Sunteți pe pagina 1din 67

Politicile contabile si procedurile contabile proprii pentru operatiunile derulate incepand cu 01.01.

2010

Cuprins:
Introducere Prezentarea Societatii

Capitolul I Principii contabile generale aplicabile Societatii Capitolul II Politici contabile generale 2.1 Introducere 2.2 Obligativitatea aplicarii 2.3 Conditiile ce trebuiesc indeplinite de documentele financiar contabile 2.4 Norme generale privind intocmirea documentelor justificative 2.5 Registrele de contabilitate 2.6 Inventarierea 2.7 Reguli de evaluare Capitolul III Politici contabile aplicabile 3.1 Contabilizarea imobilizarilor necorporale 3.2 Contabilizarea imobilizarilor corporale 3.3 Contabilizarea instrumentelor financiare 3.4 Contabilizarea stocurilor 3.5 Contabilizarea contractelor de lunga durata (constructii) 3.6 Contabilizarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli 3.7 Contabilizarea imprumuturilor (metoda de baza, metoda alternativa) 3.8 Contabilizarea veniturilor 3.9 Contabilizarea cheltuielilor 3.10 Contabilizarea capitalurilor 3.9 11 Contabilizarea impozitelor si taxelor Capitolul IV Proceduri specifice activitatii societatii 4.1 Software-ul folosit pentru activitatea financiar contabila 4.2 Principalele operatiuni contabile 4.3 Intocmire raportari periodice

Prezentarea Societatii Organizare si functionare S.C .. este o societate comerciala cu raspundere limitata avand sediul ., fiind inregistrata in scopuri de TVA si avand codul de identificare fiscala RO... a luat fiinta la inceputul anului ., propunandu-si sa ofere clientilor sai servicii de contabilitate, audit, consultanta fiscala si de afaceri, tax planning, servicii de personal-salarizare si servicii conexe. In toata aceasta perioada, misiunea noastra s-a concretizat in asigurarea unor servicii de calitate clientilor nostri, in conformitate cu standardele profesionale practicate pe plan international.

Compania este membra a Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati ( CECCAR ), a Camerei Auditorilor Financiari din Romania ( CAFR ), precum si a Camerei Consultantilor Fiscali din Romania (CCFR) si este certificata pentru sistemul de management al calitatii conform standardelor ISO. Echipa ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, este formata din profesionisti care poseda cunostinte exceptionale despre pietele clientilor nostri. Avem resurse si cunostinte aprofundate necesare pentru a oferi servicii de inalta calitate. Tehnologia utilizata de ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, sustine si faciliteaza furnizarea unor servicii de inalta calitate. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, a facut investitii semnificative pentru a beneficia de avantajul tehnologiilor emergente in scopul crearii unui mediu care sa permita un schimb armonios si continuu de informatii. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, este proactiva in asistarea companiilor in vederea realizarii unor raportari de inalta calitate catre grup, in scopuri statutare sau de reglementare si in vederea respectarii termenelor importante de raportare.

Obiect de activitate .........................., este membra a Camerei Auditorilor din Romania, ofera servicii de audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit (ISA). De asemenea, ..................... realizeaza translatarea situatiilor financiare in sisteme internationale de contabilitate (IFRS/US GAAP) pentru o gama larga de companii ce opereaza in Romania, in diverse domenii de activitate: imobiliar, productie, servicii, distributie.

Beneficiarii serviciilor noastre sunt firme locale cu capital privat si/sau public, precum si filiale si reprezentante ale unor companii multinationale ce opereaza in Romania.

Serviciile oferite de ....................... sunt: Audit

Audit statutar si legal Audit conform standardelor IFRS Audit conform standardelor internationale ISA/GAAS Translatarea situatiilor financiare in IFRS/US GAAP/German GAAP Revizii limitate Audit intern Contabilitate

Organizare contabila financiara si de gestiune; Evidenta contabila computerizata, intocmire situatii financiare si stabilirea rezultatelor; Expertize contabile; Raportari lunare, trimestriale, anuale catre organele fiscale;

Servicii de cenzorat.

Organizarea managementului financiar-contabil


Consultanta in vederea organizarii departamentelor financiare ale companiilorclient; Training in domeniul financiar oferit pentru angajatii departamentelor financiare ale clientilor; Suport in intocmirea aplicatiilor de credit si a dosarelor de licitatii ale clientilor; Business planning.

Consultanta Consultanta fiscala si financiara; Consultanta in caz de litigii; Evaluarea potentialului afacerii; Consultanta in procesul de achizitie / vanzare; Planificare strategica; Cash flow;

Tax planning Planificare in domeniul taxelor; Reprezentare si asistenta in fata autoritatilor fiscale si locale; Declaratii de venit; Corporatii, parteneriate, afaceri personale; Vanzari si achizitii, investitii, bunuri personale.

Servicii de salarizare si personal Intocmire contracte individuale si colective de munca; Reprezentarea in fata asutoritatilor specifice, inclusiv in caz de control sau litigii de munca; Intocmire / inregistrare la autoritati a statelor de salarizare si a declaratiilor lunare specifice (CAS, CASS, somaj, concedii medicale); Selectie si training personal.

Capitolul I Principii contabile generale aplicabile Politicile contabile aprobate respecta conceptele si principiile cuprinse in reglementarile contabile aplicabile. Incepand cu 01.01.2010 se aplica integral principiile contabile generale prezentate in Sectiunea nr. 7 din Anexa la OMFP nr. 3055/2009, conform carora elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu aceste principii, conform contabilitatii de angajamente, astfel incat efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc, inclusiv pentru dobanzile aferente perioadei, indiferent de scadenta acestora. Principiul continuitatii activitatii O entitate nu va intocmi situatiile financiare anuale pe baza continuitatii activitatii daca organele de conducere stabilesc dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea sau sa inceteze activitatea acesteia, fie ca nu exista nicio alta varianta realista in afara acestora. Societatea urmareste respectarea acestui indicator prin masurarea si monitorizarea fluxurilor de numerar a indicatorilor ce masoara pozitia finaciara si performantele economice. Principiul independentei exercitiului Tranzactiile si evenimentele sunt recunoscute atunci cand apar, sunt inregistrate in evidentele contabile si sunt raportate in situatiile financiare in perioada la care se refera. Principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare si politicile contabile, trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. Totusi, modificarile de politici contabile pot fi determinate de: a) initiativa entitatii, caz in care modificarea trebuie justificata in notele explicative la situatiile financiare anuale; b) o decizie a unei autoritati competente si care se impune entitatii (modificare de reglementare), caz in care modificarea nu trebuie justificata in notele explicative, ci doar mentionata in acestea. Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de: - o modificare exceptionala intervenita in situatia entitatii sau in contextul economicofinanciar in care aceasta isi desfasoara activitatea; - obtinerea unor informatii credibile si mai relevante. Exemple de situatii care justifica modificarea de politici contabile pot fi: - admiterea la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entitatii sau retragerea lor de la tranzactionare; - schimbarea actionariatului, datorata intrarii intr-un grup, daca noile metode asigura furnizarea unor informatii mai fidele; - fuziuni si operatiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz in care se impune armonizarea politicilor contabile ale societatii absorbite cu cele ale societatii absorbante etc. Principiul intangibilitatii Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. Modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele viitoare, incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar.

In cazul modificarii politicilor contabile si corectarii unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilantul perioadei anterioare celei de raportare. Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente, nu se considera incalcare a principiului intangibilitatii. Principiul necompensarii Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare. In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii. Principiul pragului de semnificatie Valoarea elementelor de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca: (a) acestea reprezinta o suma nesemnificativa; sau (b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative. Tranzactiile sunt structurate si agregate pe grupe in functie de natura sau functia lor. In functie de pragul de semnificatie ele vor fi prezentate in structura situatiilor finaciare, sau in note explicative. O problema sau valoare, este considerata semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni. Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul cum acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent. In conditii obitnuite, forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica. In cazuri rare, atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora. Entitatile au obligatia ca la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura operatiunii, determinata pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului, sa difere de cea care ar fi stabilita in lipsa aplicarii acestui principiu. Principiul prudentei

La intocmirea situatiilor financiare anuale, evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si, in special: a) in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului; b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia; c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. In acest scop sunt avute in vedere si eventualele provizioane, precum si datoriile rezultate din clauze contractuale; d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si pierdere. Ca urmare, activele si veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile, subevaluate. Totusi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. In cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii. Capitolul II Politici contabile generale 2.1 Introducere Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale. Politicile contabile incorporeaza principiile, metodele si procedurile, bazele de calcul, regulile de evaluare, practicile proprii, specifice fiecarei institutii. Cadrul de reglementare Procedurile contabile au fost elaborate, in principal, in conformitate cu: (i) Legea Contabilitatii 82/1991, republicata; (ii) Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice al Romaniei 3055/2009 (OMF 3055), cu modificarile ulterioare; (iii)OMFP nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile; (iv) OMFP nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile; (v) OMFP nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. (vi) Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul efectuarii unor operatiuni pentru care nu exista prevedere expresa in prezentele proceduri contabile, conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua inregistrarile in conformitate cu reglementarile contabile general aplicabile, cu completarea si aprobarea ulterioara a politicilor contabile, dar nu mai tarziu de intocmirea situatiilor financiare anuale. Politicile contabile au fost elaborate de catre persoane cu pregatire economica si tehnica, cunoscatoare ale specificului activitatii entitatii respective. De exemplu, stabilirea metodelor de amortizare pentru imobilizarile corporale si necorporale, stabilirea limitei

valorii de la care un activ este incadrat in categoria imobilizarilor corporale (limita de 1.800 lei stabilita prin HG nr.105/2007 este utilizata in scopuri fiscale, etc). Conform OMF 3055/2009 este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la finalizarea situatiilor financiare trimestriale si anuale. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii, si indeosebi: contabilitatea de angajamente, principiul continuitatii activitatii, dar si celelalte principii, care guverneaza functionarea contabilitatii. Politicile contabile au fost elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a unor informatii care sa fie: (a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor si (b) credibile in sensul ca: reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice; sunt neutre, adica nepartinitoare; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica. (c) inteligibile, in sensul de a fi usor intelese de utilizatori; (d) comparabile, pentru a compara in timp situatiile financiare. Prezentele politici contabile cuprind reguli de recunoastere, evaluare si prezentare in situatiile financiare a elementelor de bilant si cont de profit si pierdere, precum si reguli pentru conducerea contabilitatii in Societate. Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii. In cazul modificarii unei politici contabile, Societatea va mentiona in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii. Nu se considera modificari ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior; b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Asa cum am mentionat mai sus, prezentele politici contabile sunt elaborate in baza Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009. In cazul efectuarii unor operatiuni pentru care nu exista prevedere expresa in prezentele politici contabile, conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua inregistrarile contabile in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, cu completarea si aprobarea ulterioara a politicilor contabile aplicate in aceste cazuri, dar nu mai trziu de intocmirea situatiilor financiare anuale. Prezentele politici contabile trebuie aplicate cu respectarea legislatiei, in general, si a celei care reglementeaza aspecte financiar-contabile (ordine ale ministrului finantelor publice etc.), in mod special. 2.2 Obligativitatea aplicarii Conform art. 10 al OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii

care se aproba de administratori. Daca o entitate nu are administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Totodata, se aplica integral procedurile obligatorii prevazute de legislatia contabila in vigoare privind inventarierea prevazute de OMFP nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si proceduri privind utilizarea si regimul intern de numerotare a formularelor financiar-contabile prevazute de OMFP nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile si OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. 2.3 Conditiile ce trebuiesc indeplinite de documentele financiar contabile Operatiunile economico-financiare, in momentul efectuarii lor, sunt consemnate in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari in contabilitate (jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz). Intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale se efectueza in conditiile respectarii reglementarilor in vigoare si cerintelor specifice Societatii. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune sau o estimare dupa caz. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale: - denumirea documentului; - denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care intocmeste documentul; - numarul documentului si data intocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul); - continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz; - alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare. In cuprinsul oricarui document emis de catre o societate comerciala trebuie sa se mentioneze si elementele prevazute de legislatia din domeniu, respectiv forma juridica, codul unic de inregistrare si capitalul social, dupa caz. Documentele justificative provenite din tranzactii/operatiuni de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective. In cazul in care documentele se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norme de venit, pentru a fi inregistrate in contabilitate, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii civile, incheiate in acest scop, si documentul prin care se face dovada platii, respectiv dispozitia de plata/incasare. In conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

Documentele justificative si financiar-contabile pot fi intocmite si intr-o alta limba si alta moneda daca acest fapt este prevazut expres printr-un act normativ (de exemplu, Codul fiscal, referitor la factura). Contabilitatea Societatii este tinuta in lei. Documentele contabile - jurnale, fise etc. -, care servesc la prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor consemnate in documentele justificative, intocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: - felul, numarul si data documentului justificativ; - sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate; - conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare; - semnaturile pentru intocmire si verificare, dupa caz. Inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pix cu pasta sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, dupa caz. In functie de specificul lor, pentru documentele financiar-contabile pot exista cerinte suplimentare celor mentionate anterior cu titlu general. In plus normele metodologice ale Ordinului 3512/2008 precizeaza cerinte specifice si modele minimale pentru documentele justificative si registrele obligatorii de contabilitate. Ca exemplu de document pentru care exista cerinte specifice mentionate in alte legi, este factura care se intocmeste si se utilizeaza in conformitate cu prevederile Codului fiscal. Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii; c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data difera de data emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, ale persoanei impozabile care emite factura; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala ale beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 ale reprezentantului fiscal; h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei; k) in cazul in care nu se datoreaza taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa;

10

l) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, trimiterea la art. 1521, la art. 306 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat regimul special; m) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, trimiterea la art. 1522, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective; n) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune. Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii. 2.4 Norme generale privind documentele justificative Corectarea documentelor justificative In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturi, modificari sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatii libere intre operatiunile inscrise in acestea sau file lipsa. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite, pentru ca acestea sa poata fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta. Corectarea se face in toate exemplarele documentului si se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit/corectat documentul justificativ, mentionandu-se si data efectuarii corecturii. In cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza carora se primeste, se elibereaza sau se justifica numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea restrictii, documentul intocmit gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv. La corectarea documentului justificativ in care se consemneaza operatii de predareprimire a valorilor materiale si a mijloacelor fixe este necesara confirmarea, prin semnatura, atat a predatorului, cat si a primitorului. Corectarea erorilor contabile Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente. Corectarea erorilor se face la data constatarii lor. celeErorile aferente exercitiului curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere, prin stornarea operatiunilor eronate si inregistrarea corecta a operatiunilor. Mentionam ca stornarea se efectueaza prin inregistrarea operatiunilor initiale in rosu (pct. 63 alin. (9)); celeErorile aferente exercitiului precedent se efectueaza pe seama rezultatului reportat sau contului de profit si pierdere in functie de semnificatia erorii contabile. Astfel, erorile semnificative se corecteaza pe seama rezultatului reportat, iar erorile nesemnificative se corecteaza pe seama contului de profit si pierdere. Pentru erorile aferente exercitiilor anterioare, conducerea compartimentului financiarcontabil informeaza consiliul de administratie cu privire la natura erorii, valoare, cauze, etc. Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiarcontabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare.

11

Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative. Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate. Numerotarea formularelor financiar-contabile Se va asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente; - fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sau serie ce trebuie sa fie secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - se vor emite proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz, prin care se va mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul sau seria de la care se emite primul document (Vezi Anexa 3). Reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economico-financiare trebuie sa fie justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite. Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligatia sa aduca la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces-verbal, care sa cuprinda: - datele de identificare a documentului disparut; - numele si prenumele persoanei responsabile cu pastrarea documentului; - data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Procesul-verbal se semneaza de catre: - conducatorul unitatii; - conducatorul compartimentului financiar-contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie; - persoana responsabila cu pastrarea documentului; si - seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz. Cand disparitia documentelor se datoreaza insusi conducatorului unitatii, masurile se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie, dupa caz. In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit, si sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire", intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate, dupa caz; - dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea "DUPLICAT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de calatorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in

12

contabilitate. In acest caz, vinovatii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul trebuie sa emita un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse. Duplicatul poate fi: - o factura noua, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala; sau - o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila societatii si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sanctiunilor aplicate, in conditiile legii. In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui proces-verbal, si se pastreaza impreuna cu procesul-verbal in dosarul de reconstituire. Conducatorii Societatii vor lua masuri pentru asigurarea inregistrarii si evidentei curente a tuturor lucrarilor intocmite, primite sau expediate, stabilirea si evidenta responsabililor de pastrarea acestora, evidenta tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru pastrarea dosarelor de reconstituire, pe toata durata de pastrare a documentului reconstituit. Arhivarea si pastrarea registrelor si a documentelor financiar-contabile Societatea are obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate. Pastrarea registrelor si a documentelor justificative si contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dupa caz. Registrele si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari de servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane care dispun de conditii corespunzatoare. Si in acest caz, raspunderea privind arhivarea documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. Unitatea care a incredintat documentele spre arhivare, respectiv unitatea beneficiara, va instiinta organul fiscal teritorial de care apartine despre aceasta situatie. Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, persoanele juridice sunt obligate, la cerere, sa prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate. Organele de control ale Ministerului Economiei si Finantelor pot interzice arhivarea registrelor, a documentelor justificative si contabile si in alte locatii decat la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, daca considera ca acestea nu sunt pastrate corespunzator. Termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de pastrare a registrelor si a documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. Documentele financiar-contabile care atesta provenienta unor bunuri cu durata de viata mai mare de 10 ani se pastreaza, de regula, pe o perioada de timp mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor. Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale si cu urmatoarele reguli generale: - documentele se grupeaza in dosare, numerotate, snuruite si parafate; - gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acestea. In cazul fuziunii sau al lichidarii societatii, documentele aferente acestei perioade se arhiveaza separat;

13

- dosarele continand documente justificative si contabile se pastreaza in spatii amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor; - evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul Registrului de evidenta, potrivit legii, in care sunt consemnate dosarele si documentele intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului. Eliminarea din arhiva a documentelor al caror termen legal de pastrare a expirat se face de catre o comisie, sub conducerea administratorului sau a ordonatorului de credite, dupa caz. In aceasta situatie se intocmeste un proces-verbal si se consemneaza scaderea documentelor eliminate din Registrul de evidenta al arhivei. 2.5 Registrele de contabilitate Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2) si Cartea mare (cod 141-3). Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele

14

de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. 2.6 Inventarierea Inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune si administrare se organizeaza la sfarsitul anului in vederea punerii de acord a datelor din contabilitate cu situatia reala a patrimoniului. Inventarierea se face conform Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. In vederea efectuarii inventarierii, aceste persoane aproba proceduri scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de inventariere. 1. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa. Administratorul decide numirea unei comisii de inventariere a patrimoniului, compusa din: .., presedinte, .., membru: ,membru. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari. Entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia sa faca parte din comisie.

15

2. Comisia de inventariere are urmatoarele indatoriri: Inainte de inceperea operatiunilor de inventariere, se ia de la gestionar (sau de la cel care indeplineste si atributii de primire eliberare bunuri din gestiune), o Declaratie de inventar; Identificarea tuturor locurilor (incaperilor) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate; Bararea si semnarea , la ultima operatiune, a fiselor de magazine cu inscrierea datei la care s-au inventariat valorile materiale si a stocurilor faptice existente la data inventarierii; Inventarierea faptica a bunurilor se va efectua prin vizualizare, numarare, cantarire (dupa caz), sau prin diferite calcule tehnice (cubare, kg./ml, kg/mp. etc); Bunurile apartinand altor societati (inchiriate, in custodie, primite spre prelucrare, etc.) se inscriu in liste de inventar separate; Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se inventariaza prin desfacerea ambalajelor, prin sondaj; Bunurile constatate de comisie ca fiind depreciate, deteriorate, inutilizabile si fara miscare se inscriu in liste de inventariere separate; Comisia de inventariere va stabili rezultatele inventarierii direct pe listele de inventar (eventualele minusuri sau plusuri); In cazul in care inventarierea unui depozit (spatiu inchis) dureaza mai mult de o zi de lucru, comisia va lua masuri de sigilare si securitate. Inainte de inceperea inventarierii se va afisa la loc vizibil, un program de primire eliberare bunuri pe perioada inventarierii. Stocurile faptice se vor inscrie pe liste de inventariere ce se intocmesc in doua exemplare iar fiecare fila a listei de inventar va fi semnata de toti membrii comisiei de inventar si de gestionar. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze in scris daca toate bunurile materiale au fost inventariate in prezenta sa, precum si eventualele obiectiuni pe care le are de facut in legatura cu modul de efectuare a inventarierii. In cazurile in care se constata diferente intre stocurile faptic inventariate si cele scriptice confirmate de Compartimentul Contabilitate (plusuri sau minusuri) comisia va lua Nota exlicativa de la gestionar in legatura cu cauzele acestor diferente, pentru fiecare pozitie de diferente din listele de inventar.

3. Termenul de efectuare a inventarierii este intre [data de.] si [data de..]. Dupa terminarea inventarierii patrimoniului comisia va intocmi procesul verbal, in conformitate cu art.42 din normele de aplicare ale ordinului 2861/2009 care va cuprinde in principal urmatoarele elemente:

16

Data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere, data inceperii si terminarii operatiunilor de inventariere; Rezultatele inventarierii; Concluziile si propunerile comisiei privitor la: a. Eventualele diferente (plusuri si minusuri) daca s-au constatat, b. Stabilirea cauzelor acestor diferente si al caracterului obiectiv sau intentionat al faptelor gestionarului, c. Persoanele vinovate si masurile propuse in legatura cu constatarea diferentelor, d. Compensarea plusurilor cu minusurile constatate, fara diminuarea valorica a patrimoniului societatii, e. Cantitatile si valoarea stocurilor depreciate, deteriorate, inutilizabile si fara miscare sau cu miscare lenta si masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, f. Casarea, declasarea unor bunuri, g. Propuneri de scoatere din folosinta a obiectelor de inventar degradate, h. Constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea si asigurarea integritatii bunurilor din gestiuni, i. Alte aspecte legate de activitatea gestiunilor inventariate, care sa conduca la imbunatatirea activitatii societatii.

4. Termenul de intocmire a Proceselor verbale de inventariere este cel tarziu XX.XX.20XX. 5. In data de .. Comisia de inventariere va inainta procesul verbal cu propunerile respective Administratorului societatii in conformitate cu art.43 din Normele de aplicare a Ordinului 2861/2009. Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operative in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului verbal de inventariere de catre administrator. 2.7 Reguli de evaluare Evaluarea la data intrarii in entitate La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel: a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate; c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social; d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.

17

Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de profesionitti calificati in evaluare. In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode utilizate, de regula, de catre profesionisti in evaluare. Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cnd functia de aprovizionare este externalizata. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti. Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vnzare; b) remizele - se primesc in cazul vnzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate. Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"). In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, costul de achizitie nu include costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor, aceste costuri fiind inregistrate in conturile de cheltuieli corespunzatoare. In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, precum si al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achizitie include si costurile de tranzactionare direct atribuibile achizitiei lor. Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

18

In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt urmatoarele: a) costurile de amenajare a amplasamentului; b) costurile initiale de livrare si manipulare; c) costurile de instalare si asamblare; d) costurile de testare a functionarii corecte a activului; e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul etc. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei; - cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc; - regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; - costurile de desfacere; - regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate). Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care ramn relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimata a fi obtinuta, in medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade, in conditii normale, avnd in vedere si pierderea de capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului. Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobnda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate. Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui activ cu ciclu lung de fabricatie, in masura in care sunt legate de perioada de productie. Costurile indatorarii suportate de entitate in legatura cu imprumutul de fonduri pot fi incluse in costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricatie. Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vnzare. Activele financiare si stocurile care sunt fabricate pe o baza repetitiva de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricatie. Nu sunt

19

active cu ciclu lung de fabricatie nici activele care in momentul achizitiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilita sau pentru vnzare. Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cnd se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie, in vederea utilizarii prestabilite sau a vnzarii acestuia. In cazul includerii costurilor indatorarii in valoarea activelor, acestea se vor prezenta in notele explicative. Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru stocurile fara miscare. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pna la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Fac obiectul evaluarii si stocurile in curs de executie. Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vnzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, si costurile estimate necesare vnzarii. Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor. Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Evaluarea la bilant a creantelor si a datoriilor exprimate in valuta si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. In scopul prezentarii in bilant, valoarea creantelor, astfel evaluate, se diminueaza cu ajustarile pentru pierdere de valoare. Disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garantie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in casieria unitatilor se prezinta in bilant in conformitate cu prevederile legale. Disponibilitatile banesti si alte valori similare in valuta se evalueaza in bilant la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. Inscrierea in listele de inventariere a marcilor postale, a timbrelor fiscale, tichetelor de calatorie, bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare in muzee, expozitii si altele asemenea se face la valoarea lor nominala. In cazul unor bunuri de aceasta natura depreciate sau fara utilizare se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Pentru elementele de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii. Capitalurile proprii ramn evidentiate la valorile din contabilitate. (1) La fiecare data a bilantului: a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si prezentate in situatiile financiare anuale utiliznd cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romniei de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta, sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

20

b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dupa caz. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a). c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie prezentate in situatiile financiare anuale utiliznd cursul de schimb valutar de la data efectuarii tranzactiei. d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea justa (de exemplu, imobilizarile corporale reevaluate) trebuie prezentate in situatiile financiare anuale la aceasta valoare. (2) Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile. Caracteristica esentiala a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligatia de a plati un numar fix sau determinabil de unitati monetare. Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare, daca informatiile respective se refera la conditii (evenimente, operatiuni etc.) care au existat la data bilantului.
Evaluarea la data iesirii din entitate La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluata pentru imobilizarile corporale care au fost reevaluate sau valoarea justa pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata). Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acestora. La scoaterea din evidenta a activelor, se reiau la venituri ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Capitolul III Politici contabile aplicabile 3.1 Contabilizarea imobilizarilor necorporale O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Listele de clienti nu se recunosc ca imobilizari necorporale. O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil. O imobilizare necorporala trebuie initial sa fie evaluata la costul sau. Achizitia separata cand o imobilizare necorporala este achizitionata separat, costul ei poate fi evaluat credibil. Costul de achizitie al imobilizarilor necorporale cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), precum si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei imobilizarilor respective.
Cedarea sau scoaterea din evidenta O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci cnd niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sau cedarea sa. In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. In scopul prezentarii in contul de profit si pierdere, cstigurile sau pierderile care apar odata cu incetarea utilizarii sau iesirea unei imobilizari necorporale se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca valoare neta, ca venituri sau cheltuieli, dupa caz, in contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dupa caz.

Tipuri de imobilizari necorporale ce se recunosc de Societate:

21

- cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizari necorporale; - avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale; si - imobilizarile necorporale in curs de executie.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vnzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii). O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani. In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.

Tratamente contabile: -Inregistrarea cheltuielilor de constituire facturate de terti: 201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari -Inregistrarea amortizarii cheltuielilor de constituire: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire -Inregistrarea scoaterii din evident a cheltuielilor de constituire dupa amortizarea integrala a acestora: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire La data elaborarii politicilor contabile, Societatea nu are in evidenta active de natura cheltuielilor de constituire. Recunoasterea concesiunilor se efectueaza pe baza contractelor incheiate cu autoritatile la valoarea prevazuta in contractul de concesiune pe baza unui proces verbal de concesiune si a unui proces verbal de predare-primire (receptie) pentru bunurile ce fac obiectul concesiunii. Inregistrarea in contabilitate: 205 = 404 Bunurile primite in concesiune se inregistreaza in conturi in afara bilantului. Debit 8038 Bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie Pot fi situatii in care contractul de concesiune prevede plata unor redevente la anumite termene, situatie in care nu se recunoaste o imobilizare necorporala. Redeventele neajunse la scadenta se evidentiaza in conturi in afara bilantului (8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate), iar cele scadente in cont de cheltuaiala (6XX). Amortizarea concesiunilor pe durata contractului avand la baza un plan de amortizare. 6811 = 2805 Pentru inregistrarea imobilizarilor necorporale de natura brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare se aplica criteriile de recunoastere.

22

De mentionat etapele care se incadreaza in faza de cercetare si etapa de la care incepe faza de dezvoltare. O imobilizare necorporala generata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaste daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele urmatoare: a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel incat aceasta sa fie disponibila pentru utilizare sau vanzare; b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde; c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala; d) modul in care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenta unei piete pentru productia generata de imobilizarea necorporala ori pentru imobilizarea necorporala in sine sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale; e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa dezvoltarea si pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala; f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale pe perioada dezvoltarii sale. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se efectueaza pe durata contractului sau pe perioada de utilizare avand la baza o Nota de calcul / plan de amortizare Inregistrare contabila: 681 = 2803 1 La data elaborarii prezentelor politici contabile, Societatea nu are in evidenta sau in curs de derulare proiecte care sa se incadreze in categoria activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare. Fondul comercial Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate. Conditiile in care poate fi recunoscut in situatiile financiare individuale si modul de evaluare: achizitia titlurilor unei societati; achizitia unei afaceri (active, datorii si capitaluri proprii); fuziune; evaluarea efectuata de evaluator la valoarea justa sau peste 5 ani.

De regula, amortizarea fondului comercial pe o perioada de maxim 5 ani. totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative. La data elaborarii prezentelor politici contabile, Societatea nu are in evidenta fond comercial.

23

Avansuri si alte imobilizari necorporale

In cadrul avansurilor si altor imobilizari

necorporale se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri. Se identifica in ce conditii activele pot fi incadrate la avansuri pentru imobilizari necorporale sau alte imobilizari. Exemplu: Recunoasterea programului informatic achizitionat de la un furnizor. Inregistrarea se efectueaza la cost de achizitie. Documentul de inregistrare in contabilitate, factura, proces verbal de receptie. Inregistrari in contabilitate: 208 = 404 Programul informatic se amortizeaza pe durata estimata a fi utilizat avand la baza un plan de amortizare. Inregistrari in contabilitate: 681 1 = 2808

Cheltuieli ulterioare privind imobilizarile necorporale Cheltuielile se inregistreaza astfel: a) pe baza de document care atesta efectuarea cheltuielilor, dupa natura lor (bonuri de consum materiale, state de salarii). 6xx Sau b) in valoarea imobilizarilor necorporale in curs 6xx = % 3xx 4xx = % 3xx 4xx

Si 233 = 721 Evaluarea la data bilantului


O imobilizare necorporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Daca se constata ca ajustarile de valoare inregistrate in perioadele anterioare nu mai au obiect, aceste ajustari se reiau la venituri. Tratamente contabile privind ajustarile de valoare pentru deprecierea imobilizarilor necorporale: -Inregistrarea ajustarii pentru depreciere pe baza procesului verbal de inventariere si a listelor de inventariere

24

6813 = 290 - Inregistrarea reluarii la venituri a ajustarii pentru depreciere cu ocazia inventarierii. 290 = 7813 3.2 Contabilizarea imobilizarilor corporale Prevederi generale Imobilizarile corporale reprezinta active care: a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Plafonul valoric de la care un activ este incadrat in categoria imobilizarilor corporale este de 1.800 lei similar cu cele stabilite pentru scopuri fiscale (HG 105/2007 si HG 2139/2004);

Cost/evaluare Intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale se trec pe cheltuieli atunci cand apar, iar imbunatatirile semnificative aduse imobilizarilor corporale, care cresc valoarea sau durata de viata a acestora, sau care maresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice de catre acestea, sunt capitalizate. Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, inclusiv uneltele si sculele, sunt trecute pe cheltuieli in momentul achizitionarii si nu sunt incluse in valoarea contabila a imobilizarilor corporale. Recunoasterea imobilizarilor corporale in functie de sursa de intrare: a) achizitie la cost de achizitie Document: factura, proces verbal de receptie, proces verbal de punere in functiune semnat de persoanele autorizate, potrivit procedurilor interne. Inregistrari in contabilitate: 21X = 404 b) din productie la cost de productie Document : proces verbal de receptie provizorie si process verbal de punere in punere in functiune semnate de persoanele autorizate Inregistrari in contabilitate: 6xx = % 3xx 4xx 722 231

231 % 212 213

= =

c) primite cu titlu gratuit - la valoare justa

25

Document: proces verbal de receptie provizorie, proces verbal predare-primire, raport de evaluare intocmit de un evaluator independent. Inregistrari in contabilitate: 21X = 4753 Donatii pentru investitii d) finantate din fonduri nerambursabile - la valoarea justa determinata de evaluatori sau comisii tehnice Document: factura, procese verbale de receptie Recunoasterea dreptului de a incasa subventia: 445 = 4751 Subventii guvernamentale pentru investitii 4752 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii Incasarea subventiei: 5121 = 445 Achizitionarea echipamentului tehnologic: 21x = 404 e) constatate plus la inventariere Document: liste de inventar, proces verbal de inventariere, documentatie privind evaluarea 21X = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor f) aport la capitalul social - la valoare de aport, determinata de evaluatori - proces verbal de receptie - documentatie evaluator independent - documentatie majorare capital social 21X = 456

g) Inregistrarea imobilizarilor corporale achizitionate in baza contractelor de leasing financiar. Document: contract de leasing, proces verbal receptie, process verbal de predare-primire. 21X = 167

Imobilizari corporale in curs de aprovizionare In cadrul imobilizarilor corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile corporale, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare.

26

Se reflecta distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale cumparate, pentru care sau transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizari corporale in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general). Grupa 22 = 404 Imobilizari corporale in curs de aprovizionare Cheltuieli ulterioare privind imobilizarile corporale Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare. Tratamentul contabil al chletuielilor ulterioare care majoreaza valoarea imobilizarilor corporale Principalele documente: facturi, situatii de lucrari, procese-verbale de receptie. Inregistrarea lucrarilor care majoreaza valoarea investitiei: 231 = 404 Rezerve din reevaluare Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international. La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. Documentele in baza carora se efectueaza inregistrarea in contabilitate pot fi rapoartele de evaluare intocmite de evaluatori autorizati sau de personalul cu pregatire tehnica din cadrul Societatii, atunci cand reevaluarea se inregistreaza pe fiecare imobilizare corporala. Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale trebuie reflectat in debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dupa caz. 21X = 105/analitic distinct Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc. Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.

27

Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii: a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar; c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: - ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau - ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. Societatea a efectuat reevaluarea imobilizarilor corporale conform prevederilor legale. Societatea procedeaza la trecerea din contul 105 Rezerve din reevaluare in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare la casare sau cedare. Amortizare Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de utilizare a acestora. Principalele documente care sunt avute in vedere la tratamentul contabil al amortizarii: fisa mijlocului fix, note de calcul al amortizarii, planul de amortizare sau situatii intocmite in acest scop.

28

Inregistrare contabila: 681=281 Amortizarea se calculeaza la valoarea evaluata, folosindu-se metoda liniara de-a lungul duratei utile de viata estimata a activelor, dupa cum urmeaza: Activ Constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii, utilaje si mobilier Ani 5 - 45 3 - 20 3 30

Terenurile nu se amortizeaza deoarece se considera ca au o durata de viata indefinita. Pentru mijloace fixe (instalatii tehnice si echipamente), pentru care Societatea aplica regimul de amortizare accelerata incepand din anul 2010, se va amortiza valorea de intrare in proportie de 50% in primul an de exploatare dupa care valoarea ramasa se va amortiza liniar pe durata ramasa. In cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, entitatea inregistreaza in contabilitate o cheltuiala cu amortizarea sau o cheltuiala corespunzatoare ajustarii pentru deprecierea constatata. 681=281 681=291 Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci cand aceasta este determinata de o eroare in estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizari corporale. Vanzarea/casarea imobilizarilor corporale Imobilizarile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilant impreuna cu amortizarea cumulata corespunzatoare. Orice profit sau pierdere rezultat(a) dintr-o asemenea operatiune este inclus(a) in contul de profit si pierdere curent. Inregistrarea cheltuielilor cu casarea, dezmembrarea a) efectuata de terti Document justificativ: factura 628 = 401

b) efectuata de personal propriu Document justificativ: stat de salarii, bonuri de


consum materiale 6XX = % 30X 4XX

Inregistrarea valorii materialelor recuperate in urma casarii Document justificativ: bon de predare primire 3XX = 7588

Compensatii de la terti

29

Creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. De exemplu, sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt. Documentul justificativ este reprezentat de documentatia aprobata pentru despagubiri pentru imobilizari corporale distruse, avariate. Inregistrari contabile : 461 = 758

Deprecierea activelor Imobilizarile corporale si alte active pe termen lung, inclusiv imobilizarile necorporale, sunt revizuite pentru identificarea pierderilor din depreciere ori de cate ori evenimente sau schimbari in circumstante indica faptul ca valoarea contabila nu mai poate fi recuperata. Pierderea din depreciere este reprezentata de diferenta dintre valoarea contabila si maximul dintre pretul de vanzare si valoarea de utilizare. Deprecierea imobilizarilor corporale se coreleaza inventarierea si evaluarea imobilizarilor corporale. cu procedura interna privind

Principalele documente utilizate sunt procesul-verbal privind rezultatele inventarierii, liste de inventariere, raport de evaluare in cazul evaluarilor efectuate de evaluatori independenti. Inregistrarea deprecierilor: a) pentru imobilizari corporale inregistrate la cost, in cazul deprecierii reversibile. 681 = 29X

b) pentru imobilizari corporale reevaluate Inregistrarea deprecierilor pentru care exista sold creditor la contul 105. 105 = 21X Inregistrarea deprecierilor la imobilizari corporale, in cazul in care in contul 105 Rezerve din reevaluare nu exista o rezerva la nivelul deprecierii sau rezerva existent nu acopera deprecierea constatata. 105 681 = 21X

Contabilitatea contractelor de leasing Clasificarea contractelor de leasing in leasing financiar sau leasing operational se efectueaza la inceputul contractului. (1) Contracte de leasing financiar

Contractele de leasing pentru imobilizarile corporale in care Societatea isi asuma toate riscurile si beneficiile aferente proprietatii sunt clasificate ca si contracte de leasing financiar. Leasing-urile financiare sunt capitalizate la valoarea actualizata estimata a platilor. Fiecare plata este impartita intre elementul de capital si dobanda pentru a se obtine o rata constanta a dobanzii pe durata rambursarii. Sumele datorate sunt incluse in datoriile pe termen scurt sau lung. Elementul de dobanda este trecut in contul de profit si pierdere pe durata contractului. Activele detinute in cadrul contractelor de leasing financiar sunt capitalizate si amortizate pe durata lor de viata utila.

30

Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing financiar se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si imobilizari corporale. (ct. 2Xx= 167) Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar ( se inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in contrapartida contului de cheltuieli (666=404) Dobanda de platit, aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi in afara bilantului (contul 8051 Dobanzi de platit). (2) Contracte de leasing operational

Contractele de leasing in care o portiune semnificativa a riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt retinute de locator sunt clasificate ca si contracte de leasing operational. Platile efectuate in cadrul unui asemenea contract (net de orice facilitati acordate de locator) sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe o baza liniara pe durata contractului. In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in conturi de evidenta din afara bilantului. Sumele platite sau de platit se inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere, conform contabilitatii de angajamente. 612 = 401 In vederea intocmirii situatiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate in leasing financiar sau operational inventariaza si transmit societatii de leasing lista bunurilor detinute in baza contractelor de leasing. 3.3 Contabilizarea imobilizarilor financiare (ex.instrumentelor financiare) Instrumentele financiare sunt titluri de valoare care asigura detinerea unui activ financiar cumparatorului. In funtie de piata pe care se comercializeaza titlurile financiare, acestea se pot imparti in doua categorii: instrumente financiare primare si instrumente financiare secundare. Instrumentele financiare primare sunt cele de tipul titlurilor de participare, titlurilor de plasament, actiunilor , obligatiunilor . Instrumentele financiare secundare sunt cele de tipul contractelor la termen ( forward, futures ), contractelor swap si optiunilor. Acestea presupun doua momente prin care se realizeaza tranzactia: incheierea contractului si plata contractului. Conducerea clasifica in mod corespunzator imobilizarile financiare in momentul achizitiei si revizuieste aceasta clasificare in mod regulat. Achizitiile si vanzarile de imobilizari financiare sunt recunoscute la data decontarii, reprezentand data la care investitia este livrata catre sau de catre Societate. Costul de achizitie cuprinde si costurile de tranzactionare. Activele financiare disponibile pentru vanzare sunt evaluate ulterior la valoarea justa. Castigurile si pierderile realizate si nerealizate din modificarea valorii juste a imobilizarilor detinute in scopul tranzactionarii si a celor disponibile pentru vanzare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere in perioada in care apar. Evaluarea initiala a contractelor se realizeaza la costul lor, considerat a fi valoarea justa a contraprestatiei. Aceasta valoare justa se stabilieste prin comparare cu pretul pietei sau prin calculul sumei actualizate a fluxurilor create. Exemplu privind evaluarea instrumentelor financiare: Intreprinderea a contractat un imprumut cu o valoare nominala de 28.000.000 lei pe trei ani cu o dobanda de 33% pe an . In cei trei ani, dobanda pe piata este de 32% pe primul

31

an, 34% pe al doi-lea an, 36% pe al trei-lea an. Imprutul va fi rambursat in anul al treilea. An I II III Dobanda 9.240.000 9.240.000 Factor de actualizare 1,32 1,34*1,32 Flux actualizat 7.000.000 5.223.880 15.481.188 27.705.068

37.240.000 1.36*1,34*1,32

Total 55.720.000

Imprumutul inregistrat la valoarea istorica de 28.000.000 va trebui tratat pentru a fi inregistrat la valoarea actualizata de 27.705.068 lei prin inscrierea diferentei de 294.932 lei la venituri. Evaluarea ulterioara inregistrarii initiale se va realiza tot la valoarea justa. Valoarea justa va putea fi evaluta corect in cazul in care: un instrument financiar are o cotatie publica pe o piata activa a instrumentului respectiv; un instrument de datorie cotat de o agentie de evaluare ; un instrument financiar pentru care exista o metoda de evaluare adecvata.

Exceptiile de la regulile prezentate sunt: imprumuturile si creantele emise de intreprindere pe care intreprinderea le va pastra pana la scadenta; instrumente de capitaluri proprii necotate, pentru care valoarea justa nu poate fi masurata in mod fiabil; datorii financiare care nu sunt detinute in vederea tranzactionarii; activele financiare care nu au o scadenta fixa, evaluate la cost, fara a utiliza o rata efectiva; creantele pe termen scurt care nu prezinta o rata a dobanzii, evaluate la valoarea nominala. Valoarea justa a instrumentelor financiare Societatea poate evalua in situatiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa. Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. Un instrument derivat este un instrument financiar care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - valoarea sa se modifica ca urmare a variatiilor unei anumite rate de dobanda, a pretului unui instrument financiar, a pretului unor marfuri, a unui curs de schimb valutar, a unui indice de preturi sau rate, a unui rating de credit sau indice de credit sau a altei variabile, cu conditia ca, in cazul unei variabile nefinanciare, aceasta sa nu fie specifica unei parti contractuale (uneori denumita "baza" sau "element suport"); - nu solicita nicio investitie initiala neta sau solicita o investitie initiala neta care este mai mica decat cea necesara pentru alte tipuri de contracte de la care se astepta reactii similare la modificarile conditiilor de piata; si - este decontat la o data viitoare.

32

Exemple de tipuri de instrumente derivate sunt contractele ferme de schimb la termen (forward), contractele swap de valute, contractele futures si instrumentele conditionale (optiunile cumparate sau vandute). Una dintre caracteristicile definitorii ale unui instrument derivat este faptul ca necesita o investitie neta initiala a carei valoare este mai mica decat cea care ar fi necesara in cazul altor contracte de la care se astepta sa reactioneze identic la factorii pietei. Optiunile se incadreaza in definitia instrumentelor derivate deoarece prima platita, indiferent de exercitarea sau nu a optiunii, este mai mica decat investitia ce ar fi necesara pentru obtinerea instrumentului financiar de baza cu care este corelata optiunea. In cazul contractelor cu instrumente derivate, angajamentele de cumparare sau vanzare aferente acestora se inregistreaza in conturi in afara bilantului (cont 8039 "Alte valori in afara bilantului", analitic distinct), in momentul incheierii contractelor. In general, valoarea justa initiala a instrumentelor derivate este zero, cu exceptia optiunilor pentru care valoarea justa initiala este data de valoarea primei platite sau incasate, caz in care contravaloarea acestora se evidentiaza in conturile bilantiere corespunzatoare de creante, respectiv datorii. Operatiunile de schimb la vedere sunt operatiunile de cumparare si de vanzare a valutelor, cu decontarea in termenul stabilit in general prin reglementari sau conventii ale pietei respective, de regula maxim de doua zile lucratoare de la data incheierii tranzactiei, la cursul de schimb stabilit intre parti (curs SPOT). Operatiunile de schimb la termen (FORWARD) sunt considerate operatiunile de cumparare si de vanzare a valutelor, cu decontare dupa termenul stabilit in general prin reglementari sau conventii ale pietei respective, de regula mai mult de doua zile lucratoare de la data incheierii tranzactiei, la cursul de schimb stabilit intre parti (curs FORWARD). Operatiunile SWAP sunt operatiuni de cumparare si vanzare simultana a unei sume in valuta, cu decontarea la doua date, de valori diferite (de regula SPOT si FORWARD) la cursurile de schimb stabilite (SPOT si FORWARD) la data tranzactiei. Astfel, la incheierea contractelor privind angajamentele de cumparare sau vanzare de instrumente derivate, acestea se inregistreaza in conturi in afara bilantului, iar la scadenta , la executarea contractului, operatiunile se inregistreaza in conturi bilantiere, pe baza documentelor justificative (contracte, extrase de cont). Contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor in care: a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza; b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si c) se astepta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii. Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt: a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau b) instrumente financiare derivate. Evaluarea la valoarea justa nu se aplica: a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta; b) imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii; si c) intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta intr-o combinare de intreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care, in concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente financiare. Prin combinare de intreprinderi se intelege gruparea unor entitati individuale intr-o singura entitate raportoare, determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor intreprinderi. Valoarea justa se determina prin referire la:

33

a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Astfel de modele si tehnici trebuie sa asigure o aproximare rezonabila a valorii de piata si trebuie testate periodic (si revizuite, daca este cazul) prin compararea valorilor furnizate cu preturile tranzactiilor efective observabile sau pe baza oricaror informatii de piata disponibile. Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil se evalueaza in conformitate cu regulile generale de evaluare. 3.4 Contabilizarea stocurilor Recunoastere Stocurile sunt active circulante: a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile sunt inregistrate la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Acolo unde este necesar, se fac ajustari de valoare pentru stocuri cu miscare lenta, uzate fizic sau moral. Valoarea realizabila neta este estimata pe baza pretului de vanzare diminuat cu costurile de vanzare. Costul stocurilor poate fi reprezentat de costul de achizitie, costul de transformare si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile in starea si locul in care se gasesc. Costurile de achizitie cuprind: - pretul de cumparare; - taxele vamale si alte taxe; - cheltuielile de transport, manipulare si alte costuri directe; Din costul de achizitie se deduc reducerile comerciale : rabaturi, remize si risturnuri. Costurile de transformare cuprind: - cheltuieli direct legate de unitatile de productie precum manopera directa; - o cota parte din cheltuielile indirecte de productie fixe si variabil Exemplu privind evaluarea stocurilor: Intreprinderea inregistreaza in luna mai a anului urmatoarele operatii in gestiunea stocului de materiale consumabile: stoc initial 360 Kg la pret de 800 lei, intrari pe data de 5 de 500 kg la pret de 850 lei, iesiri pe 15 de 400 kg, intrari pe 20 de 300 kg la 900 lei si iesiri pe data de 25 de 450 kg. Pretul de vanzare unitar a fost de 1200 lei pe kg. Data 1.05 5.05 15.05 20.05 300*900 Stoc initial 360*800 500*850 400 Intrari Iesiri Stoc FIFO 360*800 360*800 500*850 460*850 460*850 300*900

34

25.05 30.05 983.000

450

10*850 300*900 278.500

La sfarsitul exercitiului stocurilor trebuie sa fie evaluate la cea mai mica valoare dintre costul lor sau valoarea neta de realizare. Evaluarea stocurilor la valoarea neta de realizare in cazul unei valori mai mici decat costul lor are la baza principiul conform caruia activele nu trebuie sa figureze la o valoare mai mare decat cea care se asteapta sa fie obtinuta din vanzarea sau utilizarea lor. Iesirea din activul bilantier al stocurilor se realizeaza fie in momentul vanzarii lor( produse finite, eventual semifabricate ), fie in momentul darii lor in consum in procesele de fabricatie ( materii prime, materiale ). Valoarea lor contabila trebuie sa fie contabilizata la cheltuielile exercitiului in cursul caruia se inregistreaza si veniturile corespondente ( venituri din vanzari respectiv venituri din productia stocata ). Repartizarea cheltuielilor generale fixe de productie in costurile de transformare este bazata pe capacitatea normala de productie. Capacitatea normala de productie se calculeaza ca o medie care asteapta sa se realizeze pe un anumit numar de exercitii sau sezoane in conditii normale, tinand cont de pierderea de capacitate ce rezulta din intretinerea planificata. Exemplu privind calculul costurilor stocurilor: Intreprinderea fabrica un produs pe stoc. In anul N-2 s-au realizat 3.000 de bucati, in N-1 s-au produs 4.000 de bucati iar in anul curent s-au inregistrat 5.000 de bucati. Capacitatea normala de productie este de 4.000 de bucati. Costul variabil unitar este de 75.000 de lei iar nivelul cheltuielilor fixe este de 120.000.000 lei . Costul de productie unitar (Cpu) va fi format din cheltuieli fixe unitare imputate la nivelul gradului de utilizare al capacitatii de productie si cheltuielile variabile unitare: In N-2 Gr util. = 3.000 / 4.000 * 100 = 75% Cpu = ( 75% * 120.000.000) /3.000 + 75.000 = Cpu = 105.000 lei In N-1 Gr.util. = 4.000 / 4.000 * 100 = 100% Cpu = (100% * 120.000.000)/4.000 + 75.000 = Cpu = 105.000 lei Anul curent Gr.util. = 100% ( nu poate depasi 100% ) Cpu = ( 100% * 120.000.000 ) / 5.000 + 75.000 = Cpu = 99.000 lei Costurile care nu sunt incluse in valoarea stocurilor sunt urmatoarele: - marimile anormale ale deseurilor de fabricatie, de manopera sau referitoare la alte costuri de productie; - costurile de stocaj , exceptand situatia in care aceste costuri sunt necesare procesului de productie; - cheltuieli generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor in starea si locul in care se gasesc; - cheltuielile de comercializare. In costurile stocurilor pot fi incluse si costul imprumuturilor contractate pentru realizarea lor, atunci cand se poate stabili nivelul lor si numai acele costuri care afecteaza exercitiile in care au fost realizate bunurile. Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria

35

imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Inregistrari contabile: 3xx = 2xx; 105 =1065 Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. Terenul folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor ce fac obiectul constructiei si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in contabilitate. Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. Inregistrari contabile: Initial: 211=404 Ulterior: Destinat construirii de locuinte in vederea vanzarii 3XX = 211 Determinarea costului serviciilor prestate Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei; - cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc; - regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; - costurile de desfacere; - regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate). Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru

36

stocurile fara miscare. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Fac obiectul evaluarii si stocurile in curs de executie. Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii. 3.5 Contabilizarea contractelor de lunga durata (constructii) Un contract de constructii este un contract individual negociat, referitor la construirea unui activ sau a unui ansamblu de active. Metodele de contabilizare pentru contractele de constructii pot fi: metoda avansului procentual; metoda terminarii lucrarilor.

Metodele de contabilizare a contractelor de lunga durata difera in functie de momentul in care se stabilieste rezultatul lucrarii. Metoda avansului procentual consta in determinarea unui procent privind gradul de avansare a lucrarilor la finele fiecarui exercitiu. Un asemenea grad de avansare se evalueaza, de regula, in funtie de raportul existent intre costurile periodei suportate pana la data examinata si volumul total al costurilor prevazute pe seama realizarii contractului. Nu este exclusa nici metoda analizelor tehnice care apreciaza munca realizata si finisarea, in termeni fizici, a unei parti din lucrarile incluse in contract. Metoda avansului procentual presupune determinarea gradului de avans pe baza raportului dintre costul de productie al activitatilor sau serviciilor realizate si acceptate la inchiderea fiecarui exercitiu si costul de productie total sau global estimat al activitatilor si serviciilor prevazute in contract. Partea din rezultatul total care va fi inclusa in rezultatul exercitiului curent se calculeaza prin produsul dintre beneficiul global previzionat si gradul de avansare a lucrarii calculat pentru exercitiul respectiv. Daca rezultatul contractului poate sa fie aproximat in mod fiabil, se va utiliza metoda avansului procentual. Pentru aceasta ar trebui ca venitul total al contractului sa fie determinat in mod fiabil, costurile necesare terminarii lucrarii, gradul de avansare a lucrarii la data intocmirii bilantului sa poata fi masurata cu precizie si sa existe o probabilitate mare ca antreprenorul sa obtina avantajele economice referitoare la contract. Atunci cand aceste conditii nu sunt indeplinite se va utiliza metoda terminarii lucrarilor. Metoda terminarii lucrarilor presupune evaluarea lucrarilor realizate deci marimea veniturilor la nivelul cheltuielilor suportate si susceptibile sa fie recuperate de la beneficiar. Pe masura executarii lucrarilor nu se va inregistra nici un rezultat. Rezultatul va fi inregistrat in situatiile financiare ale exercitiului numai in momentul terminarii lucrarii. Exemplu privind contabilizarea contractelor de lunga durata prin cele doua metode: Intreprinderea a incheiat in luna iulie a anului N-2 un contract de constructie a unui depozit cu o firma partenera. Depozitul va fi predat la cheie la sfarsitul anului curent (N). Pretul de vanzare al depozitului va fi de 370.000.000 lei, avand un cost estimat la 320.000.000 lei. La sfarsitul anului N-2 costul estimat al lucrarilor era de 95.000.000 lei, in mai N-1 s-a primit de la firma contractanta un avans de 140.000.000 lei, la sfarsitul anului N-1 costul estimat al lucrarilor a fost de 210.000.000 lei, la sfarsitul anului curent devizul pentru constructie a fost de 380.000.000 lei la un cost de 335.000.000 lei.

37

Varianta A - metoda terminarii lucrarilor: In anul N-2 Inregistrarea consumurilor realizate pentru lucrarea in curs: Cheltuieli dupa natura 60 = 30 Materii 95.000.000 lei Inregistrarea lucrarilor in curs la sfarsitul anului: Imobilizari in curs 231 = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse 95.000.000 lei In anul N-1 Inregistrarea avansului primit: Conturi la banci 5121 = 419 Clienti creditori 140.000.000 lei Inregistrarea consumurilor aferente anului pentru lucrarea efectuata: Cheltuieli dupa natura 6XX = 3XX - 115.000.000 lei Inregistrarea veniturilor din productia stocata aferente anului: Imobilizari in curs 231 = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse 115.000.000 lei In anul curent (N) Inregistrarea consumurilor aferente anului: Cheltuieli dupa natura 6XX = 3XX - 125.000.000 lei Inregistrarea veniturilor din productia stocata: Lucrari in curs 231 = 711 Venituri din productia stocata 125.000.000 lei Facturarea lucrarilor: Clienti 411 = 704 Venituri din lucrari 380.000.000 lei Scoaterea din gestiune a lucrarilor facturate: Venituri aferente costurilor stocurilor produse 711 = 231 Lucrari in curs 335.000.000 lei Rezultatul lucrarii va afecta numai contul de profit si pierdere al ultimului an cu intreaga valoare de 45.000.000 lei. Varianta B In anul N-2 Cheltuieli dupa natura 6XX = 3XX Materii 95.000.000 lei Pentru inregistrarea veniturilor din lucrarile in curs se va calcula nivelul de avansare al lucrarii: Gr. de avansare = ( 95 mil / 320 mil ) * 100 = 29,68% Veniturile de inregistrat= 29,68% * 370.000.000 lei = 109.843.750 Rezultatul aferent anului N-2 este de 14.843.750 lei metoda procentajului de avansare

38

In anul N-1 Cheltuieli dupa natura 6XX = 3XX Materii 115.000.000 lei Conturi la banci 5121 = 419 Clienti creditori 140.000.000 lei Pentru inregistrarea veniturilor din lucrarile in curs se va calcula nielul de avansare al lucrarii: Gr. de avansare = (115 mil / 320 mil ) * 100 = 35,93% Veniturile de inregistrat = 35,93% * 370.000.000 lei = 132.968.750 lei Lucrari in curs 231 = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse 132.968.750 lei Rezultatul aferent N-1 este de 17.968.750 lei In anul curent Cheltuieli dupa natura 6XX = 3XX Materii 125.000.000 lei Lucrari in curs 231 = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse 137.187.400 lei Rezultatul aferent anului curent este de 12.187.400 lei Clienti 411 = 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate - 380.000.000 lei Clienti creditori 419 = 411 Clienti 140.000.000 lei Venituri aferente costurilor stocurilor produse 711 = 231 Lucrari in curs 380.000.000 lei 3.6 Contabilizarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli Recunoastere Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea. Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: - o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior; - este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si - poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. O obligatie curenta este o obligatie legala sau implicita. a) o obligatie legala este obligatia care rezulta: - dintr-un contract (in mod explicit sau implicit); - din legislatie; sau - din alt efect al legii; b) o obligatie implicita (de exemplu, obligatia prin care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii personalului disponibilizat) este obligatia care rezulta din actiunile unei entitati in cazul in care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica, entitatea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati; si - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea ca isi va onora acele responsabilitati. Valoarea provizionului trebuie sa fie cea mai buna estimare a costurilor necesare stingerii obligatiei actuale la data bilantului. Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

39

a) litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; c) actiunile de restructurare; d) pensii si obligatii similare; e) dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea f) impozite; g) prime ce urmeaza a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; si h) alte provizioane. Provizioanele pentru pensii Provizioanele pentru pensii se refera la sumele ce vor fi platite de entitate dupa ce angajatii au parasit entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileste de catre specialisti in domeniu. La determinarea lor se tine seama de varsta, vechimea in munca si rotatia personalului in cadrul entitatii. Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de munca ramase pana la pensie, atunci cand exista certitudinea achitarii lor intr-o perioada previzibila de timp. Provizioanele pentru impozite Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat, in conditiile in care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie in relatia cu statul. Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru: diferente de impozite rezultate din operatiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese in instanta; rezerve din facilitati fiscale sau alte rezerve pentru care in legislatia fiscala exista prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum si in alte situatii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit. Provizioanele pentru restructurare Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii: a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii; b) inchiderea unor sedii ale entitatii; c) modificari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor entitatii. Un provizion aferent restructurarii va include numai costurile directe generate de restructurare, si anume cele care: - sunt generate in mod necesar de procesul de restructurare; si - nu sunt legate de desfasurarea continua a activitatii entitatii. Un provizion pentru restructurare nu trebuie sa includa costuri precum cele legate de: - recalificarea sau mutarea personalului permanent; - marketing; sau - investitiile in noi sisteme si retele de distributie.

40

Evaluarea provizioanelor Provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului. Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate. Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate in considerare toate informatiile disponibile. (1) Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente. Cea mai buna estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plati-o, in mod rational, pentru stingerea obligatiei la data bilantului sau pentru transferarea acesteia unei terte parti la acel moment. Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezinta valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei. In acest caz, actualizarea provizioanelor se face intrucat, datorita valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor iesiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilantului sunt mult mai oneroase decat cele aferente unor iesiri de resurse de aceeasi valoare, dar care apar mai tarziu. Actualizarea provizioanelor se efectueaza, de regula, de catre persoane specializate. Rata de actualizare utilizata reflecta evaluarile curente pe piata ale valorii-timp a banilor si ale riscurilor specifice datoriei. Revizuirea provizioanelor Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost initial recunoscute. Documentele diin care rezulta ca Societatea are o obligatie curenta la data bilantului, semante de persoane autorizate potrivit procedurilor interne sunt: - Hotararea AGA din care rezulta ca salariatii vor beneficia de prime reprezentand participarea la profit (provizion pentru prime); - Documentatii furnizate de departamentul juridic sau firme de avocati, din care rezulta ca Societatea are o datorie la data bilantului sau exista o probabilitate mare sa apara o datorie pentru plata de despagubiri penalitati, daune (provizioane pentru litigii) - Documentatia intocmita de compartimentul de contabilitate si fiscalitate, din care sa rezulte care sunt situatiile pentru care Societatea trebuie sa inregistreze provizion pentru impozite, potrivit reglementarilor contabile si fiscal, precum si valoarea acestora. Inregistrarea provizioanelor Inregistrarea in contabilitate a constituirii provizioanelor 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 151X Provizioane Inregistrarea diminuariii sau anularii provizionului constituit, atunci cand acesta ramane fara obiect 151X Provizioane = 7812 Venituri din provizoane 3.7 Contabilizarea imprumuturilor Pentru contabilizarea cheltuielilor cu imprumuturile se pot folosi doua metode metoda capitalizarii si metoda rezultatului.

41

Metoda capitalizarii consta in recunoasterea costurilor de imprumut in calitatea de componente ale costului de achizitie sau de productie, dupa caz, al bunului ca activ care necesita un anumit timp pentru a fi adus in starea si la locul necesar folosintei pentru care el este destinat. Costurile imprumuturilor care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ calificat trebuie sa fie incorporate in costul acestui activ. Un activ calificat este activul care solicita o perioada lunga de pregatire, inainte de a putea fi utilizat sau vandut. Astfel de costuri ale imprumuturilor sunt incorporate ca o componenta a costului activului calificat, atunci cand este probabil ca ele sa genereze avantaje economice viitoare pentru intreprindere si cand costurile pot sa fie evaluate in mod fiabil. In celelalte cazuri, costurile imprumuturilor sunt contabilizate la cheltuieli, in cursul exercitiului in care sunt angajate. Capitalizarea costurilor de imprumut inceteaza cand bunul in cauza este gata sa fie utilizat sau vandut dupa cum s-a prevazut sau, in cazul plasamentelor, cand intreprinderea in care nu s-au realizat plasamente a inceput exploatarea principala prevazuta .De asemenea, trebuie suspendata capitalizarea in timpul perioadelor lungi de intrerupere a productiei bunurilor. Daca productia sau achizitia de bunuri este partial terminata, iar una din partile sale constitutive este utilizabila, capitalizarea costurilor indatoririi trebuie sa inceteze atunci cand este terminata cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea acelor componente in vederea utilizari sau vanzarii. Metoda rezultatului consta in tratarea costurilor de imprumut ca element de cheltuiala a rezultatului exercitiului. In consecinta, cheltuielile angajate nu sunt capitalizate, deci sunt recunoscute ca active, fiind tratate drept costuri ale perioadei si decontate in intregime asupra rezultatului exercitiului. Ele sunt inregistrate in clasa 6 Conturi de cheltuieli pe naturi, fiind transferate la inchiderea exercitiului la contul 121 Profit si pierdere. Incidenta fiscala a celor doua metode este diferita. Astfel in cazul metodei capitalizarii costurilor de indatorare, contabilizarea incidentei asupra cheltuielilor, implicit asupra rezultatului, are loc in momentul amortizarii mijloacelor fixe. In anuitatea amortizarii se regaseste si o fractiune din costurile de indatorare capitalizate. Regasirea in rezultatul fiscal este conditionata de gradul de deductibilitate a amortizarii. Metoda contabilizarii prin rezultat are incidenta asupra rezultaului contabil in momentul angajarii costurilor de indatorare. Tratarea dobanzilor in regimul costurilor perioadei impune antrenarea directa a intregii mase a cheltuielilor angajate de exercitiul financiar in cadrul rezultatului. Impactul fiscal al costurilor perioadei este la randul sau conditionat de gradul de deductibilitate fiscala a costurilor de indatorare. Societatea opteaza in exercitiul financiar 2010 pentru metoda rezultatului. Documentele utilizate care stau la baza contabilizarii imprumuturilor sunt reprezentate de contracte de credit, contracte comerciale, extrase de cont, note contabile. 3.8 Contabilizarea veniturilor Venituri din vanzari de bunuri Societatea poate realiza vanzari de bunuri numai cu caracter intamplator, avand in vedere specificul activitatii. Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor; b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facuto, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

42

c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod credibil; d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate; si e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil. Documentele utilizate sunt reprezentate de facturi, avize de insotire a marfii, chitante. Tratamentul contabil: - Inregistrarea sumelor facturate privind vanzarea de bunuri 411 Clienti = 70X Venituri -Inregistrarea reducerilor comerciale acordate ulterior, in baza facturilor 709 Reduceri comerciale acordate = 411 Clienti Veniturile din redevente, chirii, dobanzi si dividende se recunosc astfel: a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente; b) redeventele si chiriile se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului; c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa. Venituri din prestari de servicii Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de bunuri. Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care insotesc facturile, procese-verbale de receptie sau alte documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate. In cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe baza actului de receptie semnat de beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza la cost, in contul 332 "Servicii in curs de executie", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie". (332 = 712). Documentul justificativ devizul de lucrari provizoriu. Documente justificative utilizate pentru inregistrarea in contabilitate sunt reprezentate de facturi, situatii de lucrari, procese verbale de receptie. Tratament contabil: 411 Clienti = 704 Venituri din servicii prestate Vanzari pe credit In cazul vanzarilor pe credit, o parte a pretului de vanzare poate fi considerata o remunerare a creditului acordat. Astfel diferenta dintre pretul utilizat in conditiile in care plata s-ar fi facut imediat si cel la termen va fi considerata a fi un venit financiar. Acelasi venit financiar ar mai putea fi inregistrat prin actualizarea ansamblului incasarilor viitoare la rata dobanzii pe care ar procura-o un activ financiar de risc echivalent cu cel al cumparatorului. Exemplu : Intreprinderea vinde marfuri in valoare de 100.000.000 lei cu obligatia platii dupa 60 de zile. In cazul in care plata s-ar fi facut imediat, clientul ar fi beneficiat de un scont de 1,5%: Clienti 411 = % 707 Venituri din vz. marfurilor 100.000.000 98.500.000

43

766 Venituri din dobanzi

1.500.000

Daca plata se realiza imediat: Disponibil la banci 5121 = 707 Venituri din vz. marfurilor 98.500.000 Alte venituri din exploatare Alte venituri din exploatarea curenta cuprind veniturile din creante recuperate, penalitati contractual, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum si alte venituri din exploatare. Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate sunt facturi, procese verbale de receptive, note contabile. Tratament contabil: - Inregistrarea penalitatilor datorate de client 411 = 758 - Inregistrarea veniturilor din vanzarea imobilizarilor corporale si necorporale 461 = 7583 3.9 Contabilizarea cheltuielilor Prevederi generale Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru: - consumuri de stocuri si servicii prestate, de care beneficiaza entitatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligatii legale sau contractuale etc. Cheltuielile efectuate de entitati pentru realizarea instalatiilor in vederea asigurarii utilitatilor (apa, energie electrica, gaze) necesare functionarii se inregistreaza in functie de natura acestora, pe cheltuieli ale perioadei, atunci cand in contractele incheiate cu furnizorii de utilitati este prevazut ca acestea urmeaza sa treaca in proprietatea prestatorului serviciului sau lucrarii respective. In toate cazurile se vor avea in vedere clauzele cuprinse in contractele incheiate intre parti. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare (calamitati). Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli de exploatare, cuprind:


- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor; - cheltuieli cu serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele; - cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); - alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului inconjurator, aferente perioadei; pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii, sponsorizari si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital; creante prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate potrivit legislatiei in vigoare si ale caror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.);

44

De exemplu, inregistrarea consumului de stocuri se efectueaza pe baza urmatoarelor documente justificative: bonuri de consum, liste si procese verbale de inventar. -Inregistrarea consumului de stocuri: 60X = 30X Cheltuieli cu serviciile executate de terti -Inregistrarea serviciilor facturate de terti pe baza facturilor, politelor de asigurare: 61X/62X = 401 Cheltuieli financiare Cheltuieli financiare cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele; Documentele utilizate la inregistrarea in contabilitate sunt contracte de vanzare, extrase de cont, contracte de imprumut, note de calcul pentru calcularea diferentelor de curs valutar, note contabile. -Inregistrarea pierderilor din creante imobilizate reprezentand imprumuturi acordate: 663 = 267 -Inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea creditelor in valuta: 665 = 162 3.10 Contabilizarea capitalurilor Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar. Capital social Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., in functie de forma juridica a entitatii. Capitalul social subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice si a documentelor justificative privind varsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate. Principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea si emisiunea de noi actiuni, incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii. Operatiunile care se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului sunt, in principal, urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni, potrivit legii. Scoaterea din evidenta a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifica capitalul social, cu exceptia situatiilor prevazute de legislatia in vigoare. In toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectueaza in baza hotararii adunarii generale a actionarilor, cu respectarea legislatiei in vigoare. Primele de capital Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport si de conversie. Conturile corespunzatoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor. Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune de noi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.

45

Prima de fuziune se determina ca diferenta intre valoarea aportului rezultat din fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante. Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi. Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se calculeaza ca diferenta intre valoarea nominala a obligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare. La elaborarea politicilor contabile, Societatea nu are in evident prime de capital. Rezerve din reevaluare Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat in debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dupa caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari. Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc. Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor existent, aferent imobilizarii respective. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in reserve (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve din reevaluare), la casare sau cedare. Alte rezerve Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve. Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, in cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege. Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditiile prevazute de lege. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia. Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. Rezultatul perioadei si repartizarea profitului In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea profitului" se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale. In contul 117 "Rezultatul reportat" se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la inceputul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Documentele justificative utilizate la inregistrarea in contabilitate sunt procesele verbale ale AGA, documente emise de ONRC care atesta constituirea Societatii sau modificarea

46

capitalului social, registrul actionarilor, procese verbale de receptie a bunurilor aport la capitallul social, note contabile referitoare la capitalul social. Orice modificare a capitalului social in contabilitate se efectueaza dupa indeplinirea cerintelor legale. 3.11 Contabilizarea impozitelor si taxelor In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozit pe profit curent Societatea inregistreaza impozitul pe profitul curent in conformitate cu OMFP 3055/2009 cu toate modificarile ulterioare si in conformitate cu Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu moficarile si completarile ulterioare. Pierderile fiscale pot fi reportate pe o perioada de sapte ani. Impozitul pe profit se calculeaza si se inregistreaza utilizand conturile 4411 Impozitul pe profit si 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul se recunoaste drept creanta. -Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691 = 4411 - Inregistrarea impozitului pe profit virat la bugetul statului 4411 = 5121 Taxa pe valoarea adaugata Taxa pe valoarea adaugata pentru achizitiile din Romania si pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate in Romania se determina si se inregistreaza conform prevederilor Codului Fiscal. -Inregistrarea TVA de recuperat, ca diferenta intre TVA deductibila mai mare si TVA colectata mai mica 4424 = 4426 -Inregistrarea compensarii obligatiei de plata a TVA cu TVA de recuperat din perioadele fiscale precedente 4423 = 4424 -Inregistrarea TVA de plata, ca diferenta intre TVA colectat mai mare si TVA deductibil mai mic 4427 = 4423 La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale sunt cuprinse: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, alte impozite si taxe. Societatea nu calculeaza accize si fomduri speciale. Taxele si impozitele locale se inregistreaza utilizand analiticele conturilor 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilite si 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Principalele documente utilizate pentru inregistrarea impozitelor si taxelor sunt: deconturi de TVA, declaratii privind impozitul pe profit, deciziile de impunere, acte constatatoare ale organelor de control, extrase de cont.

Capitolul IV Proceduri specifice activitatii societatii

47

4.1 Software-ul folosit pentru activitatea financiar contabila In general programele de contabilitate permit generarea declaratiilor periodice in program, cu conditia ca datele prelucrate sa fie corecte si sa respecte restrictiile programului. Pentru facilitarea generarii unor rapoarte lunare, necesare managementului firmei (alocare pe centre de cost, alocarea pe departamente), este necesar sa se stabileasca fie un plan de conturi mai detaliat pe analitice, fie procesarea datelor in programul de contabilitate sa tina cont de setarea initiala a unor coduri, centre de cost etc. Documentele procesate in program, de obicei, se marcheaza cu o bifa specifica prin care se indica acest lucru sau cu o stampila cu textul inregistrat". Criteriile minimale privind programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestor proceduri, in functie de modificarile intervenite in legislatie; b) cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare automata a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora; c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protectiei lor impotriva accesului neautorizat, realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic; d) stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare, intermediare sau de iesire; e) solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului informatic; f) verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute de sistemul informatic; g) verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-financiare inregistrate in contabilitate, astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza; h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat. Sistemele informatice de prelucrare automata a datelor in domeniul financiarcontabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rezultatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza; b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta; c) fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de control; d) sa asigure listele operatiunilor efectuate in contabilitate pe baza de documente justificative, care sa fie numerotate in ordine cronologica, interzicanduse inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau adaugari ulterioare; e) sa asigure reluarea automata in calcul a soldurilor conturilor obtinute anterior;

48

f) sa asigure conservarea datelor pe o perioada de timp care sa respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicata; g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselorprogram, a datelor introduse, a situatiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate; h) sa nu permita inserari, modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa; i) sa asigure urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: - data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunii; - jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile; - numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent); j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informatii, copii de siguranta pentru programe si informatii; k) sa asigure listari clare, inteligibile si complete, care sa contina urmatoarele elemente de identificare, in antet sau pe fiecare pagina, dupa caz: - tipul documentului sau al situatiei; - denumirea unitatii; - perioada la care se refera informatia; - datarea listarilor; - paginarea cronologica; - precizarea programului informatic si a versiunii utilizate; l) sa asigure listarea ansamblului de situatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii; m) sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut pentru formulare; n) sa permita, in orice moment, reconstituirea continutului conturilor, listelor si informatiilor supuse verificarii; toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont; fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii; o) sa nu permita: - deschiderea a doua conturi cu acelasi simbol; - modificarea simbolului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont; - suprimarea unui cont in cursul exercitiului financiar curent sau aferent exercitiului financiar precedent, daca acesta contine inregistrari sau sold; - editarea a doua sau a mai multor documente de acelasi tip, cu acelasi numar si continut diferit de informatii; p) sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin 2 ani (exercitii financiare), in mod automat sau manual; r) sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: - monopost sau multipost; - monosocietate sau multisocietate; - retea de calculatoare; - portabilitatea fisierelor de date;

49

s) sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor: - preluari pe loturi cu control ulterior; - preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat; - combinarea celor doua tipuri; t) sa permita culegerea unui numar nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile; u) sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora; v) sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor. 4.2 Principalele operatiuni contabile 1. Operatiuni de casa Toate operatiunile cu numerar vor fi inregistrate in registrul de casa; Fiecare operatiune trebuie sa aiba la baza un document justificativ (chitanta, bon fiscal, bon cu valoare fixa, dispozitie de plata sau dispozitie de incasare etc.); Pentru orice incasare de numerar se intocmeste chitanta (valabil si pentru creditarile firmei de catre asociat in baza unui contract de imprumut. De asemenea pentru aceasta operatie se intocmeste si o dispozitie de incasare); Orice creditare a societatii de catre asociat se face in baza unui contract de imprumut; Se admit plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei. Se admit plati catre o singura persoana juridica in limita unui plafon zilnic in numerar in suma de 10.000 lei, in cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei in vigoare. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei. La acordarea avansurilor spre decontare, in scopul nr. efectuarii de plati catre persoane juridice, se vor respecta aceleasi cerinte (Ordonanta 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare si Ordonanta nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar valutare). Ridicarile de avans pentru deplasare se justifica in 3 zile sau la intoarcerea personalului din delegatie pe baza ordinului de deplasare si a decontului de cheltuieli (ordinul de deplasare va fi stampilat la unitatea la care s-a efectuat deplasarea) (Decretul nr. 209/ 1976 pentru aprobarea Regulamentului operatiilor de casa ale unitatilor socialiste); Indemnizatia de deplasare are deductibilitate limitata la calculul impozitului pe profit: Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice". Hotararea nr. 1860/2006 din 21/12/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului stabileste la articolul 9 ca persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare a. Reguli generale
-

50

sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.
-

Plata salariilor cu numerar pe baza statului de salarii se inregistreaza in Registrul de Casa (statul de salarii trebuie semnat de fiecare angajat in parte); Dispozitiile de incasare/plata vor fi semnate si stampilate de persoanele responsabile. De asemenea, aceste documente vor fi completate cu toate datele - serie, nr. buletin sau carte de identitate. Se intocmeste zilnic si cuprinde toate operatiunile cu numerar distinct pentru cele in lei si pentru cele in valuta (pentru fiecare valuta in parte); Poate fi tinut electronic cu conditia sa poata fi listat in orice moment si sa respecte continutul informational stabilit prin lege; modelul de registru de casa in lei si in valuta trebuie sa respecte cerintele minimale prevazute in Ordinul 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. In cazul vanzarilor pentru care se emite bon fiscal, se va proceda astfel: se inscrie in registrul de casa totalul raportului zilnic (daca se incaseaza integral cu numerar); raportul zilnic trebuie insotit de monetar care va avea aceeasi valoare cu totalul raportului zilnic. se inscrie in registrul de casa totalul monetarului care va fi echivalentul vanzarilor incasate efectiv cu numerar, diferenta pana la totalul raportului zilnic al casei de marcat fiind inscrisa distinct intr-o anexa in care sa se justifice diferenta prin: incasari cu bonuri de masa, cu card etc. Bonul fiscal de combustibil va fi stampilat de emitent si va avea inscris denumirea societatii si numarul masinii pentru care se achizitioneaza combustibil; Nu exista plafon privind soldul de numerar din casa (dar soldul scriptic trebuie sa se verifice fizic); Furnizori

b. Registrul de casa
-

2.

a. Reguli generale Fiecare factura primita trebuie sa fie completata integral de furnizor (numar de ordine, data emiterii, denumirea, adresa, codul de inregistrare in scopuri de TVA, numele si adresa cumparatorului precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, adresa exacta unde au fost livrate bunurile, denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, data la care au fost livrate bunurile sau data incasarii unui avans, indicarea cotei de TVA sau o mentiune referitoare la prevederile aplicabile - "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere", "neimpozabil in Romania", "taxare inversa" numarul si data contractului si o referire la alte facturi sau documente emise anterior atunci cand se emit mai multe documente pentru aceeasi operatiune). In caz contrar factura respectiva poate fi incadrata de organele de control ca fiind nedeductibila; in cazul in care se primesc astfel de facturi va sfatuim sa le returnati furnizorului pentru a fi completate integral; Pentru fiecare furnizor se poate tine evidenta operativa a facturilor primite si a sumelor de plata pe termene scadente conform contractelor incheiate sau a intelegerilor comerciale reciproce; Periodic (trimestrial, semestrial sau doar anual) se poate stabili o procedura de verificare a soldurilor conturilor de furnizori prin compararea sumelor din balanta cu situatia scriptica din evidentele solicitate si primite de la furnizori;

51

Facturile de achizitii vor fi inregistrate zilnic in Jurnalul de cumparari, in ordinea datei documentului;

b. Achizitiile de materii prime, auxiliare, marfuri si alte produse stocabile Fiecare achizitie de materii prime trebuie sa fie insotita de factura sau aviz in original. Pentru fiecare intrare in gestiune de materiale se va intocmi NIR (nota de intrare receptie) - semnat si stampilat de persoana responsabila (pentru marfa cu vanzare en detail se vor completa toate campurile inclusiv cota de adaos si pretul de vanzare, pentru materii prime, materiale si obiecte de inventar se vor completa doar datele din factura de achizitie). In cazul in care la receptie se constata diferente cantitative fata de cantitatea inscrisa in documentele intocmite de furnizor se va intocmi Nota de Receptie si Constatare de Diferente (NRCD) in scopul solutionarii acestor diferente cu furnizorul respectiv; La darea in consum a obiectelor de inventar se va completa borderoul de dare in consum a acestora si de inregistrare pe cheltuiala; darea in consum poate sa coincida sau nu cu data achizitionarii obiectelor de inventar; Iesirea din gestiune a materialelor se face pe baza de bon de consum cu mentionarea lucrarii - semnat si stampilat de catre persoana responsabila; Reprezinta totalitatea documentelor privind desfasurarea in conditii bune a activitatii (chirie, lumina, telefon, salubritate, servicii efectuate de terti pentru management, marketing, publicitate, contabilitate, alte servicii in functie de specificul fiecarei societati, leasing-uri etc., altele facturi); Facturile de servicii emise de furnizori romani, pentru a fi incadrate ca si cheltuieli deductibile ale perioadei la care se refera, trebuie sa aiba la baza: contracte de prestari servicii incheiate cu furnizorii; aceste contracte vor fi atasate in fotocopie pentru factura din luna curenta; rapoarte, situatii de lucrari, devize etc. care sa justifice prestarea serviciului de catre furnizor. Facturile de servicii emise de furnizori straini, pentru a fi incadrate ca si cheltuieli deductibile ale perioadei la care se refera, trebuie sa aiba la baza: contracte de prestari servicii incheiate cu furnizorii; aceste contracte vor fi traduse legalizat in limba romana si atasate in fotocopie pentru factura din luna curenta; rapoarte, situatii de lucrari, devize etc. care sa justifice prestarea serviciului de catre furnizor; certificat de atestare fiscala a furnizorului pentru a se putea aplica Conventia de evitare a dublei impuneri incheiate cu statul de rezidenta al furnizorului respectiv (se va determina daca pentru acele facturi se retin sau nu impozite care se platesc in Romania, in ce cuantum etc.); Pentru facturile de prestari servicii emise de furnizori externi sau achizitii intracomunitare trebuie efectuata autofacturarea in ziua a 15-a a lunii urmatoare celei in care a fost prestat serviciul sau au fost livrate bunurile in cazul in care pana la acea data nu se primeste factura externa.

c. Facturi diverse primite

3. Clienti

52

Reguli generale Orice operatiune de vanzare trebuie sa aiba la baza un document de vanzare emis (bon fiscal, factura fiscala, factura etc.), oricare ar fi operatiunea la care se refera: prestare de serviciu, vanzari de marfuri, de mijloace fixe etc. Fiecare factura emisa: trebuie sa fie completata integral cu datele clientului; sumele se inscriu cu doua zecimale; Corectarea documentelor emise se face astfel (prevederi ale Codului Fiscal):

O in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document; O in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus (sau in dreptunghi), iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte.

Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari completat in perioada in care a avut loc corectarea. Facturile fiscale sau alte documente legal aprobate se completeaza cu valorile inscrise cu semnul minus (sau in dreptunghi) cand baza de impozitare se diminueaza sau, dupa caz, fara semnul minus (fara dreptunghi) daca baza de impozitare se majoreaza; Facturile fiscale de corectie vor fi transmise si beneficiarului; emitentul este obligat sa faca dovada transmiterii documentelor (semnatura de primire, confirmare de la posta, de la curier etc.); Pentru fiecare client in parte se poate tine evidenta operativa a facturilor emise si incasarilor de la acesta;Facturile de vanzare vor fi inregistrate zilnic in Jurnalul de vanzari, in ordinea datei documentului;Facturile emise in valuta (pentru operatiunile permise de lege) vor avea inscrise obligatoriu: cursul de facturare, totalul facturii inscris atat in lei cat si in valuta; In cazul vanzarilor pentru care clientul solicita emiterea atat a bonului fiscal cat si a facturii fiscale (in cazul societatilor obligate sa emita bonuri fiscale), factura emisa cu aceasta ocazie nu se va inscrie in jurnalul de vanzari, contravaloarea ei fiind cuprinsa in totalul incasarilor zilnice prin casa de marcat; Facturile de servicii catre clienti romani trebuie sa aiba la baza: contracte de prestari servicii incheiate cu clientii sau comenzi ferme ale acestora; rapoarte, situatii de lucrari, devize etc., care sa justifice prestarea serviciului catre client; Contractele de prestari servicii catre clienti externi: O legalizat in limba romana; trebuie traduse

O pentru aceste contracte se va emite factura fiscala; O aceste facturi vor fi inscrise in jurnalul de vanzari la data emiterii lor, in coloana de vanzari catre strainatate; O vor fi atasate in fotocopie invoice - urilor in scopul incadrarii corecte din punct de vedere al TVA (daca societatea este obligata sau nu sa colecteze TVA pentru operatiunile respective). Decontari reciproce (compensari)

53

Ordinele de compensare: document folosit pentru compensarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor persoane juridice, prin care clientul si furnizorul isi lichideaza datoriile de valoare egala; Mod de completare: pe fata se completeaza cu urmatoarele date: agentul initiator: datele de identificare (denumire, cod fiscal si sediul social) ale persoanei juridice care solicita stingerea obligatiilor reciproce. agentul destinatar: datele de identificare (denumire, cod fiscal si sediul social) ale persoanei juridice care accepta compensarea unor creante prin datoria sa catre initiator. data la care se face compensarea. suma compensata. stampilele si semnaturile persoanelor compensare din cele doua societati. responsabile cu operatiile de

pe verso se trec elementele de identificare ale facturilor care fac obiectul compensarii facturile agentului initiator.

Circuit: fiecare ordin de compensare are doua exemplare originale, exemplarul albastru ramane la agentul initiator iar exemplarul rosu va fi transmis catre destinatar. Persoana juridica initiatoare devine persoana juridica destinatara in momentul in care au fost emise si primite ordinele de compensare in numele persoanelor juridice dintr-un lant de compensare (in momentul primirii de catre destinatar a exemplarului rosu acesta are obligatia de a intocmi si el un ordin de compensare cu aceeasi data si de aceeasi valoare in care-si va inscrie facturile sale). Conditia utilizarii ordinelor de compensare: pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 RON, compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai prin Institutul de Management al Informatiei, iar pentru suma reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 RON, inclusiv compensarea reciproca intre contribuabili (cele curente) se poate efectua in afara cadrului institutional, dar pe baza acelorasi formulare. Registrul de evidenta a operatiunilor de compensare: se intocmeste de catre persoana responsabila cu operatiunile de compensare si cuprinde data si locul efectuarii compensarii, valoarea compensata, numarul ordinelor de compensare emise pentru realizarea compensarii, numarul persoanelor juridice care au intrat in compensare, numele si semnatura responsabilului Serviciului de compensare. In cazul aparitiei erorilor in procesul de compensare se intocmeste Registrul de erori de compensare care trebuie sa contina urmatoarele informatii: numarul si data ordinului de compensare, emitentul, suma compensata, persoanele juridice care au intrat in operatiunea de compensare, cauza erorii si modul de solutionare. 4. Banca Se recomanda mentionarea unei evidente a tuturor ordinelor de plata, cecurilor si biletelor la ordin emise de societate (se va face o numerotare a lor si de preferat se va intocmi un registru al acestor plati); Fiecare extras de banca va trebui insotit de documentele justificative (ordin de plata, cec, bilet la ordin) - in cazul in care se gireaza biletele la ordin, se va atasa o fotocopie a biletului la ordin pentru a se putea identifica clientul care se incaseaza si furnizorul care se achita.

In cazul in care exista conturi deschise la mai multe banci, extrasele se vor ordona cronologic pe fiecare banca si moneda in parte; trebuie respectata continuitatea extraselor (se intampla uneori ca banca sa omita anumite extrase si atunci trebuie

54

ceruta o copie a acestora); verificarea se face fie dupa numarul ultimului extras primit, fie in functie de soldul contului de pe ultimul extras, in cazul in care acestea nu au numere. 5. Salariati actele de stare civila (certificate nastere, carte identitate, certificat de casatorie) - in copie; ultimul act de studii - in copie; repartitie somaj - original; fisa de aptitudini de la medicina muncii - original; contract de munca in trei exemplare - originale; cartea de munca sau declaratie ca nu are carte de munca; pentru salariatii care au persoane in intretinere, acestia trebuie sa prezinte: declaratie de la societatea la care lucreaza celalalt membru al familiei ca nu are copii in intretinere si cerere din partea salariatului in cauza prin care solicita luarea in intretinere a membrilor familiei, copii ale certificatelor de nastere ale copiilor aflati in intretinere; cereri de concediu de odihna; alte documente care au legatura cu salariatul respectiv (acte aditionale de modificare a contractului de munca, cererea de incetare a contractului de munca, decizia de inchidere); fisa postului; Pontajele vor fi utilizate pentru intocmirea statelor de salarii; Contractele de munca se inregistreaza la Camera de Munca in cel mult 20 de zile de la data incheierii contractelor individuale de munca (insotit de dosarul complet al salariatului); Daca societatea nu a mai avut salariati, cu ocazia inscrierii primului contract de munca se vor prezenta copii ale tuturor documentelor de infiintare ale societatii, impreuna cu originalele care vor fi transmise catre ITM pentru conformitate cu originalul. De asemenea, va trebui completat si Registrul de evidenta a salariatilor pentru orice contract de munca nou sau modificari ale contractelor existente. Actele aditionale de modificare a contractului individual de munca, deciziile de incetare a contractelor individuale de munca se prezinta la Camera de Munca in cel mult 5 zile de la data intocmirii lor; Pentru societatile cu mai mult de 20 de angajati trebuie sa se incheie cu salariatii contractul colectiv de munca; Regulamentul de ordine interioara al firmei si organigrama sunt documente obligatorii pentru societatile cu personal angajat. 6. Deconturi de deplasare / Deconturi de cheltuieli Document utilizat: Ordin de deplasare (formular tipizat, fara regim special, care se achizitioneaza de le orice centru care vinde tipizate contabile). La plecarea in deplasare este necesar sa se completeze un Ordin de deplasare cu datele personale ale persoanei delegate (nume, prenume, functia, destinatia, scopul si durata deplasarii), suma primita ca avans spre decontare, precum si stampila si semnatura persoanei care aproba deplasarea. In timpul deplasarii angajatul trebuie sa solicite la fiecare societate la care se deplaseaza, ca pe Ordinul de deplasare sa se aplice stampila si semnatura. La intoarcerea din deplasare, pe verso-ul formularului Ordin de deplasare se vor complete obligatoriu urmatoarele: Dosarul fiecarui angajat va cuprinde obligatoriu:

55

data si ora plecarii; data si ora sosirii; data depunerii decontului (nu mai tarziu de 3 zile de la intoarcerea din deplasare); documentele cu care a facut plati (daca este cazul); diurna zilnica si pe total perioada de deplasare; sa se prezinte cat mai urgent la casierie pentru a inchide decontarea, unde se stabilesc diferentele de primit sau de restituit;

Este considerata deplasare in interesul serviciului orice deplasare a carei durata este mai mare de 12 ore/zi. Diurna pentru deplasare nu este plafonata si este stabilita de conducerea societatii. Indemnizatia de deplasare (diurna) are deductibilitate limitata la calculul impozitului pe profit: Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice". Hotararea nr. 1860/2006 din 21/12/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului stabileste la articolul 9 ca persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea (Hotararea nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului). Pentru deplasarile in strainatate se aplica 2,5 la nivelul minim stabilit pentru fiecare tara in parte (Hotararea nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar). 7. Registre, jurnale si alte evidente obligatorii de intocmit de catre fiecare societate Registrul jurnal: completat lunar cu centralizatorul pe jurnale; Registrul inventar: completat anual si insotit de dosarul privind inventarierea de la 31.12.N, dosar care trebuie sa cuprinda: Decizia de inventariere; Procesul Verbal privind inventarierea; Listele de inventariere; extrasele de cont privind confirmarea soldurilor la furnizori, clienti, capital social, disponibil, inventarul faptic la marfa, obiecte de inventar, mijloace fixe si alte materiale; Registrul electronic de evidenta salariati; Registrul de evidenta fiscala (daca societatea este platitoare de impozit pe profit) - intocmit trimestrial, in functie de momentul declararii impozitului pe profit si cuprinde modul de calcul al impozitului pe profit; Registrul unic de control pe sediu social si fiecare punct de lucru in parte (de mentionat ca fiecare punct de lucru trebuie sa aiba dovada de spatiu contract de inchiriere, contract de comodat, certificat de mentiuni la Registrul Comertului cu privire la inregistrarea punctului de lucru, declaratie sedii secundare depusa la Administratia Finantelor Publice: daca sunt mai mult de 5 salariati pe punctul de lucru se va proceda la obtinerea codului fiscal pe punct de lucru);

56

8.

Alte informari

Informari legate de declararea sediilor secundare (puncte de lucru) Pentru inregistrarea corecta si la timp a sediilor secundare ale societatilor (puncte de lucru) la Administratia Financiara, cerintele legale pentru inregistrare sunt: Declararea sediilor secundare la Administratia Financiara se face in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului (de inchiriere, de comodat etc.), prin completarea de catre societate a unei declaratii speciale insotita obligatoriu de urmatoarele documente: Copie CUI; Dovada de spatiu - contract de inchiriere, contract de comodat; Certificat de mentiuni la Registrul Comertului cu privire la inregistrarea punctului de lucru; In cazul in care la sediul secundar sunt angajati si lucreaza minim 5 salariati, incepand cu luna in care se incheie cel de-al 5-lea contract, trebuie demarata imediat procedura de obtinere a codului de inregistrare fiscala pentru punctul de lucru (separat de codul fiscal al societatii, chiar daca sunt situate in acelasi sector), avand la baza urmatoarele documente: Copie acte societate (act constitutiv, decizia Tribunalului de infiintare a societatii, CUI); Dovada de spatiu a punctului de lucru - contract de inchiriere, contract de comodat; Hotarare AGA de infiintare a punctului de lucru; Certificat de mentiuni la Registrul Comertului cu privire la inregistrarea punctului de lucru; Declaratie pe propria raspundere a administratorului ca la data depunerii cererii la sediul punctului de lucru sunt angajati minim 5 salariati; Inregistrarea fiscala a punctului de lucru presupune declararea si plata impozitului pe veniturile din salarii catre sectorul unde acesta este inregistrat fiscal si nu catre sectorul unde se afla sediul social si unde se platesc toate celelalte taxe. In cazul in care la sediul punctului de lucru nu lucreaza 5 salariati, nu este necesara inregistrarea fiscala a punctului de lucru.

4.3 Intocmire raportari periodice La incheierea procesului de procesare a datelor contabile dintr-o luna, se realizeaza verificarea balantei de catre superiorul direct, pentru a face eventualele corectii, validand astfel corectitudinea inregistrarilor efectuate. In baza acestei versiuni finale (corectate) a balantei de verificare, din programul de contabilitate se listeaza situatiile lunare periodice:

Balanta lunara; Jurnalul de vanzari si jurnalul de cumparari; Registrul de casa; Registrul de banca; Registrul Jurnal; Registrul de mijloace fixe;

57

Lista cheltuielilor in avans; Situatia deconturilor de cheltuieli cu personalul; Orice alta situatie necesara in scopuri interne.
Intocmirea raportarilor periodice catre institutiile de stat Principalele raportari periodice - lunare, trimestriale, semestriale, anuale, sunt: 010 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica Formular 010 Se completeaza de persoanele juridice, asocierile si alte entitati fara personalitate juridica. Declaratia de inregistrare se completeaza la infiintare, iar declaratia de mentiuni se completeaza cand se modifica datele declarate anterior. Se utilizeaza la atribuirea codului de identificare fiscala si eliberarea certificatului de inregistrare fiscala, precum si la actualizarea informatiilor. Se completeaza in doua exemplare, Un exemplar se pastreaza de contribuabil, iar celalalt exemplar se depune la organul fiscal competent. Declaratia se depune, direct sau prin imputernicit/reprezentant legal/reprezentant fiscal, la registratura organului fiscal competent ori la posta prin scrisoare recomandata. 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat Formular 100 - se depune lunar. Declaratia include date referitoare la obligatii ca, de exemplu: impozit pe profit din asociere; impozit privind venitul persoanelor fizice; taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc; contributii sociale; impozit pe veniturile microintreprinderilor si altele. Declaratia se depune in format electronic sau pe hartie prin codificarea informatiilor sub forma de cod de bare. Se folosesc programele respective, puse la dispozitie gratuit de Ministerul Finantelor Publice. Se poate depune si prin internet. 101 Declaratie privind impozitul pe profit Formular 101 - se depune anual; Declaratia se depune in format electronic, sau pe hartie prin codificarea informatiilor sub forma de cod de bare, prin folosirea programelor respective, puse la dispozitie gratuit de Ministerul Finantelor Publice. Se poate depune si prin internet. 102 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale Formular 102- se depune lunar; Declaratia se depune in format electronic sau pe hartie prin codificarea informatiilor sub forma de cod de bare. Se foloseste programul pus la dispozitie gratuit de Ministerul Finantelor Publice. Se poate depune si prin internet. 104 Declaratie privind distribuirea intre asociati a veniturilor si cheltuielilor Formular 104 se depune de catre persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridical, precum si de persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridical. In acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. Declaratia cuprinde informatii privind asociatii persoane juridice straine si/sau persoane fizice. Declaratia se depune trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, de catre asociatul desemnat prin contract pentru indeplinirea obligatiilor ce ii revin fiecarui asociat, persoana juridica straina sau persoana fizica. Se foloseste programul pus la dispozitie gratuit de Ministerul Finantelor Publice. 205 Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit Formularul 205 se completeaza de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, cu exceptia veniturilor de natura salariala si asimilate acestora. Se depune pe suport magnetic sau

58

optic, prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Economiei si Finantelor. 300 Decont de taxa pe valoarea adaugata (OPANAF 1166/2009) Formular 300 se depune lunar daca cifra de afaceri anuala depaseste plafonul de 100.000 EUR si trimestrial, in cazul contrar; Formularul se completeaza cu ajutorul programului de asistenta pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice. Formularul se poate depune si prin internet. 390 VIES Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri Formular 390 - se depune lunar. Se depune de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA care au efectuat in trimestrul de raportare livrari, achizitii in tarile membre ale Uniunii Europene, sau livrari si achizitii in cadrul unei operatiuni triunghiulare, astfel cum sunt definite in titlul VI din Codul fiscal. Formularul se completeaza cu ajutorul programului de asistenta pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice. 392A Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in anul ... Formularul 392A se completeaza de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, potrivit dispozitiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, a caror cifra de afaceri, efectiv realizata la finele anului calendaristic, este inferioara sumei de 10.000 de euro, calculata in echivalent lei, potrivit legii. Se depune pana la data de 25 februarie, inclusiv, a anului urmator celui de raportare. Se depune, in format electronic la registratura organului fiscal competent sau la posta, prin scrisoare recomandata. Formatul electronic va fi insotit de formularul editat cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat. Formatul se editeaza in doua exemplare: 1 exemplar se depune la unitatea fiscala, impreuna cu suportul electronic; 1 exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Formatul electronic se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice. Programul este pus la dispozitia persoanelor impozabile, gratuit, de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerului Finantelor Publice. 394 Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national Formular 394 - se depune semestrial; Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania sunt obligate sa declare toate livrarile de bunuri, prestarile de servicii si achizitiile de bunuri si servicii realizate, pe teritoriul Romaniei, catre/de la alte persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania. Declaratia 394 se depune semestrial la organul fiscal competent pana in data de 25 inclusiv a lunii urmatoare incheierii semestrului de raportare. Formatul electronic al declaratiei se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si este pus la dispozitia contribuabililor, gratuit, de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerul Finantelor Publice.
710 Declaratie rectificativa Formular 710 - se depune pentru corectarea declaratiilor eronate. Se utilizeaza pentru corectarea impozitelor/taxelor declarate la bugetul de stat, stabilite de catre platitori prin autoimpunere sau cu regim de retinere la sursa, precum si a contributiilor sociale datorate de angajatori si retinute de catre acestia de la asigurati. Formularul se completeaza cu ajutorul programului de asistenta pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice. Se poate depune si prin internet.

Declaratiile lunare salariale: stat de salarii, declaratia privind contributia la asigurari sociale de stat, declaratia privind contributia la asigurari sociale de sanatate (CASS), declaratia privind contributia la asigurarile de somaj, declaratia privind comisionul ITM.

59

Situatiile financiare semestriale (pe baza balantei de la 30 iunie) si anuale (in baza balantei de la 31 decembrie).

Anexa 1 S.C . SRL .. CIF: .

Proceduri de inventariere Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. In vederea efectuarii inventarierii, aceste persoane aproba proceduri scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de inventariere.

60

6. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se


efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa. Administratorul decide numirea unei comisii de inventariere a patrimoniului, compusa din: .., presedinte, .., membru: ,membru. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari. Entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia sa faca parte din comisie. 7. Comisia de inventariere are urmatoarele indatoriri: Inainte de inceperea operatiunilor de inventariere, se ia de la gestionar (sau de la cel care indeplineste si atributii de primire eliberare bunuri din gestiune), o Declaratie de inventar; Identificarea tuturor locurilor (incaperilor) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate; Bararea si semnarea , la ultima operatiune, a fiselor de magazine cu inscrierea datei la care s-au inventariat valorile materiale si a stocurilor faptice existente la data inventarierii; Inventarierea faptica a bunurilor se va efectua prin vizualizare, numarare, cantarire (dupa caz), sau prin diferite calcule tehnice (cubare, kg./ml, kg/mp. etc); Bunurile apartinand altor societati (inchiriate, in custodie, primite spre prelucrare, etc.) se inscriu in liste de inventar separate; Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se inventariaza prin desfacerea ambalajelor, prin sondaj; Bunurile constatate de comisie ca fiind depreciate, deteriorate, inutilizabile si fara miscare se inscriu in liste de inventariere separate; Comisia de inventariere va stabili rezultatele inventarierii direct pe listele de inventar (eventualele minusuri sau plusuri); In cazul in care inventarierea unui depozit (spatiu inchis) dureaza mai mult de o zi de lucru, comisia va lua masuri de sigilare si securitate. Inainte de inceperea inventarierii se va afisa la loc vizibil, un program de primire eliberare bunuri pe perioada inventarierii. Stocurile faptice se vor inscrie pe liste de inventariere ce se intocmesc in doua exemplare iar fiecare fila a listei de inventar va fi semnata de toti membrii comisiei de inventar si de gestionar.

61

Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze in scris daca toate bunurile materiale au fost inventariate in prezenta sa, precum si eventualele obiectiuni pe care le are de facut in legatura cu modul de efectuare a inventarierii. In cazurile in care se constata diferente intre stocurile faptic inventariate si cele scriptice confirmate de Compartimentul Contabilitate (plusuri sau minusuri) comisia va lua Nota exlicativa de la gestionar in legatura cu cauzele acestor diferente, pentru fiecare pozitie de diferente din listele de inventar.

8. Termenul de efectuare a inventarierii este intre [data de.] si [data de..]. Dupa terminarea inventarierii patrimoniului comisia va intocmi procesul verbal, in conformitate cu art.42 din normele de aplicare ale ordinului 2861/2009 care va cuprinde in principal urmatoarele elemente: Data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere, data inceperii si terminarii operatiunilor de inventariere; Rezultatele inventarierii; Concluziile si propunerile comisiei privitor la: j. Eventualele diferente (plusuri si minusuri) daca s-au constatat,

k. Stabilirea cauzelor acestor diferente si al caracterului obiectiv sau intentionat al faptelor gestionarului, l. Persoanele vinovate si masurile propuse in legatura cu constatarea diferentelor,

m. Compensarea plusurilor cu minusurile constatate, fara diminuarea valorica a patrimoniului societatii, n. Cantitatile si valoarea stocurilor depreciate, deteriorate, inutilizabile si fara miscare sau cu miscare lenta si masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, o. Casarea, declasarea unor bunuri, p. Propuneri de scoatere din folosinta a obiectelor de inventar degradate, q. Constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea si asigurarea integritatii bunurilor din gestiuni, r. Alte aspecte legate de activitatea gestiunilor inventariate, care sa conduca la imbunatatirea activitatii societatii. 9. Termenul de intocmire a Proceselor verbale de inventariere este cel tarziu XX.XX.2010. 10.In data de .. Comisia de inventariere va inainta procesul verbal cu propunerile respective Administratorului societatii in conformitate cu art.43 din Normele de aplicare a Ordinului 2861/2009. Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operative in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului verbal de inventariere de catre administrator.

62

Administrator,

Anexa 2
S.C . SRL CIF: ..

PROCES VERBAL DE CASARE

Intocmit astazi __________ ,

Urmare a Procesului Verbal privind rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului, incheiat la data de din ________, se caseaza urmatoarele bunuri evidentiate in tabelul nr.1. ca urmare a cedarii in timpul functionarii si avand in vedere ca reparatia este costisitoare si nu se justifica.

Tabel nr. 1
Descriere Nr. unitati Valoare inventar Cost achizitie

- lei -

TOTAL

Reprezentant legal,

63

ANEXA 3 S.C SRL . CIF: .

PROCEDURA DE STABILIRE SI/SAU ALOCARE DE NUMERE PENTRU FACTURI PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR 2010 Administratorul societatii comerciale _____________________________, persoana juridica romana cu sediul in Bucuresti, __________________________________________________________________________, Cod de Inregistrare Fiscala RO_______________, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti cu numarul de inregistrare _______________, denumita in continuare Societatea, In conformitate cu prevederile Codului Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu prevederile Ordinului nr. 2226/2006 publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 1056 din data de 30 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Stabileste urmatoarea procedura: In exercitiul financiar 2010, facturile vor fi emise de catre Societate in format A4 in baza unei serii si a unui numar secvential de ordine, avand urmatoarea structura: SSS AALL-XXXX Unde,

(1) SSS

reprezinta serie factura; si reprezentand initialele Societatii

(2) AALL-XXXX reprezinta numar factura. Numarul va fi reprezentat de un sir de 8


caractere dupa cum urmeaza: AALL-XXXX (unde AALL reprezinta anul si luna emiterii, iar XXXX este numarul de ordine al facturii, in plaja de numere 0001 9999) Avand in vedere cele mai sus mentionate, numarul de la care se emite prima factura a Societatii pentru exercitiul financiar al anului 2010 este ....................... Persoanele cu atributii in domeniul financiar contabil vor lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prezentei hotarari. _____________________________ Reprezentant legal

64

Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii; c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data difera de data emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, ale persoanei impozabile care emite factura; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala ale beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 ale reprezentantului fiscal; h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei; k) in cazul in care nu se datoreaza taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa; l) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, trimiterea la art. 1521, la art. 306 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat regimul special; m) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, trimiterea la art. 1522, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective; n) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune. Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

ANEXA 4 S.C . SRL . CIF: .. PROCEDURA DE STABILIRE SI/SAU ALOCARE DE NUMERE PENTRU CHITANTE PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR 2010

65

Administratorul societatii comerciale _____________________________, persoana juridica romana cu sediul in Bucuresti, __________________________________________________________________________, Cod de Inregistrare Fiscala RO_______________, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti cu numarul de inregistrare _______________, denumita in continuare Societatea, In conformitate cu prevederile Codului Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu prevederile Ordinului nr. 2226/2006 publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 1056 din data de 30 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Stabileste urmatoarea procedura: In exercitiul financiar 2010, chitantele vor fi emise de catre Societate in format A4 in baza unei serii si a unui numar secvential de ordine, avand urmatoarea structura: SS CH-XXXX Unde,

(1) SS

reprezinta serie chitanta; si

(2) CH-XXXX reprezinta numar chitanta. Numarul va fi reprezentat de un sir de 9


caractere dupa cum urmeaza: CH-XXXX (unde Ch reprezinta un acronim pentru chitanta, iar XXXX este numarul de ordine al chitantei, in plaja de numere 0001 9999) Avand in vedere cele mai sus mentionate, numarul de la care se emite prima Chitanta a Societatii pentru exercitiul financiar al anului 2010 este CH00001. Persoanele cu atributii in domeniul financiar contabil vor lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prezentei hotarari. _____________________________ Reprezentant legal

Anexa 5
S.C .. SRL .. CIF: .

66

PROCES-VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

I. Date generale: 1. Comisia de receptie convocata la data de xx.xx.yyyy si-a desfasurat activitatea in ziua de xx.xx.yyyy. II. Constatari: In urma examinarii documentatiei prezentate si a cercetarii pe teren a existentei mijlocului fix s-au constatat: 1. Documentatia tehnico-economica a fost prezentata comisiei de receptie cu urmatoarele exceptii: NU ESTE CAZUL 2. Receptia punerii in functiune a fost constata la data de xx.xx.yyyy. 3. Valorile mijloacelor fixe supuse receptiei conform documentelor justificative sunt urmatoarele : Nr. inventar 1 2 3 4 5 Denumire Valoare (lei) -

III. Concluzii: 1. Pe baza constatarilor facute, comisia de receptie hotaraste in unanimitate receptia mijloacelor fixe prezentate mai sus. 2. Prezentul proces verbal care contine o fila a fost incheiat azi xx.xx.yyyy in trei exemplare originale.

Comisia de receptie

67

S-ar putea să vă placă și