Sunteți pe pagina 1din 4

Etica Protestanta si Spiritul Capitalismului Maximilian Carl Emil Weber(1864-1920), este considerat unul dintre cei mai influeni

sociologi din secolul al XX-lea. Nascut in Erfurt (Thuringia) va absolvi dreptul (Heildelberg, Berlin), se va implica in politica (membru a partidului liberal), iar preocupari curente i vor fi economia politica si sociologia. Poliglot fiind a avut capacitatea sa lectureze diverse opere astfel putnd sa scrie i ntr-un vast domeniu spiritual: religiile antice din India, China si Iudaismul. A predat n cadrul universitatilor din: Berlin, Freiburg, Heidelberg si Munich. A obtinut titlul de doctor n 1889, cu o dizertaie n istorie, avnd ca tema o istorie a afacerilor, n evul mediu. Opera ce la propulsat n elita sociologiei: Etica protestant i spiritul capitalist, propune ca tema de dezbatere, aportul religiei protestante fata de dezvoltarea capitalismului, a birocraiei, a statului raional n Occident. El susine ipoteza conform creia protestantismul, etica sa, au dezvoltat spiritul activ concurenial, productor, managerial. Aceste idei mai sunt recunoscute si sub denumirea: tezele weberiene. Studiul a fost prima data publicat n 1904-1905 i publicat cu cteva revizuiri n 1920, cu nite note de subsol n plus si anexe. Weber nu a inventat aceast teorie, el inspirndu-se din lucrarule lui Jacob Viner, William Petty. Ceea ce a adus nou Weber este c a specificat argumentele i a detaliat mecanismele prin care sa ajuns la capitalism. Etica protestant i spiritul capitalismului a avut un impact de durat n istoria economic. Ca o ironie a sorii, contemporanul lui Weber, Joseph Schumpeter a susinut c, el nu a fost cu adevrat un economist, ci mai degrab un sociolog. Schumpeter, distinge ntre analiza economic, care se ocup cu problemele legate de modul n care oamenii se comporta n orice moment i de efectele economice produse de comportament. Preocuprile Weberiene n istoria economic, n special n Etic protestant i spiritul capitalismului, se poziioneaz foarte bine n peisajul general al colii istorice din Germania i Anglia. Aceti nvai doreau s explice creterea economiilor moderne, precum i cu o explicaie a instituiilor i a condiiilor care au influentat dezvoltarea i exploatarea economiilor i a societilor. Weber, spre deosebire de ali crturari ai colii germane, i-a petrecut puin timp s descrie rolul jucat de politicile economice ale guvernelor n evoluia economic. El sa axat, la fel ca i Werner Sombart, mai mult pe studiul a capitalismului modern, i natura cauzelor ce l-au nscut. Revenind la ceea ce am afirmat mai sus, scriitori anteriori lui Weber au conceput aceast legtur.Ceea ce Weber a fcut n plus (fundamental) a fost c a furnizat detalii n argumentaie, detalii cu privire la mecanismul prin care credina ntr-o chemare i n asceticism lumii dezvoltate, ceea ce duce la capitalismul modern. Cu toate acestea, Weber susine c aceste modificri de comportament n monoterapie nu au putut aduce

capitalismul modern i c este necesar de a stabili condiii adecvate n domeniul economic. Pentru a clarifica controversa lui cu privire la unicitatea vestului, Weber a ntreprins mai multe studii majore n sociologia religiilor , n diferite regiuni, n special n Asia, n scopul de a nelege de ce alte religii nu au generat apariia capitalismului modern. Aceste studii comparative religioase artat diversitatea acestor sisteme religioase , din China, India, i impactul lor asupra comportamentului civilizaiei respecive. Cu toate acestea, pentru unii cercettori, apariia capitalismului a fost de natur politic i naterea noilor, credine i inovaii n acele ri din occident, erau strns legate de evoluia tiinei, a libertii politice i economice, care permite progresul tiinific. Aceast problem privind relaia dintre protestantism i capitalism rmne o istorie peren. Dar ceea ce este cert este c Weber a ridicat o problem central pentru studiile istorice. Teoria lui Weber a fost folosit i de contemporani din diverse motive. n primul rnd, teoria lui sa discutat problema unicitii civilizaiei occidentale i a naturii sale economice i de dezvoltare social. Oricare ar fi fost veniturile din diferitele pri ale lumii, nainte de 1700, este clar c , creterea economic a fost mult mai rapid n Europa de Vest dect n alte pri ale lumii. Creterea economic modern a avut loc pe o structur economic i social diferit, care a existat anterior. Creterea economic a avut loc aproximativ n acelai timp, sau la scurt timp dup impunerea protesteantismului. Probabil ca n unele zone dezvoltarea paralel a fost cea care a impulsionat capitalismul. n al doilea rnd, Weber a subliniat importana non-pecuniar (sau ceea ce unii ar numi non-economice) la factorii care influeneaz schimbrile economice, cel puin n legtur cu unele seturi de condiii adecvate. Pentru Weber, cheia factor non-pecuniar era bazat pe o anumit religie i un set de coduri religioase; pe de alt parte nu trebuie s uitam influena iudaismului asupra protestantismului; Tawney R.H. ntoarce argumentul lui Weber, ceea ce face ca schimbrile economice s ofere o contribuie la modificrile religioase. Pentru ali crturari, principalul factor a fost de natura a unui grup minoritar penalizat de outsideri din societate. Astfel crturarii William Petty , care a studiat mai multe regiuni diferite n secolul akl XVII-lea, Sombart i Thorstein Veblen care au scris despre evrei, i Alexander Gerschenkron (1970) care a examinat ruii de rit vechi. Fiecare din aceste explicaii a fost avansat n ncercarea de a descrie n principal cauza acestor modificri n comportamentul economic, care au condus la o distincie ntre lumiile modern i pre-moderne. n explicarea naterii capitalismului n Occident, Weber afirm clar c impulsul de a achiziiona, exercitarea de ctig, de bani, de venituri ct mai mari, nu are n sine nimic de-a face cu capitalismul, i lacomia nelimitat pentru ctig nu este identic cu capitalismul, i cu att mai puin cu spiritul su. Dorina de ctig a fost vazut la oameni de tot felul de condiii n orice moment i n toate rile de pe pamant. Capacitatea de a calcula, de dezvoltare a capacitilor tehnice, crearea unor sisteme de drept i de administraie toate au fost importante pentru culturile occidentale, dar, n funcie de utilitatea lor economic este determinat de capacitatea i de dispunere
2

brbailor de a adopta anumite tipuri de practici i de conduit raional, neobstrucionate de credine spiritual i magice. Deoarece religia a avut ntotdeauna un impact major asupra conduitei, n special n Occident i (religiei) este atribuit de ctre Weber o anumit influen: influena anumitor idei religioase cu privire la dezvoltarea sistemului economic. Impactul real al invataturilor bisericii a fost limitat sugereay Weber n controvers lui. El crede c, spiritul capitalismului ar putea deriva din Reform, i susine c el dorete doar s tie n ce msur forele religioase au luat parte calitativ i cantitativ la formarea extinderea spiritului su n lume . Cu toate acestea, el sugereaz c a fost Christianasceticism i calvinism care a furnizat orientare care a dus la dezvoltarea unor astfel de idei. Literatura recent a economitilor istorici , se ocup cu teme precum Cum sa mbogit vestul Naterea lumii occidentale , Miracolul European Negsitul Prometeu. Teza dl. Weber ridic i anumite semne de ntrebare. Debutul modernitii economice sociale i religioase se schimba n secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea n Europa de Vest. Karl Marx, ofer o abordare alternativ pentru a nelege schimbrile economice. n plus fa de dezbaterile privind creterea economic sunt ntrebri subsidiare n legtur cu aspecte legate de dezvoltarea de Vest, care ar putea fi considerate fie nlocuiesc sau completeaz tezele weberiene. Acestea includ dezbateri despre naterea individualismului, cauze ale dezvoltari unei mai deliberat abordari raionale i economice i legtura dintre apariia capitalismului modern i tiinei moderne. Weber a discutat rolul factorilor geografici i climatici, care au interesat pn n zilele noastre, istorici economisti ca Eric Jones, susinnd c dezvoltarea aoraelor, i apoi a statelornaiuni, a plecat n Europa, si nu din Asia . Ca la mai toate marile teorii, exist mai multe tipuri de critici care au fost fcute, ce prezint ntrebri destul de diferite. n primul rnd, este neclar ce a avut cu adevrat de spus, propus, deosebit de important, deoarece de obicei ne uitam numai la prefa. n al doilea rnd, exist aceste complicaii n definirea exact ceea ce sunt considerate cauze, i care sunt efectele. n al treilea rnd, este modul prin care cauza si efectul pot fi legate, dac noi credem c ele pot fi altele dect cele legate de un model care implic direct cauzalitatea, i dac acelai randament va provoca un alt efect sau, alternativ, acelai efect poate fi realizate cu o gam mai larg de cauze. Variante ale acestor tipuri de critici au fost folosite n a analiza opera. Spiritul capitalismului la Weber are o semnificatie care contrasteaza cu un alt tip de activitate pe care il desemneaza ca fiind traditional. Comportamenul traditional este evident atunci cand muncitorii prefera munca mai putina in loc de bani mai multi, cand in orele de munca urmaresc maximum de confort si minimum de efort, cand se dovedesc incapabili sa se adapteze la noile metode de munca. Alte tresaturi ale spiritului traditional sunt zgarcenia si lipsa de scrupule in organizarea afacerilor. Treptat acest spirit traditional a cedat in fata unui alt spirit orientat dupa anumite principii morale. Deosebirile dintre cele doua tipuri de comportamente se pot observa si in modul in care intreprinzatorii urmaresc castigul. Intreprinzatorul traditional dobandeste castiguri prin camata si circulatia banilor, prin participarea la finantarea unor tranzactii
3

politice cum ar fi revolutiile, razboaiele, etc. castigurile realizate din acest comportament depindeau foarte mult de fluctuatiile politice. Calvinistii, protestanti care isi bazeaza credinta pe ideile lui John Calvin, cred in predestinare, actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si altele vor fi mantuite, si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lumesti) si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei, acumularea averii nu este un pacat, ci, dimpotriva, este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste. Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei care isi parasesc averile si se izoleaza de comunitate mergand in pustiu in cautarea lui, ci ii iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bogatie. Bogatia acestora lucreaza pentru comunitate, fie direct, ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna avere, investitii care genereaza locuri de munca, deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care multiplica bogatia comunitara. Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane, financiare sau naturale, intrun mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de Dumnezeu bunului crestin. Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devin foarte ambitiosi si de cele mai multe ori si eficienti tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase pentru situatii imposibile. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si in domeniul democratiei, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un fel de orgoliu al marginalului. Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor al XIXlea si al XX-lea. Capitalismul a condos la o dezvoltare fara precedent a societatilor, ajungand sa fie considerat singura cale rationala de dezvoltare moderna. Capitalismul a aparut in Europa Occidentala si s-a extins treptat, ajungand un sistem de organizare economica de cuprindere mondiala. In lucrarea sa, Weber explica cum a reusit capitalismul sa apara doar in anumite societati si in altele nu. Weber considera ca dependenta capitalismului de sistemul de credinte al primilor calvinisti este cel mai bun exemplu al modului in care ideile dirijeaza societatea; si chiar daca nu protestantismul a produs capitalismul, el a fost cu siguranta un ingredient esential.

S-ar putea să vă placă și