Sunteți pe pagina 1din 3

TENDON POPLITEU VERSUS BPTB Experienta noastr cu acest protocol se limiteaz la utilizarea de grefe pentru tendonul popliteu deoarece

noi nu efectuam grefe de tendon patelar. Este posibil ca acestea sa fie mai putin potrivite pentru BTPB, datorit caracterului lor mai mare fa de rigiditate i de atrofie la cvadriceps. De asemenea, vindecarea mai rapid a capacului din os n tunel poate reduce riscul ale unor caracteristici ale programului accelerat. Chiar dac programul accelerat pentru reducerea stabilitatii BPTB ar putea fi justificat, pentru a evita probleme mai mari cu micarea i atrofia. Noi credem c aceste studii care au comparat protocoalele oarecum mai puin accelerate dup BPTB, ar fi utile n acest sens. De asemenea, mai sugeram pentru cei ce folosesc programul de accelerare sa reexamineze capitolul excelent al doctorului Shelbourne. Noi credem ca proteciile pe care el le prevede mai ales n prima sptmn postoperatorie nu sunt cunoscute n mod clar pentru toata lumea si au nevoie de o revizuire. REABILITARE CU ALOGREFE Alografele sunt asociate cu rate mai mici de stabilitate si recelulizare intarziata. Pentru acest motiv noi credem ca e prudent sa progresam intr-un ritm mai lent cu alografele. Nu avem date concludente, dar incepem incarcarea ciclica dupa 4 luni, in loc de 3 si permit toate tipurile de activitati dupa 9 luni, in loc de 6. ACASA VERSUS TERAPIA CLINICA In prima faza a terapiei, cand miscarea este restaurata, pacientii vin la clinica de trei ori pe saptamana. Noi invatam pacientii cum sa efectueze exercitiile acasa si sa scape incetul cu incetul de vizitele la clinica, depinzand de pacient. Asa e mai convenabil pentru pacient si il ajuta sa isi pastreze resursele limitate de asistenta medicala. Asemanator, in timpul consolidarii multi pacienti participa doar o data pe saptamana. ECHIPAMENT Nu folosim echipament de consolidare izocinetic. Noi credem ca echipamentul nonizocinetic rezistiv ofera un exercitiu mai natural. Folosim o masa speciala de antrenament pentru picioare, este o adevarata sala de forta pentru cvadriceps si pentru exercitarea tubulaturii. Folosim un aparat eliptic, o bicicleta stationara, si o masina de skiat NordicTrack cross-country pentru conditionare aerobica. ANTRENAMENTUL MERSULUI Pastram pacientii care nu poarta greutati intr-o proteza cu o raza de miscare de 20 pana la 120 de grade. Proteza tine piciorul ridicat piciorul afectat in timpul mersului prevenind astfel aparitia oboselii. In a 3-a sau a 4-a zi postoperatorie, proteza este schimbata la 0 grade extindere si flexie completa. In acest timp, pacientii pot continua sa poarte proteza sau sa renunte la ea, dupa preferintele individului.

Terapia fizica incepe pentru raza de miscare si de asemenea pentru antrenamentul mersului. Antrenamentul mersului are doua cerinte: fara durere si fara schiopatare. Pentru a obtine acest rezultat, pacientul tipic va folosi doua carje de la 2 pana la 3 saptamani folosind greutati partiale, pe urma o singura carja de la 1 pana la 2 saptamani. Pe masura ce vor progresa, pacientii vor continua sa primeasca ajutor pentru a umbla distante mai lungi. Punem accentul pe mersul fara schiopatat sau durere, un mers perfect, inainte sa progresam de la doua la una la nicio carja. Scopul este de a dezvolta o miscare lina a genunchilor fara durere sau inflamatii. Sfatuim pacientii sa nu se grabeasca sa renunte la carje. PROPRIOCEPTIE Valuarea exercitiilor proprioceptive este controversata, dar le incepem in luna a 4-a pentru a permite vindecarea elementelor neuronale. TESTEREA FORTEI Testam forta tuturor pacientilor incepand prima data cu testarea pciorului neafectat. Rezistenta este setata in asa fel incat vor putea realiza intre 10 si 25 de repetari ale exercitiului primit. Un ceas sau un metronom este folosit pentru a controla ritmul. Un goniometru este folosit pentru a preciza raza de miscare. Numarul repetarilor este inregistrat. De exemplu, pentru aparatul de flexat genunchii, un pacient va putea efectua 20 de ridicari de la 5 pana la 90 de grade cu greutati de 15 kilograme cu piciorul bun. Pe urma pacientului ii va fi testata extremitatea reconstruita folosind aceeasi parametrii. Daca pacientul poate efectua 10 repetari, terapeutul va raporta ca pacientul a folosit 50% din puterea muschilor, deoarece in acest exemplu pacientii au efectuat 20 cu extremitatea opusa. Le testam forta in fiecare 2-4 saptamani. Multi pacienti care sunt din afara orasului efectueaza reabilitarea singuri si vin sa viziteze fizio-terapeutul doar o data pe luna sau la doua luni. Inainte de aceasta vizita fizioterapeutul ii va administra testul pentru ai masura forta, rezultatele pacientului imi sunt raportate mie cand pacientul vine in vizita. Tendonul popliteu, cvadricepsii, adductorii si abductorii sunt testati in acest mod. Pacientii sunt supravegheati pana cand obtin cel putin 95% din forta. Coplesitoarea majoritate a pacientilor ating acest nivel pana la sfarsitul programului de reabilitare, in luna a 6-a pot face toate tipurile de activitati si multi obtin recuperarea completa. REZULTATE Acest protocol este asociat cu procentul de esec al grefelor de 0% in prima si a doua revizie conform ACLR (Anterior Cruciate Ligament Reconstruction), fara probleme permanente, semnificative de miscare. Reabilitarea completa a fortei pana in luna a 6-a postoperatorie a fost deseori obtinuta. Pacientii pierd forta, postoperatorie, dar intalnesc mici deficultati pentru a o reobtine. Singurele exceptii ale acestui program sunt numarul mic de pacienti care au suferit degenerare

patelara, carora incarcarea intensiva a cvadricepsilor este evitata pentru a evita exacerbarea simptomelor.