Relieful are altitudini reduse (sub 400 m.

), este relativ orizontal, estompat i caracteristica principal este aceea a unei cmpii ntinse i netede. Relieful de cmpie este doar apartnt, deoarece, analiznd structura lui geologic se observ c n realitate este un podi strvechi, erodat. Placa pe care este aezat eceast parte a continentului are o grosime mare, este foare rigid i aproape imobil aflndu-se pe cel mai vechi nucleu continental. unitate fizico-geografic de mari dimensiuni ntre M-ii Ural, M. Barents la N i rul Emba la E, M. Caspic, M-ii Caucaz i Marea Neagr la S i Cmpia Germano-polonez la V. Supr.: c. 4 mil. km2. Lungime max.: c. 2.600 km. Lime max.: c. 2.200 km. nlimea medie: c. 170 m. Aspectul monoton al reliefului este ntrerupt de numeroase regiuni mai nalte i puternic fragmentate caracteristice Platformei Est-Europene, c. Cmpii pe structur de podi. Aceste cmpii nu sunt cmpii propriu-zise, ci sunt podiuri joase pe structuri foarte vechi. - Cmpia Europei de Est (Cmpia Rus) este cea mai ntins cmpie din Europa, are o suprafa de 4 mil. km2 i este a doua cmpie din lume ca suprafa dup Cmpia Amazonului. Ocup aproape ntreaga jumtate estic a Europei, de la Carpaii Pduroi, n vest, pn la Munii Ural, n est, i de la Marea Neagr i Marea Caspic, n sud i pn la Oceanul Arctic n nord. Are altitudini cuprinse ntre -28 m n Cmpia Caspic, 343 m n Podiul Valdai i 463 m n Colinele Timan. Cmpia apare ca o asociere de cmpii joase, coline i podiuri vechi. Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est European, avnd un fundament precambrian larg boltit i modelat de calota glaciar n jumtatea nordic. n nordul acestei cmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciar care se ntreptrund cu cele fluvio-glaciare. O caracteristic a acestei cmpii este i faptul c marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc. Gnditorul care a deschis calea filosofilor iluminiti spre ideea de Europa de Est a fost Voltaire, cel care i-a elaborat propria perspectiv asupra continentului privind de la vest la est, i nu de la sud spre nord. Europa de Vest a fost cea care a "inventat" Europa de Est ca pe jumtatea ei complementar n secolul XVIII, n Epoca Iluminismului