Sunteți pe pagina 1din 1

Numele i prenumele_____________________ FI DE LUCRU 1. Subliniai n textul de mai jos cuvintele care alctuiesc o familie de cuvinte: Mama mea e nvtoare.

Ea nva copiii de vrst colar s scrie i s citeasc. Le spune mereu elevilor si c numai nvtura de carte i va face oameni adevrai. Ei tiu c e bine s fii nvat. Meseria de nvtor cere mult rbdare. 2. Completai spaiile punctate din textul de mai jos cu cuvinte potrivite din familia cuvntului copil, date n parantez: (copili, copilrie, copilros, copilresc, copilandru, copilrete) n mi plceau povetile. La fel mi plceau i cnd devenisem De aceea, tata mi spunea c sunt ca i sora mea mai mic, care era pe atunci doar o .. Cnd bunicul ne spunea seara snoave, amndoi rdeam., iar rsul nostru i pricinuia btrnului mult bucurie. 3. Gsii cuvinte cu neles asemntor pentru urmtoarele cuvinte date: a) a umbla, crare, steag, drume, solemnitate, izbnd, merinde, a privi, a absenta, numaidect, a nvinge, a dobndi, copac. b) armat, porumb, porumbel, camer, a se ascunde, vreme, vreascuri, meteug, meteugar, avion, plngere, rscoal 4. Gsii cuvinte cu neles opus pentru urmtoarele cuvinte date: a) cuminenie, blndee, curenie, apropiere, via, umezeal, greu, frumos, ntuneric, dreptate, libertate, a se scula, a aproba, a critica, a iei, a ctiga, a chema. b) veselie, duman, minciun, slbiciune, umed, frumoas, ascuit, deprtat, trist. 5. Copiai exemplele de mai jos, pstrnd doar forma corect: a) A fost odat / o dat ca niciodat. Ziua aceasta va deveni o dat / odat important. b) Nimeni nu mai / numai tie s rezolve problema. Numai / nu mai el mai tie s rezolve problema. c) A fi vrut un altfel /alt fel de mncare. Ateptam s-mi rspund altfel / alt fel. d) Alt dat / altdat pe aici se ntindea un cmp de bujori. Prinii au ales o alt dat / altdat ca s plece la mare. 6. Alctuii propoziii cu expresiile: A trage pe sfoar = a nela A trage sforile = a unelti A trage la msea = a bea A trage la tipar = a tipri A trage cu acul = a coase A trage cu coasa = a cosi A trage un pui de somn = a dormi A se trage de ireturi = a fi familiar Tras prin inel = subire, zvelt Tras la fa = palid, obosit

S-ar putea să vă placă și