Testament Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din

perioada interbelica. Poezia are ca rol de manifest literar. Este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre asta literara. Este o arta poetica moderna, pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica: transfigurarea socialului in etic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire generatiilor urmatoare. Textul poetic este construit dintrun monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii lasa drept mostenire cartea. Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica trasmisa in mod direct prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjective posesive, verbele la pers a I si a II-a. Titlul poeziei are dubla acceptie: denotativa ( act juridic) si conotativa ( invatatura transmisa mai departe). Textul este strucurat in 6 strofe cu numer inegal de versuri. Discursul liric este realizat sub forma unui monolog adresat ( intre tata si fiu, intre strabuni si urmasi). Metafora carte are un loc central in aceasta asta poetica, fiind un element de recurenta. Termenul carte are rol in organizarea materialului poetic si semnifica realizarea ideii poetice, poezia rezultatul trudei, punct de legatura intre predecesori si urmasi. Cartea si poetul se afla in stransa legatura, verbele la persoana I au rol in definirea metaforica in creatia poetica, a rolului poetului. Organizarea materialului se realizeaza prin relatiile de opozitie: izvoarele creatiei sunt redate prin metafore ( Facui din zdrente muguri si coroane) Incipitul conceput ca o adresare directa a eului catre un fiu spiritual contine ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe-o carte. Metafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor. Rplica rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci sugereaza drumul dificil al cunoasterii. In strofa a doua cartea este numita hrisovul cel dintai, cartea de capatai a urmasilor. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intrp lume obiectuala (sapa folosita la munci agricole devine condei unealta de scris iar brazda- calimara). Strofa a patra debuteaza cu o confesiune: Am luat ocara si torcand usure/ Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure . Poetul face sa versurile lui sa exprime imagini sensibile.

Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului, transformand orice obiect al realitatii, iniferent cat de urat ar fi, intr-un material poetic (Din bube mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi. Ultima strofa evidentiaza faptul ca arta contemporana pierde in favoarea mestesugului poetic. Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin, cat si rezultatul mestesugului, al trudei poetice. La nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice, care dobandesc valente estetice, potrivit esteticii uratului. Limbajul arghezian provine din valorificara diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoar: arhaisme (hrisov); regionalisme (gramadii), expresii populare (rapi gropi, vite,zdrente), neologisme (obscur). La nivel morfosintactic sugestia trudei creatorului se realizeaza cu ajutorul dislocari topice si sintactice. Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice. Singurul verb nu-ti voi lasa sustine caracterul testamentar al poeziei. Verbele la prezent infatiseaza efectele si esenta poeziei. Materialitatea imaginilor se realizeaza la nivel stilistic, prin fantezia metaforica, epitetul rar (seara razvratita), oximoronul (Veninul strans l-am preschimbat in miere). Se utilizeaza enumeratia ca figura de stil ( bube mucegaiuri si noroi). Sonoritatile dure sugereaza asprimea existentei, sunt conferite de versificatie ( strofe inegale, metrica 911 silabe, si ritmul variabil). Opera literara testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine un nascocitor, iar poezia presupune mestesugul, truda ceatorului.