeinschaft este un sistem reciproc de legaturacare face fiintele omenesti sa ramana impreuna ca membri al unui intreg.

Teoria lui Tnnies asupra legaturilor sociale

In cazul Gesellschaft, fiecare membru este singur,

izolat si exista o atmosfera de tensiune. Astfel individul este plasat in cadrul unui sistem social care este impersonal si anonim. Este o situatie in care oamenii nu sunt apreciati pentru calitatiile lor personale ci in functie de cat de bine isi pot sustine sarcina. Gemeinschaft ar putea fi confortabil din punct de vedere psihologic si oferind sprijin, in timpul ce Gesellschaft ar putea fi usor condamnat ca fiind distrugator din punct de vedere psihologic si o sursa de tensiune.

Analiza lui Durkheim asupra diviziunii muncii

Emile Durkheim a publicat Diviziunea sociala a

muncii in anul 1893. Pentru a arata implicatiile sociale ale diviziunii muncii, Durkheim a comparat solidaritatea mecanica si cea organica. Daca solidaritatea mecanica se bazeaza pe omogenitate, atunci solidaritatea organica se bazeaza pe heterogenitate.

Analiza lui Durkheim asupra diviziunii muncii

El a aratat modul in care cresterea diviziunii muncii

mareste dependenta fiecarei persoane specializate fata de ceilalti, iar specializarea este forta sociala care leaga membrii unei societati pentru a forma un intreg ce functioneaza mai mult sau mai putin armonios. In anumite imprejurari, diviziunea muncii ar putea avea ca rezultat forme patologice. Un exemplu ar putea fi anomia ( o patologie a organismului social, care rezulta atunci cand diviziunea muncii se adanceste pana la punctul in care indivizii nu mai sunt capabili de a intretine relatii cu ceilalti ).

Aparitia teoriei societatii de masa

Pe masura ce secolul al XIX lea se apropia de sfarsit,

societatea era rezultatul unei treceri de la un sistem social, traditional si stabil, la unul de o mai mare complexitate in care indivizii erau izolati din punct de vedere social. Era clar ca lumea occidentala suferea o crestere a heterogenitatii si a individualismului, o crestere a izolarii contractuale, segmentare si izolarii psihologiei fiintei umane.

Aparitia teoriei societatii de masa

Se considera ca aceste concepte sociale generale au

condus la societatea de masa. Societatea de masa se refera la relatia intre indivizi si ordinea sociala. Conform teoriilor pe care le-am examinat: 1. Se presupune ca indivizii se afla intr-o situatie de izolare psihologica fata de ceilalti; 2. Se spune ca impersonalitatea predomina in interactiunile lor cu ceilalti; 3. Se spune ca ei sunt relativ liberi fata de povara obligatiilor sociale neoficiale;

Concluzie
Pe masura ce societatea devine din ce in ce mai

complexa si membrii acesteia devin din ce in ce mai preocupati de scopurile lor individuale ei isi pierd capacitatea de a se identifica si de a se simti ca facand parte din aceeasi comunitate cu altii. Rezultatul este ca oamenii devin o colectivitate de indivizi izolati din punct de vedere psihologic care interactioneaza unii cu altii, dar orientati spre interior si legati unii de altii mai ales prin legaturi contractuale.

Bibliografie
Melvin De Fleur, S. Ball-Rokeach, Teorii ale

comunicrii de mas, Iai, Polirom, 1998